ARAD, Îf2i. ROMÂNUL RKÖACT1A...

ARAD, Daminccà 1 | Dectafvre Îf2i. t é r . 3M^€

* fun. an . « 6 L « P * traf tun! . fB Lşi

Uta «KMBptor » 0 bani TELEFON P. ORAŞ Ş1 4KTERURŞAN No7C0 ROMÂNUL

RKÖACT1A fî jw>»tHitrrtiATw X M i i « O B t e n n faufeifat.

M A N U S C R I P T E L E NU S E ÎNAPOIAZĂ.

R t e n t a t u l d e l à S e n a t - Cím i patai p i n la cala ataatatul. —

tfmănujnfete ce vin din Bucureşti, reîativ èa atentatul delà Senat, arată c ă odioasa crimă « fost pregătită cu multă vreme înainte, de oare ce bomba, fusese aşezată după o perdea, înapoia scaunului preşedenţia,/.

Mai mult decât atâta experţii au stabilii d i maşina ce a exploadat a fost preparati (a unul din atelierele din ţară.

Acest fapt este de o extremă gravitate, de oare ce el face să se presupué c ă ideea a-tentatului, vine delà nişte oameni cari nu sunt «treiniitie ţară şi cărora Ii s'a dat concurs <fc alte persoane, în legătură cu atelierul tinde a fost confecţionată maşina infernală.

Şi atunci se pune întrebarea: cine au putut' să fie aceia cari au săvârşit crima aceasta Odioasă veştejită de întreaga ţară şi care via rămâne în rânduirile atentatelor săvârşite a-fureai, ca una din cele mai mari sălbatecii ale timpurilor modeme.

Cine a putut să lie aceia sau aceia cari nu jfott <Jat înapoi în faţa sângehii? C e idee i-a ftnpms la atentat fi din c e categorie socială, fac ei parte?

Este absolută nevoe s& se ştie acest lucru, pentru a se stabili dacă pierderea umor oameni de seamă ai ţărei a fost datorită capriciului unui dement, sau dacă aşa cum e mai probabil, mâna criminală ce a pus bomba în senat, a fost împinsă la aceasta de uneltirile unui cuib de anarhie, ce trebue descoperit şi «oprimat.

Ţara, care are nevoe de linişte şi de* progres în lucrările sale, prin munca şi prin !dis-cuţiune sinceră şi desinteresată, nu poate trăi sub teroarea unor asemenea ameninţări.

Opinia publicai Cntreagä deelarândti-se pentru un program de munca şl de ordine s'a declarat tot de o dată pe îaţă în contra or căror tiurburări venite delà indivizi izolaţi şţ Oesechilibraţi.

C a atât mai mult această opinie publici înţelege să se declare în contra actelor criminale, de natura aceluia pe care a trebuit s ă 4 înregistrăm.

întreaga fara* recíamá ordine şi îinaşfe, ca tíngurele elemente necesare aneî paşnice fi repezi desvoltări.

Din punctul acesta de'federe or căi de ftspre ar fi măsurMe ce guvernul va crede că $ nevoe să le ta, acele măsuri vor fî suportate ce bună v œ , până în momentul* când atmosfera va putea fi purificată de miazmele nesănătoase, ce se încearcă să a m i c e uneîe spi-jrite rău organizate.

v

Moartea ministrului Greceaau.

fWinistrul Grecearou a. murit. După cum se ştie, fostul sietnie ai tronului

fusese rănit, in timpul atentatului delà Senat, die o sdháíe primită din botnfos ce a făcut explozie. -, ;

Cu toată gralvitatea rănilor sale, — mai multe sdMje intraseră îri plănşâni; se credea totuşi că rănitul va putea să scape cu viaţa.

In acest sena i s'a făcut şi o operaţie* pe care însă rănitul a suportat-o c|i greutate, aceasta din cauza constituţiei slabC

Cu to'ate îngrijirile ce i-au fost diate, mmá-stru'l Greceanu a trecut înst dintre cei vii, mărind cu una numărul victimelor făcute de teribilul atentat deîa Senat.

Vlăstar al unei vechi familii moldoveneşti, una din cele mai distinse familii ale ţărei, d. Greceanu a făcut studii serioase în streinătaie, dte unde întoreându-se, a căutat prin toate mijloacele să fie folositor ţăre} sale, făcând o politică ce s'a distins totdteauea prin desintere-safea şi înălţimea ei. "*. •

In toate ocaziile când «'.test In capul unui departament, d. Qreceanu vţ^at probă d e o a -•4Qî*C^''4aŞ^^ • £&ţ§^t Puternic spl-rîf organTzâtor, ceea ce~aa£nêftiflffi^*^&ï^;, rea sa în actualul cabinet.

Om bogat, filantrop ce a arătat f» numeroase prilejuri că ştie cum să-şi utilizeze banii, regretatul ministru ştia să rămâe totdeauna într'o rezervă înţeleaptă, din care nu eşea decât atuncea'când se credea nemerit de alţii să se facă apel la cunoştinţele şi la loialitatea sa.

O altă probă a acestei loialităţi şi a acestui patriotism a dat-o d. Greceanu atuncea când1, o dată războiul declarat, a înţeles să servească la rândul său, cu gradul de ofiţer ce avea şî să lupte pentru patrie, deşi- calitatea sa de deputat şi vârsta sa i-ar fi îngăduit să rămâe ca atâţia alţii liniştiţi la cămin, ocupându-se de treburi şi de negustorii.

împrejurările tragice, în care moare alcesl yJăstar al Ilustrei familii moldoveneşti a Qre-cenálor, înalţă şi mai mult prestigiul omului po-îitic şî măreşte simpatia! ce î-a fost arătată totdeauna. :

Martir al românismului şi vtcttmä a datd-riel, sfetnicul credincios aî tronului, plâns de întreaga ţară, împărtăşeşte eu episcopul Radu onorurile funerariilor nationale, lăsând după dânsul o viaţă nepătată şl amintire* «nui ca-rsicter aderărai.

Noul preşedinte al republice! agstriace. Viens. Preşedinte al statelor federale au-

striate n fost ales d. dr. Helnisrh Ziarele comentează aiegma drulut Heinisch, ca o victorie a partidelor burghtze. Noul pttşedlnte a declarat reprezentanţilor presei, că va considera totdeauna, ca o primă datorie a sa, ca în toate chestiunile să păstreze obiectivitatea şl sä fie totdeauna binevoitorul mijlocitor al armoniei dintre partide.

• : - i,Ag. Damian".)

Uteraturjf.

Din opera loi Alexandru Macedonski. Epoda de aur.

Sub cerul de mt* priwtra «oft, Surpare de roze din rase, Şi ochi rourati de extaz» Şi flori .peste tot, $» fiori —

Iar apa sub uimi şi sub sălcii...

Caîşii zâmbesc aub ninaorV—- * Şi trec ciripiri de chitare Prin iarbă, prin creci şi prja ftori $i cântă şi preajmă şi zare....

9t cântă sub fagi şt păstori. Dar sânge ce curg© din nori Innaltă fanfare de goarne... £ searbăd argintul din zori... Un monstru ia cerul în coarne:

E soarele — taur de aux.

Naiada. Printre verdeaţă ^pestriţată •De flori cu vesele culori, Se scurge apa agitată

De matinali fiori;

Iar lângă ţărmul cu răchite găsare goală până'n brâu. Cu sânuri albe şi 'npietrite

Naiada limpedelui râu.

Şi pe când vântul o săruta Ca-51 reţii? dj yarr-eMiiwi.

îşi stoarce pârul btoad.

f

In noapte. fMbaistră era noaptea »t fragedă aatara, In cer plutea difuză o pulbere de-opal. Dar valuri revoltate urca îa min© ars, Trona Satan în mine, magnific inger pai.

Erau mufate 'n aur aWsele albastre, Safire luminoase eliptic gravitau, Clipeau diamatitate cohortele de «stre Şi 'n pace să reintre zadarnic căutau.

Şi valuri revoltate arca îa nune wr*>. Trona Satan în mine, magnific îng»r pal, Albastră era noaptea ?i fragedă aatarn ' $i 'a cer plutea difuză o pulber« de-op«l.

Cântecul Pioaiei. Plouă, ploui, —

Pfoui cât poate să plou* Cu ploaia ce cade, m'apasl Durerea cea veche, — cea ÖOHÍ . . . Afară e trist ca şi 'n casă, —

Plouă, — plouă.

Plouă, ploui, — Plouă cât poate sâ pîoai... Zadarnic TOT cântec* dare, Ga florile umeii d* rouă. Cel veşnic scutit! de 'atristara...

Plouă, plosi.

Plouă", ploujl, —Ï Plouă cât poate *ă ploaă... Piinta mea şi simţirea Sufăr şi plâng amândoaf... Viata 'şî urmează 'odârjirm..

Plouă, ploua. 4

Plouă, ploui, — Wouă cât poate să plouă... Rapănă, 'n geamuri ca '» tobé... ^>intică inima 'ii două Cântecul ptoiei de cobe...

Plouă, plouă... — ALEXANDRU MACEDONSKI

Pag. 2. „ r o m S n u l " Duminecă, 12 Decemvirie 1920.

Cânta un om. XI.

Cât de mult mă doare depărtarea Care~o pun nevoile mereu Intre mine şi 'ntre singura şi marea Mângăere-a sufletului meu...

Uite vezi când sunt departe, par'că Se desprinde sufletul de mine, Si pe bordu-amurgului se 'mbarcă Să-1 găsească noaptea lângă tine.

Poate -aici la mine-ar tremura; Lângă tine, se 'ncălzeşte când respiri, Şi când mai sărută albă mân'a sa, Mi se 'rabata cu parfum de trandafiri.

Când adormi, te mângăe' pe frunte Şi pe tâmple fără ca să ştii, Şi e gata ori şi când să 'nfrunte V'sui care te-ar nelinişti.

Şi de mi-1 găseşte dimineaţa încurcat în părul tău bălai Tremurând şi sărutându-ti faţa, E c'ar sita Ia .tine toată viaţa C a 'nţeles de mult ce suflet ai...

ŞTEFAN BĂLCEŞTI.

Donafiuni pentru monumentul „Unirei'V

D, Văsiie Goldiş, inifalorul mişcării ventru strângerea fondului necesar ridicării la Arad a unui monument >>[ Unirii Ardealului cu patria mama, a j-imit eri dela institutul de credit şi economii „Victoris" din localitate, următoarea scrisoare:

Dsale Domnului

V ASILE GOLDIŞ Arad, str. Românului

Avem onoare a Vá aminţa, că pentru monumentul wL'oirei"âmk»r mit urmă toatele tfonaţiuni : * * D. dr Iustin Miron, Arad 100 D. Vasile Olarii;, ref consistorial, Arad 100 D. Ioan Cameu \A şi soţia, Micalaca . , 100 D. General Daschii viei, Arad . . . . 5 0 0 D. dr. îoan Robti, primarul oraşului, Arsd 100

După coiitarea acestor uunaţiuni, saldul contului faee lei 2 000

Cu ţoală stima „VICTORIA"

inst; de credit şi econ. ADAM. TRÚTIA.

Special izare mil i tari in arta construcţiunîlor.

S'a înfiinţat Ia şcoala militară de Gtniu : din Bucureşti secţiune pentru specializarea | personalului inferior în aita constructiunilor. Í

Se admite îu această secţiune: a) Subofiţeri şi caporali din orice armă

de cel puţin un an in termen de serviciu sau ; reangajaţi şi cari au cunoştinţele a cel puţin j 4 clase primare uibane sau cinci clase rurale. !

b) Subofiţeri din Geniu aflaţi în complec- j tare şi care de gsemenea au cunoştinţele a ! cel puţio patru clase primare sau cinci clase j rurale şi posedă certificate de bună purtare j dela unităţle und\ an, făcut serviciu militar.

Se p»efcră candidaţi caie au cunoştinţe de construcţUim mecanice sau elscirkitate.

înscrieri se primesc oricând până la 1 Ianuarie 1921 candidaţi putânuu-se prezintă oricând -până la aceasta dată la Dire ţicnea Şcoalei sau Direcţiunea X I I str. Făgăraş, (cazarma Regimentului 21 Infanterie). Candidaţii în teimtn care îndeplinesc coniiţiuaiie arătate şi doresc a se prezenta se p. t adresa direct, fie olicial fie printr'o singura scrisoare la Direcţiunea X I I prin Ministerul de Război spre a fi chemaţi li examen. *

C r o n i c a m e d i c a l ă .

Bolile cari vin toamna s bronşita. Bronşita este una dSin bolile pe care o aduce

frigul, umezeala, ^Schimbarea bruscă de temperatură. Dacă bronşita vine mai ales toamna nu însamnă însă că iarna, sau primăvara sau vara, această boala nu este. Nu, ea, nu se vede

! în or şi care timp .al anului, dar mai des vine I în timpul toamnei.

Dar mai întâi: ce este bronşita? 'Şiti că înăuntru, în piept, omul. ca toate animalele cu

! sânge cald, are plămânii. Plămânii servesc la j . respiraţie : aierul din afară întră în ei, îi umflă, i apoi, când agerul trebue gonit afară, plămânii j se desumflă şi aierul ese. I Aierul, ca să ajungă în plămâni, trece prin I nişte tevi, făcute din «garduri, ţevi cari lai în

ceput sunt mai groase iar pe măsuiră ce merg, se împart în. altele mai subţiri (a$a cum se împart crăeile unui copac), risipindu-se în plămâni. Aceste tevi, se numesc bronşii. Bronşiile suni făcute din sgârciuri, şi pe dinăuntru sunt căptuşite cu o peliţă tare subţire, ajşa cum este pelita dupe buze. Aprinderea acestei petite se numeşte bronşită,

i De ce şi cum «e tace bronşita? Iată cum: stai într'o cameră prea încălzită,

! asuzi puţin pe gât şi pe piept şi când ai ieşit ! afară, ai uitat să te închei bine la haină. Aierul i rece şi umezeala toamnei, te isbesc şi cum ie-a j prins nu destul de bine-acoperit, prin pelea sub-[ tiară şi >. t porii deschişi de căldură şi de su-S doare, frigul pătrunde, se vâră, şi scurgerea ţ sângelui, care trebuie să se facă într'una. nu • se mai face. Oprindu-se sângele din mersul lui.

în locul a c e l a , s e produce congestia, cum c iiu-i mese medicii. După congestie, vine umflarea I pielitei br-onş !or: bronşita. • D a r nu este numai a t â t . L-inflarea pielitei ; br;;i:.şjior, e s i e î n c ' ' i i ă d e tnse. şi d e c u l e ori ; auziţi '.'vmd, s > ? - : < i c a cxv\» c e nu trebue să : f i e . s ' a în tâmp1 rit î n bronşP. D u p ă câte-va zile, i m a i vine ceva, mai r ă u : persoana cu bronşită ; încene s ă ' s i n i i ă o ; » r e cari m i c i f i o r i de irig. oare : cari fierbinţeli, c a r i s u n t cu atât mai mari cu i cai bronşita esiejjßai întinsă.

La u c e p i t t . i ( a p t e r bronşita rămâne numai la bronşiile cele mari, lucrurile pot rămâne aci, b a după 2 — 3 z i ' e , totul dispare; dar — cum de regulă se întâmolă — bronşita merge mai d e n p r i e , s e coboară mai jos şi ajunge ia -broşate c e l e mai s n b t ' r i . Atunci, vine ceva, si mai rău: în afară d e t u s e , în afară de fierbinţeli, c i i n piebta umflată şi înroşMă (congestionată) a bron.şibir începe s ă iasă o scurgere moale, iar í o * e o , c a r e nană a c i era s e r v e a , începe să fie g r a ^ ă . Bc ! ,->avul tuşeşte d i n c e . în ce ma.i mult, s i s c o a t e t o i m a i multă seoreţie.

O bronşită t i n e d e ' 1 a 8 la 15 zile; rar se .vindecă m a i d e e r n b ^ .

D a r ă bolnavul n u se emită, atunci bronşita r ' e v m e r -cr ' cu 'onsă : Aprinderea pielitei bronşi-lor. vn rămâne a c i . ci. m e ^ g e mai departe, la p l ă m â n i , ş i a t u n c i v m e aprinderea d'e plămâni, r a r e e ^ i e o b o a l ă pini serioasă decât bronşita, b a : c h i a r e s t e o b o a l ă 1 foarte periculoasă.

S e î n M e ţ e cbn cele ce spusei mai sus. că o b r o n ş i t ă , d ^ c ă nu este periculoasă prin ea îns ă ş i e s i e o boa^ă d e care bo'lravul trebue să tie sama,, si să ç e îngrijăscă, de oare ce, repede poate trece la rdămâni s1' atunci... este mai greu d e lecuit, i a r d a c ă se întâmolă ca cel ce nu s'a c ă u t a t !a vreme s ă treaică î n lumea cealaltă, v i n a ru e s ' e a m e d ' o u h i i . ci a aceluia care prea târziu la medic s'a dus. •

D ? r d e c e bronşita vine mai ates^toamna? D i n r i ' o u ă motive: întâi pentru că toamna,

o" r ă c e a l a s ; c u umezeala, e i e s t e c e l mai. mare

v r ă ş m a ş a l r d ă m â n l p r . P ă i m n o p frigul, d u c e cu d i p nmezerli». în+ră în cornul nostru şi renede-rcoede. n e produce î n t f r • o o m i e ' S ' i a . . a n o i toate câte urmează.

Al doilep. toamna suntem m*i pufin- armaţi contr?; răcelei. Fâm denrinsi cn v a r a , c u vrem e a cea bună. s i de -oda tă topţnnn n e vine î n « n ' n a r p . ţ i p nrinde s m i n u d e s t u l d e b ' n e îmbr-l-o p i i c o . i j prea încrezători în nutrea nnast-'-ă î n . .

t f f " . " ş t că singuri ne e ? m dătn î n ţ>'-'<r!re1e. bordei.

Bronşita vVte si iarna;, rîr»r d i n r^n??. c ă o-r n n l ipma î s i ! a m a i multe măsuri de apărare contra frigului, ea este mai rară.

Dacă cine-va a avut o bronşită, nu s'a căuta! bine şi nu se îngrijeşte în de ajuns, o să mai aibă una în primăvară; apoi alta în toamnă, ail-ti în iarnă, alte două în primăvara ce vine, şi după doi ani, auziţi că X a dat în oftică.

Plămânii isunt foarte delicaţi şi trebuesc bine îngrijiţi.

Arad, Decemvrie 1920. Dr. P. Robescu.

înmormântarea aviatorului Voicu Georgescu.

— Discursul dlui căpitan Răcăşanu, comandantul escadrilei de luptă din Arad. — C u p r l e i u l . î n m o r m â n t ă r e i a v i a t o r u l u i p l u t o n i e r Q é ö T -

g e s C u , d . c ă p i t a n R ă c ă ş a n u , c o m a n d a n t u l e s c a d r i l e i a

p i " i . m u t a t o e m o ţ i o n a l ă c u v â n t a r e , p e c a r e o d ă m î n

î n t r e g i m e nîi i e s întru cât ea conţine o p r o b ă m i ş c ă

t o a r e d e a d â n c s e n t i m e n t c a m a r a d e r e s c .

P r i n m o a r t e a s e r g e n t u l u i a v i a t o r G e o r g e s c u

V o ' c u , s ' a d a t a s t ă z i o l o v i t u r ă ce c u t r e m u r ă aviaţ i a r o m â n ă , c ă c i a c e s t c o p i l d e s t o i n i c , c e a ştiut t o a t ă v i a ţ a i u i s ă - ş i a d u n e n u m a i s i m p a t i i şi l a u d e ,

e r a - n ă s c u t i a c r é e n t ) C a r p a t i l o r pe f r u m o a s a , vale a P r a h o v e i , c o p i l d e ţ ă r a n c i n s t i t şi m u n c i t o r , ce

a ş t ' u t s a - ş i c r e a s c ă f i u l î n d r a g g o s t e d e n e a m ,

t a r ă , i u b i r e d e a p r o a p e ş i f r i c ă in D u m n e z e u l ocrot i t o r .

N ă s c u t i n a n u l Í S 9 9 1 7 S e p t e m v r i e nu a v e a de

c â t 1 d e a n i c â n d m o a r i e a n e m i l o a s ă n i 1 - a r ă p i t .

C i oii z l n t r d i . b i i c ş i d o r n i c d e n e c u n o s c u t s e agaţă î n I a n u a r i e 1 9 1 8 d c c o a d a l u u u i u i c e d u c e ţ o mulţ i m e d e a d e p ţ i a i . ' c r í i í u i s p r e F r a n ţ a ş i A n g l i a

H ü d e c i u r m a s ă s e d e s ă v â r ş e a c c ă a s e l u a l a î n -

t i c e e r e c u p a s c r . e .

LI, s c i g c i . i i i l G e o r g e s c u V o i c u d u p ă c e a bătut z a d a n ü c i a m a i n u i i i c u ş i s p r e a f i p r i m i t c a c o p i l

d c - r u p ă i i ! i m u l d i n r e g i m e n t e l e , d r a g o s t e i lui Mun

j i c n i ' , r é f u g i a i c u t i c i n M o l d o v a , s ' a v ă z u t n e v o i t

i ;• a c c c i . n a c e r t . i i r e a m i s i u n e i f r a n c e z e . D e c i z b u r -

f d a ^ c u i c o p i i p l e a c ă i a r ă n i c i u n a j u t o r , iară nici j o ţ i n t ă b i n e d e j i n i t ă , î u F r a n ţ a , i a r a c o l o c e era

1 m a i p o i v i v i t p e n t r u e l v ' s â t o i u l z ă r i l o r a l b a s t r e ,

iic c ă i . t o v ă t a ş i a c a n , r a z i l o r c e m e r g e a u a d e v e n i

j z b u i à t o r i . S e a vamă i n a c e a s i ă d i r e c ţ i e , u i m e ş t e

R e u t i pliu aptifi'dîîii o r i b u n ă v o i n ţ ă , e s i e p r i m i t

i : i r â i i d i , ; - ; c p i i c ' c ' ü í . e n d e n u ş i - a c ă p ă t a t , d e cât

d r a g « . s i c ; i C a - c a p o i i r l i n e s i a I s c r e s s i P a u d e î n s u ş i

p e a i ; : u c i i r r m - i n i i t i s l r u d . ioan B i ă t i a n u , u n d e a

a r ă t a t o d a •* • u i a i m u i t c ă o r i c i n e îl a j u t ă , a j u t ă un

s u í í c í ; . i c y . P e a t u n c - ' i n u a v e a d c c â t 1 7 a n i şi jumă-t i i ' t e , ş i a v â i ' t i t l , p o a t e d u p ă i m i j c o p i l ă r e s c , l u a t a-

t u n c i , s ' a n t e i i ţ i p i i t p â n ă a s t ă z i , d o v a d ă c ă l a î n a p o

i e r e a i u i i n i a r ă n u e r a d e c ă i p a s e r e a i u b i t ă şi a d -

m h a i a . N e - a * f o - s i . d a t ş i n o u ă a - i a d m i r a ş i dea-

p r o a p c a l c u n o a ş t e , p e a c e s t s t ă p â n i t o r a l v ă z -

d u l i t i i ' l o r , c a . c i i n F e b r u a r i e 1 9 2 0 e s t e t r i m e s în

A r a d a m t r e r i e s c a d r i i a d e l u t t a d i n T r a n s i l v a n i a .

A v e n i t c u i n i m a d e s c h i s ă ş i d o r n i c a f a c e ceva p e n i i u a c e d u i i a r ă , c a r e a c u m a p o a t e î i r ă m ă s e s e

s : n g u r a i i t à i i « à i e r e , s i n g u r a c a r e - 1 î n ţ e l e g e a şi-1

a l i n t : , i a l o c u i m u m e i I u i p e c a r e l a î n a p o i e r e a d i n

F r a n ţ a a g ă s i t - o m o a r t a . R ă m ă s e s e b r a v u l V o i c u

s i n g n r p e l u m e . C o p i l a l n i m ă n u i , î n s ă f r a t e i u b i t

ş i î n c ă l z i t d e c a m a r a z ü l u i c a r i d i n p r i m a c l i p ă

l - a u i u b i t s i a p r o p i a t .

M ă a d r e s e z a c u m ţ i e - c o p i l i u b i t , c a r e d e când t e - a r n c u s i n s c i U n u t e - n m v ă z u t d e c â t c u z â m b e t u l

p e b u z e , d e c i m u l ţ u m i t ; d e n o i , c e t e - a f ă c u t s ă ne

p ă r ă s e ş t i , c e t e - a f ă c u t p e t i n e p a s e r e r ă s f ă ţ a t ă

s ă - ţ i i r â n g i a r i p i l e a ş a d e t i m p u r i u , şi s ă ne laşi c u i n i m a z d r o b i t a ş i s u f l e t u l î n d u r e r a t . O a r e tu c a r e

e r a i a l i n i a t d e z ă r i l e a i b a ^ r e ai g ă s i t c ă a c o l o - s u s e s t e m a i h ' n e d e c â t î n t r e n o i ? A t u n c i d e ce atâta r ă u t a t e a n u n e a r ă t a şi n o u ă f r u m o s u l . Te văd

m â n d r u î n z b o n i r u e - ţ j a z a r d a t e , te v ă d î n c ă în

f r u m o a s e l e a c r o b a ţ i i c e a u u i m i t l u m e a şi nu-mi v i n e a c r e d e c â z b u r d a l n i c u l d e c r i e ş t i t u c a r e stai a i c i î e c e . A i d a t d r u m l i b c i s u f l e t u l u i s p r e z ă r i l e f r u m o a

s e atât d e b i n e c u n o s c u t e d e t i n e , şi a c u m n e p ă s ă

t o r t e î n f r ă ţ e ş t i c u h u m a u m e d ă şi r e c e , dar bo

g a t ă ş i p r i m i t o a r e a ( s c u m p e i t a l e p a t r u . P r i v e ş t e

d e a c o l o d e s u s d e u n d e t e a f l i , s p r e n o i î n d u r e

r a ţ i , ş i v e z i c u m t e c a u t ă ş i t e v a c ă u t a a c e i c a r i

c a ş i t i n e a u l u a t c a l e a z ă r i l o r , a c e i c a r i c a , ş i t i n e

a u s b n í ' í ş i s i m t n e s u p u ş i i f i o r i a i z b o r u l u i . F i i bun

s i b l â n d a s a . c u m n o i n e o b i ş n u t e m s ă te v e d e m

ş : d . e a i p o s i b i l i t a t e a a r a t ă - n e p e n t r u c e aşa r e p e d e

a i it!!;i c u - c e t e 2 0 r o z e , c c - ţ i î m b u j o r a u o b r a z i i .

Nu v e z i c m n î c i : c c i c c . t c - a u c u n o s c i u c u m t e p l â n g

ş i t e r e c h i - . i m a . F i i s i g u r d e d r a g o s t e a c e i ' - - a p u r

t a t s i a m : , • , ' , ! - : . ! c e n u - i v a p ă r ă s i . A c u m c u . i n i m a

z d r o b i t ă a á t c a m a r a z i i t a \ c â i : ş i t o ţ i a c e i c e te-au c u n o s - ; ' . i i ş i t : - ă i e p r c ţ i n a s c ă . r u g ă m p e Domn u l p e n i i a i ' n o , s ă t e p r i m e a s c ă a c o l o s u s u n d e

n ă z u i n ţ e l e i . i î c ct'n f r a g e d ă c o p i l ă r i e t i n d e a u , Cu

t o ţ i p r i e t e n i i s i c u n o s c u ţ i i t ă i I a o l a l t ă n e r u g ă m

s ă - ţ i f i e ţ ă r â n a u ş o a r ă şi s u f l e t u l b i n e p r i m i ţ i .

B t g . 4. „ROMAN ÜL-" DuiHhî*e8, Ü Decenmf© Ï9Ê0.

I N F O R M A Ţ I U N L .. - i kl. Regbui Marli « Acceptat prea gfa-tirJi preşedinţia de onoare la Societatea imvali-eilar, •ădwvielor *ji ortfaniloT din război din A-rad. Acordarea acestei înalte favoare s'a aduisi teri telegrafic la cunoştinţa prezidenţiei societăţii.

— D. dr. O. Ciiihandu a depus la administraţia «arului nostru în faivoarea fondului orfanilor "de război ca răscumpărarea cununilor pe sicriul lui dr. Romul VelicU« Lei 75.— ss* « lui Sava Ra»«i Lei 75.—

I» total: Lei 150.—

DOitattoMe. S'a primit la* admhîistraţiai ziarului pentru monumentul „Unirei" delà Domnica şi Qeor-tbe Ispravniicu saunai die iLei 500.— si a fost ffirtaiispusiă, pentmu admWstirarea imái dieparte, tasttófculiuí de cjrjeidllt s(i economii, din irealitate, „Retorta".

— La atdirnMsitiriaţiia «iarakJ s'a mimst din pjarfea )á. preot Nicoteie CodireanU. 100 lei,

pentru fondul ztariişitior ardaienS şi 100 lei pentru fomidutl orfanilotr de război, — sume dăruite ida răscumpănare a icuwuiuai pe sicriull defunctei filantroape (EmSliia Otorogariu măritată Bo-tibofoa.

— Dşoara Melanie Ionescu şi d. Qheorgbe ftuciu învăţător, logodiţi. — Semlac. i

— Comstanţa Roman din -LumeoM ide sus jud. Hunedoara şi dl dr. Ştefan Feier, medic din Brad-logodiţii. t*

„Aaeoţb Daofea".

Concertul Gidia Buccarini. Zilele acestea, Ia odată ce va fi anunţată la timp,

va avea Ioc în oraşul nostru concertul dnei Qidia Buccarini.

Presai streuurvorbeste unanim elogios de această dntăreată de strălucită carieră pe care o aşteaptă un iraraos angajament în S ved ia.

Pentru a da o idee pentru meritele cântăreţei, reproducem după „Dacia Trajană" următoarele a-precieri relativ la aceasta distinsă reprezentantă a artei muzicale.,

„Qidia Buccarini a dat la noi un concert caic a fost o adevărată revelaţie muzicailă. Am fost o-biciuuiţi ca să apcultăltn în Sibiu talente muzica'e remarcabile, cu toate aceste putem afirma că dna ; Buccarini a întrecut toate aşteptările.

Dârţsa dispune de o voce admirabilă, pl'tiă, dulce şi flexibilă, curată ca cristalul în toafe registrele, pe care o modulează cu o uşurinţă uimitoare; pe lângă o interpretare fidela, teclin'-i desăvârşită, dicţiune impecabilă, dând dovadă de o şcoală excelentă. Un fenomen rar constitue c a racterul vocei domniei sale, nu numai ín aptitudinea de sopran de colaratură, care prin flexibilitatea extraordinară ajunge lai înălţimi nr'racu!o.i >e fără ca să piardă din claritate şi siguranţă producând staceati, fuge ori triluri nesfârşite asemănătoare tonurilor de flaut; dar şi aceeai ce-i da voce', dlsale un farmec deosebit nu zace numai în anii-tudinea absolută ce o posedă şi care uimeşte la oi, ci şi în modulaţiunea sufletească a vocei. Aceasta flexibilitate adevărat italiană produce delà cele maj gingaşe pianissime până la acele puternice tonuri de colorit dralmatic cari propriu zis trec considerabil peste volumul cântăreţei de coloratură şi formează deci proprietatea „coloraturei drama

tice". Programul select şi bogat confirmă aptitudinea

extraordinară a Prima/donei astfel în: Cava lina Elviriei din „Emani", Aria Pagiului din „Hugenoti", Aria Qildei din „Rigoletto", Delirul Luciei din

„Lucia di Lammermoor" şi Aria, Violette! din „Tra-viata" ne-a uimit prin tehnica briiantă, iar în Rugăciunea din „Tosca" şi Aria din „Madama Butterfly" ne-a fascinat prin dulceajţa şi puterince accente dramatice ale tonului plin, care zace în „maischera", după cum zice italianul. Deosebii farmec a produs în piesa „Pasăreai în pădure" de Taubert în care a executat prin caracteristice e-fecte tonale. Ca supliment ne-a cântat o arie din „Nortma" de Bellini, stârnind aplauze nesfârşite din partea publicului nentru p; cstaţiunile artistei, care şi în viitor va mai vizita Sibiul.

Dna G. Buccarini'va merge de aici la Bucureşti tmde ar dori să ia un angajament la operă. O recomandăm cu toată încrederea^ factorilor competenţi, iar distinsei artiste îi dorim un viitor strălucit .în ţara noastră.

STAREA RĂNIŢILOR DELW SENAT. Bucureşti. — Ieri Regina a vizitat din uou

pe răniţii în urma atentatului delà Senat interesând u-se de starea lor.

Starea generalului Coandă şi a episcopului Ciorogariu e gravă. Episcopul de Orade a refuzat să i se amputeze mâna. declarând că preferă mai bine moartea decât sà 1 se taSa braţul.

Diferendul austro-maghiar şi chestia Ungariei de Vest.

Viena. D. Ma er, cancelarul de stat al re-pablicel austriace, răspunzând atacurilor presţi maghiare, la adresa Austriei, pentru intrasigenta acesteia, în chestia teritoriilor germane din Ungaria de Vest, a arătat, că Austria nu poate renunţa la drepturile sale asupra Ungariei de Vest. Dacă însă socialiştii creştini maghiari, doresc ca Austria să-şi schimbe punctul de vedere relativ la această chestiune, n-au decât să încerce a influenţa în acest senz partidul pangerman austriac. Nici de această eventuală victorie maghiară, nu se poate de-ocamdată lega ceva speranţe, deoarece în faţa enormelor greutăţi economice, cu cari se luptă Austria, chestiunea Ungariei de Vest, va trebui să rămâe multă vreme încă, tot pe planul al doilea în discuţlunile şi raporturile dintre Austria şi Ungaria.

Replătirea bonurilor de 40 procente. Bucureşti. — Ministrul de finanţe a lansat

un nou ordin, conform căruia cele 40 procente minute la schimbul coroanetor trebue replaNTE neapărat.

( Tratativele delà Riga. Varşovia. — Primul ministru polonez a fă

cui un expozén ignora siiinitiei politice a Poloniei. M :u ;sirul a decorat că tratativele delà Riga vor ii curând inciieiate.

Anglia suspendează ajutorul dat Greciei.

Londra. — Guvernul' englez A remis mini-shii'ui Greciei ia i ondra o no^ă, în care se u-d'iie la cunoştinţă guvernului Greciei, că N1-viMiul en'Jez a decis suspendarea ajutorului acoiuat Gieciei.

Readucerea regelui Constantin ín Grecia. Atena. — Cons'Mtil de miniştri a, hotărât re-

cbem-irea telegrafică a regelui Constantin în G;e,: ;a.

Atena. — In urma hotărârei primului ministru RhaHvs, secretarul de stat delà interne, însoţit de directorul poetic al ministerului u e e\;erne, pie?.ă mâine dim'nenfă la Luzerna pentru a-1 aduce pe regele Constantin în ţară.

Tratativele economice anglo maghiare. Budapesta. Tratativele economice dintre

reprezentanţii guvernului maehiar continuă. Secretarul de stat maghiar Szcitowszky. a călătorit la Viena, pentru a présida acolo, continuarea tratativelor.

U l t i m a o r a Delà corespondentul nostru special.

Prîin telefoni.

Transoortarea la Oradea mare a cadavrului episcopului dr. Demetriu Radu.

Bucureşti. După înmormântarea fostului ministru al justiţiei Greceanu, vor fi expediate, Duminică, la Oradea-mare rămăşiţele pământeşti ale fostului episcop greco-catolic, dr. Demetriu Radu, pentru a fi înmormântat acolo, ou funerarii naţionale.

Azi a sosit în Capitală fratele episcopului Radu, canonicul dr. lacob Radu

Parastas pentru episcopul Riadd. < ? Bucureşti — Azi dimineaţa s'a oficial tn

toate bisericle din Capitală an parastas penr tm episcopul Radu. La parastasul oficiat tf»

bisrica greco-catolică au luat parte toţi membră guvernului, reprezentantul Regelui gene

ral Râtmaceanu, toţi demnitarii bisericeşti, •*> ntorä şi deptaţii.

După parastas sicriul cu corpul episcopului Radu a fost dus la Ateneu unde i-sfa ridicai un catafalc, lăsându-sa Uberă intrarea publicului. *

Mâine, Duminecă, se va oficia On alt parastas, iar la ora 3 după masă sicriul cu defunctul episcop va fi dus la gară, pentru a fi transportat la Oradea-Mare.

înmormântarea episcopului Radu va avea loc în Oradea-Mare Mercuri sau Joi.

Senatorul Soiru Georgiu a murit. Bucureşti. Senatorul Spiru Georgiu,

grav rănit sub coaste, a sucombat. Starea episcopului Roman Ciorogariu.

Bucureşti. Vineri seara, episcopul greco-oriental, dr. Roman Ciorogariu, în urma agravării vanei delà braţul-stâng, a fost supus unei operaţiuni. Braţul stâng a fost amputat. Starea P. S. S. este gravă.

Ministrul de justiţie a murit. Bucureşti. Ministrul de justiţie, Gre

ceanu, grav rănit cu ocazia atentatului delà Senat, după grele, suferinţe a sucombat Vineri seara la orele .5.

înmormântarea fostului ministru va avea loc Duminecă, cu funerarii naţionale. CONDOLENŢELE SENATELOR FRANCEZ ŞI

ENGLEZ. Bucureşti. — Raăiograma anunţă că ştirea

atentatului delà Senat a produs uimire în toate ţăidetaliaţilor. Senatele englez si francez au trimis telegrame de condoleanţe senatului român.

CINE SUNT ATENTATORII , Bucureşti. — Serviciul de siguranţă coiitf-

niiäßd cercetările privitoare la atentatul delà Senat, a constatat că la Jilava au fost găsite în celula comunistului Constantinescu alte bombe. Poliţia are convingerea că comuniştii evadaţi delà Jilava au pus la cale atentatul.

Un lucrător de naţionalitate bulgar care lucra la repararea senatului a dispărut. Se crede că^acesta ar ii pus bomba.

X | ^ ! • II

Redactor responsabil: Tralae P. NICOUB. Editor responsabil: Laureat!« Lac«.

Direcţiunea institutului de credit şi econcmii „VIGTORIA" în numele său, a comitetului de supraveghiare precum şi a corpului funcţionarilor, anunţa cu adâncă întristare şi durere îrecerea din viată a mult merituosului şi neobositului sau director esecutiv

S A V A R A 1 C U preşedintele. „Solidaritate!** membru în afecţiunea institutelor „Banca Centrală pentru industrie şi comerţ" Cluj, „Bihoreana** Oradea-Mare, „Năd ăcana" Nădiac, „Mnreşanul" Aîaria-

, radna şi C F. locale Arad-Promontor

întâmplată azi, Vineri în 10 Decemvrie la orele 2 dimineaţa.

înmormântarea se va face mâine, Sâmbătă în 11 crt. la orele 2 d. m. din casa sa proprie.

Arad, la 10 Decemvrie 1920.

DIRECŢIUNEA.

JDiaataeea, iE Decemvrie 1920. „ R O M & N U C Pag. 3.

Spitalul de cop i ftPmp6le fee»'1. Nu de imát, Spitalul de copii don Aradi-tort-'

datt de baron C. Andrényi şi bairon A. iNeuman sen. şi iun. a capătă* numele ^^incápete Aliiricea".

Acesta funid numele cehii din urmă fiu ad BiuveranJlor noştri, mort îin vrâstă de 4 ami m Í916, ná se anunţă cum s'a ajuns la aceasta-înaltă favoare.

Pela jumătatea iluroei Ncemvrie. Directorul Spitoluiluii de copii, a primit delà Casa M. S. IRegeluk această scrisoare:

Casa M. S. Regelui Bucureşti, 2 Noemvriie 1920.

" Domnule Doctor, Am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că NI.

S. Regina a binevoit a áa înalta Sa aprobare cererei ce a-ti formulat, ca pe viitor Spitalul de copii <ţin Arad să poaxîe numele .iSpitalul Principele Mircea".

Pnmifi, vă rog, Domnule Doctor, asigurarea deosebii eu mele consider aiumi

Mareşalul Cartei Regale General de diviiziie_Aidjiuitant

(ss) Aneelescu Domniei Sale

Domnului Dr. Pompiliu Robescu, medic $ef al Spitalului de copii Arad.

înalta aprobare, pe oare M. S. Regina a dat-K> ©a Spitalul să poarte mumele •tunarului Principe, mort aşa de timpuriu, a fost obţinută în «nma scrisouei pe care Directorul Spitalului, a adresat cu tot inespeulul .cuvenit, Augus.|äi noastre Suverane:

Prea înălţatei Doamne Majesiăţei Sale Maria Regina României.

Măria Ta,

Milostiviţi unui plecat supus al Măriei Voastre, să înalte Măriei Tale o prea smerită rugăminte.

In depărtatul oraş Arad, tocmai la marginea de apus a Moşiei Măriei Vostre. este un spital de copii, un prea frumos lăcaş, în care cu toată râvnft şi ca toi sufletul ne luptăm să aducem iar pierduta sănăiaie in trupu/ile micilor suferinzi, cari delà noi tămăduire cer.

Spitalului acestuia — cel mai frumos din toată Románia Mare —. ne-ain gânûit să-i dăm un nume, şi am indrăsnit, cu voia Măriei Tale, să ne ridicăm gândirea la „ftUMELE LUI," la Prinţul Mircea.

Iertaţi, Prea Înălţată Doamnă, ve prea plecata Măriei Voastre slugă, care fără mei un drept răscoleşte obida smletulut Măriei Voastre, — dar ca un prinos de cucernicie Celui ce prea curând dintre cei vu s'au dus. am indrăsnit, Slăvită Doamnă, sfios să ne ridicăm gândul spre Dânsul, întrucât oblăduirea Sufletului Său să plutească asupra micilor bolnavi din doctori-ceasca noastră căutare, iar împreună cu Duhul Sfânt, întru împlinirea chemărei noastre sa ne îndrum eze.

Umilita noastră rugăminte, cu cea mai a-idâncă smerenie o aşternem la picioarele Măriei Voastre, Strălucită Doamnă, şi rugăndu-ne de iertare pentru supărarea ce ea Măriei Voastre pricinueşte, ne închinăm smerit Măriei Sale Regina Maria, prea slăvită $i prea luminata Doamna si Stăpâna noastră.

A Măriei Voastre prea supusă si prea plecată slugă:

Q DR. POMPILIU ROBESCU, '•• medic şef Spitalul de copii—^Arad.

• Hărăzind Numele scump al piertdiutauii Său

fiu spitailutuii de copii, M. S. Regina a acordat o InaiMă favoare de caire Aradul poate fi mândru

In afară că poartă numele Principelui Mkv •oea, or oue poate întrezări Şi alte îndepărtate favoruri dlin partea Suveranei noastre.

Neschimbând ntimiie din fundamemtul celor cari au făcut donaţia acestui frumos CT^ ;tal, ba chiar punând încă o rază luminoasă peste nu-frnele sreneros''loir donatori, spitatól ide copil „Prinoipele Miincea", va fi o fală a ora&iauî — şi tíe înalta bunăvoinţă a Augustei noastre Suverane se vor simţii mânjdlriii toţi arădaral.

Amänmte rerativ la atentatul contra senatului României. O mână criminală a reuşit să aşeze, ou se

Situe cântă, o imagina tafernatlă maiscattă de o perdea, în dosul âcawudiui paresedoutiall in sada de şedinţe a Senatului.

In momentul canid d. generai Goamdă. preşe-dfeteie Seoraituiui se îndreaptă stpre scaunul pre-şedaiţial, is'a pnodws o enormă Idetunătiiră. In tireaga sală a SenatiuiM a fos înecată în fum şi asistenta a rămas piroaiită (iocuikJli aşteptând ca sala să se mai lumineze.

După eâte-va mfaute fumul împrăştiliinidu-se puţini, ochii tuturor s'au îndreptat spre locul de unde se auzise detunătura.

Pe banca prelatior a> fost găsit Episcopul Dmiitrie Radu, idin Oradea iMare, cu maxilarul superior şi linferior zdrobit, ceia ce ia provocat moairtea.

Corpui neînsufleţit/ ad Epáscopukii a fost trauisportat 'la ^ n s Ä M medàocHtegall.

D. generai Goamdă, --eşediinitele Senatului a fost rănit die fărimăitairi de schije la ambele mâini.

Dknitirfe Qreceanu, minastnuï jdsttiitiei care sta în ipicnoane în căpuil băincei ministeriale a fost lovit ia antebraţul stâng şi la plămânul stâng de bucăţi de schijă. P. S. Episcopul >Ni-fon, al Dumăr/ei, a fost rănit die o schije la p#ak>-ruls tâng. '

Episcopul Giarogairu a fost lovit în atebra-tuil stâng de mai multe bucăţi de schijă.

A mai fost rănit senatorul Spinu Gheorghiu, la mâna şi pictorul stâng, iar senatorul Buldeseu, a fost •răsad mai uşor.

La spitalul Golţea d. idlr. Nasta' a extras delà baiza plămânului stâng al fostiuiM ministru Greceanu mai multe bucăţi ide schijă, precum şi mai multe bucăţi de oase delà antebraţul stâng. Stariea răniltuM a apărut din primele momente pecetluită.

Episcopului Ciorogariu i-s'au extras mai multe bucăţi de oase diela antebraţul drept. Mai apoi întreg amtebratuil a trebuit amputat. Cele dintâi cuvinte spuse idie P. S. Sa după operaţie au fost: wunde este 'episcopul Radu?".

D. General Goandă, presedlinitele Senatului, a fost imediat pansat la ambele mâinii, si nepre-zentând nici o gravitate a plecat ia domiciliu.

Semaitomiii Budesou şi Spinűi Gheorghiiu au fost pansaţi şi ireţinuţi !la sp'tail.

La spiteiul „'Coilţea" au sosiiit imediat mai mulţi miimiiştri şi îniailti funcţionari.

La spitalull Brâmaovenesc a fost transportat P. S. Episiaopul Nifoin all Dunărei de Jos. având o rană provocată die o schijă la pjo'oruâ stâng.

iMiedrbul de servüicih (Ü-a extras bucata, de schijă.

Storea epfecopuliuf iNifon este saitisfăicătoare. Imediat după operaţie, episcopul a cerut veşti despre episcopul Radu.

După săvârşirea atentatului s'au închis imediat intrările şi eşirile Senatului.

Inspectorii de poliţie şi de Siguranţă au anchetat şi au perchiziţionat persoanele străine a-fîate în Senat. S'au operat mai multe arestări printre care şi un oarecare Jacaues Rosenberg, care atunci când s'a prodits atentatul a exprimat în plin puplic „bine s'a făcut; guvernuil să între în feeaäi/tate".

D. inspector N. Popp, delà Siguranţa capitalei, a făcut mai multe arestări printre cari se află si doui zidari, cari au lucrat în zilele din urmă la renovarea clădiră.

S'a păşit şi îărimMe maşinei cari au fost ridicate de către inspectorul de siguranţă Vin-tilă Ionescu secondat de comisarul Stan Vrân-ceanu.

Rămăşiţele maşinei au fost examinate de un inginer care a opinat că maşina a fost de formă cilindrică si avea un regulator, fixat la bază ca să explodeze la o oră anumită.

> Corpul delict a fost depus la prefectura poliţiei unde se aflau de faţă primul procuror şi procurorîH de servicii împreună cu organele poliţieneşti.

Mai mulţi experţi chemaţi ca să-şi dea avizul au opinat că maşina a fost fabricată în ţară în unul din atelierele noastre.

Ştirea atentatului a fost comunicaită imediat palatului şi adusă la cunoştinţa M. S. Re

gelui, eare şi-a manifestat imediat dorinţa de a vizita pe răniţi. ; ! '

M. S. Regele, însoţit de * «oi Tèneecn; a-gftSotant regal a sosit ew automobilul Ia» spitalul „Colţea" unde a fost întâmpinai cte d. «e* neral Averescu. preşedintele oonsiliulu* de m i niştri, G. L. Traneu-Iaşi, ministrul muracei, d DuHiu Zamfirescu, preşedintele camerei, eforii spitalelor civile şi de mai multe persoane oficiale.

M. S. Regele s'a întreţinut întâi cu d. Dftn. Greceanu, căruia i-a adresat următoarele 'cuvinte: „Fiţi liniştit deoareoe Mi se comunică că rănile dv. nu prezintă gravitate şi eu răbdare însănătoşindu-vă, Voi fi mulţumit să stau de vorbă mai mult cu dv."

Suveranul a vizitat de asemenea, pe rănitH, episcopul Ciorogariu şi Spiru Gheorghiu.

In urmă M. S. Regele, însoţit de miniştri a plecat la spitalul Brâttcovienesc, 'unde is'a întreţinut cu P . S. episcopul Nifon al Dunăitei de jos. - ' " ''i \{ •- i

Din cauza atentatului, şedinţele Senatului au fost mutate la Cameră.

Şedinţele maturului Corp se vor ţine dimir neaţa, iar după amiază vor avea loc şedinţele Camerei.

Un consiliu de miniştri a fost convocat pentru azi la amiază, când se vor discuta dispoîi-tiunile de luat în legătură cu atentatul de eri.

Telegrafic ni se anunţă în ultimul moment, că mai mulţi fruntaşi al comitetului partiduM soeia'íst. în frunte ou deputatul Ghe'erter, au fost deţinuţi.

Sindicatul national P. T. T. înfierează atentatul. Din partea Sindicatului national si profesio

nal a! slujbaşilor P. T. T. primim următoarele: „Sindicatul naţional şi profesional a;l între

gului Corp Telegrafo Postai înfierează cu iri-tima energie atentatul criminajl săvârşit a,supra maturului Corp şi Onor. Guvernului. înţelegând să-şi revendice doleanţele saie prin ordine ş» legalitate, respinge cu indignare ori ce acţiune barată pe teroare şi turburareâ ordinei publice. • • -

S'ndicatuî Corpului Telegraifo-Postal îşi face o pioasă datorie de a-şi trimite respectuosul lui salut victimilor căzute de pe urma iaee-stui act criminal, şi cu această ocaziune îşi a-fîrmă încă odată devotamentul său către Tară şi Tron".

Vice-presedinte, George Stănescu.

înmormântarea lui Sava Ralcu. Membrii aceloraşi familii care înainte cu trei

zile, au perdut pe dr. Romul Veliciu, au petrecut eri d. a. la ultimul său lăcaş, pe Sava Raicui, pe cel mai bun cap de familie, — un geniu al lamei financiare din aceste ţinuturi.

Activitatea îndelungată şi bogată a defunctului, spiritul larg uman şi inima sa bună i-a» câştigat un imens număr de stimători şi pre-tini, în toate păturile societăţii, fără deosebire de naţionalitate.

Toţi aceia, cari au simţit şi au apreciat bunătatea sufleteasca a lui Sava Raicu, toţi aiceia, cari au cunoscut binefăcătoarele efecte ale activităţii sale, s'au adunat eri, în jurul sicriului acoperit de flori, al deíunctului şi au petrecut întristaţi la lăcaşul de odihnă vecibică pe Sava Raicu, inteligenţa rară, care nu şi-a aflat plăcerea decât in munca continuă, neobosită şi tot mai rodnică, depusă în interesul celei mai mari instituţii financiare româneşti, din aceste ţinuturi, şi spre binele şi mulţumirea nesfârşitului număr de clienţi, cari în lungul şhr de ani, i-au solicitat ajutorul.

Prin moartea lui Sa,va Raicu, nu numai Ä-radul, ci întreagă lumea financiară românească a.perdut, un mare spirit organizator, ă căruia lipsă se va resimţi multă vreme.

Amintirea directorului Sava Raicu, a om»-lui, care s'a, ridicat prin muncă fără preget, prin cinste desăvârşită, învingând toate greutăţile, pe înaltele trepte ale fuucţiuniei sale, făcând onoare oraşului unde a trăit şi neamului, al căru'a, fiu nepătat a fost, — va rămânea neştearsă. ,' j I

Duminecă, 12 Decemvrie 1920. . ^R*Q1W& EMfct'&.... Pűag. 5.

Casa Cercualâ pentru Isigarsrîîe Social« din Crad. Cumpărători de mobile! Mobiliar de culină, execuţie foarte frumoasă, precum şi totielul de mobile lucrate din lemn uscat şi de prima calitate, în permanenţă mare asortiment s tât bucăţi aparate cât şi aranjamente complecte. :: Revâozàtorilor rabat.

C I R K Á L Aiad, Boi. Heg. Ferdinand 1. ( B o r o s Béni) 7.

Ci 201—16

BTO9BS ffllMWBffl8S8WBawraB8WMMIBälll!l)Wll8IB|B

2354—1920.

C O N C U R S . Casa cercuiaHă pentru Asigurările Sociale din

Arad pubfcă concurs pentru întregirea postului vacant de mediic-curamt în cercul Nadlac pe lângă următoarele condiţii:

Salar anual ide 4400 L. şi ajutor de scumpete 2650 L.

Cererile sorise în lima română cu mâna proprie dinpreună cu actele!, cari adeveresc pregătirile necesare, sunt a se înainta în decurs dé 14 zile d«la mibliicarea în Monitorul Oficial ail Asi-eurădîor Sociale, la directiiuinea Casei Cercuale pentru Asiioiurăriile Sociale, unde vor putea obţine in formaţiunii mai detailate.

Gonenircntiiii vor trebuii să dovedească cetăţenia română şi •cunoaştenea limbei române apoi să corepnndă în t v toarte lOonditiiUor impuse functinnpriloT publici prin articoilui! 110 din legea XIX 1907.

Casa Cer coală neutru Asigurările Ca 2249—3 Sociale Arad.

Cumpărători de mobile! Mobiliar de culină, execuţie foarte frumoasă, precum şi totielul de mobile lucrate din lemn uscat şi de prima calitate, în permanenţă mare asortiment s tât bucăţi aparate cât şi aranjamente complecte. :: Revâozàtorilor rabat.

C I R K Á L Aiad, Boi. Heg. Ferdinand 1. ( B o r o s Béni) 7.

Ci 201—16

C R E M A M A R G I T se bucură de cea mai largă po pularitate în întreagă lumea. Infrumseţează pielea şi îi dă fineţă rară, Compoşiţa ei neunsuroisă şi inofensiva face să dispară de pe obraz pis-truiele, petele de ficat, bubiţele, încreţiturile şi întinereşte şi înviorează chiar,şi pielea persoanelor mai înaint te în vrâstă. Crema se pune în circulaţie în tegie de sticlă p. preţul de 750 Lei

S Ă P U N U L MARGIT, compoziţie fără leşie infrumseţează pielea. Pre(ul 5 5 0 Lei.

P U D R A MARGIT, compozite de prima calitate, fără materii stricăcioase, acopere invizibilă pielea. Preţul 6 — Lei. (In toate culorile)

APA de G U R A MARGIT, 20 - Lei. C R E M A de DINŢI MARGIT, 5— Lei.

D r . F Ö L D E S şi H E H S Arad. Depozit general: L. BOGOY Bucureşti, str. Valtnr 43.

FÖ 2088—6

2354—1920.







Cele m a i Uf*iní% m o d e r n e 1121116

C R E M A M A R G I T se bucură de cea mai largă po pularitate în întreagă lumea. Infrumseţează pielea şi îi dă fineţă rară, Compoşiţa ei neunsuroisă şi inofensiva face să dispară de pe obraz pis-truiele, petele de ficat, bubiţele, încreţiturile şi întinereşte şi înviorează chiar,şi pielea persoanelor mai înaint te în vrâstă. Crema se pune în circulaţie în tegie de sticlă p. preţul de 750 Lei

S Ă P U N U L MARGIT, compoziţie fără leşie infrumseţează pielea. Pre(ul 5 5 0 Lei.

P U D R A MARGIT, compozite de prima calitate, fără materii stricăcioase, acopere invizibilă pielea. Preţul 6 — Lei. (In toate culorile)

APA de G U R A MARGIT, 20 - Lei. C R E M A de DINŢI MARGIT, 5— Lei.

D r . F Ö L D E S şi H E H S Arad. Depozit general: L. BOGOY Bucureşti, str. Valtnr 43.

FÖ 2088—6

2354—1920.







Cele m a i Uf*iní% m o d e r n e 1121116

2354—1920.







se lnciă pentru preţuri coirreiia-liile îu salonul de croitorie pentrn haine de bărbaţi, a lai Co 1906-10

S T E F A N C O R O B A N

1 f\ \\\ RESTAURANTUL 111

UORNUL VÂNĂTORULUI redeschis lângă CABAREUL MO-

A DERN are culina cea mai bună I jUJ-^hk. Beuturî excelente! Serviciu preve-^ • « • P ^ nitor! Zilnic muzica ţigănească. —

W Ora de retragere la 4 dimineaţa. B Intrarea principală în str. Românului PB Co 2135—20

fe^K-' - - - - ™

1

I

De v â n z a r e o masă de bi'iard, în bună stare, cu tablă de marmoră, roîiiură, cu 3 bile de carambol şi 16 büe de fudeş. Informaţii se pot lua de!a „Cercul de cetire din Ş manu" Şimandii) de jos.

Ca 2243-3

ARAT) Str. ÎOAN RUSSU S1R1ANÜ (Aulich L . ) şl PIAŢA CATEDRALE! <"Tüköly-tér pal. Szántai.





fe^K-' - - - - ™

1

I


Ca 2243-3





fe^K-' - - - - ™

1

I


Ca 2243-3 SWeatter p. băieţi calitate super ioară din timp de pace, de vânzare

< ô > Iá BÁRSONY





fe^K-' - - - - ™

1

I

De vânzare urgent 1C0 buc. scroafe mari, negre, manguliţa, se pot îugrăşa până la 300 chlgr. — Adresa la Administraţia ziarului. No 2252—3

SWeatter p. băieţi calitate super ioară din timp de pace, de vânzare

< ô > Iá BÁRSONY

A t e l i e r e l e d e constucţinoi d e H o r i m o d e r n e A u t o m a t i c e

S E C K D R E S D A aduc la cunoştinţa industriei Morăritu'ui din întreaga Românie Mara că instalează şi furnizează m o r i automatice după sistemul lor neîntrecut în termenul cei mai scurt. :: Inginerii noştri specialişti stau la dispoziţia clienţjior în biroul reprezentantului nostru general

I pentru întreaga Românie Mare

S J A C Q U E S G O L D ff BIROU TECHNIC, BUCUREŞTI strada PARIS 21-23. • Oo 2211-10 1

C A R N E de V I T Ă cautatea piimă de vânzare, începând ziua de Miercuri ia măcelarul ::

din str. Karoiina nrul 11.

I RRBD, piaţa avram lancu (SzaSiad-• sag-tér)numáruM7. Bá 2044.301













P o s e s o r i i d e a c ţ i u n i E m i s . V

BANCA ROMÂNEASCA suni imitaţi, conform prospectului acestei emisiuni, a efectua ce! d e a l doilea ş i u l t im vărsământ de Iei 400 , de acţiune în intervalul delà 1—31 Decembrie 1 9 2 0 ; asupra vărsamintelor efectuate după această dată se va percepe o dobândă de întârziere de 10% pe an, aplicându-se în aceîaş t|mp dispoziţi-unile codului de comerţ.

Odată cu facerea vărsâmintelor la centrala, se vor Ibera şî certificatele provizorii.

Vărsamîn ie le se primesc în Bucureşti Ia sediul Central str. Smârdan No 5, iar în provincie la sucursalele noastre şi la Băncile unde s'a făcut primul vărsământ.

a 2 2 4 0 - 8 Banca Românească.





Avizăm onoraţii noştri comercianţi că ne-a sosit un nou transport de

m ă r f u r i d i n Ga la ţ i şi anume: texti'e, mărfuri coloniale, misir, bumbac, talpă şi altele, şi îi rugăm să- şi iacă comenzile din vreme.

societate comercială şi industrială ARAD.


























AU SOSIT cele mai nouă costume şi mantale pa-risiene pentru dame la magazinul de mantale ::

i u L i u P l e s z I ARAD, str.Pirici (Vörösmarty) Nr. 3. 1 Mare depozit de haine şi man» I tale pentru fetite,eievedeşcoală. ! Comanda după măsură se exe-I cută prompt în atelierul meu. —

I Comande din provincie în 24 de ore. M Pe 1923—«0

Recomand în atenţiunea onoratului public din

LOCALITATE şi IMPBEJURiME a t e l i e r u l m e w din Bul. Regina Mafia [And'ássy-tér] No 20, palatul Fischer Eliz, în curte, la stânga, u n a e s e r e p a r ă c o v o a r e p e r s i a n e Primesc spre reperare totielul de covoare persiane, de Smirna, fcaramina, gobelin şi draperii, precum şi curăţire de mt>lii pentru preţuri avânta gioase. Gumpâr şi vând covoare persigne. — Rog

binevoitorul sprijin

SAID HÚSZÉIN Avizat în sctis, vin la domiciliu şi în caz de lucrări mai mari mă duc personal şi în provincie.

Hu 2219-5













Hu 2219-5

\ COMuÏÏCA "ir^MANENTÍ \ S I pentru colecţionarea şi transportarea H D I cu viteză mare a mărfurilor între Arad, « S I Murăsilia, Simeria (Piski), Vintul de jos, n H i Alba Iulia, Sighişoara, Braşov, Sibiu, Cu- H • 1 cerdea,'Mureşoşorhei, Cluj, Oradea-mare, m • tf* i Timişoara, Lugoş, Caransebeş şi Orşova. H Ë Ş S I l W A X l M K Ö N I G U Q , | birou de transport. Arad, Bucur (Eötvös) 3. Pf . • Kö 2121—20*' • Efl m B3 B l BS CES BEB U O B BS ESI WBÊ H








Hu 2219-5






Hu 2219-5


E L E C T R O M O T O R î l Inginer P. FOCŞANEANU g 2 Birou Techntc, BUCUFEŞTI, strada m m) Sărindar, No 7 , casă de încredere, fon- K> ml dată la anul 1899. :: Cel mai complect Kt m\ depozit de Materiale ' Electrice şi Tele- Bt « fonice. >: Au sosit: Conducte de aramă, B> 4 Lămpi incandescente juin. Watt 110—220 |p» <a| V., Vase electrice, Ventilatoare, Aparate B> 4J Telefonice CU Inductor şi B. C. :: Engros B> 4' şi detail, preţuri fără concurenţă. Fo 2212 S>

MICA PUBLICITATE. T U M «Ml pajţneaffaal păaă M ] • «atrtata M IM, «ala lt •Mute Ia MM I Lea de sartat. Carlataie ealeee '•« Ilten mal «ne»* Ui M Mflit Paallcaţlualle M aealt* aatlcIsamBt»

i i s i T t i a . L> îipti « • •noft iaţ t , «sat • • aceasta «ale eamastiaţa maari D-soare •an D-n* r i d a r ă «a eaopnl 4» «ii&tori*. Saat ofioiamt la o a t u iaatifnţi* româ-meaaet. Scrisarils si T O I adresa la administraţia siara-lni s*» devis»: „Orfanul" Discreţie «haiti* ie eaoase.

Um 2 2 5 8 - »

PIEBDUT1» fara Jura« W feeamantan 4* pjalaioşia laehiei. Camţiautal an palton de damă an preasl, Testatint* albituri. Pentru «al eara le găseşte, 100 lei remuneraţia. Adresa la poliţia centrală, «a 2J16-1

i i s i T t i a . L> îipti « • •noft iaţ t , «sat • • aceasta «ale eamastiaţa maari D-soare •an D-n* r i d a r ă «a eaopnl 4» «ii&tori*. Saat ofioiamt la o a t u iaatifnţi* româ-meaaet. Scrisarils si T O I adresa la administraţia siara-lni s*» devis»: „Orfanul" Discreţie «haiti* ie eaoase.

Um 2 2 5 8 - » MAŞIM BE COSüT fi um

fier de eiUat aleetri« de Timsare. Strada Maţiann (Forrày) • . ' K a 2256-t CETIŢI FETIŢE şi VĂ

DUVE. - I. 1£. «ojoamri în eomona Birsara, román da SS an» deplin finito», seipat fin armată, voes« s& mă căsătoresc ea o fetiţă aau TăduTă rob 26 ani. Zestre 10.000 lei, mobilala cuvenite, • a o asignr de f»ricire» deplini. Cui îi convine ofertai » e u să-mi aerie eaistoala serioase recomandate ea le Toi •arcata In persoană to termin de 90 iile. Un 2265-2

MAŞIM BE COSüT fi um fier de eiUat aleetri« de Timsare. Strada Maţiann (Forrày) • . ' K a 2256-t CETIŢI FETIŢE şi VĂ

DUVE. - I. 1£. «ojoamri în eomona Birsara, román da SS an» deplin finito», seipat fin armată, voes« s& mă căsătoresc ea o fetiţă aau TăduTă rob 26 ani. Zestre 10.000 lei, mobilala cuvenite, • a o asignr de f»ricire» deplini. Cui îi convine ofertai » e u să-mi aerie eaistoala serioase recomandate ea le Toi •arcata In persoană to termin de 90 iile. Un 2265-2

UN PIAN non, scart, an «oarde încrneisate dia eauaa mutării • d* v&nmra, strada Căfitam Ignat (Kapa) 7.

Ba 2 M 8 - 1

CETIŢI FETIŢE şi VĂDUVE. - I. 1£. «ojoamri în eomona Birsara, román da SS an» deplin finito», seipat fin armată, voes« s& mă căsătoresc ea o fetiţă aau TăduTă rob 26 ani. Zestre 10.000 lei, mobilala cuvenite, • a o asignr de f»ricire» deplini. Cui îi convine ofertai » e u să-mi aerie eaistoala serioase recomandate ea le Toi •arcata In persoană to termin de 90 iile. Un 2265-2

CAMAPXLE fi matraţe ra-pareasa comstiinţios «tat lm laaalitate a£t şi tm previaţă Constanţi* Petruţ. AiaA, str. Öreai Wo «, Pe 1268-1

CETIŢI FETIŢE şi VĂDUVE. - I. 1£. «ojoamri în eomona Birsara, román da SS an» deplin finito», seipat fin armată, voes« s& mă căsătoresc ea o fetiţă aau TăduTă rob 26 ani. Zestre 10.000 lei, mobilala cuvenite, • a o asignr de f»ricire» deplini. Cui îi convine ofertai » e u să-mi aerie eaistoala serioase recomandate ea le Toi •arcata In persoană to termin de 90 iile. Un 2265-2 CABTYITICÜLTOft pentru

vie si angajai em Însurat «OBase&n« Titiemltara, vr*d-nie, ciastit adresaţi eferta Navre», sîrada Ruaseoar» 8 Bucmreşti. Ka 22(4-2

LA PBllIÍWA «omiunală Tiraiş-Saeeani (»las« Vinga) si eamti c a senetor, cave ar* praxa îm t*ate afacerile notariale. Salar dmpă tocmeală. Sn*in,n*tax. Pi 8261

PROFESOARĂ din vechiul Regat, predau limba franceză. Frefer eleve şi elevi de Iieeu. Cecília V. Ionescu. Arad, «trăda Kminesca 16.

Ie 2 2 5 4 - 2

CABTYITICÜLTOft pentru vie si angajai em Însurat «OBase&n« Titiemltara, vr*d-nie, ciastit adresaţi eferta Navre», sîrada Ruaseoar» 8 Bucmreşti. Ka 22(4-2


ŞTAMPILE pentru sigilare ca ci ară se pregătesc în 2 ore la À. Fildes, Arad piaţa Avram Ianca (Szabadság) nrul 1. FoB;32

MOBILIA* aaodera ptntz« un priazitor, 4a stejar, **> laars îoernis*, de vânzare. Strada ltaţ<amm (Fórra?) (t.

Ka 2 ï » 6 - 2

CABTYITICÜLTOft pentru vie si angajai em Însurat «OBase&n« Titiemltara, vr*d-nie, ciastit adresaţi eferta Navre», sîrada Ruaseoar» 8 Bucmreşti. Ka 22(4-2


ŞTAMPILE pentru sigilare ca ci ară se pregătesc în 2 ore la À. Fildes, Arad piaţa Avram Ianca (Szabadság) nrul 1. FoB;32

MOBILIA* aaodera ptntz« un priazitor, 4a stejar, **> laars îoernis*, de vânzare. Strada ltaţ<amm (Fórra?) (t.

Ka 2 ï » 6 - 2

Scrisorile cu deviza la administraţie se vor patsa ridica numai între orele 5-6 p m. La scrisorile cu destinaţia în provincie se va anexa tas* de francară.

Caut Viticultor parte bun m scoată ţi multă pmetică ptntru o vit m varietăţi muse, mindere dt li htdetrt, linşi trasul Brăila. Vitkuttoml poate să-şi tdttcà familia ţi încă 6—7 lucrători ptxtr*- an timp têt mai lung. Amatori se vor adresa élni Rtmulus Orezeuaa judetăttr tribunahd Arad sau dlui căpitan Teodor Ortztanu (strada Dr. Călinderu numărat 6) Bucureşti. O 2259-3

MAI BUNE Şl MAI ;: IEFTINE SUNT ::

Scă l z i l e de là ba ia c e n t ra lă de abur i şi v a n ă .

intrare pife piaţa Catedralei (Thököly; fi prin tirada liiár Vilmos. Bait d» rafie dtsohttâ delà 7 dimineaţa jtânl la 9 seara. Bala de aburi deschisă ptntnj bărbaţi în fiecare zi dtla 7 dimineaţa până la oră 1. Pentru femei Mercur) şi Vineri delà ora 1 până la 6 dupi masă. Oueele tunt rugate aă-ţi adută haină de scăldat Wa 2361— )

la atenţiunea cumpârăîonlor di mobila Mobile pentru prinzitor si domnitor se pot cumpăra ieftin în depozitul de mobile WIEOENFELD, Arad, strada Eaiineicn (Deák Ferenc; nrul 4 0 . Wi 223040

MOSilIARîH CREDIT

CAROL SARAI depozit de mobile* ARAD, atr. Asztalos Sándor No 5.

(Aduc la cunoştinţa On, Public că dau în credit din depozitul meu de

I mobile, aufragerie, dormitor, sin-jguratîce mobile din lemn sau fier, [pentru o cotizaţie lunară de 6 lei Ide fiecare mie lei. Oa 2027-10

• '•Wie «" i-*mw<*m~*mm*+*mmţmi

OINTE J E A N E T T E HOHR 4aaH»éa lnJialaUai <tla>la-saaat Arad, atr. Lathar 1. DINTE

Extracţii 4» «aţ i aa aaaetaafe tete» tarta decarara*, «Warl 4« «ar « 1 eoroaae, tatfalul 4m dlafl «a oaadae m al Mră pod palatlaal, ea aaaiera aerlaaa. Ploaiha da aar. argla porţelan «1 ciment pentru preţuri ataderata. — Conaalteţll dlm. 8—12 «1 2—7 dupa masă. — Lucrări paatia pacienţii din provlnţă tn termen de 24 de ore. / Mo 1100—S2

8ÄJIL0R NECĂSĂTORIŢI I

şi C I N Ă mâBCiri eiceisols, gătita da casi, li

ABONAMENT LUNAR LEI 290 la AHTÖWU UAYER rwíaorinf de eiasi primă. .'. Arad, str. Bucur (Eötvös) 2. La prânz sè aervaşte: supa, fripturi, mâncare feartă şi aluat, Iar cină : friptură sa-i tocată de carne şl aluat..'. Io flecari djrolflrată, dejun tarifar, pentru f i . 50 B.

la flecara Vlierl ciorba da pesta şl peste prijit. Peatru societăţi cueri separaţi. Serviciu preranltor Preţuri isderate. Deschis ooastta pini la ora 1.

A T E N Ţ I U N E !

KOMLÓS Şl MUZSAY ARIO la palatal BOHUS vis-á-vi de intrarea teatrului. , ooo

Mare asortiment de haine pentru copii de scoală, paltoane de toamnă şi de iarnă !

Ne ducem cn colecţie de mostre Ia institutele mai mari, cari fac comande în massa !

In permanentă mare asortiment de costume gaia pentru bărbaţi şi copii, par-

'%9'C de toamnă, paltoane f iarnă. :: Servicii! punc

tual! ;: DespărţămâBt special pentru lucrări după măsură. — Rogâm a ne Onora cn comande s ::

Ko 1Í57-Í0

CetiU şi răs

pândiţi ziarul „ROMANUL".

" B a a f r a d t fct p p m a a j l y ţ ? m \ aaaaMiaaaaaaMaaaMaaaaaaBaaaaBaaaBa>«*aaaaam«Ji

io atenţiunea comercianţilor caisa, srez, zanăr, zaäaricüie, piper, scortisisare, ctocsistă, vopseii, clei, scroEieaiá, săpan, cremă de gfiste, lumini pentru biserici, smoala de precum şl totfeiul de articole de băcănie şi coloniale in preţurile din Bucureşti în orice cantitate de vânzare la marele magazin Da 1879-30

Wilhelm : DARVAS : ARAD, str. Horea numărul 1, str. in fată ca primaria.

E l i !

— S E N Z A Ţ I E ! A T E N Ţ I E !

S E E Şi L A B Y P A R F U ţ E R I I PAR1SIEIT«, CÉLÉ MAI PELMOASE CADOURI PEKTUD CRĂCIUN Ş I PKUTRU AWÜL HOV.

COMPLET ASORTIMENT BOGAT. -PRETURI IEFT1SE. — SE

POT VEDEA ORI ŞI eis» î i DROGHERIA „ŞARPELE" ARAD, B D I P I C . ANDRÉNYI ta 2134-50

I C R U C E A A L B A GRADINA de lARNAş'GAFENEA

RESTAURANT, CAFENEA fl HOTEL, complect renovate fi Inetalate cu tot luxul »! confortul modern. In restaurant concertează seară de aear i „orchestră de ţigani" da primul rang. In „Crucea Albă ce» Mica" »« aervesc mâncări fl beuturi. pentru cele mai acizutepreţuri. Sistem da „manu". Serviciu excelent. Mâncări fi beuturi de primul ran«.

U 1996-5 rs&iwwsörtsi

j V I N U R I f Y E C H I şi N O I I ,

din anii 1 9 1 8 - 1 9 1 9 - 1 9 2 0 8« află la sabscriami producător de Tinnri de Tânzare , pe lângă preţDi'ile cele mai moderate şi pentru calitatea rinnlnl garantez! Butoaele le dan împrumbt pe timp de 2 luai 1 — Tot odată rog pe regtanţlerii cn butoae so binerolascn a mi-le retrimite Indäräpt, la caz contrar s tint sliit a-i înprocegnat

PETRU BEHEB, propr. Ae ti» şi neg. de Tiirarf, SIRIA, [TfMgoa] ind. Arad

Be 2286—10

F R A T I I B L O C H BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI No 47.

V E C H I U L MAOAZiN S P E C I A L de VESTMINTE şi AROIMTAR11 BISERICEŞTI PENTftU RITUL. ORTODOX ROMÂN. » LA C E R E R E TKl-METEM MOSTRE »i PREŢURI.

^ afc a-iftiiatAAftJIAi -,, rt*. -ft, A SI ia%ifaaáns lir * •* A

W f W W a f ¥ W W V V V V WWWTVTVWWwWVV "* äw

I LUCRĂ HAINE p. 250 Lei f * CERCURILE DISTINSE Î-ŞI FAC é HAINELE, P A R D E S I I L E ş i PALTOA-• J 1 NELE IN SALONUL CROITORILOR

I VMŞAN*.EEDESI!Î î ARAD. STRADA BRÍTIANT (WEIT- S X ZER jiNOS-UTCA) NUMlUüL 16, $ • a sm—t • f • # » > 0 » « » » » > l H > ^ f H t a>*)»*i»»

Funicular şi Fabrică de Cherestea de vânzare

fanicular 31 km. lungime, perfectă stare între cari 6 km. cu suporturi de fier. Multe piese resserve nouL Fabrica de cherestea cu 12 gatere, maşini de aburi şi auxiliare, perfectă stare. — j

In formaţiuni Bucureşti, strada Paris nrul 21, Etaj 1.

Tjparjil TieoaRAFIBI ..CONCOKDiA*1. AKAD JDcazurstï Coastaatta T«mlor*>ac«,

ARAD, Îf2i. ROMÂNUL RKÖACT1A...

Documents

Transcript of ARAD, Îf2i. ROMÂNUL RKÖACT1A...