Anul XV. Arad, Duminecă 4|17 Septemvre 1911 № . 194 ABONAMENTUL

fenn an . 28 Cor. ; \\w jum. . 14 c

fl o lună . 2.40 < Nuirai de zi pentru Ro­ma şi străinătate pe

an 40 franci. Mon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

V l a i c u . De Alexandra Cîura.

Blaj, 15 Sept. n.

Au trecut două săp tămâni şi ma i bine èla ziua în veci neui ta tă , când Vlaicu s'a ridicat deasupra miilor de oameni, încunu­nând cu rotirea lui de vul tur mândru isto­ricul câmp al Liber tă ţ i i . Şi ni -se pare, că totul a fost un vis iscodit de creerul genial il lui Shakespeare : visul unei nopţi de

! mă... f Retrăim şi acum clipele de vrajă, cu ochii ! ochişi : Vedem hangarul , sclipind în lu-f mina asfinţitului, miile de oameni înşiru-

iái-se, înfriguraţi de emoţia covârşitoa­re. Poarta hangarului se deschide scâr­ţâind şi aeroplanul apare împins de flăcăii din Binţinţi, consătenii eroului. Libelula apare în liber, mai sveltă, mai elegantă. Lumea îşi opreşte respirarea în vreme ce Vlaicu respunzând cu un zimbet la cele câteva aclamări suprimate, u rcă în nacelă. Helicole se pornesc cu un sfârâit puternic ; cei câţiva curioşi se r e t rag inst inct iv; că-

I măşilo flăcăilor flutură albe în soare, ca Înfiate de un vânt năpniznic . Deoda tă maiorul face un gest, flăcăii dau drumul maşinii.

I Clipa aceia ! Unde e condeiul de serafim, să încerce a fixa clipa aceea, în care suflul nemuririi a sgudiut până la măduvă , ne­putincioasa noas t ră haină de h u m ă ?

Vlaicu se încovoaie puţ in asupra câr-! mei — ai zice un leu, ce se a runcă asupra prăzii — şi în clipa u rmătoa re minunea se

înfăptuise : aeroplanul s'a avîn ta t la o înăl­ţ ime de 30 de metr i . Emoţ i a supr imată isbucneşte din zeci de mii de piepturi ca un uragan. Pălării şi bat is te se agită în ae r ; urale şi strigăte şi... lacr imi! Ochii tu turora , plini de lacrimile mândrie i ur­măreau sborul acestei paseri maest re , care întruchipa triumful geniului naţ ional . Uralele se repetă din toa te culmile, unde o par te însemnată a „naţ iunii recunoscă­toare se postase, ca să asiste gra tu i t la acest spectacol minunat , amestecând ast­fel, după re ţe ta lui Hora ţ plăcutul cu uti­lul. (Intre acele câteva mii de chilipirgii, fie spus aceasta pentru lauda simţului de omenie al ţăranului , s'a r idicat şi un glas de protest, spunând cu ruş ine : „Scuipă pe noi, domnişorule, că nu suntem vrednici de al tceva!")

Aeroplanul se ridică în înălţ imi to t mai mari , cu mişcări sigure şi elegante. De-asupra păduri i „Mişca" atinge recordul de peste 800 metr i , luând înfăţişarea azu­rului. Spre miazăzi , culmile Carpaţi lor strălucesc ispititoare, chemându-1. Pră­păstii adânci îşi deschid gurile negre de fiară flămândă, în vreme ce piscurile strălucesc în cununa orbitoare a zăpezii. Şi dincolo, zarea se pierde în cea ţa aurie a asfinţitului. P e o clipă Vlaicu stă la în­doială. Sunt aşa de apropiate aceste cul­mi, încât sborul peste ele s'ar părea o ju­cărie... Să încercăm. Se opreşte însă deo­dată , lăsând pentru alt prilej isbândirea acestui vis măre ţ , care îi va câştiga tit lul de Negru Vodă al doilea!

Pot i re le sunt acum în cercuri to t ma i

mici, ca ale vulturului, când vrea să co­boare.

Pase rea măias t ră descinde din slavă. Trece odată de-asupra capetelor noa­

stre, auzim desluşit zgomotul helicelor, ura­lele isbucnesc din nou, cu îndoită putere . Aeroplanul scoborîse din înălţimea-i ame­ţ i toare şi emoţ ia era acum mai percepti­bilă, ca înainte.

Dinspre partea răsăr i teană a Câmpu­lui Libertăţ i i aeroplanul ateriseză acum, cu siguranţă şi preciziunea unei locomo­tive ce lunecă pe şine.

O uşoară undulare de praf, ne vesteşte că a atins pămân tu l ; mul ţ imea sare ca ne­bună peste bariere, alergând întru întimpi-narea biruitorului. Degeaba erau opreliş­tile jandarmilor, şi baionetele. L u m e a a-lerga înfrigurată înspre erou, ameninţând să-i sfarme aeroplanul în învălmăşeală. Abia în clipa din u rmă a contenit furia en­tuziasmului .

Vlaicu e ridicat pe umeri ; lumea se în-ghesuieşte, să-1 îmbrăţişeze, să-1 sărute, să îl a t ingă măcar , şi barierele trosnesc în în­ghesuiala mulţimii , îngrăditurile do scân­duri se prăbuşesc în puzderii.

In hangar , Vlaicu îşi spală faţa plină de uleji, cu benzină, şi s tăruie cu îndârjirii

pentru al doilea sbor, ci prietenii nu îl lasă, îndestulindu-se pe deplin, cu reuşi ta stră­lucită a întâiului sbor.

Entuziasmul mul ţ imei ia proporţ i i de speriat . Aclamările sunt to t mai violente; uşa hangarului e scu tura tă cu pu te re ; lu­mea cere cu insistenţă să-1 vadă pe Vlaicu.

Ascul tam emoţ ionat orcanul acestui entuziasm şi m ă gândiam : câ tă energie e

\ FOIŢĂ ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

Adevăr şi minciună. De C. Rădulescu-Motru . I v'

Dar nu n u m a i sălbat ici i sun t m i n ţ i ţ i ; sun t minţiţi şi E u r o p e n i .

încă aceştia sun t minţ i ţ i cu o a r t ă mai supe-: rioară. f Cu preferinţă în poli t ică.

Acei ce m i n t să conduc, în E u r o p a , de logica pe,care o u rmează men ta l i t a t ea m u l ţ i m e i ; o logică ceva mai complexă decât logica sălbat icu­lui. Apoi se mai conduc acei ce mint , în E u r o p a , şle logica menta l i t ă ţ i i omului incul t şi a omu­lui ignorant, după men ta l i t ă ţ i des tu l de numeros reprezintato pe con t inen tu l , ca re a re p re ten ţ iu -neaJea sta în f run tea civi l izaţ iunei .

In politică, minc iuna este ca la dânsa acasă. In limba obişnuită ea se mai numeş t e şi tac­tică.

Omul de stat şi pol i t ic ianul de meser ie n u în-ітіпд decât prin... tact ică .

l'n om do stat , bunăoa ră , es te t r a s la r ăspun-pre peutru v reunu l d in actele sale. A p r e l u n g i pbaterea asupra acestui act , p e n t r u o mai b u n ă îfciurire a lui ar fi o p rocedare absolu t cinst i tă . . . &r fiecare înţelege, că aceasta, ar fi o p rocedare lipsita de tactică. O m u l de s ta t r ecu rge la tact ică . Şi tactica este: d ivers iunea . A t e n ţ i u n e a mul ţ ime i îndreptată spre al tceva. E r a învinui t , bunăoară ,

omul de s tat , că a r is ipi t banu l publ ic , sau că a da t o soluţ ie greş i tă unei ches t iuni o a r e c a r e ; re­pede, a doua zi, presa pă r t i n i t oa re omulu i de s ta t dă a m ă n u n t e senzaţ ionale despre o c r imă înfio­r ă t o a r e săvârş i tă în cbndi ţ iuni le cele mai miste­r ioase. D a c ă se poa te p u n e c r ima în sarc ina ad­ve r sa ru lu i a tâ t mai b i n e ; da r aceasta nu-i de ne­voie. Se poa te vorbi despre ori şi ce cr imă, b ine înţeles şi de una care n ' a avu t loc nici odată . Di­vers iunea p r i n d e ; d ivers iunea p r inde to tdeauna .

Şi de ce d ivers iunea p r inde în t o t d e a u n a ? F i indcă ea este în sp i r i tu l logicei mul ţ imei . Mul­ţ imea u răş t e mono ton i a ; nu-i place f ixa rea p r ea î nde lunga tă a a ten ţ ie i sale a supra aceluiaş lu­cru ; ea este cap t iva tă de ex t r ao rd ina r . Del ibera ­rea pe care i-o p re t inz i nu t rebu ie să ţ ină p rea mul t . Omul de s ta t ştie aceasta, şi de aceea a re tac t ica de a î n t r e r u p e la t imp .

Dive r s iunea este de u n uz curen t . P â n ă şi omuşor i i de s tat , nu numa i oameni i de s ta t , o şt iu î n t r ebu in ţ a . De là opera ţ iun i le de s ta t ea a t r ecu t ch ia r până şi în opera ţ iun i le poli t ice mai in fer ioare . N u este gaze ta r care să n u o încerce la ocazie.

D a r oameni i de s ta t , şi pol i t ic iani i abili n u se mul ţămesc cu s impla d ive r s iune ; ei voiesc să aibă de p a r t e a lor convingerea mul ţ imei .

P e n t r u aceasta se cere o tac t ică super ioară . Mul ţ imea , p r i n a r g u m e n t ă r i de logică ab­

s t rac tă , este anevoie de convins . Adesea este chiar imposibi l . Apoi , şi dacă s 'ar pu t ea ea convinge , p e n t r u aceasta a r t r e b u i t imp , şi pol i t ic ianul abil şt ie, că t impu l p i e rdu t p e n t r u dânsu l este câş t iga t p e n t r u adversar . Mul ţ imea t r ebu ie con­vinsă fă ră a r g u m e n t e de logică abstractă-; f ă r ă

p ie rde re de t i m p : cu an t ic ipa ţ ie chiar dacă se poate .

Aceas ta se şi în tâmplă . I n poli t ică, mu l ţ imea este convinsă îna in te de ce ea să cunoască a rgu­mente le convingere i . Mul ţ imea şt ie cu ant ic ipa­ţ ie că omul de s ta t are să ia o hotăTâre bună .

Cum se pune la cale această an t i c ipa re? D u p ă logica mul ţ imei .

Omul de s tat , sau pol i t ic ianul abil , înlocu­ieşte a r g u m e n t e l e abs t rac te p r i n a t idu t in i . E l su­gerează mul ţ imei a t i tud inea pr ie ln ică p ropune-rei sale şi în acelaş t imp duşmănoasă p r o p u n e r e i adversaru lu i său. D i n a t i tud inea suge ra t ă decurgo convingerea mul ţ imei , în tocmai cum din a t i tu­dinea suge ra t ă unu i ipnot iza t decu rg actele ace­stuia. Aşezi pe u n ipnot iza t în o a t i tud ine de ge­nera l , imedia t el începe să comande. Aşezi pe acelaş ipnot iza t în a t i tud ine de cerşetor , el în­t inde mâna . A t i t ud inea este o o rgan iza re de miş­căr i corporale , ca re este ma i adâncă în suflet decât o rgan iza rea a rgumen te lo r abs t r ac t e : d in această cauză a t i tud inea de t e rmină t o t d e a u n a ar­g u m e n t u l abs t rac t .

Po l i t i c i anu l şt ie aceasta, şi de aceea el g ră ­beşte să dea mul ţ imei a t i tud inea care convine pro­g r a m u l u i său şi ca re n u convine p r o g r a m u l u i ad­versar . Oda tă a t i tud inea sugera tă , convingerea vine delà sine.

U n B i smark , bunăoa ră , n u u i t a nici odată de a p r egă t i opinia publ ică ge rmană , cu vestea u n u i răsboi î n t r e Ge rman ia şi F r a n ţ a , de câ te or i el avea nevoie să-şi t r eacă p r i n p a r l a m e n t noi cre­di te p e n t r u a rma tă . I a r u rmaş i i lu i B i smark , în German ia , u rmează vechea tact ică .

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" 17 Septemvre n 1011

înmagazinată în sufletul acestei mase, şi cât (le impunător se manifestă, când o

zguduire sufletească mai puternică, o tre­zeşte.. .

Vlaicu a t rebuit să se arate în sfârşit; şi lumea la pu r t a t în triumf, ca înainte de asta cu şase decenii, pe Simeon Bărrmţiu.

* Obştea românească şi străină, ce se va

aduna la Sibiiu, va avea prilejul, să admire sborul acestei mândre aquile romane, în ziua do mâne . Nu ne îndoim, că lumea se va aduua în număr şi mai mare încă. L a Blaj oamenii, cari nud cunoşteau, se luptau încă cu nedumeriri le începutului ; ţă rani i se întrebau cu neîncredere: oare chiar să sboare ?

Nedumeririle s'au spulberat acum, ca «eaţa la lumina dimineţii. Strălucirea nu­melui lui Vlaicu a pătruns, în câteva zile, până şi în cea mai în tunecată afundătură de cedru : azi nici cei mai neîncrezători nu mai pot avea nici o t eamă.

II vom vedea pentru a doua oară ridi-cându-se în slavă, admirînd sboruL lui în­drăzneţ, geniul lui de biruitor al văzdu­hului.

Vă u r m a apoi Braşovul, Aradul şi cele­lalte oraşe, şi numele lui Vlaicu va trece din gură în gură, ca numele cel mai iubit, ce ne-a dat încredere în geniul neamului , şi al viitorului nos t ru!

Contele Apponyi despre ideia unei monarhii unitare. Bucurîndu-se de ospital i tatea incidentală a ziarului „österreichische Rundschau", contele Apponyi a tacă cu mul tă risipă de argumenta ţ ie şovină ideia unei monarhi i uni tare :

O poli t ică — scrie contele Appony i — care ţ in teş te res tabi l i rea cen t ra l i smulu i , e şi p r ime j ­dioasă şi absolut zadarn ică în acelaş t imp. Toa te încercăr i le în scopul real izăr i i monarh ie i un i t a r e , au avut u r m ă r i ca tas t rofa le şi to tuş i se fac noui încercă r i p e n t r u o ţ in tă a supra cărei is tor ia şi-a spus deja sent in ţa . P e n t r u monarh ie pr imejdia

cea mai m a r c o const i tue iluzia, că poli t ica cen-. t ra l i s tă a r pu tea fi redeş tep ta tă . Noi n u vom fi nic iodată aderenţ i i une i mona rh i i u n i t a r e şi nici aderen ţ i ai „ î m p ă r a t u l u i " . Vom r ă m â n e însă cre­dincioşi a l ianţe i şi rege lu i din toa tă convingerea noas t ră şi fă ră nici un gând ascuns. V o m fi la postul nos t ru ori de câte ori va fi da to r ia ce ne impune sanc ţ iunea p ragmat i că şi vom da î n t r e g concursul nos t ru pen t ru apă ra r ea s i tuaţ ie i rege­lui şi a ţă r i lor de sub schip t r id lui . Ce ma i vor delà noi? Al ip i rea U n g a r i e i la independen ţa ei na ţ iona lă şi de stat , e o rea l i t a te is tor ică psiho­logică, i a r rea l i t a te aceasta poate să fie izvor de pu te re ori de s lăbiciune pen t ru monarh ie , va r i ind după împre ju ră r i . Dacă vor recunoaş te n e a p ă r a t rea l i t a tea aceasta, va fi izvor de pu te re , i a r dacă vor porn i neconteni t noui a t acur i zadarnice împo­t r iva ei, — izvor de s lăbiciune.

Va ghici cu uşurinţă ori şi cine grcşala fundamentală a acestei teorii eufemiste a contelui Apponyi. In t r ' adevăr silinţele unei politiei centraliste ar deveni zadarnice din clipa:, în care în Ungaria s'ar realiza armo­nia internă între naţiunile cari o alcătuesc, până când însă aspiraţiile legitime ale na­ţiunilor nemaghiare din Ungaria vor gă­si o garanţ ie neîndoioasă numai în politica centralistă, aceasta pare a constitui o rea­litate psihologică cu mul t mai serioasă de­cât . .realitatea' 1 contelui Apponyi, căci o compun factori de forţă na tura lă preva­lentă, pe cari nu trebuie să-i cău tăm numai în Ungar ia ci şi în par tea cealaltă, mai pu­ternică a monarhiei. . . .

*

Aud ien ţa contelui Khuen-Héderváry. Conform ş t i r i lor celor mai nouă, p r imul -min is t ru va pleca mâne , Duminecă, la Viena . Deoda tă cu pr imul -min i s t ru soseşte la Viena şi min i s t ru l de f inan ţe Lukács , venind din München . Cei doi bă rba ţ i de s ta t se vor în tâ ln i încă îna in te de a avea loc au­dienţa contelui Khuen- I I éde rvé ry . Cercur i le po­li t ice a t r ibu ie o m a r e însemnă ta t e audienţe i de mâne , mai ales în u r m a în toarcer i i d in s t ră ină­ta te a min i s t ru lu i Lukács . Efec te le audienţe i însă nu se vor vedea decât mai târz iu .

#

Presa vieneză şi rechemarea dlui Mişu. Se a-n u n ţ ă din Viena : Cu pr i le jul rechemăr i i d lui M işu, fostul m i n i s t r u român la Viena , t r i m i s î n aceeaş cal i ta te la Constnt inopol , z iarul oficios „ F r e m d e n b l a t t " relevă excelenta r e p u t a ţ i e de ca re

I n t r e celelal te ţ ă r i , pol i t ica se face la fel. Mul ţ imea este p r e t u t i n d e n i ca o păpuşe , pe care o poţ i pune în orice a t i tud in i voieşti . E a se plea­că ins t inc te lor de u ră , de frică, de cruzime, de van i t a t e şi câ te odată de generoz i ta te . D u p ă cum cineva şt ie să deş tepte aceste ins t inc te do­bândeş te şi a t i tud inea de care a re nevoie. D u p ă a t i tud ine vine şi convingerea . T o a t ă dibăcia stă în a de te rmina a t i tud inea de care este nevoie.

Oda tă a t i tud inea ei f ixată , mul ţ imea , ca şi ipnot iza tu l , es te logică cum n u se mai poa t e ! Toa tă lumea vorbeş te şi lucrează la fe l !

Aşa s 'ar fi pe t recând , după câte spun cuno­scător i i , şi în societăţ i le animale . Acte le de soli­da r i t a t e care să observă în societăţ i le de albine, de viespe, de furnici , etc. , n u sun t decât genera l i ­zarea , p r i n imi ta ţ iune , a unor acte p u r mecanice . A t i t ud inea este p r e tu t i nden i contagioasă . E a t rece d in suflet în suflet , mai repede decât cea ma i c lară idee abs t rac tă , şi ea formează astfel o bază s igură p e n t r u convingerea mul ţ imei .

Cu cunoş t in ţe le acestea, d in isvor bun ne­greş i t , pol i t iciani i ţ in sub s tăpân i rea lor opinia publ ică din E u r o p a . Mar i l e cu ren te ale opiniunei pol i t ice , d in mai toa te ţăr i le , n u sun t decât a t i tu­dini foar te abil de t e rmina te do interesele polit i­cienilor. Ac i ba te vân tu l păcei un ive r sa l e ; aci f iecare na ţ i une se închide în z idur i chinezeşt i , după cum cere in te resu l imedia t al celor ce con­duc poli t ica. I n de t e rmina rea acestor curen te , a-deseori u n m a r e fabr ican t de t u n u r i a re mai mul­tă in f luen ţă decât suverani i coi mai pu te rn ic i .

Mul ţ imea , în poli t ică, es te exp loa ta tă după propr ia sa logică.

VI .

Şi în afară de politică meş teşugul minc iunci nu s tă în sufer in ţă .

O deasă î n t r ebu in ţ a r e găseşte el pe t e r enu l re­clamei . În ţ e l egem reclama necins t i tă şi n u publ i ­c i ta tea corectă care este spre folosul t u t u r o r a .

P r ac t i c a reclamei este de fapt r ecunoaş te rea a cel pu ţ in două fe lur i de logice. U n a este logica reze rva tă persoanei care face rec lamă şi a l t a este logica reze rva tă persoanei p e n t r u care se face reclama. Aceas tă dedublare a logicei v ine , de a l tmint re l i , în u r m a dedlublăre i pe ca re a su­ferit-o de m u l t şi mora la din zilele noas t re . E s t e o logică p e n t r u naivi şi inculţ i , cum este şi o mo­ra lă p e n t r u popor.

A r t a reclamei este astăzi aşa de desvol ta tă , şi mai ales aşa de rentabi lă , că aproape n imen i nu o mai bănuieş te din ce or igină modes tă es te eş i tă . Dacă ar fi să credem americani lor , a r t r ebu i să zicem chiar că ea este pâ rgh ia c ivi l izaţ iunei şi a p r o g r e s u l u i ; că nu se mişcă n imic în l u m e f ă r ă rec lamă. Suf le tu l comer ţu lu i s tă în r ec l amă ; şi din sufletul comer ţu lu i der ivă, p recum se ş t ie toa te celelal te act iv i tă ţ i sociale. Rec lama , zice u n amer ican , este muzica sublimă a t impur i lo r moderne . Dacă ar fi să-i c redem iarăş i pe ame­r icani , a r t rebu i să ne şi aş tep tăm la o v reme , când a r t a de a convinge p r i n reclamă 1 să în­t reacă î n i m p o r t a n ţ ă a r t a de a convinge p r i n ar­g u m e n t a r e logică. I n t r ' o aşa vreme, negreş i t , ve­chia şi clasica Logică va apare , ca un s implu ac­cident de sănă ta te min ta lă , în lunga svârcol i re de nebun ie a unei omenir i bo lnave!

D a r cu asemenea a f i rmaţ iun i , amer ican i i f ac , probabi l , numa i rec lma reclamei .

se b u c u r ă d. Mişu în toa te cercuri le societăţii vieneze, mai cu seamă în cele oficiale unde a şfiri să-şi creeze cea mai m a r e bunăvo in ţă şi coa îmi caldă recunoş t in ţă .

D . Mişu lasă cele mai bune amint i r i în socie­t ă ţ i l e vieneze care vede p lecarea sa cu cea mii m a r e p ă r e r e de rău .

* In chestia catehizării. „Telegrafu l Romái"

publ ică u r m ă t o r u l comunica t : Catehizarea еіеті-lor noş t r i delà g imnaziu l ev. ref. d in Orîiştie i a juns din nou obiect de discuţ ie în ziaristica n mână . P e n t r u o r i en ta rea şi l in iş t i rea opiniei pu blice a l a r m a t e sun tem autor iza ţ i a declara, căii această ches t iune Consis torul arhidiecezan a stet şi s tă s t r ic t pe punc tu l de vedere legal şi nu ce­dează nici o iotă din d rep tu l biscricei de a ş i cate-hiza credincioşii în l imba sa l i turg ică . Consistonl şi-a precizat punc tu l său de vedere în două memo­ri i adresa te , unu l dlui min i s t ru de cul te , iar il tul d i rec toru lu i bisericei ev. ref. d in Cluj , nepii-mind p â n ă acum nici un ră spuns . Aşa stând afr cerea, ori ce al te combinaţ i i sunt l ipsite de * devăr .

* Strănută musculiţa. „Temesvár i Hi r lap" , aş

se ch iamă fi ţuica t imişoreană a şoviniştilor » ş t r i de profesie . Aceas tă muscu l i ţ a inofensiti ca re îşi t â r ă i e ex is ten ţa ei pa r a s i t a r ă ciuguliţi d in insan i tă ţ i l e mar i lo r gângăn i i din Budapesta a p r i n s şi (ia curaj şi în n u m ă r u l ei recent stó mi t ă cu acre de muscă mare , năstruşnică. Ini tează, f i reşte , pe cea mai m a r e d in t r e gângănii, pe „Budapes t i I l i r l a p " , reed i tând toa te inş i» ţ i i le şi toa te exhibi ţ i i le nea r t i cu la t e alo maestre lui în ce pr iveş te „soar ta fă ră seamăn de ferifflj a R o m â n i l o r din U n g a r i a " , în compara ţ ie cu « a f ra ţ i lo r lor d in al te t ă r îmur i .

Ceea ce r eg re t ăm e că infuzorii de speţa ii „Temesvá r i I l i r l a p " se hrănesc din abonament m u l t e româneş t i .

Khuen şi reforma electorală. Astăzi a prim pr im-min i s t ru l o depu tă ţ i e a asociaţiei liberal d in ţa ră , care i-a p rezen ta t un memorand în át s t ia sufra ju lu i universa l . K h u e n a ră spuns în te meni vagi vorbind despre in terese le generale al ţă r i i şi despre p rogresu l vieţi i publ ice ungureşti

I n l egă tu r ă cu răspunsu l p r i m u l u i ministn z ia ru l Mayyar Ilirlap spune în n u m ă r u l săui azi că după reformele m i l i t a r e contele Khuenи

Or ig ina şi meni rea rec lamei necinstite, sul modeste . Aceas tă muzică subl imă a fost la m p u t muzica pe care europeni i au cântat-o sil t ici lor, şi ca re apoi din cauza succesului petw a avut-o la aceştia s'a răspândi t , după mici per-fec ţ ionăr i , şi la popoare le civil izate. Primele « acordur i au fost auzi te pe cont inen tu l amerieu unde europeni i au avu t dese în t â ln i r i cu săltat, cii, şi unde p r i n u r m a r e t en t a ţ i unea de a miij pe naivi e ra ma i m a r e ca nicăi r i a iurea Din Ar» r ica ea s'a genera l iza t şi în Europa , şi se vajt nera l iza peste tot globul . N e m u r i t o a r e însă a pa re să fie rec lama necins t i tă tocmai din cai că avân tu l ei este prea mare astăzi . To t ce cfll prea repede n ' a r e l ungă du ra t ă . D a r nouă, în й cazul , ne va suprav ie ţu i . Na iv i t a t ea omenea va fi încă mul tă v reme o mină boga tă de expl t a r e .

Reclama es te cu a tâ t mai reuşi tă , cu cât acel c a r e o face cunoaş te men ta l i t a t ea publici c ă r u i a Kc.adresează. U n publ ic cu o mentalita p rea in fe r ioa ră cere şi o rec lamaă inferioară,] când un publ ic cu o men ta l i t a t e superioară fi ţează şi per fec ţ ionarea reclamei . După genul 1 rec lamă care p r inde în t r ' o ţ a ră , cunoşti şi meat l i t a tea popu la ţ iune i acestei ţ ă r i . Genul reclami reuş i t e este u n indiciu s igur , mai sigur, chk decât ori şi ce s ta t is t ică . Daţ i -ші un os dintru an ima i , zicea na tu ra l i s tu l Cuvier, şi voi fi î s t a r e să reconst i tu iesc animalul în t reg! Daţi-mii r ec l amă ca r e a avut succes în t r ' o ţară, poate Я astăzi u n nou Cuvier al Logicei, şi voi putea» cons t i tu i men ta l i t a t ea popula ţ iunei acestei •

Deocamda tă aceşti Cuviers ai Logicei trebuie» c ă u t a ţ i to t în r îndu l reclamagii lor de protei

17 Septem vre n. І911 „ T R I B U N A " Pag. 3

t prezintă camerei r e fo rma electorală, ci î n a i n t e ie toate proiectul despre reforma administrativă, h ministerul do n t e r n e cică lucră r i l e r e fe r i toa re la această re formă s u n t deja aproape t e r m i n a t e

*

0 convorbire între d. Take lonescu şi contele Tisza. Xi-se telegrafiază din Budapes ta : D. Take lonescu a plecat azi de aici spre Bucureşti , înainte de plecare a avut o convorbire cu contele Tisza. Un ziarist bucureştean a vând ocazie să se întâlnească cu d. Take lonescu, a aflat delà dsa că convorbirea i'a desfăşurat în mare par te în jurul unor chestiuni economice de interes pentru Un­garia şi România.

La sfârşitul convorbirei contele Tisza fi-a exprimat convingerea că „cer tur i le" jdintre Unguri şi Români vor înceta într 'un viitor mai apropiat decum se 'crede(î) V a contribui la aceasta şi reforma electorală, care se va rezolvi pe placul tuturor popoa-mor din ţară(!?). Terminând, contele Ti­sza, i-a adresat dlui Take lonescu cuvin­tele:

— Sunt încânta t de ţ a r a dv„ care are toarte mulţ i buni bărbaţ i de s tat .

* Opinia publică slovacă — jignită de deputa­

ţi Skiciak. Ni-se te legraf iază d in B u d a p e s t a : Ziarul slovac Slovenski Dennik a tacă cu m u l t ă iavierşunare azi î n a r t ico lu l său de fond pe de­putatul na ţ iona l i s t Skic iak , p e n t r u v ina că în ungregaţia comi ta tu lu i Arva s'a ros t i t împot r iva krucţiei. D e p u t a t u l Sk ic i ak s'a încumeta t ch ia r «declare, că votul universal aşa cum e dorit de mpagandişti nu va aduce mult bine Ungariei. Irticolul n u m i t u l u i z iar Slovenski Dennik în-iheşto cea ma i l a r g ă aprobare d i n pa r t ea opi-îiei publice u n g u r e ş t i .

Camera. Votă r i l e nomina le şi-au făcut cursu l j astăzi. A u fost însă şi t r e i in te rpe lă r i , în che-itia veşnicei în tâ rz ie r i a t r enur i lo r , în chest ia tolerei şi a l iber tă ţ i i de presă .

iiitiu asupra men ta l i t ă ţ i i celor na iv i şi incul ţ i ámult decât cei mai i luş t r i profesor i de lo-pi! La ei să p r iv im şi noi dacă vom să învă ţăm M în această ma te r i e .

Reclamagiul, care lucrează, cum s'ar zice, «ru s t ra tur i le popula ţ iune i de jos, imi tează bmulte pr iv in ţe pe negus to ru l care v inde mar f ă fermecată să lba t ic i lor ; căci cu toa tă biserica şi шtoată şcoala, ca r i sun t în f iecare sat , r ă m â n e fetal fond de supers t i ţ ie care să fie exp loa ta t èacest om iscusit . I a t ă descr ierea u n u i aseme­

ni» reclamagiu, după Gus tave Le Bon. „ E r a m îèia ieşit d in vâ r s t a copi lăr ie i , când pe p ia ţa «mare a unu i oraş de provincie , pr imi i o lec-

e psihologie care m 'a impres iona t foar te De a l tment rc l i , numa i după vre-o treizeci

k ani, am înţeles î n semnă ta t ea acestei lec ţ iuni . .Bine înţeles, aceea ce m'a impres iona t a tunc i

ifu lecţiunea, ci acela care mi-a dat-o, u n per-mj ne mai văzut , acoper i t cu o tun ică de au r iţetriţată cu p ie t re scumpe. „Era el oare u n rege mag , un s a t r ap as i r ian,

nun paşă fabulos? G r e u de ş t iut . [„Tronul, pe care s t ră lucea el, e ra aşezat în-

Dascălii noştri, Cea mai necăjită tagmă de oameni delà

noi ! P u t e m să spunem aceasta fără t e a m ă de exagerare. Bieţii noştri luminători ai sa telor sunt strînşi astăzi între două focuri De o pa r t e guvernul unguresc cu legile lui nebune, cu pretenţiile lui grozave în învă­ţarea limbei ungureşti , cu leafa lui a t â rna tă de-asupra capului dăscălimei, cu revizorii şi subrevizorii lui cari pândesc ca nişte hie ne ori ce pas al învăţătorului român ; iar de alta îndrumări le riguroase ale neamului în politica şi cul tura naţ ională. Să rmana noa s t ră dăscălime ! In sufletul ei se sbate as tăzi tot focul luptelor noastre , în ea se poate vedea în clipa de faţă, ca într 'o o-glindă, to t amarul zilelor pe cari le t ră im, tot sbuciumul neamului nostru dornic de a-şi desăvârşi fiinţa prin l ibertate şi cul tură naţ ională.

Mai înainte când am început să facem primii paşi siguri spre civilizaţie, dascălii noştri, deşi formau subiectul celei mai în-nal te preocupări a minţilor noast re gândi­toare, totuşi soar ta lor era deplorabilă : î ş i st ingeau vieţa prin cocioabe de case, zise edificii şcolare, cu lefuri derizorii, mâncând pe unde puteau, din mila satului şi a oame­nilor do omenie. Ei, apostolii culturei, erau condamnaţ i de împrejurările noastre nefa­ste să t ră iască în cea mai neagră mizerie mater ia lă şi intelectuală.

Astăzi se pare a fi t recut departe de toa te aceste, dascălii noştr i au o stare ma­terială mai bunicică, iar în ceea ce priveşte cultura simţim pe zi ce merge cum se ridică tot mai mul t nivelul lor intelectual. S tarea lor e îngreunată însă din nou de păşirea tot mai agresivă a guvernelor ungureşt i faţă de noi. De când s'a adus legea lui Ap-

ponyi, bieţii noştr i dascăli sunt iarăş ciri­piţi la pământ de o nouă piedecă pusă în calea desvoltării lor. Sunt şicanaţi, sunt persecutaţ i cu îndârjire, sunt luaţ i la goană de autori tăţ i le administrat ive ungureşti , cari au acum şi ele cuvânt în chestiile.... pedagogice. Lor le este imposibil să-şi exer-citeze drepturile cetăţeneşti , iar cât prive­şte o luptă pe faţă a dăscălimii pentru rea­lizarea idealurilor, durere, trebmie să recu­noaş tem că astăzi nu se poate . Dascălii cu corporaţiile lor nu pot lua o at i tudine dreaptă şi făţişe împotr iva asupritorilor noştr i căci ar ajunge la discreţia nemiloşi­lor noştri puternici ai zilei.

Ori cum am privi dăscălimea noas t ră trebuie să măr tur is im într is taţ i că ea şi as­tăzi nu poate să stea în serviciul cauzei ro­mâneşt i aşa după cum ar voi ea şi după cum ar cere-o neamul nostru. Dar ne între­băm cine poate în ţ a ra aceasta să răspundă tu turor poruncilor mar i ale neamului ? Nu­mai acei oameni cari au în sufletul lor pu­terea nobilă a jertfei, numai acele inimi largi cari simt în ele bătăile inimei întreg neamului nostru şi — nici acestea înt ru toate . Dascălii noştr i au dat dovezi totdea­una de o mare putere de jertfă, ei au fost în toa te împrejurările adevăraţ i apostoli ai culturei româneşt i şi au slujit cu cre­dinţă idealurilor noastre . Ei cari au suferit mizeria a tâ tor decenii vor şti să sufere şi asuprirea de astăzi. In sufletul lor este să­dită puterea de rezistenţă încât nu ne în­doim că şi de acum înainte vor şti r ămâne în acelaş rol mare şi frumos de apostoli ne­prihăniţi ai neamului nostru.

Aceste câ teva reflexii ne trezeşte adu­narea de mâne a învăţători lor noştr i din' jurul Aradului , care sperăm că ne va îmbia prilejul unei întărir i a credinţelor noastre .

t r ' u n car t r as de p a t r u cai acoper i ţ i cu p u r p u r ă . La spate le lui , doi soldaţi îmbrăca ţ i în zale scli­p i toare , suf lau din niş te t r îmb i ţ e lung i de a r g i n t n iş te chemăr i sonore şi mis ter ioase .

„O mul ţ ime pl ină de admira ţ ie , ca re se mă­rea din ce în ce îl înconjură numa i decât . Deo­da tă el făcu u n gest . T r îmb i ţ e l e încetază şi se în t inse peste toţ i o tăcere de moar t e .

„ A t u n c i , r idicându-se molatec ca u n rege ma­gul cel s t ră luc i t vorbi mul ţ imei . Aceas ta ascul ta cu a t e n ţ i u n e ; respectuoasă şi î ncân ta tă .

„Ce-i spunea el? E r a m prea depa r t e ca să pot auzi b i n e ; înţelesei însă că acest pu te rn i c per­sonaj venea din ţă r i depă r t a t e , u n d e domnise odată reg ina de Saba, p e n t r u a aduce oameni lor , în schimbul unu i p r e ţ de nimic, cut i i magice în car i se afla o pu lbe re fermecată , p r in care se pot t ămădu i toa te boalele şi p r in care se poate do­bândi fericirea. . .

„Când el tăcu, t r îmbi ţe le suna ră din nou che­măr i le lor, i a r mu l ţ imea orbi tă se pr ic ip i ta să cumpere cut i i le magice. . .

„ F ă r ă îndoială , fa rmacis tu l din local i ta te , u n om uscat şi sever, p re t indea că în acele cut i i nu

se găsea decât p ra f de zahăr . D a r ce pu tea să va­loreze, mă rog, spusele unu i fa rmacis t gelos, ală­t u r i de a f i rmaţ iun i le unu i m a g acoper i t de aur , la spate le că ru ia doi soldaţi imposanţ i sunau din t r îmb i ţ e ?

„Gus t ave Le Bon însoţeşte aceas tă descr iere cu u rmă toa re l e reflecţ i i .

„Mul ţ i ani t r ecu ră delà această î n t âmpla re . N ' a m u i t a t cu toa te acestea pè omul vrăj i tor . Lo­gica sa, foar te d i fer i tă de aceea din căr ţ i , îi reu­şise pe deplin. P r i n u r m a r e ea nu era deşar tă . Dacă prafu l , pe care el îl vindea, nu conţ inea de­cât e lemente imag ina re , în schimb logica lui era reală. . .

„ D u p ă ce am ref lec ta t mai mu l t am ajuns să desper , că acest subt i l personaj ştia să prof i te , p r in inst inct , de factor i i fundament i l i de cari de­pinde via ţa popoare lor .

„Aceea ce el v indea, în adevăr , era acest ele­men t nemate r ia l , care conduce lumea şi care nu moare nici oda tă ; e ra nădejdea. P r e o ţ i i t u t u r o r zei tă ţ i lor şi pol i t ic iani i de toa tă m â n a au vându t ei oare a l tceva?

„Ş i dacă dibaciul pe rsona j isbut ise să facă

ludovic Faimann croitor englezesc.

Recomandă atelierul său renumit în croiala hainelor, pardesiilor şi paltoa-nelor. — Bogat asortiment în stofe

streine şi indigene. Serviciu prompt — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească Lugoj, edificiul-Bazar,

Pag. 4 „ T R I B Ü N À' 1 17 Septem vre n. 1911

Scrisori din Bucureşti. întâi Septemvrie. — Şcoala din trecut şi cea de azi. — Idei cari au triumfat. — Purtătorii nouilor

idei. — Rolul şcoalei. — învăţăminte.

Bucureşti, 1 Septemvre . v.

La şcolile p r i m a r e , ca şi la licee, s 'au început înscr ie r i le . L in iş tea , ce se lăsase pes te aceste fo­care de lumină , a făcut loc sgomotului d e altă­dată . Ş t r e n g a r i i p l in i de viaţă , neş t iu tor i d e g r i j i a u început eă a lerge i a ră , să u m p l e văzduhul de g lasu r i a r g i n t i i , de s t r i gă t e , de r î s t ineresc. P r i ­vesc la mici i copilaşi , c a r i , în ha ine de sărbă toare , au veni t cu p ă r i n ţ i i lor la înscr ie r i . N ic i o um­b r ă în ochii lor, nici o du re re p e ch ipu l lor . V i n cu a tâ ta bucur ie . I a t ă şi l iceeni i , g raş i conşt ienţ i de super io r i t a t ea lor, de impor t an ţ a lor ca fac­tor i sociali . Discu tă cu a p r i n d e r e , gesticulează î n t r e ei , cau tă să se convingă u n u l p e a l tu l de ade­văru l pă re r i lo r pe ca r i şi-le formulează asupra cutăre i chest i i , a sup ra c u t ă r u i au to r .

De g r i j i l e şcoalei, de f r igu r i l e , p r i n ca r i au t r ecu t a l te genera ţ i i la începutu l u n u i nou an şcolar n u ştie n ic i unu l . T e a m a de t r ad i ţ iona la „'secundă" aici n u este cunoscută şi p a r t e a cea mai m a r e d i n t r e elevi vin la şcoală cu aceiaş plăcere , eu ca re se duc la t ea t ru sau la u n concert . Gra ţ i e reformelor in t roduse , g r a ţ i e s p i r i t u l u i nou , ce călăuzeşte p e profesor i , şcoala n u mai este astăzi o povară , u n ins t i tu t de t o r t u r ă p e n t r u elevi şi p e n t r u profesori . P rofesoru l n u m a i este astăzi u n fel de j a n d a r m al elevului , ci u n p r i e t en ma i b ă t r î n , care , conş t ien t de însemnăta tea ro lu lu i , ce i-«'a înc red in ţa t , cau tă să îna rmeze p e v i i to ru l cetăţean cu toate armele , de cari a r e nevoie pen­t r u viaţă .

D i n fer ic i re greşel i le t r ecu tu lu i au foät recu­noscute de toţi dascăl i i d e azi. Clişeele învechi te au fost a runca te , ros tul şcoalei a fost înţe les . Ş i odată cu l ă r g i r e a or izontu lu i a ven i t şi dragostea faţă de acest isvor de lumină .

• T r ă i m în t r 'o epocă d i n cele m a i sbuciumate .

Atâ tea p reocupăr i , a t â t a r i s i p ă de ene rg i e au adus în societatea noas t ră u n început de degenerare , ca re poate fi fa ta lă exis tenţei noas t re . O m u l mo­de rn este m a i p u ţ i n rez is tent t u t u r o r ispi telor ,

voinţa lu i este ma i slabă, f i rmi t a t ea ca rac te ru lu i său ma i problemat ică .

I n astfel de î m p r e j u r ă r i , şcoala ca re î n a i n t e era p reocupa tă n u m a i de l u m i n a r e a min ţe i elevi­lor, a fost nevoi tă să ee gândească la al te probleme. S lăb i rea ca rac te ru lu i la o genera ţ i e a m e n i n ţ ă

î n t r e g v i i to ru l u n u i neam. Şi ceeace a s t r ica t g raba , cu ca re s 'au p r i m i t la noi formele civil i­zaţiei noui , a căzut î n sa rc ina şcoalei ca să înd rep-teze. P r ed i ca to r al u n u i amvon, ce a r e men i r ea de a face educaţ ia sufletească a e levului , profesorul a r e n u n ţ a t l a î n g r ă m ă d i r e a de cunoş t in ţe a elevu­lu i şi astăzi p reocuparea lu i de căpetenie este de a face d in t â n ă r u l î nc r ed in ţ a t lu i un om. Cuno­şt inţele se pot înmul ţ i cu t i m p u l , necesi tăţ i le vieţ i i vor face pe ind iv id să ee intereseze de ceeace nu cunoaşte. U n suflet a n o r m a l fo rmat însă n u se va mai p u t e a î nd rep t a n ic i odată . Or i câte ar fi cunoşt inţele lu i , ele vor fi exploatate n u m a i d i n pune de vedere egoist ele n u vor servi decât d rep t a rme sp re a lovi în cei cu ra ţ i la in imă. Societatea nu p rof i t ă n ică i rea d in aceste cunoşt in ţe . D e ar dobândi omul lumea, însă suf le tu l şi 'l va p ie rde , n imica n u foloseşte, zice s c r ip tu ra .

Ş i ceeace e r a m amen in ţ a ţ i să perdem, g ra ţ i e relei în ţe leger i a men i r e i şcoalei, e ra tocmai acest suflet . Câ t am p i e r d u t p â n ă la observarea r ă u l u i se vede azi şi se va vedea şi ma i b ine mâne . N u ne^a fost da t eă vedem sufle te pervor t i t e b ic iu ind în fa ţă adevăru l ? N u ne-a fost d a t să vedem indi­vizi s e rv ind cu fală la a l t a ru l minc iune i , la care , de d r agu l u n u i p rof i t personal , se î nch inau şi se mai î nch ină? N u ne-a fost da t să vedem cinstea împroşcată cu noro i , indiviz i , car i fă ră pic de remuşcare se laudă cu r ău l ce l-au făcut , nu l i t ă ţ i , car i sp r e a pa rven i se târăsc ca v ie rmi i în t i n ă în faţa pu te rn ic i lo r zilei, exploa ta tor i ai muncei a l to ra ?

Nouă , celor de azi ne-a fost d a t să vedem cum se proc lamă în publ ic ascunderea păcatelor recu­noscute, amăg i r ea p r i n noi înş ine a suf le tu lu i şi a c redin ţe lor noas t re . S u n t păcate , da r nu t re­buie să le spunem. S u n t r ăn i , da r n u t r e b u i e să le a r ă t ăm. S u n t microbi de mo l imă uc igă toare , da r n u t r e b u i e eă d ă m a la rma s p r e a p reven i ca­tastrofa. Cei c a r i vor veni în u r m a noas t r ă vor avea să vadă al te u r m ă r i , mu l t ma i g r a v e ale ace­

stei pe rve r t i r i . S 'a a runca t sămânţa neîncrederii în s f in ţenia cuvân tu lu i ѳстів. S'a a runca t cu gest păgân de cei ce n u ş t iau ce fac. Şi sămânţa va încolţ i şi va d a Toade. Căci n ' a fost aruncată în p ie t r i şu l d e pe d r u m , n ic i î n t r e sp in i . A fost arun­cată în p ă m â n t u l bun d i n suf le tul c u r a t a l acestui popor.

Când cei c a r i vor veni , vor vedea că cele scrise de ei n u ma i au nici ші r ăsune t , că tălmăcirea in-t en ţ iun i lo r lor c u r a t e este p r i m i t ă cu indifereuţa, sau lua tă în r î s , ei se vor gând i cu j a l e la clipa de inconşt ienţă a îna in taş i lor . Şi nu ş t iu de vor pu tea ier ta .

* Rostu l educaţ ie i oste acela d e a fo rma oameni

în t r eg i , în c a r i pu te r i l e lor sufleteşt i şi trupeşti să se desvolte î n t r ' o a r m o n i e depl ină . Dascălul de azi t rebuie să şt ie că meni rea lui este de a a ju ta la c rea rea personal i tă ţ i lor în ca r i spiritul să conducă corpul , ia r actele lor eă fie dictate de conş t i in ţa lor mora lă . Scopul şcoalei f i ind pur educat iv , dascălul t r e b u i e să lup te p e n t r u a ajuta la desvoltaroa ap t i t ud in i l o r n a t u r a l e a le elevului, pe ca r i apoi să le p u n ă în serviciul idealului mo­ra l al omeni re i .

Cons idcr înd ins t ruc ţ i a n u m a i ca mijloc educaţ ie sufletească, este firesc să d i spa ră sutele de exerci ţ i i şcolare, să d i spa ră b ru ta l i t ă ţ i l e peda­gogice, canonur i l e , la саті m in t ea nedesvoltati a elevilor e ra supusă. De aici apoi şi părerea, pe care mul ţ i a u adoptat-o de a se r e n u n ţ a la clasi­f icăr i , la da rea de note. Condusă f i ind şcoala în sensul acestor vederi , dragostea cu ca re a tâ t elevii, cât şi profesori i o înconjoară , acum, la începutul anu lu i şcolar, este esplicabilă.

* Şi ce l u p t ă s'a dus aici în ţ a ră pen t ru trium-

ful acestui p r i n c i p i u ! O l u p t ă înverşunată , cart| a anga ja t a tâ tea Teputaţ i i ale vechilor idei. S'au p u r t a t polemici violente, s 'au da t a tacur i , cari adeseori a u degenera t în personal i tă ţ i . Aderenţii vechoi scoale scoale au t r ebu i t să capituleze însă în fa ţa s t ră luci te lor a r g u m e n t e ale d lu i C. Du-mi t rescu- Iaş i , că ru ia i-se datoreş te tr iumful I r en tu lu i nou. U n t r iumf , cu care astăzi se mâi' dreşte o ţ a ră , u n popor în t r eg .

Ş i doar lup tă to ru l noilor idei este astăzi ii

să fie crezute vorbele sale, aceasta venea de a-colo, f i indcă el, ca to ţ i în temeie tor i i de credin ţe , se spri j inise pe u r m ă t o r i i p a r t u factor i p r inc ipa l i ai convinger i lor popu la re : 1 )pres t ig iu l care su­gest ionează şi i m p u n e ; 2 ) pe a f i rma ţ iunea fă ră dovadă, care dispensează de orice d i scu ţ iune ; 3) pe r epe ta rea celor zise, r epe t a re care p resch imbă a f i rma ţ iunea în ce r t i t ud ine ; şi 4) pe contagiu­nea min ta lă , care în t ă reş t e repede şi convinge­r i le individuale mai s l a b e " 1 ) .

Rec lamagiu l care lucrează în s t r a tu r i l e de sus ale popula ţ iun i i a re o a r t ă deosebită , fiindcă 1 şi publ icul pe care el îl înşeală a re o men ta l i t a t e deosebită . E l se conduce de logica acestei din | u r m ă m e n t a l i t ă ţ i ; şi se conduce, în adevăr , în- I t r ' u n chip admirabi l .

Pub l i cu l de sus este preBumţios, adică cu m u l t ă încredere în sine. D i n această cauză la el nu p r inde reclama directă . U n rec lamagiu , care ar veni îna in tea lui ca să se laude pe sine, sau ca să-şi laude mar fa sa, n ' a r p r ea găsi ascul tă tor i . Cel mai p u ţ i n deş tept din publ icul de sus l-ar

*) Gus tave Le Bon, La psyhologie poli t ique et la défense sociale. Pa r i s , E. F l amar ion 1910 pag . 134—136.

ocoli, cl ipind din ochi pl in de în ţe les . Pub l i cu l de sus nu v rea să fie t r a t a t d r ep t naiv. E l este p r ins însă în cursa reclamei, tocmai p r i n încăpă-ţ ina rea ce a re de a nu t rece d rep t naiv . Aceas tă încăpă ţ îna re este punc tu l p r inc ipa l de spr i j in al r ec l amei ; este l a ţu l pe care contează să-l în t re ­buinţeze rec lamagiu l . Şi-1 î n t r ebu in ţ ează de mi­nune . Omul presumţ ios nu crede în laudele pe care le aude despre cineva, da r în schimb are u rech ia deschisă la ori şi ce cr i t ică şi la or i şi ce calomnie. I n publ icul de sus p r inde orice calom­nie, cum în publ icul de jos p r inde or i şi ce suge-s t iune di rec tă . Celui de jos îi t rec i p ra fu l de za­hă r d rep t o doctor ie miraculoasă , iar celui de sus îi dă r âmi încrederea în ori şi ce doctor ie d in lu­me, cu cea mai m a r e uşur in ţă . S u n t două menta­l i t ă ţ i î nd rep t a t e în direcţ i i opuse, da r deopotr i ­vă de expuse înşelăciuni i . E e c l a m a g i u l de profe­s iune cunoscându-le prof i tă de amândouă . B a încă eroi i rec lamei merg cu rec lama pe ambele f ron tu r i : în publ icul de jos ei se laudă direct , iar î n publ icu l de sus gonesc concuren ţa p r i n o cri­t ică n imic i toare înd rep ta t ă în con t ra adversa­r i lor .

Aceas tă men ta l i t a t e a publ icu lu i de sus ff plică şi tonul în care s în t scrise cele mai multeb publ ica ţ iun i le ci t i te de acest publ ic . Acei cui în t rebu in ţează presa per iodică p e n t r u reclami lor, nu se laudă di rect , ci cr i t ică pe concurenţi Şi cr i t ica aceasta este absolut nimicitoare. Con­curen tu l nu are nici cinstea unu i bandit, nici min tea unu i copil, nici t a l en tu l unu i ciobotar, Es t e un zero desăvârş i t . B ine înţeles că şi con­cu ren tu l care este aşa do nimici t , afirmă ziarele lui , aceleaşi l uc ru r i despre criticul acesta este u n om făTă c inste , f ă ră minte şi firi t a len t . Ast fe l , mai toa te publ ica ţ iun i le periodic« nu fac decât să comunice c i t i tor i lor lor opinia ca rea, pe care o au, uni i despre alţ i i , oamenii pt lit ici, l i te ra ţ i i şi oameni i de el i tă în genere, t r e toţi , câţi îşi fac reclamă, comercianţi i singii pa r a fii r ămas astăzi cinst i ţ i , căci ei se mărj nesc a p u n e în vedere obiectele lor de comei fă ră a polemisa cu concurenţ i i . A fost şi la j merc ian ţ i , se zice, o epocă de polemică, dar ; s ta a înceta t . Cum setea de rec lamă a crescut, p m ă s u r ă ce publ icul s'a a r ă t a t mai doritor de a lemică, am ajuns în cele din u r m ă astăzi să avem

Centrul Capitalei : Staţiune de tramvai electric, 10 minute de là gara d e nord şi sud. — 8 0 camere mobi la te modern .

TLÎEL 1 - A . v t g ' v i s t s ' a , d e s c h i s

Otelul Edison Budapest, VII., Hársfa-utca 59 (colţul stradei Király).

P r o p r i e t a r : P O L L Á K J Ó Z S E F .

Apaduct de apă caldă şi rece, încălzire cen­trală, luminat electric Servlc»u bun. Conver­saţ ie în toate limbile m o d e r n e . — Preţul ca­merei delà 3 C. in sus.

„ T R I B Ü N A* Pag. 5 ' 17 Septemvre 1911 n.

\ppl băfcrîneţei. S u n t aşa de s impa t i c i b ă t r î n i i , [tciee fac pur tă tor i i noi lor idei m â n t u i t o a r e în [istninui popor. Avom şi no i în Ardea l b ă t r î n i ibinaţi cari au îmbră ţ i ş a t cu că ldu ră veder i le [feerei generaţii. Dacă cei in teresa ţ i i-au lovit fi cinstea lor să nu-i bage în seamă. Căci şi la (joi triumful şi l auda e a lor.

Corespondent.

Ce este arta naţionala? D-nei Victoria Erdeli.

In articolul p r i m s 'au s t r ecura t două greşel i , ari schimbă înţelesul ideilor ce am voit a des-mlta, şi adecă: am v r u t să zic că doamnele d in clasa cultă de aceea nu p re ţu iesc po r tu l românesc, jentrucă nu-1 înţe leg în formă şi fond ; iar la de­ferirea şur ţu r i lo r şi a c ră t in ţe lor n e g r e cu ma­sse şi f i re tur i ga lb ine am zis în tocmai cum fă­ceau Pompei ani decorur i pe pere ţ i i n e g r i cu or­namente galbene (nu a lbe) . Al doilea obstacol pentru in t roducerea po r tu lu i româmesc la doam­nele din clasa cul tă este acela, că este foar te g r eu }i aproape imposibil de a i-se da po r tu lu i naţ io­nal o espresiune de e leganţă . Să n u p i e r d e m din dere că în a r t ă este m a r e deosebire î n t r e abun­denţă şi e l egan ţă ; bogat şi abunden t poate să fie ;i prostul p r i n moşten i re sau noroc — elegant insă poate să fie numa i omul cult , b ine crescut ji cu ra ţ iune perfect ordonată , de aceea p r i n or-narea d rep tu lu i cu bani s t ră luc i to r i de aur sau ar­gint şi a mani lo r p r i n b r ă ţ a r e şi inele, se e x p r i m ă mai mult p r i n bogăţ ia sau abunden ţa decât spi­ritul cult şi e leganţa .

Apoi avem şi noi ambi ţ ia când ne îmbrăcăm in costum na ţ iona l să nu ni-se zică „lele F l o a r e " ci cel pu ţ in domnişoară eau doamnă , deşi nu pre­tindem ca cele d i n G e r m a n i a , să f im în t i t u l a t e după r angu l soţilor cu d-na „Consilier de c u r t e " (la diplomaţi) sau „le s t r a d a " (la i n g i n e r i ) .

Tit lul de „ D o a m n a " la R o m â n i este f rumos I identic cu „ D o m n i t o a r e " sau „ S t ă p â n ă " şi cu­prinde o noţ iune m a i mărea ţ ă ca t i t l u l de „ F r a u " sau „Madam" , d a r dacă ne îmbrăcăm în costum românesc-ţărănesc, cu fota sumeeată şi cu opinci şi obele a lbe ca la Bla j cum o să p r e t i ndem delà coi ca r i n u ne cunosc personal , să n e dea titlul de Doamnă , Domni ţă , Cocoană, D u d u e şi Duduită, ca re după vrâs tă şi î m p r e j u r a r e a t inge atât de plăcut van i ta tea de f i in ţe g ingaşe .

în major i ta tea organelor periodice cr i t ică şi ca­lomnie, exclusiv. S u n t ziare chiar în cari sinpu-rele pagin i t ipă r i t e cu in ten ţ i i c inst i te , sunt pa­ginile rezervate anun ţu r i l o r comerciale .

Publ icu l de sus, care se pasionează după aceste critici şi calomnii , pers i s tă to tuş i a crede că ni­meni nu cutează să-l ia d rep t n a i v ! Es t e aceasta o încăpăţ inare , ca ori şi care al ta .

V I I .

Ar mai fi încă mul te de adăoga t cu pr iv i re la vicleşugul minciunei . D a r din cele expuse până aci, credem că l 'am i lus t ra t în destul pen­tru a-1 a r ă t a că se găseşte la înă l ţ imea p i ra te r ie i , a falşului şi a hoţiei do toa te soiuri le .

Acum ne r ă m â n e o î n t r e b a r e do l ămur i t şi a-nume: dacă marea în t inde re pe caro a luat-o me­şteşugul minc iune i per ic l i tează, sau nu , însăşi arta convingere i după logica adevăru lu i .

Răspundem nu. Meş teşugul minc iunei care se practică astăzi este un omagiu adus adevăru lu i , întocmai cum ipocrizia este un omagiu adus vir­tuţii. Acela care min te după a r t a de a min ţ i es te mai pu ţ in per iculos , decât acel ce min te din in­stinctul său na tu r a l .

Af i rma ţ i a aceasta pa r e pa radoxa lă , cu toa te acestea este lesne de dovedit .

Minciuna p rodusă după o logică a minciunei , este un mos t ru răutăc ios , da r fă ră v ia ţă l ungă căci logica după care ea a fost p rodusă este toc­mai complicele care o denunţă . P e u rme le une i minciuni p roduse la î n t âmpla re , d i n t r ' u n mot iv egoist neprevăzut , es te g r eu să te î nd rep tez i ; eşti ca pe o potecă p l ină de cot i tur i . P e u rme le unei minciuni p roduse însă după un p lan siste­matic, este tot ce poa te fi mai uşor să te îndrep-

F o r m a cos tumulu i românesc este încă î n s ta re or i n u m a i t i t lu l de costum na ţ iona l i-a m a i r ămas , şi se î m p a r t e p â n ă acum în două ca t egor i i : A ) in costum na ţ iona l şi B ) în por t ţărănesc .

Costumul na ţ iona l este o î m b r ă c ă m i n t e cu motive româneş t i a d a p t a t e la f r i zu ra şi îmbrăcă­mintea damelor moderne , este o combina ţ ie meş­teşugi tă a d i fe r i te lor e lemente de î m b r ă c ă m i n t e o r n a t e cu motive româneş t i şi a r an j a t e d u p ă sim­ţul şi gus tu l estet ic a persoanei respect ipe , da r atât de va r i a t în forme şi colori încâ t de mul t e ori n u m a i t i t lu l de costum na ţ iona l ia ma i r ămas .

P o r t u l ţă rănesc , adecă a femeilor munc i toa re este însă combina t cu u n s imţ specif ic , personal şi cu logica e tnograf ică locală încâ t ne p r ez in t ă o va r i a ţ i e imensă de e lemente şi fo rme drăgă laşe şi na ive a tâ t de a t răgă toare , cu c a r e ştie femeia română să a t r a g ă s impat ia şi a d m i r a ţ i a ch ia r şi a s t ră in i lo r , cu al te p r i n c i p i i de estetică.

P o r t u l ţ ă rănesc în genera l , este ho tă râ t adus d i n t r ' o r e g i u n e u n d e a r ş i ţ a soare lui este p r e a su­pă ră toa re p e n t r u corpul omulu i , căci n u m a i aşa se poate expl ica broboada pe cap şi l ipsa fustelor (rochieie) pe t r u p , adcă sus t r e b u i e capu l a p ă r a t de c ă l d u r ă şi l u m i n a solară p r i n broboadă a lbă, ia r jos t rebu i lăsa t să c i rcule a e r u l l iber pentru ca să t empereze ferbinţe l i le t r u p u l u i . — Căiţe , rochii , pan t a lon i , că l ţun i (c iorapi l u n g i ) şi cisme s t r â m t e n u sunt e lemente pentru poTtul românesc şi dacă le în t â ln im ici colea este n u m a i inf luenţa s t r ă ină a supra celor cu s i m ţ u r i estetice degenera te sau este o necesi ta te c l imate r ică ré­s u l t a t ! d in cont ras tu l climei aspre d i n C a r p a ţ i fa ţă de c l ima dulce a I t a l i e i .

C ine a că lă to r i t p r i n I t a l i a delà R o m a mai jos sp r e Neapole şi Sic i l ia a r ă m a s to tdeauna f r apa t de a semăna rea elementelor po r tu lu i nea-pol i tan şi românesc în forme şi co lor i ; — dar astăzi n u m a i s imţu l şi t end in ţ a în producerea efectelor formale a rămas comun acestor popoare de aceiaşi rasă despăr ţ i t e de a tâ tea secole în re­g i u n i d i fe r i t e .

S t u d i i e tnograf ice minuţ ioase făcute de eru­d i tu l Got t f r ied Semper în reg iunea E t r u r i e i vechi ne a r a t ă c la r că toată baza aTtei noas t re româ­neşt i în fo rme şi coloTistică es te ident ică cu a Et rusc i lo r , până şi templele lor descrise de ar­hi tec tul „ V i t r u o " au acelaşi ca rac te r în forme şi colori cu biser icuţele noas t re d r ă g u ţ e ce ne-au mai r ămas pe ici colea, apă ra t e de in f luen ţa l ip­s i tă de a r t ă a s t ră in i lo r sau a raselor d i fe r i te conlocuitoare.

U n profesor sas d in Braşov, a c ă r u i n u m e îmi scapă, n u de m u l t ne-a făcut a tenţ i de ase­m ă n a r e a colibelor ciobanilor român i cu templele vechi greceşt i şi e t ru r i ce , ca r i sun t compuse d in

tezi. Des tu l câteva punc te de o r i en ta re şi d r u m u l ei este inidicat cu fir alb. P e mincinosul cu logică îl în ţe legi de sus până jos.. P e mincinosul f ă ră logică mai g reu .

I a t ă , spre pi ldă, două minc iun i î nd rep t a t e în c o n t r a ta din pa r t ea a doi oameni car i î ţ i vor de­opot r ivă rău l . D i n t r e aceşti doi oameni însă unu l este rec lamagiu şi celalal t mincinos pu r şi sim­plu. Minc iuna rec lamagiu lu i este cu desăvârş i re n imic i toare . D u p ă el eşt i u n prost , eşti u n vi­clean, eşt i un vându t pe ban i , eşt i capabi l de toa te cr imele din l u m e ! D u p ă mincinosul p u r şi s implu, d impotr ivă , n ' a i nici u n păcat , a fa ră de unu l s ingur : i-ai fu ra t p u n g a cu bani . Care din­t re ei doi este mai per iculos ? Ev iden t acesta din u rmă . De minc iuna acestuia nu poţi scăpa fă ră să aduci depl ină dovadă şi încă şi a tunc i to t a re să mai r ă m â n ă ceva ce nu se poate ş te rge după u r m a minc iun i i : pe când de minc iuna reclama­giu lu i h a b a r n 'a i . Cel mul t , dacă eşt i u n tempe­r amen t nervos , vei r ă spunde cu aceleaşi minc iuni , pen t ruca să-ţi uşurezi suf le tu l : da r de dovezi n 'a i nevoie !

Minc iuna p rodusă cu logică se d i s t ruge ea s ingură . E a este o corc i tu ră eşi tă din minc iună şi d in adevăr şi de aceea n u are via ţă . P r o g r e s u l cu l ture i îi r e s t r î nge hotare le , r ă spând ind cuno­ş t in ţa legi lor după care se face convingerea o-menească. Minc iuna care se îmbracă în ha ina a-devăru lu i este uşor de descoperi t , şi de aceea uşor şi t o tdeauna b i ru i t ă .

Minc iuna nemeşteşugi tă , s ingură ea se opune cu succes adevăru lu i .

N ' a m nevoie să i lust rez cu exemple lua te din via ţa noas t r ă socială aceste cons idera ţ iuni teoret ice .

o celulă (chil ie , camera) l ungă rea ţ ă î n p a t r u co l ţu r i încon jura tă cu u n per i s t i l (p r i spă ) de s tâ lp i (coloane) peste ca re se î n t i n d e acoperişul , p lan- înc l ina t în două p ă r ţ i l ong i tud ina le for­m â n d două f rontoane t r i u n g h i u l a r e ma i mul t t u r t i t e decât ţugu ia te .

D a r dacă comparăm s imţul colorist ic la E t -rusci şi la noi apoi vom afla o asemânare şi mai f r a p a n t ă : Baza de coloare n e a g r ă , roşie pur ­pu r i e şi ga lbenă portocal ie î ncad ra t ă cu bo rdu re şi făşii de colori e l ementa re depl in să tu ra te vâ­nă t ga lben şi roşu r a r cu verde şi alb — în com­b ina ţ i e de efecte şi colori metal ice sau de mate­r ia le n a t u r a l e (marmor , ţ iglă , c ă r ă m i d ă şi p i e t r e scumpe) vom înţe lege înda t ă că această o r d i n e de s i m ţ colorist ic n u se mai a f l ă la al te popore ca la noi coordonată .

D i n compara ţ i a s imţu lu i coloristic la câteva popoare vechi şi no i vom înţelege şi m a i b ine carac teru l colorilor cu l t iva te în r a p o r t cu s imţu l lor p r o p r i u . Greci i aveau de pro to t ip coloristic s tâncile ga lb ine cu m a r e a a lbas t ră colorată po alocurea cu seva coşenilei (c î rmiz , adecă a melcilor de m a r e cu suc p u r p u r i u ) aşa că în toate decora­ţ i i le lor p redominau ga lbenul pal id , vână tu l în­chis (azur ) cu î n c a d r a r e a p u r p u r i e ( c a rmin ) şi cu făşii verzui şi negre . — Roman i i aveau alte perspec t ive ; p ă m â n t u l n e g r u product iv e ra nă­dejdea, m a r e a cu ref lexul p u r p u r i u sau porto­ca l iu sp re apusul soarelui r eprésen ta sucul vieţ i i abundente , i a r soarele a u r i u e r a idealul de mă­r i r e şi î n ă l ţ a r e apoi lu tu l roş i t p r i n a rde re , ce­ramica e ra p ro to t ipu l n e m u r i r e i , i a r meta le le , au ru l , a r a m a , bronzul şi fe ru l e r au p ro to t ipu l tenaci tă ţ i i şi al abunden ţ e i ; ia tă deci colori le p r e d o m i n a n t e la R o m a n i . — G e r m a n i i îşi pe­treceau v ia ţa în p ă d u r i şi câmpi i înverz i te , se culcau p e pie i şi p r iveau cerul a lbas t ru , se îm-brăcau cu b lane d i fe r i te (piei de l up , u r ş i , ţ ap i şi căp r ioa re şi se adeposteau în cor tu r i făcute d in piei de vi te , cai , bivoli etc. de acolo şi s imţu l co­lor is t ic p e n t r u tot ce e verde ca i a rba , a lbas t ru ca cerul , b rune t ca p ie i le şi su r iu în roşiu vână t şi gă lben iu sau cas tan iu ca blanele difer i te lor a n i m a l e sălbat ice şi domestice.

U n g u r u l ca popor nomadic , nes ta torn ic , iubea câmpi i l e verzi , în t inse , a lba s t ru l ce ru lu i înde­p ă r t a t şi albul p rodus d i n n e a s t â m p ă r u l şi ames­tecul t u tu ro r colorilor fan tas t i ce ; ca o r n a m e n t iubeşte roşul sânge lu i şi ga lbenul p l in de dor in ţ i pă t imaşe , i a r î n ce p r iveş te a r t a p rop r i e formală colorietică şi monumen ta l ă n u găs im decât un amestec de impres i i lua te delà toate popoarele , ce i-au adus la s ta torn ic ie şi c ivi l izaţ ie în cen t ru l Eu rope i u n d e s'au opr i t .

R o m â n u l a re însă d a r u l de a t r aduce toate impres iun i l e na tu r e i şi a vieţ i i sociale în t r ' o for­mă estetică bazată mai m u l t p e f rumseţa sonsuală ca la popoarele d i n evul m e d i u : Sufe r in ţe le cor­porale le t r aduce în r ăbda re şi le e x p r i m ă în cântece duioase, ch iu i tu r i g lumeţe şi muşcă toare cum şi în anecdote, snoave şi păcălel i de s p i r i t a s u p r a tu tu ro r popoarelor cu ca r e v ine în a t in­gere neapăra tă , i a r bucur i i l e sp i r i tua le şi son-sua le le t r aduce în jocur i gra ţ ioase , în cântece vesele şi în forme o rnamen ta l e şi decoraţ i i colo-r i s t i ce de un s imţ a rmonic cum n u m a i femeia română a r e acest da r deosebit.

Ana l i zând în special ca re a n u m e forme şi combinaţ ie de colori p roduc efect e legant d u p ă composiţ ia p o r t u r i l o r ce am avut ocazie a vedea aici în Ardea l şi dincolo în Ţ a r a Românească se pa re că decorarea feţ i i cu p ă r u l ondu la t s implu pe f run te , împ le t i t în u n a sau două chici lăsate l iber pe spa te — l a fete — cum şi învă l i toare uşoară p e vârful capu lu i şi a t â r n a r e a acestei în-văl i tor i pe spate p â n ă la călcâie produce — la neveste — u n efect de e leganţă .

Cercei mic i cu bobita de pe t r i nes t ima te la urechi , un ş i r de mărge le de p i e t r i colorate sau s t r ă luc i toa re la g â t completează expres iunea feţ i i vesele şi d r ă g ă l a ş e ; p i ep tu l îmbrăca t î n ie a lbă, f ină, p u ţ i n t r a n s p a r e n t ă cu c r e ţ u r i bogate, o rna t e cu flori sau f lu tu r i mic i , cusuţ i în mătase în co­lor i in tensive , mâneci le l ung i cu m u l t e c re ţu r i , împodobi te cu ş i r u r i de f lori la umer i , peste cot şi b r ă ţ a r e cu fodur i l ung i , p i e p t a r u l scur t de piele albă o rna t cu buchete de flori şi bo rdure , s imple j u r î m p r e j u r , s au de stofă colorată in ten­siv n e g r u , roşu p u r p u r sau galben portocal iu, or­na te cu f i r e t u r i , apoi c ingă toarea s t r ânsă peste mij loc tot în colori in tenzive ca cont ras t la bus tu l alb, a ju tă la e leganţa t r unch iu lu i . Poa l e albe în­c re ţ i t e pe şoldur i (da r n u umf la te ) împodobite

Pag. б . T R I B Ü N A" 17 Septemvre и. 1911

pe m a r g i n e a d in jos, ca re ba te pe călcâie, cră-t in ţa m a i îngus tă ca s ta tu l şolduri lor , sau fote încheia te d ina in t e şi l u n g i până aproape d e mar ­g inea poalelor, f ă ră c iucur i p e dinjos, d a u mer ­sului l in şi l egăna t u n farmec e legan t şi pi toresc.

Ghete , papuc i colorate in tens iv î n roşu sau galben, t ă ia te d ina in t e sau încheia te în bete, şi-noare sau galoane pes te c io rap i î nvă rga ţ i des ca că l ţun i i , complectează po r tu l femeesc în drăgă-leşenia lu i specifică — mănuş i f ă r ă degete la mâni , salbe de bani de aur la p iep t , l a n ţ u r i de aur şi colerul la gât , o f loare în p ă r şi i e rbur i aro­mat ice la b r âu s u n t mjloace de ocasie a produce efectul dor i t dc abundenţă , in te l igenţă , î n t r u cât nu al terează ca rac te ru l specific al por tu lu i ro­mânesc.

Mâneci scur te , p i ep t a r în funda t , poale şi fote scur te s u n t carac te r i s t ice po r tu lu i sârbesc şi bul­găresc, în genera l slavilor I n joc opinci le la fe­mei t r ebu ie să fie f ă ră urzoni reduse la ta lpa le­ga tă cu ş inoară peste c io rap i sau că l ţun i coloraţi (nu a lb i ) . Cerceii l ung i şi g i r l a n d é de m ă r g e l e a t â rna t e de urechi , b r ă ţ a r e de sticlă şi ghioci pe p i ep t s u n t obice iur i in t roduse d in O r i e n t delà T u r c i , Ţ i g a n i , Slavi şi n u denotă decât lăcomia de a se înpodobi şi a p roduce efect for ţa t de mul t e ori r idicol .

Deocamdată a tâ ta despre po r tu l femeiesc, ia r despre celelalte p o r t u r i româneş t i la bă rba ţ i voi încerca u n s tud iu m a i tâ rz iu , căci acuma s 'au început s tud i i l e şcolare şi ţ in să câş t ig cunoş­t i n ţ ă şi î n al te l imbi cul te de u n d e se pot afla a tâ tea s tudi i in te resante .

V ă mul ţămosc p e n r u îmbră ţoşarea şi încura­j a r e a exp r ima tă şi V ă a s igu r că la va r a vi i toaro voi u t i l iza călă tor i i le de s tud i i ce le voi face cu l a t a p r i n Român ia p e n t r u îmbogăţ i rea colecţiei ce in t en ţ iona ţ i a face.

Sibiiu, 1/14 Sep temvr ie 1911.

Florica fata tatii.

Concertul tinerimei din Arad. — Tenorul I. Rădulescu. —

Cu prilejul adunări i de mâne a Reuniu-unei învăţători lor români, publicul din A-rad şi jur va avea par te de una dintre cele mai frumoase manifestaţ i i culturale româ­neşti. Tiner imea localnică, ţ inând seamă de însemnăta tea acestei zile şi — poate — pentru a contribui la r idicarea nivelului cultural al adunări i învăţător imei noastre, a hotăr î t să aranjeze un concert în sala ho­telului delà „Crucea Albă", câştigând în scopul acesta câteva puteri de seamă ale artei româneşt i şi în primul rînd pe domni­şoarele Lia P a p şi Dora Lepa, amândouă eleve ale conservatorului din Bucureşt i şi frumoase ta lente în formaţiune.

O surpriză plăcută va face publicului auditor sosirea dlui I. Rădulescu, care — înainte de plecarea dsale în s t ră inăta te a hotăr î t să înceapă un turneu artist ic prin oraşele mai de seamă din Transilvania şi Băna t — făcându-şi debutul la noi cu pre ţiosul concurs ce a binevoit să dea concer­tului de mâne . Dşa e, vechiu absolvent al conservatorului dîn Bucureşt i şi al clasei de operă a dlui Popovici, artist format şi binecunoscut de fraţii din Regatul liber, cu temperamentul şi vocea dsale de tenor liric va fi — fără îndoială — u n a dintre cele mai de seamă prestaţ i i artistice ale serei

Nădăjduim că publicul de mâne va a-precia după adevăra ta lui valoare acest ta­lent de seamă, care şi-a luat inima în dinţi şi-a venit la noi — neţ inând seamă de ob­stacole şi greutăţi le făcute de stăpânire — numai de dragul artei, dar mai ales de dra­gul nostru.

In mijlocul acestui element de viaţă înstrăinată a Aradului, publicul românesc va avea parte de una dintre cele mai fru­moase serbări, iar cele trei talente ce se vor întruni mâne seară, prin puterea lor t inerească, prin frumosul grai românesc, dar mai ales prin farmecul artei lor adevă­rate vor contribui cu o par te însomnată la întărirea noas t ră culturală şi vor ridica ni­velul moral al acestei serbări, la prestigiul celei mai de seamă manifestaţi i artistice româneşt i ale anului acestuia.

Concertul de mâne va avea următorul program:

1. Schubert: D-dur sonata executată la v ioară de d. A d r i a n Popescu.

2. Tenoru l I . Rădulescu...

3. Rossini: A r i a Eos ine i d i n opera „Bărb ie ­ru l de Sevi l la" cânta tă cu vocea de d-şoara Dora Lepa.

4. a) Drdla: „Se renadă" . b) Beethowen: „ M e n u e t t e " executa te la v ioară

de d. A d r i a n Popescu. 5. a) Mozart: A r i a P a m i n e i d in opera „Zau-

berf lote" . b) Doine româneşti, cân ta te de d-şoara Lepa. 6. Schubert: „D ie Fo re l l e " executa tă la p i a n

de d-şoara Onora Luca. 7. Tenoru l I . Rădulescu... 8. Verdi: A r i a Azucenei d in opera „ I I Trova-

tore" , cân ta tă cu vocea de d-şoara L i a P a p . 9. Doine româneşti executate la v iea ră de d.

A d r i a n Popescu. 10. Tenoru l I . Rădulescu... 11 . a ) Mascagni: A r i a d in Cavaler ia Rus t i ­

cana. b) Doine româneşti cân ta te de d-şoara L i a

P a p . î n c e p u t u l la orele 8 şi j u m . fix.

După concert urmează dans!

Turneul tenorului I. Rădulescu.

După concertul din Arad tenorul I. Ră­dulescu îşi va cont inua turneul încoput aici, în ordinoa de ma i jos, r ămânând să se în­toarcă pe u rmă la Arad unde va da un con­cert al dsale, cu un bogat program de o-peră.

* Arad, Duminecă , în 17 Sept. nou (cu p r i

le jul serbăr i lor a ran ja t e l a congresul învă ţă t o r i l o r ) , Lugoj, M a r ţ i , în 19 Sept . n o u ; Oră ştie, J o i , î n 21 Sept . nou ; Blaj, Duminecă , în 24 Sept . n o u ; Sibiiu, M a r ţ i , în 26 Sept . nou ; Cluj, Duminecă , în 1 Octomvre nou ; Oradea, în 3 Octomvre n o u ; Beiuş, J o i , în 5 Oct. n o u ; Şimleu, Sâmbă tă , în 7 Oct. n o u ; Seini, D u m i necă, în 8 Oct. n o u ; Sighet, M e r c u r i , în 11 Oct. nou.

Avizăm publ icu l nos t ru românesc d i n n u mi te le oraşe şi î m p r e j u r i m i să epr i j inească pe acest a r t i s t de valoare, dându- i tot concursul mora l şi ma te r i a l .

Vom publica mai târziu programul complet al fiecărui concert ce se va da în pomenitele localităţi .

Povestiri de femei, Preocupări moderne.

Cochetăr ia es te , de sigur una din armele in necesare şi to todată o pavăză puternică a azi . Or i -ce femee t rebuie să fie cochetă, în Intel» pur al cuvântului , t rebuie să se iubească şi să sen frumoasă. In c iuda tu turor împre jurăr i lor potrivii înainte de toate , femeea să nu se uite şi în orice coti de ex i s ten tă t ră ieş te , gr i ja estet ică a fiinţei ei 1 de modeste pot fi apa ren t e l e , t rebuie să domine, Í cret, ca mângâ i e r ea unei r aze de soare ce înmii t ează un inter ior umil şi sărac , dar foarte curat.

Cu toată ex igen ta v i r tu te i în principiul căreia t che tă r ia e în tăr i tă ca str ictă condi t iune ce garanta succesul unei femei, tocmai capitolul aces ta cu vasta flexibile sub- în te lesur i t rebuie pă t runs cu cea maia nă toase r a ţ iune .

Ca toate acum şi cochetăr ia pr ivi tă pripi t şi supai cial, es te împinsă la ex t rem tocmai în punctul cel ш radical , sănă ta tea .

Poa te că şi mai de mult o femeie care depăşea щ porţ i i le de femeie voinică, nu era tocmai imagine gra t i i femenine şi vechile legende şi versur i le vrei ri lor de aur dinainte , ne aminteş te întruchipări I femei ideale , tot subţ i re le şi mlădioase ca trestia. Oi s turi le raf inate au avut aceleaşi cali tăţ i şi înainte cat acum. E r a însă pe atunci în tăr i t un principiu de yiati ca lege super ioară tu turor plăceri lor şi gusturilor pa tru frumos. Sănă ta t ea , — care se păzea cu sfinteni şi care nu se punea în risic ori-cari ar fi fost preten­ţiile cer inţe lor modei t impului . Cochetele de pe vremi şi ele se încingeau cu b râur i lungi de şapte opt metri pe cari le pereceau în ju ru l taliei, săp tămâni întregi îna in te de o pe t recere , ca să l i-se subt ie mijlocul. Du erau depa r t e de ins t rumente le de to r tu ră de azi, 1 „dro i t -dovantur i le" şi de „Louis-quinzur i le" cari pri-lejuesc a t â t ea re le sănă tă te i .

Si când a r fi numai aceas ta . Dar modele actuale, poar tă în u rma lor un în t reg convoiu de mizeri i , ascuntt în meş teşugur i le frumoase cari dau înfăţ işăr i mai ele­gan te ca ori-când, dar poar tă în fiece artificiu atâjii germeni periculoşi sănă tă te i . Ceva mai mult, moda pre­t inde acum, siluete exclusiv svelte, Atât mai rău pentri cine nu e în s t a re să se conformeze. Şic, nu mai pot li as tăzi decât cele subţ i re le , ce zic, — slabe, slabe bine.

Ei bine cochetăr ia femenină a găsi t destule mijloace ca să servească şicului şi să păs t r eze cu orice prêt «li­nii le".

Să pă t rundem pu ţ in în v i a t a int imă a femeiei mo­derne . Să excludem gimnast ica şi spor tur i le cari daci ar pu tea fi în to tdeauna Ia îndemână tu turor claselor de femei, nu a r fi decât un mare p rogres de civilizaţie pen t ru sa lva rea sănă tă te i . Dar să privim de aproape esen ţ ia la condiţ ie de ex i s ten ţă , bucă tăr ia , bucătăria cu regimul a l imentar al femeiei moderne . Căci cea din-tâiu p reocupare a unei femei de bun gus t este să na se îngraşe . Diminea ţa un p a h a r de ceaiu amar şi roci La prânz pu ţ ine legume n e s ă r a t e (ca să nu strice temi o mică bucăţ ică de ca rne albă, rece , sa la tă şi niţel compot. La pat ru ceasuri o şocolată cu lap te (în foarte r a r e cazuri) ; seara , fructe, a l tceva nimic. Aceasta ca foarte pu ţ ine var ia ţ i i , aşa, tot în t r ' una şi totul aproape cântăr i t . Băutur i le sunt absolut in terzise , ori de ce na­tu ră ar fi şi apa dacă se bea de abea cu stropul. De obiceiu regimur i le aces tea pă s t r ează a p a r e n t a ironici a îngri j i re i sănă tă te i , subt p re t ex tu r i de boală, — as­cunzând de fapt tocmai cea mai cr iminală acţiune a cochetăr iei , dec imarea sănă tă te i . Pen t ru că ori-ce a-ba te re delà regimul aces ta a l imentar se ştie, e aspru pedepsi teu cine ştie ce pe reche de şolduri , bus t vol«-minos, bărbie dublă, etc. etc., o ror i ce îngrozesc fe­meile dc bun gust cari nu asp i ră decât la silfidele po­veşt i lor din fundul mări lor . P r e o c u p a r e a aceasta ne­noroci tă de a se ab ţ ine de là tot ce este al naturei , nu­mai şi numai a nu se depăş i „l inia" siluetei, delà în­fr iguratele a d e r e n ţ e ale modei, se s t recoară pe nesim­ţ i te chiar la p ă t u r a mai cu v lagă , femeile sănătoase delà t a r ă cari in t ră în t ransformăr i le nenoroci te ale ser­viciului delà oraşe , undo l i -se desvol tă gus tur i cu ade­vă ra t ru ină toa re rase i . In zada r au bă tu t şi vor mai ba te clopotele de a l a rmă a le medicilor, credincioasele

1 FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

r99 K R I S T A L Y Gőzmosógyár, Kolozsvár, P á l y a u t a .

Aranjată cu maşinăriile cele mai mo­derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. La suma de peste 10 Cor,, pachetul se retrimite francat.

17 Septemnvre hl 1911 JTRYBTTW » Pag. )

• t e ale zeului modei, s'au sacrificat şi se vor mai •trifica încă pe al tarul frumosului . Nu sunt mul ţ i ani tocind bântuia moda, ce o roa re ! ca femeile şic să a ibă ieral de tuberculoase cu p ie lea fetei pal idă şi s t răvez ie , (шаі aşa erau in t e re san te . Atunci se mânca hâr t i e , tetă pisată, se bea oţe t şi ca u r m a r e s'au văzut g e n e -aţiile de ofticoşi veri tabi l i . Astăzi ceva mai civil izate femeile moderne mănâncă , dar beau şi mănâncă doar atât cit să tie zile şi să poată r e sp i ra în t r 'un tour de nls. Si când te gândeş t i că cele câ teva l ingur i ţ e de legume şi de compot sunt des t ina te azi să a l imenteze éeltuiala fără de milă a forţelor femeiei moderne , ca re um se suresci tează şi se su rmenează într 'o lună, cât K cheltuia o femeie, înainte v remur i , în t r 'o v ia ţă în -keagă. Şi nu pent ru resu l ta te înf lor i toare, p ipă i te . T o ­ki pentru a „pă rea" şi a fi îu curent cu moda şi cu so­cietatea.

Nu te mai poţ i mi ra privind ia rna în sălile de bai , ahietele pierite şi p ipernic i te şi feţele pal ide şi făr de ?iaţă, nici nu ne mai poate surpr inde ag lomera ţ i a s t a ­ţiunilor balneare unde abundă femeile mondene nu nu­n i pentru a ţine în curs curentu l e legan t a l vieţoi , • m mod fatal se dau de gol cu ceeace' pă s t r ează mai ucuns, în adâncul fiinţelor lor consumate îna in te do Tteme.

Sănătatea pe rdu tă de d ragu l „liniilor", s ănă t a t ea ere de fapt e pr imul factor al cochetăr ie i r a ţ iona le , inătatea sacrif icată de bună voie şi pe ca re nu mai u t stăpâne. Sul tăn ica .

Cronica iirtisitіоЛ.

P cfură bizantină. ( U r m a r e ) .

Pe ca tap i teasmă simt 3 p i c t u r i de m a r e va-ire: Cris tos, Sfta T r e i m e şi Madona .

Cristos: E tocmai cel d in ca t ed ra l a d in S ib i iu , osebirea că aici , pare-mi-se, e luc ra t mai migă -

b; ochii, aici sun t ma i mis t ic i , mai expres iv i fi plini de viaţă . Căci să nu se u i t e , p ic toru l Smi-jelschi, este n n a r t i s t deaăvîrş i t în r eda rea , î n eearea ochilor. Ochi i s f in ţ i lor lui Smigelschi к aseamănă foar te m u l t cu ochii d in p i c t u r a lu i Baltazár, c a r e a m u r i t acum sunt 3 ani abia în Bată de 30 do ani . P r i v i ţ i ochii d in Sf tul Gheor-ghe şi ba l au ru l a lu i Ba l tazár , apoi ochii d i n cele nai reuşite p i c tu r i ale lui Smigelschi , şi veţi ve­dea cum aceşti doi m i n u n a ţ i p ic tor i b i zan t in i , «mt în rudi ţ i în c rearea ochilor.

Oristos acesta a l lui Smigelschi a re u n p ă r i de f rumos , cas tan iu , ce cu rge în ondu lă r i pe

meri şi spate . M u s t a ţ a p i e r d u t ă în ba rba scur tă , frumoasă, fa ţa t r ia tă , r esemnată , h a i n a s implă , toate acestea ne î n d e a m n ă să credem că aşa a t re -kit să fie b lându l N a z a r i n e a n , ia r n u u n om sa­tisfăcut, egoist , cu obra j i i r u m e n i de sănă ta t ea I pulsează în vinele lu i , p e cum îl vedem la o lulţimo d e p ic tor i moder i , şi ch i a r şi l a u n i i «lasici.

Sfânta T r e i m e : Cu p u ţ i n e deosebir i , doar • emai mic la fa ţă , e tot Cr is tos de ca r e a m vor-Ktsue. I)e-a d r e a p t a este Ta t ă l , cu o ba rbă lungă , ii argint, s eamănă m u l t cu barba lu i Moisi al l u i Michelangelo, în s tânga ţ ine p ă m â n t u l , cu d r e a p t a binecuvânta. Cât c u t r e m u r , ce înfr icoşat «un t ochii acestui moşneag b lând , c a r e pa r ' că te m u ­ţ i , to opreşte p r i n t r ' u n t a i n i c gest , de-a n u m a i privi tu păcătosule la fa ţa Lu i sfântă . P o r u m -

il de a r g i n t ( duhu l a fânt ) ba te d in a r ip ioa re le hi albe, î m p r ă ş t i i n d potop de l u m i n ă şi r aze şi limburi.

Madona: P r i v i n d la Madona lu i Smighe lsch i , gândul îmi a lea rgă depar te , la pa la tu l P i t t i d i n

orenţa, şi mi-se î n ş i r a în fa ţă bla j inele , f rumoa­se, divinele Madone ale lu i Ea fae lo , c r ea to ru l «întrecut a l Madonelor . I n madonele aceste e itâta poezie, s t r ă luc i r i de aur , r ub ine , inele , co­ke, nestemate, aici o h a i n ă l u n g ă de culoare ul-hmarină porneş te d in creş te t , şi me rge în făl­iri, acoperindu-i tot t r u p u l . Copi laşul z imbcşte jel trist ca şi mamă-sa , b inecuvânta cu d roap ta k gingaşă, de spumă, ia r în s t ânga ţ ine o f i lă •totolită. Ochii acestei madone a tâ t s u n t de me-Jbcolici, buzele î n m ă r m u r i t e î n t r ' u n zâmbet amar . Madona aceasta n e emoţionează p â n ă la l a c r i m i , fi ne aduce în fa ţa noas t ră ch ipul s fânt e l Mado-іеі reale, care i a răş i s e deosebeşte de madona pic-fcrilor moderni, ş i a n n o r a d i n t r e p ic tor i i d a ­liei.

, Deşi M a d o n a aceasta aduce î n t r u câtva cu a pic to ru lu i Cimabuo, pu tem sus ţ ine cu dropt cu­vânt , că este c rea ţ ia o r ig ina l ă t recu tă p r i n p r i s m a m i n ţ i i , a p ic to ru lu i Smigelschi , i a r n u o copie in­coloră d u p ă cu ta re pictor b izan t in i s t .

D i n jos do cele 4 freacuri , Naş te rea , Răs t ig ­n i r ea , î n v i e r e a şi î n ă l ţ a r e a , s u n t p ic ta ţ i 4 pro­feţ i .

Profetul Isaia: E p r ins î n t r ' u n moment nălu-ci tor , când un glas divin îi şopteşte ceva cuv in te ta inice , iar profe tu l ascultă c u t r e m u r a t , r id ică bra ţe le , a lbul ochilor , la cer, i a r creţele mu l t i p l e de pe f run te , obra j i , faţa resemnată , p le te le de a rg in t , f l u tu ră toa re , ba rba lungă , f rumoasă , toate î n t rupează pro to t ipu l une i a m a r e d u r e r i , fa ţă de bia ta omonime, că re ia e scr is să sufere a tâ t de mu l t .

Profetul 1er etnia: Cu ochii tânguioş i , în lăcr i ­ma ţ i , t e p r iveş te mus t r ă to r . Cu m â n a d r e a p t ă gest iculează, î ţ i expl ică, ia r s t ânga ce s t r î n g e ma i mu l t e file albe, o vân tu ră în văzduh. A r e I e re -mia în ochi, u n deosebit f a rmec ce'ţ i ţ i ne a t en ţ i a încorda tă , şi el p a r ' c ă îţ i vorbeşte mereu , i a r t u fasc inat de v r a j a cuvintelor lu i , poveştilor lu i apocal ipt ice, te supu i cucernic şi sorbi cu sete tân-guie l i l e j a ln i ce ale lui I e r emia .

Profetul Ezechiel: Şoapta cerească vibrează t a i n i c în j u r u l pregetului , şi c ân t ă în su rd ină , v ine cu a l in tu l u n u i vân t şăgalnic , c a r e îi încâl­ceşte barba , p le te le i-le v â n t u r ă pe n m e r i , pe spate , ia r p rofe tu l a ţ in teş te u rech ia d reap tă , toc­ma i ca şi P r o f e t u l Ezechiel a lui Michelangelo d in Capela S ix t ină , pa la tu l Va t i can , — ca ma i b ine să p r i n d ă cuvinte le , ce poate mor p â n ă să a jungă la u rech ia l u i ; f run tea i-se încreţeş te , pe fa ţă î i f l u tu r ă u n zâmbet senin, r id ică m â n a d r e a p t ă : a p r i n s şoapta d iv ină , a p r i n s p ro fe ţ i a ; g u r a îi se în t redesch ide amar , şi mişcând în ca­denţă fi la d in m â n a s tângă , tă lmăceşte celor d in j u r cuvinte le profet ice , de abia pr inse. . .

Profetul Daniil: Lu i D a n i i l , pa r ' că , i-se dă să în ţe leagă mai b ine cuvintele cereşt i , cu o zmân-c i tu ră l i nă d i n oap şi cu s tânga le aprobă, apoi lăcrămează. P o a t e i-se spune , în f ine , şi ceva în­fricoşat , căci d reap ta î n m ă r m u r e ş t e cu h â r t i a î n ea, c u t r e m u r a t face, pa r ' că u n pas înapoi , în c l ipa u r m ă t o a r e s ' apropie mereu , îşi a ţ in teş te u r ech i a ca să poată p r i n d e toate cuvinte le dumnezeeş t i , pe când d in ochi î i p i c u r ă mărgene le mi le i şi ale durer i i . . .

îngerii p i c to ru lu i Smigelschi , s u n t p r o p r i i a i d-sale. A r i p i l e mul t icolore ale acestor î nge r i , te fac să te gândeş t i la n i ş te papaga l i împes t r i ţ a ţ i o r i la paserea pa rad i su lu i , şi d in haza rdu l acesta de colori, n u to tdeauna î n g r ă m ă d i t e cu gus t , ba t ochiulu i , ma i m u l t culor i le roş, alb şi verde, na­ţ ionalu l vrăşmaşi lor noş t r i , se poate observa şi se repe tă această greşa lă ma i ales la celea câ te 6 a r i p i ale H e r u v i m i l o r şi Seraf imi lor , ba ch ia r şi la p ipe rn ic i i de Scaun i ( înge r i mic i ) se pot di ­s t i n g e perfect aceste 3 culor i nouă a tâ t d e u r î t e . Las că în munca aceasta u r i a şă , dl Smigelschi a avut a ju tor şi doi p ic tor i u n g u r i . F ă r ă îndoia lă că aceşti doi zugrav i tendenţ ioş i au s t r ecu ra t nu­ma i pe u n d e au p u t u t — şi au s t r ecu ra t în foar te mul te locuri — culor i le susamin t i t e , f i reş te , f ă r ă ca maes t ru l Smighelschi să le fi a t r a s a ten ţ i a că pictează la o biser ică românească, i a r n u la u n a de pe s tepele U n g a r i e i .

Motivele naţionale, ca r i de spa r t cele 4 f roscur i mai de seamă, n u scuză greşa la cu na ţ i ona lu l nouă a tâ t de an t ipa t i c . Motivele acestea s u n t mode la te d u p ă ţesă tur i ţ ă răneş t i , l uc ra t e migălos şi cu m u l t gus t , în c a r i mot ive n u î n t â ln im , de ne-am u i t a ch ia r cu lupa , cu lor i le noas t re na ţ iona le . Deşi noi am fi j ub i l a t m u l t f ap tu l când am fi î n t â ln i t ,

p r e t u t i n d e n i , culor i le acelea, ca r i împodobeau ca tap i t easmă pompoasei biser ici a lu i Solomon, culor i le roş, mohor î t şi vânăt , acestea ni-s d rag i nouă, i a r nu culor i le de foc, apă şi câmp verde , pe ca r i le î n t â l n i m adese şi ca r i s u n t s t r ă ine de sufletele noas t re româneş t i , f i indcă s u n t ale u n u i neam înv ră jb i t cu noi .

Fruntarul acestei b iser ic i î n t r e g este l uc ra t la Roma. D a r n u p r e t u t i n d e n i se vede pene lu l p ic to ru lu i Smigelschi . S u n t admi rab i l e pânzele d i n j o s : Sf. Nicolae, Cris tos şi M a r i a , apoi cei doi a rhangol i de pe cele 2 uşi . A r h a n g e l i aşa de b ine p r i n ş i , aşa de f rumoşi , î nd ră sne ţ i , şi p l in i de v i r ­tu t e şi v ia ţă n ' am văzut în n ic i o b iser ică d in cele peste 300 biser ic i ale Romei e terne . O muncă de m â n t u i a l ă se observă ma i ales în une l e d in pân­zele (Naş t e r ea ) car i alcătuesc r â n d u l al 2-lea al

f r u n t a r u l u i . R î n d u l al 3-loa al f r u n t a r u l u i îl for­mează cei 12 apostoli , c a r i do a l t f d s u n t p ic ta ţ i şi pe f r u n t a r u l biser ic i i d in Rodna , biser ică p ic­t a t ă tot de p ic to ru l Smigelschi .

Apsida celor ma i mu l t e biser ici , la noi ro­m â n i i , n u e p ic ta tă , pa r ' că preotu l cât stă în A p ­s ida ei n i c i n ' a r avea nevoie să se insp i re , lu i ѳ de a juns dacă dă cu ochii de pă re ţ i i vă ru i ţ i . N ic i aps ida acestei biser ici n u e p ic ta tă , decât în pa r ­tea deasupra , unde preotu l n u pr iveş te n ic i odată , se găsesc p ic ta ţ i , sub o boltă îns te la tă , capu l celor 12 apostoli. Mi-a p lăcut foar te m n l t oapul lu i l u d a , care , aşa cum îl tă lmăceşte dl Smigelschi , e cel m a i reuş i t t ip de in famie şi de canal ie . P e r f e c t capu l lui I u d a d in C ina cea de t a ină a lu i Dome-nico Gh i r l anda io , (Mănăs t i r ea Agnissan te , F lo ­r en ţa ) t ă i a t do aici şi pus ca să r î d ă sarcast ic, sfi-

! dator şi diabolic î n aps ida acestei b iser ic i f ru­moase.

Ornamentica d in biser ica aceasta congru iază cu p i c tu r a , ca re e toată în st i l b izant in , acestei biser ic i . S p u n u n i i , c a r i au viz i ta t b iser ica d in chestie, că o rnament i ca lasă foar te m u l t de dor i t . E i n u se pot împăca cu s impl ic i t a tea acestei or-nament ice , ar dor i să vadă, au ru l pus cu degetu l , a rabescur i sal t imbace, împopoţă r i r idicole şi che­n a r e de aur . D a r c ine în ţe lege s t i lu l în caro o pic ta t ă b iser ica aceasta, apoi ma i a re b a r e m u n d r a m do s imţ a r t i s t ic , ş t ie p rea bine , că s t i lu l bi­zan t in d ispre ţueş te orice o rnament ica luxoasă,

care poate a r an j a n u m a i o p i c t u r ă în st i l modern . Aşa cum a făcut o rnament i ca u n u n g u r d in

Pes t a , e inexcepţ ionabi lă , şi no i î i sun tem mul-ţ ămi to r i , n u meş te ru lu i ovreu, ci p ic to ru lu i Smi­gelschi, care a a t ras la t i m p atenţ ia , munc i to ru lu i , de-a executa o o rnamen t i ca câ t se poate de s implă , şi eu toate acestea aşa de f rumoasă şi românească.

(Va u r m a )

Atentatul împotriva lai Siofypin.

Ori ce ideie caro priveşte interesele mulţ imei , iese învingătoare din lupta, cu cei cari reprezintă interesele celor puţini . Că această învingere vine mai curînd, sau mai târziu, este indiferent. Cel mult , mul­ţ imea e silită să îndure încă câtva, asupri­rea celorlalţi, cari prin apărarea drepturi­lor moşteni te produc crizele acelea, fatale pentru ori ce popor.

Dintre toa te _ statele Europei, singura Rusia s'a închis cu ziduri chinezeşti înain­tea evoluţiei. Absolutismul domneşte şi azi în locul reprezentanţei poporului, şi având bogăţ ia şi puterea, năzuinţele celor de jos au r ămas fără rezultat . Dar desele înfrîn-geri întăresc şi ma i mul t credinţa celor ce luptă, şi îndârjirea devine ma i păt imaşe, ma i înfricoşată.

Is tor ia Rusiei adevereşte cele spuse. Cele două tabere protivnice, au dat lupte de nenumăra te ori, cu pierderi mar i de oameni, sfârşite deocamdată în de-favorul propagatori lor ideilor liberale.

Reacţ ionar ismul s'a menţ inut , cu t o a t ă apostolia scriitorilor, cu t oa t ă izbucnirea pături lor de jos.

Dar împrejurările de până acum au în­tă r i t t r ep t a t pe cei cari se numesc revolu­ţionari , şi propaganda lor a în t runi t sute de mii de oameni . Aderenţi i acestui partid, răsleţi ţ i în toa te centrele Europei au pu tu t câştiga t iner imea universi tară, care reîn-torcându-se acasă duce apostolia între po­por. Ce sunt pentru un suflet curat , idealist, entuziasmul, închisorile, deportări le şi ghi­lo t ina? Mor ei, locul unuia îl vor ocupa zece.

Şi însufleţiţi de ideile pen t ru r idicarea poporului, aceşti apostoli au devenit cei mai t emuţ i protivnici în ochii celor puţini

Pag. 8 MÜ Й t B O H Ä s 17 Septemvré ri. Щ

şi reacţ ionari . Goana contra lor a degene­ra t în ul t ima vreme într 'o adevăra tă vână­toare de oameni, care a dat naştere, în schimb, a tenta tului politic. Ideile nouă cer victime !

Unul dintre cei mai neîmpăcaţ i duşmani ai ideilor liberale a fost şi ministrul preşe­dinte Ştolypin. Toţ i aderenţii mişcării noui, au suferit niuJt, pe urma acestei politici de extirpare a tot ce e liberal. Au suferit, — dar momentul de răsbunare së vede că a sosit şi pe seama lui. Revoluţionari i au răspuns cu arma, la deportările comise de .Ştolypin.

Despre a t en ta t am dat ş t i r e îri n u m ă r u l de ier i . Aducem azi unele a m ă n u n t e :

Atentatul . Dosvăl i rea s ta tuie i ţ a ru lu i A l e x a n d r u I I , la

Kiew s'a făcut în j u r u l unor fes t ivi tă ţ i g r a n ­dioase. Ca încheere a serv i t o p iesă tea t ra lă , ju­cată î n t ea t ru l o raşu lu i . L a această r eprezen ta ţ i e au p u t u t l ua p a r t e numa i inv i ta ţ i , deoarece e ra de fa ţă şi Ţ a r u l p e n t r u a c ă r u i s i g u r a n ţ ă s 'au luat măsur i l e cele m a i în t inse . Cu toată precauţ iu-nea însă ia succes să se furişeze în sală şi u n u i s t r ă in a n u m e Bagrow, oare se a ţ i nea în j u r u l lu i Şto lypin . La s fâ rş i tu l r eprezen ta ţ i e i , când lumea începu să se î nd rep t e s.pre garderobă , acest Ba­grow, s 'a r e t r a s s p r e loja în ca r e se afla m i n i s t r u l p reşed in te , -aş teptându ' l să iasă.

Apărând Şto lypin în uşă, B a g r o w a descărcat revolverul . U n glonte a i n t r a t în abdomenul mi­n i s t ru lu i , i a r a l tu l i-a pe r fo ra t b ra ţu l . Descăr-« ă t u r a a p rodus o grozavă panică î n t r e cei de faţă, deoarece se c redea că s'a comis a t en ta t împo t r iva T a r u l u i . U n glas în m u l ţ i m e a s t r i g a t însă că Ş to lyp in e v ic t ima şi publ icul s'a l in i ş t i t . La au­zul nume lu i m i n i s t r u l u i său, Ţ a r u l a mers în •loja, u n d e se afla r ă n i t u l , şi a da t o rd ine le ne­cesare. Se zice că Şto lypin , î n a i n t e de a fi căzut, a p r i v i t î n sp re Ţ a r şi şi-a făcut c ruce . Şi-a pier­d u t momen tan conş t i in ţa .

Imnul împărătesc.

Cu acest p r i l e j s 'au pe t r ecu t scene foar te în­duioşătoare . Publ icu l dupăce a af la t că a ten ta tu l nu a fost făcut con t ra Ţ a r u l u i , ca expres ia deo­sebitei a l ip i r i faţă de Suveran , a i n t o n a t de şase or i după olaltă imnu l împără tesc . A ac lamat pe Ţ a r şi pe Şto lypin , a r t i ş t i i a u început să cân te apoi cân ta rea bisericească „Doamne a p ă r ă pe ai t ă i " la cooace publ icu l î n t r e g a îngenunch ia t .

Pagrow.

Despre a tenta tor se aduc u rmă toa re l e d a t e : F i u l u n u i negustor bogat d i n Kiew, î n t r e r u p â n -du 'ş i s tud i i l e delà facul ta tea de drep t , a i n t r a t în serviciul pol i ţ ie i . P r o b a b i l că pe a tunci deja avea l egă tu r i , cu p a r t i d u l teror is t , şi că făcea pe Spionul acestui p a r t i d . Cu câteva s ă p t ă m â n i îna­in te a lua t p a r t e la o consfă tu i re cu şefii p a r t i ­du lu i , şi se crede , că a tunc i a p r i m i t m a n d a t u l să comită a t e n t a t u l

M a n d a t u l s'a dat , dupăce e r a cunoscută însăr­c ina rea lu i d i n p a r t e a prefec tu lu i poli ţ iei cu su-pravegh ie rea m i n i s t r u l u i p reşed in te la se rbă r i l e d in Kiew. Astfel a p u t u t i n t r a dânsu l în sală, şi a se a ţ i nea în j u r u l lu i Şto lypin . L a orice caz Ba­grow a re complici în r î n d u r i l e pol i ţ i ş t i lor . Se fac cercetăr i în această di recţ ie .

Rana lui Ştolypin.

R a n a min i s t ru lu i nu e morta lă . D u p ă o noapte pe t recu tă în totală l ipsă "de conş t i in ţă s t a rea p a r e a se fi amel iorat . Modici i c red , că bolnavul se va rehab i l i t a în cu r înd . Ţ a r u l , a viz i ta t p e bolnav în sp i ta l unde a fost t r a n s p o r t a t , d in otel. F o a r t e emoţ ionat , Ţ a r u l i-a vorbi t bolnavului despre

s igura l u i însănătoşare , înv io r îndu ' l . D i n ordi ­nul Ţ a r u l u i va sosi la K i e w şi r e n u m i t u l profesor de un ive r s i t a t e d in P e t e r s b u r g , doctorul Zeidler , pen t ru a ţ ine u n consi l iu medical .

Turburări în Kiew. 1 n oraş domneşte m a r e agi ta ţ ie , î n u r m a ace­

stui a t en ta t . I n t r e locui tori şi pol i ţ ie s 'au în tâm­plat une le c iocni r i . P o p u l a ţ i a j idovească a pă ră ­si t oraşul de teama izbucnir i i u n u i pogrom. S'a cerut a ju tor mi l i ţ i e i , p en t ru men ţ ine rea o rd ine i .

Cronică din Paris. Rolul aeroplanelor într'un eventual răsboiu. — Marile manevre franceze delà Est. — Criza fran-co-germană. — Posibilitatea unui răsboiu euro­pean. — Edison la Paris . — Cum înfăţişează un ziar din Chicago furtul Giocondei. — Greva gos­podinelor, — Un muzeu de cărţi postale ilustrate.

Paris, 13 Septemvre .

Expe r i en ţ a s'a făcut s t ră luc i ta , h o t ă r î t o a r e : ae rop lanul şi-a dovedit u t i l i t a tea în căz de răsboiu . E l va const i tu i de acum îna in te a p a t r a a r m a t ă şi ro lu l lui e formidabi l . In momente le acestea au loc, l ângă Belfor t , mar i le manevre f ranceze cari vor r ă m â n e de s igur o da tă în is tor ia mi l i t a r ă a omen i re i ; căci ae rop lanul ia pa r t e Ia lup te . S a n u dea Dumnezeu ca în cur înd să dovedească la ­mei de Ce e în s ta re î n t r ' u n răsboiu a d e v ă r a t ! P â n ă a tunc i , pasăr i le omeneşt i ebârnăiese cu ve­selie cerul a lbas t ru , sub arş i ţa de foc care înă lu-ceşte f irea. J o s , cetele de soldaţ i se ciocnesc cu î n v e r ş u n a r e î n t r ' u n s imulacru de luptă . T u n u l bubue , puşt i le t rosnesc n e î n t r e r u p t , iar coman­dan ţ i i de t rupe aş teap tă delà ofi ţeri i av ia tor i ca să le indice pozi ţ iuni le duşmanulu i înch ipui t . Şi r apoa r t e l e oameni lor-pasăr i , de o prec i s iune ui ­mi toa re , const i tuiesc azi cele mai preţ ioase auxi­l iare ale şefilor m i l i t a r i ; căci ele desvălesc punc ­tele pe unde îna in tează t rupe le duşmane , ele des­copăr a r t i l e r ia ascunsă după dea lur i şi pădur i , ele regulează t i ru l a rma te lo r pe cari Ie servesc. P a r c u l de aeroplane al F r a n ţ e i este cât se poa t e de com­plect , of i ţer i i ei aviator i sun t spr in ten i , cu sânge rece şi ins t rua ţ i . Di r igeabi le le sornt ec l ipsate de agilele pasăr i omeneş t i ; şi î n t r ' u n eyentua l răsbo iu vic tor ia va incl ina de s igur de p a r t e a a rma te lo r p rovăzu te cu cât mai m u l t e aeroplane . Aces t lu­cru îl pot observa to ţ i acei car i as is tă Ia măre ţ e l e manevre franceze delà Es t . P r i n t r e ofi ţeri i s t r ă in i car i sun t de fa ţă acolo, se află şi u n of i ţer ro ­m â n .

...Cine ar fi crezut acum câteva luni , cu pr i le ­ju l une i crize, a t â t de pr imejdioase cum e cr iza f r anco -ge rmană r că a t i tud inea F r a n ţ e i va fi cal­mă , lucidă, înc reză toare în bunul ei d r e p t şi î n for ţe le ei, în v reme ce German ia se va a r ă t a nervoasă , cupr insă de o adevăra tă pan ică la ideia u n u i răsbo iu? Căci lucrur i le t rebuiesc n u m i t e p e numele lor : cea care ameninţă o G e r m a n i a , şi t o t ea a provocat p r i n t r e locuitori i ei o s t a re de lu­c ru r i cari e depar te să ne convingă de înc rede rea ce a r t r ebu i să domnească în această ţ a ră , în p re ­vederea unu i răsboiu . Şt i ţ i cu toţ i i ce dezas t ru f inanciar şi-a a r ă t a t umbra de-asupra imper iu lu i din cent ru] Eu rope i . Cu toa te profe ţ i i le op t imis te ale presei in te rna ţ iona le , even tua l i t a t ea unu i r ă s ­boiu f raneo-german se designează astăzi mai cu pu te re ca ori când. F r a n ţ a a t r imis Ge rman ie i l is ta concesiuni lor pe cari e ga t a a i-le acorda , în schimbul as igurăre i date de guve rnu l lu i Wi l ­he lm I I de a recunoaş te F r a n ţ e i p r o t e c t o r a t u l a supra Maroculu i . Trebu ie să adaugem că guver ­nu l Republ ice i a mers până la l imi te le e x t r e m e ale concesiuni lor ce le poate acorda . G e r m a n i a însă men ţ ine niş te p re tens iun i e x o r b i t a n t e ; ea ar dori să capete o p a r t e din Gongul f rancez , şi î n acelaş t imp cere privi legi i economice î n M a r o c . J o i sau Vine r i va primi răspunsu l g u v e r n u l u i francez. D u p ă cât se anunţă , F r a n ţ a va r ă s p u n d e cu un „non possumus" pre ten ţ i i lo r nemţeş t i . Ş i poa te că în momentu l când veţi pr imi acest a r t i co l , E u r o p a să fie înebun i t ă de spectrul u n u i răsboiu cum nu va fi fost al tul de când e l u m e a !

. . .Marele Edison, după o şedere de mai m u l t e săp tămâni în s ta ţ iunea ba lnea ră delà Trouv i l l e , a fost câteva zile oaspele Pa r i su lu i . Pa r i s i en i i i-au făcut o pr imire entuzias tă . L ' am văzut şi e u p e „vră j i toru l a l b " pe când păşea s ingur pe sub a r ­cadele din s t rada Rivoli . E r a o zi caldă şi s e n i n ă ; Edison păşea cu spr in tenea lă pe t r o t u a r u l înc ins , se oprea din când în când pe Ia vi t r ine , apoi mer ­gea din nou cu un pas măsura t , tot învâr t ihd în inână-i un bas tonaş subţ i re de lemn de cireş. 3E u n b ă t r î n cu păru l ca zăpada, dar pielea feţii l u i e albă şi t r adaf i r i e ca aceea a unu i copil. O l u m i n ă dulce se revarsă din ochii Iui a lbaş t r i şi m a r i , cer-cui ţ i cu negru , depre cari se ştie că mare l e inventa ­tor e ra cât p 'aci să r ămână orb din pr ic ina u n o r ex­per ien ţe cu razele ul t ra-viole te ce Ic-a făcut . L ' a m

I r ecunoscut numa i decât, Tau recunoscut şi a l ţ i I t r ecă to r i , şi cu toţ i i i-au făcut o uşoară ova ţ iune .

U n zîmbot copi lăresc i-a lumina.t chipul şihj| l u tu l nos t ru respectuos, a răspun» cu un alt 6 n u mai pu ţ in poli t icos şi pl in de ve*e bună. i n t r a t în p răvă l ioa ra unu i b i ju ter . Prin vitri l ' am văzut cum c u m p ă r a o pereche de butoni manşe te , de a rg in t , şi când a ieşit din prăvăiiw scos încă oda tă din b u z u n a r şi i-a privit ci bucur ie na ivă în tocmai ca un copil care nui mai să tu ra admir înd jucăr ia ce şi-a ales-o.

. . .Ascultaţi ce scr ie un ziar d in Chicago,«! nul eonfrăţ ie i metodiste , despre fu r tu l Gyocoi djn muzeul L u v r u l u i : „Zilele t recute o strai Miss Gioconda a fost r ă p i t ă în p l ină amiaza,) •când vizita muzeul L u v r u l u i d in P a r i s . Cut« сегсіЧагПо făcute p e n t r u a o smulge din mâţ r ăp i to r i l o r oi, nu *V p u t u t da încă do^urmelei S ă r m a n a domnişoară a rămas d i spăru tă . Cinei c u ce d u r e r e va fi p l â n g â n d ea î n oribila ci v i t a te în care o re ţ inu tă . F a m i l i a lu i mise, co.oda a promis sume m a r i de bani aceluia i o va regăs i . Vedeţ i , femei amer icane , Je <Sf mejdi i vă expune ţ i v iz i tând s i n g u r e acea!; ,B Ion modern , u n d e femeile s u n t r ăp i t e în zi de c ă t r ă c in ic i i don J u a n i ! " F ă r ă comen

.. .Greva gospodinelor c o n t i n u ă în nordul F ţei. E s t e o p ro tes ta re monst ru împot r iva o rei mcr inde lo r , ale căror p r e ţ u r i se urcă din în zi , neînceta t . Sa te î n t r eg i de femei , în cortegi i amen in ţă toa re , s t r ăba t oraşele, distrug1

m ă r f u r i l e negustor i lor pe ca r i ele îi acuză căv!

din ce în ce m a i scump pe s p i n a r e a bieţilor co ma to r i . Ma i mul t e şar je de cavaler ie au avut î n Li l le şi în Roubaix . Scumpi rea alimerr p reocupă foar te muQjt opin ia publ ică fraiwí C a r e este p r i c i n a acestor r id i că r i de preţuri! p r o v i n e pu r şi s implu d in pre ten ţ i i l e nepotol ale uvr i e r i lo r f rancezi ca r i cer necontenit o care de sa lar i i , c a r e de a l tmin t re l ea li-se асот Negus to r i i ca r i plătesc mai scump mărfurile ca să nu p i a r d ă , Ie vând şi ei mai scum eons-r i lor , la r î n d u l lor. Aşa că u v r i e r i i n 'au nicii beneficiu d in m ă r i r e a sa la r i i lo r , f i indcă dac casează mai mul ţ i bani pen t ru munca lor, ei obl igaţ i să chel tu iască ma i mul t Ia brutar , m Iar , la băcan. Ce câşt igă î n t r ' o p a r t e , pe rd în p tea cea la l tă . Consi l i i le mun ic ipa l e ale Pranţa au p romis să ia m ă s u r i p e n t r u a r emed ia răul.îi fi foar te greu aceasta, căci î n t r e g sistemul aorM şi economic al ţ ă r i i va t rebu i schimbat .

. . .Un d i s t i n s publ ic is t francez, d. J e a n de Б» nefon , cere i n s t i t u i r ea unor muzee de cărţi po­s t a l e i lus t ra te , în toate satele şi oraşele Franj Dânsu l sus ţ ine cu m u l t ă d r ep t a t e că nici un doct m e n t m u poate in fo rma mai exact generaţi i len toa ro desp re local i tă ţ i le şi monumente le pi tonţi a le unei r eg iun i care e f a t a lmen te supusă ai-d u r a modif icăr i în decursul v remur i lor . Cula» pe i sag iu , cu t a r e biser icuţă , n u vor avea în tote»-

u n a în fă ţ i şa rea p e care o a u astăzi ; cu timpul aspectul pe i sag iu lu i se va sch imba din cauzali d i r i l o r ce se vor r id ica acolo, cu t impu l bisericuţi va fi dăr î rnată . . . D . de Bannefon e de părerea crearea u n o r astfel de muzee va const i tui cel mii s ibur izvor de documente istorico şi sociale alt F ran t td - E în dea juns p e n t r u aceasta, ca fiecai» p r i m ă r i e u r b a n ă sau r u r a l ă să amenajeze în cor­pul ei o săi i ţă care să c u p r i n d ă toate cărţile poşte i l u s t r a t e ce «'ar i m p r i m a şi c a r e a r pur ta pe < «ele imaginea local i tăţ i lor respective.. . Cu cenţi-r i n ţ a , adaugă publ ic is tul francez, am putea eta­d ia azi F r a n ţ a din t recut , dacă ca r t a poştală ilu­s t r a t ă isr fi fost inventa tă acum câeva veacuri!

C. R. B.

Dr. DUMITRU POPA Medic universal. Fost medic de clinică şl spital.

Special i s t în morburi interne, d e femei , d e copii şi de urechi.

•V- A R A D j -Strada Petőfi ( lângă gimnaziu) Nr. 10. Gonsultatiuni: 11 - 1 9 ore a. m. sl Ы-5 тіш

№. 193 — 1 9 1 1 „ T R I B U N A " Pag. 9

I N F O R M A Ţ I I .

A R A D , 16 Septemvre n. 1911.

-I« F e r d i n a n d Ia Viena . D i n Viena că moşteni torul ' de t ron , a rh idu-

4it delà manevre azi d iminea ţă arh iducelu i Leopold Salva-

ac lamt pe arhiducele . T n capi ta lă , după cum

şi nu t rece zi ca să 'e îmbolnăvi r i sus-

— A r h i d u c ni-sc telegraf іава, cele Ferdinand a S0v la Viena, în societatea tor. In gară , publicul a .

— Ravag i i l e ho le re i , i !se anunţă, holera e în toiul e„ ba se înregis t reze noui cazur i ь , n a y i î n i t a t l u l

perte. Ten au fost i n t e rna t , opt Их D ^ c m c _ „Gellert d in t r e car i doi erau: h o ţ * , î n U j p e s t

nea s'a î n reg i s t r a t u n nou eaz de boa'U ^ . ^ 1

provenit din fabr ica coreteuminantă 1». ^ 8 и г л с

arma primejdiei iminen te care cu toa te " / de precauţiune ale au to r i t ă ţ i lo r nu poate fi $ 4 ? decată, s'a dat ordin la toate judecător i i le pe' ritorul cărora s 'au semnala t eazuri de boală, t'a nu mai pe rmi t ă ca puşcăr iaş i i să fie vizi ta ţ i de rudele lor la pen i tenc ia re , nici să le mai poa tă

I -imite ceva de ale mâncăr i i . Aceleaş măsur i de aut iune s 'au lua t şi p e n t r u ins t i tu te le de alie-

ч-а lă ţ i r i i acestui f lagel în Român ia , ci t im

ziaíeií* X de dincolo, u rmă toa re l e a m ă n u n t e : : 'mpanie act ivă de câteva zilç, î n care

n ' " ' .' < \ medical al oraşulu i Brăi la a reuş i t timp serv icmî . bănu i t e , oraşul Bră i l a şi să iaoleze toate c . „ r y j • • "* ш , , astăzi i n a fa ră de o r i ce pri-

""''ТГ acei car i p r e z î n . t a u о а г е ^nn s împtome ° ' X i persoanele cari a " venit în contac t cu

Т г і с і Л u n t ' a s t ă z i i n t e rna ţ i Ja spi ta l şi ţ inu ţ i k „ „ . Î L . . ' , gh iere medicală . Se poa te z i c e d a r ca,

Icră care p r in felul cum izbucnise , ceput că va lua p ropor ţ i i , este lo-

da ţ i la s])ital s'a ma i conf i rma t ces, aşa că în to ta l delà decla-

avut până azi 7 cazuri mor-

fao sub suprave, 'epidemia de x ameninţa la îu ^alizată.

P r i n t r e cei ize. im 'caz urmat de de rarca epidemiei , a m tale şi pa t ru bo lnavi ,

c c u t r e m u r u l din I tal ia , t r u p p á fctnei şi v u i ( ; a n „ l E t n a con t inuă

Um Catania se a n u n ţ ă că . i a e î n s ă m a i p o t o l i t ă ea verse n u r i de l a v ă ; e r u p V •«, n i p t î n p a t r u bu­ca zilele t recu te . Cu ren tu l ş \ I ) r e r î u l A l e n a t r a , caţi d in t r e car i una se scu rge ь. euilla, i a r r e s tu l a doua şi-a făcut d r u m spre F r u a t u r i i e ş i с а в е і е

se h reş t e p răpăd ind toa te s e m ă n a c h i a t a . Cra te -•ce-i s tau în cale până la oraşul SoÙ\ u r j i r e ş i di­nii vulcanulu i fumegă mereu cu Щ e 0 p ă t u r ă raincţile împrăş t i e peste satele^ дпо, % ^ deasă de cenuşă.

C u t r e m u r u l care s'a des lăn ţu i t zilele t r ecu te în I t a l i a de miazăzi pa r e a fi avut u r m ă r i m u l t mai g rave de cum se credea la început . I n S iena s 'au n ă r u i t p a t r u biserici şi de pe dom a căzut o s ta tu ie de va loare şi s'a s fă r îmat , deasemenea şi un ive r s i t a t ea a sufer i t î n semna te ravagi i în цгЮЦ c u t r e m u r u l u i .

— T u n e l la g rădin i le Va t i canu lu i . D i n R o m a se anun ţă , că s'au început lucră r i l e pen t ru lega­rea p r in tune l a grăd in i lo r papa le de castel . Tu­nelul va avea o lung ime de 330 met r i , l ă ţ ime de 5 met r i şi înă l ţ ime de 5 met r i . Scopul acestui tu­nel e l egarea d i rec tă cu grăd in i le . P â n ă acum P a p a t r ebu ia să t reacă delà domici l iul său, p r i n bibliotecă şi muzeu, ca să a jungă în g răd ină .

— Con t r a scumpete! . Mişcăr i le con t ra scum-petei iau m a r i propor ţ i i aproape în toa te ţă r i le . A c u m mai nou, social-democraţ i i şi socialişt i i g e r m a n i din P r a g a , au a ran ja t mar i demons t ra ţ i i de s t r adă , a tacând pe negus to r i i de ouă şi un t ,

K ' i n te rven i t poli ţ ia. Mul ţ imea s'a împrăş t i a t în •ne.

__;„ д ѵ і а п а г е а deschidere! şcoalelor în Român ia . M i n i s t e r u l i . n s t r u c ţ i l l I l c i publ ice a comunica t te­legraf ic íuturói' şcoalelor din ţ a r ă că se amână deschiderea anulu i şco la r p â n 4 la 15 Sep temvr ie c. d in cauza ep idemie i de hoforă ce bân tu i e în ţa ră .

— H o l e r a în B u c u i i l t i . D o u ă cazur i cu sîmp­tome a l a r m a n t e au fost aoù 1 8© la cunoş t in ţ a ser­viciului de g a r d ă delà p r i m ă r i a c 5 D l t a l ° i -

P r i m u l . P e s t rada S m â r d a n , unei" femei M a r i a Ceauş, i-a ven i t rSu p rez in t ând s imptome alar­m a n t e . P a c i e n t a a fost dusă imedia t la sp i ta lu l Colent ina . S 'au lua t fecale car i au fost t r imise spre ana l izare l abora to ru lu i chimic comunal .

Al doilea caz s'a î n t â m p l a t pe s t r ada Bir je i . U n anume P a r a s e h i v Farcescu , a fost dus la

spi talul Colent ina , deoarece era bolnav şi avea s imptome a l a r m a n t e .

- - Virilişti r o m â n i t din comitatul Făgă­raşului p e anul 1911 sunt următor i i : Dr. Ioan Şenchea, adv. Făgăraş cor. 935 52, Cav. Ilarion Puşcariu, jud. de tablă în pens. cor. 648 99, George Guiman, com. Poiana mărului cor. 6 3 7 2 0 , Dr. Laurenţiu Pop, adv. Abrud cor. 622 26, Constandin Torna, cassar cor. 5 6 4 1 4 , George Moşoiu, corners. Zârneşti cor. 560-50, George Enescu corn. Bran cor. 53810 , Nicolae Lupu, prop. cor. 503-63, Dr. lancu Metianu, prop. Zârneşti cor. 5 0 2 5 4 , Dr. Octavian Vasu. adv. Făgăraş cor. 451-08, Constantin Ioan Banciu cor. 431-15, George Gunbăşan propr. Făgăraş cor. 5 4 8 0 3 , Ioan I. Comşia, comerciant Zârneşti cor. 405-22, Dr. Andreiu Micu, adv. Făgăraş cor,

404'—, George Tunsoiu, cor. 3 7 1 9 9 , Andreiu Cerbu cor. 345 22, Beni Clococieanu, comerciant Tohanubvechiu cor. 337-—, George Grozea, propr. Tohûftul-v. cor. 3 0 4 — , Dr. Hariton Pralea, adv. Şsrcaia cor. 2 9 7 - - , Haralampie Ungur c o r , 279 - , Ioan Cazan, măcelar Bedean cor. 274 03 Ioan G Bărbat, comerc, Ucea de sus cor. 271 96, Dr. Livius Pandrea, adv. Fogaras cor. 2 4 7 — , Lazar Stoichiţea cor 2 4 7 - - , Dr. Camil Negrea, adv. Făgăraş cor. 216*39, Nicolae Garoiu, adv, Zârneşti cor. 212 - —, George Enescu, comerc. Poiana m. cor. 2 0 4 — , Nicolae Şerban, preot Voila, 132-76, Dănilă Gabor, inginer Voila, co­roane 12943 , Nicolae Aron, preot Galaţi 1 1 8 0 7 .

— Jidan botezat . Citim în «Olteanul» : In comuna Boiui-de-jos, ovreul Rafael Kaffka a tre­cut la legea românească, fiind botezat de preoţii Ioanichie, protopopul Zevedeiu Murăşan şi M. Oprean. Botezul s'a făcut după sfânta liturgie, fiind de faţă o mulţime de creştini şi din satele învecinate. El a primit numele Aurel.

x Semina ru l iur id ic D r . Geréb , Clu j , S t r . F a r ­kas ( l ângă edif ic iu l cel vechiu al t e a t r u l u i ) . P r e ­găteş te pe l ângă onorar mic, p e n t r u examenele de drep t , de stat, r iguroase , de d r e p t de stat , exa­mene de advocat şi de mag i s t r a t . I n 3 l un i ee câşt igă l icenţa de doctorat . F i i n d în p r a g u l p ro­iectelor de r e fo rmă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i iu r id ic , ѳ de dor i t ca toţ i cei in te resa ţ i să se adreseze epre binele lor la acest seminar , care înlesneşte m u l t c a r i e r a advocaţială.

x Németh şi Király, croitorie pen t ru domni Cluj, s t r . 'To£° 5, a n u n ţ a on. public roirf&a (lin loe şl irnpre«"' j u r ime , că au So^it ştofe indigene şi s t ră ine , p e n t m sezonul de toamnă şl i a rnă . Pardes i i , pa l toane se p r e ­gă tesc pe lângă- p r e tu r i acomodate , conform modei . R u g ă m on. public pen t ru spr i j in i rea şi mai depa r t e .

x R e f o r m a î n v ă ţ ă m â n t u l u i ju r id ic şi a exame­ne lor . R e f o r m a aceasta a re p rob lema cea mai u r g e n t ă la a p a r t a m e n t u l ins t ruc ţ iune i . N u este eschis ca să se i n t roducă chiar p r i n o rd ina ţ iune min is te r ia lă .

P r o i e c t u l de lege p e n t r u u r ca r ea ani lor de prac t i că advocaţ ia lă e depusă deja pe b i rou l Ca­mere i . P e s t e scur t t imp va fi lege, conform că­reia p rac t i ca se va î m p r e u n a cu doi ani , având a se începe cu facerea doc tora tu lu i . Cine a în t â r ­ziat examene le iur idice ( r iguroase , examene fun­damen ta l e desta t , de advocat) să nizuiască a le face cât mai repede, ca n u cumva să aibă neplă­ceri în u rmă .

Să nu amăgiască n imeni , că legea va fi echi­tabi lă , ci f iecare candida t să pr ivească r iguroa­sele ca o chest ie de vi i tor , de ex is ten ţă şi astfel să le facă cât mai în g rabă . Cine poa te numa i să înceapă cu învă ţa tu l . De voieşte însă să câşt ige

!-«on Tolstoi.

І В 0 Щ Ş i F â C E ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmere). '"~\

.,ln t impul acesta , începem o ser ie de m a n e v r e ' f a terosante .şi or iginale . Noi nu ne mai in teresăm' d'e b a i l si s t ra teg ia noas t ră constă. în a-1 evita' p e

«eneralul Bukgenden care ar t rebui să fie c o m a n d ă n -1 nostru prin drep tu l de vechime. Si cu a t â t a e n e r ­gie urmărim noi aceas tă ţ intă , încât , după ce am t recut ш fluviu, imposibil de t recut pe vad, a r d e m puntea peste care am păş i t ca să punem o ba ter ie î n t r e noi şi' duşmanul nos t ru , care nu mai e Bonapa r t e , ci Buc ­henden. Mulţumită aces tor manev re , Bukgenden e ra pe-aci să fie pr ins de a rmate le lui Bonapa r t e . Cum Ы simţim pe B u k g e n d e n la spatele nostru , ne luăm picioarele la sp inare . Când trece deopar te a fluviului, Mi trecem numai decât de p a r t e a cealal tă . In sfârşit , mamiéul nostru Bukgenden , ne a junge şi ne a tacă . Urmează o l ămur i re în t re cei doi general i şi lucrur i le s'ar fi sfârşit p r in t r 'un duel , dacă în clipa aceia n ' a r fi sosit un cur ier din P e t e r s b u r g cu men i rea lui Boo- j nigsen. Aşa că, Bukgenden a fost învins .

.,ln sfârşit avem şi noi v remea să ne ocupăm de Bo

1 il. tor. jurai

napa r t e , da r în momentul acela se iveşte în fata noa ­s t ră un nou adversa r , însăşi armata, or todoxă, care cere cu mar i s t r igă te pâine şi carne , biscuiţ i , pae pen t ru

c ai, şi Dumnezeu mai ştie ce. Dar magazi i le sunt goale 8 j ^ r u m u r i l e de nes t r ăbă tu t . A r m a t a or todoxă începe sâ j e f ü j a s c ä Ûi aşa fel, cum nu s'a pomeni t în t recu ta campanie . J u m ă t a t e din reg imente se adună în bande cari cu t r ee ra ţ a r a lăsând în u rma lor foc şi sânge . Locuitori i sunt cu desăvâ r ş i r e ru ina ţ i , spitalurile. gem de bolnavi şi pes te tot foametea s t ăpâneş t e . De două ori jăfuitorii au a taca t însuşi car t ie ru l gene ra l şi co­mandan tu l şef s'a văzu t silit să t r imea tă un bata l ion în pot r iva lor. In t r 'unul din aces te din u rmă a tacur i ni-s 'a furat şi mie un cufăr gol şi un ha la t . î m p ă r a t u l

dat şefilor de divizii dreptu l să-i împuş te pe jăfui-!; mi-o teamă însă ca aceas tă măsu ră să nu si lească

(taté din a rma tă să împuş te cealaltă j u m ă t a t e " .

Sos i i că ro ra Ie clară că V, săi şi: că,- M muncă, femei P i e r r e opri cu el vestic că voia toate sate le . Gât. că aces te reforme ni te din nemul ţumi i

X X V .

la K iew, P i e r r e convocă pe toţi a rendaş i i săi , expuse dor in ţe le şi in tent iuni le lui. El de -n a să ia măsur i pen t ru des rob i rea servi lor

a ş t ep ta re , mojicii nu t rebuiau copleşi ţ i de le şi copiii să nu mai lucreze din g r e u ;

desăvârş i r e pedepse le t rupeş t i . In sfârşit să c lădească spi tale , azi lur i şi şcoli în iva a redaş i se înfricoşară la gândul

ale t ânăru lu i lor s tăpân e rau por -ea lui faţă de felul cum îşi împl i ­

neau ei da to r i a : al ţ i i , odată t recuţ i de pr imele mo­mente de gri jă, găs i ră ideile lui P i e r r e foarte a m u ­zan t e ; un al t re i lea g rup ascul tă cu p lăcere cuvintele deveru lu i ; iar al ţ i i , mai intel igenţ i şi p r in t re car i se afla şi reg i soru l genera l , în ţe lese ră că aveau totul de câşt igat , cunoscând pu t ina î ndemâna re a lui P i e r r e în chest iuni le de ordin pract ic .

De aceia reg i soru l gene ra l a ră tă o mare s impat ie fată de proiectele lui P i e r r e , da r el spuse s tăpânului său că a lă tur i de aces te re forme ar fi u rgen t ca B e -zukhow să se ocupe şi de afaceri le lui cari nu erau tocmai s t ră luci te . In fiecare an, regisorul gene ra l îi făcea cunoscute incendii le , foametele care bântuian pe moşiile lui, şi îl sfătuiau, ne înce ta t să clădească uzine . De aceia P i e r r e începu să se ocupe în fiecare zi de t rebur i l e lui , in tovă răş i a reg isoru lu i g e n e r a l ; el s imţea însă că, cu toată os tenea la ce-şi d ă d e a nu izbutea să-ş i ducă afaceri le la bun capăt .

Deopar t e , r eg i soru l gene ra l îi înfăţ işă mereu lu ­cruri le sub aspectu l lor cel mai rău, a r ă t ând lui P i e r r e nevoia ce se s imţea de a in te rpr inde lucrăr i noi cu servi i să i ; de a l tă pa r te , P i e r r e ar fi dori t să se d e s -robească numai decât aceşt i servi , fără ca logofătul său să vadă pu t in ţa unei astfel de reforme El nu spunea s tăpânului său pe faţă că lucrul era cu nepu t in ţ ă , ci îi propunea. în t r 'una , b a s ă vândă, pădur i le , ba să-:;i dea pământur i l e în arendă — şi toate aces te opera ţ iuni cereau a t â t a bă ta ie de cap, încât P i e r r e îşi p e r d e a minţ i le . El spunea n u m a i :

O R A D E A -

f o t o g r a f i i A r t i s t i c e * Fotografi i şi portrete, reproducţii după i o n r>3 m u l г я п б — tografii vechi şi noui în mărime natu răi i p r i m u l ran£« expuneri de objective speciale pentru intérioruri.

M & P F P a l a t u l С я с acatice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic executai ' г а і а і ш o a ş » A t e | i e r u t s e &щ exclusiv numai în Palatul Sas,

Pag. 10 „ T R I B Ü N A" N r . 1 9 3 — 1911

t imp şi oboseală zadarnică să comandeze eartea . ,A jógi vizsgák letéteh". Ediţia IV , pe car* o Tirimite gratuit Dr . Dobó Cluj str. Bolyai 3.

BIBLIOGRAFII. A apărut: „Şcoala română" şi învăţătorul român din

Ungaria în lumină adevărată, de losif Stanca. Preţul 1 cor Pentru România Leu 1-50

Se află de vânzare la autor în Roşia (Arad. m), precum şi la librăria Tribunei Arad.

ECONOMIE. Reuniune de înmormântare în Curtici.

Ni-se scrie: Ceeace de mult ar fi trebuit să fie în Curtici azi s'a împlinit: La stăruinţele preo­tului loan Nicorescu, ajutat de învăţătorii locali, bcuitoni români din Curtici s'au înscris 300 membrii ordinari pentru înfiinţarea unei reuniuni <le înmormântare. La — 10 Septemvrie, — s'a ţ inu t adunarea pentru compunerea şi votarea sta­tutelor. La convocatorul preotului amintit m e m -I rii s'au prezentat în număr frumos, cărora nu­mitul părinte le-a vorbit despre scopul întrunirii.

dunărea aclamă preşedinte pe preotul loan Ni-i irescu, iniţiatorul acestei instituţiuni atât de fo­lositoare pentru p por, iar notari pe învăţătorii JAihail Dragoş şi loan Cioara. Preşedintele pre­zintă un proiect de statute care s e ceteşte şi explică membrilor şi adunarea primeşte acele ;4atute cu însufleţire, cari se vor subşterne mi­nistrului spre aprobare. Reuniunea se înfiinţează cu 300 membrii, mulţi cu stare foarte bună, cari doresc şi pe această cale sprijinirea celor săraci. Taxa de înscriere e 2 cor. 40 fii.; după fiecare caz de moarte se solveşte 40 fii. şi ajutorul ce se dă pen t ru înmormântare e de 80 cor., ajutor care creşte după fiecare sută de membrii cu câte 20 cor După 200 cazuri de moarte păţite se sis­tează orice plătire. Se pot înscrie membrii şi din alte comune.

D-zeu să fie cu reuniunea noastră din care зрегат că vor răsări alte lucruri bune, de lumi­nii re şi ajutor pentru poporul din Curtici.

• Avis ! Intrând «Revista Politică şi Literară» în

al IV-lea an al existenţei sa e, doritorii de-a cu­noaşte această revistă sunt rugaţi a se adresa în terminul cel mai scurt administraţiei «Revistei Politice şi Literare» (Blaj—Balázsfalva) de unde vor primi g r a t u i t primul număr de pe anul IV de apariţie.

T â r g u l d e ţ a r ă d i n V i n g a . Târgul de ţară din Vinga se va ţinea în 6, 7, 8 Oc-tomvrie s t n. 1 9 1 1 .

Redactor responsabil: Iol io Giorgio« „Tribuna" institut tipograf io, Nichin fi

E 1 S Z M I K S A

1X1

O r a d e a - m a r e - f i a g y v á r a d Calea Rákóczi-uf No 14.

( L á n ^ a A p o l o )

Atelierul de dentură

Radu Novak Arad, Tököly-íér 7. = Etagiul I. =

G r u b e r magazin de pălării şi arti­cole de modă pentru bărbaţi,

C l u j — K o l o z s v á r . Colţul străzii W e s s e l é n y i şi Szép, vis-à-vi

cu hote lul » Feszit .

N o u t ă ţ i în diferite soiuri de

p ä l A r i i de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul de articole. — Preţu solide. — Serviciu conştiincios,

C o m a n d e l e din provinc ie s e execută prompt şi f an cate.

Ifss c a n d i d a t dc sdVou cu practică, află imediat aplicare în cairo laria advocatului Dr. Victor Deleu, în

Şimleu (Szilágysomlyó).

... ANUNŢ. Intr'un oraş românesc se află de închi­

riat s a u de vânzare

o cârcimă şi o brutărie cu preţ moderat. — Preferiţi sunt Românii! — Ofertele sunt a se trimite administraţiei »Tbriuna« sub iniciulul »1134«.

e v u în pădurea Bodrogului se află de vînzare

(faşinguri) precum ş* aşchii cu preţ modera A se adresa lui

C u k o r JL r í vs - i z ; ő , AYSLÚ..

— Bine, b ine , fă cum doreşti. . . L a Kiew, contele Bezukhow dete de o mul ţ ime de

pr ie t in i ; al ţ i i pe cari nici nu- i cunoş tea ; cău ta ră să se împre t inească cu el, şi toată lumea p r imea cu b r a ­ţele deschise pe cel mai boga t p ropr i e t a r din guve r ­nământ . Femei le ia r îl i spi teau şi P i e r r e cădea foarte des în la tu r i l e lor. Aşa că zilele, săptămâni le , lunile $i le pe t r eceaa în chefuri şi bău tur i , în tocmai ca la San -Pe te r sbu rg . Din cele t re i misiuni ale franc-masoni lor el n 'o îndepl inea pe ace ia care- i poruncea să ducă o / i a t ă cumpă ta t ă ; iar din cele şap te v i r tu ţ i , două îi l ipseau: bunele moravur i şi d ragos tea de moar te .

In p r i m ă v a r a anului 1807, P i e r r e se hotăr î să se r e ­întoarcă la P e t e r s b u r g . Cu acest pri lej el vroi să-şi viziteze moşiile pen t ru a-şi da seama dacă porunci le iui se îndepl in iseră şi în ce s ta re se afla norodul pe ca re Dumnezeu i-1 înc red in ţase lui şi pe care a r fi dor i t să-1 vadă fericit. Logofătul lui Bezukhow care -ăsea că ideile s tăpânulu i său erau nebuni i cura te ,

t a r i nu puteau folosi n imănui , îi făcu totuşi câ teva h a ­tâ rur i . El u r m a să înfăţ işeze des rob i rea servi lor ca imposibilă dar de te ordin ca în toate satele contelui Bezukhow să se c lădească şcoli, spi tale şi azi lur i . Afară de aceas ta el p r e g ă t e a pes te tot locul pr imir i le

ce i-se făceau lui P i e r r e , pr imir i nu boga te , ceeace n ' a r fi fost pe placul s tăpânului său, ci re l ig ioase şi recunoscă toare , ca să-1 impres ioneze şi să-1 facă să c readă că servii lui e rau fericiţi. Si cum P i e r r e în t â l ­nea pes te tot locul mojicii lui fericiţi şi recunoscă tor i , p r imi rea lor îl tu lbura şi-1 fericea. Apoi t ână ru l conte vedea pre tu t indeni edificii mar i de p ia t ră des t ina te pen t ru şcoli, spi tale şi aziluri , cari în curând vor pu ­tea servi . P re tu t inden i logofeţii lui îi făceau r a p o a r t e a s u p r a reducere i orelor de muncă a le servilor , şi el p r imea n e n u m ă r a t e deputa t iuni din p a r t e a mojicilor, cu caftanele lor a lbas t re , cari veneau să-i mul ţumească pen t ru hărn ic ia lui.

Dar P i e r r e nu ştia că în cutare sat , bunăoară , unde se înă l ţ a o biser ică nouă închinată sfinţilor P e t r u şi Pave l — după numele său — era clădită din banii ţ ă ­rani lor îmbogăţ i ţ i , şi că aceşt i ţ ă ran i avu ţ i compuneau depu ta ţ iunea ca re veni să-i mul ţumească , în v reme сѳ m a r e a mapor i t a te a ţ ă ran i lor din pa r t ea locului se lupta cu cea mai n e a g r ă mizer ie . El nu sita că, decând m a ­mele cu copii de ţ â ţ ă au fost scuti te din porunca lui de corvadă, ele e rau puse în casa lor la al te munci nu mai pu ţ in is tovi toare . Si P i e r r e nu şt ia nici că bi­serici, şcoli şi spitale e rau toate clădite de servi , a

căror muncă nu e ra micşora tă decât pe h â r t i e ; ni mei nu- i spusese , iarăş i , oă acolo, unde servii păreau şu­t i ţ i de o t re ime din di jma lor, co rvada lor fusese În­doită .

De aceia P i e r r e fu încânta t de călă tor ia sa şi scris» fratelui lui f ranc-mason, scrisori en tuz iasmate . „De cit de pu ţ ină s for ţa re a re cineva nevoie ca să facă bine, gândea P i e r r e — şi cât nu ne dăm noi seama de acest a d e v ă r ! " Arendaşu l , viclean cum era , pr icepuse foarte bine pe inte l igentul da r naivul conte, şi-1 înşela cum îi plăcea. In fundul sufletului său, P i e r r e e ra de pă­r e r e a pe care i-o expr imase a rendaşu l lui, că putini oameni erau mai fericiţi ca servii lui, da r că cine etie ce ar păţ i ei dacă a r fi lăsa ţ i să facă pe placul lor. Cu toa te aces tea contele s tăruise să le d e a libertatea, sus­ţ inând că lucrul aces ta a r fi drept . Arendaşu l făgădni să facă toate ce-i vor s ta în put in ţă în t ru atingere» acestui scop; aces t om şi re t şt ia p r e a bine că stăpânul lui nu va fi nici odată în s t ra ro să-i controleze actel» şi să afle adevăru l , adecă să afle că şcolile şi spitalele r ămâneau veşnic goale şi că servii e rau încărcaţi muncă.

(Va urma)

Funii şi articole de funărie se pot cumpăra delà firma 1 É I А 4 а » л ! т а г е ^ u s t r í e de ar-

™ Q f f O l ticole de funărie în »ь i f I y l i u i j Timişoara-Fatiric.

Magazinul şi biroul: Séna- fér 1. Domiciliu şi fabrica : Klapka s o r 2

Are în depozit şi vinde cu preţuri extraordinare de ieftine: saci de in, cânepă, urzică. Scoarţe din ţese-tură de in, impenetrabile, saltele şi sfoară de legat altoii, precum şi alte sfori la diferite maşini. — Tri­mitem cu plăcere mustre şi lămuriri. Cumpărătorilor vechi le dăm rabat. Comandele se execută prompt

Nr. 194 — 1911 „ T R I B U N A" Pag. 11

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

SITUAŢIUNE SUMARA.

0910. 28 August 156 246 283

321 907 106 776 738

30058 295

ii 999 924 14720 535 3 107 121 6 001 378

714 018 295 744

116 109 895 З 1 9 1 5 3 9 8

55028 159

533 295 395

12 000 00c î8 4 2 1 3 6 2

4 248 7 5 c

339(721 160

2 34 i 5 4 3 7 5 5 827

116 109 895 29 696 858

533 29^ 395

2 1 8 !

o c o I

А С Т І Ѵ

1 : 0 3 4 3 2 8 3 Rezerva metalică aur . 4 4 4 5 4 4 5 0 0 3 0 0 0 > trate aur . 5 7 0 1 8

Argint şi diverse monete Portofoliu român şi străin *) Impr. pe ef. publice . . . . 7 8 1 1 1 0 0 1

> In cont curent . . . . 1 2 6 4 0 4 9 6 I Efectele capitalului social Efectele fondului de rezervă .

» » amort. imob. şi maşin. de imprim. Imobile . . . . ' Mobilier şi maşini de imprimerie Cheltueli de administraţiune . Depozite libere . . . . Conturi de valori . . , Conturi curente

P A S I V

Capital . . . . . . Fond de rezervă . . . . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. imprim Bilete de bancă în circulaţiuna Profit şi Perdere . . . . Dobânzi şi beneficii diverse . Depozit de retras . . . . Conturi diverse, sold . . . .

1 9 1 1 . 20 August 2 7 August

Scomptul 5e/e *) Dobânda 5Ѵг%

194 8 3 0 3 5 7 1 201 4 7 2 2 і 8

3 9 5 296 З З 2 809

іЬ2 7 5 3 ° 9 б і бб 4 1 0 4 0 5

20 740 184 20 4 5 І 596

II 999 6 П 1 1 999 б 1 1

1 7 7 5 6 0 7 7 17 7 5 6 с 77 4 2 7 5 1 2 1 4 2 7 5 1 2 1 б 0 3 2 8 2 1 6 0 3 2 821

7 4 3 5 9 б 7 4 3 7 4 3

З і I 994 3 2 2 699

1 1 8 0 4 7 772 І І 7 848 0 2 1 25 7 7 0 862 2 8 2 5 0 4 3 3

5 2 6 7 8 745 5 6 708 4 4 3

боб 3 3 5 5 3 2 6 3 2 6o 998

I 2 000 ООС 1 2 000 ООО 30 4 6 1 694 3 0 4 6 1 694

4 5 2 9 588 4 5 2 9 5 8 8

3 ' 3 5 < Ч 4 4 0 4 9 0 1 0 ICC

2 4 4 6 9 5 2 2 4 4 6 952

6 о і 074 691 869

1 1 8 047 7 7 2 І І 7 848 022 24 7^4 ОІ2 2 5 6 * 5 7 7 3

боб 4 3 5 5 3 2 6 3 2 6 3 9. 8

In F i u m e tde închiriat sau de vândut

ш r e s t a u r a n t Ре-а H-a ordine) situat în cea mai bună pozi-jme şi cu mare consum de bere şi vin. Acolo twinşi Românii. Se recer limbile: română, maghiară, germană — eventual şi sîrbă. — formaţiuni dă comerciantul de cafea şi tea

F. A. Degan, Fiume. (Postafiók Nr. 163).

B i r o u l d e i n f o r m a l i i 1 !

Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am no­tant să deschid în B u d a p e s t a un

Birou de informaţii şi W Atentară românească. ^ m

Orice informaţie relativ la petiţiile îna­intate la ministerii şi la alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general în orice cauză dau în restimp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit. Urgitez rezol-virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu referentul causei şi rog resolvire favo­rabili Fac totfelul de mijlociri corner ciale şi comande. Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailate. ===== La aviz aştept la gară. • -

І9Щ Budapest Lajos-u. 1 4 1 , 1 1 І ; Ш У

In atenţia celor ce zidesc case!

T E O D O R C I O B A N ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARHITECT

ARAD, Deák Ferenc -u . 20|a.

Cu onoare încunoştintez onor. public, că 4 în branşa arhi tectonică

execut totfelul de întreprinderi de trans­formări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc la cerere. Comande primesc atât din loc cât şi din

provincie. Preturile-s foarte moderate. Cu stimă :

Teodor Cioban.

provi

Iosif Mendel fabricant de mobile în Alba-Iulia

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat.

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

1 1 ж

і

•V

1 1 m

A N U N Ţ . La subsemnatul află aplicare cu 1 Oct. a. c.

Un c o m i s şi un î n v ă ţ ă c e l

în branşa de băcănie, coloniale şi delicatese. Aurel Vel ican

Alba-Iulia (Gyulafehérvár).

f Cancelarie administrativă I şi birou de informaţiuni f

* î n S 5 v i d £1.j)Of-»t .ív. B

P r o c u r şi dau i n fo rma ţ iun i în toa te afaceri le procesuale , ex t raprocesua le , admin i s t ra t ive şi co­mercia le , mijlocesc împrumuturi personale , hipo-tecare şi amor t iza ţ iona le ief t in şi în scur t t , T u p ; mijlocesc cumpărări, vânzăr i , exa r endă r i de bu­nur i , maş in i motoa re şi a l te rechis i te economice ; f inanţez pa rce lă r i de moşii, exoperez a ju toare de s ta t p e n t r u preoţ i , î nvă ţă to r i , scoale şi pen t ru cumpărare de îzlaze şi păşuni; efeptuiesc totfe­lul de comande comerciala even tua l şi la bursă p rompt , pe l ângă t axe modera t e şi an t ic ipa ţ ia p e n t r u corespondenţă .

Dr. Constantin Manea, advocat diplomat

VIII., Aggteleki-u. 10., I. 7. Telefon 171-27.

• Timişoara -( C e n t r u ) .

str. Takarékpénztár 4. = Art icole de coafură spec ia lă . = г

I Chignone, b u c l e , împletHuri, turbane plete, transformaţii p e ru c e, bandouri

•ţjstimiBalfce

Ă i ^щрі Specialităţii de par-

fumerie, garnituri

I Г \ Ш § § ! P e " * ™ curăţitul mâ-V nilor, noută{i de

" X piepteni, orno şian-- trepozite pentru păr. \ >

І I

MŰVIJE i \

Mare depozit în ar-HJ ticole de toaletă, ape

î s S - ' ч » ЩЩ de par, pudră. Primul s a l o n pentru frizat, conservarea , ondularea , spălarea, culorarea ş i curăţirea părului şl a mani lor din Ungaria de sud-Comande prin poştă se efectuesc prompt. Prej — — — curent gratis şi franco. — — —

м ш и м ^ и и т м і и и д и м и

B R A U N A N T A L

fabricant de instrumente muzicale în

Temesvár. Centn, Strada Prinz Eugen No. 14. (Casa proprie).

C e l ma i m a r e şi m a i ieftin i svor d e c u m p ă are în Ungaria de s u d

m

instrumente : de alamă, lemn,de suflat, cu coarde şi instrumente de bătut p r e c u m şi părţ i le c o n ­st i tut ive a a c e s t o r a . == Reparările se execută artistic.

Preturi moderate. I n s t r u m e n t e v e c h i se c u m p ă r ă s a u s e s c h i m b ă , s u E x p o r t în m i c şi m a r e .

Pag. 12 „ T R I B U N A " Nr. 194 — 1911

etsö ИРРЛІ HORtsô-uYdRos « яилнттлтотт іеэа.

FONDAT ÎN ANUL 1895.

І butoaie, vane ! ! în ori-ce mărime; din lemn de stejar ţ i uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- % I meşte ori-ce comandă mare, aranjament I I compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil. ! S MARE Dl'POZir ! X I FURN1SORUL CURŢII REGALE ROMÂNE $ І WESZELY BÉLA f ! PRIMUL FABRICANT D E BUTOAIE, I I ~* LIPOVA. Ht- I

iai p. h i cari cu cons iderare ţin la sănătatea lor dau zi lnic câte 1—2 fi i .mai mul t :

Specialitate de club 120 f o i ţ e 20 tu 70 „ 12 „

O cutie de tuburi (100 buc.)

70 fii. Marcă de scutiri.

Se capătă pretut lndenea. Cine trimite adresa la

Halász Ferencz, Budapesta Strada Nefe le j t s N o 4.

primeşte două cărticele gratuit. МГ La sfaturile medicale, foiţele nu sunt imprimate, dar cu toate aceste au o marcă de scutire şi apoi sem­nătura fabricantului „MODIANO".

Bicicletele de re-nu memondial:

THE CHAMPION Ş i PREMIER cu osie campanilară roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei făr' de nici o ridicare de preţ în rate lunare de

12 şi 15 cor. precum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete — ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roaiă automată, conus. In urma circulaţiei mari unde în toată Austro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus — în mare cu preţ original d e fabrică. —

Láng Jakab şi fini mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta , VIII,, József -körut 41, Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, II., Margit-körut б. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimit gratuit.

S ' a d e s c h i s

Arad, Piaţa Libertăţii No fl

Lemnăria şi fabrica de mobile din Ungaria de sud.

(Délmagyarországi famegmunkáló és bútorgyár). Timişoara

Fabrica: Eissabctin, Hattyu-u . 23 . Depozitul: Jose f in , Kossuth-u . 17.

mWL

Avem în depozit: m o b i l e p, dor­mitor , sufragerie , s a l o n şi l o c u ­inţe g a r ç o n , lucrate în atelierul no­stru, apoi garnituri de p i e l e precum şi m o b i l e de aramă, executate după cele mai moderne şi nouă cerinţi. — Comandele se efeptuiesc grabnic şi conştiinţios, pelângă garantă demnă de toată încrederea. Preţuri convenabile.

Urmaşul lui

Gustav Nóvák jpâ.ă.r'lie**

şi magaz in d e m o d ă bărbătească Timişoara-Josefin

Strada L u d o v i c Kossu th N o 17.

Cel mai mare magazin de

pălării moderne pentru d o m n i şi cop i i , precum şi în art ico le de m o d ă bărbătească şi ch ip i e pentru uniforme cu preţurile] cele mai moderate şi serviciu prompt!

"sa

Agentura fabricei d e m a ş i n i

ffijli k U i ori M o t o a r e cxx o l e i tnrxxt Т Ч і І ѵ і і т г Ъ е cu m o t o r cu g a z I V I o t o a L f © o v i b e n z i n ă O î o i v t W « l e u n s , ^

M Cereţi prospecturi,

».194 - 1911 T R I B U N A Pag. 18

M AG A Z I M D E M O B I L E вріаг artistic pentru edificii şi mobil«, în SlbUu-N.-szebcn, EHsabetg. 20 .

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de (coaie, b i s e r i c i , magaz ine , b irour i şi locuinţe, deasemenea pentru clădiri, lucrări In cel mai m o d e r n stil , pe lîngă liferare promptă preturi moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

Î i S

Ce faceţi băieţi ? — Tata ne-a t voie ! Căci fumăm doar tuburi ven­tile Ant in icot in firma „JACOBI"

cutii de lemn

Păziţi! Sunt veritabile numai cu nscrip-funea >JACOBIc.

,liNER" cremă neunsuroasă. ІМ mai nou pro-liiicthlgienic pentru lariprea si Inf nu , |шіе|агеа fetei. — I Uitară petele gal-line, bubele prici-I SUITE de înfierbân-

(II, sgrăbunţe şi alte "urîţenii de piele.

tana aceasta ziua «joate folosi mult mal eu succes.

;lă 1 coroană. Ь л А Г ( < ntlá1r5 E n o n P ' u s u ' t r a pudrei. Buna la

„ldllOl p i iU ld , baluri, saloane şi de zilnic folos, tat acopere încreţuriie şi e cu totul nestricăcioasă Ic colorile : roza. albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

1 doză, 1 cor. dinţii

„Ianer" săpun 1 bucată 60 fileri.

Janer" pastă pentru dinţi Janer" apă pentru gură 5 S ™ i d 5 i

(di bureţoşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticli tor. 1-60 5 jumătate sticlă, 80 fileri.

Janer" esenţă pentru păr S S S T S Irejei si contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri

J a n e r pomadă u n ? e Ä " p ă r u l u L 1 t e

Janer" Yăpseală pentru păr Ä Iii blond părul sur şl cărunt Nereuşita colorii e exchisă Li comsnde să se noteze că părul încărunţit în ce coloare ti se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

J a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi în timp scurt, în băl, auriu, pârul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. — Telefon 476. Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele Ini Rudolf Ianer1* ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmaci» „Maria ajutătoare" alui Rudolf Ianer, Temesvár , G y á r v á r o s F ő - u t 70 .

F r l d e r l c H o n i g turnător ie , fabrică de c l o p o t e şi metal , aran­jată pe m o t o r d e v a p o r

Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 1840. P r e m i a t i n a n u l 1 8 9 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e c ă t a t .

Cu garantie de mai mulţi ani şi pe l a n g a g e ma e favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale

cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă de orice alte clopote Ia turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30°/o la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna la dispoziţie Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni la dorinţă

•ii se trimit gratuit şi porto franco.

» » » « • • » » » • • » » • • • • • • & • • • • » • • • • • • • # » • • • < > Dipl. de onoare Lorrin 1902. Medalia de aur Timişoara 1891.

S Z U B O T H A S f t l B Û O R p r e g ă t i t o r d e o d ă j d i i ţ i a d j u t n r i b i s e r i c e ş t i .

Iitimiiit U 1883 Tilifoi pentru semit, şi oraş 498. Liferanrui excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad.

= = T IM I Ş O A R A C E T A T E In colţul străzii Lonovics şt Jenő főherceg, vls-ă-vit de hotelul «Himgarh

Recomandă magazinul său bogat in atenţiunea binevofoare atât s p r ec

tunel cât şi a acelor, cari voesc s i cumpere pentru ilserid capele, sau societăţi de înmormântare

o d ă j d i i , s t e a g u r i , c r u c i , s t a t u e - sau altfel d e adjusturi b iser iceşt i •

tot astfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărilor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

- Servesc bucuros cu catalog Ilustrat —

Motoare ş v e t e • I pentru olei brut !

(Brevetul lui Hirsch Frank, Stockholm)

în poziţie orizontală şi ver­ticală.

Maşini motorice ieftine şi sigure, se pot instala

oriunde. Motoare sistem Diesel.

Motoare cu gaz.

M o t o a r e c v i b e n z i n A , în cea mai bună execuţie !

Execuţie promptă 9 Execuţie promptă.

ВД YiCtO inginer tehnic diplomat, fabricant de maşini agricole

Bpest, Alkotmány-u. 12. Cereţi catalog.

Ш Ш Ш Ш 4№ -4d£r Ж'

ттшшттшш

U Z I N Ă A S O R T A T Ă C U

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Pentru mOii, fabrici, ferme, etC. Motoare de olei brut S W I D B H 8 K I

Motoare de München M a ş i n i e l e c t r i c e IVI. " W .

P o m p e c e n t r i f u g a l e şi t u r b i n e . Auspiciile inginerilor şi prellmlnarele de spese le

pune bucuros la dispoziţie.

„ E L E K T R A " soc. pe acţii pentru edificarea uzinelor electrice Budapest. VI., Gyár-u. 11|L Telefon 8 4 - 6 4 .

Pag. 14 „ T R I B U N A " Nr. 194 - Mil

KLINGE AMTÂL pictor bisericesc şi de icoane sfinte In

Nagyvárad , Szent Jânos-u» 11, P r e g ă t e ş t e gratis to t í e iu l d e p ia

nuri pentru i c o n o s t a s e şi p l a f o a n e

= = = = = biser iceşt i . = = = = = = = =

Ţ i n e în d e p o z i t c ruc i m a r i p e n ­

tru d r u m u r i d e ţară şi d u l e i e .

JA. Scbromm m c h a n i c

Braşov—Brassó H o s s z ú - u t c a N o . 27 .

•Ш

s

Recomandă Ы atenţiunea onor. public din loc şi jar

m a r e l e său ate l ier m c h a n i c aranjat în Braşov, Hósszú-utca 27, unde se efeptuiesc tot-felui de lucrări atingă toare în aceasta branşă, precum :

maş in i d e cusut , b ic ic le te , g r a m o f o a n e şi apaducte ,

pe lângă preţurile cele mai convenabil? şi execuţie sohda şi punctuală. ^

Prsa ia t m a s d a l i a з»а a&ra la з?р, milenară dia Bgesta ta 189В.

Turnător ia d e c l o p o t e . — Fabrica de scaoas dt fer pentru clopote, i|

A t í O N I Ü NOVOTNY Sc recomandă spre pregătire?, clopotelor nouă, precuai U t u rna re» i e nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi., armo­nioase pe garanţie, de mai mulţi ani provăzute ca ad jastăr i ds fer bătut, construite spre a le întoarce la uşurinţă In ori-ce parte, îndată ce c lopote le sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. Sunt recomanda- лт ПБПФРТ F Г1 I Ï T 1 D Ï T 1 7 ^ e dânsul in tc cu deosebire u L U T U l l l i Ä u A U í V l 1 Et Tentate şi pre­miate în mai multe rânduri, eari sunt provă«ute în partea super ioară — ou violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai l impede , mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoasă decât cele de s i s tem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este egal în ton cn un clopot de 461 klg. patentat după sisteinulvechiu.

S e mai recomandă spre facerea scaunelor de fer bătut, de s ine stă­tătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut - ca şi spre turnarea da toace de metal. Preţart-«ur*ate Unotrat» rreiU -4BE

Institut de pictură bisericească în Sighetul-Maramureşului. (Templomfestészeti Müintézet, Mármarosszigeten).

C a n c e l a r i a : Piaţa E r z s é b e t - f ő t é r N o . 11, u ş a 18. i = = I O f ~ '

Ne angajăm pentru pictarea în stil modern şi foarte artistic a internelor bisericilor, icoane pe cerime, fresco, icoane pe altar, altare construir de iconos­

tase, auritură, pictarea icoanelor de iconostas, crucifixe, icoane la încrucişarea drumurilor, pictarea icoanelor sfinte şi a ori-ce ============== soiu de icoane bisericeşti. ============== Renovăm foarte frumos iconostase şi altare vechi, iar pictarea, abducerea cu marmoră şi auritura lor o executăm cu cea mai

mare artă şi cu preţuri convenabile, — parohiilor mai sărace eventual şi pe lângă plătirea în rate. Examinarea bisericilor, măsurarea, înţelegerea mai amănunţită — la faţa locului o facem gratis, cu planuri ji prospecte servim cu plăcere. • •

mmmm

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

T ó t h J ó z s e f , Szeged, Könyök-u 3 . Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratuit prospectul de preţuri. S e c a u t ă r e v â n z ă t o r i .

s á s e adreseze,

cine doreşte a şi procura varietăţi autentice de %

m i e o D S T O f i i pentru alee, plante de ornament conifere, de împrejmuit, fructe cu boabe, puieţi, etc.

V I Ţ E A L T O I T E (calitate superioara)

vită europeană şi americana cu şi fără rădăcini A (Catalog instructiv la cerere gratnit).

Nici o damă să nu întârzie aşi face hainele, costume englezeşti şi franţuzeşti la firma mea. — Dau hainelor un chich extraordinar. (Serviciu prompt, bun şi solid). In caz de lipsă iau pe zi chiar şi două probe. — Comande se pot face şi prin postă. — Rochii şi costume de doliu cos în 24 ore.

G e o r g e R u m m e l cro i tor e n g l e z e s c şi f ranţuzesc d e d a m e .

Nagyszeben, Str. Honterus Nr. 5.

fil

CARL GÜRTLER l ăcă tuş artist ic şi pentru edifici i

S i B I G U S t f . E l i s a b e t a 2 6 . se recomandă la toate lucrările ce se (in de specialitate mai ales

L A . Z I D I R I N O I . Lucrări ornamentice, precum peatră grilaj, grilaj la morminte şi galerii, se pregătesc eonform gustului în modul cel mai succes

Paratonere şi montarea lor. Instalat iun) de apaducte, closete, bi le , introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferite mărimi.

C i r î G ü r t l e r j u n i o r

Nr. I M — 1 9 1 1 „ T R I B Ü N A" Pag. 15

pST S p r i j i n i ţ i p e R o m â n i !

Aducem la cunoştinţa on. public rom., că avem de vândut

1 0 0 . 0 0 0 B U C . O L T O I în rădăcină uscat şi din următoarele soiuri : M é z e s ­fehér, Furmint , C ias lă r o ş i e şi C ias la a lbă ( P i r o s csász'tt é s f ehér csász la ) , S o v i n o n , Scădarca (Ka­darka), Zö ld S i l v a - e a , Ra ina Riz l ing , Bakator , Wustos f ehér (Lămpău) Sár f ehér ( C â r d o a s ă ) . Preţurile sunt 16 cor. 100 buc . c l I., 9 cor. 100 bucăţi cl. H Primim comande şi pe anul viitor. Ol toUe sunt făcute de no i şi nu suntem numai mijlocitori. Cumpără ior i i să se adreseze lui

GHEORGHE ARDELEAN tlutr, Ménes Nr. 42. (Comitatul Arad — Aradmegye).

Când ere tin pe creştin s e ajută pe Dzeu î m p umută

arol G. Sadler ciasornicar giuvaergiu şt optic tu

Bestercze, Str. Spitalului 23. ( l â n g ă „ H o t e l u l S a h l i n g < ^

М&Г9 magazin de : c i a s o r i a i c e d e b u z u n a r

din a u r argint şs din nickel .

ещъ m p e r e t e , deşteptătoare ş s c u pendul. Stüde aar şi argint, ielii optici şi h e 1 a f i de l&tenow. —

ţarania a tot-fein! WiciJi tn b ranşa

mi* se efeptuesc («nştimţiozitate şi iţretari modera te .

3SBS«

Ш

E u g e n L i e b l i c h f o t o g ; » - S L f * ' ' f '

Sibi îu—Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet- u. N o 56 (casa proprie) .

~ Exees t t ä to f fe lu l û* icoane arfi&tfee. l . ^ l j ? v t i r i a . t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. Ir*ict;i*.x*i r e n u m i t e î n o l e u în toata mărimea, după orice fotografie mică. F o t o g r a f i a r e a c o p i i i l o r * executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. =

'Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate fotografia chiar şi pe timp ploios.

Cu desluşiri servesc .

Piane, pianine, harmonie! şi timbale fabricate moderne asemenea ce­lor mai renumite fabrici străine, liferează şi garantează întâia şi cea mai veche fabrică de piane

din Ungaria de sud

succesorul P E T I O F ANTAL Timişoara - Temesvár-Józsefváros,

Strada Szilágyi Nr. 13, Depozit: Strada Hunyady 16 (casa proprie).

Piane şi pianine se închiriază!

ce > O a c «3 o •Ji «

, c 1 <ев S o u .2 > a cs E

In atenţiunea stimatelor doamne române! Vă rog, cereţi pe o cartă poştală mustre din diferite articli de modă şi manufactură, diferite stofe de haine mai moderne pentru costume (englezeşti şi de Zsolna), ciucuri în ori şi ce coloare pentru fuste, zefiruri fine, delainuri, grenadinuri, lüstere, satinuri, cretoane, pânză de Leinen pentru haine în toate colorile, şifoane, pânză curată (Rumburger). Cele mai moderne deco­raţii pentru haine, danteluri etc. — Cravate, gulere,

I cămăşi în asortiment bogat.

-q

A H R P U P Ă * LÍP0YA, * Ѵ І / Г Ш 1 V i Hj s t rada Principală.

Două prăvălii, una de modă şi una de manufactură pentru ţărani.

n t

s. E* -a *t o 3

•o Г + -

<B •a № C -s

3 o a l a -s 93

Ceice doresc a p a d u e t e i e f t i n e sä se adreseze Ia antepriza, Iul

P s e h r t e i * I g n a t z , € 1 щ 9 S z é p - ш f. cunoscut atât în Budapesta cum şi întreagă ţara. Telefon Nr, 779. sss Primeşte pelângă garanţie orice lucrări dia acest ram ca in troducerea de apaducte şi canal izare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casSrmi şi scoale. — Special ist în sonda] . — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit. Se angajează pe anul întreg pentru ţinerea în bună rinduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă d e 3 ani. — \

Avis I Domnilor fabricanţi şi particulari le • aduc la cunoştinţă, că am edificat o

t o r n ă t o r i e a r t i s t i c ă pentru metale S I B I I U , S t r a d a M a r g a r e t h a N r u l Î S .

Prin practica mea bogată câştigată în ţară şi streinătate mă aflu în plăcuta poziţie să pot satisface oricărei cerinţi de branşe, în b r o n z , m e s s i n g , ţ ine , cos i tor , aramă, după desemn ori după modele vechi.

Serviciu p r o m p t ! Preţuri i e f t ine!

Andrei Paksa, Sib i iu — N a g y s z e b e n .

Atel ier d e curelăr ie , ş e lăr l e şl coferăr ie :

Oreridt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor)

Si b i i u—Nagyszeben, Heitauerg. Str. Cisnădiei 45.

Magazin bogat în art icole pentru căroţat, călărit, vânat, spor t ş i voiaj , poclăzi şi procovăţuri , p o r t m o n e e ş i bretele s o l i d e şi alte articole de galanterie, ca preţuri f"?rte moderate. Depozi t permanent în curele d e m a ş i n i , curele de cusut ş l legat, Sky (vârzob'). — Recomandă pe urmă cei mai buni jamperl d e p ie le fabricaţie proprie , pentru c u \i şi militari, cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execmă p i o m ;t. Mare d e p o s l t de hamuri pentru cai delà soiurile e d e л а і ieftine până la cele mai fine, coper i toare (ţoluri) d e cai şi cofere de călătorie . — Comandele se e ieptuiesc conşt'inţios.

Рад. i ß T R I B U N A Nr. 194 — 19П

„Cassa de păstrare societate pe acţii" din Szászkabáoya.

P R O S P E C T pentru emisiunea a IV. de acţii a „Cassei de păstrare societate pe acţii" în Szászkabánya.

Щ y.

Adunarea generală extraordinară, ţinută Ia 20 August 1911 st. n. a hotărît fusionarea Institutului de credit şi economii ASTRA« din loc, cu institutul rtostru,, şi totodată a hotărît şi urcarea capitalului de acţii delà 250.000-— la 400.000-— Coroane

sub următoarele condiţiuni: 1. »Cassa de păstrare societate pe acţii* în Szászkabánya emite 1500 acţii nouă în valoare nominală de Cor. 100*—dintre

cari 800 acţii, acţionarilor »Astrei«; pentru una acţie de ale »Astrei«, cassa de păstrare dă una acţie nouă, având acţionarii »Astrei« sá solvească încă 20 — Cor. fondului de rezervă.

2. Acţionarii dassei de păstrare au drept de a semna după fiecare 3 acţii vechi una acţie nouă cu preţul de Cor. 110—^ neacţionarilor cu Cor. 130-— plus 2 Cor. spese de emisiune, din care 100'— Cor. se adaug capitalului social, iar restul fondului de rezervi.

3. Terminul de subscriere pentru acţionari şi neacţionari se fixează delà 1 Septembre până la 15 Octombre 1911. Preţul de emisiune se plăteşte astfel : I. 10°/o din valoarea nominatë plus 2*— Cor. spese de emisiune, adecă 12-— Cor. au să se plătească la subscriere.

20°/o până la 1 Decembre 1911, adecă 20-— Coroane. Restul are să se plătească începând din 1 Ianuar 1912 în rate lunare egale de câte 10"— Cor. până la 1 Dec. 1912* Fiecare acţionar are însă dreptul să plătească mai multe rate, sau toate ratele înainte de termin. După ratele plătite acţionarii primesc 6°/o interese, iar după ratele restante plătesc institutului 7 e |o interese de întârzierii în lipsă de plată la terminele fixate se aplică disposiţiile §-lui 11 şi 12 din statut, în sensul cărora solvirile neefeptuite

nici după 30 de zile după terminul prescris, au a se pretinde dimpreună cu carnetele de întârziere prin provocare publică de 3 ori pe lângă un termin de 30 zile, iar dacă nici atunci nu se plătesc, direcţiunea poate declara de nimicite titlurile provizorice şi ale schimba cu alte titluri nouă, iar ratele solvite cad în favorul fondului de rezervă.

7. Solvirile îndeplinite au a se evita conform §-lui 10 din statute, de cătră un membru al direcţiunei şi cassarul institu­tului pe titlurile provisorice de acţii.

8. Acţiile proiectându-se cu nominalul de 100*— Cor., semnarea lor se face astfel, că fiecare subscribent, pe lângă numirea bucăţilor semnate, să-şi subscrie şi numele în lista de subscriere la locul designat.

9. Prospectul pentru subscrierea, respective pentru cumpărarea acţiilor din emisiunea nouă, sunt de a se trimite subsemnatei direcţiuni, subscrise în toată ordinea dimpreună cu rata I-ă de 12-— Cor. cel mult până la 15 Octombre 1911.

10. Acţiile originale se vor elibera după solvirea sumei întregi a acţiilor semnate pe lângă restituirea titlului provizor numai în anul 1912. Dar numai acele acţii nouă vor participa la profitul curat al anului de gestiune 1913, cari până la 31 Decembre 1912. au fost pe deplin solvite.

II. La caz dacă s'ar subscrie mai multe sau mai puţine acţii decât 1500 bucăţi, direcţiunea îşi susţine dreptul de a stabilt urcarea capitalului social în mai mult ori mai puţin de 1500 acţii.

S z á s z k a b á n y a , la 20 August 1911. DIRECŢIUNEA

„CASSEI DE PĂSTRARE SOCIETATE PE ACŢII* î n S z a . s z k a b a . n y a •

2. 3. 4. 5. 6.

Ъ

d e c l a m e I m

G y ö r g y ê r f & C o . *

Nr. telefonului 855.

A n d r á s s y I V r . S . 5 Vis-à-vis de biserica Minoriţilor. Nr. telefonului 855. »

m Ш

Щ Mare asortiment în noutăţi englezeşti de cea mai elegantă formă ; modele originale în par-Jj deşii de dame şi domnişoare pe lângă preţuri ieftine, fixe. — Comandele după măsura se S execută în timp scurt. — In provincie la cerere se trimit mustre.

> TRIBUN A « INSTITUT TIPOGRAFIC NICHIN ŞI CONS,. — ARAD 1911.