Aprofundari Si Nuantari Privind Erorile Fundamentale Si Modificarile de Politici Contabile

Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa afaceri economie contabilitateAprofundari si nuantari privind erorile fundamentale si modificarile de politici contabile

Aprofundari si nuantari privind erorile fundamentale simodificarile de politici contabile

Aprofundari si nuantari privind erorilefundamentale si modificarile de

politici contabileAbstractA company may choose among various accounting methods andprinciples when presenting financial statements. But are the bordof managers allowed to change the estimates and the principlesthey have already choosed? What shoud they do when they makean accounting change? Should the financial statements berestated for any mistake the manager discover?

Obiectivul

biectivul acestui Standard este de a ofericlasificarea, modul de prezentare si abordareacontabila a unor elemente din contul de profit sipierdere astfel incat sa creeze o baza uniforma pentru toate intreprinderile ce prezinta contul de profit si pierdere.Standardul prevede tratamentul contabil al estimarilor contabile, al schimbarii politicii contabile aplicate, ca sicorectarea erorilor fundamentale.

Definitii

Elemente extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile obisnuiteale intreprinderii si care nu au un caracter frecvent sau regulat.

Activitatile obisnuite sunt oricare dintre activitatile desfasurate de intreprindere ca parte a obiectului de activitate si activitatile aditionale incare se implica intreprinderea pentru continuarea activitatilor de baza sau derivand din acestea.

Erorile fundamentale sunt erorile descoperite in perioada curenta si care au un prag de semnificatie important, astfel incat situatiilefinanciare corespunzatoare uneia sau mai multor perioade anterioare nu mai pot fi considerate ca prezentand incredere la data emiterii lor.

Politicile contabile reprezinta principiile, fundamentele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o intreprindere in pregatireasi prezentarea documentelor financiare.

Proiectevezi toate proiectele PROIECT DE LECTIE - Scrierea, citirea si clasificareafractiilor

PROIECT DIDACTIC Grupa:ALBINUTELE,mare-pregatitoare - LIVADA INFLORITA, Consolidareapriceperilor si deprinderilor Proiectarea echipamentelor tehnologice de prelucrare alereperului ,,capac Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii EricssonTelecommunication Romania - Managementul Afacerilor prinProiecte

Lucrari de diplomavezi toate lucrarile de diploma Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTADE PACE DE LA PARIS (1946-1947) Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental inregiunea 5 vest LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT -MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIULFABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERESEBES

Lucrari licentavezi toate lucrarile de licenta LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materiiprime si materiale LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZAEFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C.CONSTRUCTIA S.A TG-JIU Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupraimbunatairii motricitaii in lectia de educatie fizica laclasele a v-a de la & Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecteecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parculnational muntii macinului

Lucrari doctoratvezi toate lucrarile de doctorat Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelorrutiere produse intre autovehicul si pieton Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenalesi hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DEDOCTORAT LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE -Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivulameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestatvezi toate proiectele de atestat ATESTAT INFORMATICA FIRMA DE INCHIRIERI AUTOTOP_CARS_RENT GENERATOR DE TESTE GRILA - Proiect atestat VisualFOX PRO Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montariiinstalatiilor electrice interioare

Proiect atestat mecanica, mecanic auto - reparareasistemului de franare-frana cu tambur si sabotii interiori

BILANTUL CONTABILTrasaturile economico-financiareale activitatii de comert exteriorLUCRARE DE DISERTATIECONTABILITATEA DECONTARILORINTRA SI INTERBANCARE LABANCA CRLUCRARILE PREGATITOAREINTOCMIRII SITUATIILORFINANCIARE ANUALELUCRARE DE DIPLOMA Analizaperformantelor intreprinderii pebaza indicatorilor furnizati demetoda direct-costing laS.C.ARPECHIM S.A. PITESTICONTABILITATEA CHELTUIELILORDELIMITARI SI STRUCTURI PRIVINDIMOBILIZARILEObiectul contabilitatii de gestiune sicalculatiei costurilorELABORAREA BUGETULUI DETREZORERIE

Aprofundari si nuantari privind erorile fundamentale si modificarile de ... http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/Aprofundari-si...

1 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Profitul net sau pierderea neta a perioadei

Toate elementele de venituri si cheltuieli recunoscute intr-o perioada trebuie incluse in determinarearezultatului net corespunzator acelei perioade, in afara de cazul in care un anumit StandardInternational de Contabilitate specifica sau permite altceva.

Exemple de venituri si cheltuieli recunoscute intr-o perioada ce determina rezultatul net al perioadeisunt: venituri din vanzare, venituri financiare, venituri din despagubiri, castiguri din cedarea activelorimobilizate sau alte castiguri, cheltuieli salariale, costul bunurilor vandute, pierderi din cedarea activelorimobilizate, pierderi din calamitati etc.

Ca exemple de Standarde ce adopta tratamente diferite ne putem referi la IAS 16, care in cazulreevaluarilor prevede constituirea unui element de capital propriu si nu un venit ce se va regasi incontul de rezultate. Tot IAS 16, dar si IAS 36, in cazul unei pierderi de valoare, prevad tratamentediferite in functie de situatie, si anume: ori micsorarea unui element de capital propriu, ori inregistrareaunei cheltuieli.In mod normal toate elementele veniturilor si cheltuielilor recunoscute intr-o perioada sunt incluse in determinarea rezultatului netcorespunzatoare acelei perioade. Acest Standard ia in consideratie doua circumstante in care ocolim rezultatul exercitiului si contul derezultate, si anume:

corectarea erorilor fundamentale;

efectul schimbarii metodelor contabile.

Rezultatul net corespunzator perioadei contine urmatoarele elemente, fiecare trebuind sa fie prezentate in contul de profit si pierdere:

profitul sau pierderea corespunzatoare activitatilor obisnuite (ordinare); elementele extraordinare.

Distinctia rezultat ordinar rezultat extraordinar este extrem de utila utilizatorilor informatiei degajate de situatiile financiare, dar maiales analistilor financiari. Distinctia este de real folos datorita capacitatii diferite de perpetuare in timp a acelor tipuri de rezultate. Putemanaliza rezultatul ordinar si il putem extrapola incercand sa aflam tendinta de variatie in timp, pe cand rezultatul extraordinar este incidental,nu are sens si nu putem sa tinem cont de tendinta lui.

Pentru a putea calcula fluxurile viitoare de numerar ale intreprinderii, precum si previziona rezultatele viitoare trebuie sa tinem cont doar derezultatul ordinar.

Elementele extraordinare

Elementele extraordinare, asa cum am mai spus, sunt extrem de rare, nu pot fi anticipate si sunt clardiferite de activitatile obisnuite ale intreprinderii.Teoretic, toate veniturile si cheltuielile incluse in determinarea rezultatului contabil net sunt realizate in cursul desfasurarii de catreintreprindere a activitatilor obisnuite, deci numai uneori un eveniment da nastere la un element extraordinar.

Un accident de masina, de exemplu, nu este un eveniment extraordinar, cu toate ca are un caracter incidental.

Contabilitatea capitalurilor

Termeni si conditiiContact

Creeaza si tu


2 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Exemple de evenimente extraordinare pentru majoritatea intreprinderilor: exproprierea activelor;

un cutremur sau alt eveniment similar.

Un eveniment poate fi extraordinar pentru o intreprindere, dar nu si pentru alta, datorita diferentelor dintre activitatile obisnuite alerespectivelor intreprinderi.

In IAS 8 este prezentat cazul asigurarilor. Daca pierderile in urma unui taifun, de exemplu, pentru societatea care le suporta reprezinta uneveniment extraordinar, pentru o societate de asigurari despagubirile platite nu sunt evenimente extraordinare deoarece reprezinta chiarobiectul de activitate.

Natura si suma corespunzatoare fiecarui element extraordinar trebuie prezentate separat. Prezentarease poate face direct in contul de profit si pierdere sau in note.

Intrebare

Pentru societatile japoneze, pierderile in urma cutremurelor, care in Japonia sunt extrem de frecvente,aproape normale, reprezinta un element extraordinar sau nu?Profitul sau pierderea din activitatile curente

Atunci cand elementele veniturilor si cheltuielilor din contul de profit si pierdere provenite din activitatiobisnuite au o asa marime, natura sau impact astfel incat prezentarea acestora sa fie relevanta inexplicarea performantelor intreprinderii pentru perioada respectiva, atunci natura si valoareacorespunzatoare acestor elemente trebuie prezentate separat.

Desi elementele veniturilor si cheltuielilor descrise anterior nu sunt elementeextraordinare, natura si suma corespunzatoare acestor elemente pot fi relevante pentruutilizatorii documentelor financiare. Prezentarea acestor informatii este de obicei inclusa innotele situatiilor financiare.Circumstantele care pot da nastere la o prezentare separata a elementelor veniturilor si cheltuielilor includ:

reducerea valorii stocurilor pana la nivelul valorii nete realizabile sau a terenurilor, cladirilor, masinilor si echipamentului pana la nivelulvalorii recuperabile;

restructurarea activitatilor unei intreprinderi si reluarea oricaror provizioane privind costul restructurarii;

vanzarea elementelor corespunzatoare terenurilor, cladirilor, masinilor si echipamentului;

vanzarea (scoaterea din functiune) a investitiilor pe termen lung; activitatile discontinue;

diverse litigii in curs sau inchise;

alte reluari de provizioane.

Modificari in estimarile contabile

Multe elemente ale situatiilor financiare pot fi doar estimate (debitori indoielnici, uzuri morale ale stocurilor sau duratei de viata). Utilizareaunor estimari rezonabile este o parte esentiala a pregatirii situatiilor financiare.

Ajustarea facuta pentru revizuirea estimarii nu este inclusa in cadrul definitiei unui element extraordinar sau a unei erori fundamentale.

Efectul unei schimbari a unei estimari contabile trebuie inclus in determinarea rezultatului net in: perioada in care are loc schimbarea, daca schimbarea afecteaza numai aceasta perioada;

perioada in care are loc schimbarea si orice perioada viitoare daca schimbarea are efect si asupra acestora.

Efectul schimbarii unei estimari contabile trebuie reflectat in acelasi cont din contul de profit si pierderein care s-a inclus anterior si estimarea initiala.

Natura si valoarea schimbarii aduse unei estimari contabile, ce are un efect substantial in perioadacurenta sau care se asteapta sa aiba un efect substantial in perioadele urmatoare, trebuie sa duca laprezentarea de informatii mai detaliate in note si estimarea, in cazul in care se refera si la perioadeviitoare, trebuie sa afecteze si rezultatele exercitiilor pe care le influenteaza. Daca cuantificarea sumeieste imposibil de realizat, atunci acest lucru trebuie mentionat. Exemplu

O societate inregistreaza anual :

Indicator 1998 1999 2000 2001

Cifra de afaceri 120,000 140,000 130,000 150,000

Retururi 9,800 12,500 11,000 -

Procent retururi 8.2 8.9 8.5 Media 8.5

Creante 20,000 15,000 12,000 14,000

Pierderi din creante 420 300 250 -

Procent pierderi 2.1 2.0 2.1 Media : 2.1

Pe baza acestor date intreprinderea estimeaza un procent al retururilor in functie de informatiile de anul trecut. Media procentelor pe ultimiitrei ani este 8.5%. In anul curent, 2001, retururile estimate vor fi de:


3 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Cifra de afaceri neta pe care o va inregistra intreprinderea va fi de:

Tot pe baza informatiilor anterioare, se va inregistra un provizion pentru clienti. Daca facem media ponderii creantelor reale in total creantepe ultimii ani aflam procentul de 2.1%. La sfarsitul anului 2001 vom inregistra provizioane pentru clienti rau platnici in valoare de

P = Creante E * p% = 14.000 * 2.1% 290

si vom prezenta creantele la valoarea neta de

Creante = 14.000 290 = 13.710

Presupunem ca in anul 2001, in urma deciziei intreprinderii de a urmari mai atent calitatea produselor comercializate si in urma deciziei de ascadea perioada in care produsele pot fi returnate, se estimeaza ca retururile vor scadea pana la 5%. De asemenea, in urma imblanziriiconditiilor privind creditarea comerciala a clientilor, se estimeaza o crestere a clientilor insolvabili pana la 7%.

In aceste conditii, intreprinderea va inregistra o cifra de afaceri neta mai mare, deoarece valoarea estimata a retururilor scade pana la:

iar vanzarile nete vor fi de:

Provizioanele pentru clienti vor creste pana la valoarea de:

P = Creante * p% = 14.000 * 7% 980

Creantele nete vor avea in bilant valoarea:

Creante = 14.000 980 = 13.020

Cazul prezentat presupune schimbarea estimarilor contabile si nu modificare de politica. De aceea intreprinderea va merge in continuare cunoile procente de 5%, respectiv 7%. Aceste schimbari ale estimarilor vor fi aplicate prospectiv.

In urma schimbarilor in ceea ce priveste retururile, intreprinderea va relua provizioane in valoare de 12.800 7.500 = 5.300 USD.

In ceea ce priveste schimbarea politicii de credit vom inregistra un plus de provizioane pentru deprecierea clientilor in suma de 980 290 =690.

Daca schimbarile vizeaza doar exercitiul curent, din anul urmator vor fi reluate procentele de 8.5%, respectiv 2.1%. Daca schimbarile suntpermanente, vom merge in continuare pe procentele nou estimate de 5% si 7%.

Erori fundamentale

Erorile ce apar in pregatirea situatiilor financiare corespunzatoare uneia sau mai multor perioade anterioare pot fi descoperite in perioadacurenta. Corectarea acestor erori este inclusa de obicei in determinarea rezultatului contabil net corespunzator perioadei curente.

Erorile fundamentale sunt acelea datorita carora situatiile financiare nu mai sunt considerate credibile la data emiterii lor.

Se face distinctie intre corectarea erorilor fundamentale si schimbarea estimarilor contabile. Estimarile contabile sunt prin natura loraproximari ce necesita revizuire, pe masura ce alte noi informatii devin cunoscute.

Tratamentul de baza

Suma corespunzatoare unei corectari aduse unei erori fundamentale inregistrate intr-o perioadaanterioara trebuie reflectata prin ajustarea soldului de deschidere a rezultatului reportat. Informatiilenecesare realizarii de comparatii trebuie recalculate in cazul in care acest lucru este posibil.

Situatiile financiare, incluzand informatiile comparative din perioadele anterioare, sunt prezentate ca sicand eroarea fundamentala ar fi fost corectata in perioada in care a fost facuta.O intreprindere trebuie sa prezinte urmatoarele:

natura erorii fundamentale;

valoarea corectiei aduse perioadei curente si fiecarei perioade anterioare prezentate in cadrul situatiilor comparative;

valoarea corectiei corespunzatoare perioadelor anterioare celor incluse in cadrul informatiilor comparative;

faptul ca informatiile comparative prezentate au fost recalculate sau specificarea faptului ca aceasta recalculare este imposibila.

Tratament alternativ permis

Suma corespunzatoare corectarii unei erori fundamentale trebuie inclusa in determinarea rezultatului netcorespunzator perioadei curente. Informatiile comparative trebuie prezentate in acelasi fel in care au fostraportate in situatiile financiare ale perioadei anterioare. Informatiile aditionale pro forma trebuieprezentate, in afara de cazul in care acest lucru este impracticabil.O intreprindere trebuie sa prezinte urmatoarele:

natura erorii fundamentale;

suma corespunzatoare corectarii reflectata in rezultatul net corespunzator perioadei;

suma corespunzatoare inclusa in fiecare perioada pentru care informatia pro forma este prezentata si suma corespunzatoare corectariiefectuate in perioadele anterioare celor incluse in informatia pro forma. Daca reflectarea informatiei pro forma este imposibila, acestlucru trebuie specificat.

Exemplu

La sfarsitul anului 2001 auditorii societatii MINA S.A. descopera ca timp de doi ani (1999, 2000) au fost capitalizate cheltuieli de cercetare-dezvoltare fara a fi indeplinite conditiile necesare capitalizarii. Contul de profit si pierdere, bilantul si situatia modificarii capitalurilor propriiale societatii MINA S.A. aratau in felul urmator la descoperirea erorii:

Contul de profit si pierdere

Elemente 2001 2000 1999

Venituri din exploatare 44.000 38.000 30.000

Cheltuieli din exploatare (16.000) (14.000) (14.000)


4 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Rezultat brut 28.000 24.000 16.000

Impozit pe profit (7.000) (6.000) (4.000)

Rezultat net 21.000 18.000 12.000

Dividende distribuite 11.000 10.000 8.000

Rezultat reportat 10.000 8.000 4.000

Situatia modificarilor capitalurilor proprii

Elemente 2001 2000 1999

Capitaluri la deschidere 62.000 54.000 50.000

Rezultat nedistribuit 10.000 8.000 4.000

Capitaluri de inchidere 72.000 62.000 54.000

Bilantul

Elemente 2001 2000 1999

Active imobilizate 36.000 26.000 20.000

Active curente 46.000 44.000 40.000

Total activ 82.000 70.000 60.000

Datorii curente 10.000 8.000 6.000

Capitaluri proprii 72.000 62.000 54.000

Total capitaluri si datorii 82.000 70.000 60.000

Presupunem ca in anul 1999 s-au capitalizat cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 5.000.000 lei si in 2000 la fel. Ponderea erorii inrezultatele anilor 1999 si 2000 este dupa cum remarcam egala cu 25 %, respectiv 16.66%. Aceste procente duc la concluzia ca erorile suntsemnificative si trebuie corectate.

Durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare pe care o foloseste societatea MINA S.A. este de cinci ani.

Rezolvare

Tratamentul de bazaContul de profit si pierdere

Elemente Retratat

2001 2000 1999



Rezultat brut 30.000 21.000 12.000


Rezultat net 22.500 15.750 9.000



Suma calculata a tinut cont si de faptul ca societatea a amortizat cheltuiala de cercetare dezvoltare capitalizata. In anul 1999 trebuia sainregistram cheltuieli suplimentare de 5.000.000 lei si nu ar fi trebuit sa inregistram amortizarea de 1.000.000 lei. In 2000 trebuia sainregistram cheltuieli suplimentare de 5.000.000 lei si nu ar fi trebuit sa inregistram amortizarea de 1.000.000 lei +1.000.000 lei = 2.000.000lei.


Elemente Retratat

2001 2000 1999


Corectarea erorilor fundamentale 5.250 3.000 0


5 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Capitaluri la deschidere retratate 56.750 51.000 50.000

Rezultatul nedistribuit 11.500 5.750 1.000

Capitaluri la inchiderea exercitului 68.250 56.750 51.000

Bilantul

Elemente Retratat

2001 2000 1999


Active curente 46.000 44.000 40.000

Impozite amanate 1.250 1750 1.000

Total activ 78.250 64.750 57.000




Tratamentul alternativ permisContul de profit si pierdere

Elemente 2001 2000 1999



Rezultat brut 23.000 24.000 16.000


Rezultat net 17.250 18.000 12.000





Elemente 2001 2000 1999




Bilantul

Elemente 2001 2000 1999


Active curente 46.000 44.000 40.000

Impozite amanate 1.250

Total activ 78.250 70.000 60.000





6 of 11 5/14/2014 10:01 PM


Elemente Proforma (recalculate)

2001 2000 1999 2001 2000 1999

Venituri din exploatare 44.000 38.000 30.000 44.000 33.000 25.000

Cheltuieli din exploatare (21.000) (14.000) (14.000) (14.000) (12.000) (13.000)

Rezultat brut 23.000 24.000 16.000 30.000 21.000 12.000

Impozit pe profit (5.750) (6.000) (4.000) (7.500) (5.250) (3.000)

Rezultat net 17.250 18.000 12.000 22.500 15.750 9.000

Dividende distribuite 11.000 10.000 8.000 11.000 10.000 8.000




2001 2000 1999 2001 2000 1999

Capitaluri ladeschidere

62.000 54.000 50.000 62.000 54.000 50.000

Corectareaerorilorfundamentale

5.250 3.000 0

Capitaluri ladeschidereretratate

62.000 54.000 50.000 56.750 51.000 50.000

Rezultatulnedistribuit

11.500 5.750 1.000

Capitaluri lainchidereaexercitiului

68.250 62.000 54.000 68.250 56.750 51.000

Bilantul



7 of 11 5/14/2014 10:01 PM

2001 2000 1999 2001 2000 1999

Active imobilizate 31.000 26.000 20.000 31.000 19.000 16.000

Active curente 46.000 44.000 40.000 46.000 44.000 40.000

Impozite amanate 1.250 1.250 1750 1.000

Total activ 78.250 70.000 60.000 78.250 64.750 57.000

Datorii curente 10.000 8.000 6.000 10.000 8.000 6.000

Capitaluri proprii 68.250 62.000 54.000 68.250 56.750 51.000

Total capitaluri si datorii 78.250 70.000 60.000 78.250 64.750 57.000

Modificari ale politicilor contabile

O modificare a politicii contabile trebuie efectuata doar daca este ceruta de statut sau de un organism de elaborare a standardelorcontabile sau daca aceasta modificare are ca rezultat o prezentare mai adecvata a evenimentelor sau tranzactiilor in situatiile financiareale societatii.

Urmatoarele nu sunt considerate schimbari de politica contabila :

adoptarea unei metode contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera in substanta de evenimentele sau tranzactiile ce au avutloc anterior;

adoptarea unei noi metode contabile pentru evenimente si tranzactii ce nu au avut loc anterior sau care au fost neimportante;

schimbarea politicii contabile este aplicata retrospectiv sau prospectiv in concordanta cu cerintele acestui Standard.

Adoptarea unui Standard International de Contabilitate

O schimbare in cadrul unei politici contabile care este datorata adoptarii unui IAS trebuie reflectata in concordanta cu dispozitiile tranzitoriidin cadrul acelui IAS, in cazul in care acestea exista. In absenta oricarei dispozitii tranzitorii, schimbarea politicii contabile trebuie aplicata inconcordanta cu tratamentul contabil de baza sau cu tratamentul contabil alternativ permis.

Alte modificari ale politicilor contabile - Tratamentul de baza

O modificare a politicii contabile trebuie aplicata retroactiv, in afara de cazul in care valoarea oricarei ajustari rezultate aferenteperioadelor anterioare nu poate fi determinata in mod rezonabil. Orice ajustare rezultata trebuie reflectata ca o ajustare a soldului dedeschidere a rezultatului reportat. Informatiile comparative trebuie recalculate, in afara de cazul in care acest lucru este impracticabil.

O schimbare a politicii contabile trebuie aplicata in mod prospectiv (doar pe viitor) atunci cand valoarea ajustarii soldului de deschidere arezultatului reportat nu poate fi determinata in mod rezonabil.

Cand o schimbare in cadrul unei politici contabile are un efect semnificativ asupra perioadei curente sau asupra oricarei perioadeprezentate sau poate avea efecte semnificative asupra perioadelor ulterioare, o societate trebuie sa prezinte urmatoarele:

motivele schimbarii;

valoarea ajustarii pentru perioada curenta si pentru toate perioadele prezentate; suma corespunzatoare ajustarilor efectuate in perioadele anterioare celor incluse in informatiile comparative; faptul ca informatiile comparative au fost recalculate sau ca acest lucru este imposibil.

Alte modificari ale politicilor contabile - Tratamentul alternativ permis

O schimbare a politicii contabile trebuie aplicata retrospectiv, in afara de cazul in care suma corespunzatoare oricarei ajustari aferenteperioadelor anterioare nu este determinabila in mod rezonabil. Orice ajustare rezultata trebuie inclusa in determinarea rezultatului netcorespunzator perioadei curente. Informatiile comparative trebuie prezentate asa cum au fost reflectate in situatiile financiarecorespunzatoare perioadei anterioare. Informatiile comparative aditionale pro forma trebuie prezentate conform tratamentului de baza, inafara de cazul in care acest lucru este impracticabil.

O modificare in cadrul politicii contabile trebuie aplicata in mod prospectiv (doar pe viitor) atunci cand suma ce trebuie inclusa in rezultatulnet corespunzator perioadei curente nu poate fi determinata in mod rezonabil.

Cand o modificare a unei politici contabile are un efect semnificativ asupra perioadei curente sau asupra oricarei perioade prezentate saupoate avea efecte semnificative asupra perioadelor ulterioare, o societate trebuie sa prezinte urmatoarele:

motivele modificarii;

suma corespunzatoare ajustarii reflectate in rezultatul net corespunzator perioadei curente; suma corespunzatoare ajustarilor efectuate in fiecare perioada pentru care informatiile pro forma sunt prezentate si sumele

corespunzatoare ajustarilor efectuate in perioade anterioare celor incluse in situatiile financiare. Daca este impracticabila prezentareainformatiilor pro forma, acest lucru trebuie mentionat.

Exemplu

O societate obisnuia sa inregistreze cheltuielile cu dobanda in contul de profit si pierdere, cheltuieli aferente creditelor pentru productia deimobilizari corporale obtinute in regie proprie. In 2001 se decide sa se schimbe politica contabila adoptata in ceea ce priveste capitalizareasi sa capitalizeze, retrospectiv, cheltuielile cu dobanda.

Pana in anul 1999 s-au inregistrat cheltuieli cu dobanda in valoare de 8.000.000.

Daca societatea aplica tratamentul de baza, conform IAS 8, toate modificarile facute retroactiv vor afecta capitalurile de deschidere.

Pe ultimii trei ani cunoastem urmatoarele informatii:


Elemente 2001 2000 1999

Venituri din vanzarea marfurilor 44.000 40.000 30.000

Venituri din productia de imobilizari 10.000 6.000 5.000

Cheltuieli diverse (20.000) (18.000) (15.000)


8 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Rezultat din exploatare 34.000 28.000 20.000

Cheltuieli cu dobanda (6.000) (4.000) (4.000)

Rezultat brut 28.000 24.000 16.000


Rezultat net 21.000 18.000 12.000




Elemente 2001 2000 1999




Bilantul

Elemente 2001 2000 1999


Active curente 46.000 44.000 40.000

Total activ 82.000 70.000 60.000




Rezolvare

Daca nu putem identifica cheltuielile cu dobanda capitalizata anterioare anului 2001, schimbarea de metoda va fi aplicata prospectiv, adicain anul curent se va capitaliza dobanda de 6.000.000, fara a afecta rezultatele anilor trecuti sau capitalurile de deschidere.

Presupunem, insa, ca putem identifica cheltuielile cu dobanda si pentru cei doi ani anteriori, astfel incat societatea va aplica schimbareametodei retrospectiv.

Daca societatea aplica tratamentul de baza, conform IAS 8, toate modificarile facute retroactiv vor afecta capitalurile de deschidere.

Contul de rezultate va arata asa:

ElementeRetratat

2001 2000 1999

Venituri din vanzarea marfurilor 44.000 40.000 30.000

Venituri din productia de imobilizari 16.000 10.000 9.000

Cheltuieli diverse (20.000) (18.000) (15.000)

Rezultat din exploatare 40.000 32.000 24.000

Cheltuieli cu dobanda (6.000) (4.000) (4.000)

Rezultat brut 34.000 28.000 20.000


Rezultat net retratat 25.500 21.000 15.000


Din contul de profit si pierdere pentru anii 1999 2001 au crescut veniturile din productia de imobilizari cu suma cheltuielilor cu dobanda cevor fi capitalizate. Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost recalculata in functie de o rata a impozitului de 25%.

Situatia modificarilor capitalurilor proprii, retratata, este:

ElementeRetratat

2001 2000 1999



9 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Efectul modificarii politicii contabile 12.000 9.000 6.000

Capitaluri la deschidere retratate 74.000 63.000 56.000

Rezultatul nedistribuit 14.500 11.000 7.000

Capitaluri la inchiderea exercitiului 88.500 74.000 63.000

Remarcam ca invariabil rezervele de deschidere retratate coincid cu rezervele de la inchiderea exercitiului precedent.

Sumele au fost calculate dupa cum urmeaza:

Pentru anul 1999, efectul modificarii de politica va fi prezentat in valoare neta, fara a tine cont de impozitul pe profit, dar vom lua in calculcheltuiala cu dobanda necapitalizata din anii anteriori.

Aceasta inseamna:

Pentru anul 2000, efectul modificarii de politica va fi prezentat tot valoare neta, dar vom lua in calcul cheltuiala cu dobanda necapitalizatadin anii anteriori, adica 4.000.000 pentru anul 1999 si 8.000.000 pentru anii anteriori. Aceasta inseamna:

Pentru anul 2001, efectul modificarii de politica va tine cont de cheltuiala cu dobanda necapitalizata din anii anteriori, adica 4.000.000pentru anul 2000, 4.000.000 pentru anul 1999 si 8.000.000 pentru anii anteriori. Aceasta inseamna:

Rezultatele nedistribuite, care se capitalizeaza si sunt asimilate capitalurilor proprii, sunt calculate pe baza contului de profit si pierdere,scazand din rezultatul retratat profitul repartizat sub forma de dividende.

Bilantul retratat va arata asa

Elemente Retratat

2001 2000 1999


Active curente 68.000 44.000 40.000

Total activ 104.000 86.000 72.000


Impozite amanate de plata 5.500 4.000 3.000



Sumele au fost calculate dupa cum urmeaza:

Pentru anul 1999, imobilizarile vor fi majorate cu dobanda suportata inainte de 1999 si cea din 1999:

Impozitele amanate vor fi egale cu cota impozitului pe profit de inmultit cu cresterea valorii activelor:

Pentru anul 2000:

Impozitele amanate vor fi egale cu :

Pentru anul 2001:

Impozitele amanate vor fi egale cu :

Folosind tratamentul alternativ, intreprinderea nu va corecta situatiile financiare anterioare anului 2001, ci va capitaliza cheltuiala cudobanda curenta si va prezenta un set de situatii comparative.Contul de profit si pierdere va avea urmatoarea forma:

Elemente Recalculate

2001 2000 1999 2001 2000 1999

Venituri din vanzarea marfurilor 44.000 40.000 30.000 44.000 40.000 30.000

Venituri din productia de imobilizari 32.000 6.000 5.000 16.000 10.000 9.000

Cheltuieli diverse (20.000) (18.000) (15.000) (20.000) (18.000) (15.000)

Rezultat din exploatare 56.000 28.000 20.000 34.000 28.000 20.000


10 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Cheltuieli cu dobanda (6.000) (4.000) (4.000) (6.000) (4.000) (4.000)

Rezultat brut 50.000 24.000 16.000 34.000 28.000 20.000

Impozit pe profit (12.500) (6.000) (4.000) (8.500) (7.000) (5.000)

Rezultat net 37.500 18.000 12.000 25.500 21.000 15.000

Dividende distribuite 11.000 10.000 8.000 11.000 10.000 8.000

Rezultat reportat 26.500 8.000 4.000 14.500 11.000 7.000

Venitul din productia de imobilizari din anul 2001 l-am calculat tinand cont de toata dobanda ce ar fi trebuit capitalizata pana in anul 2001inclusiv, adica : 10.000 (productie obtinuta in cursul perioadei) + + 8.000 + 4.000 + 4.000 + 6.000 = 32.000 mii lei. Impozitul pe profit a fostrecalculat.Situatia modificarii capitalurilor proprii va avea urmatoarea forma:

Elemente Recalculate

2001 2000 1999 2001 2000 1999

Capitaluri la deschidere 62.000 54.000 50.000 62.000 54.000 50.000

Efectul modificarii politicii contabile - - - 12.000 9.000 6.000

Capitaluri la deschidere retratate - - - 74.000 63.000 56.000

Rezultatul nedistribuit 26.500 8.000 4.000 14.500 11.000 7.000

Capitaluri la inchiderea exercitiului 88.500 62.000 54.000 88.500 74.000 63.000

Bilantul retratat

Elemente Recalculate2001 2000 1999 2001 2000 1999

Active imobilizate 58.000 26.000 20.000 36.000 42.000 32.000

Active curente 46.000 44.000 40.000 68.000 44.000 40.000

Total activ 104.000 70.000 60.000 104.000 86.000 72.000

Datorii curente 10.000 8.000 6.000 10.000 8.000 6.000

Impozite amanate de plata 5.500 - - 5.500 4.000 3.000

Capitaluri proprii 88.500 62.000 54.000 88.500 74.000 63.000

Total capitaluri si datorii 104.000 70.000 60.000 104.000 86.000 60.000

Valoarea imobilizarilor din 2001 va fi valoarea de la sfarsitul lui 2000 plus imobilizarile obtinute in timpul anului: 26.000 + 32.000 = 58.000.Diferenta de impozit a fost calculata ori ca noul impozit recalculat minus cel vechi (12.500 7.000), ori tinand cont de cheltuielile dinainte de2001 necapitalizate si de rata impozitului pe profit:

In Romania nu se poate aplica, conform O94/2001, tratamentul de baza pentru schimbarea metodelor si politicilor contabile, ramanand casingura optiune tratamentul alternativ, care totusi presupune si o retratare pro forma a situatiilor financiare in conformitate cu tratamentul debaza, pentru uzul utilizatorilor.

In schimb, intr-un viitor apropiat probabil ca vor putea aplica tratamentul de baza pentru corectarea erorilor fundamentale, atat societatilemari ce aplica O94/2001 (a aparut un analitic nou pentru contul de rezultat reportat, ca urmare a corectarii erorilor fundamentale), cat si celemici si mijlocii ce aplica ordinul 306 (vezi regulile de utilizare ale contului de rezultat reportat, care se pot debita sau credita, in functie deeroarea fundamentala descoperita.

Bibliografie1. *** Standardele Internationale de Contabilitate, Bucuresti, Editura Economica, 2001

2. RISTEA, M., Metode si politici contabile de intreprindere, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2000

3. FELEAGA, N., MALCIU, L., Politici si optiuni contabile, Bucuresti, Editura Economica, 2002

.comCopyright 2014 - Toate drepturile rezervate.

Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


11 of 11 5/14/2014 10:01 PM

Aprofundari Si Nuantari Privind Erorile Fundamentale Si Modificarile de Politici Contabile

Documents

Transcript of Aprofundari Si Nuantari Privind Erorile Fundamentale Si Modificarile de Politici Contabile