apoliticieniis[tm[reni? Pre;edintele - informatia-zilei.ro · e-mail

Gorbaciov acomplotat`mpotriva luiHonecker `n 1987

Mihail Gorbaciov aorganizat un complot menit săîl îndepărteze de la putere peliderul Germaniei de Est, ErichHonecker, în ultimii ani aiRăzboiului Rece, potrivit unuistudiu al cotidianului BerlinerMorgenpost.

Se spune c[ Gorbaciov voiaca serviciile secrete ruseşti(KGB) să organizeze o loviturăde stat împotriva omologuluisău din Germania de Est în1987, cu doi ani înainte decăderea Zidului Berlinului, cuintenţia de a-l înlocui cu fostulcomandant din Dresda, HansModrow (81 de ani).

Guvernul sovietic aconceput planul, cu ajutorulKGB, potrivit unor înregistrăride la Kremlin şi unor cercetăriistorice, scenariul ZindconZrmat şi de fostul consilieral lui Gorbaciov, Valentin Falin.Fost şef al STASI, Markus Wolfa fost inclus în acest complot, la5 februarie 1987 exprimându-şi dorinţa de a se retrage, subpretextul că vrea să devinăscriitor.

Descoperiri arheologice din comuna C[pleniPe teritoriul comunei Căpleni, aşezat pe malul propriu-zis

al fostei mlaştini Ecedea, se a[ă numeroasele vestigii arheologice.Primele vestigii arheologice de pe teritoriul comunei au fostdescoperite ca urmare a lucrărilor hidrotehnice realizate cuocazia marilor lucrări de desecare a mlaştinii Ecedea, întreprinsepe la Znele secolului al XIX-lea.

PAGINA 11 Horoscopul s[pt[m]nii 17-23 august

PAGINA 5

de

Duminic[ 16 august 2009 Anul VII Nr. 349

Nu rata provocarea propus[ de Informa\ia Zilei< o vacan\[ la Marea Neagr[!

“~nc[ din copil[rie am fostambi\ioas[ ;i foarte exigent[cu mine `ns[mi”

35 de profesioni;ti din lumea arteis-au reunit la Bobald

Dorothea Fleiss organizeaz[pentru al 11-lea an consecutivtab[r[ de crea\ie la Carei pentru c[,dup[ cum ne-a m[rturisit, aici s-an[scut. Dar ea mai organizeaz[tabere `n China, Austria, Fran\a,Germania. De-a lungul anilormanifest[rile au fost g[zduite defosta cas[ a lui Ceau;escu, `nGr[dina viilor, `n casa ei, la Casteluldin Carei, sau la Bobald. ~n anul2007 participarea era de 70 depersoane sosite din 36 de \[ri alelumii - atunci arti;tii au lucrat `nsala de sport a fostei :coli speciale.~n anul 2000 s-a decis s[ fondeze oasocia\ie de arti;ti profesori laStuttgart, ora;ul unde e stabilit[, `nscopul de a u;ura invita\ia pentruvize la arti;tii care particip[ lasimpozioanele de la Carei. Oinedit[ expozi\ie la preg[tirea c[reialucreaz[ cu Muzeul Jude\ean esteprima bienal[ de “Carte - obiect”.Despre cum s-a n[scut ideea ei, ne-a relatat< “~n urm[ cu 3-4 ani ZrmaGoogle f[cea cunoscut c[ vrea s[electronizeze toate c[r\ile. Am f[cuto instala\ie cu 175 de c[r\imuniZcate, jum[tate din num[rulde zile dintr-un an.” PAGINA 7

PAGINA 2 Administra\iile locale nu vor descentralizare dac[ li se transfer[ doar cheltuieli

Pre;edintelestatului Costa Ricas-a `mboln[vit degrip[ porcin[

PAGINA 9

Femeile singure prefer[ b[rba\iic[s[tori\i

Femeile singure consideră că bărbaţiicăsătoriţi sunt "partide" mai bune decâtcelibatarii, potrivit rezultatelor unui studiuamerican efectuat de cercetătorii de laUniversitatea de Stat din Oklahoma (SUA),informează dailymail.co.uk. Femeile celibatareobişnuiesc să spună că "toţi bărbaţii buni suntdeja luaţi ", iar această "calitate" a lor îi face şi maiatractivi. Faptul că aceştia au deja pe cineva înviaţa lor îi face să devină şi mai dezirabili.

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

100 de ani de la moarteapreotului dr. Ioan Ardelean

Unde `;i petrec vacan\a politicienii s[tm[reni?

Oscar Arias, pre;edintelestatului Costa Rica ;i laureat alpremiului Nobel pentru pace`n 1987, s-a `mboln[vit degrip[ porcin[ ;i este izolat ladomiciliu, a anun\at frateles[u. Arias, `n v]rst[ de 67 deani, va trebui s[ stea izolat celpu\in o s[pt[m]n[, dar nu `;iva delega atribu\iile. Gripaporcin[ a ucis 27 de persoane`n Costa Rica, unde 800 deoameni au fost contamina\i,scrie AFP. ~n `ntreaga lumecirca 16.000 de oameni s-au`mboln[vit de grip[ porcin[ ;ipeste 1.500 au murit, arat[datele Organiza\iei Mondialea S[n[t[\ii.

“Eu sunt Zic[ deceferist, p[rin\ii mei au fostoameni simpli, dar cufoarte mult bun sim\. Potspune c[ p[rin\ii mei mi-au fost mentori `n via\[. Eimi-au insu[at ;i pasiuneapentru munc[, dar ;i ceapentru studiu.

Toat[ tinere\ea mea nuam f[cut dec]t s[ muncescfoarte mult ;i niciodat[func\iile mele ;i locurilemele de munc[ nu mi-aupermis s[ `mi respectprogramul de lucru de optore. ~ntotdeauna am avutfunc\ii cu mariresponsabilit[\i, care aunecesitat mult efort ;i timp.B[iatul meu `mi spuneacum c[ am stat prea pu\incu el c]nd era mic.Adev[rul e c[, dac[ dore;tis[ faci performan\[ pe planprofesional, trebuie s[ ai ofamilie care s[ te `n\eleag[,iar eu am avut o astfel defamilie.” PAGINA 4

Cei care nu au reu;it s[ se `nscrie `nc[ la concursul nostru opot face p]n[ la data de 23 august, ora 12, urm]nd ca `n ziuaurm[toare s[ anun\[m c];tig[torul concursului. V[ reamintim;i `ntrebarea concursului< Ce `\i place cel mai mult `n suplimentulnostru cultural “Informa\ia de Duminic[“? R[spunde laprovocare `n e-mail la [email protected], trimi\]nd;i datele tale personale< nume, prenume, adresa, adresa de e-mail,data na;terii ;i un num[r de telefon, iar noi te premiem cum secuvine! PAGINA 9

Pu\in[ lume ;tie faptul c[ vremede trei ani excep\ionalul absolventde teologie de la Roma a slujit înp[r\ile S[tmarului, av]nd chiar dep[timit pentru atitudinea sa tran;antrom]neasc[ dovedit[ ;i ca paroh înp[r\ile S[tmarului. C[ut[m în acestec]teva r]nduri s[-i creion[m unscurt portret celui trecut la ve;nicieacum 100 de ani. PAGINA 3

La prima vedere v]n[toarea este o pasiune camulte altele. Da, a;a este, vor spune unii, iar al\iivor avea obiec\iuni privind costurile pe care leimplic[ o asemenea pasiune, comparativ cu altele.Asta mai ales pentru c[ spre deosebire de altesporturi cotiza\ia de membru este una consistent[,armele de v]n[toare sunt la r]ndul lor la pre\uride c]teva sute de lei, apoi sunt necesare accesoriiprecum lunet[, gloan\e ;i c]te altele. Nu lipsescdin acest sport nici satisfac\iile.

Doru Sabou, v]n[tor pasionat ;icolec\ionar de trofee

PAGINA 8

Valer Marian, senator PSD,

a fost la munte `n Co

vasnaDeputatul

PDL Ioan Holdi; va

merge la om[n[stire Viorel Bud

a, deputatPNL, s-a

relaxat laOcna :oga

tag Pre;edintele Consiliu

lui

Jude\eanse afl[ `n

Spania

2 Informa\ia de Duminic[/16 august 2009

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< [email protected]

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< [email protected]

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Miercuri

Reprezentan\ii administra\iei localenu vor sus\ine descentralizarea dacăaceasta va Z "par\ială", a declarat lunipre;edintele CJ Teleorman, social-democratul Liviu Dragnea, precizândunele ministere transferă către autorită\ilelocale doar anumite atribu\ii.

Dragnea a atras aten\ia asupra faptuluică reprezentan\ii administra\iei locale nuvor sus\ine proiecte de acte normativepentru descentralizare par\ială. "Dinpăcate, sunt ministere care transferăanumite competen\e ;i atribu\ii îninteriorul ministerelor ;i, practic,descentralizează către administra\iapublică locală numai cheltuiala ;i nu vomsus\ine lucrul acesta. ;i am cerut ca, înaintede a analiza în Guvern propunerea unuiminister pentru descentralizare, să treacăîntâi pe la noi ;i să ne spunem ;i punctulde vedere", a spus Liviu Dragnea. El amai precizat că în cadrul discu\iei purtateluni la Guvern pe margineadescentralizării ;i a standardelor de costnu s-a avansat o cifră pentru reducereapersonalului din administra\ia locală, iaraceastă problemă nu s-a pus nici în cadrulîntâlnirii din Coali\ie ;i "nici măcar înscrisoarea de inten\ie cu FMI".

"Nu s-a discutat de reducereapersonalului în administra\ia locală, ci amdiscutat de reducerea cheltuielilor defunc\ionare ;i asumarea de către stat, după

ce stabilim normativul de personal, afunc\ionării în comunită\ile care nu auvenituri", a spus Dragnea. El a declarat căse poate discuta ;i accepta, eventual, un actnormativ care să stabilească un concediufără plată pentru un număr de zile, 10-12zile, prin rota\ie de către to\i func\ionarii;i ale;ii locali, până la sfâr;itul anului, îna;a fel încât să nu Ze afectat echilibrulmacroeconomic, dar că ale;ii locali nusus\in reducerile de personal.

FMI, verdict nemilos< 150.000de bugetari da\i afar[

Costul noii tran;e de împrumutacordate de Fondul Monetar Interna\ional

ar Z disponibilizări masive în rândulbugetarilor. Ipoteza a fost lansată depre;edintele sindicatului Sed Lex, VasileMarica. ":tiu că FMI a cerutdisponibilizarea a 150.000 de angaja\i dinsectorul bugetar, ;tiu că, după teoriaconspira\iei, acolo unde vine FMI aparprobleme, mi;cări sociale ;i mai ;tiu căFMI împrumută în general guvernelecorupte", a declarat Vasile Marica.

Ipoteza liderului sindical n-a fostconZrmată ;i de politicieni. Unul dintremembrii comisiei de negocieri cu FMI,ministrul Constantin Ni\ă a refuzat să deadetalii referitoare la variantadisponibilizării a 10% dintre bugetari, dara declarat că este posibil ca pensiile ;isalariile să înghe\e ;i anul viitor.

Delega\ia FMI în România va propuneconducerii institu\iei ca o parte dinurmătoarele două tran;e din împrumutulextern să se ducă la buget pentruacoperirea deZcitului, a spus Je\reyFranks, men\ionând că Fondul se bazează;i pe ceilal\i parteneri din acordul external României.

Ajustarea cheltuielilor salariale însistemul public, în următorii 4-5 ani, artrebui să Ze de "cel pu\in 0,5% din PIB înZecare an" începând cu 2010, pentru aajunge sub 6% din PIB, a declarat ;efulmisiunii FMI în România, Je\rey Franks.

Mar\i

Cei circa 100 de poli\i;ti din jude\eleDolj ;i Olt care au protestat, mar\i, în Pia\aMihai Viteazul din Craiova au cerut ca o"clonă" a Elenei Udrea să Ze numităministru de Interne, spunând că ministrulTurismului a ;tiut să aducă bani pentrusalvamari ;i tabere, în timp ce Poli\ia e în"colaps". Organizatorii protestului dincentrul Craiovei au solicitat autoriza\iepentru 500 de cadre, însă în Pia\a MihaiViteazul s-au adunat doar aproximativ100 de poli\i;ti din jude\ele Dolj ;i Olt.Protestatarii din Pia\a Mihai Viteazul,îmbrăca\i în hainele de serviciu, au [uierat;i au huiduit, scandând "Demisia!”.

"Trebuie să clonăm o anumitădoamnă din Guvern care ori de câte ori acerut bani i s-au dat. A cerut bani pentrutabere, i s-au dat, a cerut bani pentrusalvamari, i s-au dat. Cred că trebuie să oclonăm ;i s-o punem ministru de Interne",a spus de la o portavoce, în aplauzele celorstrân;i în pia\ă, pre;edintele SPV "Prolex",Zliala Dolj, Eduard Măce;eanu. El a spuscă poli\i;tii sunt nevoi\i să "cer;ească" coli

de scris de la primăriile localită\ilor în careactivează sau să alimenteze din banii lorma;inile de serviciu. La Bucure;ti, maimul\i poli\i;ti dintre cei îmbrăca\i înuniforme ;i care au participat la protestuldin fa\a Ministerului de Interne au aruncatcu bomboane în \inte, aZrmând că, fărăbani, nu pot prinde infractori.

Nemirschi, veri8cat de DNApentru abuz `n serviciu

Procurorii DNA efectuează actelepremergătoare fa\ă de o posibilă faptă deabuz în serviciu,care ar Z fost săvâr;ită deministrul Mediului, Nicolae Nemirschi,în cazul atribuirii prin încredin\are directăa unui contract Zrmei Ars Advertising, audeclarat surse judiciare.

Potrivit acelora;i surse, anchetatoriivor să stabilească dacă acel contractini\ial semnat de fostul ministru, AttilaKorodi, prevedea posibilitatea încheieriiunor acte adi\ionale. "Nemirschi a sus\inut

că încheierea contractului cu ArsAdvertising s-a făcut ca o continuare acontractului încheiat de Korodi. Rămâne,însă, de văzut acest lucru, pentru căprimele indicii arată că ar Z trebuit făcutălicita\ie pentru contractul cu ArsAdvertising, întrucât este unul de sinestătător", au declarat surse judiciare.

Adriana Să:oiu sare `napărarea Elenei Udrea

Surpriză la comisia parlamentară careanchetează cheltuirea banilor la MinisterulTurismului. Deputatul PNL, AdrianaSăboiu, i-a luat apărarea Elenei Udrea.Fostul consilier preziden\ial a sus\inut căMinistrul Turismului nu a făcut nimicilegal atunci când le-ar Z plătit diurnejurnali;tilor. "Doamna Udrea nu a făcutnimic ilegal pe fond, în acest sens. Doarcă, am un semn de întrebare Zind vorbade bani publici ;i sper să îl elucidez pânăla Znalul anchetei" a spus Adriana Săboiu.

În jur de 10.200 de persoane din cadrulsocietă\ilor comerciale ;i din cadrulcompaniilor na\ionale vor Z restructuratepână la sfâr;itul anului, a anun\at ministrulEconomiei, după ;edin\a de Guvern.Adriean Videanu a declarat, de asemenea,că disponibilizările au început la 1 ianuarie2009 ;i se vor încheia la 31 decembrie2009. "Un număr de 30 de societă\icomerciale ;i companii na\ionale sunt înproces de restructurare a activită\ii ;i îlvor continua, astfel încât de la începutulanului s-au disponibilizat aproape 4.800de oameni ;i până la sfâr;itul anului se vormai restructura al\i 5.400. Astfel că, întotal, vor Z disponibiliza\i în jur de 10.200de oameni. Avem cadrul legal, este vorbade legea 31 a societă\ilor comerciale, peceea ce înseamnă restructurarea. Pe Zecareprocedură în parte avem actele normative,unele sunt proiecte de legi, altele suntHotărâri de Guvern care ne vor ajuta lacomasarea agen\iilor din subordine", adeclarat ministrul Economiei.

PNL vrea alegeri preziden\aleîntr-o zi de vineri

Senatorul PNL de Cluj, MariusNicoară, dore;te ca alegerile preziden\ialesă se desfă;oară într-o zi de vineri, conform

unei ini\iative legislative a sa depusă laSenat.

“Trag nădejdea că această lege,deoarece am promovat-o în sesiuneaparlamentară anterioară, deci, înprimăvară să poată să parcurgăprocedurile normale prin Parlament ;i easă Ze aplicabilă din luna noiembrie, cândvor avea loc alegerile preziden\iale”, aaZrmat Nicoară. El sus\ine că românii vordori să mearg[ la urne deoarece în bazadovezii că ;i-au exercitat dreptul la vot vorprimi zi liberă. “Cei are se prezintă la vot,având dovada că au fost la vot, să poată săaibă zi liberă, iar cei care lucrează vineri,care sunt implica\i în desfă;urareaprocesului de vot, să poată să meargă perând la vot ;i să aibă zi liberă luni. Aici mărefer la poli\ie, pompieri, cadre medicale,care sunt obligate să Ze la serviciu în ziuavotului”, a mai subliniat senatorul liberal.

Acesta sus\ine că ideile privindobligarea cetă\enilor să voteze nu suntprincipii democratice, însă organizareaalegerilor în ziua de vineri ;i ob\inereaunei zi libere în acest sens e o solu\ie bună.“Am considerat că trebuie să gândesc unproiect de lege care să stimuleze cetă\eniiRomâniei să se prezinte la vot, să îi co-interesăm, cu alte cuvinte ;i am găsitformula ca vinerea să Ze zi de vot, doarvineri”, a mai spus Nicoară.

Joi

Vineri

Pre;edintele Traian Băsescu a declarat,vineri, la Bra;ov că problemele din justi\ie;i din administra\ia publică se pot rezolvadoar prin reducerea de cheltuieli,apreciind că este gre;ită varianta de a nuse lucra lunar zece zile, variantă anun\atăde ministrul Finan\elor, Gheorghe Pogea.

"Problemele din justi\ie se pot rezolvaîn acela;i mod în care se rezolvă în întreagaeconomie, adică prin reducerea decheltuieli", a declarat presei Băsescu încadrul unei vizite făcute la Bra;ov. În ceeace prive;te problemele din administra\ieBăsescu a spus că există două abordăripentru reducerea cheltuielilor, Ze variantareducerii de personal, Ze varianta de lucrude 20 de zile din 30, pe aceasta din urmă

considerând-o gre;ită."Mie mi se pare gre;ită varianta 20 de

zile din 30, deoarece vor Z demotiva\i ;iangaja\ii buni. Această criză ne-a făcutpoza exceselor din administra\ie. Se poateface o selec\ie corectă a personalului fărăa \ine cont de in[uen\e politice sau altfelde in[uen\e", a spus Băsescu. El a precizatcă personal optează pentru o selec\iecalitativă a angaja\ilor, deoarece interesulunui ministru, al unui primar sau al unui;ef de agen\ie este să aibă în jurul lui unpersonal bun pentru că, în caz contrar, totel va avea probleme. :eful statului a maispus că sunt multe comune unde existăexces de personal ;i care se confruntă cuo lipsă a standardului de personal.

S]mb[t[

Federa\ia Educa\iei Na\ionale criticădecizia executivului de a-;i asumarăspunderea pe Codul educa\iei ;i legeasalarizării unitare, sugerând că guvernulBoc ;i-ar depă;i astfel competen\ele,putând genera ample mi;cări sindicale deprotest, se arată într-un comunicat FEN.

Executivul condus de Emil Boc aanun\at că va trece în Parlament pachetullegislativ care con\ine legea salarizăriiunitare ;i Codul educa\iei, prin asumarearăspunderii. Reprezentan\ii FEN suntnemul\umi\ă că salariile din învă\ământvor Z reduse cu până la 25%, începând cu1 ianuarie, ceea ce ar echivala cu "o nouăîncercare de înmormântare a educa\iei".

"FEN este convinsă că situa\ia actuală

va genera ample mi;cări de protest care arputea culmina cu greva generală. Se parecă pentru unii, a[a\i de mult în campanieelectorală, numărarea voturilorpreziden\iale este mult mai importantădecât respectarea promisiunilor făcute ;iasumate prin semnătură, iar populismul;i demagogia iebină vor distruge deZnitiveduca\ia”, a declarat secretarul general alFEN, Constantin Ciosu. Toate acestelucruri se întâmplă `n timp ce guvernuleste în plină campanie de disponibilizări,în învă\ământ urmând să Ze reduseaproximativ 20.000 de norme începândcu 1 septembrie. Mai mult, acuză FEN,"guvernul a reinventat munca voluntară,prin introducerea concediilor fără plată".

Mini;trii au prezentat primele agen\iidesfiin\ate

Poli\i;tii o vor pe Elena Udrea la Interne

B[sescu< Problemele din justi\ie se potrezolva doar prin reducerea de cheltuieli

Sindicatele din `nv[\[m]nt amenin\[cu greva general[

Deputatul PDL, SulZna Barbu, aaZrmat că noul Cod al Educa\iei, elaboratla Minister, se a[ă în afara programuluide guvernare ;i nu \ine cont de prevederilePactului pentru Educa\iei ;i că, pentrudemocrat-liberali, "op\iunea majoră oreprezintă pachetul Miclea". "CodulEduca\iei pare a Z de fapt Codul pentruAndronescu. Este un Cod împotrivaelevilor, studen\ilor, părin\ilor ;i cadrelordidactice. Codul Andronescu întăre;tein[uen\a politicului asupra sistemuluieduca\ional, centralizează la ministertoate deciziile ;i îndepărtează decizia debeneZciari", a declarat joi SulZna Barbu."Un ministru care nu respectă programulde guvernare, din punctul nostru devedere, trebuie să plece, dar aici estedecizia doamnei ministru", a spus Barbu.

Poli\i;tii nu vor asigura ordinea`n ziua alegerilor preziden\iale

Poli\i;tii vor sta acasă cele 10 zile fărăplată în campania electorală ;i în ziua

alegerilor preziden\iale, dacă sistemul desiguran\ă publică va Z vizat de măsuraconcediului for\at, a declarat liderulSindicatului Na\ional al Poli\i;tilor, joi,după întâlnirea pe care a avut-o cu DanNica. Marin Gruia a precizat că nu se ;tiecu exactitate dacă poli\i;tii vor Z obliga\isă intre în concediu fără plată timp dezece zile, însă dacă acest lucru se vaîntâmpla atunci vor alege "perioadacampaniei electorale ;i ziua alegerilorpreziden\iale".

Întâlnirea de joi, dintre sindicali;ti ;iministrul internelor Dan Nica, a durataproape trei ore, timp în care, după cuma precizat juristul Sindicatului Na\ional alPoli\i;tilor ;i Personalului Contractual,Dumitru Coarnă, au fost aduse în discu\ietoate revendicările poli\i;tilor, iar singurullucru cert este că până la sfâr;itul anuluinu se vor face încadrări. S-a discutat înprimul rând despre lipsa fondurilorbugetare, lipsa de personal, despre plataorelor suplimentare, a compensa\iilorpentru chirie, pentru echipament ;idespre plata primelor de vacan\ă.

PDL pune tunurile pe Androneasca

Administra\iile locale nu vor descentralizaredac[ li se transfer[ doar cheltuieli

PERSONALIT~}I

100 de ani de la moarteapreotului dr. Ioan Ardelean

16 august 2009/Informa\ia de Duminic[ 3

Valeriu Lazarov s-astins din via\[

Celebrul produc[tor de televiziuneValeriu Lazarov s-a stins din via\[ lav]rsta de 73 de ani. Cauzele decesului,conform comunicatului emis presei,au fost complica\ii apărute după ointerven\ie chirurgicală pe colon.

Fostul director general ;i consilieral televiziunii spaniole Telecinco (`nperioada 1985-1994) ;i realizator alTeleviziunii Spaniole `n anii ‘70 ;i-a`ncheiat drumul p[m]ntesc mar\idiminea\a.

“Cu imens[ durere `n sufet ;ive;nic[ iubire, v[ comunic[m c[ mar\i,11 august 2009, la ora 3.45 (oraRegatului Spaniei), a trecut `n neZin\[Valeriu Lazarov, tat[, so\ ;i bunic”,informeaz[ comunicatul trimis defamilia Lazarov.

Miercuri s-au desf[;urat serviciilefunerare `n Madrid, iar la Bucure;ti seva \ine o slujb[ religioas[, ortodox[, lao dat[ stabilit[ de familie ce va Zcomunicat[ ;i presei.

Pe l]ng[ televiziunea spaniol[,Lazarov de\inea ac\iuni ;i la un celebruoperator de telecomunica\ii dinSpania, dar ;i la unul din Japonia,precum ;i la televiziunile CNN ;iAntena 3 din Spania.

La capitolul planuri de viitor,produc[torul rom]n `;i dorea s[-;iextind[ afacerea `n new-media ;iteleviziune pe internet.

Gabriela Pu;ca;iu

Acum 100 de ani mediulrom]nesc din Oradea eraîndoliat. Trecuse la cele ve;nicepreotul greco-catolic, profesorul,omul de cultur[ Ioan Ardelean.IstoriograKa greco-catolic[, dar;i cea rom]neasc[ în general,poate s[-i Ke recunosc[toarepentru devotamentul cu careacesta a scos la lumin[ acte ;idocumente îngropate prinarhivele din mai multe localit[\i.

Pu\in[ lume ;tie faptul c[ vremede trei ani excep\ionalul absolvent deteologie de la Roma a slujit în p[r\ileS[tmarului, av]nd chiar de p[timitpentru atitudinea sa tran;antrom]neasc[. dovedit[ ;i ca paroh înp[r\ile S[tmarului. C[ut[m în acestec]teva r]nduri s[-i creion[m un scurtportret celui trecut la ve;nicie acum100 de ani.

Un teolog excep\ional

Ioan Ardelean s-a n[scut la Oradeaîn 15 noiembrie 1850. A urmatcursurile Gimnaziului superiorromano-catolic din Oradea. Apoi ;i-ades[v]r;it studiile teologice la Roma,Zind un student excep\ional. Anii destudiu la Roma coincid cu cei în carela ;colile Vaticanului se a[au ;i ilu;triipreo\i apar\in[tori S[tmarului, dr.Vasile Lucaciu ;i dr. Ioan Ciceronescu.A ob\inut titlul de doctor în ;tiin\eZlosoZce în 1875. Hirotonit ca preotcelib la Roma, în 23 mai 1875. A studiat;i literele, dar la Budapesta. Implicatputernic în mi;carea na\ional[.

C]t a studiat la Roma, a colec\ionatdate ;i a f[cut extrase din documentecare aveau importan\[ deosebit[pentru istoria rom]nilor.

Scrieri istorice

A scris “Istoria diecezei rom]negreco-catolice a Oradiei Mari”, în dou[volume, opera sa de c[p[t]i. Aceast[lucrare reprezint[ o contribu\ieesen\ial[ la cunoa;terea începuturilor;i evolu\iei episcopiei greco-catoliceor[dene. Na\ionalismul s[u, înte\it deîmprejur[rile istorice, nu l-aîmpiedicat s[ creeze o oper[istoriograZc[ onest[ ;i foarte util[,\in]nd seama de nivelul de atunci alscrisului confesional. Ajutat Zind latip[rirea ei de c[tre Alexandru Roman;i Leontina Balomiri, lucrarea îi estededicat[ acesteia din urm[, so\iailustrului profesor Roman de laOradea. Solicit]nd lui Bari\iu orecomandare a lucr[rii în foilena\ionale, Ioan Ardelean spune<“C[rturarii no;tri sunt cam indiferen\iîntru ajutorarea celor care se ocup[ delucr[ri de acestea ;i prin aceastadescurajeaz[, materialmente facneputincio;i pe cei mai zelo;i întrucontinuarea întreprinderilor”.

Primul volum este intitulat “Scurt[privire asupra faseloru credin\ieicre;tine la Romani dela cre;tinarealoru p]n[ la începutulu seclului XVIII”iar cel de-al doilea “Istoria Romanilorudein Diecesea Oradei-Mari înainte ;idup[ propagarea Calvinismului p]n[la anulu 1805”. Autorul ofer[ destulesugestii pentru abordarea Uniriireligioase a rom]nilor transilv[neni.MonograZa a fost scris[ pe timpulactivit[\ii desf[;urate la Blaj, adic[ în

acel prim an al exilului de la catedraBeiu;ului, materialul îns[ este lesne deîn\eles c[ a fost adunat în decursulanilor.

Lucrarea reprezint[ o contribu\iede istorie local[ deschiz[toare dedrumuri îns[ pentru marile sintezena\ionale. Cadrul subiectului este cumult dep[;it, Zind mai degrab[ oistorie a rom]nilor bihoreni. IoanArdelean a avut o bogat[ activitate ;iîn domeniul publicistic, colabor]ndprintre alte periodice ;i la“Transilvania” ;i “Foaia bisericeasc[ ;iscolastic[”. La aceast[ ultim[ publica\iei-a ap[rut lucrarea “Gregoriiu Maiorude Tusnad-Szavad, óre-canduepiscopu alu Romaniloru uniti dinTransilvania si partiile adnexe”, unstudiu mai larg dedicat ilustruluinostru conjude\ean n[scut la S[r[uad,episcopul Grigore Maior.

Profesor gimnazial emerit

Ioan Ardelean ;i-a dus carieradidactic[ la des[v]r;ire, ob\in]nd titlulde profesor gimnazial emerit. Între1875-1888 a fost profesor la Gimnaziuldin Beiu;. A fost nevoit s[ p[r[seasc[

postul de profesor în Beiu; din cauzaunui incident care a declan;at oadev[rat[ “v]n[toare de vr[jitoare”.Al[turi de profesorii Vasile Le;ianu(originar din Vezendiu, repausat caparoh la S]nmicl[u;) ;i ceodor Ro;u,se num[ra printre cei acuza\i de“dacorom]nism”, ei Zind dealtfel ceitrei profesori “amova\i” de la Beiu; înurma unui incident petrecut în 1888.Au fost îndep[rta\i, pu;i pe alte func\iipreo\e;ti, episcopul Mihail Paveldorind astfel s[ salveze liceul rom]nescdin Beiu; de la desZin\are, de;i \ineafoarte mult la tustrei dasc[lii. În 1889Ioan Ardelean a trecut la catedra alteicitadele ;colare rom]ne;titransilv[nene, la Blaj.

Va sta un singur an la Blaj, din 1890revenind în p[r\ile nordului rom]nesc,func\ion]nd pe r]nd la Dr[ge;ti, Borod;i Ciule;ti, parohii a[ate în jude\ulBihor. Între 1897 ;i 1904 a fostpensionat provizoriu pe motiv deboal[.

Printre parohii Ama\iului

Din anul 1904, oarecumîns[n[to;it, revine la slujire, vreme de

trei ani Zind paroh în Ama\i. Peparcursul anului 1904 a suplinit ;i înparohia Borle;ti cu Zlia Aciua.

Ioan Ardelean se al[tur[ ;irului deparohi care au slujit la Ama\i, printrepredecesorii s[i reg[sind numele luiAlexandru Csigy (1834-1840), VasileBony (1840-1867), Ioan Nyéki (1867-1877), Mihail Darabanth (1878-1896,ctitorul bisericii de zid ce are hramul“SZn\ii Arhangheli Mihail ;i Gavril”);i Coriolan T]rnovan (1897-1904).:tafeta slujirii în aceast[ parohie a fostpreluat[ apoi de p[rintele CornelD[r[bant, iar din 1920, peste ojum[tate de secol, istoricul bisericiirom]ne;ti din Ama\i se confund[ cucel care a fost vrednicul de amintirep[rinte Igna\iu Chirvai.

A sprijinit cu însu[e\irecandidatura pr. Constantin Lucaciu laalegerile din 1906. Ura ;i ;ovinismulmaghiar s-au dezl[n\uit în zilelealegerilor din acel an. În noaptea de 5spre 6 mai 1906 doi rom]ni din Ama\iau fost uci;i de ungurii fanatici. IosifDrago;, ginerele fostului înv[\[tor dinlocalitate, Ioan Palinca;, a r[mas mortpe loc dintr-o lovitur[ de topor.Cel[lalt localnic, George Covaciu, afost “tocat în cap cu h]rle\ele”, d]ndu-;i su[etul ;i l[s]nd în urma sa trei copiiorfani. Documentul din care cit[m maispune c[ “doi fra\i, Nu\iu ;i George:uta, au îndr[znit s[ ias[ spre c[utareab[tr]nului lor tat[. At]t ei, c]t ;i tat[llor au fost toca\i în cap”.

De fapt, principalul urm[rit eraparohul din Ama\i, dr. Ioan Ardelean.În vreme ce se întorceau rom]nii de lavotare, un curier i-a înt]mpinat înRu;eni cu vestea c[ ungurii vreau s[m[n]nce în acea noapte, adic[ dintre5 ;i 6 mai 1906, “paprica; din trupulpreotului rom]n”. A[]nd deamenin\are, dr. Ioan Ardelean a r[masîn Ru;eni ;i astfel a sc[pat cu via\[. Peatunci paroh la Ama\i era pr. GeorgeSel[gian, n[scut în 1857 la M[riu;,paroh la Ru;eni, iar dup[ aceea laLip[u, de asemenea un preot plin depatriotism.

Un condei ce p[reapu\in realizat

Dr. Ioan Ardelean a între\inutcoresponden\[ cu George Bari\iu,furnizîndu-i acestuia informa\ii desprepublica\iile rom]ne;ti din Bihor ;idespre mi;carea cultural[ ;i na\ional[din aceste p[r\i. În 24 decembrie 1884îi semnaleaz[ c[ are documente desprenum[rul ;i locuin\ele romano-catolicedin Rom]nia, de pe vremea lui :erbanCantacuzino. I le ofer[ cu generozitatelui Bari\iu.

Din 1907 se pensioneaz[ pentru a-;i putea îngriji s[n[tatea. Nu pestemult timp îns[ va trece la cele ve;nice.Se înt]mpla aceasta în 15 august 1909,dup[ ce adunase 59 de ani de via\[, dincare 35 slujise ca preot. Monograful“;coalelor Beiu;ului”, dr. ConstantinPavel, îi descrie astfel sf]r;itul<“Profesor cu mult[ carte ;i r]vn[ demunc[, începu o carier[ plin[ de av]nt;i iluzii, p[cat îns[ c[ mai t]rziu multeîmprejur[ri ale vie\ii îl deturnar[ dincale ;i îi smulg condeiul din m]n[”.

Localitatea Ama\i, atestat[documentar din 1332, se poate m]ndricu faptul c[ vreme de trei ani rom]niidin localitate au fost p[stori\i de unc[rturar de talia celui care a fost dr.Ioan Ardelean.

Viorel C]mpean

Cunoscutul c[rturar a slujit pentru c]\iva ani la Ama\i

Astronomii audescoperit o planet[

unic[Cineva se opune mersului

Universului. Toate planetele orbiteazăîn acelaşi sens cu stelele din sistemullor planetar. Astronomii nu audescoperit nicio excepţie de la regulă.Până acum. WASP 17, după cum a fostbotezată, se a[ă la 1.000 de ani luminăde Terra.

Deşi nu diferă cu nimic de alteplanete din sistemul ei solar, WASPare o mişcare de revoluţie retrogradă,adică orbitează în sens contrar mişcăriide rotaţie a stelei centrale.

Astronomii cred că anomalia aapărut în urma unui evenimentcatastroZc, cum ar Z apropierea de unalt corp ceresc imens, care a antrenatschimbarea sensului mişcării.

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

~nc[ din copil[rieam fost ambi\ioas[;i foarte exigent[cu mine `ns[mi


A fost copil odat[ ;i DoinaIura, directorul Agen\iei Jude\enepentru Ocuparea For\ei deMunc[, a;a c[ `n aceast[s[pt[m]n[ a venit r]ndul ei s[ `;idepene amintirile pentru cititoriino;tri. Din tot ceea ce ne-apovestit, din pasiunea sa pentru`nv[\[tur[ ;i mai ales pentrumatematic[, nu putem dec]t s[spunem c[ Doina Iura a fost uncopil cuminte, cu dragoste decarte ;i mult[ pasiune pentrumunc[.

- Spune\i-ne c]teva cuvintedespre dumneavoastr[ ;ifamilia `n care a\i crescut.

- M-am n[scut `n 11 februarie 1952,la Satu Mare, unde am ;i crescut, al[turide mama, tat[l meu ;i fratele meu, careeste mai mare dec]t mine cu ;ase ani.P[rin\ii mei sunt maramure;eni.Vacan\ele mi le petreceam la bunici `nSeini, la bunicii din partea mamei, pentruc[ cei din partea tat[lui meu nici nu amavut ocazia s[ `i cunosc.

- Care a fost rela\ia cufratele dumneavoastr[?

- Cred c[ pentru oricine este obucurie s[ aib[ pe cine s[ se bazeze `nanumite momente ale vie\ii. Desprerela\ia cu fratele meu se poate scrie unroman. :ase ani este totu;i o diferen\[destul de mare, mai ales `ntre un b[iat ;io fat[. Preocup[rile lui erau cu totul alteledec]t ale mele, dar totu;i a fost pentrumine un fel de protector. Dac[ trebuia s[mergem undeva, la o discotec[ sau la opetrecere, chiar dac[ el avea ga;ca lui deprieteni `ntotdeauna era cu un ochi pemine, nu cumva s[ mi se `nt]mple ceva.

- Cum v-a\i descrie ca ;icopil?

- Am fost un copil cuminte, lini;tit.Am `nv[\at foarte bine. Preocuparea meageneral[ era studiul, spre deosebire defratele meu, care nu avea foarte multtreab[ cu `nv[\atul, dar la teze ob\ineamereu note de nou[ ;i de zece. Cu alte

cuvinte, ;tia s[ se descurce, f[r[ foartemare efort. :i `n ziua de azi sunt un omambi\ios din Zre, un om principial ;icorect. Nu las lucrurile neveriZcate ;inerealizate `n termen. Probabil c[ nusunt un ;ef comod, deoarece nim[nuinu-i place s[ Ze veriZcat ;i `ntrebat.~ntotdeauna am `ncercat s[ nunedrept[\esc pe cineva cu bun[ ;tiin\[.Sunt foarte exigent[, `n primul r]nd cumine, ;i la fel am fost ;i cu b[iatul meu,Florin. Am fost foarte atent[ ;i laeduca\ia lui, pentru c[ sunt de p[rere c[numai un om informat `n ziua de azi, `nziua de ieri ;i `n ziua de m]ine va puteaface fa\[ multiplelor sarcini care i seatribuie.

- Prin ce ;coli a\i trecut?- Am f[cut ;coala general[ `n Satu

Mare. Din clasa a III-a am fost o clas[experimental[, la Zecare disciplin[ amavut un profesor sau un alt `nv[\[tor.Dirigintele meu a fost domnul VasileBatin, care a fost un om extraordinar. Ela fost acela care mi-a insu[at dragosteapentru matematic[ ;i care s-a preocupatfoarte mult de noi. Ori `nv[\ai ;i ;tiaifoarte bine, ori vorba aceea, b[taia esterupt[ din rai. A;adar, cu m[suri nu foarteortodoxe, ne-a determinat s[ Zmdisciplina\i ;i s[ `nv[\[m matematic[.De altfel, dup[ terminarea ;colii generaleam fost `n prima clas[ special[ dematematic[, suprareal[. Din `ntregjude\ul au fost selecta\i 22 de elevi pentrua face parte din aceast[ clas[ a ColegiuluiNa\ional “Mihai Eminescu”. Am avutparte de profesori extraordinari, pentrucare am un respect deosebit. Am m]ncatmatematic[ pe p]ine. La ora 14.30 - 15mergeam acas[, iar de la cinci p]n[ lanou[ seara trebuia s[ rezolv probleme dematematic[ ;i abia apoi puteam s[ m[ocup de celelalte materii. Din cei 22 decolegi to\i am intrat la facultate, dinprima sesiune.

- Ce ne povesti\i despreperioada studen\iei?

- Dup[ absolvirea liceului am plecatla facultate la Ia;i. Bine`n\eles c[ doreams[ studiez `n continuare matematica, m-am ;i preg[tit pentru admitere la aceast[facultate. Aveam `ns[ un veri;or din Baia

Mare care era student la Drept ;i mi-a zis<“De ce nu la;i tu matematica ;i s[ `\i cau\ialtceva, ceva mai feminin? E;ti o fat[frumoas[, `ntotdeauna \i-a pl[cut s[ te`mbraci, de ce nu te `ndrep\i tu spreindustria textil[?”. :i astfel m-am `nscrisla Institutul Politehnic, Facultatea deTextile, sec\ia tehnologie mecanic[.

- Dup[ absolvire v-a\i`ntors la Satu Mare?

- Da, am absolvit `n 1976 ;i m-am`ntors `n locurile natale. M-am angajatla Tricotex, unde pot s[ spun c[ am avuto experien\[ extraordinar[ de via\[,datorit[ directorului de pe vremea aceea,domnul Toader, de la care am `nv[\at ce`nseamn[ s[ organizezi bine o produc\ie.Am fost inginer stagiar ;ase luni de zile,dup[ care mi s-a `nt]mplat un lucru pec]t de bizar, pe at]t de `mbucur[tor.Eram `n schimbul de dup[ mas[, aveamcea mai mare sec\ie de confec\ii, `n jurde 250 de oameni. Seara, `n jurul orei;apte, am v[zut o doamn[, plin[ deaplomb, care a intrat `n sec\ie ;i a `nceputs[ se plimbe printre utilaje. Eu,bine`n\eles, foarte categoric[, am`ntrebat-o cine e ;i ce dore;te, la care eami-a r[spuns c[ este ministrul IndustrieiU;oare, Alina Ciobanu. M-a `ntrebat decomenzi, eram o sec\ie care f[ceaechipamente pentru armata din Irak, deproduc\ie ;i de tehnologie. I-o Z pl[cutprobabil de mine, pentru c[ a doua zi aconvocat un consiliu al oamenilormuncii, cum era pe vremea aceea, ;i dinsimplu inginer stagiar am fost f[cut[ ;ef[de sec\ie. V[ da\i seama ce a `nsemnatacst lucru pentru mine, s[ nu mai vorbimde saltul Znanciar. Am stat la Tricotextrei ani, dup[ care am plecat laCoopera\ia Me;te;ug[reasc[, unde amfost inginer proiectant. Asta a fost ;coalavie\ii mele. Apoi am fost numit[ lacontrol muncitoresc, unde am fostinspector de specialitate, pe urm[ ;ef alsec\iei economice, unde am avut ni;tecolegi foarte buni speciali;ti. Dup[Revolu\ie am lucrat ;ase luni la Fabricade Confec\ii din Sighet, care iar a fost oadev[rat[ experien\[ de via\[ pentrumine, deoarece, av]nd un copil mic,mergeam lunea la Sighet ;i m[ `ntorceamabia s]mb[ta la Satu Mare. A;a am a[atc[ tot ce nu te omoar[ te `nt[re;te. Am

v[zut apoi c[ este post la Direc\ia Muncii,am dat examen de inspector, cu toate c[aveam dou[ facult[\i terminate`ncadrarea mea la Direc\ia Muncii a fostcea mai sc[zut[. Dup[ aceea am fost ;efde birou, ;ef de oZciu, director adjunct,director, cu schimb[rile politice din noudirector adjunct ;i apoi iar director. Amajuns s[ m[ ocup de sistemul de protec\iesocial[ de foarte mult timp.

- Cum se `mpac[ via\a defamilie cu cariera?

- Toat[ tinere\ea mea nu am f[cutdec]t s[ muncesc foarte mult ;i niciodat[func\iile mele ;i locurile mele de munc[nu mi-au permis s[ `mi respectprogramul de lucru de opt ore,`ntotdeauna am avut func\ii cu mariresponsabilit[\i, care au necesitat multefort ;i timp. B[iatul meu `mi spuneacum c[ am stat prea pu\in cu el c]nd eramic. Adev[rul e c[, dac[ dore;ti s[ faciperforman\[ pe plan profesional, trebuies[ ai o familie care s[ te `n\eleag[, iar euam avut o astfel de familie. Dar niciodat[nu le po\i `mp[ca pe toate.

- Dar `n copil[rie la cemeserie visa\i?

- Fiecare feti\[ se viseaz[ doctor sauartist[. Chiar \in minte c[ `ntr-oduminic[, c]t timp mama era la biseric[,m-am `mbr[cat cu o rochie de-ale ei, mi-am pus pantoZ cu toc ;i m-am dat cu ruj,un ruj care era at]t de puternic c[ nu l-am mai putut ;terge. C]nd a venit mamaacas[ ;i m-a v[zut a;a m]zg[lit[, mi-atras o mam[ de b[taie c[ ;i azi \in minte.

- A existat o persoan[ carev-a marcat drumul `n via\[?

- Eu sunt Zic[ de ceferist, p[rin\iimei au fost oameni simpli, dar cu foartemult bun sim\. Pot spune c[ p[rin\ii meimi-au fost mentori `n via\[. Ei mi-auinsu[at ;i pasiunea pentru munc[, dar ;icea pentru studiu.

- Ce pasiuni avea\i?- ~mi pl[cea s[ citesc, s[ fac excursii.

Mereu am `mp[rt[;it o pasiune pentrutot ce este nou. Chiar ;i acum, c]nd merg`n concediu, `n vacan\[, am dou[ lucruri

preferate< muzeele ;i bijuteriile. Deoriunde m-am dus, m-am `ntors cu c]teo cutiu\[ cu o bijuterie pentru su[etulmeu. De fapt, de mic[ mi-au pl[cutbijuteriile, parfumurile ;i pantoZifrumo;i. Fiind un copil simplu, al c[ruip[rin\i nu `;i permiteau s[ `i ia preamulte, mereu am zis c[ din primul meusalariu `mi voi cump[ra ceva frumos. :ia;a am ;i f[cut, mi-am luat un parfum.:i pentru a-mi lua pantoZ ;i po;ete, `nperioada studen\iei, `mi vindeamcartela, iar apoi `l a;teptam pe tat[l meus[ `mi trimit[ pachet cu m]ncare. Eramla facultate o grup[ de 14, din care vreopatru-cinci b[ie\i. :tiam cu to\ii c]ndtrebuie s[ ne vin[ pachetul de acas[ ;icare `l vedea primul pe tat[l meu c[venea s[rea pe geam, c[ locuiam laparter, ;i lua pachetul. M]ncam bine ozi-dou[, dup[ care treceam la m]ncareastudentului - p]ine pr[jit[, un corn ;i uniaurt. Dar important era c[ aveampantoZ frumo;i. :i mai d[deam mul\ibani pe c[r\i.

- Ave\i o carte care erapreferata dumneavoastr[?

- Am citit mereu domenii foartevariate, dar `n copil[rie mi-au pl[cutfoarte mult c[r\ile lui Ion Creang[. Laliceu, Zind o clas[ de matematic[,profesorul meu de limba rom]n[ `mispunea< “Doini\a, bulg[ra; de aur, nu m[intereseaz[ c]t e;ti tu de bun[ lamatematic[, trebuie s[ ;tii ;i literatur[universal[ ;i gramatic[“. Ca ;i carte carem-a marcat pot s[ amintesc “P[dureasp]nzura\ilor”, iar ca gen de abordareciteam mai pu\ine romane de dragoste.~mi pl[ceau impresiile de c[l[torii,jurnale, c[r\ile de analiz[ ZlozoZc[.

- La ce v[ duce g]ndulc]nd auzi\i cuv]ntul“copil[rie”?

- M[ g]ndesc c[ a fost lini;te, pace.Am fost protejat[ de p[rin\ii mei, iarpentru mine a fost o perioad[ foartefrumoas[, f[r[ griji, c]nd nu te g]ndeaila nimic. Cu toate c[ eram o familie maisimpl[, p[rin\ii mei au f[cut `n a;a fel`nc]t s[ nu ne lipseasc[ nimic, mie saufratelui meu.

Laura Micovschi

Doina Iura, directorul Agen\iei Jude\ene pentruOcuparea For\ei de Munc[ Satu Mare


Descoperiri arheologice din comuna C[pleni

http<//ec.europa.eu/romania/index_ro.htmwww.mdrl.ro

În cadrul proiectului„Moştenire culturală ca factor delegătură transfrontalieră”,Knanţat prin programulRomânia–Ungaria, Phare CBC2006 (RO-2006/018-446.01.01.02.04), MuzeulJudeţean Satu Mare, împreună cuDirecţia Muzeelor din judeţulSzabolcs–Szatmar–Bereg. aelaborat o serie de ghiduriculturale şi istorice. AcesteavaloriKcă cercetările complexeefectuate de specialişti dinRomânia şi Ungaria. Încontinuare, redăm partea privinddescoperirile arheologice inclusăîn ghidul comunei Căpleni, aLatsub tipar. Colectivul de autorieste format din< Szőcs PéterLevente (coordonator), RobertGindele, Diana Iegar, LiviuMarta, Németi János, SárándiTamás şi Szilágyi Levente.

Pe teritoriul comunei Căpleni,aşezat pe malul propriu-zis al fosteimlaştini Ecedea, se a[ă numeroaselevestigii arheologice. Primele vestigiiarheologice de pe teritoriul comuneiau fost descoperite ca urmare alucrărilor hidrotehnice realizate cuocazia marilor lucrări de desecare amlaştinii Ecedea, întreprinse de laZnele secolului al XIX-lea. Un numărmare de descoperiri au ieşit la ivealăcu ocazia lucrărilor dehidroamelioraţii realizate între anii1980–1986. Cu acea ocazie lucrărilede canalizare a pârâului Poşta şi arâului Crasna au deranjat locul maimultor situri arheologice, scoţând lalumină vestigii arheologice din maimulte epoci.

~n epoca neolitic[ teritoriulC[pleniului era locuit deciviliza\ia grupului Pişcolt

Locuirea teritoriului comuneiCăpleni începe după procesul deneolitizare, odată cu cultura Criş–Starčevo. Pe parcursul epocii neoliticemijlocii teritoriul comunei a fostintens locuit de către civilizaţia numităgrupul Pişcolt (faza a II-a şi a III-a).Aşezările acesteia au fost documentateprin complexe arheologice de tipul<gropi menajere, urme de locuinţe,cuptor de ars ceramică (în groapă).Materialele arheologice descoperite înele sunt reprezentate de fragmenteceramice ornamentate cu desenefrumoase, pictate cu bitum negru,

precum şi topoare de piatră, măciucăde piatră şi şlefuitoare. Astfel demateriale arheologice au fostdescoperite în zonele Reök-tag, pemarginea Canalului Poştei şi peteritoriul cimitirului reformat şi acimitirului romano-catolic. Uncomplex deosebit de interesant dinepoca neolitică mijlocie a fost cercetatlângă drumul Căpleni–Cămin, înapropierea cimitirului romano-catolic. În acesta – împreună cu maimulte vase pictate, castroane şi un vasmare de provizie – a fost descoperit ooală ce avea ornată în relief o Zgurăumană cu mâinile ridicate în sus.Asemenea Zguri umane sunt rare, eleindică rolul deosebit al vaselor pe careau fost descoperite, având semniZcaţiesacrală.

De la sfârşitul neoliticului mijlociuşi începutul neoliticului târziu a fostcercetată arheologic o vast[ aşezare laCozard. Aceasta se întinde pe ambelelaturi ale căii ferate Carei – Satu Mare,în cadrul ei Zind descoperite vestigiiarheologice importante. Alte douăaşezări ce se datează în neoliticultârziu au fost identiZcate pe malulpârâului Poşta şi pe un grind a[atlângă pârâul Mirgheş spre CanalulCrasnei. Urme ale unor locuirineolitice au mai fost observate şi în

alte zone de pe teritoriulcomunei Căpleni, la Păşunea Jelerilor,în hotarul numit Macskás şi în ValeaBödör. Pe raza comunei se cunosc şidescoperiri funerare din epocaneolitică. Morminte de inhumaţie înpoziţie chircită (ghemuită) au fostdescoperite la Reök-tag şi la Carei–Cozard (groapa nr. 2).

Avem pu\ine descoperiri dineneolitic

Din eneolitic (epoca cuprului) secunosc relativ puţine descoperiri. Elesunt atribuite culturilor Tiszapolgárşi culturii Bodrogkeresztúr.Descoperiri ale acestora au fostidentiZcate în zonele< Căpleni – MalulCrasnei, Căpleni – CentrulCantonului, Căpleni – şoseaua Carei–Căpleni, zona căii ferate Carei – SatuMare. De la Znalul epocii cupruluisunt cunoscute două aşezări mai micide pe malul stâng şi malul drept alCanalului Poştei (cultura Baden).Epoca bronzului timpuriu (culturaSanislău) şi mijlociu (culturaOtomani) sunt reprezentate în primulrând de descoperirile de la Király-földek, a[at pe marginea stângă adrumului Căpleni–Cămin. Aici se a[ă

o aşezare întărită cu şanţ şi val de tipulstaţiunilor de tip “tell”. Acest cuvânt,care în limba arabă are înţeles demovilă, este utilizat pentru staţiunilearheologice din Orient, al cărorteritoriu s-a înălţat ca urmare a uneilocuiri intense şi de lungă durată.Aceasta este şi situaţia din zona Király-földek, unde locuirea îndelungată şiintensă din spatele sistemului defortiZcare a determinat ridicareaterenului. O altă aşezare din epocatimpurie a bronzului se a[ă pe malulpârâului Poşta, lângă cimitirulreformat. Atât aşezarea neolitică, câtşi cea din epoca bronzului se extindpână la marginea celor două cimitire(reformat şi romano-catolic).Obiective arheologice din epocabronzului au fost surprinse cu ocaziaconstruirii capelei din cimitir.

S-au g[sit dou[ depozitede bronzuri

Din epoca târzie a bronzului de peraza comunei Căpleni provin douădepozite de bronzuri. Primul dintreacestea, menţionat la început, estereprezentat de micul depozit debrăţări descoperit în anul 1897. Multmai mare şi mai bogat este depozitul

de bronzuri găsit în iarna anului 1972în spatele fostelor grajduri CAP decătre cetăţeanul Schrádi Ferenc. Cuocazia săpării unui şanţ de scurgereacesta a descoperit îngrămădite lamică adâncime un mare număr dearme, unelte şi podoabe de bronz.Acestea constau din topoare,pumnale, Zbule (broşe), acevestimentare, seceri etc. Multe dinpiese sunt îndoite sau rupte, obicei ceeste des întâlnit şi la alte depuneri dinperioada 1100–1000 î. Hr. Acesttratament ce a fost aplicat obiectelordepuse se consideră că urmăreştescoaterea lor din folosinţă, argumentcare pledează pentru considerarea caofrande religioase a acestor piese debronz îngropate în pământ. Dinmarginea canalului Poştei au fostadunate fragmente ceramice celticedin epoca Zerului (La Tène, secoleleIII–II î. Hr.). Aşezarea este foarteîntinsă, ea ajungând până pe malulstâng al Crasnei.

La aşezarea din epoca romanăimperială de la Cozard a fost cercetatăparţial o groapă (3/1984) ce conţineaceramică speciZcă culturii Przeworsk(atribuită vandalilor germanici) şi oZbulă din Zer foarte corodată, datatăîn sec. III–IV. d. Hr. În malul stâng alCrasnei, pe o zonă uşor ridicată pemalul mlaştinii a fost identiZcată oaltă aşezare (multe fragmenteceramice şi chirpici) din epocamigraţiei (sec. V–VI). În apropiereadigului stâng al pârâului Poşta, lângădrumul de câmp care se duce spreCrasna a fost descoperită o aşezareulterioară, ce se datează din secoleleVII–VIII. Materialele descoperite într-una din locuinţele de aici arată căaşezarea a aparţinut avarilor târzii.Într-un alt punct al comunei, numitCâmpul Raţ, au fost descoperitefragmente ceramice zgrunţuroase,ornamentate cu benzi de linii în val,atestând existenţa unei aşezări mairecente, datată în secolele VIII–IX.

Montarea conductelor deaducţiune a apei pentru oraşul Careia dus la descoperirea în zona maluluiînalt al Crasnei a mai multor complexearheologice din diferite perioadeistorice. Printre acestea cele maivizibile sunt urmele de locuire alefostului sat Cozard, localitate ce estedeja menţionată în documentelemedievale. În zona “cetăţii” Király-földek în secolele XI–XIII a fost ridicatun şanţ de apărare. În zona acestuia aufost descoperite fragmente ceramiceprovenind din căzănele şi oale de lut,precum şi câteva obiecte din Zer(probabil un fragment de clamă).

Pentru mai multe informa\ii despre rela\iile dintre Rom]nia ;i Uniunea European[, viziteaz[<

GGUUVVEERRNNUULLRROOMM}}NNIIEEII

MMUUZZEEUULL JJUUDDEE||EEAANNSSAATTUU MMAARREE

AANNUUNN||

MAGAZIN

Filmul "Amurg/ Twilight", marele c];tig[tor la Premiile Teen Choice


Actriţa francez[ a fost [uierată depublicul italian, în timpul unui festivalcultural din Toscana, spectatorii Zindirita\i de faptul că textul rostit de aceastaera, în principal, în limba franceză,potrivit presei italiene, citată de AFP.Spectatorii nemul\umi\i au ob\inut dinpartea organizatorilor promisiunea că vorZ despăgubi\i. De altfel, organizatorii aufost nevoi\i să facă apel la poli\ia localăpentru a calma spiritele.

La Znalul lecturii textului "Je mesouviens", de Georges Perec, sus\inută deDeneuve ;i de actorul italian MichelePlacido, spectacol prezentat înavanpremieră mondială la cea de-a 30-aedi\ie a festivalului La Versiliana deLucques, spectatorii prezen\i, fără îndoialăderuta\i de faptul că piesa a fost scrisămajoritar în limba franceză, au început să[uiere ;i să protesteze zgomotos."Ho\ilor... da\i-ne banii înapoi!", au strigat

aproximativ 200 de spectatori care s-augrupat în fa\a caselor de bilete, făcândastfel necesară interven\ia for\elor deordine.

Oamenii nu au acceptat să plece decâtdupă ce organizatorii le-au propus săasiste, gratuit, la un alt spectacol inclus înfestival. "Poate Catherine Deneuve artrebui să facă un efort ;i să joace în limbaitaliană în timpul viitoarelor reprezenta\ii,dacă un sistem de subtitrare nu estedisponibil", a declarat colegul ei de scenăMichele Placido, intervievat de postul deteleviziune Sky.

Prezentat ca o succesiune de amintiriînso\ite de cântece ;i de imagini din anii'50, '60 ;i '70, acest spectacol, cu o duratăde 40 de minute, prezentat în limbilefranceză ;i italiană, a fost regizat de RenatoGiordano ;i se dorea a Z o satiră,prezentată în forma unui omagiu aduscelebrei actri\e franceze.

Cei trei arti;ti vor cânta în cadrulprimei edi\ii a noii emisiuni dedivertisment a lui Jay Leno, caredebutează în septembrie, la NBC, postulde televiziune încercând în acest fel săatragă un segment tot mai mare ;i dinpublicul tânăr.

Reprezentan\ii postului au declaratcă cei trei arti;ti de marcă vor interpretapiesa "Run cis Town", de pe cel mairecent album al lui Jay-Z, intitulat "ceBlueprint 3", în timpul noii emisiuni deteleviziune găzduite de Jay Leno, care vadebuta pe 14 septembrie, la ora locală22.00. Aceasta va Z una dintreapari\iile publice majore ;i, totodată,unul dintre primele concerte sus\inute deRihanna după incidentul din lunafebruarie, când a fost agresată Zzic ;i

verbal de fostul iubit, cântăre\ul ChrisBrown. Decizia directorilor postuluiNBC de a muta emisiunea prezentatănoaptea târziu de Jay Leno la o oră demaximă audien\ă ;i într-un format decinci zile pe săptămână a avut legăturăcu încercările acestei televiziuni de areduce substan\ial costurile ;i de a-;irec];tiga audien\a.

Leno le-a mărturisit reporteriloramericani, săptămâna aceasta, că nouaemisiune va con\ine mai multă comedie;i mai pu\ine discu\ii. Printre noută\ilepe care le aduce, noul format prezintă ;io "ma;ină verde", ecologică, în carecelebrită\ile vor Z invitate să urce ;i săparticipe la o cursă pe un circuit amenajatîn afara studioului unde se desf[;oarăemisiunea.

Interpreta din telenovela "Amanda O"revine în televiziune cu un programrealizat special pentru a strânge fonduripentru UNICEF.

Oreiro va prezenta în Uruguay cea de-a 18-a edi\ie a emisiunii "Un sol parachicos", iar fondurile strânse pe parcursulacesteia vor merge la UNICEF, pentru caorganiza\ia să poată continua proiectele pecare le desf[;oară în \ara natală a actri\ei.Ea a decis anul acesta să se dedice maimult proiectelor sale cinematograZce, dara ales să se întoarcă în lumea televiziuniipentru o cauză nobilă.Cea de-a ;aptea artăcontinuă să-i aducă satisfac\ii Nataliei, carea fost nominalizată la prestigiosul premiuCondor de Plata pentru cea mai bunăactri\ă într-un rol principal, iar la începutullunii septembrie va Z prezentă la Festivalulde Film de la Vene\ia, cu pelicula "Francia",înscrisă în sec\iunea Venice Days.

La ceremonia care a avut locduminica trecut[ la Los Angeles,pelicula a fost recompensat[ cunouă trofee, informeazăhollywoodreporter.com.

Acest lungmetraj destinatadolescen\ilor, care prezintă povestea dedragoste dintre un vampir ;i o muritoare,a c];tigat premiile Teen Choice lacategoriile "cea mai bună dramă", "celmai bun Zlm de dragoste", "cel mai bunsărut pasional", "cea mai bună scenă deluptă", "cea mai bună actri\ă într-un roldramatic" (Kristen Stewart), "cel mai bunactor într-un rol dramatic" (RobertPattinson), "cel mai bun actor într-unrol negativ" (Cam Gigandet), "cea maibună actri\ă debutantă" (Ashley Greene),"cel mai bun actor debutant" (TaylorLautner).

:i Miley Cyrus a creat senza\ie la galaTeen Choice Awards. Regina Zlmelor cuadolescen\i a ob\inut, la rândul ei, premiila categoriile "cea mai bună actri\ă decomedie" ;i "cea mai bună actri\ă într-unserial TV de comedie", pentru presta\iaei din "Hannah Montana", "cea mai bunăactri\ă într-un Zlm muzical" pentru lung-metrajul "Hannah Montana", "cea maibună cântărea\ă", pentru piesa "ceClimb", "cel mai bun cântec al verii",pentru "Before the Storm". Totodată, eaa fost cea care la gală i-a înmânat luiBritney Spears premiul „ce Ultimate

Choice”.Cea de-a 11-a gală Teen Choice

Awards a fost deschisă de Jonas Brothers,care au interpretat piesa "Much Better".Ei au c];tigat cinci trofee, inclusiv pentru"legende masculine pe covorul ro;u" ;i"spectacolul de televiziune al anului" -"Jonas".

Printre ceilal\i c];tigători ai serii senumără protagoni;tii serialului deteleviziune "Gossip Girl", dar ;i actorulZac Efron. Astfel, Chance Crawford,Leighton Meester ;i Ed Westwick auc];tigat trofeele pentru cel mai bun actor,cea mai bună actri\ă, respectiv cel maibun personaj negativ într-un serial deteleviziune, iar Zac Efron a fost desemnatcel mai bun actor dintr-un Zlm muzical,gra\ie presta\iei sale din "Liceul muzical<Anul absolvirii", ;i cel mai bun actordintr-un lung-metraj de comedie, pentrurolul din Zlmul "Din nou la 17 ani".

Gala Teen Choice Awards, a căreiprimă edi\ie a avut loc în 1999, esteorganizată anual de postul de televiziuneFox. În cadrul acestei gale sunt onoratecele mai mari realizări din muzică,cinematograZe, sport, televiziune ;imodă, iar trofeele sunt acordate în urmavoturilor exprimate de fanii cu vârstecuprinse între 13 ;i 19 ani.

C];tigătorii primesc ca trofeu o placăde surf în mărime naturală - de departepremiul cu cele mai mari dimensiuni dinshowbiz, al cărei design este personalizatîn Zecare vară.

Natalia Oreiro strânge bani pentru UNICEF Rihanna, Kanye West ;i Jay-Z, invita\i laprima edi\ie a noii emisiuni Jay Leno

Catherine Deneuve, fluierat[ de publicul italian

ART~

35 de profesioni;ti din lumea arteis-au reunit la Bobald

CMYK


La Baza arheologic[ de la Bobald,situat[ aproape de intrarea ̀ n ora;ulCarei ;i aLat[ `n administrareaMuzeului Jude\ean Satu Mare, sedesf[;oar[ `n perioada 7 - 16 augustcel de-al 11-lea simpozioninterna\ional de art[ contemporan[“Dorothea Fleiss & east west artistse. V.“. Asocia\ia cu acela;i nume dinStuttgart, Germania, esteorganizatoare, iar curator, a;a cum senume;te organizatorul ;ef al uneiastfel de manifest[ri, e DorotheaFleiss. ~n tab[ra de crea\ie inclus[ ̀ nsimpozion s-au reunit peste 35 deprofesioni;ti din lumea artei, ;i nunumai din a artelor vizuale< pictori,sculptori, graKcieni, istorici de art[,scriitori, muzicieni, mul\i dintre ei ;icuratori. To\i sunt `nsuLe\i\i dedorin\a realiz[rii schimburilorculturale, a comunic[rii cu arti;ti dinalte col\uri ale lumii, ;i chiar ;i de avedea locuri noi, majoritatea veninddin alte \[ri.

Dorothea Fleiss organizeaz[pentru al 11-lea an consecutiv tab[r[de crea\ie la Carei pentru c[, dup[ cumne-a m[rturisit, aici s-a n[scut. Dar eamai organizeaz[ tabere `n China,Austria, Fran\a, Germania. De-alungul anilor manifest[rile au fostg[zduite de fosta cas[ a lui Ceau;escu,`n Gr[dina viilor, ̀ n casa ei, la Casteluldin Carei, sau la Bobald. ~n anul 2007participarea era de 70 de persoanesosite din 36 de \[ri ale lumii - atunciarti;tii au lucrat ̀ n sala de sport a fostei:coli speciale. ~n anul 2000 s-a decis s[fondeze o asocia\ie de arti;ti profesorila Stuttgart, ora;ul unde e stabilit[, `nscopul de a u;ura invita\ia pentru vizela arti;tii care particip[ lasimpozioanele de la Carei.

“Din p[cate, am rugat anul acestaPrim[ria ora;ului Carei s[ m[ ajute cudou[ invita\ii pentru chinezi, iarr[spunsul primit a fost c[ ei nu-;iasum[ r[spunderea pentru imigran\i,`n ciuda faptului c[ niciun artist str[innu a r[mas `n Rom]nia - ne-a spus cup[rere de r[u Dorothea. Av]nd `nvedere c[ era necesar[ viz[ urgent[,mi s-a comunicat de la Centrul de vizeBucure;ti c[ pot acorda vize dac[ li setrimite un fax de la Prim[ria din Carei.E un pic dureros c[ oZcialit[\ile dinCarei nu dau importan\[ la ce se`nt]mpl[ aici. L-am rugat pe primar s[vin[ s[ ne spun[ bun[ ziua, `n zadar...

Vreau s[ remarc faptul c[ persoaneprivate ne sprijin[ ̀ n ini\iativa noastr[,aici `i amintesc pe Keizer Lajos,viceprimar `n Carei, Zrme private,Muzeul Jude\ean prin g[zduire,tricouri, aZ;e.

Ceea ce e important e comunicarea`ntre arti;ti, schimbul cultural la careiau parte, faptul c[ se nasc prietenii, seinvit[ la r]ndul lor la noi simpozioane.Ideea taberei e s[ venim aici, s[ creem`mpreun[. Am fost ̀ n excursie ̀ n |araOa;ului, la Muzeul `n aer liber, laB]rsana, S[p]n\a, ne-am `nt]lnit cuarti;tii din tab[ra de crea\ie de laNegre;ti, unde am fost surprin;i deprimirea impresionant[ a lui VasilePop Negre;teanu. Nu e lipsit deimportan\[ c[ ̀ n urma noastr[ r[m]neo colec\ie de art[ contemporan[ laMuzeul jude\ean.”

Arti;ii sunt invita\i `n tab[r[ Ze `nurma particip[rii la alte manifest[riinterna\ionale unde s-au cunoscut, Zepropu;i de funda\ii, de universit[\i.Membr[ `n mai multe funda\ii, `ntre

care Trans Cultural Exchange dinBoston, Dorothea Fleiss e reprezentanteuropean al acesteia. La conferin\eleanuale ale funda\iei se alege c]te unartist pentru tab[r[, c[ruia i se acord[grant pentru biletul de avion.

“~mpreun[ cu Muzeul dorims[ deschidem prima expozi\ie«Carte-obiect» la Satu Mare“

Revenind la preocup[rile actualeale Dorotheei, amintim c[ ea pred[ caprofesor asociat, la Stuttgart ;i la Kalw,`n Germania, la Huhohaote ;i laHulunbeier, `n China, precum ;i `nGeorgia (\ar[ desprins[ din fostaURSS). Ca artist e foarte m]ndr[ c[ areprezentat Germania la mai multebienale ̀ n lume, anul trecut de pild[ laSenegal, Dakar - ea Zind totu;i oemigrant[.

O inedit[ expozi\ie la preg[tireac[reia lucreaz[ cu Muzeul Jude\eaneste prima bienal[ de “Carte - obiect”.Despre cum s-a n[scut ideea ei, ne-arelatat< “~n urm[ cu 3-4 ani ZrmaGoogle f[cea cunoscut c[ vrea s[electronizeze toate c[r\ile. Am f[cut o

instala\ie cu 175 de c[r\i mumiZcate,jum[tate din num[rul de zile dintr-unan, suger]nd c[ suntem la jum[tateac[ii de dispari\ie a c[r\ilor. Instala\ia afost expus[ la Biblioteca or[;eneasc[din Cambridge, ;i sper[m c[ se va ivio posibilitate de a o transporta ;i aici.Pentru bienala pe care o preg[tim ;i-au anun\at participarea arti;ti dinPolonia, Egipt, Senegal, Coreea de Sud.Cele 175 de c[r\i fac parte dintr-ungrup de 350 de c[r\i pentru copiiadunate de mine, pe care am vrut s[ ledonez Bibliotecii din Carei. M-am lovitdin nou de lips[ de interes, din parteadomnului Berner, pre;edinteleAsocia\iei ;vabilor s[tm[reni dinGermania, care oricum f[cea drumuri`ncoace. L-am rugat s[ le aduc[, ;i dup[c]\iva ani tot nu s-a reu;it transportullor. A;a se face c[ o parte din ele le-ammumiZcat.”

~ntrebat[ de unde g[se;te energiepentru a organiza an de an tabere,Dorothea ne-a spus c[ are al[turioameni care o sprijin[ ̀ n mare m[sur[<so\ul Tiberius, un om extraordinar,al[turi de care a `mplinit 25 de ani dec[snicie, Valeria Izvoran, mama ei, ofemeie de o energie debordant[ ce i-a

fost un exemplu, ;i de care e legat[derularea acestor proiecte, MirceaPi;corean, so\ul artistei VirginiaPi;corean, Maria Bush, prieten[,Viorica Bora, m[tu;[.

Arti;tii sunt `nsuLe\i\i deideea de a crea `mpreun[

~n vizita noastr[ la Bobald i-amsurprins pe arti;ti `n toiul muncii decrea\ie. C]torva le-am solicitat p[rereadespre tab[r[.

Giuseppe Strano, n[scut `n Italia,tr[ie;te la Saragosa, ̀ n Spania< “Sunt unveteran al taberelor de la Carei, unde`mi place foarte mult, mi-am f[cut dejaprieteni `n Carei ;i Satu Mare. Casculptor `n lemn, voi realiza doar 2lucr[ri, `ntruc]t ele necesit[ timp maimult. Am organizat multe expozi\ii ̀ nEuropa ;i am participat la tabere decrea\ie `n Europa, Asia, Africa.”

Juhas Vincze, din Muntenegru<“Despre ̀ mprejur[rile ̀ n care am ajuns`n tab[r[, pot s[ v[ spun c[ anul trecutne-am `nt]lnit cu Dorothea laTotovoselo, `n Muntenegru, acoloorganiz]nd o tab[r[ similar[ cu cea de

aici. Apoi am r[spuns invita\iei. Scriuversuri `n limba maghiar[, iar cupicturile din tab[r[ `mi voi ilustrapoeziile.”

Waldek Zuchnicki, decan laFacultatea de Pictur[ din cadrul “JanDlugosz University” din Czestochowa,Polonia, ;i Bartosz Fraczek, artistpolonez< “E o atmosfer[ perfect[. Noiorganiz[m simpozioane similare,`ncheiate tot cu o expozi\ie, dar cumaximum 15 arti;ti, dintre care 7arti;ti polonezi, ;i avem sprijin de laUniversitate.”

Antonella Prota Giurleo, din Italia<“Profesoar[ de art[, acum la pensiedoar artist[. Am lucrat ̀ n Peru, Mexic,Spania, Italia, India, Finlanda ;i amexpus `n multe \[ri. A[]ndu-m[pentru prima dat[ `n Rom]nia, dinimpresia pe care mi-a l[sat-o vedereacaselor, a oamenilor care lucreaz[manual, am dedus c[ sunt oameni ;ifoarte s[raci, ;i foarte boga\i. Privitorla lucr[rile mele, lucrez cu materialenaturale - lemn, bumbac, dantel[,coad[ de iepure, cenu;[ ;i multe altele,pentru ca s[ protejez mediul.”

Cristina Bursuc

HOBBY

Doru Sabou - v]n[tor pasionat ;i colec\ionar de trofee


Zilele trecute am avut odiscu\ie cu Doru Sabou din SatuMare, un cunoscut ;i recunoscutmembru al Asocia\iei Jude\ene aV]n[torilor ;i Pescarilor Sportivi(AJVPS) Satu Mare, grupa Cerhat.El ne-a prezentat c]teva opiniiprivind pasiunea v]n[torii ;i oparte din trofeele sale de c[prior.

Interlocutorul nostru a \inut s[men\ioneze din start c[ s-a n[scut la \ar[,`ntr-o gospod[rie tipic[ din care n-aulipsit animalele. Copil[ria ;i-a petrecut-o la sat `n vecin[tatea unui fond dev]n[toare. Din adoloescen\[ a avutposibilitatea s[ vad[ iepuri s[lbatici,fazani ;i alte viet[\i speciZce ;esului ;i/saup[durii. Dup[ ce a mai crescut, ̀ n vremede iarn[ se al[tura grupei de v]n[toarecare gospod[rea fondul din vecin[tateacasei p[rinte;ti. A;a cum spune el, parc[erau mai multe animale s[lbatice atunci.Nu erau at]t de mul\i d[un[tori. Nicipesticidele nu erau folosite pe scar[ larg[.

A urmat apoi o perioad[ `n care arenun\at la pasiune. Avea alte treburi maiimportante de f[cut. Abia `n urm[ cuaproximativ 11 ani a f[cut pasul spre adeveni membru al AJVPS. De atunciparticip[, atunci c]nd timpul ì permite,at]t la ac\iunile organizate cu grupa `nscopul `ntre\inerii construc\iilorv]n[tore;ti, la hr[nirea v]natului, c]t ;ila v]n[tori colective ;i/sau individuale ̀ nbaza autoriza\iilor ob\inute.

Doru Sabou vede v]n[toarea ca opasiune, modalitate de petrecere ̀ n modpl[cut a timpului liber. Nu `n ultim[instan\[ v]n[torile organizate cu grupa;i cele individuale sunt modalit[\i de ap[stra un echilibru al speciilor. Sunt binestabilite normele privind num[rul deexemplare din Zecare specie care potexista pe Zecare fond de v]n[toare `nfunc\ie de dimensiunile acestuia.

Dep[;irea popula\iei optime poate creaprobleme. La stabilirea cotei de v]nat pespecii se au `n vedere ;i aceste aspectedeosebit de importante.

Aproape anual `;i scoateautoriza\ie la c[prior

Doru a \inut s[ sublinieze faptul c[este unul dintre cei 36 de s[tm[reninoroco;i care au reu;it s[ cumpere de laAJVPS autoriza\ia pentru `mpu;careaunui c[prior pentru trofeu. Costulautoriza\iei a fost de 300 de lei, sum[stabilit[ la nivel na\ional. El spunea c[aproape `n Zecare an a cump[ratautoriza\ie, `n majoritatea cazurilorpentru trofeu.

~n cazul acestor autoriza\iiindividuale v]n[toarea se face exclusiv lap]nd[, `n prezen\a paznicului dev]n[toare, care veriZc[ valabilitatea

documentului. Iat[ ce ne-a povestit cuprivire la acest gen de v]n[toare.“Participarea la lucr[rile de `ntre\inere aconstruc\iilor v]n[tore;ti, de asigurare aculoarelor de deplasare a v]natului ;ichiar de hr[nire reprezint[ o ;ans[ pentruv]n[tor. Are posibilitatea s[ observev]natul `n teren ;i s[ fac[ o evaluarevaloric[ a exemplarelor. Ajunge s[cunoasc[ `n bun[ parte popula\ia dec[prior `n special, dar ;i traseele pe carecircul[ animalele. ~n momentul ̀ n care unmembru v]n[tor se decide s[ scoat[autoriza\ia individual[ de v]n[toare are`n bun[ parte informa\iile necesare, darnu ;i suZciente. Mai trebuie s[ fac[ o seriede deplas[ri pentru a se convinge `n cezone ;i la ce ore circul[ exemplarul stabilitpentru a Z recoltat, indiferent c[ estevorba despre trofeu sau selec\ie.C[priorul are un comportament speciZc.

Toat[ ziua r[m]ne la umbr[ `n p[dure,iar la l[satul serii iese la p[;unat. Estedeosebit de prudent. Auzul este cel care`l ajut[ s[ scape de d[un[tori `n special.Perioada de v]n[toare la c[priorcoincinde par\ial cu cea a rutului (a`mperecherii). Adesea c[priorii ies lap[;unat ̀ nso\i\i de femelele ̀ n c[lduri saula sunetele produse de acestea. Adesea sefolosesc ;i instrumente care reproducsunetele femelelor `n c[lduri. |apii `;iap[r[ cu mare aten\ie zona lor dein[uen\[. Apari\ia `n acel teritoriu a\apilor tineri ì agit[ ;i ì oblig[ s[ ìalunge. Nu au permisiunea de a-;i facenumerele `n defavoarea \apilor adul\i.Adesea se semnaleaz[ `nc[ier[ri `ntremasculi. B[taia continu[ p]n[ ce unulcedeaz[, de regul[ cei tineri renun\[ la ase `mperechea.

Sunt ni;te reguli pe care trebuie s[ lerespec\i `n clipa `n care ai ajuns `n terencu g]ndul de a `mpu;ca un animal.V]n[torul ;i `nso\itorul acestuia trebuies[-;i aleag[ un loc ̀ n care s[ Ze camu[at.Nu se permite fumatul sau folosirea unorsubstan\e puternic mirositoare care arputea agita v]natul. Lini;tea `n zonarespectiv[ este absolut obligatorie pentrua nu speria animalele, care de regul[ iesdin p[dure cu mult[ precau\ie. Ca unam[nunt, \inuta trebuie s[ includ[ ;iechipament de protec\ie `mpotriva\]n\arilor. La orele la care c[priorii ies dinp[dure, \]n\arii se organizeaz[ ̀ n cohorte;i atac[. Nerespectarea celor de mai susconduce adesea la e;ecuri. Odat[ ratat,animalul se fere;te o vreme s[ mai apar[`n b[taia pu;tii ;i prin zona unde s-asperiat. Uneori am tr[it ;i eu asemeneamomente. Chiar la realizarea recenteiautoriza\ii am avut o ratare. N-am reu;its[ ̀ mpu;c exemplarul pe care ̀ l doream.Era aproape `ntuneric atunci c]ndanimalul a ie;it din p[dure la `nt]lnireacu arma. ~l a;teptam. Am intrat prinp[dure pentru a avea o pozi\ie de tragere

bun[ ;i am fost sim\it. Pe c]nd amdesc[rcat arma, animalul deja se mi;casespre a intra `n zona de protec\ie. |apulrespectiv a avut noroc. Am fost obligat s[reiau p]nda ̀ n diminea\a zilei urm[toare,`nainte de a se Z retras ̀ n p[dure. Noroculmi-a sur]s. Am `mpu;cat un exemplardestul de frumos, medaliabil. Cel pe carel-am ratat p[rea ceva mai valoros.”Rat[rile pot s[ apar[ ;i ca urmare a unorimperfec\iuni `n ceea ce prive;tefunc\ionarea armei de v]n[toare, alunetei ;i chiar din vina v]n[torului carepentru moment poate tr[i o stare deemo\ie.

Trofeele medaliabile cu aurfac parte din colec\ie

A;a cum rezult[ din cele prezentatemai sus, Doru Sabou a devenit unadev[rat colec\ionar de trofee la c[prior.Potrivit spuselor sale, ̀ n colec\ie are maimulte trofee medialiabile, din care o bun[parte ̀ ntrunesc punctajul pentru aur. Celmai valoros trofeu din colec\ia lui Dorueste unul de 179 de puncte, `mpu;cat deel pe fondul de v]n[toare 32 Giungi.Trofeele care dep[;esc la evaluare 130 depuncte se medaliaz[ cu aur. Cel recoltatrecent va avea 135-140 de puncte.

Cum un v]n[tor pasionat ;i ̀ n acela;itimp colec\ionar tinde spre perfec\iune,din colec\ia sa nu puteau lipsi nici “trofeede tinichea”. Acestea au apar\inut unor\api `mpu;ca\i pentru selec\ie. Cei maipericulo;i masculi sunt cei care aucoarnele ca o suli\[, f[r[ alte excrescen\e.~n timpul b[t[ilor pot produce r[nimortale celorlal\i competitori. Masculiisuli\ari sunt de nedorit pe fondurile dev]n[toare ;i se caut[ scoaterea lor dinp[duri pe seama cotei de v]nat stabilite.

Se cuvine men\ionat faptul c[ DoruSabou de\ine ;i c]teva trofee frumoase ;ivaloroase de mistre\.

Ioan Ani\a;

Cluburile Viking Moto ;i Auto Sport Club au adus la Satu Mare dou[ evenimente senza\ionaleMul\i au auzit probabil de

dou[ din cele mai marievenimente ale verii< ChevroletDrag Racing din data de 14 iunie,un eveniment automobilisticunde au participat aproximativ8.000 de oameni, ;i Viking MotoParty, 30 iulie - 1 august, care aadunat peste 4.000 de oameni.

Ei bine, `n spatele marilorevenimente se ascund mereu oamenimari care organizeaz[ ;i pun la punctZecare detaliu.

Am l[sat s[ treac[ pu\in timp dup[cele dou[ evenimente, c]nd ele s-auconsumat ;i oamenii au avutposibilitatea de a ̀ n\elege diferen\a ̀ ntreni;te evenimente reu;ite ;i altele cu maipu\in succes. Acum putem vorbi lini;ti\idespre ce implic[ organizarea unui astfelde eveniment, de ce ;i de cine e nevoiepentru a pune `n fa\a s[tm[renilor uneveniment de o astfel de anvergur[ ;i dea face cuno;tin\[ oamenilor cu ceea ce`nseamn[ un “hobby club” ̀ n Satu Mare.

~n cele ce urmeaz[ vom prezenta celedou[ cluburi< Viking Moto Club SatuMare - care este singurul club oZcial albikerilor din Satu Mare - ;i Auto SportClub - primul club oZcial exclusiv alfanaticilor auto din jude\ul Satu Mare.

Pentru a a[a am[nunte despre`nZin\area, func\ionarea ;i activitateaunor astfel de “hobby cluburi” am

discutat cu pre;edin\ii acestora, respectiv:tefan Fastus de la Viking MC ;i GergelyButka de la Auto Sport Club.

Cum po\i deveni viking cudrepturi depline?

Viking MC Satu Mare a fost ̀ nZin\at`n anul 2005 la Carei, pe vremea aceeaav]ndu-i fondatori pe Keller Janos, careavea ;i func\ia de pre;edinte, LudescherNorbert, Zepfer Imre ;i :tefan Fastus,primii 3 Zind careieni. ~nregistrareaoZcial[ a clubului s-a f[cut la Carei. C]ndspunem oZcial, ne g]ndim la un club cuacte `n regul[, notar, ;tampil[ ;i tot ce enevoie.

Din 2007, `n urma unor schimb[rimajore, la conducerea Viking MC trece:tefan Fastus ca vicepre;edinte, doi dincei trei membri co-fondatori p[r[sindclubul, iar din 2008 al[turi de Fastus vine;i Balog Barna ca vicepre;edinte.

~n prezent Viking MC Satu Mareprezint[ o activitate dinamic[ ;icomplex[, iar recrutarea membrilor seface pe baza unor reguli foarte stricte.

A;adar, cine dore;te s[ devin[membru oZcial Viking Moto Clubtrebuie ca timp de 12 luni de zile s[participe la cel pu\in patru `nt]lnirioZciale ale motocicli;tilor, indiferent deora;ul sau \ara `n care aceasta seorganizeaz[ ;i vikingii sunt invita\i, s[participe la organizarea evenimentelormotocicliste din Satu Mare, s[ participe

la ;edin\ele clubului ;i s[ Ze al[turi uniide al\ii `n diferitele manifesta\ii, at]torganizate, c]t ;i venite spontan. Pedurata celor 12 luni membrii Viking MCpoart[ pe jachete extremele de sus -Viking ;i de jos - Transylvania ;i titlul deprospect. Dac[ timp de 1 anmotociclistul prospect realizeaz[ toatecerin\ele minime ader[rii complete, vaprimi ;i crucea maltez[, ca simbol alparticip[rii totale la activit[\ile clubului,;i devine membru “full color” sau cudrepturi depline.

Momentan sunt 14 membri cudrepturi depline. Pe l]ng[ ace;tia exist[desigur ;i membri cu loc de cinste `ncadrul clubului ;i desigur 13 “prospec\i”care se a[[ `n cadrul celor 12 luni a;a-zis de prob[.

Desigur clubul nu doar pre;edinte ;ivicepre;edinte are, ci ;i 2 secretari,,respectiv responsabil organizator. Av]ndo structur[ foarte bine pus[ la punct,clubul organizeaz[ anual `nt]lnirileoZciale unde invit[ toate cluburile din\ar[, colaboratorii ;i cluburile din \[rilevecine cu care vikingii p[streaz[ leg[tura,respectiv la ale c[ror `nt]lniri particip[;i ei. Printre cluburile de motocicli;ti din\ar[, vikingii sunt `nfr[\i\i cu MotorMese; Club Zal[u, Burn Out din Arad,Seth din Cluj, care au fost prezen\i ;ianul acesta la `nt]lnirea de la Petre;ti,Geronimo ;i Keleti Motorosok Klubja(Clubul Motocicli;tilor din r[s[rit) dinUngaria ;i multe alte cluburi

colaboratoare.Viking Moto Club este singurul club

oZcial pentru motocicli;ti la noi ̀ n jude\.Clubul este foarte cunsocut `n zonatransilv[nean[, at]t datorit[ activit[\ilorcaritabile, c]t ;i petrecerilor organizatede vikingi.

Auto Sport Club (ASC) Un alt hobby club foarte activ `n

ora;ul nostru este Auto Sport Club,fondat ;i format dintr-o ga;c[ deprieteni, ni;te fanatici auto care suntadep\ii sporturilor automobilistice. Ceitrei care au pus baza clubului suntGergely Butka, `n calitate de pre;edinte,Csoma Istvan ;i Czizma Attila, ̀ n calitatede vicepre;edin\i.

~n ceea ce prive;te ASC trebuieamintit faptul c[ echipa a organizatnenum[rate concursuri ;i evenimenteautomobilistice la noi `n jude\, av]nd `nurm[ ani de zile de experien\[, iar pel]ng[ acestea b[ie\ii au mai participat ;ila alte competi\ii automobilistice legaledin alte jude\e, respectiv din Ungaria,ob\in]nd `n permanen\[ locuri de top.

ASC num[r[ `n prezent 20 demembrii oZciali ;i mul\i simpatizan\i-colaboratori care particip[ la competi\iileorganizate ;i ̀ n cazul evenimentelor maimari chiar ajut[ la organizare.

Evenimentele cu care publiculs[tm[rean, ;i nu numai, s-a obi;nuit `ndecursul anilor sunt etapele jude\ene,respectiv na\ionale Rally Sprint, Zind co-

organizatori al[turi de AutomobilClubul Rom]n, concursurile de tuning;i de accelerare, expozi\ii, drib showuri,streetZghter ;i multe altele.

Unul din cele mai mari evenimenteale acestui an se consider[ ChevroletDrag Racing care a fost organizat deAuto Sport Club Satu Mare `nparteneriat cu echipa Drag Racing dinUngaria. Evenimentul a adunat peste8.000 de oameni din toat[ \ara ;i dinUngaria. Organizat oZcial ;i legal peAeroportul interna\ional din Satu Mare,la data de 14 iunie, Chevrolet DragRacing a oferit publicului spectator ni;tesenza\ii vizuale inedite, excep\ionale prinmodul de organziare ;i desf[;urare, peste100 de concuren\i, presa local[, na\ional[;i cea din \ara vecin[ Zind cu to\iiimpresiona\i de impactul evenimentului.

Gergely Butka dore;te pe aceast[ cales[ mul\umeasc[ cotidianului nostrupentru sprijinul continuu acordatevenimentelor organizate ;i sus\inute deAuto Sport Club ;i promite ̀ n continuares[ organizeze evenimente de acest rang.:i dac[ tot suntem la capitolul planuri deviitor, fanaticii auto deja au pus la caleorganizarea a trei mari evenimente, genDrag Racing, pentru anul 2010.

P]n[ s[ ne bucur[m `ns[ de acesteevenimente automobilistice, avempromisiuni pentru luna septembriepentru un eveniment cu multe elementevizuale, acroba\ii ;i un show pe cinste.

Gabriela Pu;ca;iu

Dragostea fa\[ de natur[ ;i animale o are din copil[rie

VACAN}E

Nu rata provocarea oferit[ de Informa\ia Zilei<o excursie la Marea Neagr[!


~n \ar[ sau `n str[in[tate, lamunte, la mare sau `n locurisc[ldate ̀ n exotism, parlamentariis[tm[reni ;i autorit[\ile locale ;i-au f[cut deja planurile pentruconcediu. Unii au fost deja `nvacan\[, al\ii urmeaz[ s[ serelaxeze al[turi de cei dragi `ndestina\ii turistice departe depolitic[, de stres, de ;edin\e ;imape de semnat.

~ntr-o perioad[ de criz[ Znanciar[,`n care tot mai mul\i rom]ni renun\[la concediu, sau cel pu\in la vacan\eleluxoase, iat[ c[ ;i majoritateapoliticienilor s[tm[reni prefer[meleagurile autohtone ca destina\ie devacan\[. S[ Ze criza sau doar dragosteapentru locurile frumoase ale patrieinoastre? ~n num[rul de azi alsuplimentului nostru v[ prezent[munde au ales politicienii s[tm[reni s[ sedeconecteze pentru c]teva zile.

Senatorul Valer Marian a fost deja`n concediu. El a ales s[ `;i petreac[vacan\a ̀ n \ar[, al[turi de familie< “Amfost la munte, `n jude\ul Covasna,

pentru zece zile. Am fost mul\umit decondi\ii, oricum eu de obicei ̀ mi petrecconcediul `n sta\iunile din Rom]nia”.

Deputatul Gheorghe Ciocanprefer[ ;i el meleagurile autohtonepentru concediu. :i el ne-a spus c[ vamerge `n vacan\[ tot `ntr-o sta\iunerom]neasc[< “~mi petrec concediulnumai ;i numai `n Rom]nia. ~n acestan voi merge la Felix, ̀ mpreun[ cu so\iamea”.

Deputatul Ioan Holdi; ne-adeclarat c[ nu crede c[ va merge anulacesta `n vacan\[. “Nu am nimicprogramat `nc[ ;i nici nu cred c[ `mivoi lua concediu. Poate voi merge cuso\ia mea undeva la munte, la om[n[stire, pentru trei-patru zile, numai mult. Dac[ nu, r[m]ne s[ mergemundeva la iarn[“.

Deputatul Erdei D. Istvan intr[ ̀ ncategoria celor care prefer[ destina\iituristice din str[in[tate. ~n aceast[ var[el merge ̀ n Spania, ̀ ntr-un sejur de ;asezile `n Costa Brava< “Merg cu familiamea `n excursie. Vom sta ;ase zile `nCosta Brava, dar `n drum vom mai

vizita ;i alte \[ri, precum Germania,Fran\a, Italia”.

Deputatul Viorel Buda s-a relaxattot ̀ ntr-o sta\iune rom]neasc[, dar ne-a spus c[ sunt veri `n care a ales s[mearg[ ;i `n str[in[tate< “Am fost`mpreun[ cu familia, cu so\ia ;i cu Zulmeu la Ocna :ugatag, une ne-am sim\itfoarte bine. Am f[cut b[i, am stat lasoare ;i ne-am plimbat. Nu am o regul[`n ceea ce prive;te concediul, nu mergdoar ̀ n \ar[ sau doar ̀ n str[in[tate. Deexemplu anul trecut am fost ̀ n Grecia,unde ne-am sim\it excelent, iar anulacesta am hot[r]t s[ mergem undeva`n \ar[“.

Prefectul Radu Giurca ne-a spusc[ pentru el singura destina\ie devacan\[ este Rom]nia ;i c[, prinurmare, va merge `n concediu,`mpreun[ cu so\ia sa, undeva la munte<“Eu `mi iubesc \ara ;i nu merg `n alt[parte ̀ n concediu. A;adar, voi merge ;i`n acest an undeva la munte, numai ;inumai cu so\ia mea”.

Dintre to\i politicienii care `;ipetrec acum concediile, poate Csehi

Arpad , pre;edintele ConsiliuluiJude\ean, este cel mai fericit. El se a[[momentan ̀ n luna de miere, al[turi deproasp[ta sa so\ie Krisztina, ̀ n Spania.Luna de miere nu va \ine `ns[ chiar olun[, pentru c[ `l a;teapt[ problemelejude\ului, astfel c[ Csehi Arpad se vabucura de odihn[ ;i relaxare doar os[pt[m]n[ ;i c]teva zile.

Adrian :tef, vicepre;edinteleConsiliului Jude\ean, ne-a relatat c[ ;i-a petrecut cele 14 zile de concediu ̀ ntr-o frumoas[ ;i exotic[ sta\iune dinTurcia< “Am fost `mpreun[ cu so\iamea ;i cu cei doi copii `n sta\iuneaBelek, din Antalya. P]n[ acum ̀ ns[ ammers `n Zecare an pe litoralulrom]nesc. Pe parcursul verii so\ia mea;i copiii mai merg la Felix sau la ;trand`n Ungaria, `ns[ eu, din p[cate, nu amtimp s[ `i `nso\esc”.

Mircea Govor, cel[laltvicepre;edinte al Consiliului Jude\ean,va merge ̀ n concediu la noi ̀ n \ar[< “Deregul[ eu merg cu familia undeva `nRom]nia, a;a c[ ;i ̀ n acest an voi mergecu so\ia mea la Covasna, la tratament,pentru o s[pt[m]n[“.

Primarul municipiului Satu Mare,Iuliu Ilyes ne-a spus c[ va petrece os[pt[m]n[ de concediu `n Turcia,`mpreun[ cu familia sa, Zind foartemul\umit de calitatea serviciilor oferitede turismul din str[in[tate< “Concediulmeu va Z unul de o s[pt[m]n[ `nTurcia, unde voi merge cu so\ia, cu Zul;i cu Zica mea. Anul trecut am fostpentru prima dat[ `n Turcia ;i am fostfoarte mul\umi\i de calitatea serviciilor.Plaja este extraordinar[, de fapt \i sepune la dispozi\ie tot ce ai nevoie ca s[te sim\i excelent ca turist”.

Viceprimarul Adrian Albu prefer[;i el \[rile str[ine, datorit[ faptului c[`n Rom]nia cheltuie;ti aceia;i bani, ̀ ns[condi\iile sunt mai proaste. Astfel, l-am contactat telefonic ;i l-am surprins`n plin concediu ̀ n Croa\ia< “Am venitcu familia mea ;i cu ni;te prieteni. Nuzic `ns[ c[ nu `mi petrec concediile ;i`n sta\iuni din \ar[. Sunt sta\iuni `nRom]nia unde sunt condi\ii extrem debune, depinde de la hotel la hotel. Amales ̀ n acest an o sta\iune din str[in[tatepentru c[ aici la acela;i pre\ ca `nRom]nia condi\iile sunt mai bune”.

Laura Micovschi

Unde `;i petrec politicienii s[tm[reni concediul?

Acum o s[pt[m]n[ v-aminvitat s[ participa\i la concursul“Informa\ia Zilei `\i ofer[ ovacan\[ la Marea Neagr[“, iaracum e momentul s[ v[prezent[m ̀ mprejurimile. ~n celece urmeaz[ ve\i citi desprelitoralul rom]nesc, sta\iuneaJupiter, hotelul Violeta ;i locurilece trebuie v[zute cu orice pre\.

Pentru cei care ̀ nc[ nu au reu;it s[se `nscrie, o pot face p]n[ la data de23 august, ora 12, urm]nd ca `n ziuaurm[toare s[ anun\[m c];tig[torulconcursului. V[ reamintim ;i`ntrebarea concursului< Ce ̀ \i place celmai mult `n suplimentul nostrucultural “Informa\ia de Duminic[“?R[spunde la provocare `n e-mail [email protected], tri-mi\]nd ;i datele tale personale< nume,prenume, adres[, adresa de e-mail,data na;terii ;i un num[r de telefon,iar noi te premiem!

Te a;teapt[ Violeta cu dou[stele frumu;ele

Cum spuneam ;i ̀ n anun\ul despreconcurs, cazarea `n sta\iunea Jupitereste oferit[ de sora mic[ a Aurorei dinSatu Mare. Desigur nu e vorba de dou[doamne ori domni;oare, ci de dou[hoteluri extraordinare care ofer[servicii de cea mai bun[ calitate, spa\iide cazare< camere de dou[ persoane cupaturi matrimoniale ori separate,apartamente ;i garsoniere, cu pre\urirentabile, curate ;i dotate cu toate celenecesare, personal caliZcat, restaurantpropriu cu oferte speciale zilnice,teras[ ;i, ce e foarte important, la unpas de plaj[.

Jupiter, Jupiter...sta\iunea ideal[ a terapiilor

Sta\iunea este situat[ la 40 km deConstan\a ;i 4 km de Mangalia, `ntreP[durea Comorova ;i \[rmul m[rii.Plaja se `ntinde pe o suprafa\[ de 1km, `ntr-un golf pitoresc.

La `ntrebarea “de ce tocmaiJupiter?” r[spunsul e simplu< este unadin cele mai populare sta\iuni, undeapa m[rii, datorit[ factorilor naturali,are efect terapeutic asupra trupului.De asemenea, nisipul plajei, aerulbogat `n aerosoli terapeutici ;i nu `nultimul r]nd lini;tea m[rii suntelementele care ofer[ unicitatesta\iunii, cel pu\in `n materie deodihn[, ;i este potrivit[ pentrutratarea afec\iunilor limfatice, a

rahitismului, hipotiroidismului ;i aanemiilor secundare.

Nu po\i rata...

~ntr-adev[r nu po\i rata s[ vizitezi;i celelalte sta\iuni din vecin[tate<Mangalia, Saturn, Neptun-Olimp,Aurora ;i desigur sta\iunea tineretului,Costine;ti. Toate aceste sta\iuni se potvizita, distan\a dintre ele Zind foartemic[, se poate parcurge cu microbusulsau personalul.

Merit[ s[ vezi tot ce e `n zon[deoarece pe l]ng[ plaj[ te a;teapt[ omul\ime de terase magniZce, discoteci

;i puburi numaidec]t pe placul t[u ;inu `n ultimul r]nd Zecare din acestesta\iuni `;i are elementele unice. Deexemplu la Costine;ti te a;teapt[ discoTineretului ;i disco Ring sau discoteca`n aer liber ;i nelipsita epav[ care st[nemi;cat[ de zeci de ani.

Vara asta e numai a ta dac[participi la concurs ;i `\i `ncercinorocul! Noi `\i d[m ;ansa, tu s[proZ\i de ea!

~n num[rul urm[tor venim cuni;te sfaturi privind c[l[toria, bagajulde voiaj, indicii privind plaja ;i multealtele.

Gabriela Pu;ca;iu

Valul de premii Informația Zileicontinuă! Joacă cu noi și poți plecala mare alături de cineva drag. Pânăîn 23 august trimite-ne un e-mail laadresa [email protected] și spune-ne ce îți place celmai mult în suplimentul“Informația Zilei de Duminică“, iarnoi te premiem cu o vacanțăsenzațională la mare. InformațiaZilei și Agenția de Turism Auroraîți oferă 7 zile și 6 nopți la sora ceamică a Aurorei, Hotel Violeta dinstațiunea Jupiter.

Așadar, în perioada 28 august -3 septembrie poți Z chiar tu cea saucel care poate savura briza mării șisă petreacă o vacanță de milioaneîntr-una din cele mai magniZcestațiuni de pe litoral.

Așteptăm e-mailurile tale cuurmătoarele informații< nume,prenume, data nașterii, adresa,adresa de e-mail, numărul detelefon și răspunsul la întrebarea“Ce îți place cel mai mult însuplimentul nostru de duminică?”.

Înscrierile în concurs se fac pânăla data de 23 august, ora 12, urmândca în Informația Zilei din data de24 august să a[i dacă ești tu cel saucea care se va bucura de o vacanțăla hotel Violeta din stațiuneaJupiter. Nu uita! Cu Informația Zileicâștigi toată vara premii pe placultău. Surprizele se țin lanț.Urmărește în Zecare zi InformațiaZilei și vei avea numai de câștigat!

Talon de concurs

CONCURSURI

Te pricepi la muzic[? ~nscriepiesa ta la Battle Of Songs


Unul din cele mai populareconcursuri de muzic[ dinRom]nia revine `n for\[! Au`nceput ̀ nscrierile pentru cea de-a treia edi\ie a concursului BattleOf Songs. Concursul a debutat ̀ n2008 ;i a avut un succesextraordinar. Anul acesta cei de laStar Management au pus la cale onou[ edi\ie cu ;i mai multe premiipentru creatorii de muzic[.

“Battle of songs” reprezint[ ooportunitate pentru participan\i din`ntreaga lume care ̀ ;i doresc ca pieselelor s[ ajung[ `n aten\ia unor oameniin[uen\i din peisajul muzical.Concursul ofer[ posibilitatea de amerge spre drumul c[tre recunoa;tere;i le ofer[ o promovare `n adev[ratulsens al cunv]ntului.

Mai sunt 2 luni din `nscriere

Anul acesta la data de 1 iulie au`nceput `nscrierile ;i vor dura p]n[ ladata de 1 octombrie. Organizatorii punla dispozi\ie 3 luni pentru casoli;tii/forma\iile s[ aib[ timp suZcientpentru a-;i compune ;i ̀ nregistra piesa.

Fiecare solist/trup[ se poate ̀ nscriede mai multe ori `n concurs cu maimulte piese. Prima pies[ ̀ nscris[ are otax[ de participare 14,9 euro, iar dac[sunt mai multe piese ̀ nscrierea lor este9,9 euro/pies[. Taxele includ TVA.Toat[ procedura se bazeaz[ pe`ncheierea unui contract `ntreparticipan\i ;i organizatori. Pentru maimulte detalii - regulament departicipare, juriu ;i mod de jurizare,nout[\i, fo;ti participan\i ;i altele -accesa\i www.battleofsongs.com.

Din juriu fac parte numaispeciali;ti

Juriul concursului este format din8 speciali;ti `n muzic[ ;i mass-media,care vor analiza toate pieseleparticipante, dup[ care ̀ ;i vor exprimavoturile.

Astfel, juriul este format dinTiberiu Cri;an (Bestmusic), C[t[linMuraru (casa de discuri Roton),Bogdan Pavlica (Radio Rom]niaActualit[\i), Dan Popi (MediaServices), Andreea Berghea (Kiss Fm),Nono Semen (ProFm), George ZaZu(Europa Fm) ;i Zoli Toth (ini\iatorBattle of Songs, membru al trupeiSistem, fondator Star Management)

Programul concursului ;ipremiile oferite

1 iulie – 1 oct.< `nscrierea pieselor ;i acandida\ilor `n concurs>2 – 11 oct.< juriul va selecta cele 30 depiese care urmeaz[ s[ Ze supuse lavotul publicului>12 oct. – 1 nov.< cele 30 de piese pot Zvotate prin SMS, dup[ care vor r[m]nedoar 12 piese `n joc>2 – 24 nov.< se supune la vot Premiulde Popularitate27 nov.< se va face public[ piesa ;iartistul/trupa c];tig[toare `n urmadeciziei juriului din cele 12 piese ;ipremiul publicului.

Premiul marelui c];tig[tor este de4.000 de euro, iar premiul depopularitate, votat de public, este 1.000de euro.

Ce a fost `n ultimii doi ani?

~n 2008 George Hora a fost cel carea c];tigat cele mai multe voturi de lajuriu, astfel c];tig]nd marele premiu ̀ nvaloare de 10.000 de euro. Dup[concurs a avut o ascensiuneextraordinar[ pe pia\a muzicii dinRom]nia. Una din piesele pe care le-acompus a ajuns pe primele locuri `ntopurile muzicale din \ar[ - vorbimaici de arti;ti precum Puya ;i piesa“Undeva in Balcani” - `ns[ tot Georgee ;i cel care a compus piesa uneiaustraliance, Xonia, care `;i vareprezenta anul acesta \ara la Cerbul deAur.

“Pentru mine concursul Battle ofSongs a fost o provocare. ~n primulr]nd e important de men\ionat faptulc[ am participat ;i la prima edi\ie, undeam avut piese Znaliste, dar din p[catef[r[ nici un premiu c];tigat. Dar acestlucru nu m-a oprit s[ particip ;i a douaoar[, ̀ n 2008, c]nd am c];tigat marelepremiu de 10.000 euro. Pe l]ng[experien\a competi\ional[ acumulat[trebuie s[ recunosc c[ expunerea meaca ;i compozitor ;i produc[tor executiv`n Rom]nia a fost una foarte binegestionat[ de Star Management,ap[r]nd informa\ii despre mine pestetot `n pres[...”, spune c];tig[torulGeorge Hora.

Acum doi ani, la prima edi\ie, celcare a c];tigat premiul de 10.000 deeuro a fost chiar un artist actualmentepopular, Doru Is[roiu de la Parlament,care a participat ca ;i compozitor, nuca muzician. Din banii c];tiga\i, Doru,

al[turi de forma\ia sa, au Zlmatvideoclipul pentru piesa “Doamne”,una de mare succes `n prezent.

Informa\ia Zilei, partenermedia la un evenimentinterna\ional

Battle of Songs este un concursbine organizat, cu regulament ;i detaliibine puse la punct. Tocmai din acestmotiv ;i partenerii media sunt ziare,radiouri, portaluri ;i televiziuni lideride pia\[. Ziarul nostru a ales s[ li seal[ture organizatorilor pentru apromova muzica ;i talentele proaspetedin jude\ul Satu Mare. Prin acestparteneriat dorim s[ ̀ ncuraj[m tineriiarti;ti s[tm[reni s[ participe la c]t maimulte competi\ii na\ionale ;iinterna\ionale cu mai mult curaj.

Battle of Songs este concursul decrea\ie muzical[ deschis tuturorcompozitorilor, textierilor ;iorchestratorilor din ̀ ntreaga lume, iarnoi vom Z al[turi de to\i s[tm[reniicare particip[, le vom urm[ri evolu\ia;i `i vom sus\ine cu `ncuraj[ri, voturi;i interviuri publicate ̀ n ziarul nostru.

A;adar, to\i compozitorii, textierii,muzicienii s[tm[reni care s-au ̀ nscris`n concurs, ;i-au `ncheiat contractulcu Star Management ;i au reu;it s[-;itrimit[ piesele sunt ruga\i s[ nesemnaleze acest lucru prin email [email protected] pentrua-i sus\ine `n continuare.

Gabriela Pu;ca;iu

Rom]nia are treireprezentan\i la Cerbul de Aur

Edi\ia din 2009 a celui mai celebrufestival interna\ional de muzic[ dinRom]nia, “Cerbul de Aur”, a `nceput.:i `n acest an la Bra;ov se reunescmuzicieni de seam[ pe scena din pia\aSfatului din Bra;ov. Anul acestaconcuren\ii vin din 20 de \[ri -Rom]nia, Armenia, Australia,Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, China,Cipru, Estonia, Finlanda, Israel, Italia,Macedonia, Malta, Mexic, RepublicaMoldova, Norvegia, Rusia, Turcia ;iUcraina - ;i sunt `n num[r de 27.

Din cei 27 trei sunt din Rom]nia,dup[ cum urmeaz[< solistele Nadine,respectiv Jasmine, ;i forma\ia ceMaker, trei din Republica Moldova,c]te doi din Israel, Italia ;i Malta,respectiv c]te unul din celelalte \[ri.

~nscrierile `n concurs s-auterminat, iar competi\ia va avea loc `nperioada 2-7 septembrie la Bra;ov.

Rom]nia aduce pe scenafestivalului solistele Jasmine ;i Nadine,respectiv trupa ce Marker.

Jasmine este o fost[ component[ a

trupei OOPS. ~n 2007 a c];tigat `ncadrul Festivalului Interna\ional“Discoveryfest” premiul III pentru ceamai bun[ pies[ ;i premiul special aljuriului pentru cea mai bun[ voce `ncadrul aceluia;i festival organizat laVarna, Bulgaria.

Despre Nadine trebuie ;tiut c[ ;i ̀ nprezent este backing vocalistaLoredanei Groza `n trupa Agurida. ~n2003, `n cadrul concursuluiinterna\ional Slavianskii Bazarorganizat la Belarus, a ob\inut locul I.~n 2007 a avut o colaborare cu una dincele mai celebre trupe rom]ne;ti,Voltaj.

~n Znal, `i prezent[m succint peb[ie\ii de la ce Maker. Grupul s-aformat anul trecut la ini\iativa lui PaulMate; ;i Andrei Prodan, dup[ care lis-au al[turat ;i Octav Capot[ ;iClaudiu Ursache. Tinerii suntc];tig[torii concursului “Global Battleof the Bands Romania”, organizat ;isus\inut anul trecut `n Bucure;ti.

Ana Toth

"Poli\ist, Adjectiv", propunerea \[rii noastre pentru Oscar 2010

Lungmetrajul "Poliţist, Adjectiv",în regia lui Corneliu Porumboiu, careeste propunerea României la Oscar2010, va Z prezentat în 12 festivaluriinternaţionale în următoarele luni,printre acestea numărându-seFilmfest Hamburg, Morelia FilmFestival din Mexic şi IFF Tomorrowdin Rusia.

Anca Romanescu, publicistulZlmului, a declarat pentruMEDIAFAX că "Poliţist, Adjectiv" vaZ prezentat în competiţiile< VukovarFilm Festival din Croaţia (26 - 30august), Toronto International FilmFestival (10 - 19 septembrie), MoreliaInternational Film Festival din Mexic(3 - 11 octombrie), International FilmFestival Tomorrow din Rusia (16 - 19octombrie), Filmfest Hamburg (24septembrie - 3 octombrie), WarsawFilm Festival din Polonia (9 - 18octombrie), Antalya InternationalFilm Festival (10 - 17 octombrie),Viennale International Film Festival(22 octombrie - 4 noiembrie), SevillaFilm Festival (6 - 14 noiembrie) şiGolden Horse din Taiwan (6 - 26noiembrie).

Pe 11 octombrie, cel mai recentlungmetraj al lui Porumboiu va Zproiectat la Munich Filmmuseum dinGermania.

Anul acesta, pelicula regizată dePorumboiu a câştigat premiulFIPRESCI şi Premiul Juriului lasecţiunea Un Certain Regard aFestivalului de Film de la Cannes.

"Poliţist, adjectiv" a primit şiTrofeul Transilvania la FestivalulInternaţional de Film Transilvania(TIFF) de anul acesta, urmat depremiul Age D'Or la FestivalulInternaţional de Film din Belgia.

Presa internaţională a întâmpinatZlmul lui Porumboiu cu articole şicronici foarte bune. Prestigioasapublicaţie New York Times scria<"Această meditaţie asupra autorităţii şiconştiinţei a rulat în afara competiţieila Cannes, deşi este unul dintre celemai bune Zlme ale festivalului dinacest an".

Criticul de Zlm Wesley Morrisscria pentru publicaţia Boston< "Filmpoliţist în aparenţă, «Poliţist, adjectiv»se transformă brusc într-o altfel deinvestigaţie, una despre funcţie versusZlosoZe şi care are drept element cheieconsultarea dicţionarului. Nu cred că,vreodată, deZniţia unui cuvânt a fost,în acelaşi timp, plină de suspans şi cuadevărat amuzantă, ca aici. LaCorneliu Porumboiu discursul face caZlmul să Ze deschis, aducându-laproape de măreţie".

SUPERSTI}II

Horoscopul s[pt[m]nii 17 - 23 august Special creat pentru cititorii no;tri de Doamna Xenia


La noi `n \ar[ se folosesc nou[ metode de ghicitCum v[ spuneam s[pt[m]na

trecut[, continu[m seriaarticolelor pe subiecte desupersti\ii, vr[jitorie ;i magie. ~ndiscu\ia noastr[ cu doamna Xeniaam discutat despre diferitelemetode de ghicit viitorul. Am aLatprintre altele care sunt cele maides `nt]lnite ;i Kecare din acesteaprin ce se manifest[

~n magie ;i activit[\ile magice nuexist[ niciun sistem sau vreo regul[prestabilit[. At]t vr[jitoarele, c]t ;iclarv[z[toarele, respectiv t[m[duitoarelefolosesc diferite metode ;i forme de ghicit.

Unii folosesc c[r\ile \ig[ne;ti, al\iiopteaz[ pentru Tarot, pendul, globul decristal ;i cristalele, chiar ;i puterea lunii.

Cea mai utilizat[ metod[ deghicit este datul `n c[r\i

Fiecare persoane menit[ s[ ghiceasc[viitorul ̀ ;i stabile;te singur[ metodele princare poate vedea viitorul ;i noileposibilit[\i, ini\iindu-se singur[ `n ele.

Pentru a se putea apropia c]t mai multde adev[r, cel mai bine este s[ se foloseasc[dou[-trei metode, sau chiar mai multe.

Cel mai des folosite metode de ghicitsunt c[r\ile, Ze c[ vorbim de cele \ig[ne;ti,Ze de Tarot. Dac[ tot vorbim de Tarot,trebuie s[ amintim ;i faptul c[ ele sunt de136 de feluri `n `ntreaga lume.

~n majoritatea cazurilor, vr[jitoarelefolosesc instrumente magice ̀ nc[rcate cuenergie ;i putere magic[.

Pendulul este un instrument foartevechi, folosit pentru a descoperi ce `irezerv[ viitorul Zec[rui om. Dac[`ntreb[rile se pun cu exactitate, pendululpoate crea leg[turi mentale.

Se poate ghici viitorul ;i cuajutorul numerelor,respectiv al lum]n[rilor

O alt[ metod[ foarte utilizat[ `nr]ndul clarv[z[toarelor este numerologiasau, altfel zis, ;tiin\a numerelor. Deasemenea, tot pentru ghicit viitorul sefolose;te ;i clasicul glob de cristal, precumcele din Zlme. Acesta ajut[ persoana `ncauz[ s[-;i cunoasc[ subcon;tientul ;i s[se foloseasc[ de mesajele primite de la el.Pentru a da ;i rezultate, globul trebuie s[aib[ anumite dimensiuni ;i forme,respectiv s[ Ze pozi\ionat ̀ ntr-un anumeloc ;i fel.

O alt[ variant[, des `nt]lnit[ pentru

ghicit, este ghicitul prin intermediullum]n[rilor. Aici culorile sunt cele careprezint[ c]te o semniZca\ie ;i sporescputerea g]ndului.

Runele au ap[rut cu 100 deani `nainte de Hristos

Doamna Xenia spune c[ multevr[jitoare, t[m[duitoare ;i ghicitoarefolosesc ;i amuletele, acestea Zind utilizate`n toate culturile lumii, Zind obiectefolosite de oameni pentru a alunga r[ul ;ia proteja oamenii. ~nc[ din cele mai vechitimpuri, amuletele ;i talismanele seconsiderau drept mijloace de protec\ie ̀ nfa\a adversarilor de natur[ ocult[, dechemare a succesului, respectiv devindecare.

~n ceea ce prive;te runele, ele suntconsiderate alfabet vechi, germanic,folosite at]t pentru scriere, c]t ;i cainstrument magic de prezicere, `nc[`nainte de Hristos cu vreo 100 de ani ;ip]n[ `n jurul anului 1,600 dup[ Hristos.~n magie ele se folosesc pentru a ghiciordinea ̀ nt]mpl[rii unor fapte ghicite dinc[r\i, respectiv st[rile de s[n[tate.

~n num[rul viitor al suplimentuluinostru vom reveni cu detalii privindghicitul ̀ n c[r\ile \ig[ne;ti ;i cele de Tarot.

Gabriela Pu;ca;iu

BERBEC

~ncearc[ s[ tratezi cu mai mult[r[bdare o ac\iune care evolueaz[ prealent pentru tine. Acest lucru constituieo lec\ie bun[ pentru a-\i educa voin\a ̀ na;a fel ̀ nc]t s[ nu mai pretinzi rezultateimediate. Rezultatele vor veni, dar nuatunci c]nd vrei tu, deci trebuie s[ te`narmezi cu suZcient[ r[bdare pentru aparcurge pa;ii normali p]n[ la victoriadorit[.

TAUR

E;ti nevoit s[ faci o schimbare deatitudine ̀ n carier[< Ze schimbi locul demunc[, Ze ocupa\ia de baz[, Ze modulde a lucra, `ns[ totul pentru un plus, onoutate `n plan profesional. Trebuie s[lup\i `mpotriva rutinei ;i a monotonieila serviciu.Uneori ̀ ns[ aceasta nu poateZ evitat[, ocup]ndu-te zilnic de acelea;ilucruri cu care te-ai obi;nuit, dar azi aiocazia s[ modiZci atmosfera.

Ai putea pleca `ntr-o delega\ie `ninteres de serviciu sau te g]nde;ti foarteserios s[ te apuci de altceva.

GEMENI

Nu e;ti obi;nuit cu evolu\ia lent[ ;i

controlat[ a lucrurilor. E;ti mai gr[bitdin Zre, mai superZcial, `ns[ azi \i secere s[ urmezi ni;te reguli mai strictepentru a nu comite vreo gre;eal[. Nu egenul t[u s[ a;tep\i, ;i nici s[ calculeziurm[rile faptelor tale, de aceea parc[ nute po\i obi;nui cu acest ritm extrem delent. Ar Z bine s[ prive;ti la cei din jurult[u care fac pa;i mici spre succes, dec]ts[ dai totul peste cap, din grab[ ;iimpulsivitate.

RAC

Urm[rile unei decizii din trecut iesla iveal[ abia acum, dup[ mult timp dela momentul `n care s-au `nt]mplatlucrurile. Credeai c[ s-a ;ters amintireaacelui moment ;i c[ e un capitol ̀ ncheiat,dar iat[ c[ mai are `nc[ efecte asupra ta;i acum. Ar Z mai bine s[ arunci o privire`napoi s[ vezi ce mai po\i repara, pentrua ̀ ncheia cu brio aceast[ restan\[. Dac[o tot por\i dup[ tine nu vei sc[paniciodat[ de amintirile nefaste, deci evremea s[ ui\i.

LEU

E;ti de mare ajutor acolo unde apari,deci s[ nu te mire c[ solicit[rile nu mai`nt]rzie s[ apar[. Dac[ te ar[\i amabil ;iplin de amabilitate fa\[ de un coleg, Zisigur c[ vor `ncepe ;i ceilal\i s[ tebombardeze cu `ntreb[ri ;i solicit[ri,care te vor face s[-\i pierzi timpulpersonal. Uneori e;ti privit ca un fel desalvator al tuturor, pentru c[ e;ti un omgeneros c[ruia `i place s[ ofere altora

ceea ce ;tie. Dai f[r[ s[ a;tep\i ̀ n schimbmai mult de un z]mbet mul\umit pechipul celuilalt.

FECIOAR{

Nimere;ti ̀ ntr-un mediu cu persoanedeosebite, printre care se poate a[a ;i ocelebritate, o persoan[ pe care o admirimult sau care ar putea avea o in[uen\[major[ asupra ta. Din ̀ nt]lnirile specialese pot na;te prietenii de viitor, colabor[ride succes ori iubiri unice, deci ie;i `nlume ;i socializeaz[. Te a;teapt[ osurpriz[ de propor\ii care poate aveaefect aparte asupra destinului t[u!

BALAN|{

E;ti pu\in neatent c]nd vine vorbade deplas[ri ̀ n spa\iu, de parc[ \i-ar lipsicomplet sim\ul orient[rii. Pleci spre oanumit[ destina\ie, dar o pierzi peparcurs, astfel ̀ nc]t nu vei ajunge acolounde \i-ai propus ini\ial. Ajungi la adresegre;ite, te r[t[ce;ti pe c[i l[turalnice ;inu e;ti atent la coordonatele pe care \ile ofer[ cineva `ntr-un ora; str[in. Caatare, e greu de crezut c[ vei g[si u;orlocul la care \i-ai propus s[ ajungi.VeriZc[ totul de dou[ ori `nainte de apleca.

SCORPION

Te a[i `n compania unei persoanecare are un rol special `n via\a ta. Ai unmodel ̀ n fa\a ochilor ;i vrei s[ ajungi cael, dar pentru a-i c[lca pe urme \i se ceremai mult curaj, ca s[ ie;i `n fa\[ ;i s[ teremarci.

St]nd ;i a;tept]nd ca ceilal\i s[-;idea seama c]t de bun e;ti, nu ar Z dec]tpierdere de vreme.

Ca atare, trebuie s[ g[se;ti loculpotrivit pentru a demonstra de ce e;ticapabil.

Cu siguran\[ ai un as `n m]nec[ cete poate propulsa `naintea rivalilor cucare lup\i!

S{GET{TOR

Ajungi la un punct foarte clar alpropriilor proiecte, din care secontureaz[ deja foarte bine rezultatelepentru care ai muncit. E;ti m]ndru detine, laudele nu `nt]rzie s[ apar[, iarreu;ita se poate traduce ;i printr-orecompens[ material[ binevenit[.Afacerile tale merg bine ;i, prin ceea cesim\i palpabil ̀ n m]n[, ai un sentimentputernic de valoare personal[. E;ti pu\inmai bogat ca ieri ;i banii `\i inspir[siguran\[ ;i `ncredere.

CAPRICORN

Trebuie s[ Zi foarte atent la ceea ceemi\i, Ze c[ vorbim de declara\ii,aZrma\ii, decizii ori p[reri, pentru c[vei Z imediat taxat de cei care stau cuochii pe tine. Trebuie s[ Zi foarte bineinformat pentru a nu gre;i ;i a nu l[sape al\ii s[ te critice.

Ca atare, bazeaz[-te numai pe ceeace ;tii foarte clar ;i pe cuno;tin\e`ntemeiate.

Dac[ nu e;ti 100% sigur pe ceea cespui, pune m]na pe o carte ;i a[[ exactr[spunsul corect la problema `n cauza,evit]nd astfel eventualele judec[\i aspreale altora.

V{RS{TOR

E;ti cam pripit ;i spui ce-\i vine pelimb[, ceea ce poate tensiona dialogul cuceilal\i. Ai noroc c[ dai peste uninterlocutor suZcient de `n\eleg[tor ;iamabil, care nu va lua agresivitatea taverbal[ drept un semn ostil.Dimpotriv[, felul t[u mai agitat de acomunica ;i de a te adresa altora areefect mobilizator ;i ̀ i faci ;i pe al\ii, maitimizi sau mai calmi din Zre, s[ seexprime mai u;or. Fii deci atent unde sepotriveste tonul ridicat ;i unde ar Z bines[-l evi\i.

PE:TI

Las[ faptele ;i cifrele ;i `ncearc[ s[analizezi situa\ia `n care e;ti implicatnumai prin prisma emo\iilor, pentru c[nu se poate aplica un ;ablon cu stricte\e`n cazul de fa\[. Trebuie s[ ascul\i ce-\ispune intui\ia ;i ce sim\i cu privire laceea ce se ̀ nt]mpl[, deoarece nu se poatereduce totul doar la o serie decoordonate Zxe `n timp ;i spa\iu. Esteo problem[ care poate Z rezolvat[ numaicu ajutorul sentimentelor, pentru c[ ceeace sim\i atrage, de fapt, aten\ia asuprasolu\iei salvatoare.

Comediile romantice invadeaz[ cinematografele12 Informa\ia de Duminic[/16 august 2009

De;i este unul dintre cei mai r]vni\ib[rba\i din lume, Brad Pitt spune c[ zilele"s[lbatice" au disp[rut din via\a lui.Prezent la premiera berlinez[ a Zlmului"Inglourious Basterds", `n regia luiQuentin Tarantino, actorul le-a spusziari;tilor c[ este un b[rbat responsabil<"Sunt tat[ acum, deci petrecerile se`ncheie la ora 18.00 pentru mine".

Cu aceea;i ocazie, iubitul AngelineiJolie le-a spus jurnali;tilor, ̀ n glum[, c]tde grea este meseria de actor. "Este greus[ Zi actor. Uneori nu cer cafea, sau \i-oaduc ei ;i este cald[. Alteori nu ai unscaun al t[u. Este foarte greu".

C]t despre Zlmul lui Tarantino, Brada spus c[ a fost o adev[rat[ pl[cere s[lucreze la "Inglourious Basterds"< "A fosto ga;c[ minunat[ de fete ;i b[ie\i. A fosto echip[ excelent[. Toat[ lumea a vorbitpe limba lui, deci a fost o pl[cere".

Lucrurile par să se îndrepte pentrucântărea\a ;i actri\a american[, la aproapeun an după asasinarea, în Chicago, amamei, fratelui ;i nepotului ei. Artista anăscut primul ei copil, un băie\el al căruinume este David Daniel Otunga Jr.

Potrivit agentului de presă al artistei,"bebelu;ul este frumos ;i perfect sănătos,iar părin\ii lui sunt în culmea fericirii."Starul musicalului "Dreamgirls" estelogodită de aproape un an cu actorulDavid Otunga, fostă vedetă de reality-show ;i luptător de wrestling.

După ce în octombrie 2008 mama,fratele ;i nepotul artistei au fost asasina\ila Chicago, Hudson s-a retras din luminare[ectoarelor timp de câteva luni.Autorită\ile din Chicago l-au pus oZcialsub acuza\ie pe fostul cumnat al luiHudson, William Balfour, sub învinuireade triplu asasinat. Tragedia artistei adeclan;at un val de compasiune ;i desimpatie din partea societă\ii americane.

În februarie, Jennifer a revenit pe scenamuzicală în timpul unuia dintre cele maimari evenimente sportive din lume, ZnalaSuper Bowl.

Actorul Jamie Foxx, alături de careHudson a jucat în “Dreamgirls”, i-atransmis felicitările sale fericitei mămici."Felicitări! Mă întreb dacă s-a născutcântând? Probabil c[ da", a spus Foxx.

De-a lungul sarcinii, Hudson arefuzat să recunoască, de Zecare dată, căar urma să aducă pe lume un copil.ConZrmarea a venit abia în luna iulie,când a apărut pe scenă la ceremoniafunerară organizată pentru MichaelJackson. Jennifer a urcat pe scenă ;i acântat "Will You Be cere".

Hudson este c];tigătoare a unuipremiu Oscar, a unui Glob de Aur, a unuiBAFTA, toate pentru presta\ia ei dinmusicalul "Dreamgirls" ;i a unuiGrammy pentru albumul de debut careîi poartă numele, lansat în 2008.

Steven Tyler a fost transportat laspital cu un elicopter, după ce a căzutde pe scenă în timpul unui concert înDakota de Sud, informează BBC.

Cântăre\ul în vârstă de 61 de ani acăzut în timp ce dansa pentru a distramul\imea, după defectarea sistemuluiaudio de la concert. Potrivit gazdeievenimentului, Mike Sanborn, Tylerse a[a pe o rampă ;i a căzut pe spatepeste câ\iva fani. Sanborn a adăugat căTyler avea o stare bună atunci când afost dus la spital ;i că glumea cumedicul.

Muzicianul a suferit răni la umeri;i la gât, dar acum se simte mult maibine. După accident, chitaristul JoePerry a urcat pe scenă ;i a anun\atpublicul că show-ul trupei nu va maicontinua.

Campioan[ la prezen\a pemarile ecrane este SandraBullock. Actri\a din “Miss AgentSecret” sau “Dragoste cu preaviz”dă din nou lovitura în comediaromantică ;i deschide seria depup[turi cu “Qe Proposal/Vreisă te însori cu mine?”, alături deRyan Reynolds.

Ajunsă la 45 de ani, Bullock nu ;i-a pierdut deloc entuziasmul ;i celebra-i gestică incontrolabilă, ca să nu maispunem că a c];tigat inimaginabil demult la capitolul curaj - o scenă în careactri\a `;i acoperă "modestia" doar cupropriile mâini i-a plăcut atât de mult,încât a promis într-un interviu să se"descopere" de acum înainte în ZecareZlm.

La capitolul chimie “ce Proposal”prime;te nota zece – Reynolds ;iBullock sunt un tandem reu;it, iarrolurile lor, autoritara editoareMargaret ;i îndatoritorul (;i asupritul)ei asistent Andrew, au un bagajsuZcient de ranchiună pentru ca atuncicând ea trebuie să se mărite cu elpentru a nu Z deportată în Canada,situa\ia să evolueze previzibil, dar câtse poate de amuzant.

Săptămâna viitoare se lansează“Spread/Playboy de L.A.”, cu AshtonKutcher în rolul unui gigolo, Nikki,venit la Los Angeles pentru "a trăi caîntr-un videoclip Van Halen". Un lung;ir de cuceriri se a;terne la picioarelefrumosului Nikki (printre care ;i AnneHeche), a;a că a;tep\i cu nerăbdare săapară o tipă care să-i vină de hacspecialistului într-ale amorului. Apare,Zi fără grijă, deoarece sărmanuluiNikki i se întinde o capcană foarteadevărată..

Chiar dacă la capitolul chimie suntcu ni;te puncte în urma lui Bullock-Reynolds, Gerard Butler ;i KatherineHeigl compensează în “ce UglyTruth” cu un umor cât se poate desănătos. Filmul este un adevărat

îndrumar pentru doamne despre cumsă cucerească ;i să învârtă pe dupădeget un bărbat. Katherine Heigl esteexcelentă în rolul lui Abby,producătoarea matinalului uneiteleviziuni din provincie oripilată să

vadă că telespectatorii îl apreciazăsuspect de mult pe noul consilier înceea ce prive;te rela\iile, entuziastuldar foarte directul Mike (Butler). 11luni de abstinen\ă sexuală ;i apari\ia încadru a unui vecin hiper-sexy, Colin,

o fac pe Abby să aplece urechea lasfaturile lui Mike, dar ;ti\i cum e încomediile romantice - vârful de plutonnu c];tigă niciodată cursa.

Supranumit "comedia romanticăoriginal[ a anului" “(500) Days ofSummer” vine în cinematografe din18 septembrie. Uita\i de liniaritateadin comediile conven\ionale, căciregizorul Marc Webb începe cu ziua498 din rela\ia lui Tom cu Summer ;isare încoace ;i încolo prin tumultuoasalor istorie. Actorii sunt ZooeyDeschanel ;i Joseph Gordon-Levitt, iarstilul cât se poate de ireveren\ios, ceeace a făcut batalioane de critici săgăsească tot felul de epitete elogioaseodată cu lansarea americană de lasfâr;itul lui iulie. Se pare că Marc Webba reu;it să ia, cu acest debut al său înlungmetraj, povestea clasică de "unb[iat `nt]lne;te o fat[" ;i s-o întoarcăîn a;a fel încât să uimească pe toatălumea.

Cele două veterane ale genului,Sandra Bullock şi Catherine Zeta-Jones, se vor întoarce în octombrieZecare cu propria ei comedieromantică. Bullock apare în “All aboutSteve”, o pelicul[ `n care e vorba deMary, o femeie deloc mul\umită devia\a ei amoroasă. Încântată de o`nt]lnire pe NeVe care a ie;itsuprinzător de bine (de;i el, BradleyCooper, a trebuit s-o lase în ploaiepentru a Zlma un reportaj pentruCNN), Mary `;i urmăre;te "sortitul"până în pânzele albe, chinuindu-se să-l convingă că ea este "aleasa".

Catherine Zeta-Jones are parte deo poveste foarte diferită în “ceRebound”, unde Justin Bartha seîndrăgoste;te de Sandy, o mamăsingură cu vreo două decenii mai mareca el.

Solistul trupei Aerosmith a ajuns la spital dup[ ce a c[zut de pe scen[

Jennifer Hudson an[scut un b[ie\el

Brad Pitt< “C]nd ai copii, petrecerea se termin[ la ora 18<00”

apoliticieniis[tm[reni? Pre;edintele - informatia-zilei.ro · e-mail

Documents

Transcript of apoliticieniis[tm[reni? Pre;edintele - informatia-zilei.ro · e-mail