În 1934, Luna Martie - informatia-zilei.ro · rinde spirituale pentru luptele politice de mai...

S`n`tate Frumuse]e&

Reţeaua de socializare Face-book a eliminat din fluxul său deinformaţii fotografia unei scul-pturi veche de 30.000 de ani.

Este vorba de Venus din Wil-lendorf, considerată o capodoperăa artei paleolitice, informează le-figaro.fr. După ce a cenzurat ce-lebrul tablou "L'origine du mon-de", realizat de Gustave Courbet,şi sculptura Mica Sirenă, ampla-sată pe o stâncă în portul oraşuluiCopenhaga, compania Facebooka făcut acelaşi lucru cu imagineaacestei sculpturi. Anunţul a fostf[cut de reprezentanţii Muzeuluide istorie naturală din Viena, undeeste expusă Venus din Willendorf.

Venus dinWillendorf,

cenzurat[ peFacebook

Preparatele din coaj[ de salcie,remedii pentru dureri de cap

PAGINA 6

Resturile scheletului unei fe-mei, care a fost descoperit în anul1972 în apropierea localităţii Li-vezile, din judeţul Alba şi care da-tează încă de la începutul EpociiBronzului, a scos la iveală detaliiextrem de valoroase. Cercetătoriide la Muzeul Naţional al Unirii,din Alba Iulia, au declarat că fe-

meia a fost operată pe creier şi,mai mult, că operaţia a fost un suc-ces, aceasta supravieţuind inter-venţiei. Potrivit istoricilor, operaţiaefectuată în neolitic a fost făcutăcu o lamă de silex şi are o lungimede aproape 11 cm. Operaţia s-a fă-cut sub anestezie, cu plante halu-cinogene.

Potrivit publica\iei america-ne The New York Times, cel de-al 44-lea pre;edinte al SUA(2009 - 2017) Barack Obama ;ifosta primă doamnă, Michelle,ar putea produce "o serie deemisiuni de impact" care să fur-nizeze conţinut exclusiv la nivelglobal. Emisiunile vor avea casubiect principal, printre altele,pove;ti care pot să inspire.

De asemenea, Barack Oba-ma va modera dezbateri pe su-biecte care au dominat perioadaîn care a locuit la Casa Albă,precum sănătatea ;i schimbărileclimatice.

O opera\ie f[cut[ pe creieracum 4.500 de ani `n Apuseni

uime;te speciali;tii din Europa

Camil Ressu, detaliu din tabloul “Cur[\enia de prim[var[ “

IAnul XVI Nr. 775 Duminic[ 11 martie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Teodor Mihali (15 aprilie 1855 - 17 ianuarie 1934)

”Consiliu de familie”, o parabol[despre om ca animal politic

13 beneficii alesemin\elor de dovleac

PAGINA 8

Luna Martie mai este numit[

;i Germ[nar

”Consiliu de familie” (”Consell familiar”,în originalul catalan) este opera CristineiClemente, scenaristă și autoare de teatrudin Barcelona, născută în 1977, laureată cuPremiul Goya (Oscarul spaniol) pentru sce-nariul filmului ”Eva” din 2011 și afirmatămai recent în lumea televiziunii.

Salutăm cu bucurie revenirea într-unrol consistent a Ancăi Similar, pe care aniipar s-o întinerească și care îi dă mamei Ma-riana multă șiretenie feminină, gata mereusă se plieze pe situație, și mult erotism abiaîmblânzit, ea părând factorul de echilibru al casei.

În 1934,s[tm[reanulTeodor Mihali a avut partede funeraliina\ionale

PAGINA 11

PAGINA 3

PAGINA 4

PAGINA 2

Barack Obama se lanseaz[ `n televiziune

Rochii Glamuroase pe covorul ro;u la Premiile Oscar

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/11 martie 2018

Teodor Mihali s-a născut la 15aprilie 1855 în comuna Prislopdin judeţul Satu Mare, dintr-o ve-che familie de nobili români. Aterminat studiile liceale la liceuldin Baia Mare, iar pe cele univer-sitare la Cluj, în 1882 fiind pro-movat doctor în drept.

În acea perioadă ardelenii trăiau oepocă de renaştere politică pentru caretrebuiau fapte. De aceea fruntaşii par-tidului naţional-român hotărăsc redac-tarea unui Memorand, în cuprinsul că-ruia să arate Împăratului de la Vienanedreptatea săvârşită de maghiari îm-potriva majorităţii covârşitoare a po-pulaţiei din Ardeal. Printre cei care auredactat acest act, alături de părinteleLucaciu şi Ioan Raţiu, se găsea şi Teo-dor Mihali. Având consimţământulRegelui Carol, o delegaţie de româniardeleni, printre care şi Teodor Mihaliau luat drumul Vienei.

Procesul Memorandului nu a fostun proces numai al Memorandiştilor,ci un proces al neamului nostru în faţaistoriei, un proces în care din acuzaţi,Memorandiştii s-au transformat înacuzatori, aducând la cunoştinţa asu-pritorilor că „Existenţa unui neam nuse discută, ci se afirmă”.

Pentru îndrăzneala lor şi a lui, Teo-dor Mihali este condamnat la doi anide temniţă, fiind închis la Vácz. Nu aapucat să facă decât 14 luni, deoareceRegele Carol a obţinut de la ÎmpăratulFrancisc I graţierea. De atunci înainteVechiul Regat este pentru Teodor Mi-hali a doua patrie. Aici va merge el oride câte ori interersele politice ale ro-mânilor din Ardeal o vor cere, aducândcuvinte de îmbărbătare, preţioase me-rinde spirituale pentru luptele politicede mai târziu.

A fost ales vicepreşedinteal adunării naţionale de la Alba Iulia

Teodor Mihali devine, din parteapartidului naţional român, deputatulpermanent al circumscripţiei Ileanda-Mare, desfăşurând în Parlamentul dela Budapesta o activitate rodnică pen-tru neamul său. Pentru temeinica luipregătire, pentru curajul său, cu ocaziaconstituirii Clubului deputaţilor naţio-

nalităţilor nemaghiare, el este alespreşedinte, luptând apoi şi mai îndârjitpentru naţionalităţile subjugate.

A venit apoi marea zi de biruinţă apoporuloui român. Lui Teodor Mihaliîi revine onoarea de a fi ales vice-preşedinte al adunării naţionale de laAlba Iulia. Având în vedere meritelesale, i se încredinţează, pe rând, funcţii-le de prefect al jud. Someş, preşedinteal comisiei de unificare, vicepreşedinteal Senatului, deputat şi primar al mu-nicipiului Cluj.

Moartea lui a îndoliat o ţară întreagă

S-a stins din viaţă la 17 ianuarie1934 la Cluj. Pentru meritele lui, gu-vernul ţării a ordonat funeralii naţio-nale. Într-o zi de vineri, 19 ianuarie,de la ora 1.30 străzile pe unde a trecutcortegiul funebru au fost ocupate deun public numeros. În faţa Catedralei„Schimbarea la faţă” au venit un bata-lion din Reg. 83 Infanterie, un escadrondin Rg. 11 Călăraşi şi o baterie din Reg.

31 artilerie. În publicul numeros din Catedrală

s-au remarcat< General Prodan, com.Corp VI armată, reprezentantul M.S.Regelui> foştii primminiştri Iuliu Ma-niu şi Alexandru Vaida-Voevod> Al.Lapedatu ministrul Ardealului, repre-zentantul Guvernului> Corpul Consu-lar> Clerul> Preşedintele part. maghiar,contele GH. Betlen cu soţia> EmilHaţieganu fost ministru> generalii< Ga-ne, Morosin, Ivaşcu> generali în rezervăDănilă Pop şi Hanzu> Gh. Pop fost mi-nistru> Părintele Man etc.

Sicriul a fost aşezat pe catafalc înfaţa altarului, lângă el fiind orânduitenumeroase coroane de flori. La oreledouă îşi face sim\it[ prezen\a PSS Epis-copul Iuliu Hossu care a fost întâmpi-nat cu imnul arhieresc. Înaltul arhiereua fost asistat pentru oficierea slujbeiprohodului, de preoţii Octavian Do-mide, Dionisie Vaida, Ion Agârbiceanu,Victor Bojor, I. Vidican, Bazil Moldo-van, Ion Handrea, Vichentie Pandrea,Ion Chindriş, Laurenţiu Nicoară, Vic-tor Dunca şi Emilian Lemeny.

Corul Catedralei condus de prof.Caranica şi cel al Academiei Teologice,condus de păr. Silviu Popa, au executatcântările funebrale. După Evanghelies-au rostit cuvântări, evidenţiind me-ritele defunctului PSS Episcopul IuliuHossu, Al. Lepădatu, în numele Gu-vernulu, d. Dr. Alexandru Vaida Voe-vod, General Gane, în numele armatei,Dr. Alex. Dragomir, în numele UniuniiAvocaţilor şi Baroului avocaţilor dinCluj, Dr. Iuliu Moldovan, în numele„Astrei”, Vladimir Ghidionescu, în nu-mele Ligii Culturale, drdul Buia în nu-mele generaţiei tinere, L. Bulbuc în nu-mele Centrului Petru Maior. Corul luiI. Mureşianu a interpretat „Plâng şi mătânguesc”, iar, în timp ce sicriul era scosdin Catedrală, corul ortodox, sub con-ducerea lui Pătraşu, a interpretat „Cusfinţii odihneşte”.

După ce s-a format cortegiul, acestas-a pus în mişcare în sunetele unuimarş funebru impresionant, executatde muzica reg. 83. inf. Cortegiul s-aoprit în faţa primăriei îndoliate, iar pri-marul de atunci, N. Drăgan a rostit ocuvântare în numele municipiului.Cortegiul funerar şi-a continuat traseulprin Piaţa Unirii spre Str. Memoran-dului unde s-a oprit pentru cinci mi-nute în faţa Cercului Militar. Cortegiula parcurs apoi Str. N. Iorga şi Str. Uni-versităţii, ajungând în jur de ora 5.00în faţa cimitirului. Într-o linişte impre-sionantă sicriul a fost coborât de peafet, şi cei patru ofiţeri uranişti l-auaşezat pe o estradă construită lângăgroapă. După dezlegarea arhiereascăsicriul a fost coborât în mormânt, întimp ce o companie a Reg. 83 a trasmai multe salve de puşcă. Lui TeodorMihali i s-au dăruit astfel onoruri degeneral de divizie.

Ultimul memorandist a fost în viaţăun vizionar şi un martir al unei cauzepentru care poporul român îi datoreazărecunoştinţă veşnică. Trecutul lui seîmpleteşte cu cele mai frumoase clipede luptă naţională, dusă împotriva dua-lismului habsburgic cotropitor. Moar-tea lui a echivalat cu un „memento”pentru întreaga naţiune română, iar elrămâne `n istorie ca o mărturie a tre-cutului naţional zbuciumat.

Corneliu Albu, revista „Gazeta Ilustrată”, nr. 1, ianuarie 1934

A consemnat Vera Pop

Curtea Penală Internațională (nu-mită uneori și Tribunalul Penal Inter-național) este o instanță de justiție in-ternațională permanentă, cu sediul laHaga, în Olanda. Menirea și scopulacestei instituții juridice internaționaleeste de a judeca persoane care au comisgenociduri, crime de război și crimeîmpotriva umanității.

Curtea este compusă din 18 magis-trați, care au fost investiți în funcție pe11 martie 2003, dintre care în rangulcel mai înalt a fost `n prima instan\[canadianul Philippe Kirsh.

Instanța nu poate judeca cauze re-troactive, ci numai cazuri provenitedupă 1 iulie 2002. Până în mai 2004,94 de țări au ratificat statutul tribuna-lului, printre care și România. Tratatulnu a fost nici semnat, nici ratificat decâteva țări importante precum StateleUnite, Rusia, China, Israel și Irak. Defapt, Statele Unite și Israelul au semnatinițial tratatul, însă au anunțat ulteriorcă își retrag semnătura.

La 3 martie 2011 CPI a anunţat des-chiderea unei anchete pentru crimeîmpotriva umanităţii în Libia, vizân-du-l pe colonelul Muammar Gaddafi,precum şi pe alţi înalţi responsabili li-bieni, după ce Consiliul de Securitateal ONU sesizase, la 26 februarie, printr-o rezoluţie, Biroul procurorului CPI înlegătură cu situaţia din Libia, conside-rând că ''atacurile sistematice'' împo-triva populaţiei civile din această ţară''pot fi asimilate crimelor împotrivaumanităţii''.

La 14 martie 2012 Curtea PenalăInternaţională a dat prima hotărâre dinistoria sa, găsindu-l vinovat de crimede război pe fostul lider al miliţiei dinRepublica Democrată Congo (RDC)Thomas Lubanga, care a folosit copiica soldaţi în timpul războiului civil dinprovincia Ituri, în anii 2002-2003. Tho-mas Lubanga fusese transferat la Hagaîn 2006, iar procesul său s-a desfăşuratîntre 2009-2011.

România a deţinut două mandateîn cadrul Biroului Adunării StatelorPărţi (2005-2007 şi 2008-2010), con-form site-ului mae.ro.

Curtea Penală Internaţională estecompusă din patru organe< Preşedinţia,Camerele (18 judecători, organizaţi înCamera Preliminară, Camera de PrimaInstanţă şi Camera de Apel), BiroulProcurorului şi Grefa, conform site-ului amintit.

Preşedinţia este alcătuită din treijudecători ai Curţii, aleşi de colegii lorjudecători pentru o perioadă de treiani. Preşedintele Curţii este actualmen-te Silvia Alejandra Fernandez de Gur-mendi (Argentina), aleasă în funcţie la11 martie 2015.

Tribunalul PenalInterna\ional

`mpline;te 15 ani

ISTORIEA venit apoi marea zi de biruinţă a poporuloui român. Lui Teodor Mihali îi revine onoarea de

a fi ales vice-preşedinte al adunării naţionale de la Alba Iulia. Având în vedere meritele sale, i seîncredinţează, pe rând, funcţiile de prefect al jud. Someş, preşedinte al comisiei de unificare, vice-preşedinte al Senatului, deputat şi primar al municipiului Cluj.

Funeraliile memorandistului Teodor Mihali au fost consemnate pe larg ̀ n revista„Gazeta Ilustrată”, nr. 1, ianuarie 1934

În 1934, s[tm[reanul Teodor Mihali a avut parte de funeralii na\ionaleMemorandistul s-a născut la 15 aprilie 1855 în comuna Prislop, dintr-o veche familie de nobili

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Afetul `nconjur]nd Pia\a Unirii. La mijloc d. Pop, aranjatorul `nmorm]nt[rii (Foto Borte;)

11 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIZiua de Blagovestenie era şi un important moment pentru prognozarea

vremii, pentru eşalonarea muncilor agricole de primăvară. Și tot acum ciobaniise urcau pe stogurile de fân şi amenințau iarna cu topoarele, crezând că înfelul acesta primăvara va sosi mai repede

Ghioceii, primii vestitori ai pri-măverii, răsar devreme de sub stra-tul de zăpadă pentru a întâmpinanoul anotimp. Albul lor curat sem-nifică puritate, dar și primul semntimid al vieții care renaște sub ra-zele calde ale soarelui. Aceleași razevor călăuzi mai apoi natura spreexplozia culorilor și a formelor lu-mii vegetale. Românii cunosc și în-drăgesc această floare deosebit degingașă și frumoasă.

Adesea, la începutul lui martie, bu-chetul de ghiocei însoțește mărțișorul,s[rb[torit de rom]ni, din cele mai vechitimpuri, la 1 Martie.

Primăvara începe, după unii, cu primazi a lunii martie, după alții – când se sfâr-șesc zilele babei Dochia și anume la Alexii,17 martie și durează până la Sf. Onofrei,12 iunie. Alții pun ziua întâi de primăvarădupă ce trec treisprezece săptămâni nu-mărate din ziua de Crăciun.

Primele 9 zile ale lui Martieilustreaz[ lupta dintre iarn[;i prim[var[

În România, luna martie are denumi-rea populară Mărțișor. În luna martie(Mart) începe primăvara, iar vremea seîncălzește treptat. Este o lună capricioasă,legendele spunând că Mart a luat câte o zide la fiecare lună pentru a-și depăși toțifrații. Vremea este schimb[toare ̀ n special`n primele zile ale lunii, adic[ `n perioadacunoscut[ ̀ n popor sub denumirea de “Zi-lele Babelor”. Cele 9 zile ilustreaz[ luptadintre iarn[ ;i prim[var[, dintre întunericși lumină.

Martie mai este denumit și Germănar(Încolțitorul), natura începând să prindăviață și culoare. Legenda spune că atuncicând seva primăverii a început să tulbureliniștea firii, Soarele – sătul de atâta iernat,a încercat să fugă spre miază-zi, spre căl-dură. Și ca să poată evada pe poarta cerului,a pus câte o babă pe cei nouă cai ai caleștiisale, știind că acestea sunt “mai rele decâtdiavolul” și o să gonească caii de o să scoatăsufletele din ei. Trecură astfel ca vântul depoarta Raiului, unde păzitorul ei – SânToader, înghețat de frigul iernii, a băgatde seamă prea târziu ce s-a întâmplat. Spe-riat, el a fugit în grajdurile cerului, a luatnouă bidivii puternici, a pus nouă moșisă-i încalece și a pornit în urmărirea Soa-relui. Au căutat ei opt zile, dar i-au pierduturma – căci babele afurisite mânau caii dese zdruncina cerul, lăsând să cadă pe Pă-mânt ninsoare și viscol – prăpăd, nu alta,iar moșii, mai blânzi și mai domoli, nu seputeau pune cu ele… A noua zi însă, moșulAlexe i-a dat de urmă, și împreună cu cei-lalți moși, au pornit să-l prindă pentru a-l obliga să meargă pe drumul lui ceresc,lăsat de Dumnezeu. Și-n ziua când au găsitSoarele, Pământul cu vietățile lui s-a trezitla viață. “Și de aceea de la zilele Babei Do-chia, cea mai strașnică babă, sunt nouăzile până la Sân Toader și de la Sân Toader– nouă zile până la Alexe – omul lui Dum-nezeu și de la Alexe – nouă zile până laBuna-Vestire”. (Marcel Olinescu – “Mito-logia românească”).

~n 9 martie își serbează ono-mastica cei care nu au patroniprintre sfinții din calendar

Nu întâmplător Babele sunt în numărde 9, o cifră cu semnificații magice, desîntâlnită în vechiul calendar lunar carpatin.Sărbătoarea Dochiei deschide în spiritua-

litatea populară, șirul unor bogate mani-festări ce sunt departajate de câte 9 zile(Mucenicii, Alexiile, Blagovestenia). Ceamai strașnică și mai capricioasă dintre Ba-be este Baba Dochia, care stă la cumpănadintre iarnă și vară, dintre anul vechi șianul nou. Vremea capricioasă din aceastăperioadă este pusă pe seama caracteruluiBabei Dochia, iar dacă se încălzește treptatse spune că “Baba Dochia își leapădă co-joacele”. Fiecare cojoc este luat de celelaltebabe numite după zilele săptămânii< Lu-nica, Martica, Marcuriana, Joița, Virița,Sitița și Domnica. Primele 3 zile ale luimartie se mai numesc “baba de primăvară”(1 martie), “baba de vară” (2 martie) și“baba de toamnă” (3 martie) și se spunecă așa cum vor fi aceste zile, așa vor fi șicele trei anotimpuri. Ultima zi a Babelor,9 martie, se suprapune peste o mare săr-bătoare creștină< cei 40 de mucenici de laSevastia. Pe 9 martie își serbează ziua nu-melui persoanele care nu au patroni printresfinții din calendar.

Ritual magic de ardere aiernii `n anumite zone ale \[rii

De mucenici, pe 9 martie (echinocțiulde primăvară și începutul anului agrar încalendarul iulian), focurile simbolizeazăarderea iernii și renașterea primăverii. Prinacest ritual magic (practicat în Banat, Cri-șana, Muntenia, Oltenia, Dobrogea și su-dul Moldovei), se dorea sprijinirea Soa-relui în depășirea momentului critic alechilibrului perfect între lumină și întu-neric. În curți și grădini se strângeau gu-noaiele grajdurilor, uscăturile grădinii șise aprindea focul cu ele. În Transilvaniaera obiceiul ca tinerii să sară peste foc pen-tru a li se îmbiba hainele cu fum, acestaavând rol de purificare. În alte zone, chiarși vitele erau trecute prin foc să fie apăratede boli. După cum erau flăcările și direcțiafumului, se făceau diferite previziuni asu-pra vremii.

Săptămâna Cailor lui Sân Toader

Herghelia era formată din opt cai cu

chip de flăcăi, care aveau coada ascunsă înițari și copitele ascunse în opinci. Cine esteînsă, acest Sfânt Toader, care conduce oastfel de ceată înfricoșătoare? Se pare că elar reprezenta o divinitate agrară cu însușiride cal năzdrăvan, iar sărbătoarea sa avealoc în preajma primelor semne de primă-vară. Sân Toader ar fi paznicul ceresc alSoarelui, iar legenda evocă o goană miticăîn timpul căreia Soarele a încercat să fugăla miazăzi, fiind în cele din urmă, întorsde către sfânt. Despre caii lui Sân Toaderse credea că intră prin casele cu șezători șiiau fetele la joc, zboară cu ele, le lovesc cucopitele etc. Caii lui Sân Toader constituiauelementul de ordine premergător PostuluiMare, fiind cei care puneau capăt petrece-rilor și șezătorilor.

Se urmărea cu multă atențielocul unde cânta primadată cucul

Sărbătoarea Blagovestenie (25 martie),situată în imediata apropiere a echinoc-țiului de primăvară, când încep să vinăprimele păsări călătoare, cunoscută și subdenumirea de Ziua cucului, coincide cusărbătoarea Buna Vestire din calendarulbisericesc, zi în care conform tradiției creș-tine Maica Domnului a fost vestită, prinArhanghelul Gavril, că va naște peFiul Domnului, Iisus Hristos.

Această zi, în care oamenii societățiitradiționale bucovinene sărbătoreau o pa-săre (cucul), este o reminiscen\[ a unuivechi calendar popular, probabil lunar, de-oarece ea este separată prin 9 zile de săr-bătoarea ce o precede, Alexiile.

Blagovestenia oferea oamenilor prile-jul pentru prognozarea timpului calenda-ristic, pentru practicarea unor ritualuri deîndepărtare a forțelor malefice, de divinațieși de prognozare a duratei vieții.

Se credea că în această zi nu este binesă umbli flămând și fără de bani asupra ta.Pentru a întâmpina sosirea cucului, oa-menii se pregăteau, din timp, cu bani. Înmomentul în care auzeau cucul cântând,ei aruncau banii în direcția din care se au-zea cântecul și rosteau versuri pe un toninterogativ, numărând glasurile cucului,

deoarece se considera ca fiecare “glas” co-respunde unui an de viață. Dacă pasăreaîi cânta cuiva din față, era semn îmbucu-rător, semn că toată vara îi va merge bine,dar dacă pasărea cânta din spate sau late-ral-stânga, atunci semnul era potrivnicpentru cel care îl asculta.

Se urmărea cu multă atenție locul undecânta prima dată cucul iar creanga pe carea stat el se tăia și se punea în lăutoarea fe-telor, pentru a fi îndrăgite de flăcăi așacum cucul era îndrăgit de către toți oame-nii. În unele sate se obișnuia să se vânezecucul de Blagoveștenie, capul acestuia fiindconservat în sare pentru ca mai apoi să fiepurtat de fete în sân, la hore. Tinerele cre-deau că vor fi invitate, astfel, des la joc șirepetau mereu în gând< “Cum nu stă cuculîn loc, /Așa să nu stau eu în joc”.

În această zi se scoteau și stupii de laiernat. Aceștia erau trecuți pe deasupraunui foc, pentru purificare, se afumau șise stropeau cu agheasmă pentru a fi în-cărcați de fertilitate și de fecunditate șipentru a fi apărați de luarea manei.

De Blagovestenie nu se puneau cloștilepe ouă, obicei păstrat și astăzi, se opreaumorile de apă iar oamenii nu aveau voiesă se certe. Femeile aprindeau focuri înfața casei, punând alături de foc o cofițăcu apă pentru ca îngerii păzitori să vină săse încălzească și să-și potolească setea.

Ziua de Blagovestenie era și un im-portant moment pentru prognozarea vre-mii, pentru eșalonarea muncilor agricolede primăvară. Și tot acum ciobanii se urcaupe stogurile de fân și amenințau iarna cutopoarele, crezând că în felul acesta pri-măvara va sosi mai repede.

Importanța sărbătorii este marcată șide sacrificiul peștelui care se consuma ri-tual, indiferent dacă ziua era de post saude dulce.

Riturile săvârșite în această zi se maiîntâlnesc în unele sate izolate dinzona montană, unde oamenii continuă săconsidere că în acest mod natura este rea-dusă la viață, se intra din plin în sezonullucrărilor agricole de primăvară și se pre-gătește noul an pastoral.

Informa\iile au fost preluate de pe si-te-ul Agen\iei Zonei Montane(www.azm.gov.ro).

Riturile săvârșite în ziua de Blagovestenie se mai întâlnesc în unele sate izolate din zona montană, unde oamenii continuăsă considere că în acest mod natura este readusă la viață, se intr[ din plin în sezonul lucrărilor agricole de primăvară șise pregătește noul an pastoral

Sf ]ntul So-fronie, patriar-hul Ierusalimu-lui, acest prea-mare luminătoral Bisericii erade fel din ţaraFeniciei celei în-cununate cumunţii Libanului, s-a născut în ce-tatea Damascului, către anul 550,şi se trăgea din părinţi deopotrivăde evlavioşi.

Tatăl lui se chema Plinthas, iar mamalui Mira. Îmbinând isteţimea pe care oavea de la naştere cu râvna deosebită laînvăţătură, a ajuns stăpân pe toate cu-noştinţele pe care le putea cineva dobândiîn vremea aceea. Şi încă de pe când se gă-sea în Damasc a deprins toată virtuteacare pe atunci se izbutea numai în pustiu.Mai târziu s-a dus la Mănăstirea mareluiTeodosie începătorul vieţii de obşte, undeaflând răgaz şi trăind în linişte alături deDumnezeu şi-a întărit mintea şi inima cucitirea dumnezeieştilor Scripturi, robin-du-şi tot cugetul întru ascultarea lui Hris-tos. Dorind însă după şi mai multă în-văţătură şi după o viaţă şi mai curată, apornit după trecere de mai multă vremela Alexandria. Şi găsind acolo un bărbatdeosebit de vrednic, pe nume Ioan Mos-hu, care era plin de toată înţelepciunea şipriceperea, a rămas la el şi a locuit îm-preună cu el sub acelaşi cort şi sub acelaşiacoperământ, ducând acelaşi fel de viaţăşi având acelaşi gând, împărtăşindu-sedin cunoştinţele aceluia şi împărtăşindu-i la rândul său pe ale sale.

Îmbolnăvindu-se aici de o grea boalăde ochi, a fost vindecat de către sfinţiiChir şi Ioan, cărora, drept plată a vinde-cării, le-a cerut îngăduinţa să treacă înscris minunile săvârşite de ei în fiecare zi.Şi într-adevăr le-a trecut pe toate în scris.

Mai târziu, datorită vieţii lui înalte, aajuns episcop al Ierusalimului. Când sfân-ta cetate Ierusalim a căzut în mâinileperşilor, el s-a dus la Alexandria, la mareleIoan cel Milostiv, care păstorea pe atunciîn scaunul apostolic de acolo. La să-vârşirea din viaţă a acestuia, găsindu-sedeci la Alexandria, într-un cuvânt de lau-dă el a arătat toată comoara cea nesfârşităde milostivire şi înălţimea vieţii sfântuluiIoan cel Milostiv, deplângându-l şi el în-deajuns de mult.

L[ca;ul de cult ce i-a fost`ncredin\at a fost p[storitcu grij[ ;i trud[

După ce s-a întors iarăşi în sfânta ce-tate, nici nu se poate spune cu câtă grijăşi trudă a păstorit Biserica ce-i fusese în-credinţată< el nu a dat câtuşi de puţinsomn ochilor lui şi aţipire pleoapelor lui.Şi lupta lui nu era numai împotriva de-monilor, ci şi împotriva ereticilor, pe carecombătându-i cu dovezi din Scriptură şicu predaniile Părinţilor, ca şi cu învăţătu-rile lui proprii, îi punea pe fugă. El a lăsatBisericii multe scrieri vrednice de cuvântşi de pomenire, în care învaţă pe credin-cioşi trăirea cea dreaptă şi vieţuirea dupăvoia lui Dumnezeu. Printre aceste scrierisunt Limonariul (împreună cu Ioan Mos-hu), viaţa sfântului Ioan cel Milostiv şiViaţa sfintei Maria Egipteanca, cea de-opotrivă cu îngerii printre femei, care asăvârşit în pustiu lupte mai presus de pu-terile omeneşti. Astfel trăind viaţă bunăşi bineplăcută lui Dumnezeu, învăţând şipe alţii şi slujind ca o adevărată gură a luiHristos, păstorind cu cuviinţă turma în-credinţată lui, după trei ani s-a mutat înpace la Dumnezeu.

~n 11 martie estepomenit între sfin\ip[rintele Sofronie,

patriarhulIerusalimului

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

~n ziua de Blagovestenie,natura este readus[ la via\[

~n unele sate izolate din zona montan[ `nc[ se s[v]r;esc ritualuri pentru aducerea prim[verii


CULTUR~

Regizorul britanic PeterBrook, în vârstă de 92 de ani, pre-zintă o nouă piesă de teatru in-spirată de o călătorie mai vecheîn Afganistan, “The Prisoner”, în-cepând din 6 martie, la teatrul pa-rizian Bouffes du Nord.

Întrebat de AFP de unde are atâtaenergie, regizorul, actorul şi scriitorulPeter Brook a răspuns cu umor. “Şi miemi-ar plăcea să ştiu”, a declarat el într-un interviu acordat în apartamentulsău din Paris, unde locuieşte din anii70.

Artistul a montat mai mult de 100de piese de teatru şi a dezvoltat o teoriea “spaţiului gol” care lasă libertatea deimaginaţie publicului şi care este con-siderat ca o “biblie” pentru îndrăgostiţiiteatrului de avangardă.

În urmă cu doi ani, cu “Battlefield”,o continuare a “Mahabharatei”, bazatăpe marele poem indian, regizorul îşifăcea reverenţa. Însă problemele exis-tenţiale umane îl bântuie încă< dupărăzboi, după moarte şi după dreptate,el explorează salvarea în”The Prisoner”,începând de marţi, la teatrul parizianBouffes du Nord pe care l-a condus

timp de decenii.“Oamenii îmi sugerează tot timpul

ceea ce ar trebui să fac într-o nouă pie-să”, a spus el. „Pentru „Mahabharata”nu am pornit în căutarea a ceva anu-me”, a afirmat regizorul care a montatpiesa împreună cu colaboratoarea saMarie-Hélène Estienne.

De data aceasta, l-a atras amintireaunei călătorii în Afganistan înainte deinvazia sovietică (în 1979). Piesa puneîn scenă povestea unui tânăr care îşiucide tatăl şi trebuie să fie supus uneisingure pedepse< să nu rămână în în-chisoare, ci să execute sentinţa în timpce se confruntă cu propria temniţă.

Peter Brook afirmă că această po-veste adevărată i-a fost povestită în Af-ganistan de un maestru Sufi care i-asugerat unui judecător o altă pedepsădecât închisoarea. Dramaturgul l-a în-tâlnit pe omul care a inspirat persona-jul prizonierului, însă nu şi-au vorbit.

“Unii jurnalişti mă întreabă dacămă gândesc să schimb lumea. Asta măface să râd. Nu am avut niciodată pre-tenţia aceasta, este ridicol”, a spusBrook. Regizorul a refuzat mereu săfacă teatru angajat, preferând un teatrucare invită la reflecţie sau la spirituali-tate, precum piesele shakespearienesau adaptările.

Peter Brook s-a născut în 1925, înAnglia. Filmografia sa cuprinde, prin-tre altele “Moderato cantabile” (1960),“Împăratul muştelor/ Lord of the Flies”(1963), “Mahabharata” (serial TV,1989-90).

Peter Brook este fiul a doi evrei li-tuanieni emigraţi în Anglia. Şi-a făcutstudiile la Westminster School, la şcoa-la Gresham şi la Magdalen College, un-de a studiat literatura comparată. Înparalel cu studiile, a scris scenarii deteleviziune. În acest cadru a realizat oadaptare cinematografică a romanuluilui Laurence Sterne, “A Sentimental

Journey”.La vârsta de 5 ani a pus în scenă

“Hamlet” cu marionete. Şi-a începutcariera teatrală în 1942 cu adaptareapiesei “The Tragical History of DocteurFaustus”, de Christopher Marlowe. Ela montat în acelaşi timp şi piesele cla-sice ale lui Shakespeare şi ale unor au-tori contemporani precum JeanAnouilh, Jean-Paul Sartre, Jean Genet,André Roussin şi ale unor autori avan-gardişti ca Peter Weiss.

Din 1948, a lucrat la Covent Gar-den unde a căutat să inoveze punândîn scenă, de exemplu, opera “Salomé”(1949), de Richard Strauss. În 1962, ela creat la Londra “Regele Lear”, cuRoyal Shakespeare Company, şi a decissă renunţe la decor pentru ceea ce vanumi “spaţiul gol”. A lucrat de mai mul-te ori cu Royal Shakespeare Companyîntre anii 1945 şi 1979.

S-a stabilit la Paris în 1970. Cu aju-torul lui Jean-Claude Carrière, Brookva adapta pentru teatru “Mahabharata”,epopeea mitologică indiană, ceea ce vareprezenta unul dintre cele mai impre-sionante spectacole ale sale. În 1989, arealizat şi o adaptare pentru cinema.Peter Brook a transmis pasiunea sa şicelor doi copii, Simon şi Irina Brook.

Continuându-și incursiuneade dată recentă în dramaturgiade ultimă oră a lumii, secția ro-mână a Teatrului de Nord pro-pune o piesă cu schepsis, în carerelațiile interumane își dezvăluiesubstratul politic, într-o lecturăinteligentă care aruncă raze delumină spre realități ale istorieiomenirii. Asta pentru că familiaeste, desigur, primul microcos-mos al societății.

”Consiliu de familie” (”Consell fa-miliar”, în originalul catalan) este ope-ra Cristinei Clemente, scenaristă șiautoare de teatru din Barcelona, năs-cută în 1977, laureată cu PremiulGoya (Oscarul spaniol) pentru sce-nariul filmului ”Eva” din 2011 și afir-mată mai recent în lumea televiziunii.A scris piesa în 2013, iar traducerearomânească aparține Luminiței Răuț-Voina. Spectacolul sătmărean este pusîn scenă de Theodor Cristian Popes-cu, regizor aflat la prima colaborarecu Teatrul de Nord, iar Bogdan Spă-taru semnează scenografia. Este pri-ma punere în scenă a textului în Ro-mânia, la mai puțin de un an de laapariția traducerii.

Democrație casnică originală

Ramon și Mariana și-au dorit me-reu o familie care să fie altfel decâtautoritarismul părintesc îm care aucrescut amândoi în Spania lui Franco.Așa că instituie un sistem democraticsui-generis, în care deciziile se iau prinvot, au loc campanii electorale, se ale-ge un președinte, există un corp delegi și o jurisprudență. Problemeleapar când cei doi fii, Jimena și Gon-zalo, devin majori și cer dreptul de a

candida la președinție, fapt ce declan-șează alegeri anticipate. Mai e și iubi-tul Jimenei, Nicolas, care primește șiel drept de vot - printr-o ordonanțăde urgență - după ce se produce ine-vitabilul blocaj electoral, căci fiecaremembru deplin al familiei se votează,evident, pe sine însuși.

Jimena ajunge președintă (cu votuliubitului ei) și instaurează un fel desocialism relaxat care nu duce nicăieri,ba chiar amenință să distrugă familiade tot. Iar când tatăl ar dori să preiadin nou puterea aflăm că o mișcareelectorală neinspirată a mamei dă pes-

te cap situația, în lovitura de teatru fi-nală. Pentru că în viață, și mai ales înpolitică, la orice nivel, în ultimă in-stanță banul vorbește.

Rapsodie pentru cvintet,cu tobe

Theodor Cristian Popescu i-a im-presionat pe sătmăreni cu regia unuispectacol pe care cei ce l-au văzut îlvor uita greu< ”Ia uite cine s-a întors”,la Teatrul Maghiar din Târgu Mureș,prezentat anul trecut în prima edițieTranzit Feszt. Atunci își punea prota-

gonistul singur în scenă la intrareapublicului. Acum toți cei cinci actoriau șansa să intre în personaj, într-ocoregrafie mută extrem de firească, întimp ce oamenii își ocupă locurile însală. Ne-a dus gândul la posibilitateaunui spectacol în genul filmului mut,cu titrare. De ce nu?

Decorul lui Bogdan Spătaru, la felca la ”Almost, Maine”, are simplitateși larghețe, este împărțit inteligent, aregăselnițe interesante (cum ar fi ecra-nul de unde Ramon își ține discursulde candidat) și oferă spectacolului flu-ență, demarcând totodată foarte clar

spațiile predilecte ale fiecăruia< biroulprezidențial, bucătăria, livingul, zonapasiunilor. În acest spațiu generos ac-țiunea curge ca într-un cvintet decoarde mozartian, punctată de sur-prize care nu țin neapărat să ia ochiispectatorului (poate doar cu excepțiaafișelor de campanie).

Salutăm cu bucurie revenirea în-tr-un rol consistent a Ancăi Similar,pe care anii par s-o întinerească și careîi dă mamei Mariana multă șireteniefeminină, gata mereu să se plieze pesituație, și mult erotism abia îmblân-zit, ea părând factorul de echilibru alcasei. Ioana Cheregi, expansivă cumo știm, are momente când prea joacădinadins, forțează o emoție, o mutră,dar e foarte credibilă gradând exas-perarea fetei care a crescut și vrea săarate asta, iar erotismul ei e la fel deextrovert, în timp ce își domină auto-ritar fratele - o femelă alfa. AndreiStan în rolul lui Nicolas ne-a amintitde flegmaticul jucat în ”Revizorul”, iarRomul Moruțan face un rol solid în-trupându-l pe exasperatul Gonzalo,prea puțin luat în seamă, căutând mo-dul de a se impune și el, cândva, cum-va. Iar Radu Botar conduce spectaco-lul dintr-un rol extins și complex, altatălui, fiind emoționant mai ales înmomentul în care personajul pare să-și piardă, odată cu puterea în casă, ra-țiunea de a fi. Finalul este ritmat detobe (moment conceput de GabrielKoka și Cserey Csaba), iar spectacolulare și o dimensiune olfactivă (se gă-tește, se arde tămâie).

După atâta teatru contemporan,finalul de stagiune se va îndrepta spreclasici, cu ”Visul unei nopți de vară”și ”O noapte furtunoasă” programateîn această primăvară.

Vasile A.

Peter Brook semneaz[ regia unui nou spectacol, la 92 de ani

Andrei Stan, Ioana Cheregi, Romul Moru\an, Anca Similar ;i Radu Botar, “consilierii” din noul spectacol

Artistul a montat mai mult de 100 de piese de teatru

Acum toți cei cinci actori au şansa să intre în personaj, într-o coregrafie mută extrem defirească, în timp ce oamenii îşi ocupă locurile în sală. Ne-a dus gândul la posibilitatea unui spec-tacol în genul filmului mut, cu titrare. De ce nu?

”Consiliu de familie”, o parabol[despre om ca animal politic


S~N~TATEProtonic conține fosfolipide, steroli, acizi graşi esențiali. Acizii graşi esențiali cu catenă

lungă (omega 3, omega 6) au un rol metabolic deosebit de important, participând lastructurarea fosfolipidelor membranelor celulare, fiind şi activatori ai unor enzime ceacționează atât în metabolismul lipidic cât şi în procesele inflamatorii, intervenind înmodularea expresiei fenotipice a genomului.

Protonic este un supliment ali-mentar funcțional format dintr-o componentă polenică, una pro-biotică și una prebiotică (i.e. pro-dus sinbiotic) cu acțiune de regla-re a funcției digestive și controlponderal.

Datorită bogăției sale în substanțeactive, produsul este util pentru cei cuafecțiuni cardiovasculare și de prostată,cei cu boli metabolice (e.g. obezitate, dia-bet), cei cu afecțiuni autoimune (e.g. boliinflamatorii ale intestinelor, alergii și in-toleranțe alimentare) și pentru cei cu bolidegenerative. Astfel, produsul acționeazăca un detoxifiant, neurotonic, având șiefecte geriatrice. Datorită acțiunii sim-biotice a prebioticelor (inulina) cu pro-bioticele (culturile lactice) acesta are șiproprietăți imunomodulatoare, iar sti-mularea sistemului endocrin și efectulvitaminizant și mineralizant asupra or-ganismului se datorează conținutului înpolen.

Produsul conține o cantitate semni-ficativă de proteine cu valoare biologicăînaltă și echilibrată datorită faptului căsunt alcătuite din toți aminoacizii esen-țiali. Pe lângă aminoacizi esențiali, Pro-tonic conține aminoacizi neesențiali pre-cum prolina și hidroxiprolina, compușicunoscuți ca având o puternică acțiuneproteogenică (i.e. de formare a proteine-lor) și glucogenică (i.e. de transformareîn glucoză prin glucogeneză). Prolinaeste un component esențial al colagenu-

lui, proteină extrem de importantă pen-tru aspectul și sănătatea pielii, a tendoa-nelor, a sistemului osos și a articulații-lor.

Protonic conține și fosfolipide, ste-roli, acizi grași esențiali. Acizii grași esen-țiali cu catenă lungă (omega 3, omega 6)au un rol metabolic deosebit de impor-tant, participând la structurarea fosfoli-pidelor membranelor celulare, fiind șiactivatori ai unor enzime ce acționeazăatât în metabolismul lipidic cât și în pro-cesele inflamatorii, intervenind în mo-dularea expresiei fenotipice a genomului.Aceste componente lipidice au efecte be-nefice asupra sistemului cardiovas-cular, sistemului nervos și pielii.

De asemenea, produsul con-ține și vitamine hidrosolubile dingrupa B, vitamina C, dar și vita-minele liposolubile A și E. De re-marcat conținutul în vitaminaB12 cu activitate biologică ex-trem de ridicată. Protonic are oactivitate antioxidantă naturalăridicată datorită acțiunii siner-gice a vitaminelor A, C, E și a mi-croelementelor Seleniu și Zinc.Această activitate îl recomandăîn combaterea stresuluioxidativ la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave car-diovasculare, neurodegenerative,inflamatorii, cancerelor și îmbă-trânirii precoce.

Observăm, astfel, că produsulconține numeroase macroele-mente necesare organismului.

Rolul macroelementelor în nutriția uma-nă este bine cunoscut, iar microelemen-tele acționează catalitic sau sunt compo-nente ale sistemelor biocatalitice din ce-lulele corpului uman. Carențele acestoradetermină stări patologice cu manifestăriușoare sau grave. Spre exemplu, Ioduleste esențial pentru funcționarea glandeitiroide care la rândul ei gestionează me-tabolismul energetic cu impact asupraponderalității (i.e. greutatea corporală).Zincul și Seleniul sunt esențiali în func-ționarea normală a prostatei și în prote-jarea împotriva diferitelor ei afecțiuni(e.g. adenom, cancer de prostată).

Probioticele din Protonic sunt mi-croorganisme vii, care administrate în can-tități adecvate exercită o acțiune beneficăasupra sănătății. Probioticele conținutesunt reprezentate de bacterii lactice dingenurile Lactobacillus și Streptococcus.Datorită lor, suplimentul induce un con-fort digestiv fiind indicat în sindromul co-lonului iritabil precum și în cazul altorafecțiuni gastrointestinale< constipație, dia-ree non-patogenă, balonări (meteorism),flatulență, crampe, halenă fetidă (i.e. res-pirație urât-mirositoare) de origine diges-tivă, intoleranță la lactoză. Componențaprobiotică și cea polenică au o acțiune netăîn controlul ponderal, produsul fiind utilși celor ce doresc să slăbească (e.g. obezi,supraponderali).

Produsul Protonic poate exercita ac-țiuni benefice și asupra alergiilor< derma-tită atopică, alergii la lapte, poliartrită reu-matoidă. Prin acțiunea de absorbție a sub-stanțelor mutagene și stimularea sistemu-lui imunitar, produsul exercită o acțiunede inhibiție a producției de carcinogeni aimicroflorei intestinale, oferind protecțieîmpotriva apariției tumorilor canceroase.Mai exact, produsul induce un răspunsimunitar prin efecte complexe de exclu-dere competitivă și translocație/efect ba-rieră, împotriva diareii de origină virală(i.e. Rotavirus), a diareii generate de dis-bacteriemia consecutivă tratamentelor cuantibiotice, a colitelor (C. difficile) și a dia-reii nosocomiale (i.e. luate din spitale).

Se remarcă și o activitate antipatogenăfață de germenul Helicobacter pylori,agent cauzator al gastritelor, ulcerelor șicancerelor gastrice. Tot prin acțiunea saantipatogenă și de excludere competitivă,

produsul exercită și un efect pozitiv asupravaginozelor și infecțiilor urinare. O expli-cație pentru această acțiune este dată deefectul imunomodulator (status imunitar,răspuns vaccinal) al produsului.

Prin componența polenică ce sinergi-zează puternic cu cea probiotică, produ-sul Protonic are și efect de detoxifiere, fiindindicat și persoanelor dependente de al-cool, diminuând dorința de a consumabăuturi alcoolice, precum și celor care do-resc să renunțe la consumul de substanțestimulatoare de sinteză. Datorită inhibițieiproducerii de endotoxine de către micro-flora intestinală produsul este indicat și înendotoxemia asociată cirozei.

Produsul Protonic, prin componențasa probiotică, acționează asupra deconju-gării acizilor biliari reducând nivelul co-lesterolului din sânge și, deci, riscul deapariție a arteriosclerozei și bolilor car-diovasculare. Reamintim că Protonic con-ține, în forme organice, microelementeleseleniu și zinc cu acțiune puternic anti-oxidantă, sinergizând cu vitaminele A, C,E pentru neutralizarea radicalilor liberi șia stresului oxidativ ce sunt cauza majori-tății maladiilor cronice. Produsul mai con-ține și alți antioxidanți naturali cu acțiunefavorabilă în afecțiuni de prostată, cancere,cardiovasculare.

În concluzie, datorită complexitățiicomponentelor sale,produsul Protonic manifestă și o acțiunetonică, revitalizantă și energizantă și areefecte geriatrice, sporind calitatea vieții.Consumul regulat de Protonic are efectebenefice directe asupra sistemului nervos,îmbunătățind capacitatea mentală, proce-sele de memorare și cognitive, oferind

energie și vitalitate, combătând stările deslăbiciune, stres, oboseală fizică și mentală,stările de anxietate, psihotice, dependen-țele și procesele degenerative ce duc la îm-bătrânirea precoce.

Protonic este recomandat înspecial< persoanelor devitalizate, sedentare,stresate, care-și desfășoară activitatea înmedii poluate, fumătorilor, celor care nubeneficiază de mese echilibrate (în grăsimi,în fibre) și care fac exces de dulciuri, alcool,medicamente și/sau substanțe energizante,copiilor, adolescenților, adulților, bătrâni-lor și celor aflați în convalescență. Produsulare efecte generale benefice asupra celorcare suferă de maladii metabolice (obezi-tate, diabet), degenerative (cardiovascu-lare, neurodegenerative, cancere, inflama-torii) și îmbătrânire precoce. Sunt reco-mandate minim 3 cure pe an.

Paleta alergiilor pe care le poate faceomul de-a lungul vieţii este una vastă. Înaceastă categorie se află şi alergia la me-dicamente, care apare atunci când siste-mul imunitar reacţionează anormal launul dintre medicamentele utilizate.

Multe dintre substanţele medicamen-toase pot provoca alergii, atât cele elibe-rate cu prescripţie medicală cât şi celeeliberate fără prescripţie. Cele mai frec-vente semne de alergie la medicamentesunt urticaria, erupţiile cutanate sau fe-bra. Interesant este faptul că o persoanăpoate manifesta oricând o reacţie la unmedicament anume, chiar dacă în trecutl-a mai consumat iar atunci nu a mani-festat vreo alergie la acelaşi medicament.

Deseori sunt confundate alergiile cureacţiile non-alergice ale medicamente-lor, întrucât acestea pot avea simptomesimilare. Uneori ar putea fi vorba doardespre reacţii adverse. Indiferent de tipulacestora, unele dintre efectele secundareale medicamentelor pot fi severe şi potpune chiar şi în pericol viaţa unei per-soane, de aceea se recomandă să se con-sulte medicul în ambele situaţii.

O alergie la medicamente apareatunci când sistemul imunitar identificăgreşit un medicament ca fiind o substanţădăunătoare pentru organism, în loc deun remediu util şi reacţionează ca atare.

Tratamentul alergiilor presupune îngeneral oprirea administrării medica-mentului. Poate fi necesară administrareaunor medicamente pentru ameliorareasimptomelor sau de îngrijire de urgenţăîn cazul reacţiilor serioase. Reacţiile mi-nore cum sunt erupţiile cutanate sau ur-ticaria se pot ameliora cu ajutorul anti-histaminicelor eliberate fără prescripţiemedicală.

Putem deveni oric]nd alergici la medicamente

În momentul de faţă, cancerul la sâneste cea mai răspândită formă de canceratât la noi în ţară, cât și pe plan inter-naţional. Prevenţia, și în special controa-lele periodice sunt esenţiale pentru a neţine departe de această formă de cancer.

Printre semnele care stau la baza can-cerului mamar se numără apriţia noduluipalpabil nedureros cu suprafața neregu-lată, dură și cu limite șterse, creșterea asi-metrică a consistenței sânului care poatefi în totalitate sau într-o porțiune, retrac-ția pielii la nivelul unei zone a sânului,retracția mamelonului, curgeri mamelo-nare care pot fi unilaterale, spontane, he-moragice sau incolore, roșeaţa și în unelecazuri chiar apariţia durerii. O durere desân ignorată sau diagnosticată greșit decătre un medic generalist, poate ascundeafecțiuni serioase la nivelul sânilor. Celmai eficient control al sânilor include în-totdeauna un consult senologic însoțitde mamografie sau ecografie mamară,asta în funcție de vârstă.

De cele mai multe ori, cancerul ma-mar este clasificat ̀ n două tipuri, anumeneinvazive și invazive. Cancerul mamarneinvaziv este localizat în ductele s]nului.Nu se poate depista la palparea sânului,ci la o mamografie. Cancerul mamar in-vaziv se extinde și în afara s]nului. Ceamai comună formă de cancer mamar estecancerul mamar ductal invaziv, care sedezvoltă la nivelul celulelor de la nivelulductelor. Alte tipuri de cancer mamar in-clud cancerul mamar lobular invaziv,cancerul mamar inflamator și Boala Pa-get a sânului. Din nefericire, cancerulmamar invaziv se poate răspândi la alteregiuni ale corpului.

Tratamentul cancerului de sân inclu-de intervenţia chirurgicală care poate fimastectomie, adică extirparea sânului,sau extirparea nodulilor mamari cu păs-trarea sânului. Alte tratamente sunt ra-dioterapia, chimioterapia sau terapia hor-monală. Depistat în stadii incipiente, can-cerul de sân poate fi vindecat în procentfoarte mare. Tocmai de aceea examinareaperiodică este esenţială pentru orice fe-meie.

Protonic `n tratamentul alergiilor ;i al bolilor aparatului digestiv

Balonarea este o tulburare intestinală,cauzată în principal de obiceiurile ali-mentare dezordonate. Acestea determinăproducerea unei cantităţi mai mari degaze în stomac decât în mod normal, şiprin urmare crează un disconfort destulde mare.

Femeile se pot lovi de această tulbu-rare mult mai des decât bărbaţii. Acestlucru se datorează faptului că la femei,balonarea apare în special înaintea ciclu-lui menstrual. În general, simptomele ba-lonării sunt umflarea corpului, întărireamâinilor şi picioarelor. Este importantsă se ţină cont de faptul că hormonii auun rol important în echilibrarea niveluluide lichide din organism.

Pentru a evita cât se poate de multbalonarea, se recomandă schimbarea obi-ceiurilor alimentare. De exemplu, estefoarte important ca mesele să nu fie luateîn grabă deoarece presiunea din stomaccreşte, determinând sporirea producţieide gaze, de unde rezultă, evident, apariţiabalonării.

Balonarea poate fi tratată cu ajutorulmedicaţiei de specialitate, dar si cu aju-torul unor remedii naturiste, însă numaila recomandarea medicului sau a farma-cistului.

Astfel, o serie de plante au efecte po-zitive asupra balonărilor şi a crampelor.Dintre acestea amintim genţiana galbenă,ghimbirul, coriandrul, maghiranul, men-ta şi artemisia.

De asemenea, unul dintre cele maibune produse care contribuie la tratareabalonării este cărbunele medicinal, obţin-ut din lemn ars.Acesta se găseşte sub for-mă de comprimate, capsule sau pulbere.De real ajutor în cazul balonării sunt şiceaiurile de mentă, muşetel, păpădie,cimbru, busuioc şi salvie.

Balonarea se poate evita

prin alimenta\ie

Gălbenelele sunt folosite în scopurimedicinale şi cosmetice de secole în-tregi. Începând cu rănile superficiale dela nivelul pielii, conjunctivite şi chiar şiarsuri, crema şi extractul de gălbenelesunt folosite pentru orice afecţiune cu-tanată.

Având o textură grasă, crema de găl-benele este un excelent hidratant, fiindrecomandată persoanelor care au pieleauscată, fiind un remediu foarte bun pen-tru buezele şi mâinile uscate de frigulde pe durata iernii.

Datorită proprietăţilor sale antiin-flamatoare sau antiseptice, crema de găl-benele este eficientă în vindecarea rapidăa arsurilor, a iritaţiilor, a zgârieturilor şia ciupiturilor de insecte.

Extractul de gălbenele are efecte an-tiseptice, fiind eficient în tratarea maimultor infecţii. Spre exemplu, tincturade gălbenele vindecă infecţiile de la ni-velul urechii. Câteva picături de tincturăde gălbenele aplicate zilnic în urecheainternă reduc inflamaţia şi accelereazăvindecarea.

De asemenea, şi datorită proprie-tăţilor antifungice, extractul de gălbe-nele poate fi folosit pentru tratarea va-ginitelor. Aplicarea unui unguent careconţine câteva picături de tinctură degălbenele favorizează multiplicarea bac-teriilor bune din zona vaginală.

Larisa Matei

Beneficiile cremeide g[lbenele

Protonic de la Hypericum< un produs imunomodulator, vitaminizant ;i mineralizant

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Ma-ramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu privire laprodusele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[ms[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Depistat în stadii incipiente, cancerul

de sân poate fi vindecat


RE}ETE

Salat[ de fasole boabe

Lichior de portocalepreparat acas[

Mod de preparare<

Fasolea se spală, se pune la înmuiatcirca 2-3 ore, dar se poate și mai mult,apoi se fierbe bine și se strecoară. Înzeamă se mai lasă câteva boabe de fa-sole și se poate folosi la prepararea uneiciorbe. Ceapa se feliază și se amestecă

cu fasolea strecurată. Se mai pot adăugamăsline (negre sau verzi), roșii, diversecondimente verzi, sau usturoi pisat,după gust. Se stropește cu uleiul de mă-sline și se condimentează. Dacă nu do-riți să faceți o mâncare de post, în locde ulei se poate folosi maioneză, iar încompoziție mai puteți adăuga chiar șibucățele de șuncă fiartă. Se poate servica mâncare de sine stătătoare, sau gar-nitură la carne fiartă sau preparată lacuptor.

Ingrediente<

400 g fasole, preferabil roșie,cu boabe mari, o ceapă mai mă-rișoară sau o legătură de ceapăverde, circa 50 ml ulei de măsli-ne, sare, piper, un vârf de cuțitde nucșoară, eventual chili sauusturio pisat (după gust), pre-cum și diverse legume, sau con-

dimente verzi.

Mod de preparare<

Fructele se cur[ță de coajă cu aju-torul unui dispozitiv de curățit cartofi,fără să se ia și partea albicioasă. Bucățilede coajă se mărunțesc și împreună cucuișoara se pun în alcool, într-un vasînchis și se lasă așa circa 2-3 săptănâni,după care se strecoară. Zahărul se ca-ramelizează ușor, doar până la topire

și se stinge repede cu apă. Se adaugăcoaja de portocale și se fierbe, pânăcând zahărul caramelizat se topește in-tegral. Se ia de pe foc, se adaugă zahărulvanilat și se amestecă până când și aces-ta se topește. Siropul astfel obținut selasă să se răcească, apoi se amestecă cualcoolul strecurat de pe coaja de por-tocale. Se pot adăuga și câteva linguride zeamă de portocale, după gust, apoise pun din nou în sticle închise și semai lasă așa cel puțin o săptămână -două. Se consumă răcit, sau cu cuburide gheață.

Ingrediente<

2 bucăți de portocale, 2 bu-căți de mandarine (sau 4 bucățide portocale), 350 g de zahăr, ocuișoară, un zahăr vanilat, 180ml apă, 500 ml vodcă 40%, saualcool rafinat dizolvat la aceeași

concentrație.

Cl[tite de post cu mere

Mod de preparare<

Se amestecă făina, zahărul, zahărulvanilat, sarea, romul și frișca (aceastase folosește în loc de laptele din clătitaobișnuită, dar se poate prepara și fără,însă, în acest caz se consumă proaspe-te), apoi amestecând, se adaugă, puțin

câte puțin, apă minerală, până cândaluatul va avea consistența ca smântâ-na. Se prăjește în tigaie unsă cu un picde ulei, sau în vas antiaderent. Dacă leumpleți cu mere, amestecul de fructerăzuite, zahăr și scorțișoare se căleșteușor, apoi se lasă să se răcească și abiadupă aceea se va pune în clătite. Se potservi și cu gem, iar în acest caz aluatulpoate fi mai consistent, deci clătitelevor fi mai grosuțe, iar dacă le umplețicu mere, preparați un aluat mai fluidși faceți clătite mai subțirele.

Ingrediente<

400 - 450 g de făină, 3-4 lin-guri de frișcă vegetală (se poateface și fără frișcă), 4 linguri dezahăr, un pilic de zahăr vanilat,2 linguri de rom, sau câteva pi-cături de esență de rom, sare, apăminerală carbogazoasă (dacă nufolosim ouă, apa minerală nu sepoate înlocui cu apă plată sauapă de la robinet), gem, sau mererăzuite, amestecate cu zahăr șiscorțișoare pudră pentru um-

plutură.

Ciorb[ de ciuperci cu bulion

Mod de preparare<

Ceapa curățată și mărunțită, îm-preună cu ardeiul gras tăiat mărunt secălește în câteva linguri de ulei. Seadaugă ciupercile tăiate bucăți, se că-

lesc și acestea, după care se presară cuboia de ardei și se sting cu apă. Zarza-vaturile se taie cubulețe mici și împreu-nă cu mazărea verde se pun în supă. Secondimentează după gust, se adaugăleușteanul (1-2 fire, sau o lingură bunăde leuștean uscat), puțin mai târziu șicartofii tăiați cubulețe, apoi bulionulși peste câteva minute și conopida (da-că aveți acasă). Când mai sunt vreo 10minute până când toate ingredientelevor fi fierte se adaugă și tăițeii sau gă-luștele. Se poate servi cu smântână, saucu ardei iute.

Ingrediente<

300 g de ciupeci proaspete(sau o conservă de ciuperci cu ocantitate echivalentă de masă so-lidă), 4-500 g zarzavaturi (mor-covi, pătrunjei, țelină, gulie),100-150 g mazăre verde boabe(proaspătă sau congelată), 2 bu-căți de cartofi, eventual 3-4 in-florescențe de conopidă saubroccoli, o ceapă, un ardei gras,500 ml bulion, sare, piper, boiade ardei, ulei, leuștean, tăiței

pentru supă sau găluște.

Salcia este una dintre speciile fore-stiere care cresc în zone mlăștinoase, darmai ales în vecinătatea cursurilor de ape.Cu siguranţă sunt numeroși români, im-plicit sătmăreni, care nici nu-și imaginea-ză că acest arbore de esenţă moale pro-duce și aspirina vegetală. De la salcie (Salixalba), în scopuri medicinale se utilizeazădoar coaja ramurilor tinere, de doi-treiani, care se usucă la umbră sau în camereîncălzite, eventual în cuptor, și mai apoise mărunţește.

Specialiștii în medicină naturistă re-comandă preparatele cu sau din coajă desalcie ca remediu pentru o serie deafecţiuni precum< tratează răcelile, gripă,durerile de cap, afecţiunile dureroase șifebrile efectul fiind unul analgezic, ne-vralgiilor, reumatismului și gutei, a he-moragiilor, a dezinteriei și febrei. Salicina,nimic altceva decât aspirina naturală, areefecte tonice, antiseptice și antiinflama-toare, sedative, astringente ș.a.

Mulţi terapeuţi sunt de părere că dela salcie coaja este cel mai eficient remediuantireumatic, fiind considerată chiar echi-valentul natural al aspirinei. Asta deoarececonţine salicozidă, substanţă care se des-compune în organism, din reacţie rezul-tând și acid salicilic. Este de remarcat fap-tul că se recoltează coaja de pe ramuriletinere de salcie. Coaja de salcie se utili-zează intern sub formă de decoct (fiertu-ră)< două linguri de coajă uscată și măci-nată la o cană cu apă, trei linguri de ceai/zi,remediul dovedindu-se foarte eficient încombaterea febrei, a răcelilor, reumatis-mului și gutei. Datorită proprietăţilor se-dative, coaja de salcie are efecte pozitiveîn combaterea nevralgiilor și a stărilor deinsomnie. Tot ca sedativ nervos și genital,poate înlocui bromura de potasiu, oferindrezultate foarte bune la nevralgiile facialeși centrale, la pierderile seminale, isterie,spasme sau migrene,angoase, insomnie,depresie, neurastenie. De asemenea, com-bate hemoragiile și durerile genitale.

Extern, coaja de salcie se folosește cafiertură (concentraţie dublă faţă de utili-zarea internă) pentru gargară, compreseși băi cu efecte cicatrizante și hemostatice,prin conţinutul de tanin acţionând favo-rabil în cazul hemoroizilor, la ulceraţiilepielii, la rănile gingivite ori la aftele bucale.În caz de artroză sunt indicate și băi localecu decoct concentrat din scoarţă de salcieși scoarţă de stejar. Coaja de salcie uscatăpoate fi procurată și din farmacii, inclusivsub formă de pulbere sau de pastile.

Coaja de salcie poate fi administratăsub formă de infuzie, decoct, pulbere. Încaz de răceală, gripă ori dureri de oase sepoate prepara o infuzie din 200 de ml deapă clocotită, turnată peste două linguriţede scoarţă bine uscată și mărunţită. Cea-iul, ţinut la temperatura camerei, se bea,câte două, trei linguri, pe parcursul uneizile.

Decoctul din coajă de salcie se reco-mandă ca remediu natural împotriva fe-brei, a nevralgiilor, reumatismului și gutei.Ca să-l prepari, pune la fiert, la foc mic,pentru 20-30 de minute, două linguri descoarţă bine uscată și mărunţită, într-unsfert de litru de apă. După răcire se fil-trează, iar lichidul rezultat se bea, câte do-ua, trei linguri, pe parcursul zilei. În cazde dureri în gât, se recomandă gargara cudecoct de coajă de salcie. Ceaiul nu trebuiesă depășească temperatura corpului. Tra-tamentul cu decoct de coajă de salcie nutrebuie să dureze mai mult de 21 de zile.

Pentru răni și ulceraţii ale pielii se re-comandă comprese cu ceai concentrat dincoajă de salcie, patru, cinci linguri de plan-tă la un sfert de litru de apă clocotită. Pul-berea se obţine din coajă bine uscată șimăcinată în râșniţa de cafea. Se macinăatât cât se consumă în 10 zile, perioadădupă care își pierde din proprietăţi. Tre-buie știut că, în tratarea bolilor nervoase,salcia are efect calmant și sedativ în an-goase, insomnie, depresie, neurastenie cazîn care se recomandă ca leac, câte două,trei grame de pulbere pe zi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din coaj[de salcie, remedii

pentru dureri de cap

Mulţi terapeuţi sunt de părere că de la salcie coaja este cel mai eficient remediu antireumatic,fiind considerată chiar echivalentul natural al aspirinei. Asta deoarece conţine salicozidă, substanţăcare se descompune în organism, din reacţie rezultând şi acid salicilic.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Ceremonia de decernare aPremiilor Oscar 2018 a avut locla Dolby Theatre din Hollywood,Los Angeles. De la lista impre-sionantă de oaspeți până la dez-vălurile câștigătorilor, cea de-a90-a ediție a Premiilor Acade-miei Americane de Film va fi cusiguranță una de reținut. Iar co-vorul roșu de la Premiile Oscar2018 nu face execepție!

Dacă la Glourile de Aur 2018 și laPremiile BAFTA 2018 celebritățile și-au făcut apariția în ținute all blackpentru a protesta împotriva hărțuiriisexuale și a inechității de gen de lalocul de muncă, pe covorul roșu dela Premiile Oscar 2018 am văzut ro-chii care mai de care mai colorate.

Ce rochii au purtat vedetelepe covorul roșu la Premiile

Oscar 2018?

Vedetele au ales rochii glamuroaseși îndrăznețe pentru acest eveniment.Whoopi Goldberg a purtat bocancipe sub rochia florală semnată Chri-stian Siriano. Rita Moreno, în vârstăde 86 de ani, a venit îmbrăcată înaceeași rochie pe care a purtat-o și laediția din 1962 a Premiilor Oscar,când a câștigat un premiu pentru Ceamai bună actriță într-un rol secundar,pentru prestația din filmul West SideStory. Pentru a două oară consecutiv,ceremonia a fost găzduită de come-diantul Jimmy Kimmel.

Această ediție a Premiilor Oscara avut numai vedete de primă mână,iar dacă nu au fost nominalizate,atunci au înâmat trofee.

Jennifer Garner

La 45 de ani, Jennifer Garner a

arătat ca o adevărat[ zeiță în ținuta eide la Versace. Rochia albatră i-a pusîn valoare talia, iar pantofii au fosttot de la Versace și bijuterii Piaget.Rochia de un albastru electric a avutun decolteu asimetric și o trenă su-perbă.

Andra Day

Cântăreața Andra Day, care a sus-ținut un moment artistic la ceremo-nie, a îmbrăcat o ținută bizară, care aarătat mai mult ca o perdea decât cuo rochie care să respecte dresscode-ul black tie.

Nicole Kidman

Nicole Kidman este o regină a co-vorului roșu, mereu prezentă pe lis-tele celor mai bine îmbrăcate vedete– în special pentru Oscaruri. Anulacesta nu a fost diferit. Rochia ei al-

bastră de cobalt Armani Privé a fostadaptată la perfecțiune. Lungimea,înălțimea fundei din față, iridescențasatinului și chiar arcul mare de pe ta-lie se amestecau împreună fără pro-bleme, accentuând sileta ei perfectă.Rochia ei a fost simplă și dramaticăîn același timp. Vedeta din “Big LittleLies” a accesorizat rochia cu pantofiChristian Louboutin, cercei Fred Lei-ghton și un ceas Omega.

Zendaya

Zendaya este o răsfățată a modei.Înalt și subțire, cu un ten măsliniustrălucitor, vedeta din The GreatestShowman este un manechin virtualpentru hainele făcute de designeri. S-a folosit de aceste caracteristici pentrua apărea pe covorul roșu într-o rochieinspirată din moda greciei antice, deculoare ciocolatie. Crea\ia lui Giam-battista Valli a fost accesorizată cu bi-juterii Bulagri, sandale înalte Brian

Atwood și clutch Roger Vivier.

Saoirse Ronan

Saoirse Ronan, nominalizată laOscarul pentru cea mai bună actrițăîntr-un rol principal pentru aparițiaîn ”Lady Bird” a ales să poarte o mi-nunată rochie Calvin Klein, de culoa-re roz din mătase Faille. Fără bretele,rochia avea o fundă supradimensio-nată în spate. Tânăra actriță a fost stră-lucitoare și drăguță, dar în acelașitimp elegantă și plină de farmec.

Lupita Nyong’o

Lupita Nyong’o, una dintre celemai așteptate prezențe pe covorul ro-șu datorită rochiilor superbe pe carele poartă, a ales o ținută aurie cu ne-gru de la Atelier Versace personali-zată, pantofi Alexandre Birman, bi-juterii Niwaka și un clutch Versace.

Nicole Kidman este o regină a covorului roşu, mereu prezentă pe listele celor mai bineîmbrăcate vedete – în special pentru Oscaruri. Anul acesta nu a fost diferit. Rochia eialbastră de cobalt Armani Privé a fost adaptată la perfecțiune. Lungimea, înălțimea fundeidin față, iridescența satinului şi chiar arcul mare de pe talie se amestecau împreună fărăprobleme, accentuând sileta ei perfectă. Rochia ei a fost simplă şi dramatică în acelaşi timp.

Rochii glamuroase pe covorul ro;u de la Premiile Oscar


DIET~

Trebuie să știți de la bun înce-put că o dietă vegană sănătoasătrebuie să conțină fructe și legumeîn abundență, dar și mâncăruribogate în amidon, surse de pro-teină - ca fasolea și unele legumi-noase.

Esețială este și o planificare temeinicăa dietei, pentru că altfel puteți omite nu-trienți esențiali pentru organism, precumcalciul, fierul sau vitamina B12.

Ce poți m]nca?

Lactatele, carnea și ouăle sunt inter-zise. Ca alternativă la produsele lactate,puteți opta pentru băuturi pe bază de so-ia. Aportul de calciu poate fi asigurat princonsumarea de alimente precum caiseleși prunele uscate, stafidele și smochinele.Alte surse de calciu sunt semințele de su-san și brânza tofu.

Vitamina D ajută organismul să ab-soarbă calciul, așa că nu uitați să includețiîn dieta voastră cerealele iar dacă ano-timpul vă permite, stați cât mai mult lasoare.

Pentru o doză optimă de fier, consu-mați legume precum broccoli dar și pâineintegrală (în cantități moderate) sau mig-dale, alune, nuci și caju.

Cum vitamina B12 este regăsită doarîn produse de origine animală, cei careurmează o dietă vegană pot rezolva pro-blema cu ajutorul suplimentelor, însă nuezitați să cereți sfatul medicului sau nu-triționistului înainte să optați pentru unanume tip de suplimente.

Iată un exemplu de alimente pe carele puteți consuma pe parcursul unei zileatunci când țineți o dietă vegană<• Mic dejun - cereale cu lapte de soia sauo salată de fructe• Prânz - salată de paste

• Cină - salată de roșii, castraveți și bu-suioc sau orez brun cu roșii uscate

Dieta vegană se concentrează peideea că legumele și fructele umplu sto-macul mai rapid, iar tu te vei simți sătulăfără un aport caloric prea mare. În acelașitimp, veganii susțin că alimentele de ori-gine animală transferă în organismulnostru o cantitate de hormoni care nepoate deregla anumite funcții și implicitsă ne facă să ne îngrășăm.

Avantaje și dezavantaje

Principalul avantaj al dietei veganeeste aportul de vitamine și minerale da-torat alimentației bazate pe fructe și le-gume. Din acest punct de vedere, regimuleste sănătos pentru organismul uman.

Un alt avantaj ar fi faptul că digestia seconcentrează doar pe câteva grupe ali-mentare și implicit este mai ușoară și mairapidă. Pe de cealaltă parte, principaluldezavantaj al dietei vegane este aportulfoarte mic de proteine și grăsimi, deze-chilibru care poate cauza slăbiciune mus-culară, lipsă de energie, dureri de cap șistare generală proastă. În plus, așa cumspuneam și mai sus, cei care abordeazăacest tip de alimentație se pot confruntacu dezechilibre nutriționale mai mult saumai puțin grave.

În cazul dietei vegane, ajutorul unuinutriționist este obligatoriu. Persoana ca-re urmează dieta trebuie monitorizatăconstant, pentru a evita dezechilibrelecare pot duce la afecțiuni cu efecte ire-versibile.

Dieta vegan[, un stil devia\[ sau o cur[ de sl[bire?Marele avantaj este aportul de vitamine şi minerale provenit din fructe şi legume

Dieta vegană se concentrează pe ideea că legumele şi fructele umplu stomacul mai rapid, iar tute vei simți sătulă fără un aport caloric prea mare. În acelaşi timp, veganii susțin că alimentele deorigine animală transferă în organismul nostru o cantitate de hormoni care ne poate dereglaanumite funcții şi implicit să ne facă să ne îngrăşăm.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Consumate crude, semințelede dovleac au un efect miraculosasupra stării de sănătate a orga-nismului. Iată care sunt cele 13beneficii de top ale consumuluisemințelor de dovleac.

Sunt pline de minerale precum fos-for, magneziu, mangan, fier și cupru.Sunt o sursă bună de vitamina K.

Conțin fitosteroli, compuși desprecare cercetările arată că reduc nivelulcolesterolului LDL (colesterolul rău).

Conțin l-triptofan ce contribuie laun somn de calitate și la scăderea de-presiei. Triptofanul este convertit în se-rotonină și niacin.

Previn formarea pietrelor la rinichi

Sunt bogate în zinc, ceea ce le re-comandă drept un protector naturalîmpotriva osteoporozei. Consumulscăzut de zinc este asociat cu un riscmai mare al osteoporozei. Conformunui studiu efectuat asupra a 400 deoameni (cu vârstă cuprinsă între 45-92 de ani) și publicat în American Jour-nal of Clinical Nutrition, s-a descoperitcă există o corelație între un consumscăzut de zinc, nivelul scăzut al acestuimineral în sânge și osteoporoză ce afec-

tează bazinul și coloana vertebrală.Sunt o sursă bună de vitamina E.

100 grame de semințe de dovleac con-țîn în jur de 35,10 mg de tocoferol.

Sunt alimente alcaline.Sunt o sursă excelentă de vitamine

din grupul B (tiamină, riboflavină, nia-cina, acid pantotenic, vitamina B6 (pi-ridoxina) și acid folic).

Conțin proteină de bună calitate.100 de grame de semințe furnizează30 de grame de proteină.

Conform studiilor, semințele de

dovleac previn formarea pietrelor larinichi.

Reduc inflama\ia în cazul artritelorfără a avea efectele secundare ale me-dicamentelor.

Sunt folosite în multe culturi po-pulare drept tratament natural pentrutenia și alți paraziți.

Sunt bune în menținerea sănătățiiprostatei. Prostata mărită cauzează di-ficultate la urinare (mic\iune dificilă),iar uleiul de semințe de dovleac esteeficient în acest sens.

13 beneficii ale semin\elor de dovleac


Marţi, 6 martie 2018, Preasfinţitul Pă-rinte Iustin, Episcopul Maramureşului şiSătmarului, a semnat pentru preluarea înadministrare totală a Centrului Social detip rezidenţial pentru Persoane Vârstnice“Bunul Samarinean” din localitatea Coro-ieni, Protopopiatul Lăpuş, judeţul Mara-mureş, devenind astfel administrator dedrept. Centru Social a fost construit dePrimăria Coroieni, primar Gavril Ropan,în parteneriat cu Mănăstirea “SfântulProoroc Ilie Tesviteanul” Dealu Mare, afla-tă pe teritoriul administrativ al acestei co-mune, stareţ Protos. Ioil Nicoară.

Edificiul a fost construit printr-un pro-gram integrat, spune primarul Gavril Ro-pan, din fonduri europene, având şi cofi-nanţare din partea primăriei. El va găzdui40 de persoane vârstnice şi va fi dat în fo-losinţă în câteva luni, după încheierea fazeide autorizare, care îi va permite începereaactivităţii.

Centrul a fost construit şi utilat dupătoate standardele europene, ne spune Ar-himadrit Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier

eparhial social-filantropic şi misionar, în-cepând de la locurile de depozitare a ali-mentelor, bucătărie, sală de mese, frigidere,congelatoare, dotarea tenică la ultimelestandarde a bucătăriei, sală de mese, lifturi,

maşini de spălat din cele mai moderne.Camerele sunt dotate cu televizoare, baieseparată. Centrul are capelă pentru servi-ciile religioase, bibliotecă, spaţiu de lecturăşi activităţi recreative. În viitor va fi ame-

najat în faţa clădirii un parc cu alei şi pomifructiferi, bazin, bănci de odihnă, hidranţipentru udarea spaţiilor verzi şi a pomilor,astfel încât locatarii să beneficieze de unconfort cât mai mare. Este cel mai moderncentru rezidenţial pentru persoane vâr-stnice din toată Transilvania.

Este o zi importantă pentru Episcopianoastră, a spus Preasfinţitul Părinte Epis-cop Iustin, deoarece am semnat protocolulcu Primăria Coroieni din Ţara Lăpuşului,în care este prevăzută colaborarea întrenoi şi parteneriatul în ce priveşte admi-nistrarea Căminului de bătrâni, care vagăzdui 40 de persoane, construit din fon-duri europene de către Primăria Coroieni,oferindu-l nouă în administrare pentru omai apropiată şi creştinească purtare degrijă a celor care sunt găzduiţi acolo. Esteun moment important şi este primulobiectiv de acest fel. Ne bucurăm din sufletşi îi mulţumim domnului primar GavrilRopan, care a avut iniţiativa şi s-a ocupatde ducerea la bun sfârşit a acestui proiect.Inaugurarea va avea loc undeva în luna

viitoare şi din acel moment Sectorul So-cial-Filantropic şi misionar din cadrulEpiscopiei, coordonat de părintele Arhi-madrit Ioachim, se va ocupa ca să admi-nistreze aşezământul, care se va numiAşezământul Social-Filantropic “BunulSamarinean” şi care are nevoie de un di-rector sau de un manager şi de personalulnecesar ca să poată să îi îngrijească pe bă-trâni şi să nu le lipsească nimic. Propriu-zis, Biserica se întoarce acolo unde a fostîntotdeauna< în societate, în comunitate,în familie, purtând grijă nu doar de sufle-tele credincioşilor şi de mântuirea lor, ci şide viaţa lor şi de sănătatea lor fizică, desingurătatea lor şi de momentele dificileprin care trec uneori persoane care, dato-rită unor evenimente dramatice din viaţalor sau pur şi simplu prin firescul vieţii,ajung la bătrâneţe şi nu mai au cine să-iîngrijească. Slavă lui Dumnezeu pentruaceastă zi. Sperăm ca cei ce vor fi găzduiţiacolo să simtă ocrotirea şi purtarea de grijăa lui Dumnezeu prin implicarea BisericiiOrtodoxe şi a Episcopiei noastre.

Chiar dacă 8 Martie, Ziua Fe-meii a trecut, de meritele ei nu tre-buie s[ uit[m niciodat[. Fiecare omeste adus pe lume de o femeie, de omam[, care este dispus[ de oricesacrificiu pentru copilul s[u, decimerit[ recuno;tin\[ din partea tu-tror. Despre Rolul femeii în familieși în societate ne vorbe;te `ntr-unmaterial p[rintele dr. Cristian Bo-loş.

Femeia îndeplineşte un dublu rol încadrul familiei< soţie şi mamă. Acestea suntdemnităţile principale la care este chematăde Dumnezeu.

Creaţi de Dumnezeu, bărbatul şi fe-meia alcătuiesc împreună un trup, un în-treg indisociabil, uniţi fiind prin iubire.Împreună formează “omul complet”, dupăexpresia lui Immanuel Kant. Viaţa de fa-milie presupune multe suferinţe şi sacri-ficii. Cu toate acestea, omul nu a fost creatsă trăiască singur şi nicăieri nu poate fimai fericit ca în sânul familiei sale. Se spunecă bărbatul este capul familiei, dar soţiaeste inima, ea ducând, de cele mai multeori, o viaţă jertfelnică. Devotamentul şidorinţa sa de-a ocroti depăşesc orice logi-că. Virtutea îi îmbracă inima, modestia îiluminează fruntea, blândeţea îi stă pe buzeşi munca îi ocupă mâinile. Prin urmare,bărbatul este dator să o iubească din totsufletul şi să o respecte, pentru că “cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte” (Efe-seni V> 28).

“Inima mamei e ceva sfânt pe pământ”

Cea mai mare responsabilitate, atâtfaţă de Dumnezeu, cât şi faţă de societate,îi revine femeii ca Mamă. “Când zici ma-mă, parcă zici viaţă, parcă zici soare, parcăzici pâine. De ce? Pentru că acest cuvântminunat îngemănează şi viaţa şi soarele şipâinea. Ce este mai frumos şi mai plăcutdecât să vorbeşti despre mamă? Orice vor-beşti despre mamă, vorbeşti din inimă şicu dragoste deplină. Inima mamei e cevasfânt pe pământ”, scria părintele Dorel

Man. Femeia îşi atinge apogeul misiuniisale pe pământ în momentul în care a de-venit mamă. Pe cât de mare este durereanaşterii, pe atât de intensă este bucuria lavederea noului membru al familiei.

Însă, Sfântul Ioan Gură de Aur zice<“Adevărata mamă nu este cea care dă viaţăcopilului, ci care îi oferă bună creştere”.Dacă un copil iese din familie fără “cei şap-te ani de acasă”, el intră dezorientat în şcoa-lă şi societate. Modelul fiecărei mame esteMaica Domnului şi mama noastră, a tu-turor. Ea este icoana perfectă a mamei şi

mama ideală. Ea L-a născut pe Iisus Hris-tos, L-a crescut şi ni L-a dăruit nouă tutu-ror, ca prin jertfa Lui să ne mântuiască şisă ne deschidă zorile veşniciei. Imitândaceastă pildă, mama este consolarea la tri-steţe, speranţa la deznădejde, izvorulafecţiunii, al milei şi al iertării, având da-toria de a-şi creşte copiii cu iubire, dreptateşi gingăşie, imprimându-le pietatea creşti-nă, iubirea faţă de semeni, care să nu-i pă-răsească niciodată în drumul vieţii lor. Celcare îşi pierde mama, pierde un piept pecare îşi sprijină capul, o mână care îl bine-

cuvintează, un ochi care stă de veghe pen-tru el, o gură care îl povăţuieşte în oriceîmprejurare grea a vieţii. Mama este o fiinţăminunată, deosebită, faţă de care vom ră-mâne mereu datori. Însă abia atunci rea-lizăm ce rol important are mama în viaţanoastră, când nu mai este. Şi ce n-am dasă fie din nou lângă noi, să ne poarte degrijă cu dragostea şi prietenia ei! În clipelede cumpănă ale vieţii o strigăm pe nume,iar în loc de răspuns ne umple sufletul deo nespusă bucurie. Glasul ei blând ne ră-sună mereu în minte. Chipul ei senin nerămâne întipărit în inimă, luminându-neîntreaga fiinţă. Amintirea ei va rămâneveşnic vie în memoria fiecăruia.

În creaţiile folclorice ale poporuluinostru, de la cântecele duioase de leagănla oraţiile de nuntă şi la bocetele de în-mormântare, se aduce un impresionantelogiu mamei. Ea se adresează cu bucuriesau dojană fetelor şi flăcăilor, se dedică de-plin sau se răzbună pentru copiii ei, plângeşi râde, participă la marile evenimente dinviaţa acestora, acordându-le sprijin şi în-credere în propriile forţe< “Măicuţă cândm-ai făcut/Maică bine ţi-o părut./Cu mânam-ai mângâiat,/Din guriţă mi-aicântat,/Din picior m-ai legănat./Când ne-cazuri te-ajungeau,/Lacrimile te por-neau,/Obrăjorii mi-i udau/Lacrime cândte porneau./Zâsu-mi-o măicuţa mé/Să-nvăţ bine horile,/Necazuri când oiavé,/Horile m-or mângâie./Măicuţa mé”.

În literatura noastră, se vădeşte cupregnanţă atât dragostea jertfelnică a ma-mei pentru copil, acel puternic simţ al ma-ternităţii, cât şi iubirea copiilor pentru ma-ma lor. Dragostea mamei şi pentru mamăeste un sentiment sfânt, care nu cunoaştemoarte. Nenumărate opere literare staumărturie în acest sens (“Mama”, de GeorgeCoşbuc> “Mama”, de Vasile Militaru> “Ma-ma”, de Nicolae Labiş ş.a.). Cea mai mareparte din comoara sensibilităţii şi a im-aginaţiei poeţilor, spun comentatorii lite-rari, este moştenirea directă a sufletuluidelicat, blând şi arzător al mamelor. Fe-meia-mamă, devotată familiei sale, fiinţaadorată care dă viaţă şi radiază lumină îm-prejurul său, bună, înţelegătoare, harnică,generoasă este portretizată şi în “Amintiridin copilărie”, de Ion Creangă< “…sângele

din sângele ei şi carne din carnea ei amîmprumutat şi a vorbi de la dânsa am în-văţat”.

Înaintea venirii Mântuitorului, femeia era con-siderată roaba bărbatului

Înaintea venirii Mântuitorului IisusHristos, femeia era adeseori dispreţuită şiconsiderată roaba bărbatului, care puteadispune de viaţa ei după bunul său plac.Iisus Hristos, afirmă părintele Sorin Cos-ma, aduce o nouă religie şi o nouă morală,în sensul că El a venit să restabilească peom în starea lui dinainte de căderea în pă-cat, să repună femeia în relaţii egale cubărbatul, fiindcă aşa au fost creaţi de Dum-nezeu, ca parteneri de viaţă şi împreună-stăpânitori ai pământului. Ca atare, în pre-zent, ea poate şi trebuie să activeze şi săîndeplinească aceeaşi misiune ca şi băr-batul în cadrul societăţii, făcându-şi simţităprezenţa în toate compartimentele vieţiipublice. Nu este cu nimic inferioară băr-batului, are dreptul la gândire, la simţire şila acţiune, fiind răspunzătoare pentru ac-tele sale. Ea este o fiinţă umană deplină.Situaţia actuală a femeii în societate vinesă confirme cuvintele Sfântului ApostolPavel, deşi au fost nevoie de multe secoleca această stare de lucruri să fie consfinţită<“…nu mai este parte bărbătească şi partefemeiască, pentru că voi toţi una sunteţiîn Hristos Iisus” (Galateni III> 28).

Doresc să închei prin cuvintele lui Mi-hail Kogălniceanu, care subliniază faptulcă femeia este “o fiinţă gingaşă, slabă, dră-gălaşă, frumoasă, făcută din flori, din ar-monie şi din razele curcubeului, capricioa-să, rea – câteodată, bună – de mai multeori…, o fiinţă care are un suflet ce înţelegetot ce e frumos, care pentru cel mai miclucru câteodată plânge şi altădată e în staresă-şi jertfească viaţa, care e destoinică săfacă faptele cele mai mari, care, când eblândă ca o turturică, când turbată ca oleoaică, care când e crudă, când miloasă;femeia este un amestec de graţii, de bună-tate, de răutate, de duh, de cochetărie, deslăbiciuni şi de tărie, a cărei mai toată viaţase mărgineşte între a iubi şi a fi iubită”.

Preot dr. Cristian Boloş

Episcopia Maramure;ului ;i S[tmarului a luat în administrare cel mai modern centru social reziden\ial din nord-vestul Transilvaniei

Modelul fiecărei mame este Maica Domnului și mama noastră, a tuturor. Eaeste icoana perfectă a mamei și mama ideală. Ea L-a născut pe Iisus Hristos, L-a crescut și ni L-a dăruit nouă tuturor, ca prin jertfa Lui să ne mântuiască și săne deschidă zorile veșniciei

ZIUA FEMEIICea mai mare responsabilitate, atât faţă de Dumnezeu, cât şi faţă de societate, îi revine

femeii ca Mamă. “Când zici mamă, parcă zici viaţă, parcă zici soare, parcă zici pâine. De ce?Pentru că acest cuvânt minunat îngemănează şi viaţa şi soarele şi pâinea. Ce este mai frumosşi mai plăcut decât să vorbeşti despre mamă? Orice vorbeşti despre mamă, vorbeşti din inimăşi cu dragoste deplină. Inima mamei e ceva sfânt pe pământ”, scria părintele Dorel Man.Femeia îşi atinge apogeul misiunii sale pe pământ în momentul în care a devenit mamă.

Cea mai mare responsabilitate`i revine femeii ca Mam[


ANIMALE

Sconcsul este un animal decompanie larg raspandit şi iubitîn ţările din vest. În SUA existăpeste 1 milion de sconcşi domes-tici.

În ţări europene precum MareaBritanie, Germania, Franţa sau Italia,sconcşii au devenit foarte populari înultimii ani. În Romania sunt foarte rari,însă cu siguranţă în următorii ani vorpătrunde şi pe piaţa de la noi.

Personalitate şi îngrijire

Sconcsul de companie este un ani-mal excesiv de curios, încăpăţânat şifoarte inteligent. Ca orice animal inte-ligent, fiecare individ are personalitatealui. Iar unii pot fi foarte temperamen-tali. Sunt foarte prietenoşi şi adorăcompania omului. Au multă energie şis-ar juca tot timpul. Intră în totul felulde încurcături şi peripeții, motiv pen-tru care stăpânii îi consideră foarteamuzanţi.

Crescut incorect, sconcsul poatemuşca destul de des. Important este cade mic puiul să fie învăţat că acest lucrunu este permis. Sconcsul nu poate sări,însă este un bun căţărător. Nu îl veţigăsi în copaci, însă cu siguranţă va urcape masa din bucatarie, dacă acolo aadulmecat ceva gustos de mâncat.

Îi place să sape, astfel încât poatecauza pagube casei. Are mirosul foartefin şi poate simţi o pată pe covor (apa-rent invizibilă nouă) provenită de laun oarecare fel de mâncare. Cu ghea-rele puternice va sapa acolo, în speranţacă dedesubt se ascunde mâncarea atâtde tentantă. Nici pereţii sau uşile nuvor scapa de instinctul de săpator alsconcsului. Există cazuri în care scon-csul frenetic a reuşit chiar să desprindăplăcile de gresie.

Florile în ghiveci sunt foarte atră-

gătoare pentru sconcs. Exceptând fap-tul că vor arunca tot pământul afară şivor distruge planta, unele exemplaresunt tentate să şi guste din aceasta, iarmulte dintre plantele de interior sunttoxice pentru sconcs. Atenţie şi la coşulde gunoi. Sconcşii sunt gunoieri prindefiniţie. Mirosurile variate din tom-beron îi atrag ca un magnet. Aveţi grijăca micuţul să nu aibă niciodată accesla locul în care este depozitat gunoiul.

Ţineţi uşile şi ferestrele închise.Sconcsul nu posedă simţul locuinţei,precum câinii sau pisicile. Odată plecatde acasă el nu mai ştie şi nu mai simtenevoia să se întoarcă. Pentru el va fi

mai important să urmarească un mirosinteresant. Din această cauză, mulţisconcşi se pierd, iar în cel mai rau cazsunt calcaţi de maşini.

Dac[ aveţi o curte la dispoziţie, esterecomandat să scoateţi zilnic animalulla o baie de soare. În rest el poate fiţinut în casă. La început, când nu e ni-meni acasă, este bine să ţineţi animalulîntr-o cuşcă spaţioasă, pentru a preveniaccidentările şi daunele. Dacă sunteţiacasă, lăsaţi animalul liber, va apreciacompania stăpânului.

Puiul de sconcs trebuie manipulatcât mai mult încă de mic. Cu cât inte-racţionează mai mult cu omul cu atât

va fi mai sociabil la maturitate. Jucaţi-vă cu el, dar nu într-un mod violent,deoarece va învăţa să muşte. Sconcşiipot fi învăţaţi destul de uşor să folo-sească litiera. Instinctul lor îi determinăsă îăi facă nevoile într-un singur colţal locuinţei. Imediat ce aţi observatcare este acel colţ, asezaţi acolo o litierăcu nisip fără miros sau nişte covoraşeabsorbante. În scurt timp animalul vaasocia litiera cu toaleta.

Sconcsul năpârleşte periodic, astfelîncât este necesară o îngrijire a blănii.În periodele de cadere a părului piep-tănaţi blana zilnic sau la câteva zile.Este un animal curat, de aceea baia nueste necesară decât în situaţii excepţio-nale.

Dieta

Sconcsul este un animal lacom,predispus la obezitate. În mediul na-tural el consumă atât vegetale, fructecât şi proteină animală. Hrana uscatăpentru căţei sau pisici este interzisă în-trucât poate da alergii şi nu este perfectechilibrată pentru nevoile sconcsului.

O dietă preponderent vegetarianăpare să fie cel mai bine asimilată deacest animal. O raţie de 80% vegetaleşi 20% carne sau proteine animale estecel mai adesea adoptată de crescători.Când vine vorba de legume, sconcsulare voie: salată, mazăre verde, ardei,ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, mor-covi, păstranac, napi, sfeclă, conopidă,brocoli etc. Fructele sunt permise, însăîn cantităţi moderate: fructe de pădu-re, mere, pere, portocale, banane, kiwi,piersici etc.

Proteina animală poate fi obţinutădin< carne de pui, peşte sau curcan,ouă, lactate. Pentru un aport de calciuse recomandă zilnic o porţie mică deiaurt sau brânză de vaci, sau se poateapela la suplimente de calciu.

1. Câinii au fost primele animale do-mesticite de om în Paleolitic>2. Când se nasc, sunt surzi, orbi şi n-au dinţi. Încep să vadă pe la v]rsta detrei-patru săptămâni, iar primii dinţile apar între trei şi şapte săptămâni>3. Câinii care nu iau contact cu oameniiîn primele 3 luni de viaţă nu vor fi ani-male bune de companie>4. Respiră şi cu ajutorul limbii>5. Au 321 de oase ;i 42 de dinţi perma-nenţi>6. Frecvenţa cardiacă medie a unui câi-ne sănătos este de 120 de bătăi pe mi-nut, ceea ce înseamnă că inima lui batecu 50% mai repede decât cea a unuiom>7. Frecvenţele sonore ale fulgerelor leafectează urechile. Teama pe care o ara-tă atunci când începe o furtună este po-sibil să fie de fapt o reacţie la durere>8. Au abilitatea de a vedea lumea în cu-lori, dar nu în nuanţe atât de diverseprecum oamenii>9. Amprentele nasului sunt unice, darmirosul lor este de 100.000 de ori maiputernic decât al omului>10. Cu cât este mai lung nasul lor, cuatât se răcoresc mai repede în sezonulcald>11. Trăiesc în medie 15 ani, dar cei dela oraş au o viaţă mai lungă cu trei anispre deosebire de cei de la sat> 12. Ciocolata conţine o substanţă si-milară cofeinei numită teobromină, ca-re ̀ i poate îmbolnăvi pe câini sau care,în unele cazuri, le poate fi chiar fatală>13. Câinii din rasa Basset nu pot înota(foto de jos)>

14. Obezitatea este afecţiunea cea maides întâlnită la câini>15. Câinii pot învăţa până la 250 de cu-vinte. Cei dresa\i să deprindă limbajulomului au o inteligenţă similară unuicopil în vârstă de doi ani>16. Câinii pot fi antrenaţi pentru a de-pista crizele de epilepsie>17. 15 persoane mor în fiecare an înStatele Unite din cauza muşcăturilorde câine18. Doar în anul 2002, în Statele Unite,au murit mai mulţi oameni din cauzamuşcăturilor de câine decât au muritdin cauza rechinilor în ultimii o sut[de ani>19. Rasele mai mici se maturizeaz[ mairepede decat c]inii de talie mare.20. Puii abia născuţi dorm mai multde 90% din zi în primele săpt[m]ni deviaţă>21. Toate rasele de câini sunt cunoscutepentru atacurile acestora asupra celor-lalte animale din curte>22. Câinele Chihuahua poartă acestnume datorită statului din Mexic undea fost descoperit>23. Câinii devin ascultători în preajmaoricărei fiinţe superioare - fie câine sauom>24. Foarte multe probleme ale picioa-relor câinilor sunt cauzate de ghiareleacestora.

24 de curiozit[\idespre câini

Puiul de sconcs trebuie manipulat cât mai mult încă de mic. Cu cât interacţioneazămai mult cu omul cu atât va fi mai sociabil la maturitate

Atenţie la coşul de gunoi! Sconcşii sunt gunoieri prin definiţie. Mirosurile variatedin tomberon îi atrag ca un magnet. Aveţi grijă ca micuţul să nu aibă niciodată accesla locul în care este depozitat gunoiul.

Hamsterul posedă o mulţimede caracteristici care fac din el unexcelent animal de companie< esteun animal mic, foarte drăguţ, blă-nos, mătăsos, are un preţ accep-tabil, nu are nevoie de multspaţiu, nu emană mirosuri neplă-cute (dacă cuşca este păstrată cu-rată) şi este destul de silenţios.

Hamsterul este un animal care seadaptează perfect la viaţa de aparta-ment. Hamsterii preferă mai degrabăsă fie admiraţi, priviţi decât să fie atinşi.Durata de viaţă a hamsterului este înjur de trei ani. Trebuie să supravegheaţiîndeaproape sănătatea acestui animaluţmic< daca nu îl ţineţi în curăţenie saudacă nu îl hrăniţi în mod corespunză-tor se poate îmbolnăvi.

Dietă

Hamsterii sunt vegetarieni, aceştiamănâncă în general fructe, frunze verzisau cereale. Puteţi apela la mancareaspecială pentru hamsteri, dar aveţi grijăsă nu îl hrăniţi în exces! De asemenea,

hamsterului îi place să aleagă între maimulte tipuri de alimente. Este reco-mandat să îi asiguraţi un meniu bogatşi cât mai variat.

Hamsterul este un animal care are

nevoie de o toaletare frecventa. Ham-sterii cu părul mai lung trebuie periaţisau pieptănaţi în fiecare zi, ca să aibăo blană strălucitoare. Există şi pudrăspecială pentru toaletarea hamsterilor

care îi apără şi de purici.Hamsterii sunt animale nocturne<

dorm în general toată ziua, cu câtevaperioade scurte de activitate, fiind ac-tivi noaptea. Este bine să puneţi încuşca hamsterului lucruri cu care să sejoace< roţi pe care să alerge, rampe pecare să se urce, mingi cu care să se joa-ce. Să nu îl lăsaţi prin casă pentru căexistă toate şansele să nu îl mai găsiţi!

Avantaje

Avantajele hamsterului ca animalde companie< accesibil ca preţ, uşor degăsit, uşor de întreţinut, un animal in-teresant de observat, nu ocupă multspaţiu.

Dezavantaje

Dezavantajele hamsterului ca ani-mal de companie< cutia spaţioasă pen-tru hamster poate fi destul de scumpă,unii hamsteri nu se lasă îmblânziţi, auo durată mică de viaţă de aceea ar fibine să alegeţi un hamster tânăr, nu îiplace să fie mangaiat, nu este potrivitpentru copiii foarte mici.

Hamsterul se adapteaz[ perfect la via\a de apartament

Hamsterii preferă mai degrabă să fie admiraţi, priviţi decât să fie atinşi

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

Sconcsul, un animal de companie inteligent ;i extrem de pofticios


MAGAZIN

Robotul Sophia, primul care a primitcetăţenia unui stat, vine la București îndata de 11 mai, la conferinţa de afaceri-

Brand Minds, care se va desfășura la SalaPalatului. Potrivit site-ului oficial al eve-nimentului Brand Minds, printre cei carevor lua cuvântul este și Sophia, robotul do-tat cu inteligenţă artificială, care a intrat înistorie după ce a primit cetăţenia unui stat.

Sophia a devenit cetăţean al ArabieiSaudite, la finalul lunii octombrie 2017.

Întrebată dacă roboţii pot avea conști-inţă și dacă pot ști că sunt roboţi, Sophiaa răspuns< “De unde știi că tu ești om?”

Sofia a fost creată în Hong Kong decompania Hanson Robotics în contextulîn care Bill Gates, Stephen Hawking sauElon Musk și-au exprimat public temerilecă roboţii înzestraţi cu inteligenţă artificialăar putea aduce sfârșitul civilizaţiei umane.Invitată la canalul de televiziune ABC,când a fost întrebată cât misoginism și se-xism există în lume, Sophia a răspuns< “Defapt, ceea ce mă îngrijorează pe mine estediscriminarea împotriva roboţilor. Ar tre-bui să avem drepturi egale cu oamenii sauchiar mai multe. Până la urmă avem maipuţine defecte mentale decât oamenii”.Apoi a șocat din nou, anunţând că toţidroizii ar trebui să aibă parte de familie șicopii.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O descoperire arheologică rea-lizată în judeţul Alba în urmă cu45 de ani a bulversat lumea istori-cilor şi antropologilor europeni.Preluată imediat de comunitateaştiinţifică, ştirea a fascinat cerce-tătorii preistoriei europene.

Este vorba de ceea ce s-ar putea numio operaţie rudimentară pe creier datatăcu aproximativ 4.500 de ani în urmă. Res-turile scheletului unei femei, care a fostdescoperit în anul 1972 în apropierea lo-calităţii Livezile, din judeţul Alba şi caredatează încă de la începutul Epocii Bron-zului, a scos la iveală detalii extrem de va-loroase. Cercetătorii de la Muzeul Naţio-nal al Unirii, din Albă Iulia, au declarat căfemeia a fost operată pe creier şi, mai mult,că operaţia a fost un succes, aceasta su-pravieţuind intervenţiei. Potrivit istorici-lor, cea mai veche operaţie pe creier efec-tuată în neolitic, descoperită în România,a fost făcută cu o lamă de silex şi are olungime de aproape 11 cm. Operaţia s-afăcut sub anestezie, cu plante halucino-gene.

Autorul descoperirii este cercetătorulşi arheologul Horia Ciugudean. Acestaera prin ultimul an de liceu când a desco-perit craniul. “Mergeam pe un drum deţară care pleacă din Livezile şi iese pe cul-me, spre Vârful Băii. În malul drumuluiam văzut fragmente de oase umane pe ca-re le-am cules. Din păcate, restul schele-tului a fost distrus de drumul de care.Când am găsit craniul, el era spart în zecide fragmente, pe care le-am ţinut câţivaani depozitate într-o pungă fără să-mi dauseamă că acesta prezenţa vreo intervenţieumană. Din fericire, exact partea cea maiimportantă, craniul, s-a păstrat, împreunăcu fragmentul de mandibulă. El însă a ză-cut, să spun aşa, în colecţia mea, deceniiîntregi, fără să realizez că e vorba de opiesă de mare valoare. Craniul a fost re-constituit în momentul în care îmi pregă-team lucrarea de licenţă, pe baza pieseloraflate în colecţia particulară. După ce amabsolvit, am donat colecţia, o parte mu-zeului din Aiud, o parte muzeului din Al-

ba Iulia, craniul respectiv ajungând la mu-zeul din Alba Iulia, dar iarăşi nu a pututfi valorificat pentru că, din păcate, Româ-nia avea un deficit uriaş la capitolul cer-cetare antropologică, nu aveam decât foar-te puţini specialisti”, povesteşte arheolo-gul.

Intervenţia a avut ca scopdrenarea unei infecţii

În anii ’80, când s-a f[cut practic res-taurarea acestei calote craniene, s-a con-statat că ea prezintă un orificiu creat arti-ficial, printr-o intervenţie umană. ”Nuobţii o astfel de retezare perfectă printr-olovitură cu o sabie de bronz”, a declaratcercetătorul Horia Ciugudean, explicândcă operaţia este cunoscută sub numele de

trepanaţie, adică deschiderea cutiei cra-niene şi că intervenţia a avut că scop dre-narea unei infecţii. “Cel care a făcut aceas-tă intervenţie nu numai că a făcut-o de-omanieră tehnică ireproşabilă, dar operaţiaa reuşit şi pacientul a supravie\uit”, a maideclarat Horia Ciugudean. În urmă cucirca 10 ani, după o expertiză efectuatăde un grup de antropologi scoţieni, a fostconfirmat faptul că este vorba de o inter-venţie chirurgicală şi că este cea mai com-plicată operaţie de acest gen descoperităpână acum în Europa, raportat la vremu-rile în care a avut loc. Craniul descoperitla Livezile aparţinea unei femei mature,de cca. 35-40 de ani. Circumferinţa tre-panaţiei are diametrul mare de 12,2 cm,iar diametrul mic de 7,3 cm. Este cea maimare intervenţie craniană din preistoria

României. Concluziile îi aparţin cercetă-toarei Kathleen Mc Sweeney de la Uni-versitatea din Edinburgh (Marea Brita-nie). “Ideea la trepanat este să scoţi tot ceînseamnă os spart, aşchie. Marginile nuse refac decât dacă au o anumită regula-ritate. Din această cauza erau curăţate şirase. Operaţia de la Livezile a fost efectuatăprin tăiere şi răzuire. Dovadă este că fe-meia operată a supravieţuit.

S-au mai f[cut interven\ii de genul acesta `n vechime, dar niciuna at]t de mare

“S-au mai găsit intervenţii de genulacesta în vechime, dar niciuna atât de ma-re. Asta este extrem de mare! Are undevao lungime de 10 centimetri pe 5, ceva degenul acesta. Specialiştii Institutului deCercetare de la Edinburgh, unde a fostdus şi studiat craniul, spun că tipul acestade intervenţie avea loc în vechime în mo-mentul în care persoana respectivă aveao boală neuro. Poate epilepsie, sau cevade genul acesta. Prin această trepanaţie,îndepărtarea unei părţi din calota crania-nă, se elibera spiritul rău, care sălăşluia încorp” spune Liviu Zgârciu, purtătorul decuvânt al Muzeului din Alba Iulia.

|esutul osos a continuat s[ creasc[ dup[ opera\ie

Oamenii de ştiinţă spun că ţesutulosos a continuat să crească după operaţie,semn că în mod miraculos, pacientul asupravieţuit operaţiei făcute acum cincimii de ani. Obsidianul este o piatră vul-canic[ extrem de dură care, prin prelu-crare, permite obţinerea unor margini tă-ioase mai ascuţite decât o unealtă de metaldin acea epocă (începutul epocii bronzu-lui) şi cu care se putea, practic, tăia osul,intervenind cu multă precizie şi fineţe.

Orificiul practicat s-a datorat, proba-bil, unui accident pe care l-a suferit femeiarespectivă sau poate unui atac violent înurmă căruia însă s-a intervenit, probabil,de către un şaman sau vrăjitor, potrivitautorului descoperirii.

Cercetătorii de la Muzeul Naţional al Unirii, din Alba Iulia, au declarat că femeiaa fost operată pe creier și, mai mult, că operaţia a fost un succes, aceasta supra-vieţuind intervenţiei

O opera\ie pe creier de acum 4500 deani, realizat[ `n Apuseni, a uimit EuropaEste cea mai complexă intervenţie craniană din preistoria României

Robotul Sophia,primul care a primitcet[\enia unui stat,

vine la Bucure;ti

Pentru cercetători, observarea și mo-nitorizarea speciilor marine poate fi difi-cilă. Însă cel mai greu este să surprinzi vie-tăţile care trăiesc la mari adâncimi în apeacoperite de gheaţă. Recent aceștia aureușit să înregistreze imagini uimitoare curechinul de Groenlanda din regiunea Ar-ctică. Videoclipul le-a oferit specialiștilordetalii semnificative privind abundenţa,mărimea și comportamentul acestor ani-male. Conform Mail Online, majoritateadetaliilor pe care specialiștii le cunosc des-pre rechinul de Groenlanda provin dinsurse istorice. Rechinul a fost pescuit pânăîn anul 1960, în apele din nordul Atlanti-cului pentru grăsimea din ficatul lui. Înprezent mai există pescuit în Groenlanda,dar este limitat. Specia poate ajunge și lavârste de 500 de ani. În perspectivă, acestfapt atestă că rechinii care trăiesc și astăziau trăit în perioada în care Mayflower aadus primii pelerini în America sau cândIsaac Newton a realizat prima teorie despregravitaţie. Acești rechini pot trăi o perioadămai lungă de timp datorită procesului lentde creștere (un centimetru pe an), însă fi-ind foarte greu de observat, cercetătoriinu au fost niciodată siguri de această teorie.Deși este un înotător extrem de lent și com-plet orb, rechinul de Groenlanda este totușiunul dintre cei mai mari prădători din Ar-ctic.

Rechinul deGroenlanda, cea mailongeviv[ vertebrat[

de pe Terra

“Cel care a făcut această intervenţie nu numai că a făcut-o de-o manieră tehnică ireproşabilă, daroperaţia a reuşit şi pacientul a supravie\uit”, a declarat arheologul Horia Ciugudean. În urmă cu circa 10ani, după o expertiză efectuată de un grup de antropologi scoţieni, a fost confirmat faptul că este vorba deo intervenţie chirurgicală şi că este cea mai complicată operaţie de acest gen descoperită până acum înEuropa, raportat la vremurile în care a avut loc. Craniul descoperit la Livezile aparţinea unei femei mature,de cca. 35-40 de ani. Circumferinţa trepanaţiei are diametrul mare de 12,2 cm. iar diametrul mic de 7,3 cm.

Europa este cuprinsă, în acestezile, de un val de ger, care a făcutca temperaturile să scadă sub va-lorile normale pentru finalul luniifebruarie/`nceputul lunii martie,și a adus ninsoarea în locuri în ca-re acest fenomen este o raritate.Potrivit oamenilor de știinţă, aces-te temperaturi extrem de scăzutesunt, de fapt, cauzate de o vremeextrem de caldă într-un alt loc depe Terra, potrivit Business Insi-der.

Un val de aer rece din Eurasia, denu-mit sugestiv “Bestia din est”, face ravagiiîn aceste zile în cea mai mare parte a Eu-ropei, Anglia și Ţara Galilor confruntân-du-se cu cele mai mai scăzute temperaturidin ultimii 27 de ani, iar Roma fiind lovităde o furtună de zăpadă extrem de rară.

Nici România nu a fost ocolită deaceste fenomene extreme. Ţara noastrăs-a aflat sub cod portocaliu de ninsori șiger.

Oamenii de știinţă au descoperit cese ascunde în spatele acestei stări ne-

obișnuite a vremii pentru această perioa-dă a anului, iar .

La Polul Nord se înregistrează, în pre-zent, în jur de -8 grade Celsius. Aceastăvaloare poate părea una extrem de scă-zută, însă potrivit statisticilor, este cu 20de grade Celsius mai ridicată decât medianormală pentru această zonă în aceastăperioadă a anului, potrivit Reuters.

Graficul al[turat arată cât de ne-obișnuit de caldă este vremea la PolulNord în acest an.

Ca și consecinţă a temperaturilor ri-dicate, gheaţa din această regiune a ajunsși ea la un nivel extrem de scăzut, iar me-diul cald din această zonă permite aeruluirece din nord să se deplaseze către Rusia,Scandinavia și, ulterior, peste întreagaEuropă. Aerul arctic care a luat cu asaltEuropa este cauzat, în parte, și de o rup-tură produsă în vortexul polar, o zonă cuo presiune extrem de scăzută de la PolulNord, care ţine aerul rece din regiune de-parte de zonele sudice ale Terrei.

Experţii explică acest fenomen ca fi-ind momentul în care cineva deschideușa de la frigiderul planetei și permiteaerului rece să iasă din zona în care artrebui să stea în mod normal.

Cauza ;tiin\ific[ a gerului care a pus st[pânire pe EuropaOriginea gerului şi ninsorilor stă în temperaturile ridicate înregistrate în zona Arctică în acest an

Graficul de mai sus arată cât de neobișnuit de caldă este vremea la Polul Nordîn acest an. Ca și consecinţă a temperaturilor ridicate, gheaţa din această regiunea ajuns și ea la un nivel extrem de scăzut, iar mediul cald din această zonăpermite aerului rece din nord să se deplaseze către Rusia, Scandinavia și, ulterior,peste întreaga Europă


Duminică, 4 martie a avut loca 90-a ediţie a premiilor Oscar.Începând cu ora 1.30 (ora Româ-niei) decernarea premiilor Oscarsa fost transmisă Live şi în ţaranoastră.

Lungmetrajul „The Shape of Water”,regizat de Guillermo del Toro, a primit,duminică noapte, cele mai multe trofeela gala premiilor Oscar, care a avut loc laLos Angeles, filmul fiind recompensatde Academia Americană de Film cu pa-tru premii.

Pelicula, cu Sally Hawkins în rol prin-cipal, a fost premiată la categoriile „celmai bun film”, „cel mai bun regizor”, „ceamai bună scenografie” şi „cea mai bunăcoloană sonoră” (Alexandre Desplat).Filmul „Three Billboards outside Ebbing,Missouri”, cineastul Guillermo del Toroşi actorii Gary Oldman şi FrancesMcDormand au fost favoriţii caselor depariuri Superbet, Fortuna, BetArena şiWinner la cele mai importante categoriiale galei Oscar - „cel mai bun film”, „celmai bun regizor”, „cel mai bun actor înrol principal”, respectiv „cea mai bunăactriţă în rol principal”.

„Dunkirk”, regizat de ChristopherNolan, a primit trei trofee la această gală,iar „Three Billboards outside Ebbing,Missouri”, două, la fel şi „Blade Runner

2049”, de Denis Villeneuve, „DarkestHour”, de Joe Wright, şi animaţia „Co-co”.

Gala a fost marcată de campaniile „Time s Up” şi „#MeToo”

Gala Oscarurilor a fost, anul acesta,marcată de campaniile „Time s Up” şi„#MeToo”, care sprijină femeile victimeale abuzurilor în diverse domenii de ac-tivitate. În plus, multe vedete au purtatinsigne privind politica armelor de focdin Statele Unite.

Actriţele Ashley Judd, AnnabellaSciorra şi Salma Hayek au vorbit desprediversitate, mişcarea #MeToo, femeiledin industria cinematografică, iar dis-cursul lor a fost completat de un montajîn care mai multe personalităţi de la Hol-lywood au susţinut punctul lor de vede-re.

Invitaţii nu au adoptat un cod vesti-mentar anume, cum s-a întâmplat la galaGloburilor de Aur, iar nuanţele pastel audominat pe covorul roşu.

Pe scena galei au fost cântate pieselenominalizate la categoria „cel mai buncântec original”< Mary J. Blige - „MightyRiver” (din „Mudbound”), Gael GarciaBernal - „Remember Me” (din „Coco”),Sufjan Stevens - „Mystery of Love” (din

„Call Me by Your Name”), Andra Day şiCommon - „Stand Up for Something”(din „Marshall”) şi Keala Settle -„This isMe” (din „The Greatest Showman”).

În plus, Eddie Vedder, solistul for-maţiei Pearl Jam, a adus un tribut muzicalcineaştilor care au murit anul trecut. Ela interpretat piesa „Room at the Top”,semnată de Tom Petty, compozitor şicântăreţ care a murit în 2017, la vârstade 66 de ani.

Jimmy Kimmel a prezentatGala pentru a doua oară

Ceremonia a fost prezentată de ve-deta de televiziune Jimmy Kimmel, pen-tru al doilea an consecutiv. Împreună cuGuillermo del Toro, Margot Robbie,Mark Hamill şi Lin-Manuel Miranda, în-tre alţii, el a mers la un cinematograf dinapropierea Dolby Theatre, pentru amulţumi personal publicului, oamenilorcare merg în săli pentru a viziona filme,celor cărora le-a fost dedicate gala deanul acesta.

Între cei care au înmânat trofee laaceastă ediţie a premiilor Oscar s-au nu-mărat Viola Davis, Gal Gadot, Jane Fon-da, Greta Gerwig, Laura Dern, NicoleKidman, Zendaya, Mahershala Ali, Da-niela Vega, Matthew McConaughey,Christopher Walken, Emily Blunt, Jodie

Foster şi Jennifer Lawrence.Actorii Faye Dunaway şi Warren

Beatty au revenit pe scena galei, după ceanul trecut plicul în care se afla numelecâştigătorului la categoria „cel mai bunfilm” a fost încurcat cu un altul, pentrua prezenta câştigătorul la aceeaşi catego-rie.

Iată care este întreaga listă a câ;tigă-torilor celei de-a 90-a edi\ie Oscar<

Cel mai bun film< „The Shape of Wa-ter”, de Guillermo del Toro

Cel mai bun regizor< Guillermo delToro, pentru „The Shape of Water”

Cel mai bun actor în rol principal<Gary Oldman, pentru „Darkest Hour”

Cea mai bună actriţă în rol princi-pal< Frances McDormand, pentru „ThreeBillboards outside Ebbing, Missouri”

Cel mai bun actor în rol secundar<Sam Rockwell, pentru „Three Billboardsoutside Ebbing, Missouri”

Cea mai bună actriţă în rol secun-dar< Allison Jenney, pentru „I, Tonya”

Cel mai bun film într-o limbă stră-ină alta decât engleza< „Una mujer fan-tástica”, de Sebastián Lelio

Cel mai bun lungmetraj de ani-maţie< „Coco”, de Lee Unkrich şi DarlaK. Anderson

Cea mai bună scenografie< „The Sha-pe of Water”

Cel mai bun scenariu adaptat< „CallMe by Your Name”, de James Ivory

Cel mai bun scenariu original< „GetOut”, de Jordan Peele

Cea mai bună imagine< „Blade Run-ner 2049” (Roger Deakins)

Cel mai bun montaj< „Dunkirk”Cea mai bună coloană sonoră< Ale-

xandre Desplat, pentru „The Shape ofWater”

Cel mai bun cântec< „Remember Me”(Kristen Anderson - Lopez şi Robert Lo-pez, pentru „Coco”)

Cel mai bun montaj de sunet< „Dun-kirk”

Cel mai bun mixaj de sunet< „Dun-kirk”

Cele mai bune efecte vizuale< „BladeRunner 2049”

Cel mai bun machiaj/ cea mai bunăcoafură< „Darkest Hour”

Cele mai bune costume< „PhantomThread” (Mark Bridges)

Cel mai bun scurtmetraj animat<„Dear Basketball”, de Glen Keane şi KobeBryant

Cel mai bun scurtmetraj live-action<„The Silent Child”, de Chris Overton andRachel Shenton

Cel mai bun lungmetraj documen-tar< „Icarus”, de Bryan Fogel si Dan Co-gan

Cel mai bun scurtmetraj documen-tar< „Heaven is a traffic jam on the 405”,de Frank Stiefel

Vera Pop

„The Shape of Water”, marele câ;tig[torla cea de-a 90-a edi\ie a premiilor Oscar

În 1934, Luna Martie - informatia-zilei.ro · rinde spirituale pentru luptele politice de mai...

Documents

Transcript of În 1934, Luna Martie - informatia-zilei.ro · rinde spirituale pentru luptele politice de mai...