276 ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN...

$: 276 ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ...arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/carti/arhitectura neolitica/09_capitolul 3_5.pdf · directe (chirpici, urmele de pari [i vatr\,$
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 276

Unele construc]ii din nivelul 6 sunt ref\cute pe acela[i loc dup\ regulile vechi, dar

structura de chirpici este firav\, lor li se adaug\ o vatr\ modest\, prost f\cut\. Una din

aceste construc]ii este P15, realizat\ probabil din bârne, cu spa]iile r\mase libere lipite cu

lut. Multe construc]ii din fazele anterioare continu\, dar se aduc modific\ri esen]iale privind

orientarea, direc]ia, tehnica, dar mai ales acoperi[ul (presupunem acest lucru dup\ structura

stâlpilor mari care nu erau în perimetrul pere]ilor sau în vecin\tatea lor). Majoritatea

construc]iilor sunt modeste, dar apar [i unele mai deosebite.

Locuin]a P14 este semnificativ\ pentru a demonstra s\r\cia arhitecturii [i modestia

modului de via]\ de la Par]a, în vremea dec\derii sale. Construc]ia este din pari. Ei îi apar]in

doar gropile mici, cele mari sunt de la L15, anterioar\, cu mai multe etape de func]ionare,

utima din etapa 5a. De ea pare s\ apar]in\ o vatr\ aflat\ în afara construc]iei (Fig. IIIb.82d),

(ca la unele situa]ii din Vin…a C de la Opovo, vezi mai jos).

Cantitatea mic\ de chirpici arat\ c\ aceste construc]ii erau în bun\ parte din lemn,

structura de pari fiind evident\. Îm perimetru r\mân numeroase oase de animale, chirpici

m\runt, fragmente ceramice, câteva pietre (Fig. IIIb.82a-b, d). Locuin]ele nu mai au podeaua

amenajat\ cu lut.

Fig. IIIb.83. Par]a: a) locuin]\ Foeni, P35, peste o locuin]\ din nivel 6; b) urma [an]ului în chirpici

ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 277

Faptul c\ s-a construit imediat peste d\râm\turile fostelor locuin]e, nu a permis

depistarea prea multor elemente arhitectonice pentru reconstituiri, dar totu[i uneori apar

câteva situa]ii interesante. De exemplu, peste locuin]a L40 se construie[te alt\ locuin]\.

Chirpiciul este t\iat [i se v\d urmele unor [an]uri, de[i gropi au fost sesizate doar la col]ul de

SV. Cu toate acestea nu putem da nici un fel de alte detalii. Atât la Foeni cât [i la Par]a —

tellul 2, locuin]ele Foeni aveau o arhitectur\ masiv\ de lemn, cu gropi mari [i adânci, diferit\

de ceea ce era aici anterior.

Deci este vorba tot de vechii locuitori, ce au doar ceramic\ Foeni, ceea ce confirm\

prezen]a timpurie a elementelor Foeni la Par]a, din faza IIC a culturii Banatului.

Fig. IIIb.84. Par]a nivel 5b, locuin]e: a) P165, structur\ de funda]ie; b) platforma de chirpici P128

Locuin]ele sunt modeste ca dimensiuni, cu o suprafa]\ în jur de 8 -10 m2. Uneori se pot

vedea gropi de stâlpi, care nu sunt întotdeauna simetrice, dar la o construc]ie de lemn nici nu

este necesar\ simetria, fiind posibile îmbin\ri de bârne la col]uri, astfel încât nu erau

necesari stâlpi mari, dac\ cei existen]i erau în vecin\tatea col]ului [i pe cel pu]in dou\ treimi

de perete (Fig.IIIb.84a).

Fig. IIIb.85. Par]a: a) locuin]a 89▲; b) platformele 12 (nivel 5a) [i 13 (nivel 5b)


Unele locuin]e mai au podeaua suspendat\ pe pari, dar nu mai ating apogeul din nivel 6.

O situa]ie aparte a fost la deschiderea unei mari suprafe]e în zona „Casa Cerbului” unde

peste d\râm\turile masive ale înc\perii de est a fost descoperit\ podina unei locuin]e

(P170), doar c\ aceasta avea dimensiunile mai mari decît cea presupus\ anterior [i

podeaua din lut b\tut. De altfel nu este singura construc]ie cu podeaua din p\mânt b\tut,

altele fiind în nivelele 7c [i 6. Gropile sale se aflau într-un strat gros de chirpici de peste 50

cm, a[a c\ nu au putut fi identificate.

Fig. IIIb.86. Par]a, locuin]a 170 (P150), podeaua [i un bordei prefeudal

Construc]ia a fost afectat\ de ridicarea unui semibordei medieval, ce avea o caset\

pentru cereale depus\ cu ofrande la abandonarea casei, ritualuri cunoscute nu doar în

neolitic. Pe podeaua sa a fost descoperit un topor de piatr\ [i o fusaiol\. Un fund de vas

mare de provizii se afla lâng\ col]ul de NV al construc]iei.

Etapa 5b

În a doua etap\ (5b) continu\ materialele din cultura Banatului, faza a III-a, iar în unele

complexe apar [i câteva din grupul Foeni. Arhitectura nu difer\, doar c\ locuin]ele sunt tot

mai modeste. Acum are loc o extindere a a[ez\rii, ce se mut\ de-a lungul unui bra] al

Timi[ului, spre nord, la cca 500-700 m, (a[ezarea 4), câteva complexe sunt lâng\ P\durea

Peciului, la 1 km spre vest, tot pe un bra] secundar. O descentralizare a sta]iunii apare [i la

Zorlen]u Mare (mai sus) [i la Ruginosu (mai jos).

Trebuie precizat c\ [i la Zorlen]u Mare s-a constatat c\ dup\ „[ocul” Vin…a C încep din

nou s\ fie folosite bordeiele [i semibordeiele. Procesul de retardare continu\, complexele

sunt tot mai modeste, la fel de mici, nedep\[ind 10 m. La început se poate observa c\ ele au

aspectul unor colibe cu doar unul din pere]i din împletitur\ de nuiele [i lipit cu lut (P13, Fig.

IIIb.85b). Trebuie s\ semnal\m acum [i existen]a unui bordei (B23), a numeroase gropi, dar

[i a unor forme mai deosebite, este vorba de locuin]e (gen cort, vezi mai jos tipul cort) cu

structura rotund\, pentagonal\ sau neregulat\.


Fig. IIIb.87. Par]a, bordei 23, nivel 5a Bordeiul de form\ oval\ (3 x 2,2 m) avea în interior trei g\uri de stâlp, iar una semi-

circular\ era în afar\ gropii. Tot în afara gropii, dar sub acoperi[, este [i o groap\ de 0,9 x

0,8 m, adânc\ de 50 cm, ce servea desigur pentru depozitarea unor produse. Dup\ panta

mai lung\ din col]ul de sud, deducem c\ acolo era intrarea, gârliciul. În bordei au fost g\site

mai multe vase [i un frumos capac cu idol pe cre[tet, caracteristic pentru cultura Banatului

III. Prin dimensiunile lor mici, aceste complexe ne amintesc de descoperirile din etapa Vin…a

C de la Opovo (vezi mai jos Vin…a târzie). Unele sunt chiar cu materiale Vin…a C, în altele

sunt amestecate materiale Vin…a C [i din cultura Banatului IIC-III. Unele con]in o platform\

suspendat\ doar pe jum\tate din înc\pere, în zona unor paturi sau lavi]e, situa]ie întâlnit\ la

}aga [i la Par]a, în nivel Tiszapolgár (vezi mai jos). Este foarte dificil a se face o distinc]ie

cultural\ între complexe, din cauza amestecului mare de materiale, observat în ceramic\. În

unele complexe cu o mare cantitate de ceramic\ sunt elemente ale culturii Banatului (un

complex ridicat cândva mai târziu, par]ial peste Sanctuarul 2).

Principalele tipuri de locuin]e ale culturii Banatului

Numeroasele studii de caz prezentate permit sintetizarea câtorva date privind

arhitectura, func]ionalitatea [i folosirea unor complexe de locuit.


Bordeiul

Fig. IIIb.88: a) Par]a niv. 7a, B 27, cultura Banatului IIa; b) bordei medieval, Cru[ovu▲

Bordeiul este un tip de locuin]\ sezonier\. Se construie[te pentru sezonul rece [i umed,

poate fi folosit în alternativ\ cu coliba. El e folosit, de obicei, la începutul unei locuiri sau

dup\ catrastrofe (exemplu nivelele 5). În sezonul cald sau rece, ofer\ o temperatur\

constant\. La Cru[ovu a fost cercetat un bordei mare (Fig.IIIb.88b), a c\rui structur\ este

deosebit de sugestiv\ privind ogranizarea [i via]a într-o asemenea construc]ie.

Pentru func]ionalitatea bordeielor, a[a cum am ar\tat aproape la fiecare epoc\ în parte,

trebuie re]inut c\ între groapa central\ [i valul de p\mânt scos la s\pare [i aranjat ca un

pseudo-zid, r\mâne de jur împrejur un spa]iu gospod\resc [i de dormit. Adesea se

amenajeaz\ în centru, pe col] sau lâng\ perete, o vatr\ fix\, sau portabil\. Mai preciz\m c\

se putea face focul în t\vi, tig\i sau funduri de la vase mari de provizii.

La Par]a acest tip a fost întâlnit în trei situa]ii (B26, B27, B29, B33 [i la un bordei

medieval). Construc]iile medievale de acest gen din sta]iune difer\, având uneori peretele

interior c\ptu[it cu scânduri, pere]ii fiind mai drep]i. Bordeie apar în perioadele de început ale

locuirii de la Par]a, dar exist\ bordeie [i în nivelele 5a [i 5b, în fazele IIC - III ale culturii

Banatului.

Coliba

Coliba este cea mai simpl\ form\ de construc]ie. Se ridic\ rapid, se între]ine [i modific\

u[or, dar era folosit\ doar în sezonul cald (aprilie-septembrie). Nu este potrivit\ pentru

sezonul rece. Când folosin]a este de durat\ mai mare, de unu-dou\ anotimpuri, are o vatr\

amenajat\ în interior (cazul P29 din imagine), sau neamenajat\, amplasat\ direct pe p\mânt


(cazul L136 [i altele). Coliba are o structur\ simpl\ de pari [i acoperi[ul în dou\ ape.

Intrarea este închis\ sau nu, cu un sistem de împletituri u[oare sau piei de animale.

Fig. IIIb.89a: Par]a niv. 7a, coliba, cultura Banatului IIa; b) model colib\, stuf, Muzeul Caransebe[

Acoperi[ul este cel mai adesea din stuf, paie sau crengi cu frunze. La locuin]a 136 incendiul a l\sat pe podea un strat de c\rbune [i cenu[\ de peste 1 cm grosime. La locuin]ele cercetate se p\strau resturile de la asemenea materiale (în special crengile [i trestia, ca în cazul P136 ).

Peretele din partea opus\ intr\rii [i, adesea, jum\tate din partea dinspre intrare au o împletitur\ de nuiele lipit\ cu lut (de obicei straturi sub]iri de 2-4 cm, la P136 [i P29 cu peretele de est), care arde [i se împr\[tie în vecin\tate. Analogiile etnografice arat\ m\iestria [i func]io-nalitatea, iar imita]iile leg\tura sufleteasc\ care se stabile[te între omul urban [i str\vechea cas\. Forma colibelor nu este întodeauna regulat\. Planul colibelor este oval, trapezoidal sau dreptunghiular, cu cap\tul opus intr\rii rotunjit sau ascu]it (P29), folosit, cel mai adesea ca loc pentru depozitarea produselor [i a obiectelor. Podeaua este uneori lutuit\ (L136).

Fig. IIIb.90. Modele de colibe: a) de cioban vlah, Grecia; de amuzament [i atmosfer\, Caransebe[▲


Reconstituirea uneia dintre colibe, L29 (Fig. IIIb.89) are la baz\ observa]iile arheologice

directe (chirpici, urmele de pari [i vatr\, resturile carbonizate, unele gropi de pari). Preciz\m

c\ ne-au lipsit analizele pe speciile de c\rbune; resturile de la c\rbune sunt deseori m\runte.

Coliba rotund\ sau poligonal\, cortul

Coliba - cort sau coliba cu antreu este mai rar întâlnit\ la Par]a, unde s-a cercetat un sigur caz, locuin]a 54 (Fig. IIIb.91), situat\ în nivelul 5 sau 4, care din p\cate avea partea de vest deranjat\ de lucr\ri recente (o tran[ee militar\ [i excav\ri pentru dig). Pe linia pere]ilor s-au p\strat doar g\urile parilor gro[i, nu [i a celor sub]iri. Podeaua acesteia nu a fost lipit\, de aceea nu se poate preciza dac\ planul este rotund sau poligonal, de altfel diferen]ele nu sunt foarte mari. Ceea ce ni se pare deosebit, este faptul c\ imit\ un model de cort cu antreu. Resturile de chirpici din vecin\tate ar putea proveni de la unii pere]i (antreu sau înc\pere). Un model posibil de reconstituire este [i cel de la Divostin (Bogdanoviƒ 1988, fig. 5/23), ce seam\n\ cu cel de la Par]a (Fig. IIIb.91a). Asemenea construc]ii apar în nivelul Vin…a C de la Vin…a (Staljo 1984, fig. 24, 26), orizont cultural contemporan cu nivelul 5 de la Par]a.

Unii dintre parii afla]i pe linia peretelui au putrezit, sau au fost sco[i, dar au l\sat urme clare. Al]ii îns\, au fost pu]in înfip]i în p\mânt, iar la golire groapa nu mai avea decât adâncimea de 3 - 4 cm (pe planul din Fig. IIIb.91a sunt marca]i cu nuan]e mai deschise). Reconstituirea este pe axul lung prin simetrie, traseul unui perete fiind deranjat de o tran[ee militar\ recent\.

Fig. IIIb.91. Par]a, coliba poligonal\ sau locuin]a cort, plan; b) reconstituire, etapa 5b

Semibordeiul

Semibordeiul se încadreaz\ între cele dou\ tipuri de locuin]e de mai sus. Acesta difer\ de bordei prin adâncimea mai mic\ (cca. 30 cm; vezi Vin…a, Fig. IIIa.34b), (reconstituire Rus, Lazarovici 1991). Uneori, sunt semnalate doar vetre sau cuptoare în interior. În sta]iunea de la Par]a acest tip apare la complexul 108 [i la o construc]ie medieval\ (ceva mai adânc\,


având cuptoare în interior s\pate în pere]ii de sud [i de est). Adesea am g\sit unele albieri cu ceramic\ pe fund, ce pot proveni de la asemenea complexe.

Locuin]a cu o singur\ înc\pere (P24, P25, P26 [. a.)

Aceasta este cea mai des întâlnit\ construc]ie, fiind [i cea mai simpl\ (Fig. IIIb.56b). La

Par]a se acord\ mult\ aten]ie am\nuntelor în execu]ia acestor construc]ii. Au planul

dreptunghiular, încadrându-se în propor]iile num\rului de aur (Morariu 1990; pentru

problem\ vezi [i alte comunic\ri la sesiunile de Etnoarheologie sau Arheometrie).

Cel mai adesea aceste locuin]e au în interior, pe latura lung\, sau în cap\tul opus

intr\rii, gropi de stâlpi sau resturi de lavi]e pentru dormit. Asemenea locuin]e apar înc\ din

neoliticul timpuriu în Thessalia, la Otzaki Magula, unde este [i primul megaron (Miloj…iƒ

1960, 34-35, fig. 2-4), fiind construc]ii cu ni[e, cu antreuri [. a., unele socotite a fi l\ca[e de

cult.

Fig. IIIb.92. Bucov\], L2-L3, grupul Bucov\], faza 1b

Construc]ii cu desp\r]ituri, similare locuin]ei cu unul sau dou\ [iruri de stâlpi în interior, sunt prezente în orizonturile Karanovo II (Hiller 1990, 201, fig. 4-5) [i sunt frecvente în nivelurile târzii ale culturii Vin…a: în Vin…a C1 la Gomolava I (Brukner 1988, 35, fig. 1); la orizont Vin…a D2 în Bulgaria (Todorova 1990, 157, fig. 2-8), unde sunt cuptoare, casete [i au o arhitectur\ deosebit\. Acest tip de construc]ie este mai des întâlnit la Par]a în nivelele 7a [i 7b. O variant\ a acestei locuin]e avea pere]ii numai din bârne despicate, iar peretele de nord sau cel dinspre vânturile dominante, era lipit cu lut (P26, vezi [i Lazarovici Gh. et alii 2001, 250-251, fig. 206-207, I.2, pl. 26/3).

Locuin]a cu tind\ exterioar\ O alt\ variant\ a acestui tip de locuin]\ (P34, P18) are în zona intr\rii o tind\, un umbrar

(Fig. IIIb.93a-b), pentru a feri de soare, ploaie [i vânt intrarea în locuin]\, fie pentru desf\[urarea unor activit\]i.

Acest tip de locuin]\ are vatr\ în interior, foarte probabil [i un prag, pentru a împiedica p\trunderea apelor, reptilelor sau a gândacilor. Pragul a fost, uneori, sesizat în timpul cercet\rilor, fiind construit la fel ca pere]ii, dar cu o structur\ mai u[oar\. Asemenea verande erau [i la unele construc]ii cu podeaua suspendat\, fiind sugerate de gropile de


stâlpi, dar mai greu de demonstrat prin materialele p\strate. Ar fi posibil ca aceste verande s\ fie de fapt anexe gospod\re[ti, dar nu s-au g\sit vase de provizii, ori casete pentru cereale sau alte obiecte, care s\ certifice o asemenea utilizare. Uneori, apare o vatr\ exterioar\ complexului.

Fig. IIIb.93. Par]a, nivel 7b, cultura Banatului IIa, plan [i reconstituire, locuin]a cu tind\ L18

Mai exist\ o variant\ a acestor locuin]e, cea care are pere]ii cu [an] de funda]ie, tip ce apare în nivelul 7b la Par]a, care se men]ine la mai toate construc]iile din nivel 6. Asemenea complexe apar [i la Gomolava, Ia - Ib (blok II; Brukner 1980, fig. 11; 1988, 35, IV, nivel Ib).

Locuin]a cu o înc\pere [i separeu Adesea acest separeu este pentru dormit, dar sunt [i cazuri când unele ritualuri cultice

sau alte activit\]i sau situa]ii necesit\ separare (na[tere, moarte). La Par]a (mai sus amin-team [i Zorlen]) s-a constatat un asemenea separeu. Suger\m un rol cultic acestui separeu în cazul locuin]ei P4a, deoarece se afla în imediata vecin\tate a Sanctuarului 2, iar inven-tarul s\u era mai s\rac decât în locuin]ele normale (Fig. IIIb.94), de[i nu este un argument.

Fig. IIIb.94. Par]a, nivel 7c, cultura Banatului IIb, plan [i reconstituire,

locuin]a cu separeu, L4a


Pe peretele de vest din P4a se afla o banchet\ sau lavi]\ ridicat\ pe care s-au g\sit

urme de cenu[\, f\r\ a fi cuptor sau vatr\. În vecin\tatea acesteia, peretele era pictat cu

ro[u [i decorat cu incizii încrustate cu alb. O alt\ banchet\, lavi]\, se afla pe peretele de

nord. Se [tie c\ de cele mai multe ori pictura în complexe arhitectonice apare în locuri sacre,

mai ales când este vorba de ro[u [i alb.

Intrarea se afla undeva în peretele de est, în zona distrus\ de râu, în acel loc era cel mai

mult spa]iu gol [i mai pu]ine instala]ii. Pe peretele de nord nu a fost sesizat\ intrarea, iar cel

de sud era aproape de alte construc]ii, nefiind loc pentru u[\. Cele mai timpurii locuin]e de

acest gen sunt cunoscute în neoliticul timpuriu din Macedonia, la Nea Nicomedeea (Aslanis

1992, 73, fig. 12). În descoperirile de la Öcsöd — Köveshalom din cultura Tisa, neoliticul

târziu, sunt locuin]e cu separeuri (Raczky 1992, 66, fig. 5, un fel de antreu); unele similare

pot fi [i la Par]a.

Fig. IIIb.95. Par]a L17, cultura Banatului IIb: a) nivel 7c, b) nivel 6a

Locuin]a cu dou\ înc\peri

Aceasta urmeaz\ ca frecven]\ dup\ locuin]a cu o înc\pere [i are câteva variante în

raport de amenajarea interioar\.

Studiu de caz. Locuin]a 17 (Fig. IIIb.95)

Locuin]a [i-a p\strat forma [i func]ionalitatea pe parcursul etapelor 7c-6. Chiar în nivel 7b sunt urme de locuire, iar sub vatra ultimului nivel era o alta. Nu [tim dac\ prima

construc]ie din nivel 7b avea aceea[i form\, dar din nivel 7c [i pân\ la incendiere se

p\streaz\ planul de baz\. Modific\rile au loc la intrare, vatr\ [i la interior. Nu [tim dac\


spa]iul de dormit a r\mas acela[i, numai în ultima perioad\ avea o mic\ gardin\ (Fig.

IIIb.96a). Sigur stâlpii centrali de lâng\ vatr\ nu au fost la fel. Dup\ gropile de stâlp din nivel

7c, credem c\ avea alt\ form\ [i orientare (Fig. IIIa.95), (plan modificat fa]\ de: Lazarovici et alii 2001, 115, fig. 91).

În ultima etap\ (nivel 6b, apare doar la unele construc]ii) se constat\ modific\ri: apare o

tind\ unde se face un cuptor, se separ\ înc\perea din zona vetrei; se modific\ vatra pe locul

fostului cuptor [i se amenajeaz\ locul pentru pat.

Fig. IIIb.96. Par]a, L17: a)▲nivel 6a, cultura Banatului IIb; b) d\râm\turi cu resturi de pere]i ▲

O alt\ construc]ie, locuin]a 154 cu dou\ înc\peri, avea bine p\strat\ podeaua, peretele de est [i peretele desp\r]itor.

Cea mai clar\ situa]ie a fost în P136B, unde prima înc\pere avea cuptor [i podeaua

foarte bine amenajat\, cu dou\-trei straturi de lipituri arse (arderea s-a f\cut foarte probabil în vremea incendiului), în vreme ce a doua înc\pere avea doar o podin\ lipit\. Împ\r]irea

unei locuin]e în înc\peri apare în neoliticul timpuriu la Nea Nicomedeea (Aslanis 1992, 73,

fig. 12).

Tind\ apare [i la construc]iile cu etaj (P40, P41, P43 [.a., Fig. IIIb.36-40) de la Par]a, la

atelierul sau la alte locuin]e de la Zorlen]u Mare din cultura Vin…a (Fig. IIIa.42), în aceea[i

vreme în Bulgaria la Ov…arovo - Gorata I-IV (Todorova 1976, 33-37; Todorova, Vaisov 1993,

152, fig. 15). Cele mai apropiate analogii pentru locuin]ele cu etaj sunt cele de la Herpály

(Fig. IIIb.98), unde erau dou\ vetre (Kalicz, Raczky 1992, fig. 7-8). Vetre cu gardin\ apar la

Divostin (Fig. IIIb.101).

La Par]a este posibil s\ fi fost mai multe asemenea tipuri de locuin]e cu antreu în zona intr\rii, sau separeuri în partea opus\, dar fiind vorba de un tell detaliile se pierd atunci când

sunt multe d\râm\turi. De multe ori separeurile au casete pentru p\strarea cerealelor, alteori

împart zona gospod\reasc\ de cea pentru dormit. Construc]ii asem\n\toare sunt la Divostin

(Fig. IIIb.101), (Bogdanoviƒ 1988, fig. 5/27; Jovanoviƒ 1992-1995, fig. 2).


În Balcani, cele mai timpurii construc]ii cu separarea înc\perii principale de una mai

îngust\, apar înc\ în neoliticul timpuriu la Nea Nicomedeea, în Macedonia (Todorova 1993,

151, fig. 14), la Slatina, lâng\ Sofia, în grupul Slatina (Nikolov V. 1992, fig. 21, 24, 32) din

Bulgaria (Nikolov V. 1981; 1982; 1984; 1985; 1987; 1989, 30-33; 1990; 1992; 1992a; 1993),

sau la Slatina-Kremikovƒ (Pavuk, Bakamska 1995), grup contemporan cu etapele IIB-IIIA

ale culturii Star…evo-Cri[ (Lazarovici Gh. 1997-1998, tab. 6). Locuin]e cu o înc\pere mai

mic\ apar [i la Karanovo (loc. I.2, IV.1) în diferite orizonturi cronologice (Hiller, Nikolov 1997,

fig. 4/2, 9).

Locuin]a cu etaj [i podeaua suspendat\

Reconstituirea acestui gen de locuin]e a fost cel mai bine realizat în cazul „blocului” de

locuin]e P40-P43 (Fig. IIIb.37-44), imaginea fiind completat\ de celelalte studii de caz. Din

acestea se observ\ op]iuni personale, familiare. Mai interesant\ ni se pare prezen]a unor

structuri de podele suspendate, p\strate foarte bine, ce dovedesc o mare m\iestrie în

dulgherit, o adev\rat\ art\ în arhitectura de la Par]a, dac\ compar\m cu alte situri neolitice.

Toate podelele suspendate, cu excep]ia altarului de sud [i a celui de est (ce par a se fi

pr\bu[it dup\ ce au ars [i s-au r\cit, ori au fost arse inten]ionat, deoarece sub ele nu sunt

urme de incendiu) ard [i se pr\bu[esc încet în timpul incendiului. Platformele suspendate ard

în cea mai mare parte foarte puternic, mai ales în zona bârnelor (cel mai adesea în partea de

jos). Podinile se p\streaz\ foarte bine [i se v\d urmele de la două - patru straturi de lipituri

groase, în medie de 2 - 3 cm, dar sunt [i p\r]i mai sub]iri. Doar în câteva situa]ii, ca de

exemplu altarul A din Sanctuarul 1, podeaua avea o structur\ din pari care nu arde, iar

bârnele se carbonizeaz\ par]ial [i apoi putrezesc din lips\ de oxigen.

Zidurile-borduri ale casetelor [i soclul idolilor, cu o

structur\ masiv\ de lut, au ars doar la exterior pe 2 - 3

cm, ceea ce arat\ cât de pu]in a p\truns arderea din

exterior, în vreme ce în zona unor bârne arderea p\trunde

adesea 10-12 cm, uneori trece de 15 cm, chirpiciul având

atunci miezul cenu[iu. La unele machete de locuin]e cu

etaj apar balcoane, dar la Par]a nu am constatat astfel de

amenaj\ri, de[i ele sunt evidente în cultura Cucuteni [i în

reconstituirea de la Racov\] (Fig. IIIb.97). Fig. IIIb.97. Racov\], c. Cucuteni

Locuin]a P136B, cea mai caracteristic\ din acest tip, avea la etaj dou\ înc\peri separate

de un perete. Intrarea [i urcarea la etaj se f\cea dinspre nord, iar la sud se afla o alt\

locuin]\, situat\ în imediata vecin\tate, care trebuia s\ aib\ intrarea în peretele de apus. La

parter a fost descoperit\ o vatr\, ceea ce arat\ folosirea parterului pentru locuit, nu doar ca

magazie. Spre vest avea o anex\ deasupra unui bordei (pivni]\ ?), acolo fiind descoperit [i

un vas mare de provizii. Fragmentele unei casete din lut pentru cereale, g\site în pozi]ie

secundar\, sugereaz\ locul acestui “grânar”, undeva, la parter sau etaj, fiind dezafectat\ în

timpul incendierii construc]iei.


Podeaua etajului era foarte bine p\strat\, deoarece avea o structur\ transversal\ de

bârne pe care erau pu[i parii în lungime, peste care s-a aplicat lipitura din lut. Ca [i în alte

situa]ii, la etaj s-au observat urmele unor pari gro[i, dubli, meni]i a înt\ri structura etajului.

Stâlpii mai adânci erau probabil mai înal]i [i serveau sus]inerii etajului [i acoperi[ului. Pere]ii

de la etaj aveau cel mai adesea structura compus\ din fascii de nuiele (P41, P42, P22,

P136A). Uneori pere]ii aveau ad\ug\ri de pari spre interior, pu[i poate mai târziu, meni]i a

sus]ine etajul deteriorat din cauza greut\]ii sau a l\s\rii unor stâlpi, caz în care parii lipi]i de

perete erau lutui]i, îngro[ând [i dând o mai mare consisten]\ peretelui (P42).

Fig. IIIb.98. Herpály, locuin]a cu etaj, reconstituire dup\ Kalicz [i Raczky

Fig. IIIb.99. Gorzsa, bloc de locuin]e cu [ase înc\peri, reconstituire dup\ Horváth


Mul]i din stâlpii de sus]inere ai podelei aveau cap\tul din p\mânt t\iat drept, foarte

probabil pentru a nu se afunda (P8 [i P20), (vezi L5A la P\uleni, mai jos). Structurile

podelelor sunt dintre cele mai variate. Unele sunt din bârne late, alternând cu altele mai

înguste, dar la fel de groase, sau chiar mai groase.

Analogii foarte apropiate celor de la Par]a sunt la Herpály (Fig. IIIb.98), (Kalicz, Raczky

1987, 110, fig. 7). Deosebirea const\ în modul de aranjare al camerelor [i a formei

cuptoarelor. Cuptoarele `n formã de casã sunt o caracteristic\ a neoliticului târziu [i

eneoliticului (cultura Gumelni]a [i grupul Iclod), iar vetrele de la Herpály amintesc de cele

eneolitice din cultura Cucuteni - Tripolie.

Fig. IIIb.100. Vin…a „bloc” de locuin]e cu cinci înc\peri (dup\ Vasiƒ 1932, Staljo 1984)

Alte analogii foarte apropiate pentru tehnic\, arhitectur\ [i aranjare sunt cele de la

Gorzsa, locuin]a 2 (Fig. IIIb.99). Acolo au fost descoperite blocuri de locuin]e cu câte [ase

înc\peri [i anexe, cu intr\ri dintr-un coridor interior. La Vin…a, în diferite campanii de

s\p\turi, au fost descoperite numeroase astfel de complexe. Dintre acestea amintim locuin]a

„M” (Fig. IIIb.100), (Vasiƒ 1932, 14, fig. 17; Staljo 1984, 39, fig. 29, nivel Vin…a D), care are

cinci înc\peri, una central\ [i câte dou\ de fiecare parte. Prezen]a unui cuptor situat pe

traseul peretelui central, presupune fie c\ peretele era mai vechi, fie c\ a fost dezafectat în

momentul ridic\rii cuptorului.

Tipurile de cuptoare de la Par]a se leag\ mai ales de cele din neoliticul mijlociu de la

Vin…a (Fig. IIIb. 100), Kormadin (Jovanoviƒ, Glisiƒ 1961, locuin]a 2) [i Divostin (Fig. IIIb.101).

Culturile Vin…a [i Banatului cunosc cea mai dezvoltat\ gam\ de cuptoare [i vetre, realizate

cu mult\ grij\, variate ca form\ [i structur\, cu posibilit\]i de controlare [i verificare a arderii.

Cuptoarele serveau pentru treburile gospod\re[ti, dar [i la ars ceramica; în vecin\tatea lor


au fost descoperite de cele mai multe ori greut\]i pentru plasa de pescuit, atârnate deasupra

sau în vecin\tate, la uscat.

Fig. IIIb.101. Divostin, Vin…a C, neolitic târziu, dup\ McPherron, Srejoviƒ

Deosebit de sugestive pentru metoda de folosire a spa]iului, de aranjarea interiorului

sunt complexele descoperite de Fr. Horváth la Gorzsa. Pentru acces la unele înc\peri sunt

coridoare interioare, tot acolo se poate observa o vatr\ de foc la etaj, iar unele cuptoare

aveau o mic\ vatr\ în fa]\ (Fig. IIIb.99). Inventivitatea omului neolitic a fost extrem de mare.

Au fost plasate uneori cuptoare sau vetre între dou\ înc\peri, pentru înc\lzirea ambelor

spa]ii de locuit. De multe ori g\sim cuptoare sau vetre în imediata vecin\tate a unui perete.

În cercet\rile etno-arheologice s-au întâlnit situa]ii similare la stâne, unde erau puse pietre

lâng\ perete, pentru a-l feri de incendiu, pietre care mai apoi erau refolosite în alt\ parte.

Amenaj\rile men]ionate au forme dintre cele mai variate. Ele iau na[tere din nevoia de mai

mult spa]iu, cum locuin]ele nu se mai puteau dezvolta pe orizontal\, a ap\rut necesitatea

unui etaj, a locurilor pentru ad\postit provizii. Formele depind de spa]iu [i de str\zile deja

trasate. Nu se fac noi spa]ii, ci se completeaz\ un minimum care deja exista.


„Blocul” de locuin]e

Fig

. IIIb

.102

. Par

]a, B

locu

l P17

-43


Arhitectura interiorului

Arhitectura interiorului este de multe ori dificil de precizat din cauza informa]iilor lapidare

despre obiectele sau situa]iile întâlnite. Oamenii au rezerve fa]\ de reconstituiri [i inter-

pretarea func]ionalit\]ii, apelând extrem de rar la analogia etnografic\. În studiile de caz am prezentat numeroase situa]ii aparte care depindeau de numero[i factori (lumin\, c\ldur\,

sezon, intrare, fereastr\ etc.).

Cuptoarele

Fig. IIIb.103. Par]a, cultura Banatului, cuptor [i structur\ de cuptor P126

Cuptoarele de la Par]a prezint\ aproape toate variantele întâlnite la Vin…a. În faza veche

nu se cunoa[te forma exact\ a cupolei, mai toate cuptoarele au fost rase la nivelul vetrei,

vatra fiind cel mai adesea p\strat\. În unele cuptoare au fost descoperite bile de pra[tie la

ars (Fig. IIIb.104).

Fig. IIIb.104. Par]a, diferite cuptoare, dup\ Germann [i Resch

Fr. Resch [i Carol Germann au supravegheat anumite lucr\ri de refacere a digurilor [i malului de la Par]a, prilej cu care au semnalat numeroase cuptoare cu bile de pra[tie la ars

(Fig. IIIb.104). Dac\ ne gândim c\ am mai g\sit asemenea bile la „sfiin]it” în Sanctuarul 2 [i

multe bile sparte printre unele construc]ii, în]elegem preocup\rile [i nevoile de ap\rare [i atac (Germann, Resch 1997; Germann 1986; Lazarovici Gh. et alii 2001, 31-34 [i altele, mai

ales în presa german\ din Timi[oara).


Tipul de cuptor cel mai frecvent întâlnit în nivelele 7a-7c nu avea vatr\ în fa]\, de[i

acesta este cunoscut\ înc\ din vremea culturii Star…evo — Cri[. În nivelul 7c/6 mai toate

cuptoarele au vatr\ în fa]\. Acest proces se petrece [i la Zorlen]u Mare, la nivel Vin…a B2

contemporan cu fazele IIB-IIC ale culturii Banatului. Nu am descoperit elemente

arhitectonice legate de cuptoare.

R\zboiul de ]esut

Greut\]i pentru r\zboiul de ]eusut apar în multe din construc]iile cercetate : L40 la parter

[i etaj, L41 [i L42 la parter, pe peretele de sud, în L126, L136a; dar apar [i ca greut\]i

depuse în gropi, cele mai multe gropi rituale (Lazarovici Gh. et alii 2001, Cap. I, cuptor 3, p.

33, fig. 12 [i la respectivele construc]ii). Cel mai adesea acestea sunt plasate lâng\ unul

dintre pere]i, cel opus intr\rii (în L40, apar grupe de câte 7 bile, 6 conice [i 1 rotund\). În

sanctuarul 2 au ap\rut doar 7 greut\]i, ceea ce marca o singur\ foaie [i era legat de ini]iere.

În L8 o asemenea instala]ie a fost descoperit\ lâng\ peretele de sud.

Fig. IIIb.105. R\zboi de ]esut, reconstituiri: a) Par]a; b) Muzeul din Cluj-Napoca ▲

În L40 la parter a ap\rut o asemenea instala]ie grupat\, iar la etaj era una împr\[tiat\. În

s\p\turile lui J. Miloja [i M. Moga de la Par]a au fost g\site asemenea instala]ii, transportate

in situ la Muzeul Banatului. Instala]ii similare, [i cu acela[i num\r de obiecte au ap\rut [i la

Balta S\rat\. Bilele rotunde cu gaur\ `ngust\ sunt mai rare, de[i ele marcheaz\ marginea

unei foi sau a unui rând de i]e. O asemenea bil\ din lut galben nears, a fost depus\ în

groapa 63, în Sanctuarul 1, al\turi de vase sparte ritual [i fragmente de vase de lut nearse,

ca ritual de abandonare (Lazarovici Gh. et alii 2001, 212-214; privind num\rul 7 vezi mai sus

capitol Vin…a [i mai jos la Sanctuarul 2).

Casetele pentru cereale

Construirea casetelor pentru cereale a fost una dintre cele mai importante preocup\ri la

Par]a în nivelul 6. Acestea apar în mai toate construc]iile mari cercetate în întregime. Forma

lor era diferit\: în etapele 7b, 7c casetele erau mai mici, de form\ dreptunghiular\ sau oval\


(dimensiunile sunt între 30 x 40 cm [i 40 x 70 cm, în\l]imea gardinii 7-14 cm), fiind de cele

mai multe ori plasate în tind\ (P40, P41); în nivelurile 6 uneori sunt asociate câte dou\

casete pe aceea[i parte a peretelui, mai ales spre sud (L18, L9), fiind plasate cel mai des pe

podeaua suspendat\.

P9

L18

Banjica Fig. IIIb.106. Casete pentru cereale de la Par]a (L9 sau P9, P20 etaj, L18) [i Banjica ▲

Râ[ni]ele

Comparativ cu Balta S\rat\, la Par]a nu

s-a acordat prea mare aten]ie râ[ni]ei. To-tu[i

cea mai important\ observa]ie legat\ de rolul

râ[ni]ei [i râ[nitul cultic este ampla-sarea

râ[ni]ei pe peretele de vest al Sanctuarului 2,

în afara lui. Montarea aici a râ[ni]ei în soclu

semnific\ loc de m\cinat cultic, m\cini[ul fiind

depus în cup\, ca ofrand\ adus\ divinit\]ilor

care erau deasu-pra, adic\ Soarelui [i Lunii

(Lazarovici Gh. et alii 2001, 224 [i urm., 268

[i urm.; fig. 180-181 [.a.; Lazarovici Gh. 2000;

2003). Râ[ni]e in situ s-au g\sit în mai multe

complexe, f\r\ a avea un loc special ame-

najat, ca în alte p\r]i, la Banjica de exemplu.

În „Depozitul ceramic”, un complex de cult, a

fost depus\ o râ[ni]\ împreun\ cu un

zdrobitor (Lazarovici Gh. et alii 2001, fig. 12 [i Fig. IIIb.107. Par]a, depozitul ceramic


bibl. problemei la Germann, Resch 1997). O râ[ni]\ [i un lustruitor au fost descoperite în

caseta altarului din P136. A[adar, la Par]a se acord\ aten]ie râ[ni]ei [i râ[nitului cultic, dar

altfel decât la Balta S\rat\.

B\nci, pat, podium

Separararea func]ionalit\]ii acestor

categorii de amenaj\ri nu este u[or de

realizat, ele avâd multiple folosiri. La

Par]a, asemenea situa]ii apar destul de

rar în compara]ie cu num\rul de com-

plexe cercetate. În L17, un loc special

pentru dormit era amenajat în cap\tul

de sud al complexului (numai în ultima

etap\ de func]ionare, vezi planurile, Fig.

IIIb.96a), în partea opus\ intr\rii. B\nci cu diferite folosiri apar în L24 [i L4a (Fig. IIIb.26-27),

dar tot a[a sunt [i în Sanctuarul 2 pentru punerea [i oferirea unor produse. B\nci pentru

vase de provizii apar în machetele de sanctuare sau sanctuarele culturii Cucuteni (vezi mai

jos capitolul Cucuteni). Asemenea amenaj\ri au fost probabil mai numeroase. Toate

podelele suspendate sunt potrivite pentru dormit, în oricare parte a lor, mai pu]in acolo unde

erau instala]ii (r\zboi de ]esut, casete pentru cereale).

Fig. IIIb.108. Siloz, Nosa Biserna Obala, Muz.Na].

Belgrad (prin amabilitatea lui A. Starović)

Silozul împletit nivel 7c-6

În marginea de est a locuin]ei 17 au fost sesizate în ultimele dou\ niveluri de locuire

urmele unui siloz. Silozul avea o form\ oval\ [i era format din pari cu o împletitur\ de nuiele,

lipit\ apoi cu lut în interior. El a fost ref\cut o dat\ cu refacerea locuin]ei; sub podeaua lipit\

au fost urmele altuia, de aceea[i form\ [i dimensiuni, pu]in deplasat spre nord. De pe fundul

silozului, din ambele niveluri au fost recoltate semin]e de grâu, din care au fost prelevate

probe pentru dat\ri cu radiocarbon.

Fig. IIIb.109. Par]a, L17/43 tip de siloz în nivelele 7c – 6


Fig. IIIb.110: a) Siloz oval ▲ ca cel de la Par]a P17; sau patrulater ▲, Muzeul etnografic Cluj-Napoca

Locul se afla într-o tind\, înglobat\ în nivelul 6 în complexul L43. Cel mai timpuriu siloz, dup\ cuno[tiin]ele noastre, este cel de la Nosa, Biserna Obala din s\p\turile D. Gara�anin (Fig. IIIb.108), dar acesta a fost restaurat ca un vas cu gura în jos (fosta gur\ este acoperit\ cu ipsos, iar fundul pare o gur\ deformat\). Silozurile sau casetele pentru cereale sau f\in\, de la Muzeul Etnografic din Cluj (Fig. IIIb.110), sunt realizate din împletituri de nuiele lipite cu lut pe interior. Metoda mai este [i ast\zi folosit\ de ]\rani pentru p\strarea f\inii sau cerealelor. Împletiturile sunt din nuiele sau coji de tei, lipite cu lut, având calit\]i deosebite. Ele pot fi mutate dintr-un loc în altul.

Sisteme de constrcu]ie [i materiale

Funda]iile (Fig. IIIb.111, 117d)

La Par]a sunt cunoscute numeroase sis-teme de funda]ie dup\ cum am v\zut mai sus. Cel mai vechi consta din înfigerea unor pari sau stâlpi, mai ales la colibe. Pe m\sura evolu]iei sistemului de construc]ie, se realizeaz\ o struc-tur\ de lemn care este încheiat\, rigidizat\, se construiesc cuptoare sau casete, uneori se ard podelele sau soclurile cuptoarelor, mai apoi se ridic\ acoperi[ul [i pere]ii. În multe gropi s-au g\sit urmele a unul sau doi pari ascu]i]i, bon]i sau reteza]i drept. De cele mai multe ori stâlpii

erau pu]in înfip]i (Fig. IIIb.111). Gropile au adâncimi de la 0,40 la 1,20 m (intrarea de sud în Sanctuarul 1).

Fig. IIIb.111. Funda]ii cu [an] [i stâlpi P8

Din nivelul 7c sistemul se diversific\: se sap\ [an]uri în care se înfig stâlpi apropia]i sau dispu[i la o distan]\ mic\ sau mai mare, apoi se realizeaz\ structura peretelui prin împletituri de pari, nuiele, fascii de nuiele, pari înfip]i vertical, pu[i orizontal sau oblici. Asupra acestora am insistat în mod deosebit la blocurile de locuit ce au structuri mai complexe.


Pere]ii

Varietatea de construc]ie este foarte mare. În general de folose[te o structur\ casetat\

pentru rigidizare. În locuin]a 8 pere]ii (cel de sud) erau forma]i din casete oblice spre stânga

sau spre dreapta (Fig. IIIb.110a). Stâlpii erau înfip]i oblic în funda]ia [an]ului, sistem întâlnit [i

la Sanctuarul 2 tot pe peretele de sud (Fig. IIIb.113).

Fig. IIIb.112. Par]a, structuri de baz\ [i structuri de perete, L8

Fig. IIIb.113. Par]a, structur\ de pere]i: a) bârne [i pari oblici (L8);

b) pari verticali (Sanctuar, peretele cu Luna)

La Sanctuarul 1 erau bârne orizontale la baz\, dup\ care erau combinate cu cele

verticale, iar în partea superioar\ din nou orizontale. Uneori în pere]i sau în funda]ia lor erau

introduse vase sau v\scioare, foarte probabil cu rol de fundare, de protejare (Fig. 114a).

Fig. IIIb.114. Par]a, Sanctuar 2, peretele cu Luna


Parii, cu grosimi între 6-9 cm, erau de cele mai multe ori drep]i, dar uneori apar [i unii

curbi. La peretele cu Luna au fost g\site nuielele cu care parii verticali erau lega]i unii de al]ii.

O variant\ a acestui sistem are funda]ia peretelui adâncit\ cu cca. 40 cm, pân\ la nivelul

lutului galben, în care erau înfip]i parii ce formau structura peretelui, sistem frecvent utilizat în

nivelul 7c, dar mai ales în 6. În nivelul 6, uneori [i în 7c sunt pere]i din pari înfip]i unul lâng\

altul la o distan]\ de 40-60 cm, alteori mai aproape. Uneori, pe câte un perete, parii sunt la o

distan]\ de cca. 15-25 cm unul de altul. În nivelurile 7a [i 5 sunt “funda]ii” u[oare din pari, ca

în cazul colibei-cort.

Podelele

Podeaua locuin]ei începe s\ fie emenajat\ cu lut înc\ din nivel 7b. Rareori acestea sunt

de bun\ calitate cu argil\ sau concre]iuni calcaroase, din lutul din zon\. Se folose[te

p\mântul scos din gropi [i cel r\mas de la lipirea pere]ilor.

În nivelul 7c apar primele podele suspendate, mai întâi la parter, apoi la parter [i etaj sau

numai la etaj. Apari]ia acestora ar putea fi legat\, foarte probabil, de inunda]iile ce afectau

pere]ii [i înc\perile. A[a s-au n\scut locuin]ele cu funda]ie, mai apoi pragurile înalte [i apoi

podelele suspendate. Podelele suspendate erau o necesitate în zonele joase, cu locuiri

permanente [i de durat\. Ele sunt cunoscute sub diferite forme la popula]iile primitive.

Fig. IIIb.115. Locuin]e pe pari la papua[i, analogii etnografice

Dimensiunile [i adâncimea stâlpilor variaz\ de la o construc]ie la alta, de la un sistem la

altul. În principal, aceste diferen]e sunt determinate de m\rimea construc]iei [i grosimea

stâlpilor, de greutatea ce trebuia sus]inut\. Cei mai mul]i stâlpi aveau diametrul de 18 - 35

cm, media fiind de cca. 20-22 cm. Bârnele [i parii alterneaz\.

Podelele suspendate

De multe ori s-au g\sit structuri de la o re]ea mai groas\ pe care erau a[eza]i parii.

Uneori parii nu aveau lungimea sau grosimea potrivit\, sunt pu[i unii mai scur]i, ceea ce

dovede[te existen]a unei structuri în re]ea, cum a fost cazul la podeaua din L43.

Adâncimea gropilor este de la 60 la 90 cm, dar uneori ajung [i la 120 cm (cazul intr\rii

de sud a Sanctuarului 1). Acest sistem predomin\ în nivelurile 7b-6, fiind mai frecvent în 7b-

7c, atunci când se folosesc structurile de pere]i cu stâlpi (tipurile F).


Fig. IIIb.116. Par]a, altarul de S, podeaua suspendat\

a b

c d

Fig. IIIb.117. Par]a, structuri de podea [i sisteme de pari [i stâlpi


În vremea cercet\rilor de la Par]a nu se punea problema demonstr\rii existen]ei unor

locuin]e cu podea suspendat\, fiind cunoscute în cultura Petre[ti (Paul 1967; Dumitrescu Vl.

1968). Varietatea de situa]ii de la Par]a este foarte mare, bârnele mai înalte sau groase erau

situate la mijlocul înc\perii, bârnele mai înguste erau lâng\ stâlpii ce traversau podeaua, sau

erau în completarea bârnelor mari (P42, P43). În toat\ structura locuin]elor se observ\ un

sistem evoluat de arhitectur\ [i cunoa[terea temeinic\ a tehnicilor de t\iere, despicare,

finisare, îmbinare.

Podele suspendate erau preferate la multe din complexele nivelurilor 7c-6 [i uneori în

nivelul 5. În vecin\tatea unor stâlpi verticali se aflau bârne intermediare [i transversale, cu

scopul de a sus]ine capetele parilor (P42). Exist\ [i podele cu bârne amenajate pe sol, cum

sunt cele de la Divostin.

Arhitectura religioas\

Arhitectura religioas\ de la Par]a a fost favorizat\ de existen]a unui centru religios,

economic [i social puternic. M\rimea sta]iunii, sistemele de fortificare pledeaz\ pentru ideea

unui centru, a unei evolu]i urbane, r\mase la stadiul de târg, în]elegând prin aceasta ceea ce

sugereaz\ [i numele.

Amplasarea sanctuarelor a fost în centrul sta]iunii. Noi am axat cercetarea în raport de

s\p\turile mai vechi, dar [i de la presupusul centru, m\surând din cele dou\ albii de r=u

care înconjurau sta]iunea (vezi mai sus imaginea din satelit). La acea vreme nu aveam

cuno[tin]\ de existen]a sistemului de fortificare. Ulterior am constatat c\ m\sur\rurile

noastre au fost foarte exacte, eroarea fiind sub un metru. Aceasta arat\ fie c\ amplasarea

sanctuarului nu a fost întîmpl\toare ci m\surat\, sau e pur\ întâmplare. Suprafa]a deschis\

a fost mai apoi extins\, pentru delimitarea zonei religioase depistate în centrul sta]iunii

(construc]iile: Sanctuarul 1 [i 2, L4, L8, altarul de sud, altarul de est), (Fig. III.118c).

Primul Sanctuar este ridicat la începutul etapei 7b (5.400 CAL BC), fiind cea mai

impozant\ construc]ie a acestei etape (Lazarovici Gh. et alii 2001, 204 [i urm.; Lazarovici

Gh., Lazarovici C.- M. 2003, 474, fig. 69-70). Anterior în acest spa]iu au fost identificate

resturile unei construc]ii al c\rui rol func]ional nu poate fi precizat. Trebuie s\ men]ion\m c\

vatra acesteia a fost înglobat\ în spa]iul util al Sanctuarului 1, în zona altarului C, fiind

amenajat\ mai apoi o caset\. Când am precizat „înglobat” ne gândim la unele elemente

arhitectonice care au fost aduse din alt\ parte, nu nou construite. Preciz\ri mai exacte nu se

pot face din cauz\ c\ o parte din caseta altarului C se afla sub soclul Sanctuarului 2. Dar [i

acea construc]ie se afla în centrul sta]iunii.

În paralel cu Sanctuarul 1 se ridic\ atunci sau la scurt\ vreme o alt\ cl\dire la fel de

mare [i de impozant\, numit\ mai apoi „Casa tribului” (ini]ial am numit-o barla), considerat\

o cas\ de întruniri, de oaspe]i, de dezbateri a comunit\]ii.


A, sec]iunile anterioare

B, centrul sta]iunii

c

Fig. IIIb.118. Par]a: a-c, imagini cu s\p\tura [i planul complexelor de cult

Dup\ ridicarea aceastor dou\ construc]ii, întreaga arhitectur\ este conceput\ în raport

de acest centru social [i religios. În vecin\tate se mai ridic\ noi construc]ii, fiecare din

acestea sunt deosebite (pe care le vom analiza mai jos), fie prin arhitectura lor, fie prin

elementele cultice pe care le g\sim în jur.

Sanctuarul 1

Fiind afectat par]ial de Sanctuarul 2 nu putem clarifica [i nu au rezultat informa]ii despre

toate etapele de refaceri sau detalii arhitecturale. O prim\ impresie a fost aceea c\ prima

intrare ar fi fost dinspre r\s\rit, dar în acest caz trebuiau s\ func]ioneze altarele A-C, iar

groapa pentru ars cereale sau spice (marcaj 6) s\ nu fi existat, fiind construit\ mai apoi, o

dat\ cu practicarea deschiderii spre sud (Lazarovici Gh. et alii 2001, I.1 fig.165-166; I.2, pl.

82-85, 90/1-3 [i bibl.). Sanctuarul avea axul lung orientat E-V, cu dimensiunile de 12,6 m

lungime x 7 m l\]ime. Detalii de s\p\tur\ am dat, nu e cazul a insista prea mult (Lazarovici

Gh. et alii 2001, funda]ia de sud P1.2 8/5 marcaj a; 9/2b, 5b; funda]ia de nord 39/1-2, marcaj

4, 6).


Fig. IIIb.119. Par]a, Sanctuarul 1, nivel 7b, cultura Banatului IIa

Sanctuarul 1 avea trei altare A, B [i C (Fig. IIIb.119). În altarul A în fa]\ era o vatr\ pentru ars ofrande (marcaj 3), un soclu (marcaj 4) similar ca dimensiuni [i scop celui din Sanctuarul 2 de a ]ine un idol bust, ceva mai mare decât cel din Sanctuarul 2, tot altar A. Dup\ dimensiuni, ar fi posibil ca idolul — bust monumental ce str\juia intrarea în Sanctuarul 2 s\ fi fost ini]ial aici. Urma o caset\ pentru depus ofrande (marcaj 2), o vatr\ portativ\ spart\ în dou\, r\mas\ pe jum\tate (marcaj 3) [i un postament în spatele soclului (marcaj 7) [i a idolului bust, unde era depus\ cenu[a rezultat\ din ardere.

În altarul B au fost g\site mai multe straturi de lipitur\ cu pietri[ [i câteva a[chii t\ioase (marcaj 1), loc unde consideram c\ arau aduse jerte de sânge (animale mici). În Altarul C în caset\ [i pe vatr\ erau arse p\ioase, iar resturile erau aruncate în groap\ (marcaj 6). În groap\ au fost descoperite numeroase fragmente ceramice din past\ fin\, neagr\, sparte, neîntregibile, legate de un anume ritual pentru arderea p\ioaselor [i ceramicii fine.

În fa]a intr\rii s-au aflat resturile unei coloane de lut

nearse, distrus\ la demontarea Sanctuarului 1 [i ridicarea

Sanctuarului 2. Resturi din ea nu s-au g\sit, doar partea

îngropat\ în p\mânt. În partea de est a intr\rii au fost

descoperite resturile unui vas mare cu fa]\ uman\

(Fig.IIIb.120). Fa]a avea urme de pictur\ cu ro[u, iar

inciziile erau încrustate cu alb, în tehnica crusted, tehnic\

folosit\ la multe obiecte de cult în cultura Vin…a [i

Banatului. Dup\ dimensiuni, pare s\ fie un vas din cele în

care se p\streaz\ cerealele sau lichid sacru.

Fig.IIIb.120. Par]a, Sanctuar 1,vas

Generalit\]i [i observa]ii

Amplele cercet\ri din centrul sta]iunii de la Par]a au

permis reconsiderarea observa]iilor privind via]a religioas\,

ogranizarea ei [i existen]a unor reguli de arhitectur\


religioas\. Multe din piesele monumentale, altare, statui, idoli, coloane sunt p\r]i ale

arhitecturii religioase. Pe baza observa]iilor de la Par]a [i a interpet\rii datelor se poate vorbi

despre o naologie înc\ din neoliticul dezvoltat.

Amplasarea

Sanctuarul [i Casa tribului sunt ridicate în centru într-un spa]iu relativ gol, o dat\ cu alte

dou\ mari construc]ii (care din p\cate au fost dezafectate [i apoi reconstruite în vremea

Sanctuarului 2, în nivel 7b, este vorba de locuin]ele P8a [i P4a), unde anterior exista doar o

parte dintr-o construc]ie, poate tot de cult, cum ar\tam mai sus. Lâng\ sanctuar se afla o

vatr\ de veghe, de mari dimensiuni, construc]ia L8, ce avea un idol monumental (s-a p\strat

doar un fragment de idol mai mare decât cele obi[nuite). Este construc]ia de unde se putea

supraveghea intrarea de vest în sanctuar. Din P4 se supraveghea intrarea de vest în

sanctuar [i aici a fost descoperit un altar legat de arderi rituale.

Pe baza [an]ului de funda]ie, a gropilor de stâlpi [i a elementelor arhitecturale bine

p\strate sanctuarul a putut fi reconstituit grafic. Caseta [i masa-altar A (Lazarovici Gh. et alii

2001, fig. 165-168; P.I.2, pl. 82, 89/1, 91) se afla în zona central\ a Sanctuarului 1 (Fig.

IIIb.121), lipite de peretele nordic.

Lungimea altarului era de 3 m, l\]imea de 1,6 m, în\l]imea marginii sudice era de 55-60 cm.

Fig. IIIb.121. Par]a, Sanctuarul 1, reconstituire

Partea de nord [i vest a casetei a fost distrus\ la construirea Sanctuarului 2 (P.I.2 gropi

de stâlp 39.2 marcaj 6). În jum\tatea de est a casetei se aflau resturile unei baze de soclu

(P.I.2 39.2 marcaj 1), în spatele acestuia (soclul era par]ial t\iat de peretele de nord al

Sanctuarului 2) era un podium, lipit de peretele de nord al Sanctuarului 1, pentru depunerea

cenu[ei arse (P.I.2 39.2 marcaj 5); pe soclu s-a g\sit o mare cantitate de cenu[\ alb\,

dens\. Între fragmentul dinspre vest al peretelui [i podiumul pentru cenu[\ se afla o

jum\tate dintr-o vatr\ portabil\ (vatra era folosit\ pentru arderea cenu[ei în Sanctuarul 1,

avea aceea[i structur\ ca cea din Sanctuarul 2, dar era mai mic\). În acel spa]iu s-au aflat

trei g\uri de la picioarele de lemn ale unui sc\unel pe care se g\sea vatra. Cenu[a


provenea de la arderea unor produse (semin]e, carne) pe vatra portabil\, ce se afla chiar în

centrul casetei. Soclul era tot pentru un idol-bust, ca [i cel din Sanctuarul 2, din acela[i altar

(altarul A este folosit [i în Sanctuarul 2 cu acela[i scop, dar avea dimensiuni mai reduse).

Altarul A (Fig. IIIb.122)

Coment\m împreun\ cele dou\ etape ale altarului A (A/1 este în Sanctuarul 1 [i A/2 în

Sanctuarul 2) deoarece el a func]ionat cam în acela[i fel în cele dou\ etape, iar informa]iile

se completeaz\ reciproc. Accesul la altarul A (atât în Sanctuarul 1 cât [i în 2) era dinspre

sud. Deschiderea altarului A/1 a fost astupat\ în vremea Sanctuarului 2, cu un nou soclu pe

care [edea o alt\ statuie-bust. În marginea soclului, spre nord, în altarul A/2 se afla o vatr\

suspendat\ (dimensiunile: 45 x 35 cm) cu marginile u[or ridicate (mai mare ceva ca cea din

altarul A/1), pe care se ardeau cerealele [i carnea aduse ca jertf\, iar cenu[a (groas\ de 4-6

cm) era depus\ în spatele soclului. Acelea[i situa]ii se repet\ în Sanctuarul 2 tot pe altarul

A/2, u[or modificat (cenu[a se depunea pe locul vechiului soclu, între peretele de nord al

sanctuarului [i marginea de sud a altarului A/1). În col]ul de nord-vest al altarului se afla o

caset\ de lut, cu marginile înalte de cca. 30 cm, în care, desigur, erau depuse anumite

produse ca ofrand\. Acest rol a fost preluat, dar mult m\rit, în Sanctuarul 2, de mesele-altar

B, C [i D.

a c

Fig. IIIb.122. Par]a: a-c) Altar A, I-a faz\; d) a II-a faz\▼

b

d

Caseta de vest sau masa-altar B. În partea de vest a sanctuarului, între rândul de

stâlpi [i peretele de vest, pe o lungime de 2,8 m, se afla baza unui zid din lut [i nisip,


"tencuit" cu argil\, înalt de cca. 0,50 - 0,60 m, în care s-au g\sit a[chii mari, t\ioase din silex,

sparte dup\ cât se pare la fa]a locului, în cadrul unui ritual. Podeaua are mai multe refaceri

din lut galben, alternând cu pietri[ b\t\torit. Aceste straturi au fost “pres\rate” cu pietri[,

credem noi, dup\ unele jertfe de sânge (rostul a[chiilor mari era acela de sacrificare, folosite

o singur\ dat\). Analogii pentru asemenea sacrificii (mactatio) în sanctuare, sunt în macheta

de sanctuar de la Vounas, din Ciclade (Fig. IIIb.123b).

Fig. IIIb.123: a) Par]a, reconstituire altar B; b) Vounas, animale la sacrificat

Coloana. Chiar în fa]\ intr\rii, la două treimi din l\]ime, au fost semnalate resturile unei

coloane din p\mânt galben nears, înfipt\ u[or în humus. Analogii pentru asemenea coloane

sunt în sanctuarul de la C\scioarele (Dumitrescu Vl. 1970b, 21; 1974, 170-1171), întruchi-

pând ideea stâlpului sacru, axis mundi, columna universalis, arborele cosmic (Eliade 1981,

20, 51). Ea a fost demontat\ în vremea Sanctuarului 2, peste ea lipindu-se un strat de

p\mânt b\t\torit negru cu pigment galben [i urme de chirpici sf\râmat.

Altarul C (B22) este situat în partea de r\s\rit a Sanctuarului 1, fiind format dintr-o vatr\

pentru ars ofrande, inclus\ într-o caset\ de lut (a c\rei în\l]ime nu se poate aprecia din

cauz\ c\ a fost nivelat\ la ridicarea Sanctuarului 2) [i dintr-o groap\ (lung\ de cca. 1,2 x 1,4

m, cu marginile destul de drepte, cu cca.15-20 straturi succesive de cenu[\ [i c\rbune).

Consider\m c\ groapa era pentru depunerea cenu[ii rezultat\ în urma ardeii spicelor [i

paielor (Lazarovici Gh. 2003b; Lazarovici Gh. et alii 2001, fig. 170; I.2, pl. 40/3-4; pl. 41/3).

Straturi succesive de cenu[\ ap\reau în G26 (dou\ coarne mari [i o frunte de taur) [i în

pu]ul VII (Lazarovici Gh. 1990-1991, 23, fig. 1), toate ca elemente ale unui ritual agrar, legat

foarte probabil de culegerea recoltei (Fig. IIIb.125).

Arderea ofrandelor este un mijloc de a aduce prinos divinit\]ii prin acel fumigatio. Ea

apare în numeroase situa]ii, mai ales pe alt\ra[e de cult, modele ale unor evenimente

petrecute în sanctuare, unde preoteasa st\ pe tron în vecin\tatea altarului, cum este în

unele sanctuare, ca la Sabatinovka (vezi capitol Cucuteni), fie pe altare (Fig. IIIb.124).


Fig. IIIb.124: a) Fafos;▲ b) Baciu – Strada Nou\;▲ alt\ra[e de cult, legate de arderea ritual\

De altfel la Par]a cerealele erau

arse [i depuse într-un pu], de cealalt\

parte a râului spre r\s\rit, unde am

constatat [i alte ritualuri (vezi mai jos

bothros)

Fig. IIIb.125. Par]a, altar C, groapa de cenu[\ sub altarul monumental, detaliu

Intrarea în Sanctuarul 1 era

m\rginit\ de doi stâlpi masivi (adânci

de peste 1,2 m, ridica]i poate ca dou\

coloane: Lazarovici Gh. et alii 2001,

P1.2, pl. 17.5) lâng\ care, în exterior,

spre r\s\rit se afla vasul mare, cu

fa]\ uman\, amintit anterior (pictat cu

ro[u [i galben, ce avea inciziile

încrustate cu alb: Fig.IIIb.120).

Groapa 63

Fiind descoperit\ sub d\râm\turile Altarului C din Sanctuarul 2, au fost l\sate unele

fragmente de chirpici considerînd c\ ar fi fost de la fixarea st=lpilor de la structura de baz\ a

Sanctuarului 2 (Fig. IIIb.126a). Ea se g\sea la 30-40 cm sud de groapa central\ (Fig.

IIIb.126b). Groapa a fost acoperit\ cu fragmente de chirpici, unele mari, altele m\runte (Fig.

IIIb.126c-d). Ea a fost golit\ pe straturi de 5-10 cm, deoarece s-au observat mai multe

straturi de depuneri, de[i toate au fost depuse deodat\, dar poate c\ aveau o anume logic\.

Din groap\ au fost selectate probe de c\rbune pentru datarea C14 (Lv 2145, în jur de 5.400

CAL B.C.), (Fig. IIIb.4a).


a

b

Fig. IIIb.126. Par]a, Sanctuarul 1, Gr. 63, groap\ de abandonare, localizare [i detalii

c d

Dup\ scoaterea din uz a Sanctuarului 1, dezafectarea altarelor lui [i a locurilor de jertf\,

unele obiecte de cult au fost adunate [i depuse într-o groap\, acoperit\ apoi cu straturi de

lipitur\ (Lazarovici Gh. et alii 2001, 212-214, I.2, pl. 33).

Materialele depuse în mai multe straturi, au

fost grupate ca nivelele 1-5. Pe fundul gropii

(nivel 5: într-o gropi]\ pe fund: Laza-rovici Gh. et

alii 2001, I.2, pl. 35/3-4) se afla o strachin\, din

past\ fin\, spart\ ritual (Laza-rovici Gh. et alii

2001, I.2, pl. 35, fig. 10a.3/2-3), (Fig. IIIb.126c) [i

tot acolo, sub fragmentul cu perfora]ii, s-a g\sit

pres\rat ocru galben (Lazarovici Gh. et alii 2001,

I.2, pl. 35/4). Ocrul în morminte are sens de foc,

sânge, via]\, lumin\.

În nivelul 4 (la -2,10 m; Fig. IIIb.128) au fost

depuse un fragment de lut de form\ oval\ cu perfora]ii, de forma unei pâini, un topor cu

t\i[ul în sus [i un sfert de str\chin\ sau partea superioar\ a unei cupe (Lazarovici Gh. et alii

2001, I.2, pl. 35/1-2). Piesa ar putea fi un închiz\tor de fereastr\. Toporul cu t\i[ul sus poate

Fig. IIIb.127. Par]a, Sanctuar 1, Gr.63, fundul gropii, -2,15 m


reprezenta o invocare a for]elor celeste sau poate pentru a feri de tr\snet, fiind un ritual pe

care foarte rar l-am întâlnit (vezi mai jos grupul Iclod, mormâtul 1 de la }aga: Lazarovici Gh.

et alii 2003, rap. }aga WEB CIMEC).

Fig. IIIb.128. Par]a, Sanctuarul 1, Gr. 63, nivel 4

Nivelul al treilea (Lazarovici Gh. et alii 2001, I.2, 34/2-4) avea pe fund fragmente de

vase sparte, arse [i nearse, o greutate de lut conic\ de la r\zboiul de ]esut [i o alta plat\,

decorat\ pe diametru cu alveole; piesele sunt nearse, doar coapte.

a b

c

d

Fig. IIIb.129. Par]a, Sanctuarul 1, Gr. 63: a, b) nivelul 3 (2,05 m); c, d) nivelul 2 (2 m)


În nivelul al doilea au fost depuse fragmente de la numeroase vase sparte, un vas de provizii [i un castron cu alveole pe buz\, un fund de vas mare [i alte funduri de la vase mai mici (Lazarovici Gh. et alii 2001, fig. 171-174, I.2, pl. 331/4).

Nivelul 1. Cel mai sus era vasul cu fa]\ uman\ [i fragmentele unui vas mare de provizii. Vasul cu fa]\ uman\ se deosebe[te de cel din fa]a Sanctuarului 1 fiind mai mic, mai fin, mai bine lucrat, iar pictura s-a p\strat foarte bine. Tot acolo mai erau, un fragment de la un vas mare de provizii cu um\r [i fragmente de la mai multe funduri de vase mari. Toate au fost depuse cu un singur prilej, între obiecte nu era p\mânt, doar ceea ce s-a strecurat de sus printre fragmente.

Groapa a fost s\pat\ de la nivelul podelei Sanctuarului 1, pu]in deasupra stratului de cultur\, deasupra unor podine din Sanctuarul 1 [i înainte de ridicarea Sanctuarului 2; groapa ar putea marca atât abandonarea cât [i fundarea. Piesele sparte ar putea simboliza încetarea rolului lor cultic, acele vase nu mai pot aduce nici bine dar nici r\u, nu mai pot fi folosite [i nici profanate.

Fig. IIIb.130. Par]a, Sanctuarul 1, Gr. 63

Piesele nearse ar putea marca un început, lucru nefolosit, pur, nativ, nears. Func]ionali-tatea lor, a tuturor pieselor se leag\ de lumin\, foc, sacru, moartea unui lucru [i na[terea altuia (vezi mai sus la cultura Vin…a, ritualuri de fundare [i abandonare). Materialele osoase din gropi provenind de la animale sacrificate în temple sunt extrem de heteroclite [i greu de interpretabil din punctul de vedere al sacrificiilor practicate (Bolomey 1988, 210).

La T\rt\ria, în groapa ritual\ au fost

depuse de asemenea piese sparte, care s\ fie nefunc]ionale, fie c\ este vorba de idoli, br\]ar\, fie o cup\. Nu putem s\ nu amintim un idol mare, pies\ de altar casnic, Zei]a cu Cosi]e Ro[ii (Crvena Co-sice Boghinia) de la Donja Branje-vina (Lazarovici Gh. et alii 2001, 285 [i analogiile de acolo pentru bothros-uri). De la vasul cu fa]\ uman\ (din

past\ foarte fin\ [i pictat cu ro[u [i galben) au fost depuse doar fragmentele cu fa]a; imediat

Fig. IIIb.131. Par]a, capac de amfor\ sub altarul D


sub ele erau alte câteva fragmente dintr-un vas din lut galben. Deoarece peste acele fragmente s-au depus alte obiecte, iar groapa era c\p\cuit\ [i se afla sub altarul C din Sanctuarul 2, apa nu a deformat fragmentele de vase [i piesele nearse, lucru care s-ar petrece în mod normal. Mai amintim descoperirea unui capac de vas spart, aflat sub masa altar D a Sanctuarului 2, ars secundar, o dat\ cu incendierea sanctuarului, ce putea ]ine de oricare din sanctuare (Fig. IIIb.131).

Sanctuarul 2

Descoperire [i datare

În suprafa]a marcat\ ca Su 6, ini]ial de 10 x 10 m, plasat\ în zona central\ a sta]iunii [i la nord de s\p\tura lui J. Miloja, la adâcimea de -1 m ap\rea sub un strat de lipitur\ galben\, o pies\ momumental\ cu aspectul unei „coloane”. Pe latura de nord a acesteia se observau unele incizii meandrice.

Fig. IIIb.132. Par]a, momentul descoperirii soclului statuii monumentale

La nivelul piesei erau urmele unei lipituri cu p\mânt galben nears (Fig. IIIb. 132). Considerând c\ este vorba de o construc]ie monumental\ am întrerupt lucr\rile, protejând piesa pentru campania urm\toare. Construc]ia a fost ridicat\ în nivel 7c, iar dup\ datele C14 este cândva dup\ 5350 CAL B.C. Datele pentru nivelul 7c sunt pe baza Loc. 17, în jur de 5.200 CAL B.C. (Lv 2139).

Amplasare, orientare, dimensiuni

Sanctuarul 2 se afla, a[a cum am mai precizat, chiar în zona central\ a sta]iunii. Axul acestuia era situat la metrul 124, din cei 250 m ai profilului sta]iunii din marginea râului, adic\ practic la mijlocul sta]iunii (Lazarovici Gh. et alii 2001, 214 [i urm. fig. 175/196, I.2, pl. 2-3; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. 2003, fig. 72-78). Sanctuarul, ridicat în nivel 7c, a func]ionat [i în nivelul 6, având peste 5 etape de repara]ii, atât în interior cât [i la exterior, ca [i altarele (Lazarovici Gh. et alii 2001, fig. 197 [i urm.; I.2, pl. 83/85, 89, 90, 93; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. 2003, fig. 79-80). El avea o form\ dreptunghiular\, cu axul lung orientat E-V. Pe parcursul acestor etape de refaceri, repara]ii, anumite lucruri se schimb\, mai ales în amenajarea meselor — altar, a diversific\rii func]ionalit\]ii lor.

276 ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN...

Documents

Transcript of 276 ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN...