Aplicau0163ii

3
Aplicaţii Comparaţi senzaţia cu percepţia folosind drept criterii cei trei parametri de definire a proceselor psihice, interacţiunile cu alte fenomene psihice, rolul în sistemul psihic uman. Senzaţia şi percepţia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel senzorial, diferenţierea acestei categorii în raport cu celelalte categorii de procese psihice realizându-se în funcţie de conţinutul informaţional, funcţiile şi structurile operaţionale specifice şi modalităţile subiective şi comportamente caracteristice. Astfel, conţinutul informaţional este de nivel senzorial în cazul celor două procese, respectiv este determinat de acţiunea directă a stimulilor asupra analizatorilor, dar în timp ce imaginea senzorială nu este purtătoare de semnificaţii, la nivelul imaginii perceptive, construite în baza interpretării şi integrării datelor senzoriale, avem de-a face cu structuri semnificative corelate cunoştinţelor deţinute anterior. Funcţiile informaţionale ale celor două procese sunt atunci diferite: senzaţia reprezintă doar o redare separată a însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor, chiar dacă ele constituie legătura informaţională cea mai simplă a omului cu realitatea, indispensabilă tuturor raporturilor mai complexe; percepţia, în schimb, are un caracter obiectual, redând obiectele în totalitatea însuşirilor, unitar şi integral şi astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Funcţiile informaţionale diferite presupun structuri operaţionale distincte. Luând în discuţie în primul rând senzaţiile este evident că la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operaţional specific) se realizează operaţii de decodificare, selectare, asociere etc, nefiind vorba de o receptare simplu pasivă a realităţii. Percepţia reprezintă la rândul său un proces complex de extragere şi prelucrare a informaţiei de nivel senzorial potrivit unor „matrici perceptive". Diferenţa dintre cele două procese psihice este şi mai evidentă la nivelul modalităţilor subiective şi comportamentale specifice (percepţia se subordonează în constituirea sa unor legi distincte, constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc), deşi există şi puncte comune precum imposibilitatea modificării voluntare, caracterul

description

aplicatii

Transcript of Aplicau0163ii

Aplicaii

Comparai senzaia cu percepia folosind drept criterii cei trei parametri de definire a proceselor psihice, interaciunile cu alte fenomene psihice, rolul n sistemul psihic uman.Senzaia i percepia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel senzorial, diferenierea acestei categorii n raport cu celelalte categorii de procese psihice realizndu-se n funcie de coninutul informaional, funciile i structurile operaionale specifice i modalitile subiective i comportamente caracteristice.

Astfel, coninutul informaional este de nivel senzorial n cazul celor dou procese, respectiv este determinat de aciunea direct a stimulilor asupra analizatorilor, dar n timp ce imaginea senzorial nu este purttoare de semnificaii, la nivelul imaginii perceptive, construite n baza interpretrii i integrrii datelor senzoriale, avem de-a face cu structuri semnificative corelate cunotinelor deinute anterior. Funciile informaionale ale celor dou procese sunt atunci diferite: senzaia reprezint doar o redare separat a nsuirilor concrete ale obiectelor i fenomenelor, chiar dac ele constituie legtura informaional cea mai simpl a omului cu realitatea, indispensabil tuturor raporturilor mai complexe; percepia, n schimb, are un caracter obiectual, rednd obiectele n totalitatea nsuirilor, unitar i integral i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane.

Funciile informaionale diferite presupun structuri operaionale distincte. Lund n discuie n primul rnd senzaiile este evident c la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operaional specific) se realizeaz operaii de decodificare, selectare, asociere etc, nefiind vorba de o receptare simplu pasiv a realitii. Percepia reprezint la rndul su un proces complex de extragere i prelucrare a informaiei de nivel senzorial potrivit unor matrici perceptive".

Diferena dintre cele dou procese psihice este i mai evident la nivelul modalitilor subiective i comportamentale specifice (percepia se subordoneaz n constituirea sa unor legi distincte, constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc), dei exist i puncte comune precum imposibilitatea modificrii voluntare, caracterul adaptaiv sau caracterul reglator n raport cu comportamentul uman, este drept mai accentuat n cazul percepiei.

Interaciunea cu alte procese i fenomene psihice permite punerea n eviden att a unor asemnri, ct i a unor diferene. Senzaia este astfel doar procesul cu ajutorul cruia stimulii sunt detectai i codai, aa nct interaciunea cu alte procese i fenomene psihice este slab, privind n primul rnd integrarea i prelucrarea lor perceptiv. Se pot ns integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical), sunt componente ale cmpului de contiin etc n cazul percepiei interaciunea este mult mai accentuat, privind mai ales limbajul i activitatea, dar, de asemenea, reprezentarea, gndirea, afectivitatea etc.

Rolul senzaiilor n cadrul sistemului psihic uman este n primul rnd unul bazai, de legtur informaional elementar. De asemenea, senzaiile informeaz despre variaiile care se produc n circumstanele mediului nconjurtor, asigur adaptarea la acestea, orienteaz conduitele actuale ale individului etc. Mult mai evident este rolul percepiilor, fundamental fiind vorba de informare a individului asupra existenei i caracteristicilor obiectelor, de ghidare i orientare a comportamentelor, de component de baz a activitii mentale contiente etc.

Analizai urmtoarele produse ale imaginaiei: caricatura, miniatura, creionul cu gum, Degeica, identificnd procedeul prin care a fost obinut, definind acest procedeu i oferind alte trei exemple n fiecare caz.

Imaginaia se definete ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care, n baza combinrii i prelucrrii experienei anterioare, sunt generate produse noi. O analiz orict de superficial a produselor enumerate arat c ele sunt rezultatul unui astfel de proces, respectiv n urma utilizrii unor procedee specifice, n msura n care prin procedeu al imaginaiei se desemneaz o modalitate de operare mintal bazat pe o niruire de compuneri i recompuneri, de operaii de analiz i sintez care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ i cantitativ.

Creionul cu gum, spre exemplu, este evident rezultatul aplicrii procedeului numit aglutinare, care const n crearea unei noi structuri prin combinarea unor elemente sau pri aparinnd unor obiecte diferite (exemple: sfinxul, centaurul, radiocasetofonul etc). n cazul acestui produs a fost vorba de combinarea unui creion cu o gum, existente ca obiecte de sine stttoare. Aglutinarea nu este ns dect operaia principal, fiindc simultan s-ar putea vorbi i de procedeul adaptrii, fiecare dintre aceste dou obiecte trebuind adaptat ntr-o anumit msur pentru a putea funciona ca un alt obiect. Exemplele precizate sunt obinute tot n baza aglutinrii: sfinxul (partea inferioar a unui leu combinat cu un bust uman), centaurul (partea inferioar a unui cal combinat cu un bust uman) i radiocasetofonul (combinarea unui radio i a unui casetofon).

(Tratarea subiectului trebuie s continue cu celelalte produse.)

este vorba, n fiecare caz de a confirma aceste produse n calitate de produse ale imaginaiei, artnd prin ce procedeu i cum au fost generate;

rezolvarea subiectului nu este complet, oferindu-se doar o ilustrare a modului n care trebuie procedat.