APLICATIA 1

Eckhard Kalanke v. Freie Hansestadt Bremen (City of Bremen)

C-450/93

Principiul egalității de tratament B/F cu privire la accesul egal la angajare, profesii vocaționale, promovare și condiții de muncă

Părțile: Eckhard Kalanke v. Freie Hansestadt Bremen (City of Bremen)

Cauza (Dosar): C-450/93

Obiect: Principiul egalității de tratament B/F

Criteriu discriminare: nerespectare acces egal la angajare, profesii vocaționale, promovare și condiții de muncă / apartenența de gen

Soluția instanței: discriminare, tratamentul preferențial nu putea fi justificat în acest caz.

Cauza: (Dosar): C-450/93 – CEJ

Părțile: Eckhard Kalanke v. F.H. Bremen

Obiect: Interpretare art. 2(1) si (4) din Dir.CEE 76/207 - principiul egalității de tratament B/F

In drept: art.177 Tratat CEE

Dir.CEE 76/207

para.4 din Legea privind egalitatea de tratament B/F în servicii publice,1990

In fapt:

Nov.1993, Curtea Federala Litigii Munca se adresează CEJ – 2 intrebări:

1. art. 2 (4) din Dir.CEE 76/207 trebuie interpretat fără excepție în favoarea F pentru posturi superior plătite (conducere) dacă – la calificări egale – femeile sunt sub-reprezentate în departamentul cu funcții execuție?

2. Răspuns negativ Într.1 – art.2(1) din Dir. trebuie interpretat, corelat cu Principiul proporționalității – că nu este permis să se aplice prev.legale în baza cărora F să beneficieze de prioritate la calificări egale dacă există sub-reprezentare feminină?

E.Kalanke – lucrător horticultor, 1973, asistent manager parc, studii superioare

Ms Glißmann - lucrător horticultor, 1975, studii superioare

C.A. Refuză promovarea E Kalanke – temei: Calificări egale, deci prioritate femeie

Conciliere – se recomandă promovarea E. Kalanke, superior calificat

C.A. solicită arbitraj cu decizie obligatorie angajator – susține Ms Glißmann în baza Legii egalitate B/F – calificare egală

Instanta Germană, în final: F nu are prioritate dacă nu există calificare egală – pot fi excepții

Prevedere constituțională și NU incompatibilă cu Dir.CEE

CEJ:

Dir.CEE – art.1 – obligă statele membre să aplice principiul tratamentului egal B/F în muncă, încadrare, promovare: nediscriminare directă / indirectă

Legea națională care acordă prioritate implică discriminare bazată pe aparteneța de gen

Art.2(4) Dir. CEE – excepție care nu trebuie aplicată fără limite: legea națională să respecte această excepție de la drepturile individuale / oportunitățile de egalitate

CEJ:

Răspuns – Art.2(1) si (4) Dir.CEE se aplică cu prioritate față de reglementarea națională

Soluția instanței: discriminare - nerespectare acces egal la angajare, profesii vocaționale, promovare și condiții de muncă

- tratamentul preferențial nu putea fi justificat în acest caz.

Criteriu discriminare: apartenența de gen

Kalanke și o femeie au fost nominalizat pentru promovarea într-o funcție de conducere în departamentul de parcurile orașului. Normele Consiliului a dat prioritate automat, în cazul în care doi candidați au fost la fel de calificati, femeilor în sectoare în care acestea au fost slab reprezentate. Asta însemna mai puțin de jumătate, în orice categorie de remunerare. Dl Kalanke a susținut că a fost o discriminare în temeiul Directivei 76/207 / CE articolul 2 alineatul (1) și art 2 (4).

Hotărâre

1 Prin ordonanţa din 22 iunie 1993, primită la Curte la 23 noiembrie 1993, Bundesarbeitsgericht a adresat, în temeiul articolului 177 din Tratatul CEE, două întrebări preliminare privind interpretarea articolului 2 alineatele (1) şi (4) din Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi condiţiile de muncă (JO L 39, p. 40, Ediţie specială, 05/vol. 1, p. 164, denumită în continuare „directiva”).

2 Aceste întrebări au fost adresate în cadrul unui litigiu între domnul Kalanke şi Freie Hansestadt Bremen (denumit în continuare „oraşul Bremen”).

3 Articolul 4 din Landesgleichstellungsgesetz din 20 noiembrie 1990 (Legea Landului Bremen referitoare la egalitatea între bărbaţi şi femei în cadrul serviciilor publice, Bremisches Gesetzblatt, p. 433, denumită în continuare „LGG”) prevede: „

Recrutare, transfer şi promovare 1. (1) Cu ocazia unei recrutări efectuate în alte scopuri decât cele ale unui stagiu de formare, inclusiv numirea în funcţie a unui funcţionar sau a unui judecător, persoanele de sex feminin care au aceeaşi calificare ca şi concurenţii lor de sex masculin trebuie să fie luate în considerare cu prioritate în sectoarele în care sunt sub-reprezentate.

2. (2) Cu ocazia unui transfer pe o funcţie cu un grad mai ridicat în grila de salarizare, remuneraţii şi venituri, persoanele de sex feminin care au aceeaşi calificare ca şi concurenţii lor de sex masculin trebuie să fie luate în considerare cu prioritate atunci când sunt subreprezentate. Acelaşi lucru se întâmplă în caz de transfer pe un alt post şi în caz de promovare.

4. (4) Calificarea trebuie evaluată exclusiv ţinând seama de cerinţele profesiei, ale postului care urmează a fi ocupat sau ale carierei. Experienţa şi aptitudinile specifice, dobândite, de exemplu, în cadrul sarcinilor familiale, al implicării în viaţa asociativă sau al activităţilor benevole, fac parte din calificare în sensul paragrafelor (1) şi (2) de mai sus, atunci când sunt utile exercitării activităţii respective.

(5) Există sub-reprezentare atunci când, la diferitele grade din grila de salarizare, remuneraţii şi venituri ale categoriei de personal considerate pentru un serviciu, persoanele de sex feminin nu reprezintă cel puţin jumătate din numărul de salariaţi. Acelaşi lucru se aplică şi nivelurilor funcţiei prevăzute conform organigramei”

4 Reiese din ordonanţa de trimitere că, la ultimul nivel al unei proceduri de recrutare, destinată ocupării unui post de şef de departament în cadrul Serviciului Spaţiilor Verzi din oraşul Bremen, au fost acceptaţi doi candidaţi, ambii încadraţi la gradul III BAT: - domnul Kalanke, reclamant în acţiunea principală, deţinător al unei diplome de inginer horticultor-peisagist, care lucrează din 1973 ca tehnician horticultor în cadrul Serviciului Spaţiilor Verzi şi care exercită funcţiile de adjunct permanent al şefului de departament; - doamna Glißmann, deţinătoare a unei diplome de inginer peisagist din 1983, angajată din 1975 în cadrul aceluiaşi serviciu, lucrând tot ca tehnician horticultor.