Aplicarea Regulilor de Procedura in Redactarea Sentintelor Arbitrale

7
Aplicarea regulilor de procedura in redactarea sentintelor arbitrale. Lectura unui mare numar de sentinte arbitrale pronuntate in perioada 2004-2014 atrage atentia asupra anumitor disfunctii sau neconcordante in raport de normele şi regulile de procedura citate. 4.2.1. În general, sentintele arbitrale se infatiseaza ca o„naratiune-inventar” a dosarului, lipsind structurarea clara şi sistematizata, pe care o regasim in hotararile curtilor şi instantelor internationale exemplificate. Din acest motiv este dificil, chiar şi pentru cititorul avizat, sa identifice problema de drept sau chestiunile dezlegate, in urma examenului juridic al cauzei, chiar şi in situatiile (nu putine) in care acesta ocupa un spatiu foarte redus ori minuscul in cuprinsul sentintei. 4.2.2. Desi, in anii 2007, 2011 şi 2012, motivarea juridica a sentintelor arbitrale este mai ampla, dezlegandu-se şi probleme de drept interesante ori cu argumente temenince, a fostextrem de dificila selectia hotararilor pentru a fi integrate in volumul de jurisprudenta al Curtii 1 (in special din anii 2008-2010, 2013- 2014); asa de exemplu, dintr-un numar de 248 de sentinte 1 Marin Voicu, „Jurisprudenţa comercială arbitrală, 2004-2014. Comentată şi adnotată”, Editura Universul Juridic. Marin Voicu, Stilul şi calitatea hotărârilor judecatoreşti şi arbitrale. Privire comparată , Revista Arbitrajul comercial în România, Vol. I, nr. 1, 2014 disponibil la adresa http://www.romanianarbitration.ro/?p=837

description

juridic

Transcript of Aplicarea Regulilor de Procedura in Redactarea Sentintelor Arbitrale

Aplicarea regulilor de procedura in redactarea sentintelor arbitrale.Lectura unui mare numar de sentinte arbitrale pronuntate in perioada 2004-2014 atrage atentia asupra anumitordisfunctii sau neconcordante in raport de normele i regulile de procedura citate.4.2.1.n general,sentintele arbitrale se infatiseaza ca onaratiune-inventar a dosarului, lipsind structurarea clara i sistematizata,pe care o regasim in hotararile curtilor i instantelor internationale exemplificate.Din acest motiv este dificil, chiar i pentru cititorul avizat,sa identifice problema de drept sau chestiunile dezlegate,in urma examenului juridic al cauzei, chiar i in situatiile (nu putine) in care acesta ocupa un spatiu foarte redus ori minuscul in cuprinsul sentintei.4.2.2.Desi, in anii 2007, 2011 i 2012,motivarea juridica a sentintelor arbitrale estemai ampla, dezlegandu-se i probleme de drept interesante ori cu argumente temenince, a fostextrem de dificila selectia hotararilor pentru a fi integrate in volumul de jurisprudenta al Curtii[footnoteRef:2] (in special din anii 2008-2010, 2013-2014); asa de exemplu, dintr-un numar de 248 de sentinte arbitrale pronuntate in 2012 au fost selectate 38 (15,1%), iar din 2013 am retinut 17 sentinte din 203 pronuntate. [2: Marin Voicu, Jurisprudena comercial arbitral, 2004-2014. Comentat i adnotat, Editura Universul Juridic.Marin Voicu,Stilul i calitatea hotrrilor judecatoreti i arbitrale. Privire comparat,Revista Arbitrajul comercial n Romnia, Vol. I, nr. 1, 2014 disponibil la adresahttp://www.romanianarbitration.ro/?p=837]

4.2.3. Lectura sentintelor relevaatentia redusa acordata formei sentintelor i grija pentru calitatea redactarii, claritatea i accesibilitatea textului, corectitudinea i caracterul complet al acestuia:a) de regula, sentintele nu au un sumar i ostrucura tematica adecvata, chiar standardizata, desi, in unele cauze,acestea sunt redactate pe un mare numar de pagini;b) se apeleaza excesivla preluarea identica (copiere) a textelor redactate de parti, din cererile introductive, reconventionale, intampinari, raspuns la intampinari, expertize, se faceistoricul amanuntit al procedurii concrete, iar pentru analiza juridica adecvata a tribunalului arbitral se lasa un spatiu, redus ori eliptic de raspunsuri la cerintele cauzei;c) se comit ori se producfrecvente erori(in 2013-2014, in special), astfel ca sunt numeroase sentinte arbitrale urmate deindreptari de erori materiale sau completari, la cerere ori chiar din oficiu;d) din pacate, exist sentinte arbitrale, aparinnd acelorasi arbitri, in carelipseste motivarea ori aceasta este foarte succinta, irelevanta sau inadecvata,chiar fr de infatisare juridica, proprie unui specialist declarat in drept comercial sau al comertului international;e) in unele sentinte existamotivaren caretextele sunt identice sau apropiate ori cu omotivare schematica,echivalenta cu olipsa de motivare;f) este inacceptabil ca, de regula, la aceeasi arbitri, sa se practice astfel de stiluri de nemotivare, ceea ce echivaleaza cu o nejudecare i incalcarea RPA i a dreptului la un proces echitabil (a se vedea hotararile Boldea 2008 i Dima -2009 c. Romaniei pronuntate de CEDO). De exemplu, sentinta arbitrala nr. 103/24.05.2012 (dosar nr. 64/2012) cuprinde 8 puncte, din care primele 7 puncte i aproape 2 pagini contin elementele de procedura ale cauzei i la ultimul punct (8) se expune analiza juridica in urmatorii termeni: Fata de cele expuse, conform art. 969 i urm. Cod civil anterior, prezenta actiune va fi admisa (?!).g) in mod regretabil, exista sentinte cumotivri confuzeori exotice i cusolutii straineregulilor de procedur arbitral, inspirate din experienta aplicarii normelor de procedura penala (de exemplu ntr-o sentin arbitral se afirm c:Fa de pozitia comuna exprimata de reclamanta i parata, in actiunea dedusa arbitrarii, Tribunalul arbitral va lua act de impacarea partilor(?!), iar in alta sentinta din 2012 se face o consemnare nejuridica:Desi cele doua contracte nu contin clauze penale, urmeaza ca societatea reclamanta sa fie dezdaunata conform art. 1021 i 1073 Cod civil, clauza penala putand absolvi pe reclamanta de sarcina probei in dovedirea existentei prejudiciului, parata nefiind absolvita de indeplinirea obligatiilor sale contractuale (?!).4.3. Relativ la calitatea soluiilor, la coerenta jurisprudentei Curtii i la eficacitateaproprie a acesteia, din exemplele incluse in volum rezulta suficiente elemente de apreciere relative la:-constanta jurisprudentei in anumite materii i calitatea ei valoroasa;-gradul mediu de previzibilitate a rezolvarilor date de tribunalele arbitrale;-calitatea regulilor de procedura arbitrala, care constituie o conditie necesara, dar nu i suficienta pentru succesul arbitrajului;-modul de aplicare a regulilor de procedura i in completare, a dreptului comun;-gradul de profesionalizare a arbitrilor, din punct de vedere procedural i al dreptului material;-calitatea cooperarii procesuale a arbitrilor cu avocatii, expertii i grefa Curtii i responsabilitatea acestora in procedura arbitrala, precum i la-rezervele majore i sistematice a anumitor arbitri, avand i calitatea de supraarbitri, in a evita redactarea sentintelor, s.a.4.4.Deturnarea ordinii interne traditionale i valoroase a Curtii de Arbitraj, in anii 2011-2014, de catre Autoritatea de nominare, prin largirea usilor deschise oricarei persoane la listele de arbitri, regruparea unui numar redus de specializati la locul de munca, in formatiunea de arbitri de serviciu, anihilarea dreptului partilor la desemnarea arbitrilor i alienarea efectelor conventiilor arbitrale au generat, in mod evident, afectarea grava a reputatiei acestei prestigioase Curti i a jurisprudentei sale, datele statistice comparative ale volumului cauzelor in anii 2008-2014 fiind relevante.4.5. In mod evident, hotararea arbitrala constituiecentrul vital al intregii proceduri, ea estecartea de vizita a tribunalului arbitral, a membrilor sai, a intregii Curti de arbitraj, dar, poate i a avocatilor, ca parteneri consistenti in pregatirea, desfasurarea i finalizarea procesului arbitral.In opinia noastra, dupa experienta indelungata in misiunea de judecator la toate gradele interne de jurisdictie interna i la CEDO, dar i la Curtea de Arbitraj de pe langa CCIR, este necesar unriviriment major in stilul i calitatea sentintelor arbitrale, promovat i condus energic de Colegiul Curtii, frniciun compromis, in respectul datorat fondatorilor i precursorilor acestei Curti de Arbitraj.Afirmand responsabilitatea profesionala i gradul real de specializare al fiecarui arbitru, Colegiul va trebui sa fie insistent pentrueliminarea stilului superficial, mecanicist, confuz, neclar sau nejuridic din practica tribunalelor arbitrale, optand pentru stilul, afirmat constant de curtile internationale, un stil descriptiv i analitic echilibrat, cu trimiteri pertinente la doctrina i jurisprudenta, cu enuntarea i fundamentarea unor probleme de principiu, identificate cu maiestrie profesionala in cauzele solutionate.Toti arbitrii trebuie sa poarte raspunderea devalmasa asupra soluiilor i calitatii motivarii sentintelor pronunate de ei,ca o obligatie constitutionala i procedurala, izvorata din art. 21 (2-3) din Constitutia Romaniei i din art. 6 (1) CEDO, relativ la garantarea dreptului partilor la un proces echitabil in procedura arbitrala, precum i din art. 7 al Regulilor de Procedura Arbitrala, intrate in vigoare la 5.05.2014.[1]Academician Prof. Andrei Rdulescu, [preedintele ICCJ i al Academiei Romne], Stilul hotrrilor judectoreti, Dreptul, 1926;[2]Radu Dimiu, Condiiuni legale i tradiionale n redactarea hotrrilor, n Pandectele Romne, 1939, partea a IV-a, pag. 113-124; George Iulian, [avocat], Stilul hotrrilor judectoreti, n Pandectele Romne, 1936, pag. 116-117.[3]John R. Spenser prof. la Universitatea Cambridge i Ian B. Camphell judector, Anglia; Camille Jaufret -Spinosi, Franta; J. Lecrubier Director tiinific la coala Naional de Magistratur din Frana; Guido Alpa i Anna de Vita Italia s.a.[4]Marin Voicu, Jurisprudena comercial arbitral, 2004-2014. Comentat i adnotat, Editura Universul Juridic.Marin Voicu,Stilul i calitatea hotrrilor judecatoreti i arbitrale. Privire comparat,Revista Arbitrajul comercial n Romnia, Vol. I, nr. 1, 2014 disponibil la adresahttp://www.romanianarbitration.ro/?p=837