Apicultura in Romania Nr. 3 - Martie 1987

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 3 - Martie 1987

1/32


2/32

. .. , -..

Indrumare metodologid apicol editat deAsociatia Cresdtorilor de Albine din Republiu

UPR INS ,

A. MALAIU Consideratii c u privire la depopu.-larea uno r farnilii de albiae in anul 1986.

N BORCESCU: Combaterea fenomenuluidepopulBrii farniliilor de albine.

R. DINCA : PregBtirea familiilor de a lbin epentru valorificarea culesului de la salcim.

St. POPESCU Observatii privind folosireastupului RA-1001.

V. DRAGOTA : Act,i,mi in scopul cresterii re-surselor melifere.

T. VOLCINSCHI Din multiplele utilizsri alecerii de albine.Al. VARTOLOMEI MetodB de obtinere a

lBpti orului de matcB.D. HENEGAR Dispozitiv pentru tran spor tat

stupii.E. SPULB ER Metodologie de aplicare local3

(prin pulverizatii) a 18pti orului de matcti . .liofilizat (LML) in afect iuni faringo-larin-giene.

Ernilia POPESCU-DICULESCU, M POPESCU-DICULESCU : Universud apicol i n literaturafemininB rombna.

0 . MILEA Romgnia in lume a apirolB.Un sat apicol.

DIN VI T ORG NIZ TIEI NO STREC LEND RUL PICULTORULUI

C o p e t a I-a : picultorii as t eap t c u neibd re infloriren livezilor.

(F o t o Pave1 TAN JAL A)


3/32

N l N S l D E R T l l U PRl V l RE L DEPOPUL REIng. AUREL MALAIUDirector a1 Insti tutulu i de cercetare i productiepentru apiculturh

In prima parte a articolului am incercat sg Sinte rvenim cit mai completmanifestgrile clinice care au insotit depopularea spre sfir~itulverii i in loamnnanului 1986 a unui insemnat numi?r de familii de albine. precum i cauzele carear fi putut determina sau contribui la aceasta situatie.S-au norninalizat unii factori considerati favorizanti :Secet5 indelungath : lipsa polenului. calamitarca culesurilor, carente nu-trifi3nale (slgbirea vigorii biologice). lipsa apei (activizarea unor virugi) ;- hldurS excesiv5 : cr e~ te re a temperaturii in cuib (activizare unorgermeni patogeni), perturbarea biologiei familiei de albine (deshidratarea puie-tului) ;- Radioactivitatea rnai crescuth a mediului inconjurhtor : efect direct (poalestimulativ pentru v i r u ~ i i varroa ~i destructiv pentru organismul albinelor), ac-tiune mutagen5 ;Ca responsabiJi prnicipali ai fenomenului de depopulare i mortalitate afamiliilor de albine, f5rg a putea fi contestati d e cineva, s-au n3minalizat :Poluarea cu pesticide, avfnd ca efect direct intoxicarea aca t5 i cronicaa albinelo'r precum ~i o actiune sinergic5 Entre toxice pi germeni cu virulent5 slabg.obijnuiti sau patogeni. razitului .Varroa si amplificarea

ciate varraozei.

8In articolul de fatti dorim sti insisttim maim ult asupra celor d ~ iactori principali.De la inceput, s-ar putea spune cB po-luare am avut i inainte, iar varroa o avemin tarti de peste 1 ani.In aceastg situatie, cu luciditatea i spi-ritul de discerngmint necesare trebuie stine punem intrebarea : dar depopularea fa-miliilor de albine, sub o formti rnai multsau rnai putin grav5 a fost oare un feno-men unicat, care s-a manifestat numai inanul 1986? Consider cti exist2 un singurrtispuns : de foarte multi ani un numtirtot rnai mare de familii nu au in sezonulactiv o populatie abundentti de albine cares valorifice resursele melifere i, ca ur-

--ocmai pentru a fi puternice in sezonulactiv.-At unc i de ce puterea familiei de albinenu inregistreazti crevterile biologi'ce nor-male, cu fiecare serie de puiet eclozionatSh exemplific8m : familiile de albine sti-nhtoase care pornesc la 1 aprilie cu 5 spa-tii albine (ram5 tip Dadant) i au ocupatecu puiet de toate virstele 2/3 din supra-fata ramei) in medie, 3 rame in perioada10 aprilie 1 mai, 6 rame in perioadaI-2l'mai i 7 rame In perioada 21 rnai12 iunie, ~ i rebui ca Pn jurul datei de iu-lie sti aibti cca 6 4 kg albine, Pn condit iile incare albinele eclozionate nu tr5iesc decit3 de zile. Aceasta lnseamna cEi famili ile

mare. realizeaza pr oduqii mici de miere. respective ar trebui sS ocupe cca 26 spatiiApicultorii tiu clte efor turi depun pen- de ramti tip Dadant sau peste 3 corpuri de

tru creqterea a cit rnai mult puiet, cit timp stup multietajat, cu o astfel de densitatdi cit i biostimulatori consumti ppntru hrg- pe fiecare 'fatti a fagurelui albinele sEipnirile de stirnulare, eft5 ingrijire apecificfi se afle pe intreaga supraf ats stind lipitefiecarui sezon se acorda familiilor de nlbine, unele de altele.In stupinele noastre insti, famiIiile de al-

* A;ticolul de fa t5 continua pe eel p ~ - bine care cresc cantitatea amintitti de puietblicat in nr. 211987 a revistei. nu ajung aibX decIt jurnstate (sau chiar


4/32

, * ,; :: :..:I : ..: .. . I. ..,

mai putin) din albinele care trebuie normal de patolo'gie a albihelor $i animalelor mic[ ,sa existe. Obtinerea nivelului d e dezvoltare. din Franta, autbrii nu pot da pici expli-mentionat se Poate realiza doar , pr in ere$- catie, in ciuda cercet&ilor exhaustive fntre-terea, unei cant itati dub le de puiet. Prinse, aSUPra cauzelor patologice posibile.Unde es te ,atunci albina crescuta, care a Simptomele descrise sint asemsngtoare cuca puiet $i dare, dupa eclozionare, cele constatate la noi n ars :trebuia sa ',ex iste ca Populatie de albine - epopulare.continu& a familiilor de al-adulte ? bine ;Atunci cind nu este vorba de 0 intoxi- - isproportia p~iet-albih?l.me acu* nu 0 gasim nici vie n ic i moarts - mortalitate mdusg ,i n fata stupulni ;i n s t u ~ l . e poate admite o singura expli- - lbine ce s tirssc, incapab i ~ sa

catie - disparitia continua a albinelor din zboare, prinse d e firele d+ iarb&. Acestestup, in canti tsti mai mari decit nivelul simptome amintesc pe cei+: ale aceriozei,biologic normal, din anumite cauze Pnca ne- ncsemozei, boala neagra. 'l >tuS i diagnosti-clarificate. cul de laborator este nesatlv ;lnain te de a incerca o clarificare, s 3 ve- - lbine care mor, pe spa_te, cu ~ r i i ~ c a r idem ce se fnt fm~lf in . .d te -4aI-i? Cum ex- dymdonate ale picioarelor ;PficS apimltorii $i sp ed a li ~ t ii trgini sterile - nlocuirea exagerat de m are am8tcibr:;anormale'de depopulare a familiilor de al- - ificultati in dezvoltarea coloniilor nbine ? primSvar3 ;Pentru o mai bun2 fntelegere a fenme- - mortalitate in cursul iernii, mai mare.nului, dorim s 3 punem l Endendna cltitori- decit cea normala.lo r citeva informatii din publicatiile de Nu sint no hn al iza te dupa cum se ob-specialitate str3ine. servs, simptomele caracteristice pfec tari iLa-Simpozionul de la Zagreb (octombrie puietului.1986) privind protectia s3n2tBtii albinelor, Autorii consider3 este vorba de in-Joel S c h i r,o (Franta) precizeaz2 : ,,De m.ai toxicatii cu produse fitosanitare pe bazs demulti ani, apicultorii semnaleaz5 En mai piretroizi (Deltametrin-Decis), deSi anal izelemulte t5ri pierderi sau reduoeri ale geptelu- au PUS in evident2 numai in uncle cazurilui apicol ; Prezenta acestora. Pentru aceasta se consi-- -au f5cut anchete ; der5 necesaril stabilirea tehnicilor adecvate- u avut loc experimentsri ; Pentru dozarea reziduurilor de pesticide si

jurul unei ipoteze, far2 dovezi."*st,.1, ri p a descriu inte in Franta . in a n d 1981 au wprezentatpierderi.e de albine. la familiile din SUA din totalul pesticidelor folosite. Conse-atribuindu-i acestui fenomen, denumirea SU- cinta asupra stupilor a fost brutalii, apicul-gestiva de ,,maladia dis~arit iei" . In cazul torii asistind la depopulsri masive $i durn-maladiei disparitiei nu a fost evidentiat niciun agent patogen i evident nici repro- bile. Practie nu avem albine moarte in fa?adueere experimental^ a bolii nu a fast ob- stupilor - iind vorba de un fenomen detinuts. S-a acceptat ipoteza slsbirii familii- .,depopulare prin intoxicare; filr5 mortali-

]or de albine datorita produseloc fitmanitare tate aparentl". Dup5 o activitate ce @rea(intoz;icatii). 1n revista La san te de f'abei'le*nov. 1985 J. P F a -Si colab. rela- normal5 in timpul verii, unii stupi se disteaz3 : ,,De, 4d5 ani, multi apicultori semna- trugeau in c u t s ~ lernii. uneori pins la im-leazg anomalii in dezvoltarea Stupilor lor: posibilitatea' de a fi redresati. ca $i cunlpierderi de coloriii. mai ridicate decit de produsul toxic a r f i fost pHstrat undeva inobicei 800/,, neexplicabile pentru apicultori)familif de albine slabe, putin populate (une-ori la nivel de nuclee,. stuDi slabi populati De fapt. ~ 2 n d n luna martie ne gasim cu

.

ierirea din iarns, ca urmare dezvoltare o m a t c a i 200-300 albine in 3urul pi, inlent5 in prim5var5, in uncle .cazuri cu su- ciuda proviziilor foa rte abulldo11tr. c d e iln-.refete de puiet destul de m ri (dispm posibil de refscut aceste colonii*. precizedzfiautorul. Joel S c h, i o consider2 ca cea maiportie puiet-albinel".StudiUl patologiei elasice - meniioneaza pLauzibiP ipotezl este aceea ca uncle Pro-autorii, - u relevs nici cau71 obignuits. duse determin2 o pierdere a simtului deDeri specialirti ai ~ ~ b ~ ~ ~ t ~ ~ ~ l ~ iational oricntare care are d r e ~ t ~ n s e c i n t g . ~ ~oar-


5/32

tea direct2 a albinei, ci incapacitates ei 'dea reveni la stup. .,Dar Se ~ o a t e onsiderane\;sffimltoare o dozl dintr-un oarecare Pro-dus care provoac5 moartea a numai 2 dinalbinele atinse. dar impiedicl 60 din cele'care supraviemiesc s revin5 la stup ?In final autorul concluzionea& : ,,hu tre-buie ascuns c5 exist5 :- cauzH majors, poluarea cu substantcfitosanitare ;- auze accesorii sau complementare,cum sint lipsa de polen sau altele .

. Pe baza observatiilor apicultorilor ro-mini, corelate cu informatiile strjine, laintrebarea pus8 anterior, se poate rdspundecd disparitia albinelor din stup, permanent$i in cantitali mai mari decit nivelul bio-logic normal, este determinatd de urmd-toarele :- moartea albinelor in ri m p ca urmart. avizitdrii unor zone in care s-au electuat re-cent tratamente fitosanitare, sau exist2 sub-stante cu remari ent3 mare ;- cumularea in timp a substantelortoxice, in organismu1 albinelor ~i pieireaacestora in afara stupului ;- educerea viefii . albinelor infestate cuvarroa cu pin5 la 50 in functie de gradulde parazitare.Sint cauze certe, responsabilc a Jrinjriidezvoltdrii familiilor de albine .in sezoaneleapicole, cauze care fac ca in ciuda canti-tritilor mari de puiet pe care le cre+tem, snu realizBm acea abundenta de albina cn-legatoare pe timpul culesurilor ; s5 avelnunele familii slabe in toamnii, sd inregis-tram mortalitati in iarna peste nivelul nor-mal ; sB avem in primdvara o parte din fa-rniliile de albine far5 vigoafea necesarri capacitatii de a relua dezvoltarea intr-un ritmcare s5 le transforme in unitBti biologiceputernice $i bineinteles'productive.Aceste fenomene se repeta an de an atitla noi cit $i In alte t3ri $i ele s-au manifes-tat u precadere Pn sezonul apicol trecut.Ceea ce s-a fntzmplat ins% i n anul 1986a avut un caracter cu totul aparte. Amploa-rea $i duritatea depopul5rilor, caracterulmalign, in intelesul real a1 cuvintuIui. adic5boala ap&rutS a' condus. in majoritatea ca-zurilor la moarte ; evolutia impulsivil, insensul' c i fenomenul patologia od a a declan-p t n o ' a putut. fi oprit, ne-a flCcut i e-ducem c5 factorul. cauzal brincipal este unagent patogen foarte periculos.

A$a cum reiese d i n prima parte a artico-lului, S-a suspicionat $i chiar confirmat, vi-

paraliziei acute a albinelor, asociatparazitului Varroa.S g 'vedem din nou, cum se explica feno-menu1 in alte tflri.

e d h cfteva aprecieri din Revue fran-~a i s e 'a~ icul tnre , dec. 1986, sub semnlitura

presedintelui Apimondiei, R. B o r n e k :,,...apicnltorii din sudul Frahtei desconerEEnce~End cu luna septembrie 1986, pierderiimportante in yeptelul apicol, provocate deun colaps a1 familiilor de alb inedatora t dez-volGrii lui Varroa. ...Apicultorii realizc:1z5prea tirziu gravi tatea situati~ei $i observa-tiile lor privind puielul anormal .- la l izvelul larvelor $i nimfelor - simptome deboli virale putin cunoscute (APV - acuteparalysis virus - n principal) sau accidentemorfologice ale albinei adulte Hrl aripi.picioare, etc., sint flcute cind parazitoza aIuat deja o astfel de alurl incit tratamen-.tele de ultim moment nu reuvesc intotdea-una, s5 salveze familiile de albine. Atuncise inregistreazg pierderi mari de familiichiar in conditiile in care la scara unei t5rise consider5 c l se stiipinevte parazitoza, prinutilizarea judicioasl a acaricidelor actuale.situatie favorabil5 dezvult2rii lui Varroapoate surveni din nou, antrenind pierderimasive ale familiilor de aibine (cazul Iu-goslaviei in 1986) .

Iatd deci c2 depopularile .ji niortalit5tilefamiliilor de aibine au- condus is pierdcrjconsiderabile $i in alte tdri, precum Franta$i Iugoslavia.Este un argumellt in plus de a refine fac-torul comun Varroa-A.P.V. (sau asocieri deviruvi) drept cauz2 certd a mortalitiitilor $idepopuldrilor inregistrate.Raffaele B o z z i in revista Apitalia nr. 11987 dupd ce .define& varroow drept o,,adev5ratH calamitate . nationalP, descriesimptomele care se reggsesc In fa~niliilepa-razitate de varroa ; puiet cu cdpacelele celu-lare perforate, pupe moarte, albine mutilate.

larvele parazitate nu se dezvoltd normal,multe din ele dPnd albine subdimensionate,albine cu aripi deformate. e poate spyne -precizeazg autorul - cEi ne afldm in fataunei forme de ,,paraloc5 cu simptome vi-zibile.Iat5 deci cB, fat5 de cercetstorii din An-

glia' $i R.F.G. care asociazd parazituluivarroa un virus (virusul paraliziei acute),italianul B o z z i lanseaz5 asocierea ,,var-roa- acterie (Bacil lus paraalvei). S-ar pu-tea ins& ca in realitate sii actioneze con-comitent cu ambele asocieri sau chiar $i cualti agenti patogeni.

Trebuie sB retinem douB aspecte:- n orice asociere, elementui invariabilramine: varroa ;- ndiferent de natqra asocierii, efectulasupra familiei de albine afectate este de- 'zastruos.

In aceste conditii este justificata scrisoi- .,rea de . l a ,Intermiel sub semngtura pre-~edintelui au, m en ne T r u b e r t - ubli-c a a Pn revista L'AbeilJe de m n c e nr. 1 1987


6/32

eproducem o singur5 fraz5 ,,Var-Franti3, in prezent este rls pin di t5 doar

1986 u

Am util~zaf diverse informatii d in rev isteleta observatiile facute in tara noastr5 pri-

1986.astfel incit' apicultorii s5 poat5 desprindecu rnai mult5 claritate ceea ce au de facutn viitor.In acest sens reamintim unele lucriiri,escrise in toate cartile de apicultur5, decare trebuie s5 se tin3 cont in mai mareAsur5 la inceputul acestui sezon apicol.a M S U R I T E H N I C E D E C R E ST E R ESe va actiona prin toate mijloacele pentrua obfine' familii puternice, singurele In m5-sur5 s5 opuni bolilor o rezistentg natural5ci t rnai mar?. Este Indeobvte cunoscut ciiobtinerea'de famil~iputernice nu se poaterealiza decit prin crevterea unei cantitsti cTtmai mari de puiet. Pentru a crevte cit maimul t puiet in aceast5 perioad5,- apicultorii

trebuie s>g,intensifice impulsul na tural dedezvoltare a familiilor de albine In prim5-var5 prin urm5toarele lucr5ri :

sigurarea cgldurii in cuib. vtiut fiindc5 in aceast5 perioad5 cu variatii mari detemperatur5 de la o zi la alta sau de lazi la noapte, cre~tereapuietului nu se facedecit in zona pe care albinele sint capabiles5 o incblzeasc5. fn acest scop, cuibul se vamentine strins, pe ramele efectiv $i totalocupate de albin5, iar lateral ~i 'p es te podi-$or. cuibul se va proteja cu pernite sau ma-teriale termoizolante.

Familiile de albine afe'ctate de depopularecu un numar redcs e spalii, se vor unificaintre ele. Este cu totul contraindicats unifi-carea unor familii slabe cu familii puter-nice, pe motive lesne de inteles ;

rgnirea corespunzgtoare este obliga-torie intrucit -intensificarea activit5tii al6i-nelor $i ca urmare crevterea unor contitdtirnai mari de puiet se realizeaz5 pi-in obli-garea albinelor de a consuma ctinlitatesporit5 d e hra n3 energetic5 $i protbicti.

Mijlocul cel rnai indicat este folosirea cu-lesurilor timpurii de prim5var5 oferit deflora din lunci,. psduri, lixezile de pomi,suprafetele acoperite cu salcie, rapit5 $i ori-care alt5 surs5 nectaro-polenifera.. In lipsa

de culesuri naturale consistente, se vor ad-ministra hr5niri stimulente cu turte din $er-bet de zahtir $i pe m5sura indilzirii timpu-lui prin desctipgcirea fagurilor de rezentaplasati dup5 diafragmd sau prin administra-rea de sirop. De o deosebita important5 sintturtele proteice $tiut fiind c i far5 proteinanu se poate creqte puiet. u se va folosipentru hr5nirile de stimulare nici-un felde hranii (miere sau phtur5) r h a d disponibil5 prin pieirea sau depopularea unorfarnilii- sigu5area spatiului c o r e s ~ & ~ t a rentru cresterea ~ ui et ul ui . n conditiile menti-nerii cuibului ,.strins se .v a prodeda l a li r-gjrea periodic5 a acestuia, ori de cite orieste nevoie, p r i n introducerea unui fagurecu celule goale, dup5 ultimul fagure cu pu-iet a1 cuibului. Cind. vremea frumoas5 s-astatornicit miirirea spatiului pentru ouat sepoate face prin. ,,spargerea cuibuluiu adicRintroducerea fagurilor goi intre fagurii cupuiet. In permanent5 se va urmi3ri ca fagurii din cuib s5 fie bine acoperiti cu al-bins.De retinut: crevterea intens5 a puietuluitrebuie s5 se fac5 in tot cursul anului, dac5dorim s5 avem familii puternice pentru va-lorificarea' culesurilor, pentru a ierna inbune conditii, pentru a-~i , p5stra o bungstare de s5niitate. Trebuie s5 retinem cpresiunea varroozei sau a'altor boli este cilatit rnai puternicR cu cit familiile de albinesint rnai slabe. Trebuie de asemenea s5 ti-nem cont de fAptul c3, in m5Sura in carevom crevte puiet rnai mult in tot cursulanului, vom putea inlocui albinele ce dis-par ca urmare a intoxicatiilor cu pesticide.singura posibilitate a apicultorului de amentine un echilibru biologic productiv alfamiliilor de albine.

Vom reaminti principalele mtisuri, prev2-,zute in Legea sanitar veterinar5, pe careapicultorii le cunosc din publicatiile apicole.dar pe care foarte multi le nesocotesc. Inm'od deosebit in aceast5 primlvarg m5su-rile de mai jos devin obligatorii :

tupii in care au fost adapostite fami-liile de albine, $i in mod cu totul special ceiin care au iernat familiile afectate, vor fidezinfectati imediat ce conditiile de prim&-var5 permit acest lucru. Dezinfectia se vaface prin cur5tirea mecanic5 $i imb5ierea inso lu t~ e e form01 2-4010 in solufie fierbintede sod5 caustic3 2-5010 sau de sod5 calci-nat5 5010 dup5 ra re stupii vur fi terisiti


7/32

timp de 24 ore, apoi sp lla fi abund ent cu ap 3i/ uscati. Se va utiilza de aseinenea flamba-rea lBzilor cu flacFir5 de la lampa de ben-zinii sau o alt5 surd.Dezinfectarea se va face incepind cu unnum;ir de stupi din rezerv5, dup5 care printransvazarea in acegtia a familiilor de al-bine, se va elibera nou5 seii c pentru dez-infectare, operatiunea continuind pill5 cindintreg efectivul din st'npini va i i adapostitin stupi dezinfectati. Orice stup provrillt dinalta stupin5 va fi in prealabil dezinfectat.- Fagurii deveniti disponibili din fami-liile depopu late sau moarte din aceastdcauz5, se vor topi. Sub nici un motiv nuvor fi reutilizati in familiile r5mase in efec-tiv, chiar dac5 contin rezerve. apreciabilede miere.- Mutarea de albine, de faguri cu miere'sau goi, diafragme, hrdni toare sau podivoaredin stupii considerati infectati in stupi in-demni, este cu des5virgire interzis5. Schimbulde material biologic sau a pieselor de stup

intre familiile s5nBtoase va fi redus la stric-tul necesar impus de tennnlngin folositr'l.- Fagurii eliberati dupB extractia mie-rii vor fi reintroduqi in stupii din care gro-vin.- Activitatea de Ingrijire i control fa-miliilor de albine se va inzepe cu familiileputernice i s5n5toase, 15sindu-le la urm 5pe cele slabe, bolnave sau suspecte de im-boin5viri.- Albinele moarte g5site pe fundul stu-pilor sau In fata acestora, orice fel de altematerii nefolositoare provenite de la fami-liile de albine afectate, vor fi adunate gi

m e .- Apicultorul va lucra in halat sau salo-p e a , igi va sp5la i dezinfecta mfinile ~idalta apicola folosind pentru aceasta &pun(dekrgenti) i alcool sanitar, In special dupace lucreazs la sltupii bolnavi.- e va preveni furti~agul rin toate m5-surile recomandate, pentru a elimina p5-trunderea albinelor dintr-un stup In altul.L ~ s umJ E M R u CoMBA rEmAOLILOR \

D U ~ S um reiese din continutui ntticolu-lui, la depopulBrile i mortalitBtile inregis-tra te au contribdit boli parazitare pi infecto-contagioase - espectiv varrcloza asociai5 cudiferifi viruvi sau bacili patogeni.

Pentru aceasta tratamentul medicamentospentru combaterea bolilor parazitare i in-fecto-contagioase trebuie constituie oprincipal& preocupare a apicultorilor.

Rbplndirea parazitului Varroa, este de-terminat5 de :- olosirea de produse insuficient de efi-ciente, fie prin capacitatea acaricida redus5

a substantelor active, fie prin crdarea re-zistentei la acarieni, urmare utilizsrii inde-lungate am- ac el uia ~imedicament ;- neaplicarea tratamentului In unde stu-pine ;- ratamente defectuoase care nu res-pect5 indicatiile de aplicare.Pen tru a elimina obstacolul rezistenteiacarianului, incepind din, acest an tratamen-tul varroozei In tara noastr5 se va face cuprodusul Varachet, pe bazg de amitraz. In-stitutul de cercetare gi productie pentruapicultur5 va asigura uu numar de cel pu-tin i inilioane de doze, cec:J ce va permitetratarea eficientd a Pntregului efcctiv d efamilii de albine din tars. Tratalr(en:ill seiace prin fumigatie.Ca s5 devin5 eficient tra tamentul carroozeitrebuie sFi se efectueze obligatoriu la intre-.gul efectiv din s tu pi nl precum ~i la toa testupinele, indiferent de m5rimea lor. inexperienta altor t k i se pare c i trebuie s Bne reconsideram orientarea in ceea ce pri-

vepte aplicarea radical5 a tratamentului nu-mai primdvara i toamna gi sa instituim tra-tamente radicale gi dup5 culesurile de lasalcim i de la floarea-soarelui. In plus deaceasta in unele focare de varrooz5 trata-mentele se fac necesare 'ori d e cite ori api-cultorul constats prezenfa unui num5r inaimare de paraziti varroa. De asemenea, pen-.tru a acoperi cit mai deplin cele 2 zile incare acarienii continu4 sii ias3 din celule,este necesar ca un tratament s5 reprezinte

fumigatii la intervale de 3 zile sau 3 fu-migatii la idtervale de 4 zile.Este necesar ca tratamentelc sa sc. aplice

la toate familiile din stupinh si dc ascme-nea la toate stupinele, inillferent de m8ri-mea lor. Tn acest sens apicultorii trebuie s5ajute Ia instituirea unei discipline ferme ~iriguroase in foate zonele,tarii.

Trebuie sB se respecte iilfrutotul doleleq indicatiile de aplicare a incdicamentuluiconform prescriptiilor din prospectul ce ilinsotesc.,Combaterea varroozei capst3 o importar~tecu totul deosebit5 Pntrucit prin aceash corn-.batem i bolile de asociere fie ele viioze saubacterioze, -distrugind agentu l de transmi-tere. I n paralel Ins5 se impun i tratamentepentru combaterea direct& a bolilor bacte-riene (paraloca).

i In fine s nu uit5rn c5 aglomeraqile defamilii de albine constituie~unul din fac-tori i care faciliteaza raspindirka bolilor.Pentru aceasfa stuparjtul pastoral trebuiepracticat cu respectarea tuturor prevederilordin regalamentul de stuparit pastoral.


8/32

arcing prioritarg sub semnul urgcntei: - / .COMB TERE FENOMENULUI DEPOPUL RI~

F MlLllLOR DE ALBlNEIng Nicolae BORCESCUInginer $ef a1 Institutului de cercetare $iproductie pentru apiculturiiApBrarea ssndtiltii familiilor de albine Pe-preeinta o sarcind de prim5 important5 cest3 in fafa apicultorilor $i speciali~tilordintara noastrs, cunoscind.cl inmultirea efec-tivelor $i realizarea de productii apicolesporite este strins legat5 de starea de sdnti-tate a acestora.Fenom,enul -de depopulare a familiilor dealbine, apBrut in anul 1986, conduce la pier-derea .$i mai ales la sldbirea ,efectivelor prindepopulare $i poate determina compromite-rea planului de Pnmultire $i productie a1anului 1987.. Am evidentiat aceste aspecte pentru a in-telege cu totii (apicultori 1 specialiyti) ne-cesitatea imperioasa de a ne mobilizn for-tele pentru a combate $i licl~ida enomenulamintit mai sus.La initiativa conducerii Academiei de Sti-inte Agricole $i Silvice ia Comtetiilui .Ese -cutiv a1 Asociatiei Cresc?itorilor de Albir*e

s-a hotarit ca aceastil actiune sd fie de~bri-tut5 de cfitre toate cadrele de ap i~ ul to ri ispeciali~ti pentru a se cu noa ~t emai binccauzele depopuldrii familiilor de albine via putea elabora rnijloacele eficiente de com-batere $i eradicare total2 a Imbolnlvirilorsemnalate. .In ultimii ani s-a putut 'constata in unelestupine realizarea de productii scdzute demiere, ca o consecinta a unei st5ri de oare-care ,obosealdU a albinelor, o dereglare aactivi46tii biologice a acestora $i chiar launele mortalitg ti rapide printr-o depopulareprogresiva $i in unele cazuri totals. Sintspecialisti strBini care vorbesc de o anurnitsstare de .,colaps , iar subsemnatul, inca dinanii trecuti o numeam, in mod figurat, cao ,,apoplexie inexplicabila a unor familiide albine. Fenomenul patologic s-a pre-zentat cu totul izolat $i la foarte.putine fa-milii de albine; dar a ridicat semne de in-trebare neexplicate.In cursul anului 1985 au existat lenomenede depopulare a familiilor de albine, darl r l pondere mare $i nuirlai la unele stu-minindu-se in m od special o cau-

S U or-Anul 1986 $i In special a doua parte a sezo-

,

,atragind pierderi impor-

planului de producfie i in special a1 in-dicatorului principal : mierea. De dataaceasta protilema a generat un interes deo-sebit $i a inceput s?L fie cercetata, studiet;~i discutata de intreaga masa de apicul-tori $i specialivti. Abicultorii, indiferent depregatirea profesionall, sint oameni pasio-nati pentru .aceas tl indeletnicire $i au pornithotarifi la munca de depistare a cauzelordepopularii familiilor de albine, aducindu-$icontributia in vederea elucidgrii situatiei.Consider c?i specalivtii in patologia apicol5 ..trebuic sd urmfireascd bine aceste pgreri, cu-noscind cfi experienta tehnologilor $i biolo-gior din apiculturd st8 la baza fntelegeriifenomenului patologic $i cu tofii impreunstrebuie sB contribuie la succesul actiunii deapsrare a sdnatatii familiilor de albine.Prin natura obligatiilor de servici am cer-cetat ienomenul de depopulare a familiilorde albine intr-un numar foarte mare de sta-pine din toate zonele tfirii $i am discutat ufoarte multi s pecial i~ ti i apicultori, acumu-lind in acdastfi problem& o exper ien ts bc-gatd, pe care doresc s2 o .prezint in acestarticol.Factorii ca re a r putea coritrlbui la depopu-larea, familiilor de albine, fdr2. a respecta'o ordine a importantei lor, sint de ordindirect $i gdjuvant. Numai cunoasterea lorpoate duce la combaterea eficienta a cau-zelor $i efectelor nocive.- Secetea prelungits 'manifestat5 incursul anului 1986, in perioada iulie-septem-

brie, a determinat o secretie foarte redusri .de nectar +i existents unor cantitBti. micide polen. Evident cS In ~ c e s t e onditii or-ganismul alljfnei s-a debilitat avind o vi-talitate mult mai redud. Ponta miltcilorsc5zut simfitor $i a atras dupil sine o re-ducere mai accentuats a cuibului decft fnmod normal pentru perioada sflrgitului sezonului apicol.Factorul ,,secetBUpoate fi luat in conside-ratie ca favorizant pentru fenomenul de idepoljulareal familiilor de albine, dar nureprezinta un factor direct de cauzalitate.

Radiatiile mai puternice constatate intara noastrs, in special in lunile rnai yiiunie, au condus f n unele zone la crevtercanivelului de incdrcare cu particule radio-active la florile melifere $i implicit la po-len liment principal in llrana puietuiuilarvar a1 albinelor. Se $tie c3 himenop- iterele sint deosebit de rezistente la iradieri. Id


9/32


10/32

un fagure se afl5 depus In cercuri concen-trice, bine incheiate, far5 celule goale $iavind in partea de sus un brfu de miere.Prima impresie pe care au dat-o fagurii cupuiet pestrit a fost cea legat5 de existentalocei americane. La examenele de laboratornu s-a confirmat aceastB boal5, iar mareamajoritate a apicultorilor au dobindit unsentiment de urjurare, suspicionind de lacaz la caz m3tci btitrine, cu pontii neordo-nat5.' st5ri de intoxicare sau consecintaprocesului de iradiere.Fenomenul patologic a continuat cu apa-ritia unor albine tinere far5 vitalitate, cuaripi insuficient dezvoltate, unwri consta-tindu-se p5r5sirea definitiv5 a stupului dec5tre albine. AU fost observate albine epui-zate pe sc indurile de zbor, ele se tirau c5zindpe pamint $i mureau la oarecare depgrtarede stup.

Tablou-1 simptomatologic descris mai sus adeterminat o oareca e confuzie in stabilireadiagnosticului. DacSi5ins5 Varroa, In mani-festsrile sale ca $i materialele qtiintificeap5rute in revistele strhine s-ar fi studiatcu atentie, imediat s-ar fi putut trage-con-cluzia cil este vorba despre varrooz5 gene'-ralizat5, la care, in multe.cazuri, s-a asociat$i prezenta unor intoxic5ri cu substanteorganoclorurate sau organofosforice. Feno-menu1 de depopulare a debutat In iulie-august $i a continuat mai intens in septem-brie, ia r prin tratamente le executate succesivcu Sineacar (in lunile august, septembrie 1octombrie) nu s-a reu$it stiivilirea fenome-nului ,de depopulare.Din observatiile subsemnatului $i a mul-tor apicultori $i specialivti in apicultur5s-au desprins urmiitoarele concluzii :a) Tratamentele familiilor 'd e albine exe-cutate cu Sineacar de dou5 ori in toamnaanului 1985, o data in prim5vara anului 1986gi alt tratament dup5 culesul de la salcima1 anului 1986, au condus la di.minuaresnumrirului de paraziti Varroa i reducereafenomenului de depopulare ~i diminuareasimptomatologiei ar5tate anterior. S-a con-statat intotdeauna o eficacitate sigur5 atratamentelor facute in momentul declan-$5rii rjocului reproductiv a1 agentuluipatogen.b) Manifestarea varroozei prin dezvolta-rea excesivii a num5rului de paraziti a de-terminat o mortalitate a pietului de toatevirstele $i intrarea acestuia fn putrefactie.In aceast5 situatie cadavrele pietului mortcontin o toxin5 foarte otr5vitoar-e pentrualbinele care caut5 s 5 curete cu . ajutorulaparatului lor mandibular celulele purt5-toare de cadavre. In acest mod albinele sint

inoculate natural cu aceast5 toxin3 $i sefmboln5vesc. 0 parte din albine ingrijescqi hr5nesc larvele s5n5toase, transmifinduJleastfel toxina respectiv5. Astfel boala sevehiculeazii $i se amplifica afectind canti-t5ti tot mai mari de puiet $i u num5r

sporit de albine. adulte. ~?&ecin@: eshdepopularea familiilor de albine $i, b azurile mai grave, pierderea acestora.Tratamentele cu Sineacar ~ s a u u lt aCa-ricid, care sint efectuate dup5 aparitia..ve-hiculsrii toxinei Intre albine $i larve,dovedesc ineficace. Prin tratament s kbuterjte omorirea majoritatii parazitilor exis-tenfi in afara celulelor, dar acest tratament'este inofensiv pentru parazitii din celule,p o i procesul de intoxicare infectioad estedeosebit de nociv.Trebuie s5 reconsider5m num5rul detratamente pe care urmeaz5 s5 le admi-nistrim rji s5 dovedim rnai mult5 seriozitateIn aplicared lor.

Faptul c5 Sineacarul $i Varachetul utili-zat de noi are actiune nociv5 numai asupraparazitilor existenti In afara celulelor $iactioneaz5 numai citeva zile dup5 tratamen-tul efectuat atest5 c5 nu se pot distruge$i: generatiile de varroa existente in celulesub opercul, fiind necesare o serie de tra-tamente succesive. In cazul sineacaruluivom institui cel putin trat amente (2 toam-na, unu l primiivara $i dou5 dup5 culesurilede la salcim rji floarea-soarelui) iaE in cazul .Varachetului (medicament pe care-1 vom fo-losi cu precidere In cursulanului 1987) sevor efectua cel putin 7 tratamente. Revinla o afirmare anterioar5 $i subliniez cil oride cite ori vom observa In familia de albine,cu ochiul liber, mai mult de 10 parazititrebvie s3 intervenim cu tratamentul pebaz5 de fumigatii cu Varachet (amitraz5).Num5rul de 7 tratamente , indicat maisus, reprezinta tratamentele preventive ab-solut obligatorii, in functie' de gradul deinfestatie cu paraziti, num5rul acestora cres-cind la nevoile absolute cerute de omorireaparazitiilor in caz de infestare masivg.

In Ungaria $i ~ r a n t a umigatiile cu ami-traz5 (la noi Varachet) se fac in cazuri deinfestatie periculoas5 cu Varroa jacobsoni,de 10-18 rji chiar de mai multe ori. eexemplu Raymond BORNEK, intr-0 revistafranceza de apicultur5 ai-at5 c5 ,,apicultoriifrancezi .au fHcut ping la 4 de tratamentecu . amitraz5 pe an ca sZ -~ i pHstreze inproductie familiile de albineConsider cB sineacarul, in formula actual&,prin folosirea lui indelungata (10 ani) a de-terminat, in mod normal, un grad spoiiitde rezistents a parazitozei la acest trata-ment. De asemeni prin components sa (pes-ticide de gr. I v IV de periculozitate),ridic5 probleme negative la exportul derniere prin prezenta brompropilatului si aamidonului rezultat din fain2 d e griu folo-sit5 ca suport a1 sineacarului. Aplicarea

amitrazei in procesul de tratament (subdenumirea de Varachet) poate rezolva pro-blema timp de citiva ani dup5 care. latratamente repetate ca frecventa, se poateinstala procesul de rezistent5 a1 parazitului.Tbcmai din aceast5 cauzti este bine s5 ex-


11/32

periment5m lncB de pe acum o gams largii' d e medicamente, gindind in special la aceleafa r& continut de pesticide, de ordin biologicsau care activeazfi p rin ingestie o r i la sub-stante acaricide implantate in fagurii artifi-ciali i cu efect terapeutic de durats.Tratamentele cu Varachet prin fumigatie,trebuie executate intocmai prospectului careins@e te medicamentul. Orice depilvire acantitfitilor precizate in umectarea benzilorfumigene. sau efectuarea tratamenlului latemperaturi sub 15C i ffirfi soare, potduce la accidente mortale pentru farniliiled e albine. De asemeni trebuie luate mk u r id e protectie a muncii pentru apicultori in 'sensul de a se feri sS inhaleze fumul ema-nat de benzile fumigene umectate c u ,pica-A6 . ; r iia meGic;lment (amitraza), deoarecesubstanta este toxic5 pentru om.La aplicarea tratamentelor cu ~ a r a c h e tnpavilioanele apicole, apicultorul va purtamascfi de gaze sau . din tifon umed aplicatpe nas i pe gur5 i se va feri sB inhalezevaporii de medicament, dup5 administrareagicfiturilor pe banda fumigenB fiind necesars 3 inchids imediat stupul. Eliberarea u rdi-nivurilor dupfi tratament se va face numai3n partea exterioara a stupilor in afarapavilConului apicol. In interiorul stupilorvom umbla numai dupa 10-12 ore de latratamente.

Deoarece s-au facut unele afirmatii c5 dbaza depopulfirii a r putea sta i prezentaVnei viroze deosebit de contagioase i nc-c&ve, consider cfi exiktenta unor virusi .pa-togeni in larvele moarte ca o consecintd aprezentei unui proces toxic infecfios, poatefi luat5 in consideratie, dar numai ca unrezultat a1 exis tenfei varroozei generalizatecare, netratatfi rational, energic i viguros,poate duce la aceastfi situatie. Virusul para-liziei acute la albine poate determina de-populari i chiar mortalitsti. De altfel,orice fel de virozfi cu caracter letal pentrualbine va trebui reprodus5 in laborator ~idem onstra ts prin identificarea agentului'patogen la microscopul electronic i repro-ducerea balii i'n farniliile de albine. Consi-d e r cti odata indepar tat pericolul varroozei,au to ma t va dispare i actiunea virozei sus-.picionate la data actualti.

Arealu l geografic a1 raspindirii depopul5riifamiliilor de albine, consider c5 este I nprimul rind dictat de gradul de infestarecu varrooz8, calitatea i num srul de trat a-rnente 'aplicate , sezonul in care s-a facuttratamentul i amploarea ocului de repro-ductie in execs a1 agentilor patogeni caurmare a conditiilr prielnice gasite.Este necesar ca Pn sezonul apicol 1987.Inca de la inceput s luHm urmStoarelemHsuriITransvazarea obligatorie a familiilor deaIbine adfipbstite in actualii stupi, in al:i

st up i bine curfitati i dezinfectati. Recomandlflambarea cu lampa de benzina sau aragaz

cu arzstor a tuturor componentelor stu-pului in care, se va muta familia d e albine.ofndepBrtarea ramelor cu faguri carecontin puiet mort i topirea lor. La toatefamiliile de albine la care s-au Indepartatacerti faguri, procesul de depopulare s-aoprit, iar aplicarea tratamentului a distrusparazitii care ar fi putut reproduce ccndi-tiile de baza pentru imbolnBvire. Este binesfi precizfim cfi nu ,hemolimf8 albinelor suptiSIde acarian duce la mortalitate (aceasta reprezintfi o cantitate infima 2entlu fandliilede albine). ci toxina inoculata n ocaziaintepfiturii i reprodusti de cadavrele puie-tului mort din celule.

1 Efectuarea tratamentelor cu Varachet,a a cum s-a arfitat in articol (cel putin 7tratamen te preventive i ori de cite ori seconstatfi un minimum de prezenta circa10 paraziti observabili' cu ochiul liber). eva respecta intocmai prospectul atasat me-dicamentului respectiv i In timpul traia-mentelar se vor lua mAsuri de proLectie amuncii pentru apicultori.el Dupfi fndepfirtarea fagurilor (care auchiar numai citeva celule cu piet mort) sova proceda la restringerea cuiburilor, iard cfi depopularea a redus familia de albinese 3 intervale re vor face unificfiri, folosindmfitcile cele mai tinere iu pontfi normals.

1Fagurii care la examenul de laboratorau fost identificati cB au un continut rl-dicat de substante organoclorurate sauorganofosforice, vor fi topiti iar ceara vacgpilta o destinafie pentru ~nd ustr ie.1Orice deplasare a familiildr de albinetrebuie sfi fie fficut i numai dupfi ce apl-cultorul a vizitat mai lnainte locul de am-

plasare i a luat legatura cu centrul localde protectia plan tdor i serviciul de com-batere a d5unfitorilor i chimizare de iasediul int reprinderilor agricole i si1vic.edin zonfi. In acest mod se vor preintimpinamulte cazuri de intoxicatie i mortalit sti lafamiliile de albine ca urmare a unor tra-tamente fitosanitare necorelate.In final vreau sfi subliniez c5 la indicatmexpresil a conducerii Asociatiei ~rescfitoriilrde Albine din R.S.R., Institutul de cercetarei productie pentru apicultur5 a luat ma-.uri ca Iln cursul lunii martie sii se asigurcintregul necesar de Varachet pentru toateefectivele de familii de albine din fiecarejudet. De asemenea, conducerile filialelorA.C.A. din cad ru l fiecgrui judef pot doindrumsrile tehnologice i idica modul cumurmeazfi sfi fie aplicate tratamentele.Avem convingerea ferma cfi folosindu-nede mijloacele materiale g care le avem la

indeminfi, putem preinffmpina i lichidafenomenul de depopulare a familiilor dealbine i s5 ne Incadram astfel, cu toatefortele i n realizarea obiectivelor ,programuluide dezvoltare a apiculturii pentru actualulcincinal.


12/32

e propie momentul inf lor lri i unei princip le specii m elifereP R E G T I R E F MlLllLOR DE LBINE PENTRU V LORIF~C RE

CULESULUI DE L S LClMadu

DorinH fiecirui apicultor este ca inprim8var5, la culesul de nectar de lapomii fructiferi si in special de la sal-d m , sa aib5 familii puternice.Acest lucru depinde de experienta sicunostirltele profesionale ale fiecaruiapicultor.Atit practica cit ~i literatura de spe-cialitate au demonstrat c5 anul apicolincepe inca din vara anului precedent.Lunile iulie ~i august ale anului sintluni care hot5rZsc soarta fiec5rei fa-milii de albine, privind preg5tireaacestora pentru iernat, cit si pentruproductia anului viitor.Zona unde locuiesc, BBriganul ~515-r5~ean, on5 de sud a tarn, favcrizeaz;o vegetatie timpurie, astfel c5 pomiifructiferi infloresc la 15-20 aprilie,iar salcimul Tn jurul datei de 20-25mai, g5sind de foarte multe ori ~i fa-milii de albine mai putin dezvoltate.In ultimii 4 ani am reusit s5 valorificculesul de la salcim, procedind in felulurmitor :Spre sfirsitul lunii iulie sau incepu-tul lunii august, a anului precedent,in raport de incetarea culesului de lafloarea-soarelui, incep verificarea stu-pilor, notind in fisa personala a fiec5reifamilii lucr5rile pe care le vci efwtua.

De regulfi acestea constau inchimbarea m5tcilor ;nificarea familiilor care impunacest lucru ;eblocarea cuibului in vedereacre5rii spatiului necesar m5tcii pentruouat ; timularea tuturor familiilor pen-tru fortarea miitcii de a depune ou5.Familiile aduse din pastoral pe vatrade acasi beneficiaz5 de un q o r culesde intretinere de la bosthoase, avindla circa m erele I.P.L. cu culturi ciedovleci, pepeni, castraveti de toamn5.Albinele d u c cantit5ti 4nsemnate dc.

DINCpolen, in unii ani pin2 aproape d esfiqitul lunii octombrie, determinindastfel matca s5 insaminteze pin5 tirziu.Precizez c5 in perioada dup5 15-20august, familiile au deja asigurat5hrana pentru iarnii, prin hranirile d ecompletare efectuate anterior iar dup20 august le stimulez cu miere dinramele pe care le desc6p8cesc ~i le treepeste diafragmii, rame p care le re-formez sau le pun l a pastrat.Urm5toarea etap5 incepe de la15-20 februarie a anului in curs, inraport de starea timpului, cind admi-nistrez hranirile stimulente de prim5-vara. Precizez c5 interventiile p carele fac au scopul de a antrena matca ~intreaga familie la reluarea progresiv5a ritmului de dezvoltare, cu toate cla aceasta data exist5 o generatie d ealbin5 tin5r5.

ASa cum am precizat, in jurul dateide 15 februarie sau chiar mai devreme,in raport de starea vremii, incep hr5-nirile de stimulare care constau prinaplicarea a cite unei turte de 300-500 g, avind in compozitie suc d emorcov si lamfie, zah5r pudr5, miere,ou proaspiit si lapte praf. AceastCi turtgo pun deasupra ramelor in dreptul si-tei de la podisor, pe o hirtie perforat5in 2-3 locuri.Operatia o repet cam din in 2siiptamini sau chiar mai des dac5 estecazul, in raport de puterea familieicare o consuma.Continui acest procedeu de hr5nirestirnulent5 pin5 la data de 10-15 apri-lie cind timpul se inc5lze~te, e aducepolen din natur5 si incep hranirile CI+sirop de zah5r.Pin5 atunci nu umblu in cuibul fa-miliei de albine.data cu inc5lzirea timpului, executprimul control amhuntit a1 familiilor-de albine. Procedez in raport de situa-


13/32

1TIt

,~au -mBaway.we ndmmeaa

.~m'ywaB saBqq -'Taunqueu pqoI1@a -Qnl"y'Se-aW -ma%

egL ea'qaa ymwel-~uy rlu'nma'.~n$ pqeze-mluemml e~aa-waou epqaa~epa a'a~yl1o a~U-wa -1aaaa'OLe -nalwGO -quro' -@'-

u&ga na

IL VXNAXen~a1n3 oaw@


14/32

s i constituie in 'acela$ timp un ghidde indrumare +i fonnare a tinerilorstupari.n perioada 1930-1946, avind casfetnic numai ,,Ciliuza stuparului dcN i c o l a e s c u qi S t o e n e s c u , amfolosLt stupul Dadant-Blatt cu 12 ramein cuib ~i magazine. Baza melifer5 des-tul de bogatii imi era asigurat5 de salci-mu +i floarea-soarelui autohtoni foartemdiferii si cu durat5 de inflorire depeste dou5 luni, precum si de miristilebogate in multe plante melifere. Totusifamiliile de albine, cu 12 rame incuib, nu se dezvoltau pin la inflorireasalcimului, magazinele nu se umpleaucu miere iar recoltele de miere erausub 10 kg. Mierea poliflorii de calitatesuperioar5 avea culoarea inchis5 dato-rit5 ~i faptului c5 fagurii din cuib in-deplineau dou5 functii, respectiv atitpent cre~ te re a uietului cit ~i pentrudepozitarea nectarului.

n 1945-1946 am vizitat o stupin2din sectorul C.F.R., amplasat2 la5-6 krn de D ri g i~ an i, are avea fami-liile de albine adapostite in stupiRA 001. Vizitam des aceastti stupinii~i datoriti rezultatelor superioare ob-tinute in conditii identice, a m apreciatc i stupul RA 10 01 este mai corespun-

cu albine, din care 6-8 faguri, aprm pepe toat5 suprafata cu pate 85% puietciip5cit, umpleau complet magazinelecu miere fn tim p de 7-10 zile, inclu-siv fagurii din cuib. Stupul cu 10 ramein cuib avind si volumul magazinuluimai mic contribuie la dezvoltarea rnaienergici a familiei de albine, iar inprezenta unui cules abundent sau lentdar de duratg, albinele depoziteazhmiere qi In a1 doilea magazin, aplicatsub primul. Deci, cu stupul RA 001se poate lucra identic ca in cam1 stupu-lui multietajat, cu deosebirea c i numa3cuibul r5mine neschimbat iar maga-zinele se aplic5 ' ~ ie ridicg rnai q o r ,ceea ce nu este un neajuns. Fjind rnaimic. si rnai uqor se incarcii $i se des-c a r d rnai repede ~i rnai ugor. De ase-meqea, in cazul familiilor de albine ln iputernice, strimtorarea $i protectiacuibului in prezenw unor provizii su-ficiente si de ~ali~tateste rnai putinexigent2 in comparatie cu stupul cu12 faguri in cuib qi necesit5 d&i rnaiputine materiale de protectie qi res-pectiv munc5 rnai redus& Proviziilede iarni, briul de miere deasupra ghe-mului de iernare este rnai mare iarconsurnul mai redus. Fagurii din cuib,7-8, pot f i folositi numai pentru ere$-tera ~ui et u lu i cu conditia sB avemzitor conditiilor din zona Dr5gg$anilor,

motiv care m-a determinat ca din anul946 ~i pin5 in prezent sg folosesc

acest tip de stup. Cu obiectivB moti-vatie voi cguta s5 expun observatiilemele facute cu privire la Pnbetinereafamililor de albine i n stupul RA 001.

Astfel, am observat cg farniliile dealbine fntretinute in stupul Dadant-Blatt cu 12 faguri in cuib, neavind pinill inflorirea saldmului rnai mult de5 - 4 faguri cu puiet de toate Sirstele,nu puteau valorifica din plin acest cu-les iar magazinele nu era cazul s3 fieaplicate. In schimb cele Intrewute nstupul RA 001, cu circa douG sGpt -m n inainte de a inflori saldrnul, vindcuibul plin cu 1 0 faguri, bine asoperiti

m5tcia tinere, sti l irgim kational cui-bul, s i nu practicim culesuri artifi-ciale si ultimii 2 3 faguri din cuib,insemnati ~i de culoare deschisg, sZifie in tr od u~ i n cuibul stupului o datBcu aplicarea magazinelor. Pmedindastfel ~i aplicind la timp ~i a1 doileamagazin, mai ales la salcimul 111 qil5sPnd in magazin 9 in loc de 10 ,fa-guri prevenim roitul - i realizim canti-tgti mai mari de miere ~i cear5. De ase-men-, este impbrtant de retinut cZifamiliile de albine ceva mai slabe fn-trei-nute in stupi RA 1001 sfnt re-dresate rnai repede @ se dezvolt5 rnaienergic datoritg regimului termic maEbun, in comparatie cu stupul Dadant-Blatt iar magazinul se umple h scurt,timp cu miere.


15/32

amilie de albine puternicii i s5-n5toasii constituie aspiratia i bucuriaI tuturor apicultorilor. ar ce inseamndfamilie pte rn ic d Ne lu5m ing5du-in a si vrem s5 r5spundem cti puter-nic5 este acea familie de albine carecu aproximativ dou5 siipt5mini Pna-inte de a inflori salcimul I are 6 8 fa-guri cu puiet, peste 850io c5p5cit itoate intervalele din cuibul stupuluicompact ocupate cu albine. Atunci dece 12 faguri ~i nu 1 in cuibul stupu-lu i ? De ce s?i avem 1 2 faguri in cuibcind cu rnai puvnii munc5, fntr-o pe-rioadii rnai scurts se pot obtine pro-ductii de miere rnai ridicate de la unstup cu volum rnai redus cum estestupul RA 001

Practica apicolti indelungatii cu acesttip de stup mii fndeamn5 s5 fac unelepropuneri cu privire la imbur&titireaconstructiei acestui stup si anume :O Fundul stupului s5 fie previizut cu

un orificiu 6 5X 15 cm acoperit cu plasiid e sirm5 ~i dpi icel glisant, orificiu carese las5 deschis atit in timpul trans-portului cit i la culesul de la floarea-soarelui.@ Scindura de zbor sti fie prins8' indouii balamale ~i folositii la inchidereaurdinisului.

Cuibul p5 fie prev5zut cu minered e fier qi urd in i~ uperior.

Magazinele sii fi e prev5zute cuurdini9e.-N.R .

MentionHrn CS in afara tlpului de stupfolosit. recoltele mari de miere sint condi-tionate in princibal i de :- miitci tinere gi prolifice care4s5 dez-volte familii de albine puternice capabile s5valorifice in conditii optirne ~ulesuri leI - sigurarea unor culesuri bogate de ncc-tar pe parcursul sezonului apicol ;- mentinerea unei perfecte stiiri de 89ngtate a familiei de albine ;- reggtirea, tehnicii corespunz5toare aapicultorului.

O P I N I I .

CRESTERll RESURSELORViorel DRAGOTA

Pentru fiecare stupar, o data cu ve-nirea primiiverii o problem5 de mareimportant5 este asigurarea familiilor dealbine cu resurse melifere cit rnaiapropiate de vatra stupinei, care s5ofere un cules bun albinelor.Deplasiirile in pastoral, pe lingti fap-tul cB sint destul de costisitoare i cu

mult5 alergiitur5 pentru asigurareamijloacelor de transport sau a combus-tibilului necesar au inconvenientul ,de multe ori culesurile nu oferti abun-denfa a~teptat5.De aceea fiecare tre-buie sii se str5duiascii pentru a rezolvaproblema resurselor melifere pe planlocal, cel putin partial. ,In fiecare localitate sint dealuri ne-productive, ripi,si alte terenuri degra-date. Se tie cii pentru asemenea tere-nuri, cel rnai bun mijloc de a le fer-tiliza sau a opri degradarea lor esteplantarea de puieti de salcimi.

Salcimul este ,arborele care prin flo-rile sale creeaz5 cea rnai bun5 ~i decalitate sursii meliferti. Q'se prinde ~icrgte repede, prin ridgcinile sale pi-votante opregte degradarea terenului,iar lemnul siiu p a t e \fi folosit Si inconstructii. Dealurile plantate cu sal-cimi pot deveni la rindul lor p5qunibune pentru hrana animalelor. Iat5deci o sumedenie de foloase'care decurg din plantarea salcirnilor.

Acum, in prag de primtivars, cuputinii bun5voinV ~i Inklegere se


16/32

poate declany o actiune de plant5ri intoate aceste locuri enumerate mai sus + DIN MULTIPLE LE~i desigur, in fiecare localitate, se g5- UT L ZP\R ALE CERlDsesc astfel de locuri.Practic, aceastii actiune p a t e fi or- DE ALBINEganizatfi pe judete de catre fiLialele fAsociatiei Cresciitorilor de Albine- care f Ing Traian VOLCINSCMI ,l rindul lor s; ia leg5tura cu Inspec- Seful Serviciului tehnic a Asocistiei ,toratele silvice judetene pentru furni- , CrescAtorilor de Albinezarea puietilor de salcim ~i cu insp~c- Ceara :de albine, al doilea produs,toratele scolare judetene care . s2 ; upi miere ca .important5 economic5,dispunii, ca in cadrul orelor de munci ; fost apreciat5 si folosita de om dinpatriotic%, scolarii s% planteze ac e~ t i cele mai vechi timpuri la impermea-puieti sub supravegherea ~i indrumarea f bilizarea diferitelor obiecte de uz casnicorganelor silvice de specialitate. Bine- i a imbr&-gmintei, la confectionareainteles & ' la aceastii actiune fruntasi iblitelor &rate folosite instrumentes i fie insfisi apicultorii din localit5tile dc scris, la fabricarea figurinelor ma-respective. ; ice din domeniul credintelor populare,Deodati nu se va putea face totul, la iluminatul casnic, iar dup5 aparitiadar qalonat, p parcunul a 2 3 ani, i cregtinismului a fost falosit5 in cantl-s-ar putea planta toate aceste terenuri t5ti mari la pr duce re a lumin2rilor.care in prezent sfnt sterpe, neproduc- Ceara de albine a c5p5tat o larg5 uti-tive si chiar diunstoare. izare in medicina popular5 fiind folo-fn a c e t mod, in demrs de citiva ani, it5 la tfirniduirea multor boli.am putea avea suficiente surse meli- f Dup5 descoperirea ramei mobile SLf e w sdar putea cu mai mult5 u~ur in t5 a presei d e confectionat faguri artifi-s5 se fac5 si inmultirea familiilor de ciali, can ti at i din ce in ce mai marialbine, s-ar realiza mai F o r productia ; e cear5 au inceput s5 fie folosite la.de miere de calitate, asigurhdu-se ; roducerea fagurilor artificiali, cearanecesarul de consum i de export, s-ar reintorcindu-se astfel in circuitul api-putea asigura qi o importanti econo- ol.mie de combustibil folosit la transpor- cele mai vechi documente scrise, cu-tul in pastoral. oscute u privire la folosirea ceriiBine ar fi ca a east8 ac iune ~5 ae f provin de la strivechile civilizatii su-inceap5 chiar din acest an si s i fie meriene din Asia Centrali, unde jn.continuati spre binele tuturor apicul- anul 5000 i.e.n. s vorbea deja' limbstorilor i spre asigurarea deplinfi a rg- ; umerian5 care din anul 4000 i.e.n.surselor melifere. inceput s5 fie s i scris5 pe t i b l i b e

rgila. Un fragment scris in limbaumeriani care a rezistat timpurilor sefer5 la o retet5 de leacuri nsorie baz5 de miere ~i cear5. Tilblita aost descoperit5 in jurul anului 2000.e.n. in localitatea Nippur-Irak.Ceara al5turi de miere este citati camedicament pe papirusurile (GeorgE b e r s qi Edwin S m i t h) care re-

199 = ALBASTRU prezentau surse importante pentru cu-noaqterea medicinei egiptene. In Egip-1991 = ALB + tu l antic cu citeva milenii fnainte .dera noastr5 se utiliza m u l a ceari ~ropolis la diferite ritualuri in specialde sacerdoq, in miinile ciirsra erau con-


17/32


18/32

meroase produse organice, foarte stabil,fac din' el un produs adecvat pentrumultiple Intrebuintciri. Ceara 'contine300 substante diferite unele inc5 in-suficient studiate, avind o compozitiechimica complex&Trebuie mentionat c5 datorit5 pro-priet5tilor'sale ceara de albine a fostfolosit5 din cele mai vechi timpuri dec5tre farmwiqti pentru a da consistent5qi eficientii numeroaselor cerate, po-mezi, unguente, paste, cataplasme,leucoplaste, lacuri, masti cosmetice,creme, alifii, depilatoare, supozitoare,sgpunuri, rujuri, rimeluri, geluri, emul-sii farmaceutice si altf vectori de dife-rite consistenw (emulsii fluide si vis-coase ale diferitelor uleiuri cu efecteantisolare, demachiante, hrsnitoare,astringente, impermeabile etc.). Acestepropriet5ti ale cerii de albine au facutca ,in cosmetologie s5 fie folosit5 intr-omare gam5 sortimentali.Medicului grec a 1e n u s pe ale c5-rui percepte se bazeaz5 toat5 medi-cina medieval5 se datoreaz5 unguen-tul r2coritor care ajunge la noi cu nu-mele dk. cold-crem5, a1 c5rui elementesential este ceara de albine.

Prima farmacopee din lume, Re eta-rul florentin, farmacopeele Catalan5 giareonez5 din secolul XVI folosescceara care constituie partea esential5 atuturor ceratelor ce se utilizeaz5 la ela-borarea unguentelor qi cataplasmelor.Farmacopeea Hispana din 1817 reco-mandii ceara pentru prepararea a 17unguente si 5 cerate.

In 1905 se editeaza a saptea editiea Farmacopeei spaniole care dedicii unparagraf special cerii. Aici se mentio-neaz2 ceara aLb5 si ceara galbeni sise prezints numeroase proprietati fizico-chimice si reactii analitice ale ceriicare este folobit2i in 9 formule .magis-traleu.

Ceara are proprietati 'bactericide yiantiproteolitice ~i posed5 un bacterio-

static care a fost evidentiat ~i extrasde P. Lavie.

In prezent majoritatea tBrilor dinlume au specifieatii, nmme interne,STAS-uri $i prevederi in Farmacopee,ce stipuleazs conditiile de calitate obli-gatorii pentru folosirea cerii: Normele

\d e puritate stabilite pentru calitateacerii ce se folose~teEn farmacie sinkfoarte stricte.

Tn afar2 de indhstria farmaceuticg ~cosmetics, ceara d e albine are nume-roase intrebuintgri in industria chi-mici, optics, metalurgic5 etc. Este greus5 enumerim gama larg5 de utilizarea acestui valoros produs a1 ~ tup u lu icare-@ giise~teutilizare in rnai toateramurile industriale.

Astfel, ceara se foloseste in electro-tehnic5 ~i electronics pentru fakica-rea cablurilor ~i izolarea unor con-ductori, piese, ansamble si motoarelectrice, la fabricarea aparatelor de ra-dio, telvizoare si telefoane, in industria

aparatelor de precizie in optic5 ~ incercetarea qtiintific5. In industriaautomobilelor ceara de albine se fo-losqte pentru diferite lacuri si unsoride motoare, amestecuri folosite la fri-nele cgilor ferate, Pn aeronautic5 pen-tru prepararea unor,aillsii cu care seasigur5 izolarea si impermeabilizareaunor ksgturi, iar in industria metalur-gic5 la verificarea formelor turnate.Ceara se fo lose~te n 'pictur-5, sculp-tu r i $i gravur5. Aceast5 materie p r ip 5permite s8 se realizeze picturi mai pu-tin lucioase, dar mai durabile decft celein ulei. Ea a fost utilizat5 pentru fres-cele de la P m p e i acum 000 de ani,iar in zilele noastre pentru cele de laSaint Germain des PrPs la Paris. Dincear5 se mai fac busturi, statui, figu-rine, mulaje. Muzeele Tussaud de la


19/32

~ o n d r a i Amsterdam si ,GrPvin dinParis folosesc cantit5@ foar te mari decear5 de albine pur5 albit5. Exist5 nu-meroase produse si retete pe baz5 dewar5 care se folosesc la lustruirea yiint ret inerea mobilei i parch'etului.Ceara este mai bun5 decit uleiul dein pentru protejarea lemnului. De aceeaeste foarte des introdus5 in diferitevopsele, lacuri, unsori de parchet ischi. Renumita vioar5 Stradivarius afost, lustruit5 cu propolis si cear5 dealbine. Ceara este folositi in indus-tria textilri, in special in cea a mstgsii,In tAbiic%rie se foloqte la lustruireasi colorarea .pieilor, in industria sti-clqi, galvanoplastie, poligrafie, indus-tria hirtiei, produse menajere ~i lafabricarea luminarilor superioare. Inmedicina uman5, ceara se folose te lareali~areaunor numeroase preparate. farmaceutice si cosmetice, mulaje den-tare, lustruirea drajeurilor medicamen-toase etc. In agriculturs se fo lose~te ~realizarea unor pomezi necesare la al-toirea pomilor sau a unor produse me-dicamentoase de uz veterinar. Cimportant5 cantitate de cear5 este des-tinat: satisfacerii cererilor diferitelorsectoare industriale si farmaceuticcavind mai bine de 6 de intrebuin-t5ri diferite.

Pe ling5 aceste variate fntrebuintgri'industriale circa 800/0 din ceara pro-dus5 se reintoarce n apiculturi pen-tr u confectionarea rfagurilor artificialinecesari dezvplarii Sectorirlui apicol.

Din cele mentionate mai sus, rezult5importanta deosebiti pe care o repre-zint5 ceara de albine, a1 doilea pro-dus principal a1 stupului, atit pentruapiculturri, prin producerea anual5 anecesarului de faguri artificiali, dar yipentru atit d e diferitele ramuri indus-triale ce folosesc acest produs natural.

PlCULTOR

f Alexnndiu V RTOLOMEX IRecoltarea 15pti~orului de matc5,produs apicol atit de solicitat, este laindemina oricarui apicultor, cu stupiputini sau multi.Au fost prezentate o serie de metodede recoltare, toate avind In vedereproducerea de 15pti~orcu matca instup sau prin orfanizare.Prin metoda cu W c a n s tup sescoate o cantitate mica de liiptisor, inschimb activitatea coloniei nu se dez-organizeaz5 ca in cazul orfanizgrii.Prin orfanizare colonia poate ficonsiderat5 ca scoas5 din productie pesezonul respectiv.fn ambele procedee productia demiere este mult diminuatg.fntr-o mare m5sur5 ~i modelul destup are o importanti major%, in

aceast5 productie.Stupul care inl5turB dezavantajelede mai sus, este cel orizontal cu dou5colonii ~i etaj de recolt5, modificat deautor (revista ,,Apicultura Pn Rorn2niaunr. 9/1983 .fn acest stup se lucreaz5 astfel : me-diat d up i extractia de la salcim, buzu-narele in care s-au Pnchis m5tcile srt-esfiinteaz5, eliberindu-le in jumfita-tea de corp artibuit5 fiecarei colonii,prin mutarea catre mijloc a ramelordin buzunare. r port cu nub8rulacestora, :coloniile se formeazg numaidin ramele extrase, care vor incadrape cele din buzunare, de o parte qi dealta, plus un hrfinitor uluc ~i diafragmadespiirtitoare a celor dou5 colonii. Deci,se poate .ca_ numBrul ramelor acestordou5 colonii s5 nu fie identic.Etajul de recolt5 se ridica o datil cuextractia si polietilena-podisor se co-boar5 peste ramele din cuib.


20/32

h Coloniile fiind in pLin5 dezvoltare,in cel mult 10 zile ambele corpuri vorf i pline cu puiet de toate virstele. nacest moment, se formeaza intre cele.dou5 corpuri mpartimentul pentru15ptiqor, care va cuprinde o ram2 cup%stur i si miere, o ram5 cu .puiet ne-cgljicit, doui cu puiet cApgcit, un hr5-nitor uluc (ram2 clsditoare) qi un loc'liber peritru rama portbotci. Comparti-mentul acesta este incadrat fntre dia-fragmele etanq .ce vor limita cuiburilecelor dou5 familii.Fiecare compartiment va avea podi-sor individual, pentru uqurareamanipularii ramelor, in fiecare din ele,separat, dup2 necesitate.Urdiniqele se vor separa intre eleprin ~ i p c introduse in deschiderea re-ductorultli de urdiniq, astfel fncit com-partimentul de 18ptiqor s5 rgrni1-15 izo-lat de cele dou5 compartimente-colonii.9t5 cu aceste rame h a t e din am-bele colonii, se aduce qi albina de peele far5 mtitci 1 fara eventuale botcide roire.Pentru incept se mai milturi incompartimentul de 15ptiqor albina depe 1-2 rame de puiet necipAcit, luatedin ambele colonii.

Ordinea aqeziirii ramelor i n , com-partimentul de l5ptiqor este la dia-fragm5 ci'te o ram5 cu puiet dpilcit,rama hr5nitor-clsditoare, rama cu pas-tur5, loc pentru rama port bokci apoirama cu puiet nec8pZicit.Ordinea aceasta rimine permanent5,chiar ~i atunci cPnd albina tin5r5 vaecloziona, iar rama respectiv5 se inlo-

cuiqte cu altele luate din cele douacolonii, mutind in lucul lor rameleeclozionate de la l5ptiqor.Procedind astfel compartimentul e15ptiqm va fi mereu bine populat cualbin5 tin5r5 prodgatoare de 15ptiqor.Tn rama port botci s vor pune chiarqi 5 qipci a cite 25-30 inceputuri debotd.ac5 culesurile inceteaza, atit o o-rliile clt qi cele de kiptisor, se vorhr8ni cu sirop subtire, cu protein5(drojdie fiarta sau zer de la brinza devad, lapte praf) 300-400 g zahfirsi neap5rat cite pastili de izonia-zidi la sirop, dizolvat5 separat inap%fierbinte la 60C. Dac5 este cules,se pune zilnic a@ Pn hrgnitor.Coloniile Yor furniza alternativ qilarvele pentru ins5mintarea botcilorpentru liiptbor.Prin acest aranjament productia del2ptiqor poate continua pin5 la fncepu-tul lunii a u g ~ s t , 5r5 ca prin aceastavreuna din familii s5-3i intrerup5 ac-tivitatea qormal5.De asemenea, de la cele trei ranle

rini tor laditoare se recolteaz5mereu o insemnatil cantitate de cear5alb5.Cantitatea de 15ptisor recoltat5 ast-fel depgqeqte dublu sau chiar triplucantit2itile ce s-ar obtine de la dou5colonii din stupi separati, qi in para-lel, recolta de miere, polen, propolis,nu este cu nim.ic diminuat2 deoarececoloniile nu sufer5 nici o perturbarein activitatea qi dezvoltarea lor, petot sezonul.

A P I C U L T O R IValorificati reziduurile de cearii (bo~tina)~i faguri reformati prin filialele Asociaoei

Cresciitorilor de Albine.


21/32


22/32


23/32


24/32


25/32


26/32


27/32


28/32


29/32


30/32


31/32


32/32

Apicultura in Romania Nr. 3 - Martie 1987

Documents

Transcript of Apicultura in Romania Nr. 3 - Martie 1987