Apel La Iubire

3
În numele Umanită ii. Voin a de Iubire ț ț World Humanitarian Day Câteodată, am impresia că Dumnezeu Sa ascuns atât de depar # mai "ăsesc. $lteori, am impresia că apare !n %a a noastră la %iecare do ț ș noi nu mai a&em nici timp i nici iubire ca să &orbim cu 'l. ș (mul a reu it să %acă din conceptul absolut de bine, un con ș *I' bine+ i )mie+ !mi e )bine+ dacă am - case, !n timp ce al ș ț )liber+, luminat de bombe. )*ie+ !mi e bine dacă )mănânc+ ! ca&iar, omar, tru%e !n %oi ă de aur i banii pentru educa ia unui !ntre" sa ț ș ț )*ie+ !mi e bine dacă beau coc/tailuri cu diamante scoase d i, bine!n eles, ampanie scumpă cu care sar %i putut construi 01 ș ț ș $%rica. )*ie+ !mi e bine dacă conduc limuzine de lu2 cu car autobuze pentru 0 3ude e din 4omânia. )*ie+ !mi e bine dacă tiu că ma ina mea e ț ș ș cea mai scumpă, casa mea e cea mai mare, mâncarea mea e cea ț băutura mea e cea mai %ină. $preciez %oarte mult oamenii prosperi. (amenii care nu stau care &or mai mult, care se zbat i muncesc din "reu pentru a construi ce& ș care pot %ace i %ac di%eren a. 5u pot spune acela i lucru despre cei ca ș ț ș )scurtăturile+, despre cei care sunt !n top 611 7orbes, dar ș ț lunile, despre cei care nu ar desc ide o %unda ie nici dacă ț cu breloc cu tot. 8laton spunea că $de&ărul e2istă !n mod abstract, ideal, %i clară mai mult !n min ile noastre decât !n natură, prin urm ț ade&ărul prin simpla obser&are, ci doar prin contemplare %i ț omul a reu it să se distan eze de !n ele"erea pro%undă a lu i a relati&izat i ș ț ț ș ș ade&ărul. )$de&ărul meu+ bate )ade&ărul tău+. De i rimează, i #e"al nu ș ș sunt sinonime. 5imeni nu sim ea ne&oia colii de la 8ăltini până ea nu a %ost construită, p ț Ș ș asta nu ne dăm seama câtă ne&oie a&em de o coală a Culturii, a 'mpa Ș

description

Eseu

Transcript of Apel La Iubire

În numele Umanită ii. Voin a de Iubireț ț

World Humanitarian DayCâteodată, am impresia că Dumnezeu S a ascuns atât de departe, că nici !n"erii nu # mai "ăsesc.$lteori, am impresia că apare !n %a a noastră la %iecare doi pa i pe care i %acem, dar ț șnoi nu mai a&em nici timp i nici iubire ca să &orbim cu 'l.ș

(mul a reu it să %acă din conceptul absolut de bine, un concept relati&. )Să mi %ieș*I' bine+ i )mie+ !mi e )bine+ dacă am - case, !n timp ce al ii dorm sub cerulș ț)liber+, luminat de bombe. )*ie+ !mi e bine dacă )mănânc+ !ntr o săptămânăca&iar, omar, tru%e !n %oi ă de aur i banii pentru educa ia unui !ntre" sat din India.ț ș ț)*ie+ !mi e bine dacă beau coc/tailuri cu diamante scoase din mine de către copiii, bine!n eles, ampanie scumpă cu care s ar %i putut construi 01 de %ântâni !nș ț ș

$%rica. )*ie+ !mi e bine dacă conduc limuzine de lu2 cu care s ar cumpăraautobuze pentru 0 3ude e din 4omânia. )*ie+ !mi e bine dacă tiu că ma ina mea eț ș șcea mai scumpă, casa mea e cea mai mare, mâncarea mea e cea mai preten ioasă,ț băutura mea e cea mai %ină.$preciez %oarte mult oamenii prosperi. (amenii care nu stau cu mâinile !n sân,care &or mai mult, care se zbat i muncesc din "reu pentru a construi ce&a, oameniișcare pot %ace i %ac di%eren a. 5u pot spune acela i lucru despre cei care iubescș ț ș)scurtăturile+, despre cei care sunt !n top 611 7orbes, dar nu ! i plătesc an"a3a ii cuș țlunile, despre cei care nu ar desc ide o %unda ie nici dacă li s ar da c eile 4aiului țcu breloc cu tot.8laton spunea că $de&ărul e2istă !n mod abstract, ideal, %iind prezent !n %ormăclară mai mult !n min ile noastre decât !n natură, prin urmare nu &om descoperițade&ărul prin simpla obser&are, ci doar prin contemplare %iloso%ică. 9ine!n eles cățomul a reu it să se distan eze de !n ele"erea pro%undă a lucrurilor i a relati&izat iș ț ț ș șade&ărul. )$de&ărul meu+ bate )ade&ărul tău+. De i rimează, *oral i #e"al nuș șsunt sinonime. 5imeni nu sim ea ne&oia colii de la 8ăltini până ea nu a %ost construită, poate deț Ș șasta nu ne dăm seama câtă ne&oie a&em de o coală a Culturii, a 'mpatiei, aȘ

Iubirii, a :ândului În elept, a 'c ilibrului. $&em ne&oie de o coală a (mului, aț ȘUmanită ii.ț

4ăzboaiele nu se nasc din cauză că nu ne mai a3un"e pământul i trebuie să lș)mărim+ !n"ropând solda i i ci&ili, nici din cauză că )ade&ărul meu+ bateț ș)ade&ărul tău+, )credin a mea+ e mai bună decât )credin a ta+, iar )binele meu+ cuț țmult mai important decât )binele tău+. 4ăzboaiele se nasc din cauză că am uitat să%im %erici i cu ade&ărat i ne am lăsat pradă )Voin ei de 8utere+. Când a&erile unuiț ș țsin"ur om &alorează cât a"oniseala de o &ia ă a unui milion de su%lete, primul areț putere. Când binele, ade&ărul i credin a unuia câ ti"ă războiul !mpotri&a altuia,ș ț ș!nseamnă putere pentru tabăra declarată !n&in"ătoare. Dacă am !nlocui )Voin a deț8utere+ cu )Voin a de Iubire+ ne ar a3un"e i pământul, ne am da seama că binele eț șo no iune colecti&ă i ade&ărul meu nu e2clude neapărat ade&ărul celuilalt.ț șCredin a nu este altce&a decât #umina Iubirii răs%rântă din Cer pe 8ământ.ț8ercepem lumina zilei ca %iind albă, de;i ea este de %apt o combina<ie a tuturor culorilor din spectrul &izibil.Câte culori are curcubeul= = De ce= 8entru că a a a stabilit Isaac 5e>ton= ( șdecizie personală. Ini ial, 5e>ton s a "ândit să nominalizeze ? culori@ ro;u, "alben,ț&erde, albastru, &iolet. *ai apoi, a considerat că ar trebui să %ie pentru că e2istă note muzicale, in%luen at %iind de o credin<ă mo;tenită de la so%i;tii "reci, carețconsiderau că e2istă o le"ătură !ntre culoare, notele muzicale, numărul corpurilor cere;ti din Sistemul Solar Acunoscute la acea &remeB ;i zilele săptămânii. 8entrutribul I"bo din sud estul 5i"eriei săptămâna a&ea anul a&ea 60 luni, luna a&ea săptămâni, iar sătămâna zile. Dacă ar %i asociat ei curcubeul cu zilele săptămâniiam %i a&ut un curcubeu de culori. Cât despre numărul corpurilor cere;ti dinSistemul Solar, nu mai sunt demult , iar curcubeul cuprinde o "amă lar"ă deculori, de lun"imi de undă, un spectru continuu, oc iul uman putând distin"e !n el!n 3ur de 611 de culori.#ucrurile pot %i mai comple2e i mai pro%unde decât am !n&ă at sau decât ni se par ș ți atunci de ce să declar război celui care spune că &ede 1 de culori !n curcubeu,ș

iar eu &ăd =

În 'uropa doliul este marcat de ne"ru, !n India i C ina de alb, !n 8apua 5ouaș:uinee de "ri, !n $%rica de Sud de ro u, !n orea de albastru, !n '"ipt de "alben, !nșE ailanda de purpuriu. Indi%erent de culoare, doliul tot doliu rămâne.

Dumnezeu e Iubire. Dacă S a ascuns !n inimile noastre i nimeni nu mai cautășacolo=

sub o aparenta si reconfortanta simplitate, lucrurile pot mai complexe si maiprofunde decat par.

As Truth lies in the abstract and exists more clearly in our minds than in the naturalworld, philosophical contemplation -- rather than observation -- is the road toward

Truth.

“ Without rest, a man cannot work without work, the rest does not !ive you anybene t. "

# Abkhasian $roverb

$lic de ceai cu diamante

l, a nominali%at & aten'ie( & ) *cinci+ culori ro u, !alben, verde, albastru, violet. lterior, a considerat /ns0 c0 ar trebui s0 e 1 & acela i num0r ca al notelor mu%icale. 2a ba%a ale!erii sale ar stat, se pare, o credin'0 mo tenit0 /nc0 de la so tii !reci, care considerau c0 exist0 o le!0tur0 /ntre culoare, notele mu%icale,num0rul corpurilor cere ti din 3istemul 3olar *cunoscute la acea vreme+ i %ilele s0pt0m4nii.

5l este iubire, indif