Crezi in iubirea neconditionata? O perspectiva sanatoasa cand vine vorba de iubire, este cea a unei iubiri libere, neconstranse, neconditionate, asupra careia controlul iti apartine tie! Dinpunctdevederealavantajelor,acesteatindfoartesus, catprivestedezavantajele,acestea includ efortul, timpul,disponibilitatea ta de a practica un stil de viata rational,asumarePentrua iubi neconditionat, trebuie sa cautamininteriorul nostrucheia spre acestmecanism complex fara de care lumea nu ar putea exista. ste iubire fara atasamente, faraasteptari, farajudecati. !ubtoateformeleei, iubireadanastereunorsenzatii si trairiumane neexperimentate prin intermediul altor sentimente pe care fiinta umana inansamblul si complexitatea ei le poate experimenta.1. Invata sa nu-l mai schimbi pe omul de langa tine!a"l accepti asacumeste. !a"l intele#i, saconstati neutrudiferentele de #usturi sicomportamente dintre tine si el dar sa nu incerci sa"l schimbi. Cel mult sa"i su#erezi, dacaesti intrebata, anumite variante, mai constructive pentru cuplu. Dar doar daca vrea el.2. Invata sa-i accepti obiceiurile de viata, programul, ocupatiile, prietenii, habitudinile,aspiratiile.3. Invata sa te bucuri, de dragul lui, de realizarile lui!a"i sustii sperantele si viziunile, sa"i alini esecurile, sa"i intele#i amanarile, ezitarile siretractarile.!a"i ierti lasitatile si lipsa de coerenta,sa"i sustii expansivitatile, sa"i crezipromisiunile.4. Invata sa uiti tot ce ai invatat de la cei care nu stiu cum e sa iubeasca fara conditii, siti-au transmis sistemele lor, parerile lor, fricile, durerile, suferintele, tiparele lor.5. Invata sa poti vedea sufletul celuilalt, dincolo de reactiile mintii lui, de atributele maiputin placute ale personalitatii lui.6. Invata sa stai in tacere, fara sa ceri, fara sa astepti nimic, doar sa te bucuri ca estiacolo, caimpartasesti, caumnezeute binecuvanteazacuaceaprezenta, cuaceaintalnire in viata ta, cu acel dar.!. Invata sa nu astepti nimic ca recompensa, ca si cum ti s-ar cuveni pentru ceea ce simti,pentru ceea ce faci, pentru ceea ce esti.". Invatasatebucuri denemurireasentimentului taudeiubire, fiindcastii caesteadevarata bogatie a sufletului tau.#. Invata sa traiesti starea de iubire, starea in care radiezi, emiti iubire asa cum o sursade lumina emite raze.1$. Invata sa constientizezi ca iubirea e totul, e mai presus de orice alt sentiment, oricatde puternic si de dominant ti s-ar parea acel sentiment.$ulti dintre noi spunem ca simtim iubirepentru alta persoana, dar cati putem spune caaceasta iubire este neconditionata?Eliberarea de atasamente Oamenii care exceleaz n manifestarea fizic a ideilor lor nva s-i fixeze obiective realiste i s le aplice ntr-un mod flexibil, rspunznd la condiiile concrete. Dac vrei s nelegi ce nseamn flexibilitate, urmrete comportamentulunuicopceltnr n btaia vntului. runc!iulsu este subire ifragil, dar dispune de oimpresionant for i rezisten. "ceasta se datoreaz faptului c el se mic mpreun cuvntul, nu mpotriva lui."tunci cnd condiiile sunt potrivite ca ceva s se ntmple, aceasta se va ntmpla fr mareefort. #nd condiiile nu sunt potrivite, c!iar i un mare efort nu va reui. " te mica mpreuncu vntul necesit o sensibilitate fa de condiiile existente.$xist momente pentru odi!n i retragere i momente pentru a te mica energic nainte." ti cnd s te miti i cnd s nu te miti este o c!estiune de bun sim i de intuiie. %ndireaabstractnupoateduce, prineansi, lapercepiaadevrat. $atrebuiecombinatcusensibilitatea emoional.#a s vezi lucrurile n mod corect trebuie s nelegi ct de mult ai investit emoional ntr-osituaie, ct i modul n care evenimentul apare i se desfoar n exterior.rebuie luate n considerare att realitatea interioar, ct i cea exterioar.&nii oamenispun c realitatea interioar determin realitateaexterioar. "liispun c ceaexterioar o determin pe cea interioar.'i unii i alii au dreptate.%ina nu ar exista fr ou - i vice-versa.#auza i efectul nu sunt lineare i secveniale. $le se manifest n mod simultan. (rin naturalor, ele au o micare circular. )u numai cauza determin efectul, dar i efectul determincauza.*spunsul lantrebarea+ceafost mai nti, oul saugina,-poatefi - ori nici unul, oriamndou. %ina i oul sunt creaii simultane..a toate ntrebrile de genul ori/ori trebuie s se rspund n acelai fel - altfel rspunsul va fifals.*ealitatea0upremnupoatefi neleasntr-uncadrudereferindual. $aincludeattrealitatea interioar, subiectiv, mpreun cu realitatea exterioar, obiectiv - ct iinteraciunea lor reciproc, spontan. oate contrariile sunt coninute nuntrul ei. *ealitatea0uprem e creaia acceptrii totale, a capitulrii totale i a iubirii totale, atotcuprinztoare.)u exist ceva care s fie separat de ea. #!iar i atunci cnd copacii sunt smuli din rdcin idui la vale de uvoi, nu e nici o tragedie, cci nu exist diferen ntre copac i uvoi.1n contrast cu fluxul *ealitii 0upreme se afl *ezistena care d natere diferitelor condiii.Distinciile, comparaiile, 2udecile intr n 2oc, iar cursul natural este ntrerupt.)atura *ealitii 0upreme este de a spune +Da-. $a are o exuberan natural i un entuziasmfiresc. 3rea s ia totul cu ea. $ fericirea personificat, pentru c ea consider totul i pe toica fiind ea nsi.*ezistenaspune mereu +)u-. (rin natura ei, aduce conflictilupt. 0eopune la oricei,astfel, ea este nefericirea personificat. "colo unde nu exist rezisten, nu exist nefericire. )efericirea opune ntotdeauna rezistenunor condiii. $a se constituie pe nite interpretripro sau contra.*dcina nefericirii este ataamentul.)u i cer acum s renuni la toate ataamentele tale. "ceasta, prietene, nu este un el realist.1i cer doar s devii contient de ataamentele tale, de percepiile tale, de interpretrile talepro i contra. 1i cer doar s observi cum ai fcut ca fericirea ta s fie condiionat.Dac vrei s nelegi necondiionarea, privete copacul micndu-se n btaia vntului. $ ceamai bun metafor pe care o poi gsi. #opacul are rdcini adnci i ramuri ntinse. 4os eneclintit, iar sus e flexibil.$ste un simbol al triei i al capitulrii.(oi dezvolta aceeai trie de caracter, micndu-te flexibil o dat cu toate situaiile din viaata. 0tai drept i fii nrdcinat n momentul de fa. #unoate-i nevoile, dar ngduie ca ele sfiesatisfcute cumtie viaa mai bine. )uinsistaca nevoile tale s fie satisfcute ntr-unanumit mod, cci, dac insiti, vei opune o rezisten inutil. runc!iul copacului se frnge,atunci cnd ncearc s se opun vntului.5ic-te o dat cu vntul63iaa ta e un dans6$a nu este nici bun, nici rea. $ o micare, un continuum."legerea ta este una simpl7 poi dansa sau nu. Decizia de a dansa nu te va scoate de pe ringulde dans. Dansul va continua n 2urul tu. Dansul va continua i tu eti parte din el.$xist o demnitate simpl n asta. e ncura2ez s te bucuri de pura stare de graie de a fi viu.Dac vei cuta n via un sens mai elevat, vei fi dezamgit. Dincolo de dans, nu se afl nici unsens.oate condiiile se desc!id nspre necondiionare. 8ii, pur i simplu, desc!is i prezent i veicdea n braele lui Dumnezeu. Dar mpotrivete-te c!iar i pentru o clip - i vei fi prins ntr-ocomplicaie fr rost, provocat de tine nsui.8iinele umane nu pot fi independente de realitatea condiionat, deoarece realitateacondiionat este o creaie a contientei umane.Oprii-v din ncercarea de a scpa de propriile voastre creaii. "cceptai-le, pur i simplu, aacum copacul accept vntul. Demnitatea voastr const n a deveni pe deplin umani, pe deplinreceptivi la propriile voastre nevoi i la nevoile altora.#ompasiuneanuvineprindetaareadentreagapaletaexperienei emoionale, ci prinparticiparea plenar la ea.&nii au spus c lumea asta e un loc al durerii. $ absurd. "ceast lume nu este nici bucurie, nicidurere, dei ai putea spune c e amndou n acelai timp."ceastlumeesteunlocncaresenatecorpul emoional i mental. )atereafizicimoartea faciliteaz, pur i simplu, dezvoltarea unei contiente gndire/sentiment, care esteresponsabil pentrupropriilesalecreaii. $ absurds negi importana acestui proces alnaterii. 'i este la fel de absurd s-l glorifici. )u exist fiin uman care s nu parcurg acesttraseu al naterii, fr s triasc att experiena bucuriei, ct i a durerii.0unt oare ambele necesare,"bsolut6 8r durere, mama nu ar putea scoate bebeluul din ea. 'i fr bucuria vieii nou-nscute, durerea n-ar avea nici un sens.Dar nu spune +acesta e un loc al durerii- sau +acesta e un loc al bucuriei-. )u cuta s faci dinexperiena ta ceea ce ea nu este. 8erete-te de interpretri care te-ar determina s accepinumai o parte din spectrul vieii.$xperiena mea aici nu a fost diferit de a ta.)u am biruit durerea. 5-am lsat n voia ei.)u am biruit moartea. "m pit prin ea de bunvoie.)u am slvit trupul i nici nu l-am condamnat.)u am numit aceast lume nici rai, nici iad, dar am profesat c ambele sunt propria voastroper."m intrat n dansul vieii la fel ca voi, ca s cresc ntru nelegere i acceptare, ca s trec de laiubirea condiionat la trirea iubirii fr condiii. )u exist nimic din ceea ce tu ai simit sauai trit ca experien, din care s nu fi gustat i eu. #unosc fiecare dorin i fiecare fric,deoarece am trit trecnd prin toate. 9ar eliberarea mea de ele nu a venit prin vreo dispensspecial.3ezi tu, eu nu sunt un dansator mai bun dect tine. 5i-am oferit, pur i simplu, disponibilitateade a participa i de a nva, iar aceasta e tot ce-i cer.:inevoiete6 (articip6 "tinge i las-te atins6 0imte totul6 Desc!ide-ibraele vieii i las-i inima s fie atins6 De aceea te afli aici6#nd inima se desc!ide, ea este plin de iubire. 9ar capacitatea ei de a da i a primi nu se maibazeaz pe nimic din exterior. :a druiete fr s se gndeasc la recompens, deoarece a daeste cel mai mare dar. 'i primete - nu numai pentru sine - ci pentru ca i alii s poat triexperiena darului..egile lumii acesteia nu i mai limiteaz pe brbatul sau pe femeia a cror inim este desc!is.'i astfel se ntmpl miracole - nu printr-o activitate special, ci doar ca o extensie a iubiriinsi.5iracolele nu vin dintr-o gndire linear, secvenial. $le nu pot fi planificate. )u poi nvanici s le faci, nici s le primeti. 5iracolele vin n mod spontan n inima care s-a desc!is i nmintea care a renunat la nevoia ei de a controla sau de a ti. #ci 5intea lui Dumnezeu enevinovat i atotdruitoare.$anu-ipoate refuzacele necesare,ntruct etipartedin $a. $a nu te cunoate ca fiindseparat. "semeneaunuiprintece se uitlaunicul sucopil. $ateprivetecustatorniciubire i afeciune.+1ntinde-i mnai primete aceste daruri-, te invit$a. Dar tu nu daiascultare c!emrii $i. 1n frustrarea ta, nu auzi 3ocea Divin care te c!em.(rivindn2urlacondiiilevieii talei gsindu-lenumai defecte, nueti contientcte-ncon2oar 9ubirea necondiionat a lui Dumnezeu. 'i totui, orict de departe te-ai simi tu deDumnezeu,nueti dect laungnddistan.'i momentul mntuirii taleestec!iaracum."mintete-i aceasta, prieten drag. #!iar acum, n acest moment, ori asculi 3ocea luiDumnezeu, ori eti prins, fr rost, n mre2ele propriei tale psi!odrame.#!iar acum eti fie fericit, fie gseti nod n papur mpre2urrilor din viaa ta.1ngduie-i s fii prezent n gndurile tale i ntreab7 +0imt eu. 1n acest moment, contient de9ubirea necondiionat a lui Dumnezeu pentru mine,-Dac rspunsul este +Da6-, vei simi cldura (rezenei Divine n inima ta. 9ar dac rspunsuleste +)u-, contiena ta te va face s-iamintetiacea (rezen is o atragictretine."ceast practic simpl nu poate da gre.1ncearc-o i convinge-te6 (e msur ce nvei s fii desc!is momentului prezent, vei deveni dince n ce mai contient de (rezena Divin n mintea i experiena ta.*ostul tu personal se va dezvlui n aceast contient lrgit, a2utndu-te s nelegi cumpoi fi de cel mai mare a2utor pentru tine nsui i pentru ceilali.#elenecesarevorprindeformnainteaoc!ilorti.5odul ncareapartevalsaadeseaperplex, dar nu vei 2udeca. )u vei cuta nod n papur nici ie, nici altora. 3ei nva s te lain voia situaiei de moment, fcnd tot ce poi i adstnd n tria propriei tale capitulri. Dincencemai multi vei ncredinalui Dumnezeuconsecinelei vei ti cdarul tuestentotdeauna acceptat ca atare. $l este ntotdeauna de-a2uns. "stfel, vremea autocrucificrii seva nc!eia i pacea va reveni n mintea ta. "tunci m vei vedea aa cum sunt eu cu adevrat,pentru c atunci vei fi dat natere #!ristosului din tine."tept acest moment cu mare bucurie i certitudine. 8iindc acesta este momentul adevrului.$ste sfritul a tot ceea ce nseamn separare.$ste sfritul a tot ceea ce nseamn suferin.(aul 8erriniIUBIRE FR CONDIIICe facem cu fotii$onica %erceanu& December '(&)Cred c* nevoia de asemenea subiect e mai de#rab* strin#ent*, dec+t ,nt+mpl*toare. Pentruc* noi, -$./, p*im cu dreptul ,n relaii i ieim cu st+n#ul 0i pe deasupra i fracturat!1. i mai presus de orice, pentru c* #reelile, dac* nu devin pietre de hotar, de#eaba ne ,mpiedic*m de ele.2e ,ndr*#ostim nebunete, ne d*ruim adolescentin, iubim matur i suferim divin. Cam acesta e tiparul fiec*rei relaii de -$. pro#ramat* de p*rini s* fie 3adev*rat*3. $ama ne"a spus c* sexul f*r* iubire e pentru desfr+nate, tata ne"a convins c* dra#ostea face cel mai satisf*c*tor sex i c* ,ntre aceste dou* hotare, Dumnezeu nu are ce c*uta. C*ci l ar strica toat* treaba, cu raiunea i plata p*catului! i"atunci ne arunc*m ,n valuri despre care tot ce tim e culoarea i fascinaia.Ca orice copil"femeie, marea 0de emoii1 ne ia ochii pentru c* ne promite imensitatea i ma#ia. Ca orice -$., marea nu e pentru plaj*, bronz i cuceriri, ci pentru tr*ire dincolo de raiune. Dar c+nd ne av+nt*m ,n valuri f*r* s* ne intereseze pericolul 0i chiar de"l tim, dorina de a tr*i e mai puternic* dec+t precauia!1, nimic din ceea ce e uman nutrece dincolo de mal, iar ce e divin se av+nt* cu noi..ubim. D*ruim muete, i de o facem vorbind, e pe o alt* limb* dec+t cea p*m+nteasc*. i ne"nele#e numai /, b*rbatul",n#er, trimis s* ne salveze, culmea, arunc+ndu"ne ,n neant. 4n fel de /ucifer pe care ,l urm*m pentru simplul 5 .4%!C promis. 6n orice mare sunt salvamari. Dar c+nd te arunci pentru a tr*i divin, nu stri#i dup* ajutor. ti si#ur* c* / nu ar l*sa vreodat* s* te ,neci. 7r face orice s* tr*ii fericii p+n* la ad+nci b*tr+nei, chiar de asta ar ,nsemna s* bea toat* apa. i s* r*m+nei doar voi doi, i lumea ,nm*rmurit* s* priveasc* de pe mal minunea..ubim. 7temporal i limitat de infinit. 2e risc*m viaa pentru pl*cerea riscului, nu pentru si#urana victoriei. 8ictoria e ma#ia, dac* e s* fie, dac* nu, e doar ad+ncimea riscului. i"n fond, / si#ur nu ne"ar l*sa s* risc*m dac* ar ti c* exist* cea mai mic* probabilitate s* 0naivitatea noastr* nu poate vedea dec+t visul, nu i contextul!1i cum mereu se ,nt+mpl* s* ne sufoc*m, / face realmente O9.C pentru noi, dar acestorice nu poate dep*i o vizit* la patul de spital pe care am ajuns risc+nd pentru doi, un 6$. P79 9:4 ,ntre dou* comaruri ale noastre sau un 3ti o femeie extraordinar*, vei fi fericit* cu un b*rbat care te va iubi. $erii!32u 0mai1 exist* nici un 5 .4%!C ,n aceast* ecuaie. i restul devine istorie. Dup* ce"a ajuns din !5, ,n 7 -O!5, penia noastr* scrie de fapt un scenariu absurd, terminatcu ,ntrebarea, la fel de absurd*; 3Ce facem cu .?3 2u v* spun 79 59%4., v* spun unul din cele mai fericite momente din via* este acela c+nd #*seti curajul de a pleca de l+n#* ceea ce nu poi schimba3!3Dumnezeu a spus;Toate ingrijorarile voastre sunt degeaba.8a in#rijorati daca da si va in#rijorati daca nu.8a #anditi la toate posibilitatile periculoase. 8a in#rijorati cu privire la in#rijorare.7r trebui sa stiti pana acum ca in#rijorarile va tra# in jos..nlocuiti in#rijorarea cu libertatea. !unteti liberi! !unteti fiinte libere pe Pamant! !unteti liberi sa nu va in#rijorati. .n#rijorarea va pre#ateste pentru dezastru, mic sau mare. !unteti liberi sa nu va in#rijorati. 2u trebuie sa va puneti in situatia de a trece prin ea.Procesul rasuflat al in#rijorarii va duce pe un drum pe care nu vreti sa mer#eti.Faceti o schimbare in viata voastra.2u vi s"a dat un procent de in#rjiorari. 2u exista o anumita cantitate de in#rijorare pe care trebuie sa o aveti in cursul vietii voastre. Daca un asemenea procent ar fi existat, l"atifi indeplinit acum mult timp..n locul incertitudinii pentru care va in#rijorati, oferiti"va un cadou. Daca sunteti fermieri si va in#rijorati in privinta recoltei, ima#inati"va frumusetea recoltei voastre, in momentulaparitiei ei. .ma#inati"va bo#atia ei. .ncetati sa va mai ima#inati ca e seceta sau inundatie.Daca va ingrijorati in privinta bolii, oferiti-va darul de a va imagina sanatatea.-iti realisti. %ineinteles ca de multe ori ati scapat neatinsi de #riji. 8"ati in#rijorat din plinsi totusi ati avut o recolta buna. 8"ati in#rijorat din plin, si ati avut o sanatate buna. !chimbati"va defectul de a va face #riji si de a va intreba, in calitatea de a va #andi la ceea ce va doriti cu ardoare..n#rijorarea este precum o iritatie a pielii. O scarpinati incontinuu. !carpinatul nu este un leac. 8reti in#rijorare sau vreti sa va indepartati de in#rijorare? u spun sa va indepartati. .n#rijorarea nu este un animal de companie, pe care sa il pastrati.Binecuvantati-va si nu va mai ingrijorati. .n loc sa va #anditi la toate dezastrele care se pot intampla, #anditi"va la toate binecuvantarile. .nsemnati"le.%inecuvantarile sunt in drum spre voi. %inecuvantarile au ajuns deja. %inecuvantarile sunt rezervate pentru voi. le sunt o concluzie evidenta..n#rijorarile, pe de alta parte, sunt simpli va#abonzi pe care i"ati cules de pe strada. !au ele sunt ca niste plante de care ati avut #rija, una cate una. Priviti"le cum cresc, dar nu produc fructe. le nu produc decat si mai multe #riji. le sunt precum iritatia pielii. Cu cat va scarpinati mai mult, cu atat va scarpinati si mai mult..u spun ca, acum, voi trebuie sa lasati #rijile sa iasa pe fereastra. Deschideti fereastra mintii voastre si dati drumul #rijilor. le nu merita sa le pastrati. 2u numai ca nu merita, dar sunt si dureroase. 2u au nicio valoare si nu aduc decat durere. posibil sa spuneti ca nu va puteti opri din a va in#rijora despre un lucru sau altul. u spun ca va puteti opri. .n#rijorarea nu este precum un loc de munca, pe care trebuie sa il pastrati. 2u avcti tot timpul din lume, ca sa va in#rijorati. 7ti hranit toate #rijile din lume.2iciuna nu v"a scapat. 8a spun sa scapati de #riji.Poate ca dispuneti de prea mult timp. 7tunci luati"va un al doilea loc de munca, sau oferiti"va voluntar undeva, sau tricotati un pulover. Daca tricotati un pulover, veti incepe sa va faceti #riji in privinta ochiurilor ratate? $ai bine asa, decat toate celelalte #riji pe care le"ati nutrit.?rijile sunt precum varsatul de vant. Pur si simplu, nu il vreti. 2u va sunt de folos. 2u va mai faceti #riji si nu va mai trebui apoi sa va refaceti de pe urma lor. 7 va face #riji este oboala a mintii. xista un leac. .ncetati sa mai acceptati #riji. ?rijile nu sunt menite a fi un mod de viata pentru voi.le sunt o pedeapsa de care trebuie sa va eliberati sin#uri.Eliberati-va de griji, chiar acum. Va multumesc. >5ext din > !crisori din cer3 scris de ?loria @endroff!a va fie de folos,Doamne ajuta!Cum sa te conectezi cu Sinele tau Superior-iecare dintre noi este conectat cu divinitatea.!inele nostru !uperior trascende mult intele#erea mintii constiente. 7ceasta este puterea la care au apelat toti invatatorii si #eniile timpului . De asemenea,este locul ma#iei si miracolelor din viata noastra..ata cativa pasi pe care ii puteti urma pentru a va conecta cu !inele vostru !uperior;FITI !I"I DE #$EDI"T% &I %&TET%TI-V% !% $E'&IT% Primul pas este sa crezi ca ai un !ine !uperior ca sa poti stabili o comunicare cu el.7poi asteapta"te ca aceasta comunicare sa se imbunatateasca pe zi ce trece pe masura ce te concentrezi pe cresterea interioara..-ara aceste doua cereri esentiale este #reu sa obtii ceva in viata chiar si numai la nivel fizic.Pentru cresterea ta interioara aceste calitati sunt esentiale.Cand iti setezi intentia de a te conecta cu !inele tau superior ,iti revizuiesti aceasta intentie zilnic si iti pastrezi determinarea pana succesul este al tau.!untem obisnuiti sa privim lucrurile din punct de vedere materialistic ne#lijand rolul spiritului.Pentru a stabili un contact strans cu taramurile spirituale trebuie sa avem intrea#a noastra minte"constienta si subconstienta" con#ruenta cu scopul nostru.Cu alte cuvinte fara sa credem cu adevarat in existenta lor nici nu vom putea sa luam le#atura cu lumea spirituala.ET$E#ETI TI( I" &)!IT'DI"E &I (EDIT%TIE-aceti"va re#ulat timp pentru voi in care sa fiti sin#uri .4n loc linistit este de preferat. Doar stati fara sa va asteptati la nimic.24 -7C5. 2.$.C./a inceput va puteti simti inconfortabil sau straniu. .nsistati.Dati timp si spatiu !inelui vostru superior sa se faca auzit.Puteti face asta in timpul unui eveniment din viata voastra prin care treceti. /uati o pauza si stati ,meditand./a un moment dat se va intampla ceva foarte sincronizat cu ce va trebuia, sau veti auzi o voce in #and care va spune ce aveti de facut ,veti primi o revelatie ful#eratoare.5oate marile idei au venit in liniste,meditatia fiind buna si pentru ca va obli#a mintea sa faca o pauza0palavra#eala noastra interioara este continua1%tunci cand mintea tace vorbeste Intelepciunea din fiecare.Puteti vizualiza in voi o lumina cand meditati sau va puteti urmari respiratiile sau vizualizati un #lob de lumina in dreptul plexului vostru solar.04ndeva in dreptul inimii1TI"ETI '" *'$"%!!crieti #andurile,emotiile,sentimentele si viziunile avute intr"un jurnal.7cest lucru va va ajuta sa intrati ,n contact mai strans cu profunzimile intuitiei interioare. Puteti cere intrebari !inelui !uperior aici,in jurnal, si apoi notati orice raspunsuri primiti.Cu ca veti face asta cu credinta si asteptari pozitive cu atat mai repede veti primi raspunsurile de care aveti nevoie.%VETI DI%!)+ I"TE$I)$Cautati sa aveti mereu un dialo# interior cu !inele vostru superior. 5imp de )( de zile setati"va intentia sa pastrati un contact zilnic cu el.!puneti asa;>stiu ca esti acolo si vreau sa te cunosc si sa iti acord atentia mea.5e ro# sa incepi sa imi vorbesti si sa ma #hidezi in viata.32u va in#rijoarati daca acest dialo# este la inceput doar monolo#ul vostru,amintiti"va ca nu i"ati cerut parerea de decade intre#i.Persistati cu acest dialo# interior ca si cand ati vorbi cu prietenul vostru cel mai bun,spuneti"i dorintele ,temerile,puneti inrebari apoi asteptati raspunsurile.ELE VO VE!".#%'T%TI !E#TI!E DE VI%T%Priviti viata ca pe o scoala plina de mister.5oata viata noastra,evenimente, oameni si situatii au fost create ca fiecare dintre noi sa invatam lectiile de viata care ne"au fost necesare pentru a evolua spiritual.7bordati viata ca si cand tot 4niversul conspira pentru binele vostru cel mai inalt si mai mare.De fiecare data cand se intampla ceva in viata voastra,fie ca este bun sau rau intrebati"va !inele superior daca este lectia voastra.Pe masura ce veti incepe sa vedeti viata ca un joc in care voi jucati rolul principal ,rolul !inelui !uperior va deveni din ce in ce mai evident in viata fiecaruia. 5ot ce descoperiti notati in jurnal.")T%TI-V% VI&E!E7steptati"va ca !inele vostru superior sa va vorbeasca in vise..nainte de culcare faceti cateva exercitii de intindere pentru a va relaxa corpul apoi puneti o intrebare !inelui !uperior si asteptati"va la un raspuns.Cand va treziti notati"va tot ce va amintiti din ceea ce ati visat.F)#'&%TI-V% E %I#I &I %#'(Cand mancati concentrati"va pe faptul ca mancati.!imtiti doar mancarea din #ura,consistenta,#ust,mirosnu faceti altceva in acest timp. Cand va plimbati concentrati"va pe plimbare,simtiti pasul,pamantul ,mirosul din aer. Ceea ce conteaza este doar momentul de acum..ce a fost nu se intoarce si viitorul nu a venit inca../ucrati saava eliberati mintea de #riji,iluzii sau nevoia de a prezice viitorul.liberati dezordinea mentala si faceti loc astfel .ntelepciunii !inelui superior sa intre.$%BD%$E% E&TE E&E"TI%!% E"T$' $E'&IT% &I $)+$E&7mintiti"va,poate v"ati petrecut intrea#a viata in afara !ursei. Dureaza ceva timp pana sa va reconectati .Practicati acesti pasi zilnic si cu timpul veti primi toate raspunsurile de care aveti nevoie.#inele vostru #uperior vrea sa va vorbeasca. De fapt, chiar si numai a vorbi de el ca deceva diferit de voi, este un lucru contradictoriu.&I"E!E T%' &'E$I)$ E&TI T',%devaratul -tu.%sa ca reconectea/a-te cu tine,!a va fie de folos,Doamne ajuta!!ursahttp;AABBB.the"open"mind.coMesaj de la Arhanghelul Mihail Lasati iubirea si bucuria sa fie ghidul vostru!Dra#i mei iubiti,intr"adevar eu,$ihail,va salut si va spun ca totul este bine!!a stiti ca din nou ati atins un punct puternic al unui nou inceput care prin #andurile , semnatura personala vibrationala si prin intentiile voastre sunteti capabili sa"l transformati intr"o Calatorie noua,suneti capabili sa cocreati constient un drum alaturi de .ubirea divina catre un alt nivel al bucuriei,al unui vibrant fel de a fi,al sanatatii,abundentei si iubirii din viata voastra..n#erii te inconjoara cu vibratia .ubirii neconditionae si a %ucuriei pentru a te pre#ati de acest drum.!a stiti ca .ubirea si %ucuria sunt cele mai puternice vibratii din 4nivers si simpla chemare a acestor vibratii in voi ,in jurul vostru si in viata voastra nu numai ca va va aduce o noua experienta pozitiva dar iubirea si bucuria va vor proteja ener#iile,mintea corpul si spiritul de absorbirea nedorita a ne#ativitatii ,indoielii ,fricii si ale vibratiilor joase de la altii sau din lume.ste adevarat, exist* ,nca vibratii dense prezente ,n form* fizica.Pot fi prezente in semnatura voastra ener#etica.Desi le suportati puteti ale#e sa va eliberati de ele acum ,si,este adevarat,sa mai aveti nevoie sa faceti asta in viitor..n viata de zi cu zi poti absorbi vibratiile toxice ,dar si indoielile si frica din #andurile altora,nu neparat de la cineva cu care te"ai intalnit,poate fi o persoana pe lan#a care doar ai trecut sau ai vorbit.!unteti -iinte sensibile,ener#etic vorbind si sunteti conectati toti cu 5ot ce este,ener#iile voastre in mod natural con#rueaza si se combina cu ale celor din jurul vostru.7sa cum va spuneam,stand intr-o vibratie a iubirii si bucuriei sunteti protejati, nu veti mai absorbi negativitatea atunci cand incepeti voi sa va indoiti cat de putin de puterea voastra interioara,cand voi aveti #riji sau teama deveniti ca un ma#net care atra#e foarte rapid aceste ener#ii intunecate.7tunci cand aveti o teama cat de mica este ca si cand ati deschide o usa si ati pune un stea# pe care scrie>7ici indoiala este binevenita aici3De aceea va repet,stati intr"o stare a iubirii si bucuriei si stea#ul vostru va spune-%ici iubirea este binevenita. Dra#ul meu,chiar acum o sfera de /umina si %ucurie te protejeaza.!entimentul ca esti iubit,sentimentul ca esti plin de bucurie lasati"l sa patrunda -iinta ta...nchide ochii si simte aceasta sfera in jurul tau,poate ca la inceput te vei simti inconfortabil ,caci atunci cand .ubirea si %ucuria patrund in -iinta ta ,in aura,mintea,corpul si spiritul tau vor arunca afara ener#iile dense,#rele, ne#re,#ri, tristeteasi frica din #andurile tale.5oate aceste vibratii #rele pe care tu le"ai absorbit sunt acum eliberate!/asa"le sa plece si intra in /umina! .xpira si elibereaza"le pe toate ..nspira /umina.Ceea ce este mai uimitor despre .ubire si %ucurie este ca sunt nelimitate.2u exista limita la .ubire si nici la %ucurie.Cu cat va veti elibera de ener#iile dense cu atat sfera de /umina si .ubire va deveni mai puternica, tot mai multa iubire si tot mai multa lumina va va ridica vibratiile.respirati sirelaxati"va..ma#inati"va cum inspirati .ubire,/umina,%ucurie,cum acestea va lumineaza aura,cum corpul mental este eliberat de teama 0expirati"o1,eliberati"va de ne#ativ..expirati.8a vorbeam despre semnatura ener#etica, este important sa intele#eti ca gandurile pe care le aveti, credintele voastre va creea/a e0perintele pe care le aveti sau nu. ?andurile pe care le ai se invart in jurul semnaturii tale ener#etice pana cand in mod constient le schimbi sau intri in contact cu altcineva si din acea interactiune ener#iile tale pot fi ridicate daca este vorba de o persoana vesela si iubitoare.Dar cand este nevoie sa vorbesti sau sa mer#i cu cineva care are vibratii ne#ative,aceasta interactiune te poate afecta. 2u se va ntampla nimic daca scutul vostru de .ubire si %ucurie este intact si puternic, dar repet; orice #and de teama sau de #rija va permite indoielilor sa intre ,va distru#e acel scut si nu ai nevoie de asta in semnatura ta ener#etica 0 de mai multe #riji,temeri si indoieli1Prin interactiune orice vibratie se poate schimba,dar puteti oricand sa chemati .n#erii sau pe mine,7rhan#hel $ihail.7tunci cand apelati la .n#eri si spunetiC-!uati aceasta vibratie grea de la mine. ei imediat fac asta si inlocuiesc totul cu iubire,bucurie si intr"un mod plin de compasiune va lumineaza drumul ,va ridica vibratile ,astfel incat voi sa va simtiti iar centrati in -iinta voastra,centrati in .ubire.Chiar daca ati stat &( ani cu cea mai ne#ativa persoana din lume,chemarea .n#erilor va varidica imediat vibratia si va va schimba viata.Chemati in#erii ,pe mine si spuneti;-Ingeri,%rh (ihail,ajutati-ma,!uati aceasta negativitate din aura mea,din mintea,trupul si spiritul meu si eliberati totul in !umina.%jutati-ma sa simt pre/enta Iubirea 'niversului ,sa patrund in Bucuria 'niversala care este aici si acum.(ultumesc.&i asa va fi. !puneti mereu in #and-Da,da bucuriei si da iubirii , si semnatura voastra ener#etica va fi realiniata pentru binele vostru cel mai inalt si mai mare ,adaptata la iubirea divina si bucuria care va serveste ,va protejeaza ,care va aduce binecuvantari in viata!!unteti acum in punctul puternic al unui nou inceput,cu iubire si bucurie in aura si semnatura voastra ener#etica si asa cum intentiile voastre va creeaza experientele,din iubire si bucurie veti avea parte doar de binecuvantari.Cu bucurie,lasati .ubirea sa va ridice vibratiile!.nteractionati cu taramurile an#elice,,lasati aceasta interactiune sa fie un punct de cotiturapentru voi,sa fie o trezire, lasati sa va ajute si inspire sa ramaneti in .ubire si %ucurie!i apoi veti vedea ca atunci cand va intalniti cu altii ii puteti inspira spre vindecare, binecuvantari,bucurie si iubire doar prin simpla intentie de a va pastra ener#iile inalte,vibratiile pozitive.7dmit ca exista provocari in viata fiecaruia ,lumea este intr"o continua schimbare.Poti ale#e sa ramai in bucurie indiferent de furtuna din jurul tau.Pe masura ce trezirea voastra va avea loc ,veti fi capabili sa faceti un pas in afara situatieicare va preocupa si sa cereti ajutor divin;-Ingeri,absorbiti negativitatea din jurul meu, curata-ti-mi si ridicati-mi vibratiile, ajutati-ma sa ma elibere/ de frica din gandurile mele si ajutati-ma sa ma deschid catre iubire si bucurie in viata mea.%jutati-ma sa difu/e/ iubire si bucurie tot timpul, sa impartasesc bucurie si iubire cu toti cei cu care ma intalnesc.%jutati-ma sa ramana centrat1a2 in bucurie si iubire si multumesc ca faceti asta,amin,.Daca veti cere cu sinceritate veti avea toate astea./ucrul important este sa ramaneti centrati ,sa va intoarceti de fiecare data la /iniste, la Calm.7cestea sunt vindecatoare,va aduc claritate si va aliniaza ener#iile astfel incat sa fiti conectati la .ubirea divina.liberati"va de teama,de indoieli si ramaneti calmi.Din aceasta stare spuneti;-%rhanghel (ihail,te rog taie toate cor/ile fricii care ma secatuiesc de energie. si asta voi face,este capacitatea mea..nspira .ubire si %ucurie si permite"le sa iti umple intrea#a -iinta..ubirea si %ucuria te servesc intotdeauna si sunt lan#a tine mereu.-a din bucurie o prioritate.-a doar ceea ce iti aduce bucurie si este venit din iubire.-a din distractie o prioritate,intele# ca ai responsabilitati si indatoriri ,dar fa"ti timp si pt distractie si bucurie.Imbratisea/a Iubirea si Bucuria si Iubirea si Bucuria te vor imbratisa. 7ceste forte din 4nivers te vor ajuta sa iti implinesti scopul..ubirea si bucuria sa iti fie #hid,priveste catre ceea ce iti aduce bucurie si mer#i in acea directie.2oi suntem intotdeauna aproape de tine,te protejam si #hidam sa iti ridici vibratiile astfel incat sa te conectezi direct cu !ursa,cu Dumnezeul din tine, asta te va vindeca.u,7rhan#hel $ihail plec acum si va binecuvantez.!unteti atat de iubiti si permanent infuzati cu sentimente de .ubire si sentimente de %ucurie.Pastrati"le in viata voastra. . #entimentul reli#ie3 ,n ,ntre# 4niversul, Hiaceea este .ubirea. Oi c* exist* un si#ur Dumnezeu iubitor Hi bl+nd al tuturor, care este ,ns*Hi !ursa c+t Hi $ateria tuturor c+tor exist* Hi care exist* Hi ,n noi.;;. Gn numele compasiunii 2i a non-violentei% ve3i deveni treptat vegani 2i protectori ai !aturii 2i 8lanetei% con2tienti)/nd c suntem cu to3ii parte din ea. 2e vom reinte#ra treptat ,n 2atur* Hi atunci ener#iile noastre nu vor mai fi conflictuale vizavi de 2atur*. 2u vom mai folosi nicio urm* de a#resiune asupra animalelor, asupra plantelor, asupra apelor, asupra p*m+ntului, conHtientiz+nd profund c* deoarece suntem 427 cu ele, producem un r*u cumplit atunci c+nd le a#resam.!per c* acum v* simIiIi mai ,nIeleHi, mai bine, mai liniHtiIi, dup* ce aIi citit aceste r+nduriHi HtiIi c* suntem ,mpreun* ,n aceast* c*l*torie!3 ealitatea +i)ic este ca o oglind la propriu. (/nd priveti n oglind i ve)i re+lecia% expresia chipului tu% dac eti ncruntat% nu te duci la imaginea re+lectatn oglind s ncerci s-o +ore)i s )/mbeasc. $sta nu va +unciona niciodat. 8entru c n realitate acolo nu este nimic. -otul se ntoarce la tine. Eac vrei ntr-adevr s ve)i re+lecia )/mbind% tii c singurul lucru pe care-l poi +ace este s alegi s )/mbeti tu n primul r/nd. i atunci% re+lecia nu are alt alegere dec/t s-i ntoarc )/mbetul. Gns% noi nelegem c majoritatea voastr a +ost nvat exact invers. $st+el c% atunci c/nd vor ca ceva s se schimbe n realitatea lor% muli de pe planeta voastr vor ncerca H ntr-un mod +oarte % +oarte obositor H s ncerce s schimbe lumea exterioar n loc s-o schimbe pe cea interioar. (eea ce +ace toat di+erena.: H Iashar$udiobooJ cDhart 5olle " Puterea Prezentului cDhart 5olle " 4n Pamant nou cDhart 5olle " /inistea vorbeste !tefano lio DQ7nna " !coala zeilor /e#ile %ela#ine $editatii in limba romanaO ... &'-ebruarE Despre blesteme...cu dra#! Cand auzi cuvantul >blestem3 fie te ia cu fiori pe sira spinarii, fie razi... &&-ebruarE.n umbra ta suntem noi! 2e vezi? $"am intors la clasici! /a 7ivanhov! !i ma bucur ca am facut"o, mai ales in... &&-ebruarEChiar vrei sa ai dreptate? .n sistemul, cultura si educatia de care am >beneficiat3, motorul care sta ...8arteneri valorosi1(omentarii recente Rozma !imon on Dilemele re,ncarn*rii 7Dena Rumara on 8ampirii ener#etici si strate#iile de lupta impotriva lor Rolozsvari 7n#ela on 5acerea !ensei on Curs de miracole F xerciIii F .ntroducere i /ecIia ((& ?ina on Curs de miracole F xerciIii F .ntroducere i /ecIia ((& ?ina on Curs de miracole F xerciIii F .ntroducere i /ecIia ((& ema on cDhart 5olle F !faturi S() mihaela on Curs de miracole F xerciIii F .ntroducere i /ecIia ((& .onut on 7D8794/ F Doare sau libereaza aura on Curs de miracole F xerciIii F .ntroducere i /ecIia ((&(hestiuni elementare3 9ealitatea fizic* este ca o o#lind* la propriu. C+nd priveti ,n o#lind* i vezi reflecia, expresia chipului t*u, dac* eti ,ncruntat, nu te duci la ima#inea reflectat* ,n o#lind* s* ,ncerci s"o forezi s* z+mbeasc*. 7sta nu va funciona niciodat*. Pentru c* ,n realitate acolo nu este nimic. 5otul se ,ntoarce la tine. Dac* vrei ,ntr"adev*r s* vezi reflecia z+mbind, tii c* sin#urul lucru pe care"l poi face este s* ale#i s* z+mbeti tu ,n primul r+nd. i atunci, reflecia nu are alt* ale#ere dec+t s*"i ,ntoarc* z+mbetul. 6ns*, noi ,nele#em c* majoritatea voastr* a fost ,nv*at* exact invers. 7stfel c*, atunci c+nd vor caceva s* se schimbe ,n realitatea lor, muli de pe planeta voastr* vor ,ncerca F ,ntr"un mod foarte , foarte obositor F s* ,ncerce s* schimbe lumea exterioar* ,n loc s"o schimbe pe ceainterioar*. Ceea ce face toat* diferena.3 " %asharCele !" legi&&-ebCate#orE; Dezvoltare spiritualaComments; 2o comments2u e vorba de >Cele &( Porunci3 cum le stim noi din %iblie. 2u e vorba poate nici de >le#i3 in sensul propriu al cuvantului. /e"as zice &( principii dupa care se manifesta 4niversul. &( explicatii despre cum functioneaza schimbul de ener#ie in 4nivers. &( explicatii simple pentru a fi intelese de toti oamenii.Cu credinta ca aceste >le#i3 va vor ajuta sa patrundeti mai usor tainele manifestarii materiei;&. 8"am creat dup* chipul Hi asem*narea lui Dumnezeu.'. Dumnezeu este creatorul.K. !unteIi trei fiinIe ,ntr"una sin#ur*. PuteIi numi aceste trei aspecte ale fiinIei cum doriIi; 5at*l, -iul Hi !f+ntul DuhC minte, trup Hi spiritC supraconHtient, conHtient Hi subconHtient.). CreaIia este un proces care provine din aceste trei p*rIi ale trupului vostru. 0 *-oulouse,7onferin,( improvizat(=ntrebare; >$aestre, vreIi s* ne spuneIi diferenIa pe care o faceIi ,ntre iubire Hi sexualitateHi cum putem folosi sexualitatea ,n viaIa spiritual*?3..at* o ,ntrebare foarte interesant* pentru c* ea atin#e ceea ce este mai important ,n viaI* Hiintereseaz* pe toat* lumea. C+nd vorbim despre matematic*, despre astronomie, despre chimie, despre fizic*, evident este minunat, dar aceste probleme intereseaz* puIin lumea. Dar ar*taIi"mi o persoan* pe care problema iubirii nu o intereseaz*! Da, tineri sau chiar b*tr+ni 2u aH zice c* sunt at+t de calificat pentru a r*spunde la toate ,ntreb*rile pe care le ridic* aceast* problem* Ceea ce posed, ,n mod special, este faptul c* ,mi place s* v*d mereu lucrurile dintr"un punct de vedere foarte semnificativ pentru mine, Hi am cheltuit totul, am consacrat totul ,n viaIa mea pentru a avea acest punct de vedere.8oi spune la ,nceput dou* cuvinte despre acest punct de vedere astfel ,nc+t aceia care vin pentru prima oar* s* nu ,nceap* s* m* critice spun+nd; >Oh, lV, lV eu am citit c*rIi despre iubire Hi sexualitate ,n care se spuneau multe lucruri C+t de neHtiutor este acest instructor!3. i da, sunt neHtiutor, de ce nu? Dar aceia care scriu aceste c*rIi nu aveau cu certitudine punctul meu de vedere Hi nu au ,nIeles aceast* problem* cum o ,nIele# eu. 8* las s* v* informaIi citind, dac* doriIi, ceea ce medicii, psihiatrii etc. au spus despre sexualitate Hi eu v* voi conduce spre un alt punct de vedere aproape necunoscut deocamdat*.Care este acest punct de vedere? 4neori m"am amuzat d+nd acest exemplu; 4n profesor, absolvent a trei sau patru universit*Ii, lucreaz* ,n laboratorul s*u ,n care face tot felul de experienIe, de calcule Dar iat* c* fiul lui, de doisprezece ani, care se joac* ,n curte, se urc* ,ntr"un pom, Hi de acolo stri#*; >5at*, ,i v*d pe unchiul Hi m*tuHa mea care se apropie3. 5at*l, care nu vede nimic, ,l ,ntreb* pe copil; >/a ce distanI* se afl*? Cum sunt ,mbracaIi?3. Oi copilul ,i d* toate informaIiile. 6n ciuda HtiinIei sale, tat*l nu vede nimic, ,n timp ce copilul, care este mic Hi neHtiutor, vede foarte departe, pentru c* punctul lui de vedere este diferit; el s"a urcat foarte sus, ,n timp ce tat*l s*u r*m+ne jos.vident, nu este dec+t o ima#ine, dar ea v* va face s* ,nIele#eIi c*, dac* este folositor s* aveIi calit*Ii Hi cunoHtinIe, punctul de vedere este foarte important. .ar eu tocmai acest punct de vedere l"am c*utat ,ntotdeauna. 8"am mai spus, eu nu sunt nici at+t de inteli#ent,nici at+t de instruit, sunt un copil de doisprezece ani Hi am r*mas neHtiutor, dar am fost urcat pe o culme de unde v*d, ceea ce alIii, chiar Hi cei mai mari savanIi, nu v*d. 6mi recunosc mediocritatea, dar trebuie s* spun c* mi s"a dat un punct de vedere care m* face s* v*d totul complet diferit.!* vezi universul din punctul de observaIie al P*m+ntului nu este acelaHi lucru ca a"l vedea din punctul de observaIie al soarelui. 8eIi spune; >!oarele r*sare, soarele apune !telele apar Hi dispar3. Da, este adev*rat, dar Hi fals. ste adev*rat pentru c* din punctul de observaIie al P*m+ntului, al viziunii #eocentrice, aveIi dreptate. Dar ,n realitate, nu este adev*rat pentru c* nu v* plasaIi ,n punctul de vedere heliocentric. 5oIi privesc din punctul de observaIie al p*m+ntului, Hi din acest punct de vedere au dreptate. i ,Hi spun; >5rebuie s* m+nc*m, s* c+Hti#*m bani, s* ne culc*m cu femei3. Dar dac* s"ar plasa ,n punctul de observaIie solar, adic* al vieIii divine, spirituale, ar vedea ,n mod diferit lucrurile. .ar eu posed acest punct de vedere, el ,mi permite s* v* prezint natura iubirii Hi a sexualit*Iii cu totul ,ntr"un alt mod./a prima vedere este dificil s* separi sexualitatea de iubire. Dac* r*m+ne ,n planul fizic, ele aproape c* se confund*. !exualitatea este o tendinI* natural*. .nstictul sexual ,i ,mpin#e pe animale Hi pe oameni s* se reproduc* Hi natura este aceea care aranjeaz* astfellucrurile pentru ca speciile s* nu dispar*. Dar ,n sexualitate nu exist* nici un fel de iubire..ubirea este o forI* care vine de foarte sus, ,n timp ce sexualitatea vident, este Hi ea o ener#ie ce vine de foarte sus, este o ener#ie divin*, dar cobor+nd ,n fiinIa uman*, ea este influenIat* de ceea ce reprezint* fiecare om, Hi dac* el se comport* ca un animal, aceast* ener#ie nu se mai manifest* ca o ener#ie divin*.5otul vine de la Dumnezeu Hi tot ceea ce se manifest* ,n om ca ener#ie este, la ori#ini, o ener#ie divin*C dar aceast* ener#ie produce efecte diferite ,n funcIie de conduc*torul prin care ea se manifest*. O putem compara cu electricitatea. lectricitatea este o ener#ie a c*rei natur* o i#nor*m, dar dac* trece printr"o lamp*, ea devine lumin* Hi cu toate acesteaelectricitatea nu este lumin*. 5rec+nd printr"un reHou, ea devine c*ldur*C trec+nd printr"unma#net, devine ma#netismC trec+nd printr"un ventilator, devine miHcare. 6n acelaHi fel, exist* o forI* cosmic* ori#inal*, care ia un aspect sau altul ,n funcIie de or#anul prin care trece. C+nd este vorba despre creier, devine inteli#enI*, raIionamentC c+nd este plexul solar sau centrul De ce acest b*rbat nu s"a ataHat de o alt* persoan*, de o femeie,n v+rst* Hi ur+t*, sau de un alt b*rbat? Da, dac* analiz*m, descoperim, cel puIin, un #rad sc*zut de sexualitate.!exualitatea posed*, deci, #rade, Hi atunci c+nd #radele superioare, ale acestei forIe cosmice, vin s* v* invadeze, comunicaIi cu re#iunile celeste, ,n loc s* v* satisfaceIi numai c+teva senzaIii fizice Hi primitive, asemenea unora care, de ,ndat* ce dorinIa li s"a potolit, se respin#, se p*r*sesc sau chiar ,ncep s* se bat*. Ceea ce conteaz* pentru ei este, numai, s* se descarce, s* se calmeze, s* se uHureze, iar dac* dup* un timp aceast* ener#ie se acumuleaz*, din nou, ,n fiinIa lor, ei redevin sur+z*tori Hi tandri. !unt calcule, strata#eme pe care le"a #*sit omul pentru satisfacerea propriei animalit*Ii..ubirea Hi sexualitatea nu trebuie, deci, confundat*. ste normal s* avem nevoi, dorinIe, mai ales atunci c+nd suntem tineri. 2atura, care a prev*zut totul, a considerat c* era un lucru necesar pentru propa#area speciei. Dac* b*rbatul Hi femeia r*m+neau reci, unul ,n faIa celuilalt, dac* ar fi fost lipsiIi de aceste impulsuri Hi instincte, ar fi fost sf+rHitul omenirii. 2atura este, deci, aceea care le ,mpin#e pe creaturi s* se apropie fizic, dar iubirea ,nseamn* altceva.De c+te ori, fraIi Hi surori, vin s* m* ,ntrebe dac* eu consider c* se pot c*s*tori! Dar ,n acel moment pun Hi eu anumite ,ntreb*ri ca s*"Hi dea seama dac* aceast* problem* este bine clarificat* ,n mintea lor. u ,i ,ntreb; >Cum v* iubiIi? !imIiIi numai o atracIie fizic*, sau v* iubiIi pentru sensibilitatea voastr*, pentru felul vostru de a tr*i emoIiile? 7poi aveIi, deopotriv*, vreo atracIie intelectual*? 8* apreciaIi mutual felul vostru de a #+ndi Hi a vedea lucrurile? 2umai dac* sunteIi ,n armonie ,n aceste trei lumi c*s*toria voastr* va fi ideal*. -iindc* fiecare, dintre aceste trei domenii, ,Hi are particularit*Iile sale, natura sa3.7tracIia fizic* nu dureaz*, deseori, mult* vremeC dup* puIin timp, v* simIiIi satisf*cuIi Hi chiar dez#ustaIi. 6n vreme ce, celelalte dou* domenii sunt mai stabile. Dac* nu sunteIi de acord ,n domeniul sentimentelor Hi al ideilor, chiar dac* ,n domeniul fizic sunt ,ndr*#ostiIi nebuneHte, dup* o vreme v* veIi ,nfrunta. 7tunci c+nd senzualitatea ,ncepe s*se calmeze, c+nd sunteIi satisf*cuIi, c+nd aIi v*zut Hi aIi #ustat totul, atunci apar din ce ,n ce mai mult ideile Hi tendinIele profunde, Hi astfel ,ncepeIi s* v* ,nfruntaIi, s* discutaIi, p+n* c+nd, uneori, ajun#eIi s* v* ucideIi reciproc.7tenIie, tineretul nu se #+ndeHte niciodat* suficient la aceste lucruri. Din moment ce un b*iat Hi o fat* se simt atraHi fizic, ,Hi ,nchipuie c* este de ajunsC ei nu iau ,n consideraIie celelalte dou* domenii pentru a vedea dac* se ,nIele# Hi astfel ne#lijeaz* aceast* problem*, apar, apoi, inconvenientele, chiar pr*p*stiile, Hi lucrurile sf+rHesc prost De c+te ori nu am constatat"o! .ar uneori exist* contrariul. xist* oameni care nu au unul pentru cel*lalt nici o atracIie fizic*, nu se pot, nici m*car, suporta Dar iat* c* au aceleaHi idei, aceleaHi tendinIe, aceeaHi filozofie, Hi este formidabil! i ,ncep s* se viziteze, apoi ajun# s* se admire Hi s* se iubeasc* at+t de mult ,nc+t, chiar Hi ,n planul fizic, sf+rHesc prin a se #*si foarte seduc*tori. .deile sunt foarte importanteC iat* ceea ce trebuie s* ,nIelea#* tinerele Hi tinerii, altminteri ei risc* s* se despart* foarte repede. .ubirea, la prima vedere, nu este suficient*. ste necesar* o ,nIele#ere ,n cele trei lumi; fizic*, afectiv* Hi intelectual*.OtiIi cum se ,nt+mpl* toate acestea la turci sau chiar Hi la alte popoare 7desea, ,n trecut,tinerii se c*s*toreau f*r*, m*car, s* se fi cunoscut vreodat*. P*rinIii, sau chiar suveranul statului, ,i c*s*toreau, f*r* ca ei s* se fi v*zut sau cunoscut. 6n aceste condiIii ap*reau, deseori, surprize. C+nd o femeie se vedea m*ritat* cu un cocoHat, cu un chior, cu un olo#Csau invers, primele zile erau ,n#rozitoare, dar dup* o vreme ei ,Hi descopereau, ,ncet",ncet, tot felul de calit*Ii Hi se iubeau, era formidabil! 6n timp ce ast*zi, ei se ale# ,mpotriva curentului Hi se c*s*toresc ,mpotriva voinIei p*rinIilor, ,mpotriva tuturor, Hi dup* puIin timp se despart, cu toate c* ei ,nHiHi s"au ales. Cum s* explic*m toate aceste fenomene? 2u le putem explica numai prin sexualitate, prin erotism sau cum ,ncearc* sexolo#ii s* o fac*. De altfel, ei nu Htiu de ce, la ora actual*, exist* din nou at+t de mulIi homosexuali 6n sf+rHit, reIineIi c* ,nainte de c*s*torie trebuie s* v* studiaIi bine pentru a vedea dac* v* ,nIele#eIi bine ,n domeniile estetice, afectiv, filozofic, Hi abia apoi s* v* #+ndiIi la domeniul fizic, altfel v* asumaIi mari riscuri.Pentru a reveni la ,ntrebarea voastr*, despre iubire Hi sexualitate, v* voi spune c* sexualitatea este o tendinI* pur e#ocentric* ce ,mpin#e omul s* caute doar pl*cerea, ,n timp ce iubirea, adev*rata iubire, se #+ndeHte, ,nainte de toate, la fericirea celuilalt, ea este bazat* pe sacrificiuC sacrificiu de timp, de forIe, de bani, pentru a"l ajuta pe cel*lalt, pentru a"i permite s* se ,mplineasc* Hi s* ,Hi dezvolte toate posibilit*Iile. 2u exist* nimic mai frumos dec+t iubirea, atunci c+nd sunteIi pre#*tiIi s* oferiIi ceva din voi, s* v* lipsiIi de ceva pentru a d*rui. 7semenea unei mame. $ama ,Hi iubeHte copilul Hi totuHi ea nu este dominat* de senzualitate. 6n timpul r*zboaielor, a privaIiunilor, ea va muri de foame, dar va p*stra hrana pentru copilul ei. .at* ce ,nseamn* iubirea!!piritualitatea ,ncepe acolo unde iubirea domin* sexualitatea, c+nd fiinIa uman* este capabil* s* dea ceva din ea ,ns*Hi pentru binele aproapelui. 7t+t timp c+t nu suntem ,n stare s* ne lipsim de tot, nu poate fi vorba despre iubire. 7tunci c+nd un b*rbat se arunc* asupra unei fete pentru a"Hi potoli instinctele, se #+ndeHte el, oare, la r*ul pe care i"l poate provoca? 2u, el este #ata s* o omoare pentru a"Hi satisface instinctele. 7ceasta este sexualitatea, un instinct pur bestial. 8eIi spune; >Dar nu exist* nimic divin ,n ea!3. %a da, sexualitatea este de ori#ine divin* dar, dac* omul nu Htie s* se st*p+neasc*, manifest*rile sale nu vor fi deloc divine. Ceea ce este bun ,n sexualitate, este faptul c* ea lucreaz* pentru propa#area speciei, dar dac* este orientat* numai spre pl*cere, este doar risip*. 7st*zi s"au inventat lucruri de necrezut ,n acest domeniu. xist* pilule, bine,nIeles, dar sev+nd Hi mari cantit*Ii de produse Hi obiecte pe care nu doresc, nici m*car, s* le denumesc. 2u mai este vorba aici despre propa#area speciei, ci doar despre pl*cere.u nu doresc s* m* opresc la aceast* problem* pentru a discuta dac* aceste lucruri trebuie s* existe sau nu. 6n starea actual* a umanit*Iii, chiar Hi moraliHtii, Hi preoIii au considerat c* acestea trebuie s* existe, pentru c* natura inferioar*, natura animalic* din om este, ,nc*, foarte puternic* ,nc+t, dac* nu o l*s*m s* se manifeste, ea ar produce fenomene mult mai periculoase. Deci, eu nu vreau s* discut despre aceste lucruri, spun doar c* este p*cat c* omul este, ,nc*, at+t de jos ,nc+t nu ,Hi poate controla aceast* ener#ie, de care s* dispun* Hi s* o foloseasc* ,ntr"un scop divin Hi pentru lucr*ri spirituale, ,n loc s* recur#* la tot felul de produse Hi de obiecte pentru a se l*f*i ,n pl*cere. 2u m* voi pronunIa asupra acestui subiect pentru c* ar fi prea lun#, dar aH putea s* o fac pentru a v* spune exact ceea ce este bun Hi ceea ce este r*u ,n toate acestea. .nconvenientele sunt evident foarte numeroase, deoarece fiinIa uman* r*m+ne ,n re#iunile inferioare unde se abrutizeaz* Hi ,Hi pierde mult din posibilit*Iile ei psihice. Dar,pe de alt* parte, ea ajun#e, astfel, s* p*streze un anumit echilibru.6n realitate, este o problem* foarte complicat*, mai ales dac* sunteIi c*s*toriIi. Odat* c*s*toriIi, nu mai sunteIi ,n totalitate liberi, iar dac* doriIi s* fiIi, totuHi, liberi, apar tot felul de inconveniente. Dac* o femeie are un b*rbat asemenea unui taur, chiar dac* ea are tendinIe mult mai spirituale, va fi mereu obli#at* s* ,i cedeze, altminteri acesta va folosi violenIa sau o va ,nHela. ObservaIi, deci, c+te anomali pot ap*rea ,ntr"o c*s*torie atunci c+nd ea nu este armonizat*. Ce vreIi s* se ,nt+mple atunci c+nd un taur se ,nsoar* cu o porumbiI*?2u trebuie s* ,nIele#eIi acum c* eu m* opun c*s*toriei. !pun numai c* aceasta este o chestiune riscant* Hi niciodat* nu poIi Hti ce ,ntors*tur* poate lua. C*s*toria este ,nt+lnireaa doi necunoscuIi, iar rezultatul este Hi el o necunoscut*. -iecare, dintre cei doi, se prezint*, mai ,nt+i, ,ntr"o lumin* favorabil*, dar apoi, ,n intimitate, ,Hi arat* toate sl*biciunile, bolile, cruzimile mentale sau fizice. ste un risc de asumat!exualitatea este deci iubire, dar o iubire orientat* spre satisfacIia e#oist* a fiinIei umane.Din punct de vedere exterior, nu exist* diferenI* ,ntre iubire Hi sexualitate; sunt aceleaHi #esturi, aceleaHi ,mbr*IiH*ri, aceleaHi s*rut*ri. DiferenIa const* ,n direcIionarea ener#iilor. 7tunci c+nd sunteIi st*p+niIi, numai, de senzualitate, nu v* preocupaIi de cealalt* persoan*, ,n timp ce, dac* o iubiIi, v* #+ndiIi, mai ales, s* o faceIi fericit*. !exualitatea Hi iubirea nu se diferenIiaz*, deci, prea mult ,n planul fizic, ele se diferenIiaz*, numai, ,n planul invizibil, psihic, spiritual. Cum? ste tocmai ceea ce doresc s* v* revelez.5oIi aceia care au studiat problema sexualit*Iii, filolo#i, psihiatri, sexolo#i, nu au descoperit niciodat* ceea ce se petrece ,n domeniul subtil, eteric Hi fluidic ,n timpul actului sexual. i Htiu c* se produc excitaIii, tensiuni, emisii, pe care le"au Hi clasificat. Dar ceea ce ei nu Htiu, este c* ,n primul caz, acela al unei sexualit*Ii pur fizice, biolo#ice, e#oiste, se produc tot felul de erupIii vulcanice ce se mahifest* prin forme #rosiere, prin emanaIii foarte dense ,nsoIite de culori ,nchise Hi amestecate ,n care predomin* roHul, dar un roHu murdarC toate aceste emanaIii nav*lesc ,n p*m+nt unde creaturi ,ntunecoase le aHteapt* pentru a se hr*ni cu ele Hi a se desf*ta cu aceste ener#ii vitale. !unt creaturi puIinevoluate care se hr*nesc, adesea, l+n#* ,ndr*#ostiIi. Da, fiindc* ,ndr*#ostiIii dau Hi ei, deopotriv*, banchete.6n trecut, se ,nt+mpla ca dup* o c*s*torie sau o victorie, re#ii Hi prinIii s* dea serb*ri publice ce durau trei, patru, cinci zile Hi chiar o s*pt*m+n*. 7tunci, toIi cerHetorii, va#abonzii, nevoiaHii veneau s* se osp*teze fiindc* exist* ceva Hi pentru ei. 7celaHi fenomen se repet*, dar sub o alt* form*, pe care, iar, HtiinIa nu a descoperit"o ,nc*. 7tuncic+nd b*rbatul Hi femeia fac schimburi ei dau, la r*ndul lor, un banchet, iar acesta este public ,n faIa multor altor creaturi. Chiar dac* aceasta se face ,n secret, alIi vizitatori vin s* se desfete, Hi adesea ei absorb totul, fiindc* ,n aceste efuziuni nu au existat dec+t foartepuIine elemente pentru suflet, pentru spirit, pentru latura divin*. Din acest motiv, schimburile f*cute de ,ndr*#ostiIi le aduc rareori, acestora, mari beneficiiC dimpotriv*, dac* ei continu*, mult* vreme, ,n acest fel, cei din jur observ* c* ei se sec*tuiesc; ,n privirea lor, ,n culoarea feIei, ,n miHc*rile Hi felul lor de a fi apare ceva ce nu mai este la fel de viu Hi luminos. Deoarece iubirea lor a fost prea inferioare Hi ei au permis creaturilor,ntunecoase s* p*trund*, ,n loc s* invite 6n#erii, 7rhan#helii Hi toate !piritele /uminoase care au Hi ele nevoie s* se hr*neasc*.7tunci c+nd un ma# ,ndeplineHte un ritual, el ,ncepe prin a trasa ,n jurul s*u un cerc pentru a se proteja, iar spiritele care se #*sesc ,n jurul s*u, care ameninI*, care vor s* ,i fac* r*u, s* ,l loveasc*, nu pot p*trunde, fiindc*, ,n acest cerc, el se afl* la ad*post, ca ,ntr"o fort*reaI*. .at* ceea ce nu s"a spus niciodat* oamenilor! i nu au fost niciodat* ,nv*IaIi cum s* se apere Hi aceasta m"a determinat s* rostesc ,ntr"o zi o fraz* foarte ,ndr*zneaI*. Da, am spus c* iubirea inferioar* a oamenilor st* la baza a tot ceea ce se ,nt+mpl* r*u ,n lumeC dac* mai exist*, ,nc*, r*zboaie, boli, nenorociri, este din cauza acelora care fac dra#oste ,n mod nesocotit, asemenea animalelor, ,ntr"o manier* prosteasc*, dez#ust*toare, infernal*. i ofer* astfel materiale tuturor spiritelor care fac r*u omenirii, le ,nt*resc, le hr*nesc, le stimuleaz*. Dac* b*rbaIii Hi femeile ar Hti toate acestea, ar fi at+t de triHti, de nefericiIi Hi sc+rbiIi de ceea ce fac, ,nc+t ar ,ncerca s* ,nveIe cum s* iubeasc* pentru ca 6mp*r*Iia lui Dumnezeu Hi Dreptatea !a s* coboare pe p*m+nt.i ar ,nIele#e c* spiritualizarea iubirii este condiIia venirii 6mp*r*Iiei lui Dumnezeu. De aceea aceast* problem* a iubirii este at+t de important*.!tarea actual* a omenirii vine din faptul c* iubirea nu este folosit* pentru un scop sublim,divin, ci pentru aflarea pl*cerii, iar pl*cerea ,njoseHte fiinIa uman*. 8eIi spune; >5rebuie, deci, suprimat* pl*cerea?3. 2u, dar dac* HtiIi cum s* iubiIi, pl*cerea v* va fi ,nzecit*, Hi chiar mai mult. Pl*cerea este consecinIa unui act ce se afl*, mai mult sau mai puIin, ,n armonie cu alte substanIe, cu alte prezenIe, iar dac* ea se #*seHte ,n armonie perfect* cu lumea divin*, aceast* pl*cere este Hi mai mult l*r#it* Hi multiplicat* p+n* la infinit. Pentrumoment, simIiIi o anumit* pl*cere, dar ea este at+t de primitiv*, de inferioar*, Hi trebuie s* o pl*tiIi at+t de scump ,nc+t nu merit* osteneala. 5rebuie s* simIiIi pl*cerea, dar o pl*cere at+t de lar#* Hi subtil* care s* v* descopere ,ntre# universul, s* v* fac* luminoHi, frumoHi, expresivi, puternici Hi utili. Da, o asemenea pl*cere are valoare, iar natura nu v* va priva de ea.8reau s* v* clarific acest subiect, Hi credeIi"m* c* nu inventez nimic. .ubirea este cel mai mare mister care exist*C nu este deloc cunoscut* bine Hi se practic* ,n continuare f*r* discern*m+nt Hi ,nIele#ere. De aceea ne ,npotmolim mereu, suntem nefericiIi, Hi lucrurile nu se opresc aici. Chiar dac* HtiinIa face descoperiri formidabile, at+t timp c+t problema iubirii nu este pus* la punct, omenirea nu va sc*pa de necazuri. .at* ce punct de vedere am primit ce ,mi permite s* v*d limpede aceast* problem*.Dar cum s* iubim? 6nv*I*m+ntul v* va ,nv*Ia. 2e hr*nim, dar nu aHa cum trebuieC lucr*m, dar nu aHa cum trebuieC respir*m, dar nu aHa cum trebuieC Hi iubim, dar nici nu iubim aHa cum trebuie. 5oIi ,Hi ,nchipuie c* Htiu cum s* m*n+nce, s* respire, s* #+ndeasc*etc 2u, ei nu Htiu, nici m*car, cum s* lucreze. 8eIi spune; >Cum aHa? 2oi nu Htim cum s* lucr*m?3. 2u, lucraIi ,ncleHtaIi, arI*#oHi Hi revoltaIi, Hi astfel v* ,mboln*viIi. 5oat* lumea ,Hi ,nchipuie c* munca oboseHte Hi ,mboln*veHte, iar eu susIin c* este felul ,n care lucr*m. $unca v* aduce s*n*tatea, fericirea Hi bucuria. -*r* munc*, aIi fi pierduIi.u v"am vorbit acum c+teva zile despre exerciIiile pe care trebuie s* le faceIi mut+nd obiectele; cum s* luaIi ,n m+n* un pahar, cum s* turnaIi apa ca Hi cum corpul vostru ar fi pre#*tit s* c+nte Hi s* danseze 6ncercaIi, deplasaIi obiectele cu iubire Hi veIi vedea c* armonia #esturilor voastre se va reflecta asupra voastr* ,ntrea#a zi. 7m observat cum oamenii lovesc mobilele cu piciorul, cum tr+ntesc uHile, cum arunc* scaunele, cum r*stoarn* obiectele i nu Hi"au dat niciodat* seama c* felul cum se comport* le influenIeaz* starea interioar*. 6ncercaIi, Hi ,ntr"o zi, ,n care veIi fi nervoHi sau furioHi, spuneIi"v*; >7h! ste timpul s* fac exerciIii3. /uaIi atunci un obiect, m+n#+iaIi"l de c+teva ori, cu duioHie, Hi ,n acel moment veIi simIi deja c* transformaIi ceva ,n voi ,nHiv*,c* schimbaIi curenIii. Oamenii nu Htiu ,ns* c+nd s* se opreasc* pentru a schimba o anumit* situaIieC atunci c+nd sunt enervaIi, ,ncordaIi, trebuie s* continue aHa ,ntrea#a zi. 6n loc s* spun*; >u simt c* risc acum s* distru# totul ,n mine, trebuie s* imprim un alt ritm #esturilor, cuvintelor mele3 ei nu"Hi dau seama de nimic. C+nd ,i ,nt+lniIi, ei #esticuleaz* ,n toate sensurile Hi atunci c+nd vorbesc mitraliaz*! /a puIin timp dup* aceea, bine,nIeles, se ,mboln*vesc./a fel se ,nt+mpl* Hi ,n cazul iubirii, oamenii nu Htiu s* iubeasc* Hi apoi, pentru a justifica,,mi vor spune; >$aestre, nu cunoaHteIi natura uman*, ea este ,n#rozitoare!3. 7h, bine, eu nu cunosc natura uman*! Dar le voi r*spunde c*, dac* ei au f*cut aceast* natur* uman*, at+t de #reu de ,mbl+nzit, ,nseamn* c* ea poate fi la fel de bine cuminIit*, ,nnobilat*. 6n trecut ei nu s"au str*duit Hi acum, bine,nIeles, au primit o natur* foarte dificil*. .at* cum se explic* toate acestea, este inutil s* se justifice. Oamenii nu se hot*r*sc s* fac* eforturi fiindc* ,Hi ,nchipuie c* este imposibil s* se schimbe. !chimbarea este posibil*. Dac* faceIi exerciIii, peste c+Iiva ani nu veIi mai fi aceiaHi Hi veIi fi mai fericiIi fiindc* iubirea nu v* va p*r*si niciodat*.7dev*rata iubire nu v* p*r*seHte niciodat*, veIi iubi tot timpul Hi nu veIi fi vreodat* obosiIi. 8eIi spune c* nu cunoaHteIi o astfel de iubire 7 cui este vina? 8oi nu aIi muncit pentru a o cunoaHte. De acum ,nainte, chiar dac* nu reuHiti, trebuie s* spuneIi; >$aestrul ne"a vorbit despre aceast* iubire Hi vreau s* o cunosc3. De ce obiectaIi mereu spun+nd c* realitatea este diferit* de ceea ce eu v* prezint? .at*; realitatea, ca Hi cum acest cuv+nt ar putea scuza totul! Dra#ii mei, exist* ,ns* realit*Ii Hi realit*Ii.u nu ne# c* sexualitatea este o realitate, dar de ce s* ne oprim la aceast* realitate at+t de inferioar*, de #rosier*? xist* o alt* realitate care este la fel de real*, dar subtil*. 4nele fiinIe au reuHit s* simt* Hi s* tr*iasc* aceast* realitate, Hi pentru nimic ,n lume nu le puteIi convin#e acum s* o abandoneze Hi s* fac* la fel ca celelalte, ele nu doresc. 6n timp ce alIii, pentru nimic ,n lume, nu ,i puteIi convin#e s* ,ncerce s* ,Hi l*r#easc*, s* ,Hi creasc* #radul de iubireC ei ne#lijeaz* toate aceste mari adev*ruri care ,i pot salva, ei continu* s* coboare spre animalitate, Hi apoi, evident, sunt dezechilibraIi, distruHi. ste normal, iubirea lor nu poate fi minunat* dec+t pentru c+teva minute; apoi r*m+ne cenuHa, z#ura. !e spune; >ra at+t de frumos!3. Da, era dar nu a durat Hi aurul s"a transformat ,n plumb. 6n timp ce cealalt* iubire r*mane aur, nimic nu o poate oxida.u Htiu bine c* iubirea, despre care v* vorbesc, nu este uHor de realizat, pentru c* omul are o ereditate Hi trebuie s* lupte ,mpotriva acesteiaC de mii de ani rasa uman* are o anumit* concepIie despre iubire ce s"a ,nre#istrat ,n celulele noastre Hi este #reu s* o Hter#em. Dar pentru c* nu reuHiIi s* transformaIi de la o zi la alta concepIia voastr* despreiubire, nu ,nseamn* c* nu trebuie s* credeIi ceea ce spun .niIiaIii. Dac* nu reuHiIi s* o schimbaIi, ,nseamn* pur Hi simplu c* sunteIi deformaIi sau slabi, Hi nu c* .niIiaIii v* ,nHeal*. 7t+t timp c+t aveIi tendinIe inferioare, sunteIi obli#aIi s* le satisfaceIi. Dar ,n ziua,n care veIi ajun#e s* dezvoltaIi alte tendinIe, sublime, divine, veIi ,nota ,n oceanul .ubiriiCosmice, ,n timp ce ,nainte nu v* hr*neaIi dec+t cu c+teva pic*turi risipite ,n jur 0iar pentru a le #*si, aIi dus o viaIa plin* de decepIii Hi de nefericiri!1. 7cum, scufund+ndu"v* ,n acest ocean cosmic, beIi, nu aveIi nevoie s* furaIi c+teva pic*turi de iubire de la ceilalIi.u Htiu c* ceea ce v* spun este de ne,nIeles pentru unii. Dar ei pot face ceea ce pot cu speranIa c*, ,n c+teva re,ncarn*ri, vor ajun#e s* transforme iubirea lor. 2u trebuie s* se omoare! Pentru aceia care au reuHit deja s* lucreze ,n alte re,ncarn*ri este mult mai uHor s* ajun#* s* se mulIumeasc* cu foarte puIine lucruri ,n planul fizic, Hi chiar s* se elibereze apoi complet Hi s* #uste ,ntrea#a iubire ,n ,nalt, ,n planul spiritual. vident, fiinIele care sunt capabile de acest lucru sunt foarte rare.C+Ii credincioHi nu au f*cut le#*m+ntul celibatului f*r* s* Htie la ce se an#ajeaz*! i erau foarte tineri, nu se cunoHteau, nu cunoHteau natura uman*, Hi ,ntr"o zi, c+nd instinctele Hi pasiunile se trezeau, erau copleHiIi. Ce tra#edie! Da, c+te tra#edii ,n m+n*stiri pentru b*rbaIi Hi femei! 7r fi mai bine s* se c*s*toreasc* Hi s* aib* copii, mai de#rab*, dec+t s* se chinuiasc* undeva ,ntr"o m+n*stire, crez+ndu"se lo#odnica lui .isus, ,n timp ce ,n ima#inaIie comite adultere cu toIi ceilalIi. 6n acest caz, este mai bine s* p*r*seasc* m+n*stirile. Dumnezeu este mult mai deschis, l nu a cerut niciodat* s* ne concentr*m ,n,ntre#ime /ui, dac* pentru aceasta ar trebui s* ne chinuim. l prefer* s* facem bine av+nd o soIie F sau soI F Hi copii, dec+t s* tr*im o viaI* dezechilibrat*, dezordonat* Hi s* tulbur*m atmosfera ani ,n Hir prin tot felul de dorinIe nepotolite.Chiar sfintele Hi sfinIii au fost tulburaIi ,ntrea#a viaI* de forIa sexual*, Hi de abia cu #reu, la sf+rHit, Hi"au #*sit liniHtea. !f+nta 5ereza de 7vila a fost foarte p*timaH*. Oi chiar !f+nta5ereza a Pruncului .isus; nu se Htie prea multe despre felul ,n care a tr*it, nici despre tentaIiile pe care le"a avut de ,nfruntat. a nu ar*ta aHa cum a fost prezentat*, o fat* dr*#uI*, cu o privire foarte tandr* Hi delicat*C nu, natura sa era puternic* Hi rezistent*. u o admir, o iubesc mult pe !f+nta 5ereza, dar nu sunt de acord cu maniera inexact* ,n care este prezentat* sub pretextul de a salva situaIia!$ulIi sfinIi Hi sfinte au fost, de asemenea, foarte ,nfl*c*raIi p+n* ,n ultima clip*, Hi acest lucru nu a fost r*u, dimpotriv*. De altfel, eu v"am explicat ,n alte conferinIe c*, aceia careHtiu s* foloseasc* forIa sexual* sunt cei mai bo#aIi Hi privile#iaIi, fiindc* aceast* forIa este o binecuv+ntare. $ulIi vor s* se sinucid* fiindc* simt aceast* ardoare ,n ei Hi se cred blestemaIi. Dar ei nu au ,nIeles nimic, Hi nici %iserica nu a explicat nimic. 6n iniIiere lucrurile sunt prezentate altfel. -orIa sexual* este un dar al Domnului, Hi este suficient s* Htim cum s* o folosim. 7ceia care au mult c*rbune Hi petrol ,n subsolul lor devin multimiliardari fiindc* Htiu s* le foloseasc*. .ar aceia care nu Htiu, se ard. -orIa sexual* este o ener#ie pe care omul trebuie s* o foloseasc* pentru a lumina, a ,nc*lzi, Hi a pune ,n miHcare totul ,n fiinIa sa. 6n loc s* fie at+t de ruHinat Hi descurajat fiindc* este ,nfl*c*rat, el trebuie s* ridice capul Hi s*"Hi spun*; >7h! u sunt un privile#iat, voi face lucruri formidabile cu ajutorul acestei ener#ii3.4nii dintre voi vin adesea l+n#* mine Hi se pl+n# de anumite indispoziIii, dezechilibre, iareu le spun; >De ce nu mai iubiIi? 5oate acestea vin din faptul c* aIi comprimat iubirea ,n voiC ea s"a refulat Hi a r*v*Hit totul. .ubirea este un torent formidabil, dar voi nu aIi Htiut, nu aIi fost luminaIi Hi ea a luat totul ,n calea ei. .ar dac* doriIi acum s* sc*paIi de aceste chinuri, trebuie s* iubiIi, s* iubiIi s* iubiIi toate fiinIele, ,ntrea#a creaIie. 5rebuie ca aceast* ener#ie s*"Hi #*seasc* calea spre ,nalt. 7Ii comprimat"o fiindc* v"a fost fric*, nu aIi vrut s* iubiIi ca s* nu fiIi tentaIi, iar acum este Hi mai r*u! /*saIi iubirea voastr* s* se exprime Hi nu veIi avea nevoie s* iubiIi ca ,ntrea#a lume, fiindc* aceast* ener#ie nu se va acumula numai ,ntr"un sin#ur loc ca s* v* osteneasc*, ci va lua o alt* direcIie. 2u vreIi s* iubiIi Hi de aceea aceast* ener#ie v* face s* suferiIi. 5rebuie s* iubiIi ca s* v* salvaIi3.6ncercaIi s* ,ntele#eIi ceea ce v* spun, fiindc* v* va salva. .ubiIi zi Hi noapte, iubiIi toate creaturile nu v* va mai r*m+ne timp s* obosiIi, veIi fi at+t de ocupaIi! 6n timp ce acum, cu c+t v* ,nchideIi, cu c+t deveniIi mai avari ,n iubire, cu at+t deveniIi mai violenIi. Dumnezeule, fiIi #eneroHi, Hi veIi fi salvaIi; oferiIi"v* iubirea tuturor creaturilor. u aHa fac, am #*sit secretul. vident, trec drept un prost Hi toat* lumea spune; >Oh, s*rmanul, cu sufletul lui! 2oi suntem cump*taIi, ,nIelepIi, nu ne cheltuim aHa uHor ener#iile3. Dar iat* c* ei nu au #*sit secretul pe care eu l"am aflat; s* iubim toate creaturile.Poate c* aceast* teorie nu va conveni nici soIilor, nici soIiilor. !oIii ,Hi vor spune; >.at* ceeste foarte d*un*tor pentru mine; dac* soIia mea va iubi toIi b*rbaIii, mie ce ,mi va mai r*m+ne? u vreau ca ,ntrea#a ei iubire s* ,mi fie d*ruit*!3. .ar soIiile vor spune la fel despre soIii lor. 7m v*zut ,ns* at+tea tinere care, ,nainte de a se c*s*tori, erau sur+z*toare,#raIioase, ,nc+nt*toare, Hi care, dup* o vreme, erau palide Hi ,nchise ,n sine datorit* e#oismului soIului lor! %*rbaIii Hi femeile sunt adesea foarte personali Hi e#oiHti, Hi aceasta st* la baza multor necazuri. !oIul trebuie s*"Hi l*r#easc* ,nIele#erea Hi s* se bucure v*z+nd cum soIia sa iubeHte ,ntrea#a lume! Dar nu, el se ,ntristeaz*. !oIia sa a z+mbit cuiva? 8a vedea ea ce se va ,nt+mpla! Oi aHa apar discuIiile, certurile Hi tra#ediile.#oismul Hi interesul uman au inventat obiceiuri ce nu sunt at+t de favorabile fericirii. 5rebuie s* fiIi deschiHi, Hi veIi fi salvaIi. 7ceasta nu ,nseamn* ,ns* ca soIia s* se ,mbr*IiHeze cu toIi b*rbaIii Hi s* se culce cu ei. Din punct de vedere fizic, soIia aparIine numai soIului ei. a trebuie s* se deschid* numai ,n inima sa Hi s* iubeasc* toate fiinIele, ,n#erii, arhan#helii, sfinIii, profeIii, muzicienii Hi chiar pe artiHtii de cinema 0ceea ce face de altfel Hi f*r* ,ncuraj*rile mele!1 Hi ,n acest caz soIul nu o poate ,mpiedica. !oIia iubeHte ,ntotdeauna ,n secret o stea a cinemato#rafului. Ce vreIi? Oi soIul la fel. 6n acest caz exist* o stea sau chiar mai multe vident, el nu spune nimic soIiei sale, dar atunci c+nd vede pe ecran aceste artiste 7desea el #+ndeHte; >Dac* soIia mea ar fi fost ca ele!3. Dar el este obli#at s*"Hi suporte soIia pe care o are. Dac* ne"am arunca o privire asupra a ceea ce se petrece ,n cupluri, ce am mai descoperi! Dar s* l*s*m deoparte toate acestea8"am revelat adineauri ceea ce se produce ,n domeniul subtil atunci c+nd b*rbatul Hi femeia tr*iesc un instinct pur sexual Hi animalic Dar atunci c+nd ei sunt luminaIi, c+nd au un ,nalt ideal de iubire Hi Htiu c* pot hr*ni, c* pot servi 6mp*r*Iia lui Dumnezeu cu aceast* ener#ie care este forIa sexual*, atunci c+nd se iubesc Hi se ,mbr*IiHeaz* cu ideea de a consacra aceast* iubire realiz*rii a ceva divin, ,n acel moment vibraIiile sunt diferite,emanaIiile sunt diferite; totul este de o asemenea bo#*Iie, de o asemenea frumuseIe ,nc+t ,nHiHi ,n#erii sunt uimiIi, ,nc+ntaIi Hi vin s* le fac* cadouri..ubirea nu este deci aceeaHi ,n toate ,mprejur*rile, aceasta depinz+nd de scopul care ,i estedat. Dar #esturile r*m+n mereu aceleaHi; ,n orice condiIii trebuie s* v* apropiaIi de fiinIa iubit*, s* o str+n#eIi ,n braIe, s* o m+n#+iaIi, nimic nu se schimb*C diferenIa const* ,n ceea ce puneIi ,n #esturile voastre, aceasta conteaz*. Cineva spune; >7h! 7m v*zut cum cineva s*ruta pe altcineva!3. Oi ,i condamna. Cerul nu priveHte aceasta, el priveHte ceea ceei au pus ,n s*rutul lor; dac* Hi"au oferit ceva frumos, pur, Cerul ,i recompenseaz*. 7ici sunt poate condamnaIi, dar ,n ,nalt ei sunt recompensaIi. Dar ,ncercaIi s* explicaIi oamenilor c* nu numai #estul este acela care conteaz*! i nu v*d dec+t o latur* a problemei.Dac* aHezaIi ,n iubirea voastr* viaIa veHnic*, nemurirea, puritatea, lumina, iar acela pe care ,l iubiIi creHte, avanseaz* Hi se ,mplineHte datorit* vou*, atunci exist* cu adev*rat iubire, fiindc* iubirea adev*rat* trebuie s* amelioreze totul ,n fiinIa pe care o iubiIi. Dar dac* iubiIi pe cineva Hi acesta ,ncepe s* decad*, trebuie s* v* puneIi ,ntreb*ri despre natura sentimentelor voastre Hi s* v* spuneIi; >/"am distrus pe acest b*rbat sau pe aceast* femeie. 6nainte era splendit*, Hi acum este o ruin*3. 6n acel moment nu aveIi de ces* fiIi m+ndri, ci s* c*utaIi cum s* v* reparaIi #reHelile..ubirea voastr* trebuie s* fac* s* creasc* o fiinI*, Hi numai atunci c+nd vedeIi c* ea se ,mplineHte din cauza iubirii voastre, puteIi fi fericiIi Hi m+ndri Hi s* mulIumiIi Cerului c* aIi reuHit s* o ajutaIi Hi s* o protejaIi. Oamenii nu se preocup* ,ns* de aceste lucruri, Hi apoi vin s*"mi spun*; >6l iubesc, ,l iubesc! >Da3, le r*spund, Htiu c* ,l iubiIi, dar ca pe o#*in* pe care o #*tiIi; o iubiIi, o m+ncaIi Hi s"a sf+rHit3. 2u, iubirea nu trebuie niciodat* s*>m*n+nce3, adic* s* distru#* fiinIele. De aceea iubirea pe care eu o ,nIele# este foarte diferit de tot ceea ce mulIimea sau tineretul, care nu este prea luminat, ,Hi poate ,nchipui.5oIi vorbesc numai despre iubire, ,n c+ntece, ,n filme, ,n romane, este formidabil, este o afacere! i c+nt* iubirea, o sl*vesc, dar au cobor+t prea jos. u sunt la curent Hi cu existenIa unei ,ntre#i literaturi >HtiinIifice3 despre sexualitate. 8i se spune direct cum s* faceIi una sau alta, poziIii neverosimile! 2umai latura fizic* este cea care conteaz* u ,nIele# necesitatea de a spune anumite lucruri, dar a te scufunda numai ,n aceast* latur* ne#ativ* nu ,nseamn* pentru mine nici HtiinI*, nici pro#res, dimpotriv*. 7ccept existenIa sexului, a instinctelor, dar s* se ,ncerce cel puIin s* li se adau#e c+teva elemente pentru a le ,nnobila, a le spiritualiza! u nu m* opun iubirii sexuale, dar c+nd v*d ceea ce se petrece, simt c* omenirea decade Hi c* lumina dispareC iar atunci c+nd lumina dispare, c+nd se ajun#e la prea mult* banalitate, la prea mult* animalitate, apar mai t+rziu tot felulde consecinIe sociale catastrofale; de#ener*ri, extermin*ri etcC+te civilizaIii nu au disp*rut datorit* exceselor! .ar dac* oamenii nu se cuminIesc, civilizaIia noastr* va pieri deopotriv*. u Htiu bine c* este foarte #reu s* ,i potoleHti pe oameni Hi mai ales pe tineri. Dac* li se prezint* din ce ,n ce mai mult latura fizic* a iubirii, atunci ce vreIi s* fac*? De acum ,nainte trebuie s* li se spun* cum sunt lucrurile ,nrealitate; c* iubirea este o lume imens* Hi bo#at* ce nu se opreHte la nivelul deja cunoscut,Hi care sunt proiectele .nteli#enIei Cosmice pentru a"i conduce pe oameni spre #radele cele mai spirituale ale iubirii.$i"aH permite acum s* mai adau# c+teva cuvinte ,n ajutorul tinerelor Hi tinerilor care ne viziteaz* ast*zi pentru ,nt+ia oar*. 8* #+ndiIi poate c* v* spun prea multe lucruri nepl*cute Oh, asta nu este ,nc* nimic! Dac* aIi Hti numai ceea ce tinerii sunt pe cale s* ,nveIe Hi s* asculte, despre ce vorbesc, cu ce se ocup*, aIi r*mane stupefiaIi. Chiar Hi cei de doisprezece sau treisprezece ani povestesc niHte chestii! Ceea ce v* spun eu, nu mai reprezint* nimic pe l+n#* toate acestea7m primit ,ntr"o zi vizita unei tinereC ea era frumoas*, simpatic*, Hi dup* comportament se vedea c* este bine educat*. $i"a m*rturisit ,ns* c* era foarte nefericit*, fiind obsedat* de o ima#ine; ,n tot ceea ce privea, flori, fructe, obiecte Hi chiar tavanul unei camere, nu vedea dec+t sexul masculin. Oi cum ea era credincioas*, catolic*, simIea c* pac*tuia cu adev*rat. 7tunci c+nd am ascultat"o, am ,nceput s* r+d. a m"a privit puIin mirat*, dar i"am r*spuns; >7scultaIi"m*, ,mi permiteIi s* v* explic Hi s* v* ofer un mijloc de a dep*Hi aceast* situaIie? F Da, desi#ur, a replicat ea3. Oi i"am explicat; >2u este nimic #rav, nimicr*u ,n tot ceea ce spuneIi. ste firesc, este normal, sunt lucruri ce se ,nt+mpl* oricuiC desi#ur, mai mult sau mai puIin, dar nu trebuie s* disperaIi. 2atura se ocup* de propa#area speciei Hi ea este aceea care a creat aceste reprezent*ri la b*rbaIi Hi la femei. 5rebuie ,ns* s* Htim cum s* acIion*m, cum s* folosim aceste ima#ini, altminteri iat* ,n cestare v* #*siIi.at* ceea ce trebuie s* faceIi de acum ,nainte. 7tunci c+nd vedeIi aceast* ima#ine pe un fruct sau un obiect, ,n loc s* v* ,ntristaIi, priviIi"o cu atenIie Dar nu v* opriIi asupra ei mult* vreme, fiindc* anumite dorinIe risc* s* se trezeasc* Hi atunci, pentru a v* consola, recur#eIi la anumite >#esturi3 Pentru ca aceasta s* nu se produc*, deveniIi puIin filozof, adic* s* v* #+ndiIi la .nteli#enIa care a prezidat formarea acestor or#aneC v* #+ndiIi, meditaIi, sunteIi uimiIi de inteli#enIa care se ocup* de crearea unor lucruri at+t deperfecte Hi aIi uitat tentaIiile pe care vi le pot aduce. 6n timp ce, dac* perseveraIi, nu mai puteIi ieHi din aceast* situaIie. PriviIi aceast* ima#ine ca pe un punct de plecare capabil s*v* propulseze p+n* la surs*. Dac* nu aveIi acest punct de plecare, cum aIi putea ajun#e lapredestinarea voastr* din ,nalt? 7mintiIi"v* deci s* o luaIi doar ca pe un punct de plecare,nu v* opriIi mult timp asupra ei, altfel v* veIi fi pr*vali Hi v* veIi pierde. 5rebuie doar s* o folosiIi.Din p*cate, oamenii nu Htiu s* mear#* mai departe pentru a judeca Hi a se minuna, ei nu Htiu c* tocmai aceast* stare de uimire este cea care ,i salveaz*. 8* spuneIi; >Dar ce mi se ,nt+mpl*? ste ,n#rozitor, este dez#ust*tor; Hi acest lucru v* pierde. 6nlocuiIi aceast* veche concepIie Hi nu v* mai spuneIi; >ste ,n#rozitor3, ci; >C+t* frumuseIe! C+t* splendoare! Ce inteli#enI*! Cum a putut natura forma un asemenea lucru?3. 8* #*siIi atunci ,ntr"o stare de uimire Hi v* re#*siIi echilibrul Hi liniHtea3. .at* ce i"am spus tinerei Hiea a plecat foarte fericit*.Dumnezeu a f*cut bine ceea ce a f*cut, atunci de ce doriIi s* ,i murd*riIi creaIiile? 4nii secomport* ,n privinIa sexualit*Iii ca Hi cum Dumnezeu ar fi f*cut r*u lucrurile i bine, acest lucru este #rav, acest lucru este pedepsit. 5rebuie s* admir*m tot ceea ce Dumnezeu a creat pentru c* l a Htiut de ce le"a creat. 2u noi trebuie s* judec*m. Ce filozofie ciudat* li s"a dat oamenilor! 8eIi spune c* a fost pentru a"i p*stra ,n puritate, ,n castitate Dar tocmai acest lucru ,i ,mpin#e s* ,ncalce toate le#ile purit*Iii, fiindc* tot ceea ce este prezentat ca diabolic Hi infernal ,i ,ncit* tocmai s* vad* Hi s* #uste.CredeIi oare c* dac* se spune c* tot ceea ce se refer* la sex este ur+t Hi dez#ust*tor nimeni nu se va mai interesa de aceasta Hi nu va mai practica nimic? Cum se face ,ns* c* majoritatea oamenilor care consider* c* este dez#ust*tor se b*l*cesc zi Hi noapte ,n aceste mocirle? 7cest lucru nu i"a ,mpiedicat, din contr*. Chiar Hi %audelair spune c* acolo unde simIim c* am comite o crim*, pl*cerea este mai mare. Da, acolo unde Htim c* este interzis, c* este criminal, pl*cerea creHte. u nu vreau s* discut dac* acest lucru poate fi adev*rat sau poate fi falsC vreau numai s* v* spun c* pone#rirea sexului nu a fost niciodat* o soluIie, ,n timp ce, dac* judecaIi altfel, veIi fi ajutaIi.7m tratat deja acest subiect al iubirii Hi sexualit*Iii explic+nd c* sin#ura soluIie const* ,n modul ,n care b*rbaIii Hi femeile se consider*. /e"am spus fraIilor; >Cu c+t v* #+ndiIi c* femeia este o divinitate, cu at+t mai puIin veIi simIi dorinIa de a o murd*ri3. Cauza tuturor dezordinelor, a tuturor desfr+urilor, este faptul c* barbaIii nu au ,nv*Iat niciodat* cum s* considere femeile cum s* ,i considere pe b*rbaIi. Dac* b*rbatul consider* femeia ca pe o femel*, ca pe o $esalin*, ca pe un obiect al pl*cerii, ,Hi determin* deja comportamentul Hi va fi obli#at s* dea fr+u liber tuturor tendinIelor pasionale. Dar dac* o consider* ca pe o divinitate, sentimentele sale, comportamentul lui se vor transforma..isus spunea; >!*"Ii fie dat dup* credinIa ta3. Da, lucrurile sunt ,ntr"un anumit fel ,n funcIie de modul vostru de a le consideraC este ma#ic. Dar acest lucru nu a fost niciodat* explicat. 2e #+ndim c* putem schimba forma iubirii noastre f*r* a schimba modul de a considera pe aceea sau pe acela care ,i este obiect. 2u, nu, este foarte #reu de schimbat iubirea. Dar schimbaIi"v* modul de a considera o fiinI* sau un obiect Hi acIionaIi asupra voastr*, a sentimentelor voastre, a manifest*rilor voastre, a tendinIelor voastre. u procedez altfel Hi consider femeia o divinitate. 8eIi spune; >%iet b*tr+n, c+t de departe eHtide adev*r! Dac* ai Hti numai ce este femeia!3. CredeIi voi oare c* eu nu Htiu? Dar nici nu vreau s* m* #+ndesc la ea, nici nu doresc s* Htiu nici ce este, nici ce poate fi, acestlucru m* ajut*, pentru mine ,l fac. 8* ima#inaIi c* eu nu Htiu ce este femeia! 7m toate motivele s* o consider ca pe fiinIa cea mai ,nsp*im+nt*toare, dar doresc ca ea s* fie o divinitate pentru mine. u o consider ca pe o divinitate, Hi eu sunt acela care beneficiez; dac* aIi Hti ce simt Hi ce descop*r! 7cest punct de vedere conIine o ,ntrea#* filozofie4n doctor a venit s* m* vad* cu mulIi ani ,n urm*, un doctor b*tr+n Hi burtos Hi a ,nceput s* ,mi vorbeasc* despre femei. OtiIi voi oare ce mi"a spus? $i"a spus; >-emeile nu sunt dec+t niHte va#ine3. 7m fost Hocat! Da, spuneIi"mi voi la ce"Ii foloseHte s* cobori ,ntr"at+t.ste adev*rat, dintr"un anumit punct de vedere, omul posed* intestine Hi tot felul de or#ane cu care nu se poate l*uda. Dar aceste intestine, aceste or#ane nu reprezint* ,nc* b*rbatul sau femeia. 7ici exist* o confuzie total*. -iinIa uman* este obli#at* s* aib* un corp fizic, ale c*rui diferite p*rIi sunt adaptate unei anumite funcIii, dar b*rbatul Hi femeianu sunt ceea ce par fizic. i sunt fiinIe care #+ndesc Hi simt, fiinIe care au suflet Hi un spirit.Ce fericire, ce bucurie pot avea acei b*rbaIi care consider* femeia numai ca pe un or#an? 6ntrea#a lor viaI* psihic* este irosit*. i nu sunt psiholo#i, nu au studiat cum un anumit #+nd poate influenIa starea lor interioar*. Pe mine m* intereseaz* ,ns* s* Htiu c* tot ceea ce #+ndesc se reflect* asupra mea Hi prefer s* consider femeia ca pe o divinitate. 8eIi spune; >Dar nu acesta este adev*rul!3. Da, aveIi dreptate, dar punctul vostru de vedere nu m* intereseaz*, acesta este lucrul cel mai d*un*tor. u sunt ,ns* cel mai fericit om, tr*ind ,n iluzii, dac* vreIi, ,n minciuni. De altfel, nu cred c* acestea sunt minciuni. ule consider pe toate femeile niHte divinit*Ii, ca pe un aspect al $amei Divine, Hi atunci fericirea, bucuria pe care le resimt, #+ndindu"m* numai la faptul c* femeile exist* pe p*m+nt, este extraordinar! 8* ,nchipuiIi oare c* aH mai fi venit s* v* Iin conferinIe dac* aH fi #+ndit ca acel medic? 2u aH veni nici s* v* v*d, nici s* v* vorbesc, nici nimic.ste puIin cam complicat ceea ce v* spun, nu"i aHa!? 5rebuie ,ns* s* v* schimbaIi Hi voi concepIiile. %*rbaIii trebuie s* ,Hi schimbe p*rerile despre femei, iar femeile cele despre b*rbaIi, altminteri evoluIia lor va fi oprit*C orice ar face, ei nu vor pro#resa ,n nici un fel. -emeia trebuie s* considere deopotriv* b*rbatul ca pe o divinitate.-oarte puIini oameni sunt conHtienIi de influenIa ce o poate avea modalitatea de a considera fiinIele ,n evoluIia lor. 6n trecut, c+nd un discipol avea un instructor, un $aestru, acest $aestru era o divinitate pentru el, iar discipolul pro#resa datorit* felului ,ncare ,l considera pe $aestrul s*u. DeHi $aestrul nu era ,n realitate extraordinar, acest lucru nu conta, discipolul avansa, pro#resa, urca Hi devenea formidabil. 7cum, oamenii sunt prozaici, nerecunosc*tori, primitivi, Hi se ,ntreab* de ce nu se amelioreaz*. Pentru c* Hi"au suprimat tocmai toate mijloacele de a se ,ndrepta.C+nd m* aflam ,n .ndia, mi s"a povestit urm*toarea ,nt+mplare. 4n $aestru avea printre discipolii s*i un t+n*r care manifesta pentru el o asemenea veneraIie Hi o asemenea iubire ,nc+t ,l considera o divinitate. 6ntr"o zi, i s"a spus $aestrului c* acel discipol a fost v*zut mer#+nd pe un lac. $aestrul l"a chemat Hi l"a ,ntrebat cum a putut face un asemenea lucru. >Oh, este foarte simplu, $aestre, r*spunse discipolul, v* pronunI numele. F %ine, spuse $aestrul, voi face acelaHi lucru3. l a mers pe ape pronunI+ndu"Hi propriul numeHi s"a ,necat! Deci, vedeIi voi, $aestrul s"a ,necat Hi discipolul a reuHit s* mear#* pe lac. Deci nu numele era important, ci fervoarea cu care discipolul ,l pronunIa.5otul se #*seHte ,n consideraIie3. ste posibil ca Hi voi, av+nd o p*rere minunat* despre mine, s* faceIi minuni Hi miracole acolo unde poate eu nu voi ajun#e. Dar at+t timp c+t #+ndiIi c* eu sunt un naiv, eu voi face miracole, Hi nu voi. Pentru c* Hi eu pot pronunIa un nume 8reIi s* HtiIi care este acela? 2u, acesta nu v* priveHteC ,n orice caz, nu este al meu.u v* explic realitatea, latura ma#ic*. 5otul este ma#icC o conversaIie, o privire, #esturile,nutriIia, iubirea, plimb*rile. Oamenii sunt ,n#roziIi c+nd se pronunI* cuv+ntul >ma#ie3, ,nvreme ce, ,n mod conHtient sau inconHtient, ei sunt continuu cufundaIi ,n ma#ie. De altfel,ea este sin#ura HtiinI* care exist*, Hi toate celelalte se contopesc ,n eaC alchimia, astrolo#ia, Cabala nu sunt dec+t ramuri ale ma#iei. 5otul este ma#ic. Chiar Hi atunci c+nd ,mbr*IiHezi pe cineva declanHaIi forIe extraordinare Hi, deseori, v* jucaIi cu aceste forIe f*r* s* v* daIi seama c* puteIi declanHa un incendiu distr+ndu"v* cu c+teva chibrituri pe care le aprindeIi ,n jur. 2u ne place cuv+ntul >ma#ie3, dar nu facem dec+t ma#ie. Ca Hi domnul =ourdain care nu Htia c* vorbeHte ,n proz*Doamne Dumnezeule, eu sunt obli#at s* explic lucruri at+t de elementare, de simple, de clare! le trebuie deja s* v* fie cunoscute Hi apoi s* treceIi la lucru f*r* comentarii. Dar eu sunt mereu obli#at s* vorbesc pentru c* voi nu HtiIi ,nc* cum s* lucraIi, Hi atunci trebuie s* v* explic. Dar v* asi#ur, eu aHtept momentul ,n care nu voi mai fi nevoit s* v* vorbesc, ci numai s* lucrez cu voi. Pe mine m* intereseaz* numai activitatea, creaIia; s* realizez cu ajutorul #+ndului tot felul de creaIii Hi s* le lansez ,n spaIiu. 6n conferinIe, eu vorbesc, vorbesc, dar lucrurile nu v* sunt mai clare, pentru c* ,n loc s* ,ncepeIi s* lucraIi,r*m+neIi pasivi, aHtept+nd mereu noi explicaIii. Ca Hi cum aIi aHtepta s* vi se dea totul >mur* ,n #ur*3 Dar nimeni nu va veni, doar dac* v* aflaIi ,ntr"un spital. Da, dac* sunteIi bolnavi, veIi fi hr*niIi cu lin#uriIa, dar dac* sunteIi s*n*toHi, puteIi s* v* hr*niIi voi ,nHiv*.xist* ,nc* multe lucruri de spus. u ezit s* o fac pentru c* vi s"ar p*rea at+t de ciudate ,nc+t m* ,ntreb dac* m* veIi ,nIele#e, dar totuHi vi le voi spune. !unteIi o femeie Hi v* str+n#eIi iubitul ,n braIe vident, ,i spuneIi; >Dra#ul meu 7ndrei3 sau >Dra#ul meu .on3 sau >.ubitul meu Cut*ric*3. -iindc* el trebuie s* ,Hi aud* numele pronunIat pentru ca personalitatea sa s* se poat* bucura #+ndindu"se; >7h, c+t de mult m* iubeHte!3. Oi astfel v* trimiteIi toate ener#iile ,n tumultul personalit*Iii sale. !* presupunem ,ns* c* am+ndoi sunteIi la curent cu cele dou* naturi ale personalit*Iii Hi individualit*Iii, c* sunteIi instruiIi ,n OtiinIa .niIiatic*, Hi c* atunci c+nd ,l ,mbr*IiHaIi trebuie s* ,i spuneIi; >Oh, 5at* Ceresc3 iar el va fi fericit s* devin* un conduc*tor al ener#iilor voastre ce se vor ,ndrepta atunci spre 5at*l Ceresc. Oi dac*, ,n acel moment, el v* spune ,mbr*IiH+ndu"v*; >Oh, $am* Divin*!3 ener#iile sale se vor ,ndrepta deopotriv* spre Cer. .at* cunoHtinIe pe care oamenii nu le posed*. i nu servesc dec+t personalitatea celorlalIi, Hi cum personalitatea are r*d*cini subterane, totul se ,ndreapt* spre pr*pastieC ,n timp ce individualitatea, care are r*d*cini ,n ,nalt, dirijeaz* totul spre Cer.Dac* doresc s* fac* o lucrare binef*catoare asupra altuia, b*rbatul Hi femeia trebuie deci s* se ,mbr*IiHeze invoc+nd 5at*l Ceresc Hi $ama Divin*, Hi astfel ener#iile lor vor urca laCer. ste simplu, dar este #reu s* ,i faci pe oameni s* accepte acest punct de vedere. i auobicieiuri vechi Hi le repet*C ei ,Hi satisfac mereu personalitatea Hi nu vor face nimic pentru individualitatea lor care este ,nfometat* Hi nu primeHte nici o hran*. 6n timp ce personalitatea, care primeHte zilnic o mulIime de lucruri, este #hiftuit*, Hi apoi scuip* fiindc* nu Htie s* fie recunosc*toare.7m studiat, de"a lun#ul anilor, cum se manifest* personalitatea Hi individualitatea ,n fiinIa uman*, Hi Htiu c* orice aIi face pentru personalitate, ea nu va fi niciodat* recunosc*toare. Dovada, o femeie a d*ruit totul b*rbatului pe care ,l iubeHte, totul, iar el ouit*, este deja ,n compania altora. De ce? Pentru c* ea ,l satisface numai sexual, ea nu a reuHit s* hr*neasc* ,n el ceva sublim, o alt* natur* ce nu uit* niciodat* binele f*cut Hi careeste veHnic recunosc*toare. 7poi, s*raca femeie, se pl+n#e; >."am dat totul, Hi priviIi acumcum se poart* cu mine!3. i da, fiindc* ea a hr*nit o natur* ce este mereu nerecunosc*toare. $ai pot adau#a c+teva cuvinte privind personalitatea Hi individualitatea. 7tunci c+nd cineva doreHte s* dea fr+u liber iubirii sale pur sexuale, personale, e#oiste, realizeaz* c* toate or#anele sale funcIioneaz* independent de el, f*r* ca s* poat* opri sau m*car fr+na ceva. l constat*, nu poate face nimic. xist* deci alte forIe care ,l acapareaz*, care ,i iau totul, iar el nu face dec+t s* observe 6n timp ce, ,n iubirea spiritual*, veIi constata c* voi ,nHiv*, adic* sufletul vostru, spiritul vostru, individualitatea voastr*, sunt acelea care domin* Hi care se hr*nesc. 2u sunt dec+t niHte priviri, o prezenI*, un parfum, dar sunteIi fericiIi, ,mpliniIi pentru c* simIiIi c* sunteIi voi ,nHiv*, natura voastr* superioar* care s"a hr*nit, a b*ut, a respirat, Hi nu alte forIe care v"au str*b*tut fiinIa.Oamenii nu se observ* ,ns*, ei tr*iesc ,n pl*ceri, Hi pentru c* Hi"au satisf*cut corpul fizic oferindu"i c+teva firimituri, ,Hi ima#ineaz* c* sunt ei ,nHiHi mulIumiIi, nu ,Hi dau seama c*,n sufletul Hi spiritul lor vidul continu* s* existe. .dentific+ndu"se cu personalitatea lor, le este de ajuns s* ,Hi satisfac* corpul fizic. Dac* nu s"ar fi identificat cu personalitatea lor, ei ar fi ,nIeles c*, ,n momentul ,n care corpul fizic este #hiftuit, c+nd dorm, c+nd sfor*ie, ei ,nHiHi sunt ,nfometaIi, pentru c* sufletul lor, spiritul lor, adic* individualitatea lor nu a primit nimic. Da, personalitatea Hi individualitatea, iat* o HtiinI* formidabil*!vident, mai sunt multe de spus, dar s* le l*s*m pentru o nou* conferinI*. OpriIi"v* asupra #+ndului c* trebuie s* iubiIi, s* iubiIi ne,ncetat, fiindc* acest lucru v* va salva. Oi ,ncercaIi s* atin#eIi, de fiecare dat*, un #rad superior 2u puteIi de la o zi la alta s* ,n*buHiIi toate manifest*rile sexualit*Iii din voi, dar dac* v* hot*r+Ii s* p*trundeIi ,n alte re#iuni, dup* un timp v* veIi da seama c* tot ceea ce primiIi dep*HeHte ,n splendoare toatepl*cerile ce le"aIi tr*it atunci Hi pe care aIi fost nevoiIi s* le pl*tiIi foarte scump, fie prin s*n*tatea voastr*, fie prin frumuseIea voastr*, fie cu bani.6ntrea#a lume este interesat* numai de iubire, iar dac* o carte sau un film nu vorbesc despre iubire, nu le #*sim interesante. Oi eu m* #+ndesc numai la iubire. De ce ar trebui s* fac excepIie? 5oIi ipocriIii v* vor spune; >Oh! Pe mine iubirea nu m* intereseaz*3 dar nu ,i credeIi Pentru mine numai iubirea este interesant*, dar eu susIin c* trebuie ,nIeleas* altfel. !t* scris ,n van#helii c* Dumnezeu este iubire. 7tunci de ce s* renunI*mla aceast* iubire? Dumnezeu este iubire, Hi trebuie s* tr*im cu aceast* iubire, trebuie s* o cunoaHtem. Dar pentru a o cunoaHte, trebuie s* ieHim din anumite limit*ri, din anumite #reHeli. 2umai iubirea ne va vindeca, ne va ,nt*ri, ne va ,nfrumuseIa, ne va luminaC de aceea trebuie s* iubim, s* iubim zi Hi noapte, dar dup* formele Hi re#ulile pe care 6nv*I*m+ntul ni le aduce.ste p*cat c* atunci c+nd se vorbeHte despre iubire, oamenii se #+ndesc imediat la iubirea fizic*, la iubirea trupeasc*. 2u, eu c+nd vorbesc despre iubire, m* #+ndesc la o alt* iubire, la iubirea spiritual*C eu nu caut iubirea fizic*, ea nu m* intereseaz* deoarece eu ,nIele# altfel iubirea, Hi aici trebuie s* explic pentru a nu exista ne,nIele#eri..ubirea este un schimb, iar schimburile nu exist* numai ,n planul fizic. Dou* fiinIe pot face schimburi la distanI*, prin intermediul privirilor, al #+ndului, al cuv+ntului, f*r* a se ,mbr*IiHa, f*r* a se atin#e. 2u este necesar nici s* faceIi schimburi numai cu oamenii, deseori ur+Ii, ciudaIi, boln*vicioHi Hi ,ntunecaIi. PuteIi face schimburi Hi cu creaturile celeste, cu fiinIe frumoase, pure, luminoase Hi ,n acel moment v* ,mpliniIi. vident, dac* ,nIele#eIi ,ns* iubirea aHa cum este ,nIeleas* de toat* lumea, nu este un lucru #rozav.7tunci c+nd v* vorbesc despre iubire, m* #+ndesc la acea iubire care este ,ns*Hi viaIa, este lumina, este frumuseIea, este un schimb cu creaturile divine. /a aceast* iubire m* #+ndesc zi Hi noapte, Hi de la ea primesc binecuv+nt*ri. Dac* m"aH fi #+ndit la cealalt* iubire, aH fi fost Hi eu obli#at s* o practic. Pentru c* #+ndul conduce la fapt*. ?+ndiIi"v* laun lucru, Hi cur+nd nu veIi mai putea sc*pa de el. Ca acela care se #+ndeste cum s* ba#e m+na ,n buzunarul cuiva; ,ntr"o zi, chiar f*r* s* doreasc*, va b*#a m+na ,n buzunarul cuiva, Hi iat*l devenind hoI de buzunare. /a fel, dac* v* #+ndiIi s* ,mbr*IiHaIi pe cine