Aparitia romanului
2
. Nu se ~tie cu exactitate de ciind au fnceput oamenii sii se distreze sau sii se inspire unii pe alfii cu ajutorul pove~tilor. Forma tipiiritii de relatare, devenitii roman este o invenfie relativ nouii. E ste greu de apreciat momentul aparitiei romanului. Ceea ce se ~tie cu siguranta este ca termenullatin novellae, cu referire la povestirile scurte, s-a utilizat pentru prima data In secolul al XVI-lea. Apoi, la mijlocul se- col~lui al XVII-lea, termenul "roman" a aparut ca o eticheta data diferitelor genuri de fictiuni romantice sau diferitor alegorii religioase intalnite de pilda in Calatoriapelerinului scrisa de John Bunyan (1628-1688). Povestirea relateaza calatoria unui suflet de la pacat la izbavirea divina ~i avea scopul bine defmit de instruire religioasa-lumea in care se petrece actiuneaera cu sigurantafictiva. Noul realism Abia la lnceputul secolului al 18-lea apare romanul in forma in care este astazi definit. .De~i materialul a ramas fictiv, evenimentele erau plasateintotdeauna in lumea reala ~i ele- mentele fantastice sau cele supranaturale care caracterizasera inainte lucrarile romantice sau pe cele religioase erau, de obicei, absente. Accentul se punea pe experientele prin care treceau personajele principale, prin inter- mediul c;Irora autorul tr;Igea concluzii mai adanci referitoare la conditia uman;I. Cand a ap;Irut Viafa $i su1prinzatoarele aventuri ale lui Robinson Crusoe, In 1719, a fost un succes imediat. Povestirea, scris;I de Daniel Defoe (1660-1731),jumalist renumit ~i pamf1etarpolitic, se baza pe aventurile unui marinar britanic real, naufragiat pe o insul;I pustie undeva lang;I coasta Americii de Sud, ~i astfel a stamit interesul publicului larg. Minunatele descrieri i-au m;Irit mult valoarea, la fel ca ~i reflectiile autorului asupra situatiei limit;l In care se afla eroul. Romanul poate fi citit ~i azi ca o povestire de aventuri plin;I de temperament sau ca un comentariu acid asupra valorilor de pe timpullui Defoe. Dup;I Robinson Crusoeau urmat alte lucrnri de ficti- une printre care Moll .flande1S~i Jurnal din anul ciumei, povestirea marii epidemii de cium;I din 1665, v;Izut;I cu ochii naratorului. Satira caustica Scriitorul de satirn irlandez Jonathan Swift (1667-1745) este ast;Izi cunoscut pentru calatoriile lui Gulliver. Ca ~i In Robinson Crusoe, eroul principal este un marinar. Dar dac;I mesajul final al lui Defoe era pozitiv - cel c;I omul poate supravietui aproape ori- unde ~i c;I poate lnv;Ita multe despre per- soana lui In acest titnp -Swift a descris un tablou mai macabru al situatiei. in. roman, c;Il;Itoriile lui Gulliver 11 poart;I pe acesta In regate diferite: Lilliput, ai c;Irei locuitori nu au decat 15 cm In;Iltime, 00 Coperta celei de-a treia edi1ii a Calatoriilor pe/erinului. O harta (in stanga) ilustreaza obstacolele care trebuie infruntate pe drumul dinspre Ora~ul Distrugerii pana la Ora~ul Celest. Brobdignag, locuit de uri~i, Laputa, locuinta unor savanti ~i ganditori lipsiti de spirit practic ~i tinutul Houyhnhnms, unde caii sunt st;1pani ~i oamenii sunt s;11baticinumiti Yahoos. jn mod gradat, Swift ~i-a concentrat atacul nu atat asupra nerealiz;1rilor contemporane ci asupra celor ale fiintei umane, In general, pe care le privea cu oroare ~i cu dezgust. Pline de vivacitate, Ciiliitoriile lui Gulliver r:1man, sub multe aspecte, fantastice ~i alegorice. Moralitate sau parodie Urm;1torul moment important In evolutia romanului a ap;1rut o dat;1 cu lucr;1rile lur Samuel Richardson (1689-1761). O prim;1 lucrare era un ghid adresat scriitorilor de epis- tole, destinat In principal. femeilor. El a avut apoi ideea de a al;1tura cateva publicatii ante- rioare Intr-o naratiune continu;1. jn cele din urm;1, In 1740, s-a creat romanul Pamela cu subtitlul Virtutea raspliititd. Este povestirea unei slujitoare modeste Ins;1 oneste care 105
Transcript of Aparitia romanului
.
Nu se ~tie cu exactitate deciind au fnceput oamenii sii se
distreze sau sii se inspire unii
pe alfii cu ajutorul pove~tilor.Forma tipiiritii de relatare,
devenitii roman este o invenfie
relativ nouii.
E ste greu de apreciat momentul aparitiei
romanului. Ceea ce se ~tie cu siguranta
este ca termenullatin novellae, cu referirela povestirile scurte, s-a utilizat pentru primadata In secolul al XVI-lea. Apoi, la mijlocul se-col~lui al XVII-lea, termenul "roman" a aparutca o eticheta data diferitelor genuri de fictiuniromantice sau diferitor alegorii religioaseintalnite de pilda in Calatoria pelerinului scrisade John Bunyan (1628-1688). Povestirearelateaza calatoria unui suflet de la pacat laizbavirea divina ~i avea scopul bine defmit deinstruire religioasa -lumea in care se petreceactiunea era cu siguranta fictiva.
Noul realismAbia la lnceputul secolului al 18-lea apareromanul in forma in care este astazi definit.
.De~i materialul a ramas fictiv, evenimenteleerau plasateintotdeauna in lumea reala ~i ele-mentele fantastice sau cele supranaturale carecaracterizasera inainte lucrarile romantice saupe cele religioase erau, de obicei, absente.
Accentul se punea pe experientele prin caretreceau personajele principale, prin inter-mediul c;Irora autorul tr;Igea concluzii maiadanci referitoare la conditia uman;I.
Cand a ap;Irut Viafa $i su1prinzatoareleaventuri ale lui Robinson Crusoe, In 1719, afost un succes imediat. Povestirea, scris;I deDaniel Defoe (1660-1731), jumalist renumit ~ipamf1etar politic, se baza pe aventurile unuimarinar britanic real, naufragiat pe o insul;Ipustie undeva lang;I coasta Americii de Sud,~i astfel a stamit interesul publicului larg.Minunatele descrieri i-au m;Irit mult valoarea,la fel ca ~i reflectiile autorului asupra situatieilimit;l In care se afla eroul. Romanul poate ficitit ~i azi ca o povestire de aventuri plin;I detemperament sau ca un comentariu acidasupra valorilor de pe timpullui Defoe. Dup;IRobinson Crusoe au urmat alte lucrnri de ficti-une printre care Moll .flande1S ~i Jurnal dinanul ciumei, povestirea marii epidemii decium;I din 1665, v;Izut;I cu ochii naratorului.
Satira causticaScriitorul de satirn irlandez Jonathan Swift(1667-1745) este ast;Izi cunoscut pentrucalatoriile lui Gulliver. Ca ~i In RobinsonCrusoe, eroul principal este un marinar. Dardac;I mesajul final al lui Defoe era pozitiv -cel c;I omul poate supravietui aproape ori-unde ~i c;I poate lnv;Ita multe despre per-soana lui In acest titnp -Swift a descris untablou mai macabru al situatiei.
in. roman, c;Il;Itoriile lui Gulliver 11 poart;Ipe acesta In regate diferite: Lilliput, ai c;Ireilocuitori nu au decat 15 cm In;Iltime,
00 Coperta celei de-a treia edi1ii aCalatoriilor pe/erinului. O harta (in stanga)ilustreaza obstacolele care trebuie infruntatepe drumul dinspre Ora~ul Distrugerii pana la
Ora~ul Celest.
Brobdignag, locuit de uri~i, Laputa, locuintaunor savanti ~i ganditori lipsiti de spirit practic~i tinutul Houyhnhnms, unde caii sunt st;1pani~i oamenii sunt s;11batici numiti Yahoos.
jn mod gradat, Swift ~i-a concentrat ataculnu atat asupra nerealiz;1rilor contemporane ciasupra celor ale fiintei umane, In general, pecare le privea cu oroare ~i cu dezgust. Plinede vivacitate, Ciiliitoriile lui Gulliver r:1man,sub multe aspecte, fantastice ~i alegorice.
Moralitate sau parodieUrm;1torul moment important In evolutiaromanului a ap;1rut o dat;1 cu lucr;1rile lurSamuel Richardson (1689-1761). O prim;1lucrare era un ghid adresat scriitorilor de epis-tole, destinat In principal. femeilor. El a avutapoi ideea de a al;1tura cateva publicatii ante-rioare Intr-o naratiune continu;1. jn cele dinurm;1, In 1740, s-a creat romanul Pamela cusubtitlul Virtutea raspliititd. Este povestireaunei slujitoare modeste Ins;1 oneste care
105
APARITIA ROMANULUI
00 O ilustra,ie din romanul RobinsonCrusoe ( 1719) care reprezinta salvarea luiCrusoe ~i a lui Vineri dupa 28 de ani, 2 luni
~i 1 7 zile petrecute pe insula. Un portret alautorului (jos). Geniul sau pentru nara,iunei-a conferit un loc important in dezvoltarearomanului.
cre~tine Ins~ prin atitudinea lor pozitiv~ ~i ovitalitate purn ca~tig~ teren In fata ipocriziei, avanit~tii ~i a nebuniei. Mult mai ciudate ~iuluitor de noi erau n~scocirile lui LawrenceSteme (l713-1768) In lucrarea Viata $i opiniilelui Tristram Sbandy (1760). pan~ ~i titlul estea parodie. Lucrarea nu dezv~luie de faptaproape nimic din opiniile presupusului erou,~i foarte putin din viata sa.
Comedia bizaraRomanul 1ncepe cu momentul conceperii luiTristram Shandy, ajunge la momentul na~teriiacestuia, Indreptandu-~i apoi atentia c~tre altepersonaje sau evenimente. La un moment datautorull~i cere scuze pentru incapacitatea luide a r~mane la subiect ~i proiecteaz~ liniilemajore pe care le va urma cursul naratiunii.Prezentandu-l pe Parson Yorrick, autorul lidescrie prematur moartea ~i include o pagin~complet neagrn In amintirea lui, Inainte de acontinua relatarea aventurii. Tristram Shandya influentat nenum~rati autori, printre careJames Joyce, Ins~ forma sa bizarn darln ace-la~i timp strnlucitoare de comedie rnmaneunic~ In istoria literaturii.
La sfar~itul secolului al XVIII-lea romanul~i-a dovedit capacitatea de a dt:;scrie o gamalarga a experientei umane -atat In lumeareala cat ~i In cea interioar:l a gandirii ~i sen-timentelor. A devenit un mod de relatare Incare aventurile dezordonate, tensiunea dra-matica, critica sociala sau psihologica, toate~i-au gasit locul potrivit.
rezis~ la avansurile pe care i le face s~panul.Impresionat de moralitatea ei, el se ofera s;l oia de nevas~ ~i oferta lui este accepta~. Opoveste similara, de rezistent;l in fata tentatii-lor sexuale s~ la baza romanului Glarissa, unalt roman al scriitoruluj Richardson, ap;lrut in1747, de~i aici eroina apartine clasei mijlocii.Atat Pamela cat ~i Glarissa au fost scrise instilul epistolar, foarte popular in Franta ~i inAnglia in secolul al XVIII-lea. Cu toate c;lRichardson nu a fost primul autor care a uti-lizat acest stil, lucrarile lui au fost indubitabilprimele lucrari de geniu astf~l construite.
Parodierea PameleiPrima incercare a lui Henry Fielding (1707-1754) in ceea ce prive~te scrierea de romaneau reprezentat-o parodiile sale prea putinvoalate referitoare la opera lui Richardson,intitula~ Shamela (1741), care parodia atatmoralitatea lui Richardson cat ~i tendintelesale de introspectie.
Personajele din alte romane ale luiFielding, Joseph Andrews (1742), care s-audezvoltat din Shamela ~i Tom Jones (1749),reprezin~ cu sigurant;l idealuri ale virtutii
~8~""
~
00 Spiritul satiric al lui Jonathan Swiftreiese in Cfl/fltorii/e 'ui Gulliver. lIustra,ia desus il prezinta pe Gulliver inconjurat demicu'ii liliputani care intra in razboi pentruprobleme marunte cum ar ti la ce capat ar
trebui spart un ou.
106Arta ~i omur 51 -ROMANCIERII VIcrORIENI Arta ~i omul 74 -ROMANUL MODERN
