ANUL I No. 23: 10 BANI NUMERUL

GRiGORE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:In bari 1 an le lei, G lupi _O Ito. 3 ioni 10 lei

tu strdinatate I an 50 tel. e> Inni 25 lei

RF:DACTI ANo, 3.Plata Episcopiei.No. 3.

APARE IN TOATE ZILELE

,i(lt'I 10 DECEMBRE 1SS,.

BARBL' STEF. DE LA VRANCEAPrim- redactor

A N U N C I U R I:r +nunciurr pe pagina a patra linia 30 banc,stlunciurt reclame pe pag. Ill 2 lei linfa.

ADMIN ISTRATIA

No. 3.Plata Episcopiei.No. 3.

REFORM :1 iiAG1i'TRATI REI

LUPTA

O ESPLICATIEL A S I I

DIN DI RERILE LO'III

REFORiiA b:16EISTRATFiREI

Cu ocasiunea discutiunel adresel ladiscursul tronuluí ne am bucurat cas'ali g&sit deputati, ca dd. Titu Maio-rescu si Alexandru Marghiloman, cariali ridicat glasul spre u cere emanci-parea magistraturel noastre din stareade inferioritate si de ilotisni In carelâncezeste.

Ne unico din toata mima cu acestibarbati inteligente, II aprobara si tí fe-licitam ca s'ail gândit a provoca o dis-cutiune publica, spre a scoute din ui-tare o chestiune din cele maI serioasepentru interesul libertytilor noastrenu ne multumim Ynsa numaí pe pro-testar) discutiuuí platonice. A sosittimpul credem sa privim lucru serios,sé trecern peste limitale luguste aleunui diletantism parlamentar, bogut Inprotestatiuní si steril In practica ; a so-sit timpul ca tofi oarnenit de valoare sese ridice ca se cearft cu insistente §ise lupte ca sa dobindeasca reformafundainentala a rnigistraturei , inyl-tand'o la gradui allei puterí, precum secuvine miei institutiuni considerata deInsusI coristitutiunea noasträ, ca unuldin fattori principali ai organismululnostru politic. Ceea ce a fost o simplacestiune de polemica ministeriala, Indiscutiunea adresei, trebue s& la loculuncí cestiuni constitutionale de primaordine,de acum inainte, In preocuparilenoastre , independent de interese departida, daca voim se fondam un regimpolitic solid si stabil.

Noi am perdut din vedere, In aprin-derea certeler noastre, rolul considera -bil ce'l aú Intr'o societate institutiunilejuridice ; uitem c& dupa natura funtetiunei sale, judecytorul este col ma!desinteresat, eel mai firesc si uniculprotector al persoanel si averci fie-carut din not, si nu consideram ca su-ferintele de care ne plîulgeni, cele maimulte si esentiale,provir din causa ne-pasarel ce am arítat catre institutiuneajudiciara. Pentru ca rolul justitií estemai modest si nu bate la ochI ca celel'alte ramurl de administratiune pu-blica, precum bate la ochi puterea le-giuitoare si puterea esecutiva, am la-sat'o sa devine o institutiune eu totulanemica, in cât nu rie mai este de viciun ajutor In jocul celor l'alte institu-tiuni.

Constitutiunea noastra Insti, consi-der& institutiunea judiciara ca o maresi principals putere a statuluí, de o po-triva cu puterea legislativa si cea e-secutiva ; In cugetarea el le -a voit se-parate po cate trele una de alta. cuatributiuni diferite, fiira amestec unacu alta, nu ca un principiú de ar-monie speculativa ci ca un principiede cumpanire de forte, pentru garan-tarea libertatilor publice si pentru a-pararea intereselor noastre.

Cu toate acestea, noi nu gasim ni-cairea institutiunea mare judiciara,organisata ca putere §i asezata In con -ditiune de a putea functiona ca cele1 -alte doua puteri, libera si indepen-denta. Constitutiuneanoastra este cion-tits ; It lipseste puterea sanctiune,puterea judiciara, de care depinde li-bertatea individuala si interesele pri-vate de tot fetal. Puterea care ar trebui 86 fle cea mai tare, tormai a-ceea nu exista, saú, si daca exists cunumele, este antro stare de inferiori -tate vis -a -vis de cele l'alte, si malcu seam& de puterea esecutiva, In câtnu ne ofera nicI o garantie, si este in-capabila s6 contribue la functionareanormala amecanismului constitutional.

In condiliunile In care s'a pus si Incare Isí esercita atributiunile, insti-tutiunea noastra judiciara este muimult o sucursal& a puterii esecutive,fard egalitate de positiune si faro ga-rant.ie pentru interesele cetatenilor.

Un exemplu vom da, nuorai ca sCvedem In ce pericol ne aflam in pri-vinta drepturilor ái intereselor, si Ince deploratila positiune se alli jude-catorul la noi In esercitiul functinncisale.

Noi ne am Imprumutat, cu organisa-tiunea judiciara a FranceI, si am adop-tat spre a o complecta in formá,institu-tiunea ministerulut public, Insarcinat acontrola sia privighea tribunalele, ca-rora le da concursul spre mentinereaordine! publice. In systemul legisla -

tiunet Francese dreptul de urmtirire Inmaterie penala apí.rtine puterii esecu-tive, representata prin ininisterul pu-blic, iar dreptul de represiune este aljustitií, representatli prin tribunale in-dependente de autoritatea esecutiva;divisiune de autoritati, divisiune de a-tributiuni. Intreb daca aceasta divisiuneeste observata si In ]egislatiunea noas-tra judiciara. Din nenorocire nu, pen-tru ca de si exista in forma procurorirari urmaresc, si judecatort cari se pro-

asupra acusafiunei, In realitatela noi puterea esecutiva singurii arecuvutul 1.1 materia crin.inula camateria civila,pentru ca si j idecatorii ca

i procurorií, nu stint de cât organelepoteri[ esecutive, flind ca si unit si (dtilsurit de o potriva dependentí de dânsa,revocabili dup6 vointa ei. In aparentade si divisiunea puterilor sa arata caefectiva, In realitate nu exista, putereajudiciara este absorbita de puterea ese-cutiva care, eu singura este unicul si su-premul organ tal legií ; ea presida la a-leger! In colegiile electorale; ea judecacolrtestatiunile, ea are si atributiunide a reprima delictele electorale.

lntr'uu asemenea amalgam cum cre-dem noi ca poate 1'uuctiona constitu-tiunea politica a tari!, Para suferintaintereselor noastre, ai cum ne putem In-chipui ca puterea esecutiva, caria 'i -amIncredin(at justifia, o sa se poata feride ispita despotisrnului, se se poatfiIn-vata a respecta drepturile cetafeanului.

Reformatoria: nostri!, la cea din urmarevisuire a constitutrunei, aú crezut cafac mare treaba pentru sinceritatea o-peratiunei elettorale cheniâtid judeca-tori la presediu f la colegiilor. Cu aceastareforma iei n'aú fiicut nimic alt, de cûtsa dea colegiile electorale si mar rei pemana puterel esecutive, ali instituit ominciuna legala, flind ca judecatorilnostri, In positiunea lar de asta-di, nuvin cu nicr o autoritate iudependenta,tncolegié u'aú vici un prestigiú; tot ce pon-te face ,presenta loe In colegiile electorale este de a acopen responsabilitateaputeriï esecutive si a compromite po-sitiunea jadecatorilor, flind ca rimeninu crede ca un functionar, ce se alla ladiscretiunea puteroi esecutive va puteapastra In facia alegatorilor o indepen-dentá care II lipse,te In positiunea sa.El nu poate aduce In colegiul electoralo independeuta pe care nu o poseda Inpretoriul sóü.

C. N. 13railoiu

DEPESELE AGE1T1E1 1111.1S"

Paria, 2xJ Decembre. D. Brissonmentine demisiunea sa ; dar D. Gravya refusat pâny In acest moment de a oprimi.

Paris, 20 Decembre. Sesiuner.Cameri! s'a tnchis asta-zí.

Belgrad, 2:) Decembre. BulgaMcontinua a viola armistitiul.

Doua comparil de voluntari si autoritatile bulgare remase In satele cartInvecinesc granita, silesc pe locuitortse faca transport pe comptai trupelorbulgare. Ast-fel ça comandantul sef alarmate! sarbesti a ordonat ça un deta-sament de voluntari sirti se ocupe Pi-rotul chiar de mâine, pentru a goni cutotal trupele inamice cari se mat ga-sese Inca pe teritoriul regatului.

Noutatea privitoare la o pretinsa In-caer+re Intre si gendarmeria bul-gara, e lipsita de ori-ce temeiú.

O ESPLICATIEArticolele publicate de Vointa

ional( si de l'Etoile roumaine, pri-vitoare la d. Barbu Stef. de la Vran-cea, ne -ali adus aminte niste ver-suri cunoscute ale lui Moliere, princari marele poet dest,ria vechia tee-tied a femeilor cu purtiâri rele: de aacusa pe cele oneste, sperând ea, enmijlocul acesta vor luipitrti si eu al-tele dispretul public de care sè sim-tian prey incârcate.

Redactorii acestor dour ziare nupot girsi nici tin crezèmênt In opi-nia publics, find mai toni functio-nari salariati ai guverrulai; ei nusunt constiinte libere, ca se poatñ a-precia purtarea guvernului, sint plir-titi ca s'il sustie si nu rot ridica ca-pul ca nu lumen se le zita, impreunicu poetul:

<<Pñehtoase dobitoace !(S6 lï.trati mai aveti gran..«CAud vii vindeti libertntea«Po o mâna de mitlaiù!?

Si de aceea. acosti domni cauti siposte zice si ei color din opositiune:sunteti plittiti, nu aveti convinctiuni;si era natural se atace ast-fel pe unbârbat de valoarea si gjetalentuld -luiStefanescu.

Acesta find adoveratul lnteles alscandalului inscenat de cele doneziare, niiirturisim ca ne -a parut ref"veclênd ea l'lndipen(lance t'ourna:nese face ecoul acelei manoperi, si cuce insistente!

N'am putut sè'i respundem paneacum; acest incident era, musi intriiùo chestiune personals, pe care trobuiasè o lesam sii se termino.

Acuminsscând cestiunea personalss'a terminat pe terem, sè ne ocupiimde ceca ce ponte si priveasce ziarul.

Mai intâiù voci observa directoru-lui politic al ziarului l'In(1(peildanceroumaine eh a 1 ri eles r ù zisele pri-mului nostril redactor.

El a zis: «am susfinut cutare idei,pe care le impñrtâsesc si asta -zi», pecând l'Indépendance zice: (at intro--buintat catare aprecieri si cutare e-pitete si afirmit eft le mentine siazi.,,

Apoï intre aceste done lucruri esteo deosebire mare : alta este sú aibiaceleasi idei, si alta e sè aibi aceleasiapretieri asupra oamenilor, si cinestârueste lntr'o idee, nu steruesteprin aceasta In toate epitetele pecare le a lntrebuintat. sustiind ateaidee.

1). B. Stefanescu a criticat unireapartidului sinter liberal eu partidulconservator si pentru aceasta n'arese -si impute nimic, de ocre -ce s'aligasit niât in partidul liberal, cat siin partidul conservator, oameni earlcredeaü eh amindoue partidele seslebesc unindu -se.

D. de la Vrancea a criticat atâtretragerea opositiuni din corpurilelegiuitoare cat si abfinerea de la ale -gerile trecute ; si multi dintre noisurit de parerea sa asupra acestuipunct,

lac. ideile; si d. de la Vranceaposte se le impartñseascs si asta -zifari. se Inceteze de a ti drept credin-cios. Acestea nu sunt articole deprogram cum pare a crede onorabi-

lui director al ziarului eu care dis-cutam.

De aci in colo sunt cite -va apre_cieri, pe care pe nedrept l'Indépen-dance crede cir primul nostril redac-tor a declarat eh le trentine.

Dar mai este un tuero : este oare-care simpatie pentru d. I. Bratianu simulti. amarâciune contra capilorpartidului liberal - conservator , simai mult, sustinerea guvernului d -luiBriltianu si combaterea opositiuni.

Aseste lucruri d. Barbu Stefanescunu convine ce raes din articolul son,publicat de cele done ziare, si toc-mai pentru aceea nu a crezut ca arese le retracte.

Noi credem, cit aceste lucruri suntin artieolul de care vorbim; dar a-ceasta nu ne surprinde.

Caci, multi dintre tineri, e§inddupe bâncile scoalei, s1.ü iutorcèn-du-se din strñinatate, aveaü o oare-care simpatie pentru d. Bratianuconsiderali ca dusmanii tñri pe ad-versarii lui politici. Dupe multóvreme si multa munta, ali cunoscutfaptele si oamenii,an vezut Oltcuvin-tele de libertate si de nationalitate

eran In gura d -lui Bratianu, docât tropte pentru a sè sui la putero,si ca adeveratul partid liberal erapartidul conservator si este azi par-tidul liberal - conservator.

Ei bine, admitthnd ce primul nos -tru redactor a trecut si el, po undeaie trecut multi tineri, acoasta estepentru noi o dovads mai mult, dosinceritatea corvictiunelor sale.

Caci suntem áiguri ca d. directoral ziarului l'Indépendance roumaine,nu primeste afirmarea lar copila-reascs ca d. Barbu Stef. de la Vran-cea a pârssit foia oficioasa si a venitla noi: pentru interese materiale.

Acolo, putea eu talentul sea sedevie deputat , cumulard , totce poftea la noi, afarit de o plataneinsemnatâ pentru munta ce face,nu poste, aves in scbinibul onoruri-lor ce a lâsat, de cât iubirea si stimaCu care incongiurñrn pe tinerii eutalent, cu convictiunï si desinte-resa ti .

Gr. Peucescu. N. Filipescu.

LUPTAF:vtrífrui din l'ocra /lulusultilur :()data Inteles1 asupra dreptulut §i

semnificatiunei mijloacelor ce avem dcYntrebuintat contra guvernulul, sa In-cepem lupia fati§ prin o somatiune le-gala.

Capi! coalitune sa mearga la Paint.sa espue regelut situatiunea ce a cre-at'o and In timpul alegerilor a parasittara si ne-a lasat pe mana d-lui IoanBratianu. Sal aminteasca ingerirtele,presiunele si tonte sistemele irroralece s'ae practicat eu ocasiunea alegeri-lor; sa'í spun& ca'n fata acestor scan-dale o mare parte a alegatorilor s'ariabtinut de la vot; c'aceasta representa-tiune nu se poate numi nationala, nu eIca, ; c'a sosit timpul sä intram In le-

e. Poporul e exasperat,nemulfu-írile sunt la cultne; ar fi bine ca rege-

le sa aviseze din timp si NRI scope tamd'o crintán la care e-espusa.

Daca niel In urma acestui consilieregele nu se va supune, interesul vaintuneca dreapta rafiune ,i va In&busivocea legitimelor cereri, atunci sa in-cepem a ne organisa ca Irlandezii siprin mijloace legale, de si violente, saparvenim la revendicarea drepturilornoastre.

S'aplicam sistemul promit de d. Di-mitrie Bratianu, in sala Mano, s& In-cepem a boycota de la acel ce are toata

rsspunderea acestei situatiuni si orI-care vor fl consecintele ce ar atinge peindividi, drepturile tyreI sa le punemmai presus de ori-ce consideratiuni, sisa nu desarmym pâna ce nu vom atin-ge punctul culminant al desideratelornoastre.

Credem saneoprim aci eu aceasta es-punere In mod generic si sa Iasym toa-ty latitudinea comitetului diriginted'asr alego el singur mijloacele, a ni leindica si not a le esecuta.

Nu trebue Ynsa sa se scape din vede-re ca'n aceasty tars eu o administrati-une centralisatoare, #.Data actiunea delupty e la central; acolo trebue sa seconcentreze toate fortele, cac! In capi-tala trebue sa se ctea lovitura deci-siva.

Aceste zise. am dori ca guvernul safie resturnat mal mainte d'a ni se da o-casiunea spre a reveni asupra acestormijloace si a le da o mai Intinsa des-voltare.

Am tinut Insti s'aratam, In trysaturigenerale, c'opositiunei nu'i lipsescmijloacele d'a combate si resturna a-cyst guvern si ast-fel sa faecal sy'nce-teze o critica a acelor ce vor sa vadactescurajarea si apatia intrate in câmpulopositiei.

STI RI LE ZILEIEra s'a tras cu mortierì' 14 lovituri a-

supra cupolelor, la distants de 2500metri.

M. S. regele a asistat la ateste ex-periente care vor urma si astazl.

La 25 Decembrie d- na Pattia jucat laopera imperiala din Viena in 11Mrbie-rul de Seviglia.

Publicul era at(èt de numeros In eûtun escadron de cavalerie fusese Insyr-cinat se mentie ordineape piafa teatru-luf. Artista a primit roua cununí, siseapte spre zece buchete.

Principele mostenitor i'a oferit unserviciú de masa de argint, si Impë-ratul i'a trimes o cununa.

D. Primar al Capitalel va pleca LuniYn concediü. in timpul absentei sale vaIt Inlocuit prin d. ajutor Gr. Cerkez.

Automat furtului sume! de 30.000 defranc! sustrasí d -lui Alcaz In gara Ro-man a Post prias lu Galati, Marti sears.

El se numeste Avram Moscovici §idin declaratiunile lui s'a constatat cáface parte dintr -o asocialie organisatade pungasi cari opereaza In tara si instreinatate. Pungasul a facut si altemarturisiri importante, iar prin inves-tigafiunile facute, s'aú descoperit Inoral mai matte obiecte de valoare fu-rate din diferite part!, precurn ceasoar-nice, tigarete etc. Asupra lui nu s'agasit nid un ban.

Erl flind ziva Tas terei M. S. Reginei,Majestatea Sa a primit felicitarile con -siliulu! de ministri.

Consiliul de ministri s'a tinut erisegni ocaso la d. ministru- presedinte,de ocre -ce d -sa frind boluav, nu poateesi din casa.

Marti la 24 Décémbrie, societateachelnerilor din Bucuresti va da o pe-trecere In sala Orfee. Programul aces-te! petrecerr este destul de variat. Unlucru ne surprinde Insa. Biletele de in-trare surit facute rtuntaï in limba ger-»rartc). ..

Se zice ca d. Manolescu, primul pro-curor de pe lâng& Tribunalul Ilfov siar fl dat demisiunea.

Secfiunea II-a aCurtei cu jurait s'adeschis era sub presedinla d-lu! VArvanezu, asistat de d-ni judecator iLarra si Costescu.

Un copist din caricelaria legatiuneiruse anume Ion Teodorof, niergânderi dimineata la serviciul sae, a cazutmort de anevrism.

t:POCA 19 DECEMBRE

liuminica 22 Decembre 18a5, la ora2 dupa amiazi, representajiune musi-cala si dramatica data de il-na JuliaCocorescu, cu bine-voitorul concurs ald-sorer Carlotta Leria al d-nei Petrescusi al d-lor Al. C. Brailoiu, St. B. \'la-doianu, C. Dimitrescu, L. Levaque. St.lulian, M. Mateescu ni .1. Petrescu.

DECRETESe aproba votul consilielui general al

judetului Neamtu de a se tusen sub un o-sehit artmo1, in AadtrebW,atioiasylmiÿude,tulul pe exercitiul isis5 fttiß, la partPa ve-niturilor, suma de lei 2,500, ce se va Inca -sa din vtnzarea mi(surilor si greulatilormetrite, si la parle& cheltueliler aceeasisumas, spre a se plati Statulul datoria dincostui citatelor ntl!ruri si greuta(1.

Se aproba mai multe virimentede fondurí, volale de consiliul general aljudetulul Covurlut, ase face in budget utzecimelor acelul judPt lee exercit,iul 1887)t8 6.

Se aprobü mai multe moditicitrlsi virimenle de fondurí, volate de con-siliul general (al judetulul \'lasca, u seface ta budgetul zecimelor acelul judet peexerciliul 11385 - 1886.

LAS I ISunt oameni, cari, pentru un codru

de pane, pândese la rasplutii si, pitu-latl In santul aoselef,ucid pecalestori. A-cestia stint lati din causa lene[ si afoamef.

Sont oameni cari umbla eu traistaintrigel pentru a sei recotnanda celormat mari. Si lingusind, acusînd fardscrupul, Intrând to noroi si scuturân-du-se pe or -cine Inttlneste in drum, 'siracoresc mica Nor inima. Acestia suntambitioaf frira nici un dar de la Dumne-zee. Acestia sunt lari[ ce btjlde la In-tuneric dupe procopseala.

Sunt oameni cari scusa pe altii deinfamia Nor; si facend dintr'uu lucrude nimic o vina, din viari un pacat, dinpleat o trima, nu se opresc de catcând socotesc ça a adus pe adversarulNor tocmai In halal tu cure 't -ail adusnesimtirea ai ignorante Nor, micsorimea

neobrazarea Nor. Acestia saut tallacondamnai!, dar g'ratiati si cocolosittde cati -va puternici cinici. Dar, cel pu-tin, tot ce fac el fac, pe fata. Isf declarameseria.

Gel d'lnteeirl 'ai primejduesc capul,cef d'al doilea nu aspira de cat la po-mana, eeI d'al treilea 'ai vend obrazul.In toate !ceste ruizerif omenestf existao cumpaná. In tustrele casurile este unrisic de viata or de cinste.

Dar pe tanga aceste fapte, pe cariIntreaga lume le cunoaste, s'a descope-rit un altul In care lasitatea e o cunos-tinta noua pentru mintea oineneasca.

Un scriitor insulta personal pe cine -va intro gazeta. Serie ; nu dovedeate ;nu subscrie. Se ira socoteala gazelei ;gazeta nu marturiseste autorul ; primulredactor al ef 'al rea asupra'aa responsa-bilitatea articolului. Ili constitue mar -torii, ai cerca a repara insulta pe teren.

Dar, dupe tâte -va asalte, acest ca-valer, care ai.a Incruciaat spada pen-tru altul, se declara obosit de veci -nicie, neputênd a se mai bate nicidupa o odihna ce ar fi putut crede el

necesara, nici chiar in altii zi. \lartorirsei primesc ^i subscrie o ast-fei de si-tuatie. Martorii, cari mi-aú fac n-st.ea de a fl ai mela':: dupe cum airdeclarat, nu pute ce mi 'die eu d'asila adverrul p en.»

In urina-- ace-ten a, m'adresez catreeel care a scris aeearticol injurios

:1i avut lasa;rtea tt insultar far; ..

suascrie ;Ai avut tasitatea ,1'1 nu marturisi

i nsulta ;Ai avut lasitatea d'a priimi ca se se

bato un altul In locul tee ;

- Prebttea, cel putin, su nu iei asuprà'tisi rulinea d'a trinete In locu'ti cavalericari se osteneac .ci sé oslPnesc de rrc'e-niciP.

.,;tifi cil necinslea merge , mina inmina, eu lasitatea.

Poltronia d-tale e un non cas pelume.

Si pentru un necinstit si las tntrrbaston, palme si sunt dator se stairla lndoeala.

In tot cazul, in ziva c.iud tli voiir aflaRurnele, vei priimi neaparat ceea-ce (isi, cuvine din cele trei drepte pl;íti.

de Iii t'nN1Pn.

PARTEA ESTERIOARA

I'untiu. 1). Brisson a adresat u-nui deputat, purin Inainte de alegereaprenedintelui republicei franceze, urma-toarea scrisoare :

Ceri se cunonti parerea mea In privin-ta atitudinei, ce trebuie luatir In con-gres. Doue necesitati imperative pre-dominii, dupe parerea mea, cestiunea.Republicaniï adunaria nationale trebuiese evite tot ce ar putea face, ça dreap-ta se câstige o influen(a serioasa asupraategerei presedintelut; de aceea ei tre -buie, inca la prima alegere, stasi Intru-neasca voturile asupra unu[ singurcan-didat, dilndu'i est -fel cea mat mareantoritate pentru Indeplinirea acesteifunctiunï Inalte. Cu modal acesta credresolvata cestiunea personal,, ce mi -ofaceti, si care, dupa mine, era de prisos.0 noms canditatura ar produce desbi-nare Intre republicana, poste ça ne arsili se procedam la o a doua alegereni ast -fel se dam dreptei un prilej, pecare n'ai trebui se il dam. Refuz darori -ce candidatura pentru presidentiarepublicei ; lasati -ine se sfarsesc opera,pe care am inceput'o : recomand bunaintelegere Intre tori republicanil.

Serbia. Ziaruluí Neue Freie Pressei se telegratiaza din Belgrad urmatoa-rele :

Cu toate desiniutirile, crisa ministe-riala a intrat Intr'o stare acuta. D. Ga-raaanin voieate Cu orI -ce pret se se re-traga, de oare -ce situatia i se pare im-posibila.

Mai Inainte Insa de retragerea ca-binetului, va fi convocata scupatina insesiune ordinarii. Dupa cum se aflrmii,convocarea scupstiiei se va face malmainte de serbatorile Craciunului. Inconsiliul de ministri, ce s'a tinut maipe urma, s'a vorbit ai despre congedia-rea une! parti din trupe. Soldatii de laYntâia chiemare, cari as fost in activi-tate, vor fl congediate puna la sl'ersitullui Ianuarie. Dintre soldatif de la a douachiemare vor fi congediati Humai painntla jumetate pe companie si Iaí a-

ce-tia numai In randuri pana la espi-rare:{ armistitiului. Dupa asigurarilepersoanelor color mai autorigate, situailia In lard este foarte criticA:

Armistitiul a fort pretutindenea pri-mit cu neplacere. 'l'rupele i poporulspun pe fata nemultumirea ipr eu gu-vernul ai se aud ai voci cu greutate, cariter convocarea mare í scupatini, spre ase aueti vointa poporulut.Tiue schim-bat eu desevarare sistedilit de pâna a-cum. In ce priveste politica esterioara,ea este privity ca un lucru secundar.

Niel liheralit niel radicali! nu cer !naceasta privinta o schimbare In politicaee se urmeaza asta -zi faut eu Austro -Ungaria, dar politica interna reclamaoschimbare radicala. Relele care s'as In-cuibat pe toate terèmurile administra-tive trebuesc tara amarare tnlaturatecad ast -fel s'ar produce o catastrofa po-litica.

'furcia. Marele vizir a respuns latntrebarea principelui Alexandru alBulgariei, ce Yntelege Poarta prin ea-vintele: «Se va tine compt, la tncheie-rea pace!, de situatia castigata de Bul-garia», ca Poarta a in(eles sa se deaBulgarie! o despaguhire de resboiü dinparten Serbie[. Intr'acea Poarta s'a a-dresat catre puteri si a sprijinit cere-rea bulgare pentru o despagubire deresboiü. Printr'o a doua nota, Poartainsista se'i se dea imediat respuns laprima ¡iota, privitoare la solutiuneacestiunei rumeliote. Englitera a promisca va sprijini cerere Portei pe lângu ce-le -talle cabinet ai va starui se se convoace conferenta la Tophane, spre a seregula situatia provinciei autonome pebazo notei circulare a Franciei.

Madjid pala a Post primit de catreprincipele Alexandru In mod foarteprietinesc, asigurându'I de credinta sisupunerea sa fate eu Sultana'. In cepriveste Incheierea pace! eu Serbia, eaatarea In prima linie de la putera, cari,riü regulat si cestiunea armistitiului.

in cât II priveste, de }nsul nu este de-cat sclavul straduintelor populatiunetrumeliote. Nu este esclusa posibilitateaca guvernul turcesc va convoca, pentruregularea cestiunea rumeliote, vechiaCamera a representantilor, ca se sepronunt.e ea Insani.

Englitera. Comitetul esecutiv alUniunea Loyal Irish of Great Britain apublicat, In scopul resolvarei cestiuneiegiptene, un program care tontine ur-maloarele cinc[ puncte principale : self-

g;uvernament local, representarea Ir-landei In parlament printr'un secretarsi un sub secretar ales din stnul depn-tatilor irlandeza, universitati ni acoaleInterconfesionale ai In parte dotate decatre Stat, un vice -rege permanent Inpersoana anua membru din familia re-gala ti In fine Incuragiarea industrielirlandeze, prin ridicarea si protectiapescuitului ni prin Intocmirea si Imbunatatirea porturilor, precum ni prinsprinjinirea drumurilor de fer, a tram -vayurilor si a lucrarilor de irigatie siIn fine a altor lucrara publice potrivited'a folosi tarea. Aceste ultime disposi-tiuni vor ri esecutate ana ca se va In-fiinta un serviciü central pentru lucraripublice cu putere d'a autorisa ai spri-jini asemenea lntreprinderi.

ITNE1E1 I. DE L1 RF:RI.III

1rn anrntat ea larBêrlad s'a sta-Iilit o strursalii a Athenenlui. As-ta -7.! sunt,em fericiti putea da ei-titorilor mostri. o dare de seamá derli>(nrsul rostit de d. Stela!' SturdzaCu aceast;e ocasie :

11-1 Sturdza a incilli{It ast-fel :

llomnilor.

Un spirit bine - facator , o impulsieunanima a oamenilor culti, o necesitatevie 'imtita li care este lauda societatii,ne fntrunes'tt' iftä =zi t>itr'nn sinQ'nrglnd, acela de a ne instrui si luminimutual, de a propali pe calen ltiintei.Ideia este eu atat mat fericita, eu cat pe!irga distractia ce procura stiinta, tot -

odatü se da un avint salutar, tendinte-lor societari(.

Obiceiul de a gândi te scoate dinsfera Impregiurarilor personale, prinaceasta sterge cu total, ceca ce estemat aspro si mai dureros in egoism, a-dita continuitatea unor idel fixe;care Cutimpul devin nesuferite. Când toate aa-teptarile te lnsala, spiritul este instru-mental de care trebue usat. Si usaradar de el In comun pentru bindle tutu-ror, mai inainte de tonte insâ, sa neexplicara ceca ce vroim. Dacä'mi per-miteti nu cred de prisos a face o micaschita istorica de ceca ce ad fost si stntasta-zi Atheneile, Academeile ni socie -täf le scientifce.

Dupe aceasta introducere d. Sturdzaface Intr'un mod foarte placut istoriculdiferitelor iustitutiuni de cultura si ur-meaza ast -fel :

A fost o idee fericita In timpii mo-derni de a Intruni oainenii cei maiinstruiti In academii, spre a provocadesvelirea atiintel ai a artei ni a con-stata progresile. Acesta este scopulacademielor.

Dupe opinia oamenilor celor maicompetenti, constituite cum stnt, nuofera destule garantit progresulut. Fieprofesoria numitï de guvern san ales[,din momentul ce sunt Inamovibili ainumitt pe viata, el urmeaza soartacorpurilor inamovibile. Prin versta nilimita numerului se afla ades mal Ina-poiati, de cat miscarea generala a so-cietatil. Ei aa putut fi lita societatii, dar din momentul ce s'aü ivitaltii mai capabili si mat eminenti,acelora li se cuvine precaderea. Estefoarte just ca patria se acorde pen-siunf ai despagubiri acelor cari aaservit'o, dar nu trebue confundanoamenii obositi ai carora le trebue o-dihna, eu oameni[ progresulut. Uni!se opresc pe loe dud cei - l'alti mergInainte. Postul de profesor de multeori se considera ca un local de odihna,pe când academiile ar trebui se Ile omiacare perpetua de lumina ai activi-tate.

No[ Domnilor nu putem avea pre-tentie se ne masuram cu colonia nti-intea, aspiratinnile noastre nu pot fi decât foarte modeste. Nu suntern exclu-sivistt nici necredem mai pe sus decitalti. Suntem democrat! din convingere,li ca acari vroim se constituim socie -tatea'noastra pe base cat de la rgi caci accascantee ce se numeste genio sae spiritnu este un privilegia exclusiv numaioamenilor savanti.

Devisa noastra nu poate fl alta de cat

tot pentru popor si In numele lui. Nune vom ocupa depolitica, niel nu vroimse stim daca ne este Mai priincios aju-torul Austriei sail al Rusiei. Contara pepropriile noastre mijloace, eine con -teaza pe ajutorul altora palette caSerbia! Tinta nostrá va fl lumina alprogresul, iar mijloacele bunavoinfa sistudiul, si daca cu verful sabiei stiinteivom putea strapunge cât de putin catapeteasma necunoscutului, vom faceun mare pas In present, si un bine i-mens pentru urmaaii noatri.

1111EEf TIRI I,1 Bit 111, I

tau rapt de cea mal mare gravitate s'apetrecut zilele acestea In administratiu-nea noastra comunala, care pre cateste de lovitor legator ce ne cârmuiesc,pre atât este de pagubitor intereselorcomunel.

Eta faptul despre care este vol'ba:Primaria, prin publicatiunea No.

5466, annata In oral la 20 Septembre, a-nunta ca In ziva de 20 Noembre espiratse va sine licitalie pentru arendarea ve_nitului axiselor comunale pe termende la unu pana la treï ani, si ca In ter -men de opt zile libere, adita la 30 No-embre, se va tine supra- licitare, Invi-tlnd pe eoncurenti a se presenta In zi-lele de licitatiune cu garantii de ; 0/0,ceea ce constitue suma de lei 17,740.

In ziva de 20 Noembrie se tine licita-tia anuntata si sa adjudeca cu pretul de301 mii un led asupra d -lui Petre A-lexandrescu, actualul antreprenor In a-sociatiune cu d. Zamfir Zamfirescu, ac-tualul Deputat, cumnatul Primarululni ginerele unuia din consiliari[ cornu-nail Neagu Burduloiü, si cu d. G. ()-vanes Basarabeanu si Emanoil Ro-sental.

Dupe ziva de 20 Noembre, cutoateca supra licitatiunea era anunciata prinpublicatiunea aflsata la 20 Septembre,apare In oral o alta publicatiune,In coprindero ca la 30 Noembre se vatine supra- licitare pentru arendareaaxiselor, nu Ins pe termen de 1 3ani si cu depunere de garantie de lei5 la 0/0, precum se coprindea In cead'intiliü publicatiune, care a servit debasa la tinerea licitatiunei, ci pe ter-men de t ani ai cu depunerea une! In-doite garantii de 10 la 0/0, adita 35mii lea ; eu alte cuvinte d. Primarschimba conditiunile arendarei, apro -bate de consiliü ai conflrmate de mi-nister, tara ca aceasta schimbare sefie din nod aprobata ai affsata In pu-blic, li la 30 Noembre se tine supralicitarea.

Viforul din atele zile, Intrerupereacirculatiunef trenurilor, a contribuitdestul ca se nu se presinte ai alt! con -curenti streini, spre a lua parte lasupra licitare, chiar cu conditiunilesclrimbate In intervalul celor 8 zile dela licitare si supra licitare.

Norocul d -lui Zamfir Zamflrescu de-putatul, comnatul priniarului ai gine-rele unuia din consiliari Naga Bur -duloie : supra licitarea s'a adjudecattot asupra asociatului sea Petre Alexan-drescu cu preciul Ipse de 315 natilei, adita Cu lei 4,000 mai mutt decat cel edit la prima licitare, si cu 40mil lei mai 'mein do cat preciul de355 mil, eu eat aceatt asociat[ ail In

FOITA ZIARULUI ((EPOCA»

4

DIN DDRENIEE EEMII

!Urmare

\lama Ilinca, de parere de bine, Iitrase o Coana de plâns pe ravaa, apoiofta din adânc ai 'li usura inima, s-pesata ca de o peatra de moara.Toata fata i se limpezi, ai ochii 1tsticliaa In cap de hetia unel bucuriicopilareati ai nestapinite. Pina feri-cita, cum nu'sa aducea aminte se, fimal fost veo data, si vreme Indelungan'a remas ora atiutor de carte pevaleaaceea. carraia Ilinca se nu'i cada curugaminte, ca se 'i citeasca ravasullui Radu, isvorul ea de mânglere, aicapettiul celor mai dulci visurl.

Iar seara, cane se cueca, vorbeledin ravaaul lui Radu II resunaü Insuflet ca un cântec de departe. (ru-

mos a'alungutor durerilor. Gûndurifericite o prididiaü, si din lutuneri-cul tihnit al odii, se reversa asu-pra't un farmec cald a'intinerilor, care'a scalda lntreaga Hinca; si stoluri-stolurifelurite visuri de noroc, sedesfaceaa unele din altele, ca nisterotocoale de fum, i se Invêrtiaa mo-latic In cap, a'o dismerdail ca laversta de paisprezece ani:

Peste putin Radu 1st va ispravi inv--tatura, va eli In lume si va fi om cuvaza si cu catare printre ai sei. Va aveaslujba mare, va ti In rând cu boeri!, siIn cinstea tuturora. lar ea va desfacecasa eu tot cuprinsul ei, va vende celeunsprezece pogoane de pament si seva duce ;taiga fìcioru -so la Bucureati.Acolo va trai fericita, ca In slnul lui A-vram. lit va ingriji copilul si 'I va panica pe ochit din cap. Si nu se va aratalumia ca este mama luí, ci va spune latosi ca e... acolo, o' baba saracä ai buna,care l'a tinut In brace de mititel, l'aleganal, i -a spus povesti ai l'a descân-tat de deocha, ai sta ai ea ca sá çi Ynchidaochii la casa stapênului cana a lasatDumnezeü.

Si cate mame bogate, ce de -a cocoanemara ai cu fete frumoase n'or sa vreade ginere pe Radu al ei'

Aceasta era vieata mamei Ilincai pevremea aceea, ai daca toate aceste lu-cruri s'ar fl petrecut aevea In ceasurile

acelea, ea n'ar fi fost de loe mai fe-ricita.

Dar In deobate toate visurile preafrumoase sunt semne ne'ndoelnice demari nenorocirt viitoare, ai omul artrebui sa cunoasca, In cele din urina,ca tocmai atunci când se lasa a fi maistüpânit de farmecul tutor ilusa maidulce, e o durare mat grea, care i seurzeste li l'aateapta in cale'!.

II

Radu a atiut, Intr'adever, se 'a1 aleaga un bun prieten, printre camaraziílui. Caci Gheorghe Vorineea, era unbaiat liniatit, un cap sanatos, s'o ini-ma buna, care nu se tines eu dirtii decoroana, dar care manca zece pre-mianti cu patrunderea ai cunostintelelui.

Vorincea nu era tocmai sérac. Deloc era de la Gaceni, din tinutul Teleor-man. Ia trimitea de -acas& o sat& de leipe luna, ai cum el era baeat cu mincesi cumpanit la toate, traia binisor cuacest buget, nu ducea lipsa de nimic,ai la ori ce nevoie, eral sigur,ca vet gasila el zece dour -zeci de lei.

Amândoi eran cam de aceeaat verstaai prietenia for era de acelea, cari mul-ta vreme remân In scoala ca niste pie-de frumoase.

Ei stan alaturi In banca. S'ascultaunul pc altul lectiile de peste zi, 'aicerceteaza temple, 'af spun ce cart!straine de ncoalu ail mai citit, !'ad-mira Impreuna paginele cele mai fru-moase ai mai interesate.

In toate Duminicele Radu manâncula amicul lui, si iarna, de doue oripe luna, se duc amendol la teatru.

Intr'o Duminicä, pe la sfâraitul luiIanuar, Radu veni ca de obiceie la Vo-rincea, dar nu manca mai nimio lamasa li vorbia foarte putin. Era in-dispus, mat tras le fata si mai palidca alta data, ochit I[ mijiaa, obositi liturburi, suca grea si din cana In aludli ducea palma la frunte,

Spuse ca n'a dormit aproape de loe,ca toata noaptea a tuait, ca nu se sim-te bine, 11 cam doare capul, ni ca'fpare foarte red ca nu poate sta ma!nlult.

Gheorge de o cam data nu vroiase'l lase. Se stea putin culcat In pa-tul lui. Il va (reca eu otet pe mânt aipe temple. Are gasda un otet de tran -dafir minunat. It va face -o limonada,Ii va coace castane, cum la plac lui,ai 'i va citi o poesie prea frumoasa deEminescu, esita acum In «Convorbiriliterare...» Si 'I apnea In brate, ai 'Iruga, ai se jura ca Intr'un ceas II vaface bine. Vor merge pe orma la teatru. E o pies, aya de frumoasa.

Dar nimic nu putu si; Induptice peRadu. Se scula enervat se piece. E cuneputinta se mai stea. Se simte asa dobolnav ai de slab, ca i se tae picioa-rele. Vor merge Dumiuica viitoare lateatru.

Amèndol esira miitruití, Vorinceamerse cu el paua la poarta scolii. Sivorbia meree, Yi mustra ca nu vrease '1 asculte pe dènsul, ai ca 'a asa dereutacios. Ii zicea ca n'are nimic, vedeel, ca se preface cii a bolnav, pentru canu'I mai iubeate, si 'i spunea (elide folde glume ca se'I faca se rlda. De laun timp vezend ca prietinul lui nuzice nimic, tam ai el. Radu avea unsurls trist, care pe Gheorge tl amaracumplit.

In poarta scolìi se oprira, se Imbra-tisara Cu durere, se uitara bland siiubitor unul In ochii altuia, a'amtndoisimtira, despartindu-se, ca 'f ar po-didi plânsul, dac'ar sta niai mult, pri-vindu-se-aa...

A. Vlahula.

(Va Urinal

EPOCA 1a DECEMBRE 3

arenda acest venit In periodul actual,ce espira la 31 Decembre corent.

Chiar in seara zilei de supra licitare,adica Sâmbata noaptea , d -1 Primarconvoaca consiliul comunal. starue si'aprobe supra licitareal si inainteazaMinisterului, chiar a cloua zi, lucrarilespre aprobare, neaparat in interesulcomunei, nu In al famille' asociate dincare face parte.

De asta -data norocul care a favorisatpe Berceanu advocatul si censorul su-cursalei bancií nationale In afacereafalimentuluï Nicolopulo. n'a suris totatât de dulce Primarulut Berceanu inafacerea arendarei in famille a axiselorcomunale ; Mc' orasenií alarmându-sede o asemeuea cutezatoare procedare,an tocmit o asociatiune de cate -va persoane ca s3 faca oferta la Ministeriu,pe care a si facut in suma de 10 mitlet peste preciul adjudecat, Ministe-riul a primit oferta, dispunând a setine o noua licitatiune, care s'a si a-nunciat pentru ziva de 28 Decembrecorent.

Ast -fel incercarea Pri marului de a trecepe taris, in famille. esploatarea axi-selo comunale pe un period de einelani, a remas tara efect !

Dar o Incercare neisbutita din Impre-iurarí indepedenti de vointa autorului,nu ne Impedica de a cerceta moralitateafaptuluï si a face urmatoarele Intre-bart :

In ce scop d -1 primar Bercenu, a a-nuntat, prin publicatiunea de la 20 Sep-tembre, Cinerea licita tiuuetla20si supralicitatiuneí la 30 Noembre, pe termende i -3 ani si cu depunere de garantiede 51a 0/ 0 sait de 17.710, ,si dupace s'a adjudecat asupra d -lui Petre Ale -xandrescu, tovarasul cumnatului Zam-fir Zamfirescu, a afisat In oras o a douapublicatiune pentru supra- licitare, Incoprindere contrarie celer d'intâia, cumca arendarea se tace pe termen de San1 si eu depunerea unei cautiuni provisorie de 10 la 0/0, adica de 3S millet ?

Pontru ce schimbarea subito a con -ditiunilor urendarit, fora aprobareaprealabila a Ministeriului si tncunos-tintare publica a schimbareT condi-tiunilor ?

?entru ce staruinta din partea d -luíPrimar de a convoca consiliul caaprobe resultatul licitatiuneí chiar triacea zi, noaptea, si graba d'a Ina-inta lucrarile chiar a doua zi, I)a-

t minich, la Minister spre spre apro-bare ?

1t spunsul este natural; schimba-rea subitá a couditiunilor si Intr'uumod pre cut de Indrasnet pre atât denelegal, n'a avut si n'a putut aveaalta tinta de cât aceea de a tmpedicaconcurenla In favoarea prioruluí ad-indecator, asociatul cumnatulut Zam-firescu, ; i a rarnânea adjudecarea de-finitiva asupra sa cu pretul de 10mil leí pe an, mai patin de cütpretul arendet actuale : ceea celntr'unperiod de 5' así, reporta titra rotundade 200 mit leí, benehciu asocia -tiunit cumnatuluí Zamhrescu, binemeritat pentru sacrificiile ce aduce pealtarul Patriet.

Cate alte veniturt nu sunt aren -date, Gâte cheltueli nu surit facutetot cu aceasta rânduiala, si cu toateatesten, edilii comunes nu Intelag inpacausele delicitului Budgetar !

Dar guvernul central are In :tire decele ce se petrec In administratiuneacomunala sub parinteasca Ingrijire aasociatiunet de esploatare din localitate ?

D. Prefect nu gaseste de cuviinta caasemenea acte, ce In toate limbelescauadl se uumeste, trebuesc urma-rite si denuntate cut se cuvine, spre ase lua mesurí pentru garantarea int.e-reselor comunes, atat de compromisepria reaua credint:i a celor chematï seYle apere ?

Credem ces a fi o nota discordanta Inconcertul glteseftaritor nostrit din localitate, aparând legalitatea contra releícreditte, tare :1 -a ar sedea bine.

(Bomba)

DE PRETUTINDENI'l'anetul sub marin al 1lanselDin Londra se telegrafiaza, ca com-

pania coustructiei caid ferate sub ma-rine a avut o Intrunire, la care d. E. W.Watkin, membru al Parlamentuluí sipresedintele acestei societari, a espusstarea lucrarilor tunelulut sub Mansa,ce an fost Intrerupte in urma ordinulutcelui din urma ministru al comerciulutdin cabinetul liberal d. M. Chamber-lain.

D. Watkin indeamna societatea astarui In Intreprinderea ei si a propus a

se Incerc,i o macare spre a eunoasteopiniunc :t nouei camere. Ne putândcrede, ca daca Englezil doresc sincer a-micitia alianta Franciei, sa urmeze ase opone proiectului.

Adunarea a votat in urma resolutiu-nea ce tinde a se continua experiet tele;rezolutiuue, ce a fost sprijinita de co-lonelul Beaumont, care a declarat. caproiectul strapungerei tunelufui submarin, nu mai tntâmpina adversari incercurile militare.

Pacifiearea Saclanulul

7.iarul ara Mubacchir, arata,kib-el-l.cchan, ministrul halifrrinï :1 b-dulah, umrasul Mahdiuluí, ar fi facutsa se intrevada, In cortVortAirile sale eunotabilit si ulemalele din Suakim, caasa disul Kalif ar fi gata a Incheia pa-cea cu Englejit, eu conditiunea si' fenumit iruvernator al f3udanului i

§e cedeze Suakimul cum si coasta in-ecinata a Marot Rosie.

Cu aceste conditiuni ui deschide a-poi Sudanul comerciului european si vainlesni constructia cailor ferate, cum siasezirea telegrafului si a postelor.

Ac'eldent pe enfle fertile spa niole

Trenul accelerat al Madridului a de-raliat de-un-adt, locomotiva, tenderu sicinct vagoaue ait fost stricate.

Comisarul guvernului controlorul debilete air fost omorttí. Mecanicu, fochis-tul si sase pasagerí greci ranití.

Se crede ca, catastrofa aceasta a fostpricinuita de ó mâni criminali.

l-'n oras romo.Archeologit din Loire- Inférieure sep

prapttdesc de hucurie. Sapând impre-jurul orasuluí Nantes ait descoperit te-mellite unui vast hipodrom si o cale ro-mana care duce la Loire.

Acolo aú gasit, o multime de vile, do-vedind existenta unui oras, un teatrlr de4 mil de locurísi nenumerate obiecte degateala, precum si oltrií. Savantit cautfiinscriptil 'cari s:5'í hotarasca asupra e-poc'ii icelui aras.

l'uruurile tacerei.Parsit din India sunt urnrasii color ce

se Inchinaú la foc. Persecutati de rilus-tenitoril luí Alexandra eel mare, Parsiet'agira mai Intßi la Or'mus, apot la Gui -zarat. Englezil, vëzênd ca Parsit suntoameni de valoare lt adusera lu Bom-bay, mide azi alcatuesc o famille tu-tinsa. Tipul parsulut e europeas , eunasul arcuit. Ei tin la traditii si ohice-iurí. printre dênsii se alla unit desprecare vorbeste si Herodot ; aceatia danmortit for drept hrana vulturilor.

Aproape de Bombay, pe colina Ma-labarulul, se afta Turnurile läcereì, lo-cul de repaos al Parsilor. Aceste tur-nuri surit Iii mimer de vase, tres mielsi trel mari. lu cele trel mari si lndoue': din celejaipí,i sr' depura corpurile:cet din turna, al seaselea, sera de dc-posit al haiuelor celor morti.

Lúuntrul acestor turnuri, la touteeste acelasi. Ele surit de la 100 -300picioare Inalt -ime si de 20 -50 grosime.

La dot metri sub ternelia turnulul seafá cadavrele. Numa' preotií sep pot a-propia de ele. Un spectacol Infloratorcoprinde pe or-ce visitator : In timpulzilei vulturit tipa de o foame Tacomaprin arborii parculuí ; noaptea de curara scapatat soarele preotit despoae pecoi morti II bine- cuvinteaza si'í aceza Inniste firide din atara, S'audo o filflirede aripe, tipete ragusite si stridente.apot Incepe prânzul oribil. ln douaceasurí vulturit nu lasa din cadavrude cat scheletnl ; apoi encepe bataeape zgirciurí si pe oase. Remasitele de-puse Iii turnuri aluneca lucetul cu in-celui ln mare.

FELURIMIPeir adecërut. Un frizer gatiud o cli-

enta zicea cu gravitate :Da, Domria, cocoana cutare, are

un per atlt de frumos, ca 'mi trebuemai bine de un cias ca se o pieptin.

Dar, este per adevczrat al ei ?Se Intelege, v'o garantez, cúc'r, eïr

i l'anr z.'endut !....

Scurtarea zilelor chiriei. Un flacaubttrin cautând o camera mobilata se a-dreseaza unui hotelier :

Cat costa odaita asta pe opt zile ?Trei -zecí de leí.Lasa'inr eu 25.Pe opt zile, nu se poate.Dar... sec ne Intelegem, zilele surit

atilt de scone acum iarna !...

Atenfia judeciitorilor. La un tribunalcorectional se Introduce un martor orb,lar presedintele distrat 'l Intreaba :

Spuneti-ne ceea ce ati vezut l...

.Vaneera 13. t'nmâncaciospre prejudecat8 pentru acest nunier,

nn'ì pare riff, a fi Dei-.cprPCe-zrce lee

'nervi de (At, atrrncr` rdrd n'o fi de rruinticare de ait perdra dor--sjn'e-zece...

lar un lacom. ea nu'y e team(' de nu-nit-Tu 13, de r,ir cdnd rade pe un buntell?, de bucate !...

Un flirt de 60,000 lei. In noapteacraciunului catolic, facatorí de refe s'aílintrodus In pravalia unui cismar dinstrada Daval la Paris. Aii sfarâinatser-tarai unui tantra] si air furat 20,000 defrancí Irr obligat.iuni, 12,000 de francihilete de banca si seule pcntru sumede 10,000 t'ranct.

S'a arestat un fost lucralor din aceapravalie, care se bLnueste ca ar fi Ra-dient unde se gaseaú baui si ar fi par-ticipat la comiterea faptulut.

.trincali de lupi. In Polonia rusalânga satul :ltiichov, lupi' an m,incatcu totul duoi latent, barbatu si fenica.

Fiarele aml,la In haite prin sate sinit tnspaime?ntat groaznic pe tots lo-cuitorii, cari numai indrasnesc a evi ladrum.

Prrmiul Beethoven, tri suma de 500forint s'a acordat, de cistre societateaamicilor musicei din Viena, d -lut Ro-bert Fuchs pentru simfonia sa C -dur.

('as de morale. l'nul dintre col maldistinsï jurisconsultí al Austriei 1) -1.Iulius Glaser, fost profesor la universi-tatea din Viena, lost ministru de jus-titie si mat' pe urma prncuror generalla curtea de Casatie dill Viena, a reposat la 14 1. c. dupa o scurtil boala, Invârstü de 54 dc uni.

SENATUL.,Sedinta de Mercuri 18 Decembre.

5edinta se deschide la ora 2 sub presedinta printului.d. Gr. (Mica.

88 Senatori fata.

U-1 Eliodor t'ergalti'o desvolta inter -pelarea ce a adresat ministrului Culte-lor, pentru mat multe calcari de lege,asupra ínve tamêutului privai.

Interpelatorul Intro foarte lunga eu-venture, trece In revista níí surile cou-trarii legeí instructieí publice, edictatede ministru pe talea regulamenteloradministrative, care pe lâng1 calcareatextelor formale ale Lcgei, a avut si ne-norocitul efect d'a aduce piedici graveInveetúmentulut public In tara, lovindmai eu scarna Io eel privat, eu véditain.tent.iune d'a ucide asezúmintele pri-vate alit de necesare inca In tara, dineatizainsuliicientei institutelor publice.

D. Vergatti coaehide cerând, revoca-rea tutulor dispozitiuuilor vatatnatoaretn\atamentuluí privat, cc s'atï luat con-tra legei.

I). Ministru al inslruc(ieì, arataci sta -,tul, dupe legile noastre fundamentale,are o foarte importanta parte In Invetà-mentul teireí, InrIurire, a caret menireeste ca scoala se, produca te rei bar-bati de caracter.

Inferioritatea Invetamentulut privatfat(' de eel public, e stabilita prin legesi niel ca se poate sci fie alt -fil, caca,vat de tara In care Inve ;t.amentul pri-vat e superior celui public. Prin ur-siare , meisurile luate 'st ail cuventulintru cat priveste promotiunile.

Lucru vrednic de bergat îrí seamä estecä Ministru e hitrerupt necurmat decea mai rirnili guv'ernamentali, cari searatri impacienti!

Semne rele pentru d -nu Mititii Sturdza!.Winistr'ul Cultelor Intro esire, de un

eroizm In care nu'l recunoastem, de-clara majoritatei, ca In :consciintia sae mai preocupat de rtIspunderea ce'sia asumat pentru viitorul tineret gene-rati[, de c(it de contrite ce i va danurjorilatea !....

La 4 ore discutia urmeaza.

CAMER A., edias(a de Miercuri 18 Decembre 1885.

Sedinta se deschide la ora i i/2 subtpresedinta d -luí general Leca, prezintífrind 112 d -nI deputati.

D. P. Ene raportorul comisiunei bu-getare, da citire bugetulut drumulutde fier.

Veniturile, dupe acest raport, se urcala suma de 27,354,000 lei, lar cheltuie-lile la 16.685,730 lei.

D. G. Paladi Incepe prin a se pltngeca pentru un asa de important bugetse lasa foarte putin timp deputatilorpentru ca sé'I studieze.

Venind la consiliul de adminiatratie.d. Paladi, constata c:l acr'st Consiliu nueste de cât o sinecura si uu aduce nidun folos.

Paladi cere ca ace.t corrsiliït si, tiede hintat.

Vorbind despre buget, oratm'ul con-stata ca escedentul prevazut este numatfictiv, din pricinú ca evaluíirile sunt e-xagerate.

D. Paladi se pronunta apot in contrareducereì de functionari propusa, (lind-ca va desorganiza serviciul.

D. Paladi sfirseste cerind ca drumu-rile de fier se fie date In esploatareaunor societatt particulare.

I). Ion.Harghilonean se plinge delipsade vagoane, si sustine ca sc('derea ve-niturilor nu l+roviri din lipsa de esportci din lipsa acestor vagoane.

La ora 3, incepe vorbeasca d. Co-galniceanu.

....,INFORMATIUNI

AZI la 4 ore a lost la clubul -con-servatur o intrunire a sefilor parti -dului liberal- conservator.

La 5 ore acesti domni s'aú dus lad. Dimitrie Bratianu, 'Inde trebuie

se tie o intrunire a capilordiferite -lor grupuri din coalitie.

Comisiunea budgetarâ a suprimat(loui- spre -ze4 e referendari de la Cur-

tea de compturi. Intre acesti fune-tionari sent astir -zi multi pensionarai comuneï, multi alti care an dejadreptul la pensiune, surit avocati sichier artisti dramatiei. Prin urma-re spiritnl de echitate ar cere ca lo-curile acestora si: fie desfiintate; dinnenorocire, ni se spa ne cit se vor con-gedia tocmai atei care nu aú nielnn mijloc de ecsistentìt, si se voi'mentine c(rn(r,lar(liï.

Matent! Pyutdrav a 1'eest transl'erittastit zï la peniteuciarnl de la Vaca-resti.

Se zice ca d-nu Eleva, primarul co-muneï Bucuresti, are de gând sëpropue în Canmer'it un contra proiectde lege comunalït elaborat de d-sa.

D-t Sturdza, min istrul cultelor, uscapat azï, ca printre picitturï, de afi blamat de majoritatea rosie din Se-nat : la fìnitul replicei interpelatieid-lui Ve'gatti, preyedintele a con-sultat Senatul asupra inchiderei in-cidentuluï. Majoritatea conclusa ded-uii Orèscu, N. Manolescu, roh7c'onlr(t, iar vice-presedinteïedeclarü ca majoritatea avotat perrhrrînehiderea iucidentului ! tii ast-l'clscitpi"t d'astit-dalie icitl'iqr Irrl ul'i luI Iri-sericesc.

D -nu Senator llariu Izvoranu, a a-nuntat ministeruluilnstructiei:, o in-terpelare in privinta soartei elevilorGimnaziului real din Severin, re-masi pe drumuri din causa nepre-vederei ministerulul, de a nu pre -

vedea suma necesara pentru Intre-tilierea profesorilor.

Pe nrâine dar o noun Natalie laSenat contra d -lui Sturdza ; von,veden, dach va mai :capa '

In anul 1886, vor incepe lucrarilepentru terminaren bulevardulul. Aca-demiei pana la Obor. Primaria seocupa In acest moment cu exproprie-rite pentru prelungirea acestui bu-levard.

Procesul sotilorMlule.scu se va ju-deca la 20 Decembre de curten eujurati din Ilfov.

Buna credintit a "Vuiutei Natio-nale!

In numiuul de astit-zi al Ioirrt('1citim urmätoarea informatie :

Azi dimineata a avut toc un duelnitre d-nü Barbu Stef. (de la Vran-cea) si Al. Djuvara. La primelelovi-turi schimbate d. Barbu Stef. (de laVrancea) a fost usor ranit la brat.Lupta a continuat inca câte-va mi-nute p(iiùt c(irtd ntal'toriì (ézéiul obo-sitï pe conebatanti 'ï a oprit.

Pasagiul pe care '1 reproducem inlitere cursive e o minciunâ.

Lupta, dupe procesele-verbale, tre-buia si' inceteze numai dupa o ramidunênd pe unul din adversari in o

stare de inferioritatc cunstalatit l,rinmedici.

D. Djulara singurul s'a simtit obo-sit, lat.. din partea d-lhi Steièfnescu;s'a cerut urmarea luptei conform pro-cesului-verbal.

Snntem siguri insa eit VOirltn i\a-tiunala,, nu va rectifica.

Rusia 'si propuse a schimba siste-mul et monetar : bucatile de aut si deargini actualmente In eirculatiune sescie ca nu surit In conditiunile mone-tului uuiunei latine, niel sub respectulsub divisiunet zecimale motrice, nielsub al lillutu'.

Cu tncepere de la lanuariir anul viitormonetaria dio Petersburg a primit or-dinul sïi bata piese de aur de cftt 20 frs.

Citim in ziarnl Gil-lilas de la 27:

Un ttnar care face parte din socie-tatea cea mai aleas a c(iloniei ro-mane din Paris, a fost supus la o cru-da incercare. U-na Ernestina In-Ulm moment dc gelozie copiliueascasi a tras o lovitura de revolver.

lntlamatia prolusi :de- rtala,j Au; dalnastere une!' peritonite, si dupiz cincrspre zece zile de suferinte tngrozrtd'A'>*;aceasta tinara fenice, in vêrstra de dpúeizecí si seapte de ant, a Incetat clinviata.

Ceremonia religioasa:a forst.ct:leb4tytacu mare pompa In parcul de la Newilly,de undo cortegiul a pornit la cimitirulMontparnasse. Sermana moarta odili-neste Intr'un cavoìt--provisoria.

1. H cauttind se Invinga durereasa, a crezut ca este o ganta datoriepentru dtnsul, se urmeze co'?cngul le-meet pe care o plènge.

Azi, la Camera eu ocazia disclitr`triibudgetului drumurilör de fier, .d-ritiRadu Mihal a fost t'oarte aspru ata-eat chine de catre membr'i majo-ritatei.

Un amendament al opositiei pru-pus de cl. Paladi pentru suprimit.reatarstiemelor si diurnelor membrilurConsiliului de administratie a Citilorferate, find primi[ de Camera cuvottiri contra 43 'Nurrt a :(lecitrl"at(ìr yrrrerut,l consider'it a(est t'ot ('a rnrrot de ¿tant.

Uttpl proprurere(r d-lrrì ('rirrrpincarurCamera a (otat o motir,ne (k- lierre-(Feue ln .11ireisler .

TERTRE CONCERTE PETRECERI

i)iercuri 48 Decernbre 1885.Teatru National :Boecacio, upereta.Sula Bosse'. Lesbrigarids.Oi feuin. Trupa puntomina'l'entra National. Mercurt 25 Leceni-

bre 11485. Priunr representatiuue a d -foiAdelina Palti, se va citnta La 'l'ravtata.

Persoauele care ali rollout locurl pentrurcpresentatiunile d- soarer Putti, suuttru-gate a se adresa la d -nu I. \'ierosauu, Se-eretarul Directinuei Generale a Theatrelorprinü la 19 ale curentei, la orele 3 p. in.,sp -e a si le primi ; de la aceasta data di-rectiurea le va pone spre vènutrea la Ga-sierul Theatrulul.

I'retul locurilor eu sera: Avant -scoria35e1 lei. l.oje rang I, 300 lei. Loje rang Il,_':>er lei. Roje rang Ill, 125 lei. Sial I, 40 lei.tital II, 30 tel. Stil Ill, 20 lei. Galeria 5 lei.Loje din Galerie 30 lei.

ULTIMA ORAlielgrad. 30 Decembre. l; u mare

numisr de locuitori din districtul Vidinaú fugit in Serbia, solicitand protecti-unca autortìitilor sérbcstt spre a scapade persecutiunile trupelor bulgare.

Aceste an masacrat trei primari a-midi. ai Serbiel si 50 de tarant.

Londra. 30 Decembre. Vlt;sagiÿlregineí Su' -a citi tria iuutu'a parlamentuluten,Iez la iJ Iauueerie.

Catir. 30 Decembrc. Sgomotul rircula ca generalul Sthephenson a uyitpe Sudanezï din positiunilece ocupaulângú Kosheh.

BI LETZ\ FI \.l \lIU{Bucurestl, D8,3ODecembre.:

Fisionomia Bursel de usta -zi ne de-munstra cot de artificiali a fost tirrea clin zilele trecute : de asta datatoti cumperatorii cauta se iasa dinpositiunile for, cupi ,s'ar putea niaibine.

Ast -fol valorile, cari fac obiectulde cüpetenie al speculatiunii an 'fortceva mal slabe asta -zi : Baueile natio-nale ail cazut pina la 1174, spre a re-veni, spre inchidere la 1170. Dacielese negociaza 207 si Constructiunile193. Agio se mentine la 17.30

Fondurile de stat si de credit suntcantate In piata: rut. 7 0/0 eu 103 3:8si urb. 7 0/0 cu 98.3/8.

Viella a sosit in bune conditiuni.Nalroleonul face 9.98; creditul Anstalt297.10 si rentele stationare.

Nu trebue se uitam ca mane este i31Decembre A. n. si se poate ça se maiavem ceva surprinderi : pe cot stimirisa tot' stati la panda, bille pregatitises réspunda la incercarile factice deLrcare, pe cari uncle institutiuni ariinteres sa le practice, spre a'si malrotunji .potin benehciile pe anul 1885:

Tendinta la noi nehotarita.Cayrol.

4 EPOCA - 19 DECEMBRE

CASA DE SCHIMB

I. M. FERMO27,-STRADA 1.1PGCANI, .r-

('I IiSI'1. Rl'f'l'IiES('1! R Decembre 1883

5% Rente amortizabilil . . .

5% Renta perpetna . . . .

6;% Oblig. de stat6% Oblig. de st. drumu de fer7% Scis. farne. rurale . . . .

5% Serie. fune. rurale . . .

7% Scris fune. urbane . . .

6% Scris 1unc. urbane . . .

5% Scris. fune. rurale .

5% Imprumutul comunal .

oblig. Case( pens. (lei 10 doh.`.Imprumutul cu premie . .

Actiunl bitncol nation . . .

Actiunl Dacia- Romania n . .

Nationale.Credit mobiliar . .

Constructiunl. . .

Fabrica de hartie .

Argint contra aurBilete de Banco contra aur.Florin austriaci

CURSUI. DIN VIEN.tNapoleonulDucatulLose otoinaneRubia hartie

CURSUL I)IN BERLINActiunile C F ROpppPoem . .

Obligatnhluinl noul 6% C. F. R.u n 5%

Rubia hartie

CURSUI. DE PARISRenta Romana

921 4 r

10486 1/298 12911/282 1/473206.31

1180270225200195

17 5017 502.01

9985.9717.5012325

Lose otomana

SchImhParis 3 Juni

» la vedereLondra 3 luni

la vedereBerlin 3luniViena Ia vedere

108.50104.2(110)..`10109.7)

:(s. '4I

100

25 25124201

ALECU A. BALSAVOCAT

66 Strada Dionisieconsultatif de la 8 -12 dimineata.

D. R. ROSETTIAVOCAT

Strada Batiste No. 4.

0 DOMNISOARA

Absolventit a cursului secondar siavélid Diploma de maturitate, séoferit a lía lectiuni, îlr vre-o fami-ne, pentru cursul primar sait secon-dar.

In special pentru limba francezä,matematici si stiintele fiisico-natu-rale.

A sé adresa la redactiune.

MIONMIW ... Y`151=111, . tY9anRmeS= .]StLumer.

1 1

PUBLICITATEAc,-.s.*.. .._J -..--EP O C A"

Strada Episcopiei, No. 3.

ANUNCIURI SI RECLAMEanunciuri pe pagina a IV, linfa 30 bani, anunciuri si reclame

pe pagina III 2 lei linfa.

waeer.x--.: - - r.r_esa,rczz.r.`: .r-.n>t

IIFII111 I. OF LINI CONT11 1 SI Hl 1i:1TiS!Nl'LTi

Sistemul prof. Dr. JAEGER

Recunoscut pretutindeni ca eel mai escelinte

CORONAT DE JUi1IUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIA DE AUR

A V I SSub - semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest -'

miratele de lana ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre-cum si cuverturile de paturi in lana curata de Camila.

('ari 1)azese de rneeli si reurnatismeI ll.l 1,b;í(1( l',I alii) ïnerrdinl,at In Romiìnia unicul deposit al llrrliluselor

noastre Casei

AUX QUATRE SAISONS2, ('air! lictoriei 7 2. iii Pala 1í (11 (11'11mì Regel 1.

Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de oit flanelele ce segasesc in aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.

Preturi curente rami/ gratis si franco dupa cerereW. BERGER'S SOHNE (Stuttgart)

0 DOMNISOARACare cunoaste: limbile Fraucezä,

Germanä, Englezä, precum si pianodoreste a da leetiuni in schimbulunuï pri"inz zilnic snit unei respläticuviincion se.

Adressa strada Stirbei Vodil No. 5.

DE V ENZA RE.Proprietatea Sitlsea.sca din judetul

Teleorman-Gara la 5 minute departare.A se adresa la d-na Elisa Chronidi, In-trarea Rosetti No. 5.

DE VEZNARE.Moria Rîea Noua din judetul Te-

leorman, plasa Teleorman, comunaRiea. Moria are 200 stj. masa saúaproape 400 pogoane. Este de aren -dat a 200 galbeni si se intinde pänithl bätätura celei de a II -a statie acäi ferate Costesti- Turnu- Mtigurele.

Doritorii se pot adresa la D. Gr.G. Péucescu, str. Clementei No. 2,unde vor vedea planul si vor luaori -ce alte lämuriri.

DE VENZARE.Locul din strada Dionisie No. 20

si strada Crinului No. 5. Acest loeare fata pre strada Dionisie 37 metri,pre strada Crinului 40 metri si flan-cime de 41 metri. Se vinde in totalsait in loturi, de alte o a gatra parte.

Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Péucescu, str.Clementi No. 2.

INSTITUTION BLARAMBERO

PENSiONVAT DE DE!NOiSELLESStrada Sf. Voeaodi

La Direction a l'honneur d'informer lesparents qu'elle a pris pour l'année scolaire1885 -86, des dispositions d'après lesquellesles examens auront lieu désormais dansles écoles publiques.

Rien ne sera négligé pour assurer lesprogr'és et le bien-are des élèves qu'onvoudra bien lui confier.

La rentrée a eu lieu le 1" septembre1885.

LE PLUS ANCIEN BUREAUDEPt ee

Pour institutrices, gouvernantes,valets et femmes de Chambre, etc.

Leçons particulières en toutes leslangues, piano et musique vocale.

Tenu par CATHERINE: KARL.Dirigé par Anna Becker, institu-

trice française.

11, Strada Stirbey -Voda 11.Bucarest.

BU R SEBursa Parisului

Cursul (le la _2 Decembre f88.5Renta franceza 4 jum. la suta, 109.35

- 109,25 detto bulevard 10 ore. 100.40Renta romana perpetua 5 la sutil 88.50- - detto C.F. R. 6 la sute- .-- Actiu-nile bancei romíine- Creditul Mobiliarroman Imprumutul Elin din 1879 330.-333, 75 idem din 1881 285. -285.- BancaOtomana, 402.50. 501 2111 deto bulevard10 ore, 497,50,500- Datoria turca 14,404 jum. la sutil 14,50 Lose turessti, 35,5035.75, Datoriaunificata egipténa 6 la sutil322.323 , Schimbul Londrei la vedere25,22, 25.23, detto la Berlin 122,87 123.

Bursa de BerlinCursul de la 29 Decembre 1883.

Napoleonul 16,15 Renta romana a-mortisabila 5 la sute, 92.25- 92.25. Obli-gatiunile C. F. R. 6 la sute 104,20 -103,detto detto 5 la sut& 100,50-100,70. Im-prumutul danubian Openhoim, 108-5010. Rubia hartie comptant,109,70- 199,95Schimbul Londrei 3 luna 20,22- 20,22,detto Parisuluí 2 (uní 80,25- 80,25. dettoAmsterdam detto 168, 167,90 Impru-mutul municipal Bucurestl 1884 92, 30

Bursa Londrei

Consolidatele engleze99 sfert. SchimbuParisului po 3 funi, 25,43 detto la Berlin3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 I.12,03. action de la banca rom. 5 1/2.

Bursa de VienaNapoleonul 11,98 9,985- Ducatul 5,97,

5,90. Impe- rialul, 10,30,10,30, Lire tur-cesti, 11,37 11 -38. Argint contra hartie,100.Rubla htìriiecomptata 123,25- 123,25Actiunile Credit Anstalt 296,90- 297,-.Renta metalice 5 la sut& , 83,50 -83,40. Renta hartie 83,20,83,20. Rentaaur, -, - Lose turce 17,50-17,50Schimbul Londrei la vedere 126,35 -12635 detto detto Paris 50, -- 49,97, dettoBerlin la vedere 62, 62, detto Ams-terdam la vedere 104,50- 104,50.

Bourse de Francfort

Cursul de la 29 Décembre 1 883.

Renta Roumanie( amortizabiltt 5 0/092. 1/8 92.1/8

Bucurestl -Roman

IY1ERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE

STATIUNEAAratarea Trenurilor

Tr. ac.ITr. p. l'I'r. p. Tr. pl.' Tr.noapte

Bucuresti p. 11,00Chitila 11,13Bufi,eaCrivina

PloestiValea-CÚlugAlbegtiMizilMorrteoruBuzbi7R.-SaratFocsanlatarasestiPufeytlAd judSascutRacaciuniValea-Seac&Bacat7GalbiniRoman sos.

12,17

1,14

1,593,1r

d. 4,165,00

6,016,24

7,31

8,45dim.

a. m.8,308,468,599,20

dim.745

8,308,199,04

10,05 9,3510,5911,0011,3012,10 p. m.12,25 1,00

2,15T. 7. 3,38

2.00 5,152,26 5,57

12,55 6,391,20 7,181,48 8,012,20 8,412,40 9,353,32 10,294,10 11,15

p. m.lnoap.

dim.645

8,19

5,1105,175,316,096,09

0,308,308,529,52

10,57i1;20

4;2'3(;,38

11,00

Roman- Bucurest

Roman plec.GalbiniBacarlValea-SeacaRacaciunlSascutAd' udPuestlMargsestlFocsanlR.-S&ratBuz@t7MonteoruMizilAlbegtlValea-Calug.PloegtlCrivina

BufteaChitilaBucur. sos.

uoap.8.25

9.20

10.2310.45

11.1811.5212.391.16

2.50

3.33

4.485.00

p. m.12.30

1,071,402,172,583,18:3,524,114,34

Tr. 6.11,3511,5:312,391,051,181,3,5999

2,593,153,30

P. m.

dim.6,408,269,55

11,00

seara8,058,35

9,129,269,40

seara

p. m.5,055,45

Tr. 22seara

9,57

11,1611,30

noapt

p. ni.5,156,377,208,158,599,13

10,2911,0111,3012,492,143,334,285,336,066,250,45

10,11

11,1111,2211,35a' ni.

Bucuresti- 1reiorova

STATIUNEAAri; tarea TrenurilorT. ful. 'l'. ac. ITr. p

Bucuresci p.ChitilaCiocanesclGhergatllTituGaesclPitesciCorbuPoLcuavaSlatinaPiatraBalsPälesliCirceaCraiovaFiliaslButoiestlStrehaiaTimneaPrunisoruPalolaT.-SeverinVércior. sos.

P. m.4,05

5,07

6,24

8,08

seara9,30

10,17

11,3012,0312,05

dim9,009,15

9,4710,0:310,3011,35

p. Ill.12. t81,181,401,572,19

2,543,50

4,24

5,35,526,15

p. m1,30!i.1i75,075,275,51

seara7,559,069,'24

10,0410,3210,5111,2311,3512,011,041,251,472,102,262,462,344,00

V3rciorova-Bucuresti

Vércior. pl.T.-SeyeriuPalotaPraisoruTim neaStrehaiaButoestl.FiliaslCraiovaCirceaPelesLfBalsPiatraSlatinaPotcoavaCorbuPitesttGaestiTituGherganiCiocanesllChitilaBucuregti s.

seara7,158,098,414

10,0411,00

12,28

2,23

3,41

4,45

dim.11,0011,2511,59

p. m.12,40

1,11

1,58

2,182,402,583,233,50

5,236,206,50

seara7,427,55

noap.11,351°2,1112,531,101,261,492,072,303,423,584,124,305,0:35,416,176,418,259,24

10,0110,2310,4111,0111,15

Valabil de la i Ì ; 1885Ilucur es1i-Giurgiu (:alati-Jlarasetiti

STA TI U N E.\

Bucurestl p.FilaretSintesi!VidraGrad isteComanaBaneasaFratestiGiurgiuSmàrda sos.

Ar@tarea trenurilor

T. l'u I. I T. ac.I Tr. p.dim. a. m. p. m.5,40 7,10 5,30- 7,40 11,05- 7,58 6,33- 8,06 6.46

8,16 7,018,26 7,218,52 8,03- 9,10 8,219,25 8,45

7,10 9,30

6,24

Giurgiu-Bucurest

Snitlyda pl.GiurgiuFratestlBaneasaComanaGradisteVidraSintest!FilaretBucur. sos.

p. m.'í.,, 25

3,52

a. m. p. m.8,00 5.408,14 5,558,27 6,108,53 6,409,24 7,179,31 7,269,42 7,429,51 7,53

10,:31 8,2110,45 9,00

Galati -Buzeunoap. a. tn.

Galatl pl. 7,00Barbosl. 2.49 7,40Braila 2,27 8,23Muftiu 9,00Jarca 3,21 9,31Faure! 3,48 0,08Cilibia - 0,43Buza sos. 4,15 8,15

seara8,108,55

Buzeu- Galati

Buzéil pl.CilibiaFatureitancaMu RiftBrailaBarbosiGalati sos.

noael.11.x3dim.12,862,18

2,213,06

p. m.12,451,152,462,212,493,314,114,45

dim.6.457,30

Tèrgoviste-Titu

Térgoyiste pVacareyt!NucetuTito sos.

a. m.8.108,339.009,30

P. m.4,505,135,406,10

STATIUNEArétarea trenurilor

Tr. f. ¡Ti. a.ITr. p.a. In.

Galati pl. 8,05Barbusi 8,48Serbestl 9,12Independint 9,28líanu-Conac 10,10ivesl l dim. 10,34Tecuci 5,04 11,23Marasesti 5,30 11,54

Maraseslt- Galatiseara p. ni.

Maraseyti pl 11,13 4,10'recuciir 11,47 5,31Ivestl 6,03H.-Conachi 6,26Independiut 7,08Serbesti 7,21Barbosi 7,55Galati 8,:30

l'loelti-Predealdien. dim. seara

Ploeyti pl. 10,00 8,49 7,01Baicuiil 10,35 9,28 7,39Campina 05,29 9,51 8,02Comarnic 11,27 10,17 8,29Sinaia 12,09 11,03 9,08

p. m.Busten! 12,26 11,18 9,23Predeal sos. 12,50 11,40 9,45

Predeal-PloesliP. m. P. m. dim.

Predeal pl. 5,40 5,50 7,30I3uyleni 6,01 6,11Sinaia 6,19 6,52 8,09

Comarnic 6,52 8,25 8,12Campina 7,16 8,50 9,05Blticoia 7,38 9,27Ploe.11 soi,. 8,10 lì ,, - 9,55

Titu-TCrgovistea. m. seara

Titu pl. 10,25 7,00Nucetu 11,07 7,42Vacaregtl 11,35 8,10Térgovisle s 11,551 8,30

l'loesti- Slavic

STATIUNEI

Ploescl pl.BudaPoianeSlanicu sos.

Arelarea tr'errurilorTi.. fl. Tr. ac.ITr. p.a. ni.10,4511,1012,1212,40

Slanic-I'loesti

Slavic pl.PoianaBudaPloeyti sos.

p. m.6,006,237,227,50

Tecuciu - Burlad

Tecucin pl.I3ercheciGhidiceniTutoyaBérlad sos.

a. m.6,156,487,167,328,00

H. m.11,4012,2112,581,201,50

p. m.5,306,196,547,167,45

Bérlad-'Tecuciu

Bérlad pl.TutoyaGhidiceniBerlieciTecuciar sos.

a. m.8,409,149,41

10,1010,40

Il. m.2,503,243,514,204,50

p. m.8,409,419,299,55

10,25

Iasi- Unghenip. m. a. m.

Iasi pl. 3,25 11,50Unghen! s. 3,49 1,21

Ungheni-lasiP. m. P. m.

Ungheni pl.I 2,00 4,40layi sos. 3,32 6,12

Veresci-Botosani

Veresci pl.Botosani s.Botoyani pl.Veresci s.

P. m.2,032,035.217,21

p. m.9,49

11,423,151,55

Campina-Doftanaa. m.

Campina p. 11,20Doftana s. 11,40Doftana p.Campina p.

P. in.6,406,58

Roman-fast

STATI UN ElArati. Tren.

Tr.ac. p. am.

Roman pl.PascaniT.- Frumoslasi. so i.

dim.9,51

10,511,531,50

p. tn.4,474,158,249,52

'ami-Roman

p. m. dim.iasi pl. 4,08 6,52I'.-Fru mo.i 5,25 8,35Ptr.caul 7,17 10,01Roman sos. 7,53 11,06

l'aseanl- Suceavadim. sera

P'iscanl pl. 10,40 7,15Veresci 12,08 9,17Suceava 12,23 10,09

Suceava- Pascanip. In. diln

Suceava pl. 5,00 6,54Veresci 5,40 7,51Paycani sos. 6,41 9,15

Ad j ud= Tergul-Ucna

Adjud pl.T.-Ocna sos.T.-Ocna p.Adjud su-4.

p. tn.4,156,10 a. m.

10,3512,15

Constanta-Cernavodap. m. dim.

Constanta p 2,50 9,10Murfatlar 3,37 9,57Medjidie 4,18 10,38Cernavodas 5,02 11,22

Cervavoda-Constanta

p. In. p. m.Cernavoda p 5.50 2,00Medgidie 7.55 2,25Murfatlar 8.29 3,39Conslaill,a 9,10 4,22

4,33

Bucuresci. - Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.