“Primiţi deocamdată Acestea ce le citiţi Şi vă voi da altă dată Şi mai multe de poftiţi Că d-alde aceste-n lume De câte s-au săvârşit, Fabule, istorii, glume N-au niciodată sfârşit”.

ANTON PANN

ORIZONT……ŞCOLAR

Ce este linia orizontului? ne-a întrebat doamna învăţătoare,curioasă să audă ce-o să-i spunem .

Din atmosfera caldă a clasei , cu miros de lemne arse şi lumină de gutui ,am aflat că linia aceasta este

locul unde pământul se uneşte cu cerul.

Dincolo de gardul grădinii noastre se întindea câmpul şi şoseaua şerpuită a Bragadirului .Drum de

câmpie printre ferme de zarzavat. Dealul Caravanţei - cu praful înecăcios şi cu Fântâna lu’Ţane cocoţată ca

o barză pe coama lui - se întindea leneş către linia orizontului. N-am reuşit niciodată să ajung până la ea .De

fiecare dată , ca într-un joc de-a v-aţi ascuns , se ducea mai departe…

La sud , dincolo de râul Pasărea , se întindea tot atât de leneşă spinarea năzuroasă a câmpiei ce da în

apa bătrânului Danubiu.

Am văzut mai întâi , cum linia asta plutea pe apă ; cred că Dumnezeu o lăsase reper navigatorilor ! Dar

nici aici n-am ajuns-o vreodată că ea se ridica până la tâmpla Balcanilor din zare pe care seara se culca cerul

obosit de greutatea stelelor . Aşa am păţit-o cu această linie a orizontului toată copilăria mea!

Mai târziu , peste ani , am aflat cum stau lucrurile cu geografia!

Şi …am mai aflat ceva ce-o să vă spun şi vouă , dragii mei ;

Ce? Că aşa stau lucrurile şi cu ştiinţa ,cu cunoaşterea .Cu cât crezi că ştii mai multe cu atât devii mai

neştiutor şi-ţi dai seama că sunt atâtea pe care nu le ştii…Aşa că ,dragii mei ,chiar dacă n-o să atingeti

niciodată orizontul cunoaşterii depline , important este să ţintiţi mereu către el pentru că fiecare pas prin

hăţişul cunoaşterii înseamnă o victorie.

Profesor,Vâţă Daniela

3.

RĂDĂCINI

La şcoală şi din media, copiii aud în fiecare zi că suprafeţele cu păduri se reduc foarte mult

,de la un an la altul. Văd în jurul lor cum oamenii taie tot mai mulţi copaci din pădurile din

apropierea oraşelor şi din parcuri construind zone rezidenţiale: clădiri din beton şi sticlă

lipsite de personalitate arhitectonică ,într-un stil scheletic ca vremurile pe care le trăim.

În jurul nostru sunt cât mai multe gunoaie şi mizerie generate de indiferenţa şi lipsa de

educaţie pentru protejarea mediului înconjurător.Dacă oamenii l-ar percepe ca pe o fiinţă vie

,ar avea grjă să-l ocrotească sau măcar să nu-i facă necazuri…..

De la televizor ,din campanii publicitare, elevii au aflat că mai există şi “oameni de bine”

care vin în ajutorul naturii încercând să–i oblojească rănile făcute de semeni de-ai lor.

Acum ,în preajma sărbătorilor de iarnă,impresionaţi de soarta brazilor tăiaţi ,copiii noştri şi-

au pus în gând “ să-şi prindă rădăcini” ! Au văzut că, după ce ne bucurăm câteva zile de

prospeţimea mirosului de răşină ,îi abandonăm fără nici un regret la containerele de gunoi

sau în pieţe.

Copiii şcolii noastre s-au gândit să înceapă de anul acesta tradiţia “pomului viu”.Şi, ca nişte

mici oameni de bine, au hotărât să salveze un brăduţ. Cu banii câştigaţi din vânzarea hârtiei

colectate, au cumpărat un molid în ghiveci. De Moş Crăciun, l-au împodobit în spiritul

sărbătorii şi l-au avut alături la serbarea pomului de iarnă. L-au găzduit apoi în şcoală până

când vremea s-a mai îmbunat şi i-a lăsat să-l planteze în grădina din faţa şcolii, alături de alţi

molizi şi pini mai bătrâni.

Acum este începutul verii, iar molidul nostru ne încântă privirea de câte ori trecem pe lângă

el sau îl vedem pe fereastră. Ne zâmbeşte timid şi parcă ne spune cu fiecare muguraş: ” acuş

am să mă fac mare şi este numai meritul vostru că m-aţi salvat. Voi fi aici încă mulţi ani de

acum înainte.”

Membrii Cercului « Eco-Terra »

4.

Dragă cititorule, te-am obişnuit să-ţi vorbesc despre iarna, zâna bună, în rochiţa ei de nea ?Ei bine,

acum am să-ţi spun că zâna iarnă s-a furişat printre mugurii nedospiţi şi a plecat nevăzută spre ţinuturile

veşnice ale zăpezii ca tot atât de tânără să se-ntoarcă şi la anul.

Îţi voi spune doar că-n locul ei a apărut şchiopătând uşor, din cauza unei luxaţii la glezna dreaptă, nurlia

primăvară.Belalie ! cum îi spune poetul. A venit în paşi de dans, a călcat pe-un bolovan din arătura câmpului

reavăn şi s-a ales c-un şchioapăt de nuieluţă.

-Tataie, de ce şchioapătă oile?

-Ca să-ţi întârzie tinereţea şi să nu se grăbească la iernat: îmi spunea tataie când îl întrebam şi-n ochi îi

licărea o lumină jucăuşă pe care doar el şi oile sale o ştiau a descifra.

Dar gata cu iarna ! Să vă spun de primăvara asta capricioasă ca un copil râzgâiat. Aţi văzut-o ? A venit !

Eu am văzut-o în cuibul fermecat al berzelor din stâlpul de telegraf de la colţ, în zborul tăiat al rândunelelor

şi-n plânsul facerii florii de cais.Ştiţi ce frumoşi sunt caişii de la fereastra mea ? Nu ! dar vă spun eu să vă

uitaţi la toţi copacii pe care-i întâlniţi şi-o să descoperiţi miracolul naşterii. Ştiaţi că prunii au frunte de poet

? E singurul pom căruia , atunci când e înflorit,îi stau bine picurii de ploaie ! Zilele trecute a plouat. El s-a

aplecat elegant, cu eleganţa marilor domni de la început de secol XX, şi-a scuturat jobenul de floare şi a întins

fruntea netedă salutând soarele şi …..pe mine ! Şi eu vă salut pe voi, şi vă invit în grădină să vedeţi VIAŢA !

Grigore Valentina, elevă în clasa a VIII-a C

5.

Ghici

De unde vine primavara ?

Am intrebat a mia oara

Cerneala dintr-o calimara

Ea mi-a raspuns ca intr-o doara

Nici eu nu prea stiu surioara

Dar cred c-a fost un

PIERDE VARA

Ce-a pierdut-o-ntaia oara

De unde-o avea bunaoara ?

Pai tot de la vre-o vrabioara

Ce a lasat-o langa cuib

Sa-l podobeasca-n visele

Sa-l legine printre lalele

Tiind la sfat pe randunele.

Primavara

` Mana cereasca

In inima mea

Si astept sa creasca

Un rod de stea

Picur de roua

Sub luna noua

Dragoste mare

Fara hotare.

Pogănici Pe poteca din ardei

Am găsit un ghem de scai

Hoţ, la oala cu mălai !

În lumina lunii nude

Ochişorii-s două dude

Sau bobiţe de piper

Are ţepi care îţi cer

Ca soldatul grănicer

- Stai pe loc, nu-nainta !

Că-s arici nu altceva

Să te-nţep, nu cred c-ai vrea

Căci mi-e milă de mata .

6.

Prietenul meu drag

A venit PRIMAVARA!!

Cât am aşteptat să ies la plimbare, să-mi reîntâlnesc ,,prietenii’’ dragi.

Şi minunea s-a produs. Plimbându-mă prin parc, deodată mi-am auzit numele. Am fost plăcut surprinsă să constat că era o veche cunoştinţă :

GHIOCEL

- Bună Diana! Ce faci draga mea, m-ai uitat?

- O, Ghiocel, ce plăcere! Cum să te uit? Prietenii adevăraţi nu se uită niciodată .

- Ce bine îţi merg lucrurile, Diana! (şi am observat o oarecare părere de rău în vocea lui). Ce bine că te poţi mişca în voie! Eu stau fixat cu rădăcina mea, în acelaşi loc de ani şi ani. Noroc cu vântul, care-mi mai adie frunzele.

- Da, dar rădăcina ta absoarbe apa şi sărurile minerale, te susţine, îţi dă stabilitate. Eşti cel mai tare, eşti cel mai curajos, eşti unic. Eşti întâiul vestitor al primăverii.

- Dar vreau şi eu să mă plimb alături de tine. Aş vrea şi eu să am picioare ca tine.

Sufeream, simţeam nedreptatea. Nu ştiam cum să reacţionez, cum să-l fac să nu mă mai invidieze.

Cu petalele plecate, cu boabe de rouă pe ele, se uita în ochii mei rugător:

- Te rog , Diana! Ia-mă cu tine, aş vrea să vin şi eu în lumea ta. Mi-aş dori să mă smulgi aşa deodată, să mă aşezi într-un pahar cu apă , chiar dacă aceea ar fi ultima zi din viaţa mea.

Imediat am izbucnit în plâns. Mă gândeam cât de mult mă iubea Ghiocel, dacă şi-ar fi petrecut ultima zi din viată cu mine.

Am plecat din parc cu sentimentul şi speranţa că şi la anul îmi voi reîntâlni prietenul.

Diana Ivan clasa a V-a C

7.

PAŞTELE ŞI OUĂLE ÎNVIERII

Ca simbol al creaţiei, al zămislirii vieţii, oul a inspirat din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o întreagă literatură. În cultura românească este suficient să amintim doi reprezentanţi de seamă: Constantin Brâncuşi şi Ion Barbu, a căror operă gravitează în jurul acestui subiect, considerat ca formă geometrică perfectă - "obiectul perfect". Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine, din timpurile când Anul Nou se sărbătorea la echinocţiul de primăvară. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creaţiei şi fecundităţii. Şi la romani, colorate în roşu, ouăle făceau parte dintre darurile sărbătorii lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este încă practicat mai ales la popoarele Europei şi Asiei. Spre deosebire de alte ţări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor şi perfecţiunea realizării. Ouăle "încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au constituit, la români, într-o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, integrându-se între elementele de o deosebită valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularităţile etnice ale poporului nostru. Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Cea mai răspândită legendă relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a pus coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Isus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi".

Datorită încărcăturii simbolice religioase, ouăle încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar şi în practicarea unor ritualuri, din care semnificativ pare cel practicat în Bucovina: cojile ouălor de Paşti, împreună cu alte resturi alimentare, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morţi nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la "capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei); în felul acesta, şi Blajinii au ştire că pentru toţi creştinii a venit Paştele.

Iacob Ana, cls.a VI-a C Profesor coordonator, Ioniţă Mariana

9.

8.

POVESTEA IEPURASULUI DE PASTE

Când primavara se apropie, fiecare dintre noi asteapta cu nerabdare Sarbatoarea Sfânta a Învierii

Domnului. Dar mai ales când avem copii, Pastele nu este complet daca nu mentionam si despre

iepurasul de Paste. Iepurasul de Paste este un personaj de poveste despre care se spune ca aduce

oua vopsite si dulciuri copiilor în Sfânta zi de Paste.

Ca si Mos Craciun, si iepurasul de Paste, sau “Oschter Haws” cum mai este numit, este asteptat de

copiii de toate vârstele cu mare bucurie si emotie, fiind considerat una dintre marile placeri ale

copilariei. Se spune ca, daca copiii au fost cuminti de-a lungul anului, iepurasul darnic le va aduce în

ziua de Paste oua de ciocolata, iepurasi de ciocolata si multe alte dulciuri numai de el facute.

Traditia spune ca cei mici trebuie sa construiasca un cuib sau un cosulet într-un loc ferit de privirile

celor mari, undeva in casa sau în gradina, în care iepurasul sa aseze darurile bine-meritate de catre

copiii cuminti.

Unele povesti amintesc ca sarbatoarea Pastelui (“Easter” în engleza) si-a luat numele de la zeita

Anglo- Saxona Eostre, care avea ca animal de companie un iepure. Este impresionant, dar acest

iepuras al zeitei Eostre a facut primul ou colorat. Pornind de la aceasta legenda, americanii au

inventat jocul “ascunsului oualelor” si “vânatoarea de oua”.

Fiecare popor are o alta viziune referitor la iepuras, dar pâna la urma el este doar un mit care nu

trebuie uitat, mai ales de catre copii.

În zilele noastre, simbolul iepurasului a fost întinat, transformându-se într-un lucru comercial,

aproape într-o industrie. În apropierea sarbatorilor Pascale, magazinele sunt pline pâna la refuz de

iepurasi de plus si de jucarie.

Nu uita sa-i povestesti micutului tau nazdravan despre iepurasul de Paste! Sa nu lasam aceasta

traditie sa piara, si nici sa nu lasam sa se transforme în ceva comercial si lipsit de valoare.

Matei Daniel, cls. A VIII-a C

Profesor coordonator Nae Ioana

9.

Drumuri europene

Călătoria înseamnă să te laşi drumului, cum ar spune Constantin Noica “ să te drumuieşti prin

temeiul mersului spre temeiul cunoaşterii ”.Căci ce altceva poate să fie un umblet de voie pe cărările

bătătorite ale bătrânului nostru continent decât o naştere spirituală ?

Am purces la drum lăsând în urmă ondulatia spaţiului mioritic, trilul ciocârliei cocoţat în zigzagul semeţ

al Coloanei Infinitului şi, asemenea lui Brâncuşi, fără bani în buzunar, am devenit “pribegi” de voie

printre file de istorie şi geografie.

Doamne, că frumoasă-i călătoria, fie….şi pe hârtie !

Din ţara lui Aici am mers în ţara lui Acolo şi-am văzut că în lumea asta mare sunt tot soiul de

minunăţii ce trebuie descoperite. Noi, în periplul nostru umanistic, am văzut o părticică dar, pentru anul

viitor, ne-am propus, dacă nu cu domniile voastre, singuri, să trecem Mediterana, să venim prin

Gibraltar asemenea navigatorilor de altădată şi să descoperim Lumea Nouă.

Am plecat de-acasă în plină iarnă, a proiectului nostru, şi-am călătorit mai întâi prin ţările vecine,

asemenea Laponei Enigel, căutând căldura şi seninul sudului.În Bulgaria, la Balcic, ne-a întâmpinat un

castel singur, fără regina-i plecată într-o “ Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ”. De la Sofia-

înţelepciunea slavă, am căutat adevărul zeilor la o altă înţeleaptă, Atena. Urmele trecutului istoric ne-au

fascinat, măreţie construcţiilor de altădată, ne-au făcut să nu ne temem de greci atunci când ne fac

daruri.

Şi am plecat mai departe, pe urmele lui Traian către Roma, căci pe Columnă, geniul uman a dăltuit în

piatră demnitatea de a muri a strămoşilor noştri.Pe Coasta de Azur ne-am plimbat paşii pe covorul roşu

al stelelor de la Cannes şi am găsit şi aici stele din bolta noastră, românească.

Drumul prin Pirinei a fost anevoios, dar Spania ne-a arătat contrucţiile lui Gaudi

şi ştiţi ceva ? Noi credem, că Gaudi a fost toată viaţa un copil mare bântuit de

poveştile copilăriei. Casele sale sunt decupate din poveşti. Şi Sagrada Familia se

înalţă de-o sută de ani şi-l caută pe Dumnezeu, care-a poposit la noi, la Masa

Tăcerii.

Către Paris, Berlin, Viena ne-am îndreptat când a plesnit firul ierbii, în

primăvară.

10.

Şi-n tot drumul, în paşii valsului lui Johann Straus şi a mângâierii lui Vivaldi, l-am căutat pe Gavroche

până sus, în turnul Eiffel, peste apa Senei. Din castelele de pe valea Loirei, am trecut pasul Calais spre

Marea Britanie şi-n ţinutul Albionului l-am găsit pe Shakespeare, un “Shakespeare in love “ nemuritor în

timp.

Am venit înapoi şi de la gurile Rinului ne-am abătut pe la Strasbourg şi Bruxelles să vedem ce se discută

pe la înaltele foruri europene.

Şi, pe Rin în jos, de fapt în amonte, ne-a privit întunecată « Pădurea Neagră « . Din fruntea ei semeaţă,

licărea « zdrumicat « izvorul Dunării noastre.

Şi, asemenea lui Orfeu, am pornit înapoi către casă urmând firul apei străbune.

Ne-am clătit chipurile în apa limpede şi albastră a cerului vienez şi am poposit apoi în Slovacia, la

Bratislava. Şi aici, Câmpia Dunării e ca la noi, verde şi proaspătă, ca în întâia zi a facerii lumii.

Apoi, pe sub podurile Budapestei, în acordurile muzicii lui Franz List, ne-am apropiat de hotarele unei

ţări cu formă de inimă, România.

Aici, suntem acasă. Şi Europa este casa noastră de europeni şi planeta asta binecuvântată este a noastră

dar, Dumnezeu ne-a dat o inimă de “ Ţară “ să bată veşnic în sufletele noastre.

Bogdan Bianca, elevă în clasa a VI-a A

Prof. Coordonator, Vâţă Daniela

Şcoala cu clasele I-VIII nr.2, Buftea, Ilfov

11.

1. Are capitala la Varşovia.

2. Este denumită “ ţara trandafirului “.

3. Este renumită pentru celebrul London Bridge

4. Din această ţară provine tradiţia jocurilor olimpice .

5. Este renumită pentru opera inginerului Gustave Eiffel .

6. Are oraşul faimos pentru canalele traversate de romanticele

gondole.

12.

7. Este numită “ ţara celor o mie de lacuri “.

8. Este cel mai mic stat din Europa si din lume.

9. Este ţara care i-a dat pe Mozart si Strauss.

10. Este renumită pentru benzile desenate si păpuşile din porţelan ; aici au fost inventate

pralinele, specialitate delicioasă din ciocolată .

Propunător, profesor Visnyei Floarea

13.

Ziua Copilului a fost menţionată prima dată la Geneva , la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi

Bunăstarea Copiilor, în august 1925, unde 54 de reprezentanţi din diferite ţări, au adoptat Declaraţia pentru

Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus “ Ziua Copilului “. În Turcia, ziua

copilului a fost sărbătorită pentru prima dată pe 23 aprilie 1920.

În anul 1954 , Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite ( UNICEF ) a emis

o recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat să dispună de o zi la aşa numita “ Ziua Copilului “ ( în

engleză Universal Children′s Day )

Data Zilei Copilului variază foarte mult între ţări. Aproximativ 30 de state au preluat ziua de 1 Iunie de la

China şi Statele Unite ale Americii. În această zi , în anul 1925 , unul din consulii Chinei la San Francisco a

strâns copiii orfani de origine chineză pentru a sărbători Festivalul Dragonului .

Wikipedia.ro

Ziua de 1 Iunie este o zi specială pentru copii deoarece în această zi îi sărbătorim pe ei, cei

care ne luminează chipurile , cei pentru care existăm.

1Iunie trebuie să fie cea mai frumoasă zi ! Aşa am gândit şi noi , dascălii şi elevii şcolii

noastre. Ajutaţi de d-nele profesoare Boca Geovana şi Vâţă Daniela le-am oferit copiilor

şcolii noastre un mic program artistic şi împreună am cântat, am dansat şi ne-am bucurat pentru

toţi copiii acestei lumi, care merită să fie fericiţi .

Profesor,Visnyei Floarea

PROTEJAŢI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR !

Ziua Mondială a Mediulu - 5 iunie - a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

pentru celebrarea Conferinţei “ Ecologia Umană“ de la Stockholm şi reprezintă elementul cel mai important al

Programului Ecologic al Naţiunilor Unite (UNEP).

Această zi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri,

organizaţiile nonguvernamentale, intreprinzători, industriaşi, inclusiv mass-media, de a se mobiliza prin

manifestări comune menite să atragă atenţia asupra protejării mediului.

Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un binevenit semnal şi îndemn de a acţiona unitar pentru

salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare.

Ziua Mediului este o sărbătoare a tuturor cetăţenilor indiferent de ţară, rasă sau de altă natură.

Poluarea Mediului este o problemă a intregii planete.Depinde de noi, locuitorii Terrei, dacă vom trăi într-un

mediu curat, sănătos şi nepoluat . Noi , toţi , trebuie “Să dăm o şansă Pământului”.

Ziua Mondială a Mediului a fost marcată şi de elevii şcolii noastre. Ei au sădit flori în grădina şcolii şi ,

prin exemplul lor, vor să sădeasca în mintea fiecărui locuitor al oraşului faptul că omul, ca specie biologică,

este dependent de natură şi nu poate trăi înafara ei.

15.

VREAU SĂ ŞTIU MAI MULT !

I. Grupează fiecare carte cu autorul ei :

Cărţi Autori

1.Sfârlează cu Fofează; a. Jules Renard;

2.Vântul prin sălcii; b. Constantin Chiriţă;

3.Cişmigiu & Company; c. Victor Ion Popa;

4.Morcoveaţă; d. Grigore Băjenaru;

5.Cireşarii; e. Kenneth Grahame

II. Care este sensul corect al cuvintelor de mai jos:

1.pribeag. adj. –A) deprins cu greul; B) rătăcitor; C) leneş; D) tare pe poziţii, ferm.

2.gureş adj. – A) gălăgios; B) pasăre mică, dar foarte zgomotoasă; C) guleraş de dantelă; D) gard de

protecţie pus împrejurul unui copăcel.

3.mirişte s.f. – A) teren agricol după recoltare; B) marginea unei păduri; C) luminiş; D) loc special amenajat

pentru păşunat.

4.năframă s.f. – A) fustă; B) ie; C) vestă; D) basma.

5.gornic s.m. - A) trompetă; B) acordeon; C) trombon; D) pădurar, pândar.

6.orfevru s.m. –A) pălărier; B) aurar C) croitor de lux; D) cizmar.

7.bolero s.n. – A) palton de blană sintetică; B) pulover de lană; C) fustă cloş ; D) haină scurtă pană în talie.

8.pisc s.n. – A) coamă împădurită de deal sau munte; B) munte pe o insulă; C) vârf golaş de munte; D)

faleză foarte abruptă.

9.puci s.n. – A) coloană sonoră a unui film; B) schimbare politică violentă; C) băutură englezească din

mure; D) sport asemănător cu boxul.

10.tac s.n. – A) băţ de biliard; B) măsură, ritm; C) tavă, tablă; D) piesă de mobilier din secolul al XIX-lea.

Profesor, Vâţă Daniela

16.

LEGENDA LAURULUI

Cupidon, zeul amorului, fiind înfruntat de Apollo, promite să se răzbune.

Rănit cu o săgeată de aur , fiul Soarelui se îndrăgosteşte de frumoasa

Daphne , fiica fluviului Peneu, din Thesalia.

Aceasta însă, cu inima străpunsă de o săgeată de plumb trimisă tot de

poznaşul Amor, refuză dragostea lui Apollo, de care fuge “ mai repede

ca vântul “.Ajutat de “ aripa iubirii”, Apollo o urmăreşte, ajugand-o.

.Îngrozită , Daphne imploră mila tatalui: “ Tată, spune ea, dacă e adevarat că şi râurile au putere

dumnezeiască , ajută-mă , iar tu , Pământule deschide-te şi primeşte-mă la sânul tău “. Abia rosteşte aceste

cuvinte şi braţele începură să-i amorţească. O scoarţă de copac îi acoperi trupul delicat, iar părul i se

transformă în frunze ce-i încoronă capul. Braţele deveniră ramuri, iar picioarele, înainte atât de repezi, au

devenit rădăcini. Din frumoasa Daphne nu mai ramase decât strălucirea frumuseţii sale, sub înfăţişarea unui

arbore nemaivăzut până atunci.

Văzând minunea ce se săvârşise sub ochii lui, Apollo spuse : " Dacă nu poţi să-mi fii soţie, fii cel puţin

arborele meu. Frunzele tale să încununeze fruntea mea şi lira mea şi tolba mea de săgeţi. Să fii pe viitor

podoaba generalilor când aceştia, în mijlocul cântecelor de victorie şi veselie, vor urca în cortegiu triumfal

înăţimile Capitoliului. Şi precum capul meu este simbolul veşnicei tinereţi, tot aşa , şi tu poartă cinstea

frunzelor verzi “.

Laurul( dafinul Daphne ), la aceste vorbe, şi-a înclinat delicatu-i creştet în semn de acceptare a deosebitei

cinstiri ce i se făcea.

Astfel au ajuns ramurile de laur să încununeze fruntea celor ce se luptă pentru cinstirea patriei şi neamului

lor, spune în încheiere legenda.

Revista. Casa retro.1992

Dafinul ( Laurus nobilis) , cunoscut şi sub numele de laur, este o specie de plante aromatice din familia

Lauraceae, sub formă de arbore sau arbust, care ajunge până la 10-18 metri înălţime şi care este originar din

zona Mării Mediterane.

Frunzele , lungi de 6-12 cm şi late de 2-3 cm au margini dantelate specific şi uşor încurbate. Fructul este în

formă de boabă( bacă ) neagră , de aproape 1 cm lungime , conţinând o singură sămânţă.

Frunzele au fost folosite în Grecia antică pentru cununile de lauri, de unde şi expresia “ a se culca pe lauri

“. O asemenea cunună de laur era oferită ca premiu la jocurile Pythian Games.

Tot de la laur derivă şi cuvântul bacalaureat ( bacă de laur ) şi cel de laureat ( încununat cu lauri ).

Anumite date din literatura medicală sprijină ideea că frunzele de dafin ar avea urmatoarele utilizări :

antioxidativ, analgezic , antiimflamator si antiepileptic.

Frunzele de dafin sunt utilizate pentru designul monedei de 10 yeni în Japonia şi pentru aromarea

mâncărurilor.

Laurul şi legenda lui sunt foarte vechi, multe superstiţii şi credinţe împodobind povestea lui. La romani,

coroniţe de lauri erau oferite tinerelor căsătorite în semn

de felicitare. Crengi proaspete de laur erau trimise prietenilor, de aici venind obiceiul

utilizării acestei plante în timpul Sărbătorilor ca semn de bun-venit.

Anticii europeni credeau că prin frunzele lui spinoase alungau spiritele rele din casă. Bizar

este că această credinţă se regăseşte şi la unii amerindieni din estul Americii de Nord,

care plantau lauri în apropierea locuinţelor. Ramuri de laur cu fructe,

pictate pe obiecte sau brodate pe haine erau semn de noroc.

În conformitate cu mitologia greacă, arborele a apărut iniţial când nimfa Daphne s-

a transformat în acest arbore pentru a scăpa de urmărirea zeului Apollo.

Wikipedia.org.

17.

GLUME, GLUMIŢE

Bulă se duce la poştă să trimită o scrisoare în străinătate.

- Par avion ?, îl întreabă funcţionara.

- Bulă o priveşte atent şi apoi răspunde decis :

- - Nu, nu păreţi.

-Susie, ştii să numeri ?, întreabă profesorul.

- Hmm, mi-a zis ceva tata.

- Ce cifră vine după trei ?

- Patru.

- Foarte bine. Dar după nouă cine vine ?

- Tata.

Megan refuză să se dea jos din pat.

- Nu merg la şcoală !, se vaită ea. Copiii se distrează pe seama mea, profesorii mă urăsc şi sunt prea multe

de făcut.

- Megan, trebuie să mergi la şcoală, îi spune mama ei. Tu eşti directoarea !

Doi ardeleni merg cu trenul. În apropiere de Cluj, Ion zice către Gheorghe :

- Măi ,Gheo, cum crezi tu că se zice corect : Cluj sau Cluuuuj ?

- D-apăi…. Eu cred că , Cluuuuj.

- Da′ de ce , mă ?

- Da′ cine dracu te grăbeşte ?

Majordomul intră speriat în camera stăpânului său, un profesor bătrân şi strigă:

- Profesore, sunt nişte hoţi în bibliotecă !

- Măi să fie, zâmbeşte bătrânul. Şi ce citesc ?

Vine Ion acasă. Intră, dar în casă îl vede pe Gheorghe.

- Ce faci aici ?, îl întreabă.

- Aştept autobuzul.

Ion iese. Dar îi vine în minte un gând : De unde la mine în casă

autobuz ? Se întoarce, dar Gheorghe nicăieri. Totusi, a venit autobuzul,

îşi zice Ion.

18.

ROADELE MUNCII NOASTRE

Dragi colegi,trebuie să ştim cu toţii că ,în afară de munca la clasă şi de rezultatele de zi cu zi din catalog,

există printre noi colegi demni de laudă şi respect deoarece rezultatele lor fac cinste şcolii noastre .

Astfel,de-a lungul acestui semestru,elevii care au participat la diverse concursuri şcolare au obţinut

următoarele rezultate :

Olimpiada de limba engleza , faza judeţeană , menţiuni: Dragomir Mirela , clasa a VII-a B ;

Constantin Dragoş, clasa a VII-a B ;

Năstase Jimmy, clasa a VIII-a B .

Olimpiada de limba română , faza judeţeană , premiul al II- lea : Chiriac Teodora , clasa a VIII-a B,

premiul al III-lea : Andreescu Monica , clasa a VIII-a B,

Chivu Laura , clasa a V-a C,

menţiune : Licu Claudia , clasa a VI-a C .

Olimpiada de matematică , faza judeţeană , menţiuni: Toma Matei , clasa a VI-a C ;

Paraschiv Alexandru , clasa a VII- a C ;

Luca Beatrice , clasa a VII- a C ;

Licu Claudia , clasa a VII - a C ;

Iacob Ana , clasa a VII –a C ;

Efrim Elisabeta , clasa a VII- a C

La Concursul Winners au participat 83 de elevi ,din care 10 elevi au obţinut premii şi menţiuni , iar la

Cangurul Francofon cei 20 de elevi participanţi au obţinut punctaje cuprinse între 120 şi 170 de puncte.

La Media Kinder, echipajele claselor a V-a A şi al clasei a VI-a A s-au calificat pe primele locuri,

obţinând premii şi diplome.

La Concursul LuminaMath , Chivu Laura din clasa a V-a C a obţinut locul IV .

La Concursul Arhimede au participat şi au obţinut locuri fruntaşe următorii elevi :

Luca Cristina , clasa a VII-a B, locul I;

Mincă Alexadru, clasa a VII-a B, locul II;

Costache Victoriţa, clasa a V-a C, locul II;

Purcaru Geanina , clasa a V-a C, locul II.

Şi la Sesiunea de comunicări ştiinţifice a elevilor , domnul profesor Moca Traian şi elevii săi au obţinut

următoarele rezultate: Premiul I - Purcaru Geanina, clasa a V-a C;

Premiul II - Chivu Laura, clasa a.V-a C ;

- Luca Cristina, clasa a.VII-a B.

La concursurile artistice, formaţiile conduse de profesor Boca Geovana au obţinut următoarele premii:

Premiul I – solist instrumentist flaut – Chiriac Teodora clasa a VIII –a B, la concursul artistic organizat la

Chitila ;

Premiul II – solist vocal, muzică populară – Savu Sorin şi Matei Mădălina , clasa a VII-a A;

Premiul II – Grup vocal folcloric;

Premiul III – flaut, Chiriac Teodora, clasa a VIII-a B, la concursul artistic organizat la Liceul de muzică Dinu

Lipatti.

La Concursul interjudeţean de educaţie rutieră, echipajul şcolii a obţinut locul întâi şi Marele premiu al

Palatului Naţional al Copiilor.

O participare deosebită au avut elevii şcolii noastre şi la concursurile sportive. Astfel, s-a obţinut locul II la

şah, fotbal şi oină la faza judeţeană ONSS. La fotbal mixt, faza judeţeană şi naţională, locul I la Cupa şcolilor

generale.

La ONSS Tetratlon s-au obţinut locul I, locul II şi două locuri III.

La Ziua tineretului, la fotbal şi rugby, elevii şcolii noastre au obţinut două locuri I şi locul II ; de

asemenea, la Dans sportiv, locul I.

19.

Acestea sunt rezultatele obţinute de colegii noştrii în afara clasei, pentru care noi toţi ceilalţi colegi le

mulţumim. În anul şcolar următor sperăm ca toate aceste rezultate vor fi nu doar menţinute ci şi sporite.

Balea Adrian, clasa a VI-a A

20.

,,Orizont Scolar’’………………………………………………………………………….. pagina 3

,,Radacini’’……………………………………………………………………………....... pagina 4

,,Primavara’’………………………………………………………………………………. pagina 5

,,Ghici/Poganici’’…………………………………………………………………………. pagina 6

,,Prietenul meu drag’’……………………………………………………………………... pagina 7

,, Pastele si ouale Invierii’’ ……………………………………………………………….. pagina 8

,,Povestea iepurasului de Paste’’……...…………………………………………………… pagina 9

,, Drumuri europene’’ …………………………………………………………………….. pagina 10-11

,, Recunoaste tara!’’ ……………………………………………………………………… pagina 12-13

,, Ziua Copilului’’ ………………………………………………………………………… pagina 14

,, Protejati mediul inconjurator’’ …………………………………………………………. pagina 15

,, Vreau sa stiu mai mult’’ ………………………………………………………………… pagina 16

,, Legenda laurului’’ ………………………………………………………………………. pagina 17

,, Glume, glumite’’ ………………………………………………………………………… pagina 18

,, Roadele muncii noastre’’ ………………………………………………………………… pagina 19-20

21.

Orizont Foaie pentru minte,

Inimă, literatură şi……. geografia sufletului de copil.

Revista este a elevilor, realizată după puterile lor.

Redactori : Aniţei Diana, Bogdan Bianca, Matei Florina, Matei Daniel, Iacob Ana, Chivu Laura, Stoiculeţ Marius

Profesori coordonatori :Vâţă Daniela, Visnyei Floarea,

Găişteanu Viorel, Florea Doina Mihaela

Profesori colaboratori : Nae Ioana, Boca Geovana, Ioniţă Mariana, Mariana Marin

Elevi colaboratori : Grigore Valentina, Balea Adrian, Haralambie George, Ivan Diana, Matei Denisa

Grafica : Visnyei Ruxandra