BEDAOŢIUNEA,iifiiiistratHnea ţi TipomSsBnşov, piaţa mare nr. 30.

ftoriitori n«francate na *# primesc.

Kftnasenpte nu se retrimit INSERATE

M primesc ia Administraţi«»» în Braşov si la armat' rele BIROURI do ARUKŢURI:

In Vlena: ia M. Dufcea NacM.. Stuc. Augenî'eld & Emerio Lea­ner-. Heinrich Sohalek. A. Op- leiik Nacfef., Anton Oppelik in Budapesta la A. V. Sold bereer, Ekatein Bemat. Iuliu Leopold (VH Erzsebet-konxt).

PREŢUL IN8ERŢIUNIL0R : o ae­rie garmond pe o oolonă 10 banî pentru o. publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă fi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 30 bani

A N U L L X V I I I

„gazeta" iese îl âe-eare fiÂMaisite pem Aiitio-UînrlfPe un an 24 cor., pe şase luai

12 cor., pe trei luni 6 cor. N-ril de Dumineci 4 oor. pe aa.

M tw România şi străiaăiaig :Pe an an 40 franci, pe çéa»

luni 20 fr., p* trei luni 10 fr. H-rll de Dumineci 8 fr. pe an.

Se prenumeră la tóté oii* oiale poştale din intra şi din afara şi la d*mi colectori.

Aüoiaffle&tul ţemn BrasoiÂdrmHtstraţiunea, Piaţa mare,

Têrgul Inului Nr. 30. etasin. I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Ou dusul In casă : Pe un an 24 cor., pe ş6se luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. *= Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

N r. 271. Braşov, Sâm bătă 10 (23) Decemvrie.

Efectele campaniei : după- cerinţa timpului, ei se ridică în | contra acestora cu învinuiri false şi

de faime mincinose. | clevetiri ca cele de faţă, ca să-i tim-' . ! breze de un popor necredincios, rău

Faimeie lăţite în mod tendenţios &etos j e sânge, care ar fi gata sé şi răutăcios de diarele unguresc! des- gară în orî-ce moment asupra Ungu- pre pretinsele planuri şi pregătiri de rj]or.răsvrătire ale Românilor, au avut de cum va fî fost în trecut nu voim «igur scopul lor machiavelic. Asupra j sg relevăm acuma. Dér e caracteris- acestui scop noi Românii suntem în j a(p cei ce ne atacă şi ne tim-clar, căci tot aşa a fost de pe vre- j ^rézá drept resvrătitorî, sunt tocmai murile lui Horia şi Cloşca încoce. | cej ce SCriu broşuri ca aceea a lui

Décá campania de defăimare şi-a j geisig, cu cuprins de înaltă trădare, atins cât de puţin scopul ei, rămâne cej carj ataCă şi ironisézá pe „cel mai |Sntrebare deschisă. Un efect însă a ; constituţional rege“, cei ce se opun avut, pe care înscenâtorii campaniei! COr(3nei şi au adus poporeîe acesteimiserabile de sigur că nu l’au dorit. Prin sistematica lăţire a faimelor alar­mante şi false s’a băgat în adevăr gróza în Unguri, cari locuiesc spora­dic prin ţinuturile, a căror poporaţi- une e aprópe cu desăvârşire româ-

néscá.Étá ce ni-se scrie cu privire la

acésta din comitatul Hunedórei:„...N’aţî crede, ce spaimă a intrat

în Unguri şi mai cu séma în Ungu- róice, în urma alarmei ce au dat-o foile lor, că Românii se pregătesc la réscólá. * Nu se póte descrie frica şi temerea, ce i-a cuprins. Cu cine te întâlnesc!, nu-ţi vorbesce de alta de­cât de revoluţia vaiaehilor, îţî™ înşiră tot felul de bazaconii, încât ai puté să scrii tomuri întregi despre cele ce „se vorbesc şi se aud“, cum şi ce fel de pregătiri s’au făcut séu se fac colo şi colo, apoi despre gróza ce i-a cuprins şi nopţile nedurmite ce

le-au avut.“„Sunt între Unguri, în mare parte

funcţionari, şi de aceia cari, nu văd lu­crurile în culori aşa de negre. Dér aceştia nu sunt în stare să liniştâscă pe cei înspăimântaţi şi se bage su­flet în ei. E şi o problemă grea a- câsta când nu ved! pe strade, decât cete de gendarmi şi nu au(lî decât sunetul trimbiţilor şi al tobelor sol­daţilor de linie, ale căror detaşamente se dirig dela un loc la altul.“

„Pănă şi fetiş0rele maghiare dela şcolile primare au începută da alarm că fetiţele române vreau să le înve­nineze şi omóre.“

„Să vedî pe bieţii ţărani români cum nu-şî pot explica şi cum se miră, ce minunea lui Dumnedeu i-a apucat ârăşî pe „domni“, de se tem şi se cutremură de ori-ce frundă şi iarbă.“

Acesta este deocamdată singurul resultat visibil al campaniei mişelesci, puse la cale de diarele coaliţiunei. Când cetesc! mincinósete lor rapórte şi co­respondenţe rămâi scârbit de atâta

ţări în starea tristă şi nefericită de adi. Aceştia sunt singurii cetăţeni le- aíi. Lor ii sunt tóté iertate, le e per­mis să strige, că Românii vreau să se réscóle, să strige în gura mareei, cari de mult obstruâză şi s’au pus şi stau pe târâm revoluţionar.

Deputaţii români din clubul na­ţionalist dietal au cerut ministrului preşedinte Fejervary, ca foile, cari lăţesc scirile false, să fie trase în cer­cetare de cătră procurorii publici.

Aşa ar trebui să fie, dâcă Un­garia ar fi un stat de drept şi într’a- devăr constituţional. Dér aşa cum e nu se va face nimic, ca de obiceiü, deşi şi ministrul preşedinte şi minis­trul de interne au promis amintiţilor deputaţi, cari au mers pe la ei în de­putăţie, că le vor împlini cererea, a căreia parte dintáiü se referea la gen­darmeria şi miliţia ce s’a trimis prin sate şi reclama să fie retrasă.

Décá frica, ce a cuprins pe Maghiarii din ţinuturile locuite de Român! este aşa de mare cum vădurăm mai sus şi dâcă numai alal­tăieri s’au reclamat în comitatul Co- şocnei de a-se trimite prin satele de pe acolo mulţime de gendarmi şi husari călări, anevoie se va decide guvernul Fejervary să retragă cu­rând detaşamentele astfel dislocate. Ear încât pentru ministrul de interne Kristoffy nu seim ce să mai dicem. Să aşteptăm să vedem dâcă va avé curagiul să tragă la răspundere pe cei ce făuresc şi lăţesc faimele min-

cinóse.Resumând, putem constata aşa-

dâr, că pentru moment campania în­scenată de diarele coaliţiei nu a a- vut alt efect, de cât că noi Românii ne-am ales de-ocamdată cu epitetul de răsvrătitorî, care pentru noi are valóre şi atunci când durmim şi când ne vedem liniştit de treburile nóstre; ear Ungurii, car! trăiesc printre noi, s’au ales cu spaima şi frica, ce-itor-

prea

ter^s adunările poporale. A treia inter­

pelaţie a adresat’o ministrului de justiţie, în care acesta e întrebat, dăcă a tăcut

demersurile necesare pentru a da în judecată

a cole foile maghiare, cari i-au calomniat pe Români^ prin născocirea de sciri despre o

pretinsă revoluţie, prin ceea-ce Maghiarii

sunt aţîţati în contra Românilor? — Di­eta fiind amânată, interpelaţiunile vor pu­

tă fi puse la ordinea (Jilei numai după

redeschiderea ei.

Situaţia în Rusia continuă a se agra­

va. După sciri mai none sosite din Peter­sburg via Londra, numărul Liitv anilor răsculaţi şi înarmaţi este de 100,000. Nume-

röse oraşe livlandeze se află în manile răs­

culaţilor şi Rusia va fi nevoită a purta un

răsboiu in töta forma contra bandelor

numeröse de rescuîaţi.Pe lângă revolta din Livlanda şi

Curlanda, a isbuenit din nou în Rusia gre­va muncitorimei. Consiliul muncitorimei din Petersburg proclamă într’un manifes­tat îndreptat contra politicei lui Witte greva generaiă şi lupta muncitorimei pană la ultima picătură de sânge. In Mosc- va au declarat deja greva impiegaţii tram­

vaielor electrice, personalul spitalelor şi

măcelarii.

Mesagiu! tronului muntenegrean. Prîn-ţuf Nicolae a ţinut •Morburi primui discurs

înaintea nouei Camere. El a dis, că din vo­inţa sa spontanee a acordat constituţie

poporului muntenegrean. El a anunţat mai

multe proiecte de reforme şi a <Jis că, du­

pă Dumnezeu, Muntenegrul datorăză Rusi­

ei cea mai mare recunoscinţă. Amintesce

de traiul rău al Şerbilor din Serbia-veche

şi din Macedonia. ţ)ice, că s’au făcut de­

mersuri în favórea lor. Speră, că sultanul

va restabili pacea. Spune, că între Munte-

negru şi tóté Puterile mar! domnesc cele mai bune relaţiunî. Exprimă o vie simpa­

tie pentru regele şi poporul sârb, precum şi pentru prinţul şi poporul bulgăresc. In­

vită pe muntenegreni să respecteze con­

stituţia. Depune apoi jurământul pe con­

stituţie.Fostul ministru de externe Vukovics

a adresat tuturor representaţilor diploma­

tici din Cetinje şi statelor europene, o notă în care spune, eă principatul auto­

crat Muntenegru s’a transformat într’un

stat constituţional.

frică şi laşitate ce răsuflă din ele, ceea-, tureză, având şi consciinţa nu ce contrasteză aşa de mult cu înfu-j împăcată, că în tot timpul s’au pur- murarea celor ce de altă parte ar vrea ge pOrtă cu Românii, cum nu®ă cucerescă o lume întregă. ; e consult şi n’ar trebui s’o facă o-

Limbagiul şi tonul, în care se jţieni cuminţi, scriu tote aceste raporte false pentru j clevetirea Românilor şi aţîţarea ma- ghiarimei în contra lor este cam tot acelaşi, de care s’au folosit hegemo­nii noştri la tote ocasiunile de o sută şi mai bine de ani. Românii le stau în cele, li-e temă de ei şi de puter­nica lor desvoltare. Dec! ori de câte ori e vorba ca să iie împărtăşiţi şi Românii de cutare favor seu drept,

Braşov, 22 Decemvrie n.

Trei Merpelaţiuni. d i Dr. ştefan c.Pop, deputat, a depus pe biuroul camerei

ungare trei interpelaţiuni, anume: două

interpelaţiun! cătrâ ministrul de interne,

wna pentru trimiterea de miliţie în satele

pe deplin liniştite, prin cee?-ce s’au făcut

cheltuieli 6menilor, alta pentru-că s’au in­

Situaţiimea după amânare.Demisiune refusatâ.

Evenimentul dilei în situaţiunea po­

litică internă este, că ministrul preşedinte

br. fejervary a presentat Monarchului în audienţa dela 20 Decemvrie demisiunea întregului cabinet, Maj. Sa înse n’a primit demisiunea şi Va însărcinat pe Fejervary cu conducerea mai departe a afacerilor.

Planul acestei demisiun! s’a copt în

consiliul de miniştri ţinut c’o (Ji înainte de

audienţă, şi se (hce> acest plan a vrut sé fie o trăsătură de şah faţă cu protestul

»unanim« al partidelor maghiare în contra

amânărei dietei.

Planurile guvernulni.

O personalitate politică marcantă,

care stă aprópe de curtea din Viena, face

in „N. W. Tageblatt“ o espunere fórte in­

teresantă asupra situaţiunei, ce a urmat

după evenimentele dilelor ultime.

— Pe ministoriul Fejervary, dico acei

bărbat, nu-1 mai póte surprinde nici uo eveniment parlamentar. Când acest mi-

nisteriu a primit însărcinarea definitivă, el putea sö se aştepte, că toţi se vor ri­dica împotriva lui, şi trebuia sé fie pre­

gătit mai ales la aceea, că în urma publi­cării votului universal şi Ştefan Tisza va

trece în tabăra contrarilor săi. Pe nimeni

să nu-1 surprindă alăturarea lormală a

contelui Tişza la coaliţiune. Şi contele

Andrassy şi-a început astfel cariera sa oposiţională. Numai pentru o pretinsă vio­

lare a legei, el s’a întors contra guvernu­lui Tisza şi puţin a trecut pănă să între în tabőra coaliţiunei. Tot acesta se va în­

tâmpla şi cu contele Tisza, decât minis-

teriul Fejervary nu se va speria de astfel

de incidente în continuarea misiunei sale.

Ministeriul Fejervary a luat asupră-şî

problema de a apéra Coróna faţă cu ma­joritatea parlamentului şi de a-o scuti de situaţia silită, care ar urma prin aceea,

dâcă n’ar pute fi numit alt guvern, decât cel coaliţionist, Ministeriul Fejervary va ră­

mână, deci, la locul său pănă atunci, pănă când nu va urma posisibilitatea formărei

unui alt guvern.

Posibilitatea acésta, e firesc, ar puté

să urmeze numai atunci, dâcă coaliţia îşi

va trage pe sâmă şi nu va cere dela Oo- róná să renunţe la drepturile sale. Dăcâ însă pănă la L* Martie nu va urma posi­bilitatea acésta, atunci se va întâmpla

ceea-ce trebue să se întâmple. O nouă amânare a parlamentului n’ar mai duce Ia scop şi la începutul lui Martie va urma di~ solvarea definitivă a dietei. Se va chibzui

apoi asupra întrebărei, dâcă în terminul

de timp se vor ordona alegeri Bnouă, oii

se va lua refugiu la altă lege, după care

dieta trebue sé se întrunescă odată în an, ceea-ce se póte interpreta şi aşa, că nouele

alegeri trebue să se facă numai la 1907.

Ministeriul Fejervary nu şi-a ajuns,

ce e drept, scopul de a deveni un guvern

parlamentar, dér totuşi el nu vré încă să devină absolutist şi greutatea principalăo va pune pe garanţiile constituţionale,

cari să rămână intacte. Şi deórece guver­nul e decis a persevera pănă la fine şi de

a da corónei scutul constituţional, coaliţia

ar face un lucru înţelept, déca ar lua cât mai curend cârma în mâna sa, căci la din

contră s’ar puté să vină în fruntea aface­

rilor ómeni, cari în ce privesce garan­ţiile constituţionale sunt mai puţin scru-

puloşi şi alegători, decât membrii cabine­

tului actual.

Atentatul din Salonic.

Asupra atentatului săvîrşit filele

trecute de un individ grec îutr’unul din

restaurantele oraşului Salonic contra ins­

pectorului general al scólei române din Ma­

cedonia d-1 Lazar Duma, dăm a(|î încă ur-

măt0rele amănunte:

In (Jiua atentatului şedeau la masa

din restaurantul din Salonic< afară de d-1

Duma, şi d-nii Georgescu, consul roraâa

în Salonic, cu cancelarul consulatului d-1

Triian si cu profesorul C6ngă. De-odată

se aude o detunătură violentă. Feréstra

sare în ţăndări şi d-1 Duma cade lovit d# mai multe glónte. G16nţele se trăseseră

din stradă şi nu se scie decă erau desti­

nate tocmai d lui Duma, séu şi celorlalţi

tovarăşi ai lui de prânz, căci salade mâiv

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 271.—1905.

are a fost ciuruită de glănţe mai mici şi

© bucăţi de fier.D-l L. Duma, grav rănit, a fost ime-

liat transportat la spital, unde medicul

'hristovici i-a dat primele ajutore. Ca

>rin minune ceilalţi conmesenl au scăpat

oferi. Atentatorului i-a succes să se refu­

gieze. Imediat s’a telegrafiat legaţiunei ro-

pâne la Constantinopol, care a comunicat

aptul guvernului otoman, cerând cu in-

dstenţă urmărirea şi pedepsirea asasi­

ni or.Din scrisorile de ameninţare pe cari

e-a primit d-l Duma cu câteva <Jile îna- ntea atentatului, cât şi din faptul, că con­

sulul românesc Georgescu a fost urmărit

n timpul din urmă de un individ suspect,

te deduce, că atentatul a fost plănuit con­

tra amândurora.Hussein Hilmy-paşa a comunicat au­

torităţilor turcesc! următărele asupra a-

ftntatului:

»Trei din medicii şi operatorii cei siai capabili dintre medicii civili şi mili­tari au fost însărcinaţi cu căutarea d-lui bazar Duma, a cărui rană nu este mor­tală«.

»E\ a fost rănit într’un restaurant, al cărui antreprenor este un supus elen. Doi din cei culpabili au fost arestaţi şi poliţia e pe urma unui alt individ, bănuit Se a fi luat parte la acest act de agresi- iino. Urmăririle judiciare contra agresorilor rontinuâ activ«.

După scirile mai noue, starea d-lui

Duma nu presentă nici o primejdie. Ii

H’au estras două glănţe. Asasinul s’a ser­vit la fapta sa mârşavă de arma <Jisă

»tromblon«, încărcată cu mai multe gionţe

şi bucăţi de fier, din care fapt resultă, că atentatorul urmăria scopul de a ucide

fc6te pers6nele ce se aflau la masă cu d-l

Duma.»Conservatorul« din Bucuresci ocu-

pându-se la loc de frunte eu acest atentat, scrie între altele următârele:

Situaţiunea ce se creiăză de cătră propagandiştii de fapt ai comitetelor şi ai patriarchatuiui, Aromânilor din Macedonia şi chiar agenţilor noştri consulari şi func­

ţionarilor recunoscuţi de guvernul otoman, devine intolerabilă.

Tocmai în momentul când puterile

europene lucrăză de comun aomi şi în

înţelegere cu sublima Părtă, în scop de a

Introduce în Macedonia ordinea neapărat

necesară pentru menţinerea păcei în pe* ninsula balcanică, Grecii organisăză măce­

luri, jafuri şi incendiuri prin ba/ide înar­

mate, asasinate mişelesci, în fine o f.erăre complectă — ea nu pote, la urma urmelor,

de cât să creeze o stare de lucruri, care

tinde a paralisa bunele intenţiuni, pe carP>

Europa întregă le-a manifestat pentru res­tabilirea unei stări de lucruri normale >şi pacYnice în Macedonia.

Este de datoria guvernului otoman de a lua măsuri cât de energice pentru a

pune capăt neomeniilor pe care ie comit Grecii în contra unor supuşi pacinicî şi

îealî ai M. S. Sultanului, căci altfel va veni nn moment, când, vt^end că Turcia

nu este destoinică a impune menţinerea ordinei şi a ocroti pe proprii săi supuşi in contra nelegiuirilor grecesci, Puterile

vor lua ele înseşi în mână restabilirea u- oei stări de lucruri legale şi normale în Macedonia.

Nu se păte admite ca nisce făcători de role să alimenteze nepedepsiţi un focar primejdios de turburări sângerăse în mij­

locul peninsulei Balcanice, încercând să răpescă prin fier şi prin sânge altor naţi­

onalităţi drepturile imprescriptibile la cul­tura lor naţională.

*

grecescă de băieţi din Brăila şi in şcăla

de băieţi şi cea de fete din Galaţi, limba

românescă este negligeată, nefiind în pla­

nul orelor de cât o singură oră pe săptă­

mână pentru acăstă limbă, consiliul a ho-

tărît închiderea acestor şcoli.

Proiectul de legedespre votul universal.

fită paragrafii proiectului de lege despre votul universal, pe care mi­nistrul unguresc de interne Pa publi­cat dilele aceste pe calea pressei, şt care — în afară de motivare şi de datele statistice — conţine cu totul 12 paragrafi.

§. 1. Drept de alegător la alegerea de

deputat dietal are fie-care bărbat, care a

împlinit 24: ani de etate, e cetăţăn ungar, scie scrie şi ceti.

§. 2. Nu p6te esercita dreptul de ale­

gător : a) cel care e pus sub tutelă, său a

cărui minorenitate e prelungită; b) cel, care

stă în concurs; c) cel care se află în închi-

săre preventivă, care stă sub esecuţia pedep­

sei de pierdere a libertăţii, seu caro*se află

în libertate condiţionată; d) cel care este

condamnat la suspendarea esercitărei drep­

turilor politice, pe timpul cât e stabilit în

sentenţă; e) soldatul, care face serviciu activ în armata comună (la marina de răs-

boiti), la honvedime, său care a fost con­

cediat temporar pe timpul serviciului ac­

tiv ; la aceştia nu aparţine însă acela, care

numai provisor este activat (chemat fiind

la eserciţiu de arme, la eserciţiu de ser­

viciu, la instruire militară, său la serviciu de probă); f) membrii personalului gendar-

meriei; g) cel care se împărtăşesce de aju­tor public, seu care s’a împărtăşit de ast­

fel de ajutor în anul ce a precedat alege­rea, său în genere cel care trăesce din binefacere publică.

§. 3. Deputat dietal pote fi aies acela, care are drept electoral, dăcă nu este es- clus din esercitarea dreptului de alegător (§ 2.), dăcă e introdus în vre-o listă elec­torală (§ 5), dăcă cel puţin de 10 ani este

cetăţăn ungar şi dScă e în stare a cores­punde acelei disposiţiunl a legei, după care llimba legislativei este cea maghiară.

Nu păte fi ales acela, care a fost pe­

depsit cu putere de drept pentru vr’o faptă

criminală seu delict isvorîte din pofta de

câştig, seu care după intrarea în vigăre a

acestei legi a fost pedepsit pentru aţi- ţare la ură a unei naţionalităţi contra

altei nationalitati.* *§. 4. Fie-care cerc electoral alege un

vdeputat. Cercurile electorale se împart,

sjbre scopul votărei, în cercuri mai mici de v otare, Fiecare oraş, comună mare şi

notariJl constitue un cerc separat de vo­

tare. Oraşele mai populate şi comunele

tact cel stabilit în art. de lege I. din 1886 pe timp de 5 ani.

§. 9. O lege deosebită va dispune a-

supra nouei arondări a cercurilor electo­

rale, a listelor şi a amănuntelor procederei

electorale; mai departe asupra judicaturei

referităre la validitarea alegerilor. Proiec­

tul de lege referitor la acăsta, e dator mi­

nistrul de interne a-1 presenta dietei în

timp de un an de la promulgarea acestei legi.

§. 10. Acei, cari pe basa legilor an-

teriăre au fost introduşi în listele electo­

rale din anii ultimi, deşi nu sciu scrie şi ceti, îşi menţin dreptul de alegere pe timp de două cicluri dietale dela intrarea în vi- gore a legei presenţe şi vor fi luaţi iu no-

uele liste electorale — pe basa dreptului

vechiii — presupunând, că au titlul de

drept electoral vechiu în acelaş oraş său

comună mare, în lista cărora au fost intro­

duşi, când a întrat în vigăre acăstă lege.§. 11. Legea acesta întră în vigăre

de*odată cu legea amintită în § 9. Pănă la acest termin rămân în vigăre neschim­

bate actualele legi electorale.

§. 12. Cu esecutarea acestei legi se însărcinăză ministeriul.

Budapesta, 16 Decemvrie 1905.

piarului »Adevărul«Salonic, că autorul moral

i-se scrie din

ai atentatului contra consulului român, căruia însă i-a că4ut victimă inspectorul şcolar Lazar

Duma, ar fi Arghir Zahu, ginerile lui Fa- p.ademetru, cel ucis la Calafat.

*

In legătură cu conflictul greco-român se scrie din Bucuresci, că consiliul per­

manent al instrucţiunei publice a enunţat ^ntinţa în afacerea şcălelor grecesci din

î>s <uîa şi Galaţi. Constatându-se, că în şcâla

mari, se p$t împărţi în mai multe cercuri

de votare. i!n cas de necesitate şi din no­

tariatele de <51?™ se pot forma mai multe

cercuri de votare, aşa ca comunele ce

aparţin cercului singuratic său cu alte co­

mune, eventual împreună cu oraşul să for­

meze cercuri de vol&re separate. In oraşe

seu comune mari, carp e e însele formăză unui său mai multei cercuri de votare,

se păte omite împărţ iirea *n cercuri de vo­tare. I

§ 5. Despre aceia, cari au drepte ,ec* toral, trebue să se pregătăscă liste du

comune. Fie-care alegător trebue întrodi -s numai într’o singură iistă, anume în listi^

acelui oraş, parte de oraş său comună, în^ care locuesce. ^

§ 6. Alegerea se face direct şi secret, prin buletine de alegere. Drept de alegere

are numai acela, care este înregistrat în

listă. Dreptul de alegere se păte esercita numai în persănă. Ca cineva să fie ales,

trebue să întrunăscă majoritate de voturi. Decă nici unul din candidaţi nu întrunesce

majoritatea, se face nouă alegere între cei doi candidaţi, cari au primit voturi mai multe. In cas de egalitate de voturi decide prin sorţi.

§7 . Numărul actual al deputaţilor r rămâne neschimbat. k

§. 8. Mandatul de deputat rămâne in «n

Svonurî infame despre

„revoluţia Românilor“.

l^iarul „Pesti Napló1' sub titlul »Gen-

darmii şi răscăla Românilor« scrie:

Comanda districtului de gendarmerie

din Cinci-biserici a dat ordin, ca din fiecare

circumscripţie să se concentreze câte 5 gen-

darmi la Alba-Regală. Aici s’au concentrat

cu totul 35 gendarmi, cari au fost trimişi

la Deşiti, pentru a menţine ordinea şi si­guranţa publică (!)

*

„Figyelő“ scrie:

Guvernul imediat după primirea soi­rilor neliniştităre, a luat măsuri şi a întă­rit gendarmeria în punctele primejduite (!).

Ministrul de honvéd! Bihar a ordo­

nat astăzi telegrafic să se trimită la Brad, Baia de Gris, Haţeg, Birchiş etc. trupe mi • litare în număr suficient.

Generalul de gendarmí Alex. Pana-

jött a plecat cu trenul de asără la Arad, şi din ordinul ministrului de honvezi va

inspecta numitele localităţi, cu scop de a

raporta din propria intuiţiune.

*

ţ)iarului „As Újság“ i-se depeşăză din Arad cu data de 20 Decemvrie:

»Gendarmeria din Hălmagiu a ares­

tat adi diminăţă pe Zaharie Neamţu, în-

învăţător român în Plescuţa, fiindcă Du­

mineca trecută la o adunare a ţinut un

discurs aţiţător. Gendarmii au pus pe în- veţălor în fiare şi l’au escortat la procu­ratura din Arad. Procurorul Szabolcsai a

luat imediat interogatorul lui Neamţu Şi confirmând deţinerea, a ordonat internarea

lui în arestul preventiv din Arad.«

*

O scire sensaţională. Din Zerneşti ni-se scrie: Nici mai mult, nici mai puţin, Mocanii noştri »se pregătesc de revoluţie%

şi mi-se pare, că tocmai pe séma lor au

fost trimise de Liga din Bucuresci armele

ascunse în cosciuguri, cari s’au descoperit (Jilele acestea de redacţia lui »Brassói La­

pok« într’un vagon la gara Braşovului! 1

»Aşa trebue să fie«, îşi gândesc vre-o câţi­va slujbaşi streini ce trăiesc în comuna

năstră. »Românii din Zârneştî se pregă­

tesc să ne tăce în cap. Căci — îşi <|ic ei

mai departe — ce caută în fie care Du­

minecă după amiacp atâta mulţime de 6meni la şcălă, şi ce să însemneze atâta

luminăţie la şcăla aceea în fie-care sără

lela 5—7 <3re!?«

Zârneştenii şi revoluţia?! Cum se

tóté să vină revoluţia chiar la Zârneşti? Ilîdeţî, ómení buni, şi apoi vă faceţi

£ sfânta cruce! Nu e altceva nimic, decât un f* fenomen optic petrecut în consciinţa celor

eâţi-va Unguri din Zârneşti, cari îmbătaţi

de gazetele maghiare cu temerarele min­

ciuni de revoluţie, visăză şi la Zârneşti tot

de revoluţie si văd pregătiri de revoluţie

în prelegerile ţinute de harnicul corp in-

văţătoresc în fie-care sără la şcăla econo­

mică de repetiţie şi văd facerea planului

de revoluţie în prelegerile aranjate în fie­

care Duminecă de agentura Asociaţiunei pentru cultura poporului român.

Lance.

Tisza votai universal şi naţionalităţile.

In adunarea generală de Miercuri a comitatului Bihor, contele Tisza a ţinut

un mare discurs în contra votului univer­sal. Éta ce a <jlis între altele acest vrednic

urmaş al tatălui său în politica şovinistĂ

estremă şi duşmană de mórte al naţiona­lităţilor nemaghiare:

....E sigur, că pe calea adevăratului progres este permis a înainta numai gra­dat şi nu e permis să punem în primejdie interesele naţiunei. Ne-am pomenit, că s’a aruncat ca un tăciune chestia acesta în viaţa publică, pentru-ca cu devize radical© să fie abătută atenţiunea naţiunei de la •alte cestiuni mai importante.

Starea în care se află a^i ţăra, este o bălă, care se póte încă vindeca. Votul «*- niversal ar tăia înse forţa de viaţă a na­ţiunei şi ar provoca pustiirea ei. Nimeni să nu pornăscă după datele statistice, căcî cei ce cunosc viăţa, sciu, că nu în statis­tică se găsesce adevărul, ci în viăţă. Ni­meni să nu-mi stea înainte cu procente, şi cela ce o face acăsta, ori că se jăcă cu cifrele, ori n’are nici ideie de importanţa şi primejdia uriaşă a lucrului.

Tisza continuând spune, că două pericole mari ameninţă ţăra pe urma votului universal. Unul din aceste pe­ricole este după el — că acăstă reformă ar aduce în parlament agitaţiunea estremă a naţionalităţilor. O vestesce acésta tocmai el, despre care se scie, ce sentimente fră­ţesc! îl lăgă de naţionalităţi, pentru cari pretinde drepturi (Maro fariseism—Culeg.) Dăr pe lângă acésta vră şi garanţii, că naţionalităţile nu vor usa de aceste drep­turi pentru nimicirea Ungariei şi a lor ni­micire. Se póte, că se vor ridica intre na­ţionalităţi şi conducători cuminţi, cari vor smulge steagul din mâna ultraiştilor, dér câtă vreme nu sunt astfel de garanţii, nu se póte da cuţitul în mâna naţionalităţilor cu care cuţit ele să se taie pe sine înseşi şi să taie şi »naţiunea«. Reforma votului universal ar crea astfel de stări în Unga­ria, în cât ar fi imposibilă scutirea liber­tăţii, a principiului liberal şi a frăţietăţii. (Na-ţi-o frântă, că ţi-am dres’o ! — Culeg.)

Al doilea pericol este. că conducerea politică în Ungaria ar ajunge în mâniic elementelor extreme şi resturnătăre, prin ceea-ce nu s’ar pută valora legea pacîni- cei desvoltări.

Reforma acăsta, deci, periclităză drep­turile naţiunei şi succesele politice de pănă acum. E un desastru colosal, că în Unga­ria, pe urma votului universal, conducerea politică scapă din mâna clasei mijlocii a inteligenţei maghiare.

In urma acestui discurs Tisza a pre-

sentat o moţiune, culminând în declara­ţia, că introducerea reformelor democra­

tice înainte de a-le fi sosit vremea, sapă mormântul adevăratului progres şi al ade­

văratei libertăţi(!)? ăr introducerea votului

universal în actualele împrejurări ame­

ninţă cu pericol interesele libertăţii, păcii şi unităţii naţionale.

Moţiunea lui Tisza a fost primită cu majoritate de voturi.

SCIRILE DI LEI.— 22 Decemvrie n.

Adunare oprită. Ni-se scrie: Dumineca trecută deputatul Dr. Aurel Vlad a voit să-şi ţină »darea de seină« înaintea ale­gătorilor săi din Rapoltul-mare. Când să între cortegiul în sat, doi gendarmi li*a ţinut calea. — »Eu sunt deputatul cercu­lui« (JLse Dr. Vlad »şi nu mă puteţi opri să dau sămă alegătorilor«. — »Se póte« răs­punseră gendarmii, »cu tóté acestea, vă provocăm să vă întorceţî, căci Ia din con­tră vom întrebuinţa forţa« — şi s’au în­tors .

Procesele de presă ale »Drapelului*.Curia, în şedinţa sa de alaltăerî, a respins cererile de nulitate presentate de domnii Dr. Ştefan Petrovici, Dr. Cornel Jurca şi Mihail Oaspar în procesele de presă ale »Drapelului«, aprobând verdictul şi sentin­ţa de la Timişăra în întregime. Apărători au fost domnii Cor. Brediceanu şi Dr. Ge­orge Dobrin.

Nr. 271.—1905

La Incilisóre. D-1 luliu V. loanovicí, st redactor responsabil al »Libertăţii« in Orăştie, şî-a început în 20 Decemvrie , la Seghedin pedépsa de un an închi- h de stai pentru poesia »Róta de Ia glgrad« scrisă de d-1 V. E. Moldovan şi îblicată în »Libertatea«. Tot odată redac­ta foji »Libertatea« a plătit pedépsa de000 eoróne, dictată tot în procesul con- ■» d-lui loanovicí. Tóté aceste în numele iţertăţii de presă, atât de mult luată în aşert în Ungaria liberală.

Ugron Gabor condamnat. Curtea de »1 din M. Oşorheift a publicat la 20 De- unvrie sentinţa contra lui Gábriel Ugrón afacerea falimentului cassei de econo- ií din Székely Udvarhely. Ugrón a fost ndamnat pentru delict de falsificare la o nendő de 8000 eoróne, eventual 6 luní cbisóre. In punctul acusării de faliment judulos Ugrón a fost achitat.

Din Zârneştl i-se scrie: A douapre- pre poporală aranjată de agentura de cí a despărţământului Asociaţiunei a ţi- it-o d-1 Pompiliu Dan, vorbind despre íeputurile comunei Zârneşti şi viâţa Ro­bilor de aici pe timpul migraţiunei po- relor. Pralegerea ţinută într’un limbagiű1 adevărat poporal a lost ascultată cu uită plăcere de o mare mulţime de po-f, — A treia prelegere „Despre buna spoddrie“ o va ţi né acum Duminecă d-1 itar Ioan Vodă.

în m ia Evre ilo r din Rusia în Româ~1 a fost spáimántátóre — scrie »Epoca«

J în ajunul lui sf. Nicolae, <Ji în care «reii credeau că se vor comite marí ma- «re. Autorităţile din Unghenii român! au ■pins intrarea în ţeră a 400 de evrei fu- P dîn Basarabia, de óre-ce le lipsia viza »sulului român din Odesa pe paşap0rte. weii disperaţi au fost reţinuţi la Ungheni- m Autorităţile române au telegrafiat mi- Iterului de interne întrebând decă poti permită intrarea călătorilor, fără viza •sulului din Odesa. In urma rSspunsului § la Bucurescî, autorităţile au încuviinţat «rarea în ţâră a Evreilor fugiţi, deşi nu •au paşap0rte. In total au sosit 400 de Irsóne. întregul aparat poliţienesc şi es- «ronul de jandarmi aşteptau pe peronul »ei. Prefectul poliţiei Cananău, singur a Ajutat şi vizat paşa pórtele. Afluenţa este Jpmnă. Au sosit şi numeroşi ruşi şi ro- dpî din Odesa şi Cislău. Aprópe 200 de ■Htorlf, neavând paşap0rte, au fost opriţi «ingheni-ruşî.

I Din Orăştie ni-se scrie, că Dr. Aurel ImL care a avut conflicte cu unii membri a direcţiune şi cu funcţionarii »Ardele- mt şi-a dat dimisiunea din postul de di- fttor executiv al acestui institut cu în- «ere de la 1 Ianuarie 1906, când se vor& noué alegeri.

X Un român satmárén ucis la Zârneşti.•fabrica de celulosă din Zârneşti sunt Baj aţi la tăiatul lemnelor, cu sutele, Ro- ■ni din comitatul Sătmariului şi anume• Fernezii şi Chiuzbaia, comune din apro- Şrea oraşului Baia mare. Ómeni harnici ■muncitori. supranumiţi »amuceni«, din ■sa că tn ioc de acum, ei dic „amu“. ■bineca cobórá şi ei de la munte şi se Sleiesc la câte un pahar de beutură în «tina din Zârneşti. lntr’una din Dumi- lei, trei diu aceştî amuceni fiind beţi, au lins la cârtă şi cantinerul Ştefan Gerzi Ithemat gendarmii, sö-i scótá din cantină, «u! din cei trei amuceni, Gavrilă Avram »pus gendarmilor, că n’au cu el nimica, Ia plătit ce a beüt, ső-1 lase în pace. iadarmii l’au împins atunci cu patul puscii pind-că s’a împotrivit, unul din gen­itali l’a împuns cu baioneta. Gavrilă sim­ád vîrful baionetei în trup instinctiv a ■ mâna pe baionetă, ceea-ce vexând ce- Şlt gendarm, Ta străpuns şi ei cu baio- #a, aşa că nenorocitul rănit grav cu douö ■mnsăturî, a fost transportat a doua <Ji «»pitalul din Braşov, unde după douö dile jKri. Femeia şi doi copii, cari erau şi ei «Zârneşti, au rgnias fára sprijin. Din Stea comandei gendarmilor şi a procu- Sjlui din Braşov s’a pornit cercetare con- m gendarmilor şi după resultatele de mb acum, probabil vor fi pedepsiţi, fiind- iau întrebuinţat arma fără motiv sufi-

Miiitare. Ultimul numér al íóiei ofl- jftle militare din Viena conţine între alte- ■prmátórele şciri personale: Infanteristul Hai! Moldovan dela reg. nr. 62 a primit v e t de laudă de la ministeriul imp. şi H e rősboiu, în care i-se exprimă recu- Bcinţa, pentru-că cu primejduirea pro- ■ei sale vieţi a salvat de mórtea prin Scare pe un camerad al söu. — Ludo-• îodore cu cadet în reservă a fost nu- m pe $iua de 16 Decemvrie cadet-aspi- flnt de ofiţer în reservă ia reg, nr. 61 — viatele Paul Boldea protopop militar gr.

G A Z E T A TRA

or. a fost transferat din Viena la Sibiiu. Părintele Terentio Bugariu preot militar gr. or. cl, I. de la Oradea la Budapesta. Amândoi pe diua de 20 Decemvrie. — Pă­rintele Virgil Cioban, doctor în teologie, preot militar gr. or. cl. II în Sibiiu a fost transferat pe ^iua de 1 Ianuarie 1906 la Viena, detaşat fiind totodată la şc0ia do cădeţi din acel oraş. — Locotenentul Ar- cadiu cav. de Grecul din reg. nr. 98 a fost trecut la reservă. — Sublocotenentului în reservă Emeric Papp de Grid doctor în drept, din Div. art. Rg. nr. 36 domici­liat în M. Oşorheiu i-s’a acordat eşirea ce­rută din cadrele armatei. — Cadeţii de re­servă Caro! Cupşa de la reg. de inf. nr. 8 Ia reg. de Landwehr nr. 25j^(Kremsier) şi Vasilie cav. de Grecul de la reg. nr. 41 la reg. de Landwehr 36 (Kolomea), transfe­raţi. — Sublocotenenţii Augustin Străiţa- riu din reg. nr. 31 la reg. de honvetji 23, Dr. ,Victor Onişor din acelaşi regiment la reg. de honvezi nr. 22 şi Dion. Moroţa de la 33 Ia reg. de honvedi nr. 8. I. Pricu de la reg. nr. 50 la nr. 24 de honvezi, Dr. G. Drim- ba de la nr. 62 la nr. 4 de honvezi, Dr. To­rna Gornea de la 64 la 23 de honvezi, Ge­orge Măcelnriu de la 82 la 23 de honvezi. Cadeţiii aspiranţi de ofiţeri în reservă, Emanuel Grama dela 50 la 24 de honvedi Ioan Leményi de la 63 la 21 de honvezi, Cornel Mesaroşiu de la nr. 12 Ia 9 de hon­vezi, transferaţi. — Preoţii militari gr. cat. cl. II. în reservă Dem. Mureşan la circum­scripţia nr. 3 de honvezi, Vasilie Urzică Ia circumscripţia nr. 24 de honvezi. Preo­ţii militari gr. or. cl, II. în reservă Ioan Popa la circumscr. 24 şi I. Savu la circum- ser. nr. 23 de honvedi, transferaţi. Medicii asistenţi în reservă Dr. Vaier Popescu de la reg. 43 la 7, Dr. Eugen Porea de Ia bat. 28 de vînători la reg. 23 şi Dr. Gri- gore Duduţ de la reg. nr. 5 la reg. nr. 22 de honvedi, transferati.

Convocare. Domnii membri ai reuni­unei de cântări a plugarilor români din Şomcuta-mare prin aeésta sunt invitaţi a participa la adunarea generală a reuniu- nei ce se va ţine în 31 Decemvrie 1905 la 3 óre p. m. în sala şc0lei confesionale ro­mâne din ioc. Ordinea de di: 1) Dare de sâmă despre averea societăţii. 2) înscrierea de membrii activi, fondatori şi ordinari. 3) Alegorea funcţionarilor şi a membrilor din comitet. 4) Votarea bugetului pentru anul 1906. 5) Eventuale alte propuneri. Din şe­dinţa comitetului reuniunei de cântări ţi­nută în Şomcuta-mare ia 17 Decemvrie1905. Dr. Victor Nil van, v. president. Ge­orge Radocea, notar.

0 iradea a Sultanului. Din Constanti- nopol vine o scire fórte satisfácátóre, că M.S. Sultanul, în înalta sa solicitudine pen­tru interesele morale ale Românilor din Macedonia, a binevoit se promulge o ire* dea acordând mai multor tineri români dreptul de a urma cursurile şcolelor im­periale de drept şi de medicină din Con- stantinopol.

Scőla de sericicultură la Bucurescî.De curând s’a instalat după cum se scie în strada Vămii din Bucurescî şc0la de se­ricicultură a statului, înfiinţată de minis­terul de domenii anul trecut în urma do­rinţei exprimată de Regina României. Mer­cur! la órele 4 p. m. acestă seóla, care se afla sub patronagiul A. S. R. Principesa Maria, a fost visitată de principesa moşte- nitóre, care a cercetat amenunţitt0te ate­lierele şc0lei în care iucréza 64 eleve. în majoritate fice de săteni, şi anume atelie­rul de filatură, atelierul pentru torsul res­turilor de gogoşi, atelierul de ţesgtorie unde lucrâză în permanenţă 35 de eleve, museul sericicol, unde sunt expuse tot fe­lul de produse sericicole şi în special ţe­suturi efectuate atât ia résbóele primitive cât şi la cele perfecţionate etc. Atât Re­gina Elisabeta, cât şi principesa Maria au comandat ia şc0la de sericicultură a Sta­tutului, doué splendide costume de boran- gic, pe cari le vor îmbrăca cu ocasia des- chiderei Exposiţiei naţionale.

De ale tramvaiului. Din partea direc- ţioi de mişcare a liniei ferate Braşov-Trei- scaune se aduce la cunoscinţa publică, că în <Jiua de 24 1. c., ajunul Crăciunului apu­sén, circulaţia tramvaiului se limiteză aşa că ultimul traravaiü la Satulung va pleca din Braşov la 7*20, ér din Satulung la 5.55 p. ro. In oraş circulaţia íricetézá la órele 8 séra.

Societatea »Progresul« din Făgăraş.Ki-se scrie: Societatea română de diletanţi „Progi-esula în adunarea generală ţinută Dumineea trecută s’a organisat din nou, alegéndu-se preşedinte Dr. Ioan Şen- chea, advocat; vice-preşedinte Dr. Titu Perţia, medic; secretar Mateiü dig a. di­rector la »Furnica«, ér cassar Ioan Deje- narm, prim-comptabil la »Furnica«. Spe­răm, cS nouei conduceri îi va succede a

N S I L V A N I E I .

întruni în jurul acestei societăţi culturale íntréga inteligenţă română din Făgăraş şi jur, care credem că-i va da tot sprijinul rnoraL şi material, pentru-ca scopurile no­bile ale societăţii sö se p0tă realisa.

8. Experienţa de inai mulţi ani au consta­tat, că la suferinţe de stomac i^Iosirea cunoscu­

telor prafuri seidlitz ale lui Moli, au efect vinde­

cător, şi sunt de praient altor medicamente. în­

tăresc stomacul şi curăţă sângele. Preţul unei cutii originale 2 corone. Se pot căpăta dilnic prin

postă cu rambursă, dela farmacistul A Moli lif«- rantal curţii din Viena Tuohlauben 9. In farma ciile din provinciă sö se córá preparatul A. Mol,

provöcjuk cu matca de contravenţie şi subscriere.

Cura do cognac.

Intr’un cerc de prietini, amicul meu M., om însurat şi cu avere, ne povesti la halba de bere, la »fratele« Ignatie Mircea— berar şi licenţiat în drept — următorul episod hazliu din viaţa sa:

Soţia mea mö rugă cu raânile îm­preunate şi cu o voce duiósá: — Du-te la profesorul!

Copiii audind pe mama lor rugându-se şi presimţind o nenorocire, diceau plân­gând : — Tăticule, te rugăm, du-te la pro­fesorul !

Chiar şi bétrána servitóre Săftica, se amestecă în acest concert, picând :

— Conaşule, sărut mânile, du-te la domnu profesor.

M’am luat cu mânile de pér, şi am plecat la domnu profesor, un distins me­dic. Acesta îmi esaminâ limba, şi-mi făcuo reţetă, rugându-m$ sé vin după patru (Jile. Pe drumul spre casă mö întâlnii cu bötránul meu amic D., căruia îi arătaiîi re­ţeta. Acesta se supără şi-mi strigă, că în contra influenţei, unicul medicament este cognacul.

— Amice, îmi ţlise el, lasă reţeta. Când te scoli diminâţa bea un păhărel de cognac, décá beai douö, cu atât mai bine. înainte de masă, ia sticla de cognac şi trage o înghiţitură, doué; după masă vr-o douö trei păhărele. Cognac şi erăşî cog­nac pănă te culci.

Când ajunseiu acasă, soţia mea mS salută cu întrebarea, că am fost la pro­fesor? Ea se bucură, când i-am spus, şi-mi aduse veselă o sticlă de cognac, deórece îi spusesem, că aşa mi-a prescris profesorul.

Din momentul acela am început sé beau vîrtos cognac, deórece voiam sö scap de afurisita de influenţă. A patra di soţia mea me întrebă, că óre profesorul mi-a atras atenţiunea asupra consecinţelor curei de cognac? In patru ^ile cinci sticle de cognac era prea prea..

— Fui consternat şi declaraifi, că voiü bea mai puţin cognac. Febra scădea me­reu, durerile asemenea, şi-mi reveni buna disposiţie. Cura era deci cu efect. Ochii mei străluceau, flueram şi cântam, cu un cuvânt eram un reconvalescent cu chef.

După câte-va <Jile soţia mea îmi pre- sentă vre-o 10 sticle gólé, dicându-mi că provoc ruina familiei. Cine bea atâta, este un alcoolic, nu face cură, ci se sinucide. Intervenţia soţiei mele era resolută şi ast­fel me hotării sö las curs liber influenţei. Nu voiam sö mai abusez de acest medi­cament. In acelaşi timp íncepuiü sö citesc cărţi de medicină asupra consecinţelor de- sastruóse ale alcoolului. Nopţi întregi nu puteam dormi şi imagini ínspáiméntátóre mö urmăreau şi (Jiua. Soţia mea, firesce, era curiosă sö afle că ce cetesc eu cu atâta zel. Ceti şi ea acele capitole şî în­cepu sö plângă. Fantasia îi zugrăvea scene înfricoşate şi mö v*>dea deja tîrît de gar­dist la spital, în chiotele şi huiduelile hai­manalelor de pe strade. Plânsul ei amarnic influenţă atât de mult pe copii, încât mö încunjurară cu toţii plângând şi strigând :— Vai, tăticule, vai!

Regretam profund, că n’am între­buinţat reţeta profesorului. începui sösimt cum îmi slăbesce memoria, că-mi tremură mânile şi piciórele şi cămi-se slăbesce ve­derea. La dracu ! Dér cele trei-patru pă­hărele de congnac, pe cari le beam (Jilnic, nu vor fi fost otravă. Mö gândeam la fe­ricitul meu bunic, care bea pe fie-care <Ji câte 2— 3 oca de vin şi cinci păhărele de Slihoviţ. şi a murit la vârsta de 90 de ani, în urma unui accident de trăsură. Dér ori cât mö mângâiam cu asta, totuşi nu eram liniştit, încât la urmă mö hotărîi sö con­sult pe profesorul.

Acesta îmi esaminâ ârăşi limba şi-mî prescrise o reţetă, declarându*mî, că mö voiü prăpădi, dâcă voiü mai bea atâta cognac. (

— Ne mai pomenit î esclamâ el. In11 <}ile 20 sticle de cognac !

A«j urmat reţeta, la fie-care douö ore, eáté o lingurinţă de cafea, renunţând

Pagina 3.

cu totul la congac. Soţia mea se linişti din acel moment şi declară că sunt un om brav şi bun părinte de familie. Dér deşi se linişti, totuşi nu dispăru de pe faţa ei frumósá acea espresiune de tristeţă, care îmi făcea atât de röu. Ba după câte-va dile fui silit sö constat, că ea devenea toţ mai neliniştită şi că plângea în taină.

Din vreme în vreme, când credea că n’o observ, mö privea lung şi trist, of­tând adânc. De multe ori mö hotărîiti sS-i fac o mărturisire sinceră. Ajunseiü atât de departe, încât plângeam şi eu în taină şi-mî blestemam viaţa.

Intr’o <Ji soţia mö cuprinse în braţe şi-mî <}ice plângând :

— In numele meu şi al copiilor noştri, te rog nu mai bea cognac!

Nu trebue sö mai spun, că eram íórte uimit şi că după aceea urmară esplica- ţiunî, în cursul cărora eşi Ia ivâlă faptul, că servitorul nostru Torna bea din cognac şi atunci când eu nu mai beam, şi ,§ aceea se consuma atâta cognac, deórece el era »tainicul meu tovarăş«.

De atuneî, fraţilor, încheiâ amicul M., nu mai beau de loc cognac.

Corneliu.

Calendare.

In ediţurâ lui W. Kraftt, Sibiiu au apărut următ6rele calendare pe anul

1906:

1) „Amicul Poporului“, calendar ilus­trat. Cuprins variat, având o parte lite­

rară bogată, Preţul 60 fileri.2) Calendarul Săteanului, având pe

lângă partea calendaristică, tarifa poştelor

et. şi o parte literară pentru învăţătură şi

petrecere. Preţul 25 fileri.3) „PosnaşuF calendar umoristic, cu

un variat conţinut hazliu. Preţui 50 fileri.

4) Calendar pe anul comun 1906.

Anul CXIV (cu litere cirilice.) Preţul 40 fileri.

Se pot procura şi prin librăria A. Mureşianu Braşov adaugându-se 10 fileri

porto.

ULTIME SC1KI.Berlin, 22 Decemvrie. Se telégrafi-

éză din Petersburg, că după scirile so­site din Nikolaew doué regimente din acea garnisóná s’au revoltat şi şi-au arestat ofiţerii. S’au trimis doué re­gimente credincióse Ţarului pentru a-le readuce la ordine. Intre aceste patru regimente a avut loc o ciocnire sangerósü.

Berlin, 2 2 Decemvrie. Svonui sen- saţional despre o intervenţie militară a Germaniei în Rusia circulă cu multă insistenţă. In cercurile militare supe- rióre şi în cele financiare sunt cu­noscute detailurile acestei espediţiunî, care se <}ice că ar fi aprobată de Ţarul. Se (Jice chiar, că însuşi NicolaeII a solicitat la ímpératul Wilhelm acest concurs militar. Espediţiunea va fi comandată de generalul von der Goltz.

Viena, 22 Decemvrie. Din Riga se anunţă, că acolo a avut loc o ciocnire sangerósá între trupe şi re­voluţionari. Armata a tras cu tunurile. Au căcjut morţi 300 de revoluţionar! şi num0roşi soldaţi.

Budapesta, 22 Decemvrie. Minis­trul de interne a fost rugat de comi­tatele cu dotaţiuuea sustrasă, ca sé le dea acésta dotaţiune. Ministrul a refusat declarând, că va da dota- ţiunea numai déca vor înceta cu resis- tenţa.

Şi-a recâştigat sănătatea. »Mama afost bolnavă de ani de <jile, dér de când pórtá crucea duplă electro magnetică R. B. nr. 86,967 aflată de d-ta, şî-a recâştigat sánötatea, pentru-ce n’am cuvinte s0-ţîes- prim mulţumită mea fierbinte. Cu stimă Ioan Stiener, Györköny, corn. Tolna«. — Mai este lipsă de dovadă mai frumósá despre puterea vindecătore ce o are cru­cea duplă electro-magnetică nr. 86,967 a d-lui Miiller Albert in Budapesta V. Va- dasz u. nr. 42/AE.?

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.

Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 271— 1905.

Prim ul stabiliment de văpsitorie artistică cu abur şi

spălătorie chemică.

FABRICA. Str. nâsipulm Nr. l/a.Biroul p rincipa l str» H irsch er Nr. 3«

(Vis-à-vis de sala de concert.)

Se recomandă pentru vâpsit Garde­robe de dame, bărbaţi, întregi ori des­făcute, asemenea şi pentru curăţit.

Cu t6tă stima :

59—ioo.(18bo) W. Korner-

TTviiIa se m ănâncă bine u n u t # şi se béu VINURI curate de Mediaş BERE de Pi l sen

„Urquell“ próspétá dela cep în

fie-care <Ji? ? La v v v

Eestauraatul Ssbwaraburgîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20.

Listâ de bucate românâscă. ^De o cercetare numerósa se róga

C. R. GLIGORE CRISTEA,151—0 conducătorul restauratului.

® La 7 Esposiţiî publice cele dintâi premii I

Sz. 4844/905.tkr.

Árverési hirdetményi kivonat.A eárkányi kir járásbíróság mint tlkkönyvi hatóság közhírré tesai

hogy Pop Emil ó-sinkai lakóa vógrehajtatónak Popione Jakab gyén által képviselt kiskorú Barszán Elek ó-sinkai lakós végrehajtást szén védő elleni 40 kor. 95 fii. tőkekövetelés és járulékai iránti végrehajtás ügyében a brassói kir. törvényszék (a sárkányi kir. járásbíróság) terüle tén lévő az ó-sinkai község határában fekvő, az ó-sinkai 28. ez. tlkjkT ben Burszán Jezse, Burszán Gávrila, kiskorú Burszán Silvesztru Sárika Zachiu Sárika, Burszán József, kiskora Burszán Alexe a Józsefé, Kotiop

©©©

0

§oo

Singurii contrahenţi: WIESSTORFF BEHN & Co. VIENAJVénjjare ín detail ín tóté prăvăliile mai bune de încălţăminte, mode §1 gumă,

0

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV erlta fe lle n u m a i , deeă fflăcare eu tfiă este p r o v e ^ a t ă eu m a r e a «Ic

a p e ru re a I u l A.» M o li ş l ©u »u fo ^e r le rc a sa .Prin efectul de lecnire durabilă a) Prafurilor-Seidlltz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la stO“ macii, eonstipaţlunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite b6ie femcesci a luat acest medicament de casă o răspând ire , ee cresce mereu de mai multe decenii înc6ce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2.—

lsi fiouţiilp se var ur ntăt i pe cale judecâtorescă.

Feranzbranntwein şi sare a lui Moli.deca fiecare suclă este provedută cu marca de scutire şi cm

v e n i a u H u n i i n i d i , piUmbai iui a . m « h .

FranzbranHtwein-ul şi sarea este i'6rte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­osebire prin tras (frotat) alina durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de râcelă# Preţul unei sticle originale piumbate, Coro e 1.90.________________________

Săpun de copii a lui Moli.

A f 51 hrsz. i: 929, 961/1 932 hsz 1174 21753081 „3721 „4661/1 „5100/2 n5965/1 „6452/2 . „ 6894 7769

43 kor. 438 hrsz. ingatlanra

291 n 986 n n

05 v 1872/1 » n

15 n 2304 « n7 n 3586 n n

13 r> 4004 n p65 n 4661/2 r> »23 n 5707 T» n11 V 6452/1 n s19 V 6452/4 » rt40 « 7241 T» n17 w 7794 V Vf

524323

2396548141477

de apèrare A. MoN

2n

XL

XY. . . . ------------- . . %

t i T r i m i t e r e a p r i n c i p a l a p r m »

f a r m a c is t u l A . HKOJLii,e. şi r. tonusor ai cnrpi imperiale Yieiia, M M e i 9

Comande din provincii so efectuezâ gilnic prin rambursâ poştală.

La deposite se se ceră anumit preparateie provtyute cu iscălitura şi marca de apărare a Im A, MOLL.

^ Deposite în Braşov : ia a-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth, Eugen Neutădterşi e n g r o s la 0. Ereiîîia Nepoţii

továbbá az ó sinkai 549 sz. tljkvben Burszán Eafira kiskorú Burszájt Alexe a Józ-eíé és kisk. Bursán Alexe tulajdonakéat felvett 1863 hrsí ingatlanra 15 kor., 2803/2 hrsz. ingatlanra 7 kor., 7817 brgz. ingatlana 17 kor., 2628 hrsz. ingatlanra 4 kor. és az ó sinkai 738 számú tjbei kiskorú Bursán Alexe tulajdonaként felvett 1308 hrsz. ingatlanra 18 kor, 1864 hrsz. ingatlanra 15 koronában ezennel megállapított kikiáltási ál bán az árverést elrendelte és hogy a fentebb megjelölt ingatlanok a 1906 évi február hó 24 napján dél e. 9 órakor O.-Sinka községházává megtaitandó nyilvános árveiésen a megállapított kikiáltási áron alól i

el adatni fognak.Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10 /0 á

készpénzben vagy az 1881. LX. t. ez. 42 § bán jelzett árfolyammal számi tott és az 1881 évi November hó 1 ón 3333 sz. a. kelt ig a z . iUyminiszter rendelet 8 §ában kijelölt óvadAkképes értékpapírban a kiküldött kez< hez letenni, avagy az 1881. LX. t. ez 170 § a élteimében a bánatpénz nek a bíróságnál előieges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismei

vényt átsző lg ál* atni.A kir. járásbíróság mint telekkönyvi hatóság.

S á r k á n y , 1905. Deczember hó 16 án. St3 .V 3.T SZ^ -7 J a • I I * f

kir. albiro.

Sgjsr’ ÎTumai câteva iile.Tragerea deja 19* la 28 Decemvrie 1905

A LOTERIEI de BINEFACERE reg. ung.Câştigul principal 150,000 Corone.

Câştiguri în total 365 .000 Corone.

0 r- U n lo s c o s tă 4 coron e.Losurî se capătă la direcţ unea de loterii în Bu da pe s t a (Oficiul va­

ma!) la tóté oii- iile de poşte, dare, vămî şi sare, la staţiunile căilor ferate,

trafice şi zarafii. _ _2 -2.19B3. XDîx'OC’ţfiâ. L o t s r î G i r © n

magazin de haine gata i« to n bi?biţi şi H . P . G O L D M A N I i B r a ş o v

7r.

7f

*

Confecfiuni de bărbaţiTêrgul Inului 31—33 in palatul lui to ll

~ m i g Forată la 1892. | W * T Confecţiunl de DameTêrgul Inului Nr. 28.

în aesuiiul ue puu.ăvara am duvtd.i Un public, că b piaţa locală am lost cel mai ieftin şi am iost superior ori cărei concurenţe! |

1 ^ A eii ru de când exisiă prăvălia mea, mi-am procurat d e p o s i t u l meu de haine tot-déuna CU ani ga % |

IIP C r i Haine bune. durabile p e n t r u iarnă, m w â m iVjV j I garantie (ie un an, veritabile, \originale indigene de Zsolna şi Gâcs B68Smÿt§_ — se pot g jg : /î

* ___ • Bb t i r "l _ / ______X A rtl-l H d jQ F O ! ' . t>-- ~ g a iu u i i ic viu un a n , v viiuiwuu, *o-- - ---o -- ----- * --- -—----- -------- --------------- \

Haine gata după modă, pentru bărbaţi şi cop ,!, precum şi Paltone de tomnă şi iarnă, Jul cue° f u esa'e!„ (j■ 6 . _____^ A.K ---- r ..x . . . .L J..L - -îl juhierea n.ea persona ă, du, ă croiala cea mai mode.na, dm stofe curate de ^

i de cele mai durabile

jl / a y y

şire haineie de comandă, de-óre-ce se confecţ oneza sub pnv

lână, cu ac'.*eso-în depositul meu se află pentru agroromi, neguţători £

Raglane, Derbi, de vénát, Pali óné preoţeşti. — Ou deo&| de patinat şi deosebit Surtuce de patinat cu căptuşeli a

U U U UIOI uu i uuuw. 1 - 3 U' V • t i * "Urtlice veritabile din pielt. de capră Oanesă CU eăptuş^la de blana şi ş ' la, <bire mare deposit i . i Blane de călătorie şi pentru oraş. Costume <

__ __________ ______ ____ a ştofă şi blană.

Cel mai mare deposit în Siaine pentru Dame şi Domnişore.A le g e r e c o l o s a l ă ti in f i e - c a r e »specie ş i p r e ţ y r î i e i t i n e s u r p r i n d ă t o r e .

Rogându-me de sprijinul Onor. public, sunt cu totă stima p

N . P . G l p L D j V l A N N , B raşov , T â rg u l I n u lu i 28 (p a la tu l Czell). (82-40

ftpograii^ A. Mureşianu, Brasov