Stiri 9 decembrie 2019, partea a doua

Activiștii anti-risipă au dezvăluit! Câtă mâncare aruncă românii  Andreea Guțu 9 decembrie 2019

Activiștii unei societăți anti-risipă au dezvăluit cantitatea de mâncare pe care Românii o aruncă. Cu această cantitate ar putea hrăni populația unui oraș întreg pe o perioadă de 20 de ani. În plus, aceștia oferă sfaturi referitoare la cum se poate evita acest lucru.

Cei care activează împotriva risipei de mâncare oferă sfaturi referitoare la cum se poate evita acest lucru. Potrivit acestora, cea mai mare risipă se face în perioada Craciunului sau a Revelionului, iar cei care aruncă cele mai multe alimente sunt lanțurile de hypermarketuri şi de resturante. Se pare că românii aruncă în medie 130 de kg de mâncare.„Să găteşti mai puţine feluri. Nu e nevoie de şapte feluri pe persoană, cine mănâncă atât până la urmă?”, spune Ioana Miheţ, consultant Food Waste Combat, conform Digi24.După 2 ani de activitate, societatea anti-risipă se poate lăuda cu înființarea băncii de alimente din Cluj-Napoca, prin care a reuşit să salveze sute de tone de mâncare.„Tot ce vedeţi aici e rezultatul eforturilor a unei echipe de 23 de oameni care vor şi duce şi mai departe acest proiect pe doi piloni: educaţie pentru combaterea risipei alimentare şi banca de alimente pentru redus efectiv risipa”, a spus Camelia Gui, manager de proiect. Ghidul anti-risipă alimentară urmează să fie distribuit în ţară începând cu luna februarie.

Producătorul de carne Vascar bifează 21 de magazine în regiunea Moldovei, după ce a deschis două unităţi în Galaţi şi Iaşi. Investiţia ajunge la 120.000 de euro Cristina Bellu 09.12.2019,

Vascar, unul dintre principalii producători de preparate de carne şi conserve, anunţă deschiderea a două noi magazine în Galaţi şi Iaşi, şi ajunge la 21 de unităţi operate în regiunea Moldovei.

Învestiţia totală s-a ridicat la 120.000 de euro, potrivit datelor transmise de oficialii companiei.

„Pentru noi, magazinele proprii au fost şi rămân importante. Suntem un business antreprenorial şi credem în valoarea comunicării directe cu consumatorii” spune Vlad Ciuburciu, director general Vascar.

Dana Tănase, directorul executiv ACR: Se simte o scumpire de 15-20% a cărnii de porc în piaţă Teona Tomoiaga,   Mediafax 07.12.2019, 12:03 826

Anul acesta, de sărbători, se simte o scumpire de 15-20% pe piaţă pentru carnea de porc, deprecierea monedei naţionale fiind unul dintre motivele majorării preţurilor, a declarat vineri, Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, la o conferinţă de profil.

“În clipa în are aducem carne de porc din Uniunea Europeană, dintr-odată preţul este mai mare. Mai intervine şi devalorizarea monedei naţionale şi faptul că UE face un export masiv de carne de porc în Asia, în special în China. Acesta este factorul care a contribuit ca, la nivel european, de la începutul anului, preţul cărnii de porc să crească cu 30%. Pe lângă creşterea acestui preţ mai intervine şi preţul porcului ca atare. În special purceii graşi au ajuns cam la 50 de euro. Deci s-a majorat şi preţul la nivelul fermelor”, a explicat Dana Tănase.

Potrivit acesteia, există un deficit major de carne de porc în Europa.

“Este foarte greu, în momentul de faţă, să spui că vrei să aduci carne dintr-un stat membru, pentru că nu prea are nimeni. Comenzile sunt făcute. Sunt membri ai asociaţiei care au făcut comenzi cu şase luni înainte pentru a avea carne acum”, a completat directoarea Asociaţiei Române de Carne.

Totodată, aceasta a dat asigurări că va exista carne de porc în perioada imediat următoare, iar consumatorii trebuie să verifice etichetele de pe produsele cumpărate.

“Asigur toţi consumatorii că va exista carne de porc în perioada imediat următoare. Fie că vorbim de carnea din România, fie de cea adusă din statele membre, în funcţie şi de restricţiile faţă de această maladie care a devastat industria cărnii de porc din ţara noastră în ultimii doi ani. Consumatorului îi revine sarcina de a citi eticheta, există un regulent european care obligă trecerea originii cărnii de porc, de pasăre sau de ovine şi bovine pe etichetă”, a susţinut ea.

Dana Tănase a mai precizat că există şi un deficit de slănină pe piaţa europeană.

“Noi, procesatorii, ne confruntăm cu această criză a cărnii de porc, fiind vorba despre o tendinţă la nivel european. Acest fapt vine ca urmare a faptului că pesta porcină africană a devastat şi Asia, în special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destinaţii. Pentru a avea un tir de carne sau două trebuie să faci comandă cu două luni de zile înainte. Totodată, s-a configurat şi o aprovizionare dificliă cu slănină, care este atât de necesară procesării produselor din carne. Se aleargă foarte mult după 20 de tone de slănină prin Europa şi, din cauza faptului că oferta este limitată, preţurile la nivel european au explodat. În România, s-a observat o majorare a preţurilor în acest sens, dar încercăm să le menţinem şi să ne descurcăm şi cu piaţa internă”, a conchis oficialul Asociaţiei Române a Cărnii.

IOAN LADOŞI, PREŞEDINTELE APCPR: "Producătorii de carne de porc pot asigura circa 40-45% din cerere"RAMONA RADUZiarul BURSA #Companii / 09 decembrie• Sorin Minea, Romalimenta: "Părerea mea este că nu vom asista la creşteri spectaculoase de preţuri, în perioada aceasta" Fermierii români au pierdut foarte multe animale din cauza pestei porcine, astfel că, în acest moment, producătorii interni pot să asigure aproximativ 45% din cererea existentă pe piaţă, ne-a spus Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), potrivit căruia de sărbători preţul cărnii de porc ar urma să urce.

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Pe plan global, am observat, în ultima perioadă, o majorare a preţului cărnii de porc, mai ales pe fondul cererii crescute venite din China. În acest moment, noi, producătorii interni de carne de porc, putem asigura aproximativ 40-45% din cererea existentă pe piaţă, dar în perioada sărbătorilor de iarnă, aceasta va creşte şi de aici cred că inerent vor exista importuri mai mari, la un preţ al pieţei. Nu pot, însă, să vă spun cât va fi

acesta. Situaţia este cauzată, în primul rând, de pesta porcină. Noi am pierdut foarte multe animale din cauza asta şi, oricum, producătorii români nu au făcut niciodată faţă cererii interne, iar acum cu atât mai puţin vom putea. Întrevăd o oarecare majorare de preţ cu ocazia sărbătorilor, dar nu aş şti cât".

Pe de altă parte, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, ne-a spus, vineri, că preţurile alimentelor nu ar urma să crească, în perioada sărbătorilor de iarnă.

Întrebat despre cum crede că va evolua preţul cărnii de porc în săptămâ-nile următoare, domnia sa a afirmat: "Nu cred că preţul cărnii de porc va creşte peste noapte. Părerea mea este că nu vom asista la niciun fel de creştere spectaculoasă a preţurilor la alimente în perioada aceasta şi orice tentativă este pură speculaţie".

În ultimele zile au apărut în presă informaţii potrivit cărora, anul acesta de sărbători, carnea de porc ar urma să fie cea mai scumpă din ultimii cinci-şase ani, preţul crescând cu 15-20% din cauza deprecierii leului şi a deficitului de carne cu care se confruntă piaţa ca urmare a pestei porcine africane.

Importurile de carne de porc au cres-cut atât cantitativ, cât şi valoric în primele opt luni din acest an, faţă de perioada similară a anului trecut, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor agroalimentare importate, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

Ţara noastră a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

BY LANTULALIMENTAR    2019-12-06  

În săptămâna 47 ( 18 – 24 noiembrie ), prețul de piață al porcilor a fost 726,63 lei/100 kg, cu 1,27 % mai mare decât în săptămâna precedentă, cu 2,79% mai mare decât în luna anterioară și cu 43% mai mare decât anul trecut, în același interval.Prețul națioanl de piață al carcaselor a fost 948,55 lei/100 kg pentru clasa S și 946,55 lei/100 kg pentru clasa E, potrivit datelor furnizate de Comisia pentru Evaluarea Carcaselor.Prețul carcaselor plasează România pe locul patru în clasamentul european, după Bulgaria, Cipru și Slovenia.

În România, în săptămâna 47 au fost clasificate 77.515 de carcase, din care 3.769 ( 4,86% ) au provenit din comerțul intracomunitar. Cele mai multe carcase, 47.964, au fost obținute din tranzacțiile comerciale între abatoare și furnizori. 26.321 de carcase au provenit din fermele proprii ale abatoarelor și 3.230 din prestări servicii.

Date complete găsiți AICI. https://www.ccceurop.ro/upl/3196_rpp_2019_47.pdf

Conferințele GastroArt: Identitate Gastronomică Națională – 9 decembrie, Becker Brau decembrie 8, 2019 Adelina Boboc Pe 9 decembrie 2019 ( de la ora 16:00 și de la ora 18:00) continuăm seria de conferințe pluridisciplinare, cu scopul de a contura, în baza opiniilor specialiștilor din mai multe domenii conexe, care e identitatea gastronomică națională (parte a brandului de țară) şi care ar trebui să fie strategia de promovare gastro-românească. De data aceasta, gazda noastră

este berăria Becker Brau (Calea Rahovei, 157A). Intrarea este liberă!

Conferințele fac parte din seria de evenimente dedicate celebrării, pentru prima dată, a Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului (iniţiată de Cosmin Dragomir, Cezar Ioan și Nico Lontras). Proiectul este unic prin încercarea de corelare a informațiilor de la experți din diferite domenii: advertising, branding, oenologie, bucătărie, istorie, antropologie, sociologie, media generaliste și de profil, dar și autorități publice și centrale.

Turismul gastronomic și oenologic  sunt doi vectori extrem de importanți pentru dezvoltarea gastronomiei și reprezintă, fără îndoială, metode prin care putem ajuta economia națională, dar și asigura parte din veniturile celor implicați în industria ospitalității.

Pe 9 decembrie vom avea invitați chefi, istorici, antropologi, antreprenori HoReCa

Confirmați:

Panelul de la 16:00:

Gorgan Gabriel – trainer HoReCa SchoolRuxandra Gubernat – Nația CiorbeiAntonio Momoc, specialist comunicareRadu Rughiniș – Bottega del TartuffoCosmin Dragomir – GastroArtPanelul de la 18:00:

Anita Panait , director executiv HORAMihai Mohaci – deputat, coinițiator al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din RomâniaRadu Dumitrescu – cook & owner Bistro Voila si Lovin wine BarAurel Borșan – Programul de Turism ResponsabilIonuț Roman – expert HoReCaCezar Ioan, Vinul.roIntrarea este liberă.

Seria de conferințe este organizată de Asociația Curaj Înainte în parteneriat cu GastroArt și vinul.ro, printr-un proiect finanţat din fonduri nerambursabile de la bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Stefan Iordache”. Proiectul este sprijinit și de către Grupul City Grill și Tohani România.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Pariu pe formatul de discount. Carrefour apasă pedala de acceleraţie la Supeco şi deschide trei magazine într-o zi. Urmează cartierul „dormitor“ Militari Cristina Rosca 09.12.2019,

Magazinele Supeco, format lansat iniţial în Spania, au o suprafaţă ce variază între 1.500 şi 2.000 mp

Spre finalul săptămânii trecute au fost deschise magazine Supeco în Cluj-Napoca, Braşov şi Piatra Neamţ, următoarea inaugurare fiind cea din cadrul proiectului rezidenţial Militari Residence. Reţeaua a depăşit astfel pragul de 20 de unităţi, însă din datele ZF expansiunea nu se va opri aici.

„Accelerăm puternic expansiunea pe acest format“, spunea recent Jean Richard de Latour, executivul francez care conduce de un an operaţiunile locale ale Carrefour în România.

El explica totodată că în magazinele Supeco există peste 250 de produse cu preţuri mai mici de 1 leu.

-0:15

Distribuitorul de ţigări Punctual Comimpex din Cluj, deţinut de omul de afaceri Vasile Mureşan, încheie 2019 cu afaceri de 625 mil. lei, plus 9%. „Avansul se datorează exclusiv creşterii preţurilor la ţigarete şi lărgirii arealului de vânzare“ Laurentiu Cotu 09.12.2019,

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 625 mil. lei (131 mil. euro), în creştere cu aproximativ 9% faţă de anul trecut, şi un profit net de 8 mil. lei (aproximativ 1,7 mil. euro).

Compania a avut anul trecut afaceri totale de aproximativ aproape 575,6 mil. lei (123,8 mil. euro), un profit net de 6,3 mil. lei (1,3 mil. euro) şi un număr mediu de 121 de angajaţi, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor.

Punctual Comimpex a realizat în primele nouă luni din acest an  o cifră de afaceri de aproximativ 478,4 mil. lei (100,5 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor transmise de companie. Distribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori români, potrivit unui clasament realizat de ZF.

  Dragoş Petrescu, City Grill. Un antreprenor aflat la început de drum trebuie să-şi seteze just aşteptările: primul an va fi pe pierdere, al doilea pe breakeven şi abia al treilea pe profit Cristina Rosca 09.12.2019,

Dragoş Petrescu, Fondator City Grill: Ce a fost valabil pentru mine nu este relevant şi astăzi în acceaşi măsură. Dar mereu în prezent apar spaţii de dezvoltat proiecte viabile.

Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a raportat afaceri de 148 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut.

Dragoş Petrescu, omul de afaceri care controlează grupul de restaurante City Grill, afirmă că cea mai bună perioadă pentru businessul său a fost intervalul 2009-2012, mai exact anii de criză şi de imediat după.

„În această perioadă au apărut avantaje competitive deosebite, bazate pe viteza de reacţie scăzută a jucătorilor din piaţă, dar şi pe oportunităţile de cost din partea terţilor  - inclusiv spaţii de închiriat - cumpărat (mai ieftine - n.red.), (şi preţuri mai bune de la - n.red.) furnizorii de materii prime“, spune el. Afacerea a crescut şi după, ba chiar constant, însă el vorbeşte despre o bază pentru acest avans.

Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restauran-teor, a raportat afaceri de 148 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut.

Antreprenori locali. Dragoş Petrescu, City Grill: Cei mai buni ani pentru businessul meu au fost anii de criză şi cei de după Cristina Rosca 09.12.2019,

Antreprenorul Dragoş Petrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al grupului de restaurante City Grill, spune că un antreprenor aflat la început de drum trebuie să-şi seteze just aşteptările. Astfel, primul an va fi pe pierdere, al doilea pe breakeven şi abia al treilea pe profit.

El a intrat în clubul antreprenorilor acum circa două decenii, însă lanţul City Grill l-a fondat în 2005 şi apoi l-a extins la peste 15 localuri astăzi sub mai mul-te branduri. Grupul a raportat afaceri de 148 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut.

„Cea mai bună perioadă pentru businessul meu a fost intervalul 2009-2012, mai exact anii de criză şi imediat după. În această perioadă au apărut avantaje competitive deosebite, bazate pe viteza de reacţie scăzută a jucătorilor din piaţă, dar şi pe oportunităţile de cost din partea terţilor  - inclusiv spaţii de închiriat -

cumpărat (mai ieftine - n.red.), (şi preţuri mai bune de la - n.red.) - furnizorii de materii prime“, spune el. Afacerea a crescut şi după, ba chiar constant, însă el vorbeşte despre o bază pentru acest avans.

Petrescu este de părere că antreprenorii sunt cei care duc România mai departe, alături de guvernanţii gospodari pe de altă parte.

Brandul american Burger King deschide al doilea restaurant de pe piaţa locală, în AFI Cotroceni Roxana Rosu 09.12.2019,

Brandul american Burger King, adus în România de grupul polonez AmRest, deschide al doilea restaurant de pe piaţa locală, în AFI Cotroceni, la aproximativ o lună de la primul, inaugurat în Mega Mall.

Noua unitate va fi inaugurate pe 13 decembrie, compania având în plan dezvoltarrea unei reţele de 50 de restaurante în următorii cinci ani. În acest sens, polonezii de la AmRest, care deţin şi francize Starbucks, vor să investească 200 milioane euro în România.

„Suntem foarte mândri de inaugurarea celui de-al doilea restaurant în România, moment ce reprezintă totodată şi o declaraţie ambiţioasă de a accelera creşterea noastră în regiune. Suntem nerăbdători să deschide

BistroMar: Consumul de pește pe piața HoReCa din București a crescut cu 10% meatmilk luni, 9 decembrie, 2019Consumul de pește din restaurantele bucureștene a crescut cu aproape 10%, în cele trei trimestre din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, potrivit reprezentanților BistroMar.

Pe fondul acestei majorări de ansamblu, vânzările înregistrate de restaurant au fost mai mari cu 30% pe perioada verii, față de intervalul similar din 2018. Creșterea include atât vânzările de produse gătite și servite în incinta restaurantului sau în regim take away (la pachet), cât și cele de produs crud, din pescăria care face parte din BistroMar. În prezent, nișa restaurantelor din capitală care servesc în principal pește și fructe de mare este foarte mică, având o pondere de doar 1 – 2%, din total. 

“Am asistat la o ușoară creștere a consumului de pește și fructe de mare, pe segmentul HoReCa din capitală, în prima jumătate a anului și estimez că piața își va continua creșterea, până la sfârșitul lui 2019. Însă, cu siguranță că este loc de mai bine, mai ales în condițiile în care restaurantele pe bază de pește și fructe au o pondere de doar 1 – 2%, în București. Pentru noi, cele mai importante realizări sunt creșterea vânzărilor și faptul că reușim să menținem un standard de calitate foarte înalt, că suntem la ora actuală restaurantul care are în meniu cele mai multe specii de pește sălbatic din meniu, că introducem mereu noi preparate și ne dezvoltăm constant. O altă reușită care ne bucură și vine ca o încununare a tuturor acestor eforturi este includerea BistroMar în ghidul gastromic Gault&Millau, printre cele mai bune restaurante din România”, a declarat Mihai Cristian Dărmănescu, Director General al BistroMar și fondator al Alfredo Seafood. Recent, BistroMar a fost evaluat și inclus în cea de a doua ediție pentru România a prestigiosului ghid internațional gastronomic, Gault&Millau, care cuprinde o listă și recenzii ale celor mai bune restaurante și localuri POP (care oferă o atmosferă mai relaxată sau mai accesibilă decât cea din restaurante). Ghidul a fost fondat în Franța în urmă cu 50 de ani, iar la ora actuală prezintă o selecție cu cele mai bune localuri din peste 20 de țări, situate pe cinci continente. Acestea sunt evaluate în funcție de meniu, care reprezintă 70% din punctajul final, servicii, atmosferă, design, raport calitate-preț etc. “Ultimul trimestru a fost dedicat lărgirii gamei de servicii, produse și preparate pe care le oferim, astfel că în ultimele luni am introdus patru specii noi de pește sălbatic în meniul BistroMar: homar, creveții carabinieri, codul negru, somonul sălbatic Sockeye. Din luna octombrie avem câteva rețete cu care sperăm să ne surprindem plăcut clienții, iar recent am fost listați pe takeaway.com, reușind astfel să fim prezenți pe cele mai importante platforme de livrare la domiciliu. Cred că cel mai

important lucru este să fim cât mai aproape de oameni și să contribuim la educarea consumatorului, deziderat pe care îl avem de aproape 20 de ani și cu marca Alfredo Seafood. Scopul nostru este ca românii să înțeleagă cât de important este peștele de calitate într-o alimentație echilibrată”, a adăugat Cristian Dărmănescu. În următoarea perioadă, BistroMar pregătește și lansarea serviciului de livrare la domiciliu, care vine în completarea celui de take away.

DIVERSE

LUPII AU UCIS 10.853 de ANIMALE din FERME ÎN 2018!Agroinfo  09 decembrie 2019 -

ATACUL LUPILOR. DESPĂGUBIRI PENTRU FERMIERI. Comisiile de agricultură și dezvoltare rurală, de Mediu și Petiții din Parlamentul European au reevaluat pe 5 decembrie 2019 populațiile de lupi din statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit unui raport prezentat de Michèle Boudoin, președinte Copa-Cogeca, în 2018, au fost 3.265 de atacuri ale lupilor și au fost ucise 10.853 de animale din ferme, în majoritate ovine. Despăgubirile acordate fermierilor s-au cifrat la 3,4 milioane euro. Timp de zeci de ani, lupul a fost considerat ca fiind puternic pus în pericol în Europa. Populația sa se reface acum în multe zone ale continentului datorită, printre altele, legislației favorabile și modificărilor din habitat.

Dimensiunea populației de lupi din UE este în jur 13.000 -14 OOO de exemplare. Tendința este însă în creștere. Toate populațiile diferite de lupi din Europa sunt fie stabile, fie în creștere, se arată în Raportul Impactul lupilor asupra comunităților rurale și mediului.

Estimările UICN arată că în Spania numărul a crescut la 2.880 de lupi de la 2500 în 2016 și în Karelian (Finlanda) la 234 de lupi de la 200 în 2016.

În Alpii occidentali și centrali numărul total de lupi în 2015/2016 a fost estimat la 420- 550, iar în 2017/18 poate fi estimat la

550-700, crescând în medie cu 10-20% pe an. În Franța, s-a ajuns la 500 de lupi până la sfârșitul iernii 2018.

Daune provocate de lup și de alte carnivore mari. Experiența fermierilor.

În Raportul expus de reprezentanta Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor europeni, sunt relatate și experiențe ale crescătorilor de animale ale căror efective de animale au căzut victime atacurilor lupilor sau altor carnivore mari.

M-am trezit, am fugit spre gard și am văzut oile alergând spre pe mine. Era întuneric, dar ceva alunga oile și auzeam urletele.Când totul s-a oprit,  dimineața, am fost să văd turma și pagubele erau mari. Am numărat 30 de miei și câteva oi ucise, a povestit un fermier din Croația.

La stânele din România, crescătorii de ovine au avut pagube mult mai mari în anul 2018. Atacurile s-au înmulțit și au fost ucise sute de ovine. La sfârșitul lunii martie 2018, o haită de lupi a atacat stâna oierului Stelian Zeicu din Timiș. Sălbăticiunile i-au ucis 200 de miei și peste 100 de ovine adulte.

VEZI DETALII ȘI IMAGINI: EXCLUSIV IMAGINI! SĂLBĂTICIUNILE I-AU UCIS PESTE 200 DE MIEI ȘI 100 DE OI! UN OIER PLÂNGE DE NECAZ!În 2018, despăgubirile plătite în urma atacurilor lupilor s-au ridicat la 3,44 milioane de euro. Au fost 3265 de atacuri în care au fost ucise 10 853 de animale. În 2018, au fost acordate 24,66 milioane de euro pentru finanțarea măsurilor de protecție a efectivelor de animale de fermă(comparativ cu 4,9 milioane de euro în 2004).

În Germania, în 2017, o medie arată că 3,6 animale au fost ucise pe cap de lup. În 2017, cheltuielile pentru daune provocate de lupiau fost cele mai mari în cele trei state federale unde populațiile de lupi sunt majoritare.

Raportul consideră că măsurile de protecție pe care le iau crescătorii de animale sunt costisitoare, dar nu sunt eficiente.

Măsurile de protecție costisitoare care nu mai sunt eficace au multiple limitări:câini de pază - costuri (inclusiv costuri alimentare și medicale), un număr de câini necesari poate provoca conflicte sociale și poate afecta turismul rural etc.împrejmuire - costuri ridicate, constrângeri de peisaj, suprafață care trebuie acoperită, suplimentar forța de muncă, timpul necesar pentru a configura  împrejumuirea și a o muta etc.strigătele și focurile de armă sunt ineficiente pe măsură ce lupii se întorc în câteva ore sau uneori în minute în care se obișnuiesc cu prezența oamenilor etc.locuințe - însilozare, forță de muncă și așternut suplimentar, bunăstare animală preocupări etc.

Finanțarea acestora este discutabilă dacă nu funcționează, mai ales finanțarea din fondurile agricole și de dezvoltare rurală.

În octombrie 2019, o declarație comună a Danemarcei, Estoniei, Franței, Italiei și Letoniei privind gestionarea lupilor a fost prezentată la Consiliul AGRIFISH:

"SOLICITĂ Comisiei Europene să ia în considerare cu atenție preocupări prezentate de mai multe state membre la realizarea unei noi propuneri de revizuire a Orientării privind protecția strictă a speciilor din Interesul comunitar în conformitate cu Directiva Habitate, ținând cont că este nevoie de flexibilitate pentru a gestiona durabil populațiile de lupi și în măsura în care este compatibil cu Directiva Habitate. "

Concluziile acestui Raport în acord cu perspectivele fermierilor arată că daunele provocate fermierilor de atacurile lupilor sunt mari, iar măsurile ineficiente și costisitoare, adesea doar parțial finanțate. Astfel, există un impact negativ asupra durabilității activităților agricole.

Un rol esențial  îl are pășunatul animalelor și agricultura pastorală, păstrarea biodiversității și protejarea speciilor. Este în interesulsocietății și al economiei să fie păstrată agricultura pastorală prin creșterea animalelor.

În multe regiuni, renunțarea la pășuni rezultată din presiunile crescute exercitate de carnivorele mari duc deja la împădurirea pășunilor și la peisaje mai puțin atractive. Bunăstarea animalelor și protejarea animalelor sunt un aspect social prioritar.

Trebuie să acționăm acum! O mai bună gestionare a populației de carnivore mari.  Utilizarea eficientă a derogărilor în toate statele membre ale UE.  Revizuirea anexelor directivelor privind natura și Convenția de la Berna. O mai bună gestionare a daunelor aferente. Menținerea viabilității zonelor rurale, se spune în finalul Raportului.

 A ÎNMULȚIT OILE ȘI VITELE PE HÂRTIE CA SĂ ÎNCASEZE SUBVENȚII APIA MAI MARI! Agroinfo  09 decembrie 2019 ANCHETA DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui crescător de animale care este acuzat că a declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) mai multe oi și mai multe bovine decât avea în realitate cu scopul de a încasa subvenții mai mari.

Fermierul este acuzat de procurorii DNA de săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În campania aferentă anului 2011, în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, inculpatul ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false sau inexacte prin care atesta că îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Concret, numărul de animale ce ar fi fost declarat de inculpat (2.256 ovine și 15 bovine) este cu mult mai mare decât cel existent în registrul agricol și în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (S.N.I.I.A.).

Aceste demersuri ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile în cuantum de 306.985,28 lei, prejudiciu ce a fost reparat integral până în acest moment procesual.A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 742.566 lei, reprezentând valoarea întregului sprijin aferent campaniei 2011, la care se adaugă accesoriile fiscale, prevăzute de legislația în vigoare.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Caraș – Severin, se arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

SUBVENȚII APIA DE APROAPE 300.000 DE EURO pe CONTRACTE FALSE DE ARENDĂ! Agroinfo  09 decembrie 2019 ANCHETA DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui fermier român din județul Tulcea care ar fi obținut subvenții APIA în valoare de aproape 300.000 de euro folosind contracte false de arendă, susține DNA în Buletinul de presă din noiembrie 2019.

Agricultorul este suspectat de săvârșirea infracțiunilor de:

- folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,- fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:În perioada 2013-2017, inculpatul ar fi depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) două contracte de arendare ce ar fi fost falsificate chiar de el, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică pentru suprafețe de teren agricol pe care nu le deținea în realitate.

Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 1.374.839 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Tulcea cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză, susține comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

GLOBAL

FAO: preturile alimentelor au crescut din nou in noiembrie. Care este cauza? Decembrie 9, 2019

Potrivit agentiei de specialitate a Natiunilor Unite, preturile alimentelor la nivel mondial au crescut puternic in luna noiembrie. Cele mai insemnate scumpiri au fost observate la carne si la uleiurile vegetale, in ciuda preturilor tot mai mici la cereale.

FAO – Organizatia pentru Alimente si Agricultura, care masoara modificarile lunare pentru cereale, seminte oleaginoase, produse lactate, carne si zahar a atins in luna noiembrie nivelul maxim pentru 26 de luni, in medie 177,2 puncte, in crestere cu 2,7% fata de luna precedenta si in crestere cu 9,5% de la an la an.

FAO a estimat ca productia de cereale va atinge o valoare maxima de 2,714 miliarde de tone in 2019, in crestere cu 0,4% fata de ultima sa prognoza. Indicele preturilor la cereale a scazut cu 1,2%, pana la 162,4 puncte, cu o oferta mare la export si o concurenta puternica intre producatorii mondiali care

influenteaza preturile la grau. Preturile orezului au scazut la valorile minime din ultimele sase luni, pe masura ce noi cantitati recoltate au sporit presiunile.

Pretul uleiului vegetal, cel mai inalt punct din mai 2018

Indicele preturilor uleiului vegetal a crescut cu 10,4%, pana la 150,6 puncte, atingand cel mai inalt punct din mai 2018, condus de preturile mai mari ale uleiului de palmier. Indicele preturilor carnii a inregistrat cea mai mare crestere lunara din mai 2009, cu 4,6 la suta din octombrie, pana la 190,5 puncte.

Carnea de vita si si cea de oaie au crescut cel mai puternic, pe fondul cererii din China si consumului sporit de la sfarsitul anului. Indicele preturilor zaharului a fost in medie de 181,6 puncte, in crestere cu 1,8% la suta fata de octombrie, din cauza unei potentiale cereri majorate. Indicele FAO al preturilor produselor lactate a inregistrat o medie de 192,6 puncte, in crestere usoara fata de octombrie, dupa doua luni de scaderi.

Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată la 150 de milioane de tone. Restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele și producătorii de băuturi, cei mai afectați de interzicerea produselor din plastic LIFE Profit.ro scris astăzi, 19:33

Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone, spune Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România, care afirmă că nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană.

”Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii economici precum restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate”, a declarat Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România, într-un comunicat. Acesta vorbește de problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație, scrie News.ro.

”Cantitatea de plastic 'depozitată' în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente”, mai spune el. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost inițiată o mișcare pentru a stopa fenomenul.

”Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană”, afirmă Adrian Teampău. În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic. Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. ”Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic”, spune reprezentantul Deloitte România.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut. O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip.

În același timp, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Extinderea responsabilităților de colectare și reciclare O altă prevedere vizează extinderea responsabilităților de colectare și reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în

Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. ”În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP)”, mai spune el. Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

”Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile”, adaugă reprezentantul Deloitte România.

El consideră că este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele și ambalajele de unică folosință din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât și la nivel mondial. ”Important este ca efectele măsurilor propuse și implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi”, subliniază el.

UNIUNEA EUROPEANA

Se interzice asta în toată Europa. Firmele româneşti sunt afectate Bogdan Ungureanu 9 decembrie 2019

Consiliul Uniunii Europene a impus măsura interzicerii unor produse considerate extrem de dăunătoare, pe termen lung, mediului înconjurător, faunei şi chiar şi oamenilor. Firmele româneşti sunt şi ele afectate de decizia luată la nivelul Uniunii şi au început deja să ia măsuri.

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii economici precum

restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație.

Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană, precizează Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte la Deloitte România.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029,

România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambiţioase.

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.

Ce firme vor fi afectate de interzicerea articolelor din plastic?   Adrian Teampau, Deloitte Romania Financial Intelligence   9 decembrie 2019

Material de opinie de Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte, Deloitte România

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021.

Actorii economici precum restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru

fast-food/băuturi din polistiren expandat.

Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut.O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambiţioase.

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea

pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile.În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.

Masurile pentru fermieri impotriva volatilitatii preturilor si a pierderilor din productie au avut un impact scazut Comisia Europeana 05 Decembrie 2019

Potrivit unui nou raport al Curtii de Conturi Europene, instrumentele UE menite sa ii ajute pe fermieri sa isi asigure veniturile impotriva scaderii preturilor si a pierderilor din productie si-au indeplinit doar partial obiectivele, iar gradul lor de adoptare ramane redus si neuniform. Pe langa aceasta, Curtea atrage atentia ca unele masuri exceptionale nu au fost directionate in mod corespunzator si pot antrena plati compensatorii disproportionate.

Politica agricola comuna (PAC) a UE cuprinde o gama de masuri destinate sa garanteze venituri stabile si adecvate pentru fermieri. Platile directe efectuate catre cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezinta 41 de miliarde de euro pe an. Pe langa aceste plati directe, PAC include si instrumente specifice pentru prevenirea si gestionarea riscurilor si a crizelor in sectorul agricol (De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor

agricole, se poate recurge la asigurari si la fonduri mutuale). Exista, de asemenea, masuri exceptionale menite sa stabilizeze piata in ansamblu in cazul unor perturbari grave, cum ar fi atunci cand Rusia a decis, in 2014, sa interzica anumite importuri agricole provenite din UE. 

Curtea a examinat in mod special daca aceste instrumente fusesera puse in aplicare in mod eficient si daca obtineau rezultate. Accentul a fost pus in special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurari si pe masurile exceptionale introduse pentru sectorul fructelor si legumelor ca urmare a sanctiunilor impuse in 2014 de Rusia.

Curtea recunoaste ca PAC dispune de o gama variata de masuri de protectie a veniturilor. Platile directe joaca un rol important in aceasta privinta. In medie, ele reprezinta un sfert din veniturile fermelor, permitandu-le fermierilor sa faca fata mai bine diminuarii preturilor sau unei productii mai scazute, reducandu-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. In acelasi timp, PAC promoveaza din ce in ce mai mult masurile de prevenire, in special incurajand fermierii sa adopte bune practici agricole si de mediu. Curtea a constatat insa ca aceasta activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare sa nu aiba un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabila rezilientei sau pentru a se adapta la schimbarile climatice.

In opinia Curtii, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a inscris in buget pentru a-i ajuta pe fermieri sa se asigure impotriva volatilitatii preturilor si a pierderilor din productie a avut un impact scazut. Banii ajung la o proportie foarte mica de fermieri, deoarece mai putin de 10 % din cei care incheie asigurari fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici macar nu au in vedere sa se protejeze impotriva riscurilor, intrucat se asteapta sa primeasca oricum ajutoare publice substantiale in cazul unei crize. In plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurari nu este directionat catre cei care au cu adevarat nevoie. In cele doua state membre care apeleaza cel mai mult la acest sprijin (Italia si Franta), Curtea a observat o concentrare in sectorul vitivinicol. In acest sector, in care capitalul asigurat poate ajunge la 115 000 de euro pe hectar, multi beneficiari, avand in vedere capacitatea lor financiara si profilul lor de risc, si-ar fi asigurat productia si in lipsa subventiilor din partea UE. 

„Deocamdata, dovezile privind valoarea adaugata europeana a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „Masurile ar trebui sa fie directionate mai bine, astfel incat sa poata fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele si intr-un mod care sa

nu intre in conflict cu dezvoltarea in UE a unei agriculturi mai preventive si mai reziliente.”

In ceea ce priveste cei 513 milioane de euro cheltuiti pentru sectorul fructelor si legumelor in perioada 2014-2018 ca reactie la interdictia impusa de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza daca este oportun sa se recurga la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producatorilor de mere (in principal din Polonia), desi exporturile de mere au ramas relativ constante sau chiar au crescut. De asemenea, masuri exceptionale s-au aplicat si pentru alte fructe (cum ar fi piersicile si nectarinele), mai degraba pentru a se aborda problema supraproductiei structurale in UE decat pentru a se face fata unor perturbari punctuale ale pietei. Nu in ultimul rand, Curtea observa ca sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor in vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. In unele cazuri, tarifele platite au depasit in mare masura preturile pietei si au permis astfel sa apara o situatie de supracompensare. In plus, Curtea a constatat ca majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuita au revenit, in cele din urma, pe piata sub o forma diferita (de exemplu, sub forma de suc in Grecia si in Spania), doar o mica parte ajungand la persoanele aflate in dificultate.

In contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmaresc sa sporeasca accentul pus pe gestionarea riscurilor, Curtea recomanda Comisiei Europene: 

sa incurajeze fermierii sa se pregateasca mai bine in eventualitatea unor situatii de criza;

sa imbunatateasca conceptia si monitorizarea sprijinului pus la dispozitie pentru asigurari;

sa clarifice criteriile pentru declansarea si incheierea masurilor exceptionale;

sa ajusteze compensatia pentru operatiunile de retragere.Curtea de Conturi Europeana  ................................

MOTION FOR A RESOLUTION on the draft Commission implementing regulation amending Implementing Regulation (EU) No 540/2011 as regards the extension of the approval periods of the active substances benfluralin,

dimoxystrobin, fluazinam, flutolanil, mancozeb, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamyl and pyraclostrobin - B9-0230/2019 09-12-2019 12:40 PM CET

MOTION FOR A RESOLUTIONpursuant to Rule 112(2) and Rule (3) of the Rules of Procedureon the draft Commission implementing regulation amending Implementing Regulation (EU) No 540/2011 as regards the extension of the approval periods of the active substances benfluralin, dimoxystrobin, fluazinam, flutolanil, mancozeb, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamyl and pyraclostrobin(D064618/01 - 2019/2912(RPS))Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Source : © European Union, 2019 - EP

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2019-0230_EN.html

Hearings - The reform of the Common Agricultural Policy: public hearing (associated with ENVI) - 04-12-2019 - Committee on Agriculture and Rural Development 09-12-2019 12:36 PM CET

On 4 December, the AGRI Committee, in association with the ENVI committee, organised a public hearing on the reform of the Common Agricultural Policy (CAP). This meeting took place during the current legislative work on the CAP beyond 2020. It addressed the components of the CAP reform package, as amended by the AGRI Committee, which might be appropriate for further consideration.

The hearing was divided in three panels relating to, respectively, the Strategic Plans; the Financing, Management and Monitoring of the CAP, and the Common Organisation of the Markets.

Location : József Antall Building, room JAN 6Q2

Panel 1: Strategic Plans - Co-chaired with ENVI      The reform of the Common Agricultural Policy - Presentation by H. Grethe - Humboldt University BerlinPanel 2: Financing, Management and Monitoring of the CAP      Financing, Management and Monitoring of the CAP - Presentation by M. Pycha - Agricultural Association of the Czech Republic      CAP Performance Framework - Presentation by J. Pacheco - Farm EuropePanel 3: Common Organisation of the Markets      Challenges and prospects for the organic sector - Presentation by E. Rousseau - Interbio Nouvelle Aquitaine Source : © European Union, 2019 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - - Committee on Agriculture and Rural Development 09-12-2019 11:44 AM CET

Wednesday 22 January, 09:00 - 12:30 (in camera 11.30-12.30) and 14:30 - 18:30Thursday 23 January, 9.00 - 12.30European Parliament, Brussels, room Paul-Henri Spaak (PHS) P1A002 Our meetings (except 'in camera') are webstreamed on the EPTV.

REPORT on the proposal for a Council regulation amending Regulation (EU) No 904/2010 as regards measures to strengthen administrative cooperation in order to combat VAT fraud - A9-0047/2019

09-12-2019 12:51 PM CET

REPORT on the proposal for a Council regulation amending Regulation (EU) No 904/2010 as regards measures to strengthen administrative cooperation in order to combat VAT fraudCommittee on Economic and Monetary AffairsLídia Pereira Source : © European Union, 2019 - EP

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2019-0047_EN.pdf

Razboi comercial UE-SUA? Phil Hogan, mesaj pentru Donald Trump In dec. 9, 2019   Comisia Europeană susține Franța în lupta sa cu președintele Statelor

Unite ale Americii, Donald Trump, după ce acesta a amenințat că va crește taxele. Potrivit Politico.eu, reprezentantul comerțului din Statele Unite, Robert Lighthizer, a amenințat că va impune taxe digitale de până la 100 la sută pe produse franceze în valoare de 2,4 miliarde de dolari, precum Dom Pérignon și brânza Roquefort, după ce Franța ar fi impus o taxă digitală care vizează companii precum Google sau Amazon.

Dacă Trump va impune aceste tarife Franței, „UE va reacționa într-o manieră proporțională”, a declarat miercuri comisarul european pentru comerț, Phil Hogan, după o întâlnire cu ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, la Bruxelles.

„În ceea ce privește investigația privind impozitul francez pe serviciile digitale, comisarul l-a asigurat pe ministrul Le Maire că aceasta este o chestiune europeană” a spus Hogan într-o declarație pentru POLITICO. „Ca în toate problemele referitoare la comerț, UE va acționează și reacționează împreună.”

„În cazul în care SUA merge înainte și va întreprinde acțiuni unilaterale în afara Organizației Mondiale a Comerțului, UE va reacționa în mod proporțional. Toate opțiunile vor fi luate în considerare”, a mai adăugat Hogan.

”Comisia pregătește, împreună cu Franța, următoarele etape și rămâne angajată să găsească o soluție stabilă și pe termen lung pentru impozitarea economiei digitale”, a încheiat acesta.

..........................

GERMANIA

Alerta PPA! Germania se baricadeaza impotriva virusului care a ingenuncheat Romania In dec. 8, 2019  

Germania a anunţat vineri că va intensifica măsurile de prevenire a pestei porcine africane după descoperirea unui caz la mistreţi în Polonia, la 40 de kilometri de graniţa dintre cele două ţări, transmite Reuters.

Boala, care a lovit cu tărie cel mai mare producător mondial de carne de porc – China, își are originea în Africa și s-a răspândit rapid în Europa și Asia. A ucis sute de milioane de porci si a remodelat, practic, piețele globale de carne și furaje.

Aproximativ zece state din UE sunt afectate în prezent de pesta porcină africană, cele mai grave situații fiind în Bulgaria şi România.

Autorităţile de la Berlin au transmis mesaje prin reţelele de socializare, au afişat postere şi au distribuit broşuri în câteva limbi, cerând populaţiei să nu arunce deşeuri alimentare în zonele de graniţă, a anunţat ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner.

Deşi mistreţii, a căror carne este populară în Europa, răspândesc epidemia, ea poate fi transmisă, de exemplu, şi dacă sunt aruncate resturi de şuncă sau sos, iar gunoiul este reutilizat de fermieri pentru a hrăni porcii.

Campania de informare a autorităţilor germane se adresează turiştilor, şoferilor de camioane, fermierilor, vânătorilor, celor care ajută la culesul recoltei şi forţelor armate, a explicat Kloeckner.

Aceasta a adăugat că în cazul în care este găsit un mistreţ bolnav în Germania, Guvernul va restricţiona accesul la zona afectată şi va relaxa restricţiile de vânătoare, pentru reducerea numărului de mistreţi.

Conform firmei de consultanţă AMI, exporturile de carne de porc ale Germaniei către China au urcat cu 43% în primele şapte luni din acest an, pe fonduri scăderii efectivelor în statul asiatic din cauza pestei porcine africane.

Germania este cel mai mare producător european de carne de porc.

ÎN OCTOMBRIE: Exporturile Germaniei au crescut A.I.G. Internaţional / 09 decembrieOficiul Federal de Statistică (Destatis) a anunţat, luni, că cererea pentru bunurile făcute în Germania a urcat cu 1,2% în octombrie, după un avans de 1,5% luna precedentă, în timp ce analiştii estimau un declin de 0,3%, informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, cererea solidă din SUA şi Franţa pentru bunurile făcute în Germania, în trimestrul trei din 2019 au ajutat la amortizarea unei încetiniri neobişnuite a exporturilor către China, care au reprezentat în ultimele aproape trei decenii o sursă importantă de creştere pentru industria germană.

De asemenea, importurile au stagnat în octombrie, astfel încât excedentul comercial al Germaniei s-a extins la 21,5 miliarde de euro, de la 21,2 miliarde de euro în septembrie , deşi analiştii previzionau o scădere de 0,1% a importurilor în octombrie.

Carsten Brzeski, Economist şef ING Germania, a precizat: "După datele industriale dezamăgitoare de săptămâna trecută, datele comerciale publicate în această dimineaţă reprezintă o veste bună pentru economie. Dar, în continuare, nu sunt semne de optimism excesiv din cauza scăderii comenzilor industriale".

Gabriel Felbermayr, preşedintele Institutului Kiel, a subliniat recent că euro s-a depreciat cu 14% faţă de dolar, de la începutul lui 2018. Un euro mai slab face exporturile Germaniei mai puţin scumpe.

"Aprecierea dolarului este unul din efectele macroeconomice secundare ale politicii comerciale a SUA faţă de China şi duce la o diversiune comercială", a declarat Felbermayr pentru Reuters. Aceasta înseamnă că Statele Unite cumpără din ce în ce mai multe bunuri din UE (inclusiv Germania), deoarece taxele vamale fac importurile din China mai scumpe.

Datele sugerează că Germania nu se mai poate baza pe cererea din China pentru a stimula exporturile sale de utilaje, care sprijină pe plan intern locurile de muncă bine plătite şi veniturile din taxe.

SUA

Carrefour ironizează în România vânzarea la Miami, cu 120.000 dolari, a unei banane lipită cu bandă adezivă LIFE Thomas Dincă scris sâmbătă, 09:40

Retailerul francez Carrefour ironizează, în România, rezultatul licitației recente din Miami, unde o banană lipită cu bandă adezivă pe un perete a fost vândută pentru 120.000 de dolari, făcând referire la această tranzacție prin prețul afișat la raft.  

O banană lipită cu bandă adezivă pe un perete a fost vândută în această săptămână pentru suma de 120.000 de dolari la târgul de artă Art Basel din Miami Beach, potrivit site-ului specializat în piața de artă Artnet, care a precizat că două dintre cele trei exponate s-au vândut deja, ultima fiind disponibilă la prețul de 150.000 de dolari, informează joi CNN.

Lucrarea, care îi aparține lui Maurizio Cattelan, a fost prezentată de Galeria de Artă contemporană Perrotin, înființată la Paris, care colaborează de mult timp cu artistul italian, scrie Agerpres.

Acesta este prima contribuție a artistului Maurizio Cattelan la un târg de artă în 15 ani, a precizat galeria. Denumită ''Comedian'', opera de artă este o banană cumpărată de la un magazin alimentar din Miami care a fost lipită de un perete cu bandă adezivă.

Au existat trei exponate de acest fel, a precizat galeria, toate fiind puse în vânzare. Potențialii cumpărători nu au primit instrucțiuni clare despre ce ar trebui să facă dacă bananele încep să se strice.

SANATATE si GASTRONOMIE

Dieta în depresie şi anxietate: ce alimente trebuie să consume  Redactia CSID

Numeroase alimente pot ajuta în lupta cu depresia şi anxietatea, iar asta nu o spunem noi, ci oamenii de ştiinţă. Nutriţionistul Gianluca Mech explică exact ce tip de alimente trebuie să consumăm pentru a lupta împotriva acestor afecţiuni grave.

De asemenea, subliniază că nu există o dietă anume care să ne scape de probleme precum depresia şi anxietatea, ele fiind tratate medical. Totuşi, există alimente care au capacitatea de a îmbunătăţi starea de spirit a unei persoane şi un regim alimentar echilibrat poate fi benefic pe termen lung.

“Legătura dintre regimul alimentar şi diferite afecţiuni este din ce în ce mai strânsă, iar depresia nu face excepţie. O dietă echilibrată ne furnizează toţi nutrienţii necesari pentru buna funcţionare a organismului, dar nu mulţi oameni ştiu să îşi construiască alimentaţia care să le ofere nutrienţii necesari pentru a combate chiar şi stările de depresie.

Respectarea regulilor unei diete echilibrate poate contribui la îmbunătăţirea simptomelor depresive, deoarece aceste reguli au scopul de a oferi organismului mai multă energie şi nutrienţi specifici pentru buna funcţionare a creierului, de a ne hrăni cu alimente care stabilizează nivelul zahărului din sânge şi care stimulează neurotransmiţătorii creierului, precum serotonina. Este important ca alimentaţia unui om să conţină un aport corect de săruri minerale şi vitamine”, explică nutriţionistul Gianluca Mech.

Gianluca Mech dezvăluie şi care sunt alimentele ce ne pot îmbunătăţi starea de spirit, toate având în comun un aminoacid esenţial: triptofanul.

„Consumul de alimente bogate în triptofan este de o importanţă fundamentală pentru sănătate. Triptofanul este, de fapt, un aminoacid esenţial care, prin urmare, nu este sintetizat de corpul uman şi din acest motiv este necesară integrarea acestuia în dietă. Principalele particularităţi ale triptofanului sunt

inducerea somnului şi puterea antidepresivă şi anxiolitică. De asemenea, are capacitatea de a reduce senzaţia de foame şi este folosit de psihiatri pentru a trata comportamentul agresiv. Deficitul de triptofan produce diverse probleme precum apatie, insomnie, leziuni ale pielii, creşterea în greutate şi depresie”, declară specialistul.

Lactate şi brânzeturi

“Există diverse alimente bogate în triptofan care, dacă sunt consumate în mod regulat, pot ajuta la creşterea bunăstării organismului. Principale sunt produsele lactate şi brânzeturile de toate tipurile. Ouăle, crustaceele şi peştele sunt, de asemenea, alimente excelente, bogate în triptofan. Este important de ştiut că proteinele, chiar dacă sunt bogate în triptofan, încetinesc sinteza serotoninei”, explică nutriţionistul.

Soia

“Iubitorii de soia este bine să ştie că acest aliment special este printre cele mai bogate în triptofan. La fel seminţele şi laptele de soia, precum şi tofu. Leguminoasele şi cerealele integrale nu pot lipsi din dieta celor care doresc să crească procentul de triptofan din corpul lor, în special, năutul, fasolea şi lintea. De asemenea, este util să mâncaţi ovăz, grâu şi orez brun. Fructele uscate sunt şi ele recomandate, mai ales când vine vorba de alune, alune şi migdale”, adaugă nutriţionistul.

Fructe, legume şi ciocolată

“Fructele şi legumele sunt, de asemenea, bogate în triptofan. Mango, curmalele şi bananele sunt printre cele mai potrivite alimente pentru a-l suplimenta. Toate legumele sunt indicate, precum şi cacaoa, atât sub formă de pudră, cât şi sub formă de ciocolată”, recomandă nutriţionistul Gianluca Mech.

PESTE 50% DIN PATEURILE DE POST CONTIN 7 ADITIVI SAU MAI MULTI Agroromania.ro 05 Dec. 2019

Un studiu Infocons releva faptul ca peste 50% din pateurile de post contin 7 aditivi sau mai multi.

Infocons precizeaza ca a realizat un studiu comparativ cu privire la evolutia produselor tip pate vegetal/pasta vegetala, pe baza studiilor din 2011, 2015, 2016 si 2018. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, acestia au fost in mod constant prezenti intr-o cantitate considerabila in produsele studiate.

Astfel, mai mult de 50% din produsele studiate au prezentat 7 sau mai multi aditivi pe perioada studiilor din 2015, 2016 si 2018. Singura exceptie a fost studiul din 2011, unde procentajul a fost de 25%.

Potrivit Infocons, 6 E-uri aveau in medie produsele in studiul din 2011, iar aceasta cifra a crescut pana la 7 in 2015 si chiar 10 in 2016. Pentru studiul din 2018, media a coborat la 8 aditivi in cazul produselor studiate.

15 este cel mai mare numar de aditivi alimentari intr-un singur produs, regasit in studiul din 2016, iar patru produse nu au avut nici un aditiv alimentar in componenta lor, 2 dintre ele fiind studiate in 2011, si celelalte 2 in 2015.

 "Cei mai des intalniti aditivi alimentari au fost: 76,62% este procentajul produselor in care a fost gasit caragenanul (E407); 74,02% este procentajul produselor in care au fost gasiti polifosfati (E452); 67,53% este procentajul produselor in care a fost gasit monoglutamatul de sodiu (E621); 50,64% este procentajul produselor in care a fost gasit ascorbatul de sodiu (E301); 49,35% este procentajul produselor in care a fost gasit carmin (E120)", precizeaza Infocons.

 Conform organizatiei, cele mai multe tipuri diferite de aditivi, respectiv 28, au fost gasiti in produsele din studiul pe 2016. Acestea au scazut cu 35,72%, in studiul din 2018.

Vinul de azi: Prince Mircea Merlot Rezerva 2017

Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:07 Prince Mircea 2017 este un Merlot cu finețe princiară, precum îi spune și numele. Din roșul rubiniu, intens strălucitor, se întrupează întâi un nas elegant, cu note de prune coapte, vanilie și caramel. 

Gustul vine cu o completare naturală data de taninurile rotunde, perfecte pentru acest vin sec, oferind experiență unei texturi dense. Are un potențial de învechire între 8 și 12 ani, în condiții de pivniță, căpătând o textură catifelată și un buchet complex.   Vinul poate fi cumpărat de AICI. Material în parteneriat cu Unvinpezi.ro  Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

DOSAR

Ce ar face oamenii de afaceri români dacă ar avea țara pe mână: reforma educației, dezvoltarea infrastructurii, o nouă Constituție. Dar nu ar modifica taxele!  Corina Chiriac 5 decembrie 2019

Educația, infrastructura și organizarea autorităților publice pe criterii de eficiență sunt cele trei mari priorități de care s-ar ocupa în primul rând antreprenorii români, dacă aceștia ar avea timp de un an puterea și resursele necesare pentru a schimba lucrurile, arată un sondaj efectuat de platforma de afaceri, networking și dezvoltare profesională Business Days.

Sondajul, efectuat pe un eșantion de 210 antreprenori și manageri, a avut în vedere inclusiv identificarea opiniilor comunității de afaceri față de actualul context politic și interesul lor față de modul de elaborare și implementare a politicilor publice, în perspectiva Business Days București 2019. Evenimentul va reuni peste o săptămână, între 11 și 12 decembrie, circa 700 de oameni de afaceri, antreprenori,, General manageri, CEO, manageri de toate nivelurile, specialiști independenți, precum și reprezentanți ai comunității academice și ai mass-media.

Business Days București anunță in premiera prezenta unui profesionist de exceptie,: Emrah Akçay. Ofiter de peste 20 de ani și șeful Diviziei de Social Media din cadrul Comandamentului General al Jandarmeriei din Turcia, autorul cărților „Silent Nonverbal Leakages” și „Manual of Body Language and Lie Catching”, Emrah vine pentru prima oară în România și va susține în cadrul Business Days București un MasterClass în limba engleză.

În premiera, Business Days București 2019 își deschide porțile organizațiilor societății civile, pentru a beneficia de expertiza și perspectiva unor speakeri de top precum Cătălin Teniță (fondator Geeks for Democracy și 2020 Eisenhower Fellow), Bogdan Ivănel (co-fondator și CEO, Code for Romania), Mihaela Nabăr (director executiv, World Vision România) și Gabi Pascal (COO Habitat for Humanity Romania).

Ce doresc șefii marilor companii: fără corupție, infrastructură funcțională, reforme ample

Rezultatele sondajului Business Days relevă preocuparea antreprenorilor atât față de funcționarea statului, cât și față de resursa cea mai importantă a României, respectiv cea umană.

Astfel, majoritatea proprietarilor de IMM-uri cu 50-200 de angajați au declarat că ar schimba, dacă ar avea puterea timp de un an, sistemul de educație, cu formulări lipsite de ambiguitate: „upgrade la sistemul de educație”, „tot sistemul de învățământ”, „reforma reală a sistemelor de învățământ, sănătate, judiciar” etc. A doua prioritate a micilor antreprenori este reforma autorităților publice, în special prin reducerea birocrației, digitalizare, profesionalizarea personalului bugetar și salarizarea pe criterii de merit. În fine, alte priorități menționate de proprietarii de IMM-uri sunt infrastructura, politicile de dezvoltare a mediului de business și extinderea utilizării parteneriatelor public-private.

În ceea ce privește afacerile mari, cu peste 200 de angajați, setul de priorități relevat de sondaj este ușor diferit. „Diminuarea corupției” este o temă recurentă, în diverse formulări, precum introducerea de „politici antifraudă”.

Infrastructura – fizică, precum rețeaua de autostrăzi, dar și cea instituțională – reprezintă o altă prioritate. Majoritatea antreprenorilor care conduc mari companii s-au referit la reforma administrației publice, în special prin diminuarea aparatului administrativ și responsabilizarea personalului prin evaluări periodice și independente, o altă temă des repetată de respondenți. În mod previzibil, acest segment de respondenți a fost cel mai interesat de reforme de substanță mai degrabă decât de politici concrete: o nouă Constituție și regândirea mecanismului de „checks and balances”, adică a echilibrului dintre puterile statului, a fost de asemenea o temă des invocată.

Un mit sfărâmat: teama oamenilor de afaceri de impozitul progresiv pe venit

Alte priorități pentru businessurile mari sunt stimularea pieței muncii prin „introducerea impozitului progresiv pe venit”, pentru atragerea emigranților înapoi în țară, dar și „stoparea defrișărilor haotice”.

De fapt, nici unul dintre cei chestionați nu a menționat reducerea taxelor. Mai degrabă, problemele identificate de oamenii de afaceri, indiferent dacă aceștia provin din IMM-uri sau mari companii, țin nu de nivelul fiscalității, ci de un mediu care este perceput ca ostil businessurilor: infrastructură deficitară, administrație ineficientă și birocratizată, resursă umană slab calificată.

Previziuni pentru 2020: creștere, dar și un moment de răscruce pentru businessurile românești

Mediul de afaceri din România „își va vedea de drum cu succes” în 2020, consideră Dragoș Anastasiu, președintele Grupului Eurolines România.

„Oamenii de afaceri din România care au supraviețuit ultimilor 12 ani sunt vaccinați și au toate șansele să răzbată. Progresele făcute de mediul de afaceri sunt imense, tânăra generație are mintea deschisă spre lucruri noi, preia tot ce înseamnă inovație și tehnologie cu mare ușurință. Noi toți am învățat să fim flexibili și să nu fim dărâmați de lipsa de predictibilitate a autorităților. Pe de altă parte, cred că și acestea au înțeles că modul în care au făcut treabă până acum nu mai poate continua. Aștept deci ca și administrația să facă progrese.”

Și antreprenorul Marius Ghenea, partener Catalyst Romania, anticipează un an de creștere marcat de un moment de ruptură cu trecutul. „Cred că ajungem la un punct de inflexiune, posibil chiar în 2020, cu un număr crescând de noi companii înființate, dar și o creștere rapidă a numărului de companii românești ce ajung la un nivel semnificativ de business, inclusiv pe plan internațional. În 2018 a apărut prima companie unicorn din România, UiPath. În 2020 am putea să vedem și alte companii românești evaluate la circa un miliard de dolari.”Despre Business Days

Business Days este cea mai complexă platformă de afaceri, dezvoltare profesională și personală din România pentru antreprenori și manageri din toate domeniile de activitate. Evenimentele Business Days sunt cele mai mari și de impact evenimente de business din România. În 2019 aceste evenimente sunt organizate în marile orașe din toate regiunile țării: Timișoara, Cluj, București și Iași.

Platforma Business Days cuprinde peste 70 de evenimente organizate, servicii de promovare inteligentă cu lead capturing, servicii de generare de lead-uri, evenimente corporate, Business Days TV (canal video de educare și informare), studii de piață.

Evenimentele Business Days sunt singurele manifestări de acest tip din România care aplică studii de cercetare pentru a identifica problemele și provocările cu care se confruntă antreprenorii și managerii locali, astfel încât temele și acțiunile evenimentului să răspundă nevoilor actuale ale participanților.

* * *

Lumea drogurilor

Rusia exclusă de la Jocurile Olimpice şi de la Mondialul din 2022D.F.Internaţional / 09 decembrie https://www.bursa.ro/rusia-exclusa-de-la-jocurile-olimpice-si-de-la-mondialul-din-2022-00306830Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA) a dictat o suspendare de 4 ani pentru toţi sportivii Rusiei, care nu vor avea dreptul să participe la Olimpiada de la Tokyo din 2020. De asemenea, echipa de fotbal a Rusiei va fi exclusă de la Mondialul din 2022 din Qatar.Forul mondial anti-doping a recurs la această decizie extremă după ce Rusia a fost acuzată că a ascuns mii de rezultate pozitive la testele antidoping ale sportivilor ruşi, notează sky.com. Potrivit aceleiaşi surse, Rusia are termen de 21 de zile pentru a face recurs la TAS.

Sancţiunea ar urma să se aplice nu doar la Olimpiadă şi Mondial, unde ruşii sunt califaţi, ci şi la toate competiţiile internaţionale în care Rusia participă în cadrul sporturilor de echipă. Astfel, sportivii nu vor putea participa la Mondiale şi la Olimpiade sub steagul Rusiei.

Scandalul îşi are originile în 2015, când WADA a stabilit că Rusia a contribuit la naşterea unui "sistem instituţional" de dopaj, perioada vizată fiind 2011-2015.

Conform HLN, WADA, care a suspendat în 2016 sportivii ruşi, interzicându-le să participe sub steagul naţional la Olimpiada de la Rio după un raport ce dezvăluia programul de dopaj în masă impus de Moscova, a continuat investigaţia printr-o comisie independentă (CRC).

A cerut Rusiei să scoată la lumină mii de teste doping, pe care le ascunsese. CRC a primit acele probe, pe care le-a analizat, considerându-le neconforme cu regulile WADA.

* * *

Ciprian FORA: MECANIZAREA AGRICULTURII are viitor!Paula CIUPAG  08 decembrie 2019 -

Ce vrei să te faci când vei fi mare? Mecanic agricol! Câţi tineri absolvenţi ai claselor primare sau gimnaziale de la sate, şi nu numai, ar putea da acest răspuns în contextul educaţional al României de astăzi? Puţini! Şi nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că practic nu cunosc ce înseamnă şi ce presupune să fii mecanizator agricol.

La Ziua Pământului Bănăţean, ediţia a V-a, am stat de vorbă cu Ciprian George FORA, director al Centrului Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare

Profesională în Domeniul Agriculturii din Voiteg şi Conferenţiar la Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara. Ciprian împreună cu colegii lui au decis că învăţământul agricol românesc nu trebuie să bată pasul pe loc şi au plecat la drum hotărâţi să ducă mai departe istoria Scolii Agricole din Voiteg, începută în anul 1926.

Provocarea momentuluiLa peste 93 de ani de la înfiinţarea acestei unităţi de învăţământ agricol, cursurile adaptate noilor vremuri readuc tinerii către lucrul pământului. De această dată, totul fiind mecanizat şi automatizat la cele mai înalte standarde. „Avem un proiect care se desfăşoară deja de doi ani de zile; este o cooperare între Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, cu Liceul Tehnologic de Silvicultură şi Agricultură “Casa Verde” din Timişoara şi cu Centru Româno-German de Pregătire din Voiteni. Am pus bazele unei clase de mecanici agricoli, pentru că mecanizarea agriculturii este la ora actuală o provocare pentru fermele din întreaga lume, iar cele din România nu fac excepţie şi au nevoie de specialişti în domeniu, nu numai de ingineri, ci şi de oameni care efectiv să realizeze partea de întreţinere, reparaţii şi de utilizare optimă a acestor echipamente”, ne-a declarat Ciprian George Fora.

În ultimii zece ani, prin proiecte europene, fermele din ţara noastră au beneficiat de o dotare tehnică de vârf şi au acum nevoie de tineri care să fie bine pregătiţi în acest domeniu. “Proiectul nostru de pregătire profesională pentru mecanici agricoli în sistem dual după model german începe să-şi arate roadele. Avem deja primii elevi ajunşi în clasa a X-a, rezultatele primului an sunt deosebite, în sensul că agenţii economici au apreciat efortul nostru şi faptul că elevii sunt bine pregătiţi sub această umbrelă pe care noi am pus-o la dispoziţie şi căreia i-am spun generic - Mecanizarea agriculturii are viitor”, explică directorul Centrului.

Parteneriate win-winElevii din cele două clase se pregătesc teoretic, iar instruirea practică se definitivează la companiile producătoare de maşini şi echipamente agricole cu

care Centrul Româno-German colaborează. “Este vorba despre MEWI, IPSO Agricultură, Claas, New Holland, Maschio Gaspardo, furnizorii de Landini, dar şi pe partea de automatizare-gadgeturi am început să lucrăm tot mai mult. Ei ne pun la dispoziţie tot ce avem nevoie pentru baza didactică. Este un parteneriat win-win, pentru că toată lumea are beneficii. Sunt două aspecte: adulţii care deja lucrează la aceste companii şi care au nevoie de o pregătire suplimentară şi de o actualizare a cunoştinţelor, dar şi cealaltă latură, a tinerilor care pornesc în viaţă alegându-şi această meserie, a cărei bază noi o punem prin şcolarizarea pe care o asigurăm”, ne-a explicat Ciprian Fora.

Obiective şi perspectivePrincipalul obiectiv pe termen scurt al profesorului prevede un ciclu complet, cu elevi din clasa a IX-a până în clasa a XI-a. Pe termen mediu, îşi doreşte să diversifice tot mai mult gama de pregătire. “La această dată cursurile au patru teme majore. Prima este Mecanic de exploatare în cultura mare - acreditat de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii. Apoi avem cursuri intensive, de înaltă calificare, pentru maşini şi echipamente de recoltat cereale, curs de maşini de aplicat produse fitosanitare, un curs foarte căutat, care a creat ecouri şi în străinătate. Iarna trecută am avut zece fermieri, români plecaţi în Germania la muncă, veniţi aici să parcurgă acest curs. Sperăm să perpetuăm acest trend şi să ridicăm şi mai mult nivelul. De asemenea, avem un curs de tractoare şi GPS-uri pentru tractoare, pentru că la ora actuală fermele mijlocii şi mari utilizează utilaje performante şi mecanizatorii trebuie să cunoască toate detaliile, astfel încât să le folosească la capacitate maximă”, adaugă Ciprian Fora.

Ciprian Fora: “Fără o calificare adecvată este foarte greu să ţii pasul cu ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi, la viteza cu care evoluează lucrurile şi tehnica”.

ÎNSCRIERI DESCHISE PE TOT PARCURSUL ANULUIÎnscrierile pentru cursurile desfăşurate la Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din Voiteg sunt permanente. Aşadar, vă puteţi înscrie pe tot parcursul anului. Cursurile încep în luna noiembrie a fiecărui an şi se încheie la sfârşitul lui martie.

* * *

COLEGIUL V. HARNAJ. „SĂ NU UITAŢI NICIODATĂ DE UNDE AŢI PLECAT!” Violeta Mâţ  08 decembrie 2019 - Liceul agricol din Bucureşti. Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” este prima şcoală de apicultură din Europa, ce a luat naştere acum 48 de ani, şi tot aici, în 2017, a fost înfiinţată prima clasă de învăţământ profesional de stat în sistem dual cu specializarea mecanic agricol din România.

Pe 1 noiembrie 2019, la Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Apicultură a avut loc evenimentul care a debutat cu dezbaterea „Învăţământul agricol, încotro?”, organizat Fundaţia Revistei Ferma şi Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, în parteneriat cu RFI România.

Au participat la dezbatere autorităţi centrale şi locale, fermieri şi reprezentanţi ai companiilor din domeniul agricol partenere ale proiectului „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, iniţiat şi derulat de Fundaţia Revistei Ferma, elevi şi profesori din 10 licee cu profil agricol din toată ţara: Bucureşti, Fundulea (jud. Călăraşi), Brăila, Călăraşi, Poarta Albă (jud. Constanţa), Brăneşti (jud. Ilfov) Horia (jud. Neamţ) Geoagiu (jud. Hunedoara), Tărtăşeşti (jud. Dâmboviţa) şi Dragomireşti-Vale (jud. Ilfov).În urma campaniei „Donează o carte pentru un liceu agricol”, iniţiată tot de

Fundaţia Revistei Ferma, biblioteca Colegiului Tehnologic „Viaceslav Harnaj” s-a îmbogăţit cu peste 130 de titluri!

Proiectul „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”: Rezultate concrete!„Ei, elevii liceelor agricole, sunt cei care ne vor pune pâinea pe masă mâine şi vrem să îi ţinem în ţară”, a spus Nicoleta Dragomir, redactor-şef al revistei Ferma şi coordonator al proiectului „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”.

După un an şi jumătate de la debut, proiectul a ajuns la evenimentul cu numărul şaptesprezece (n.r. - până la închiderea ediţiei încă două evenimente au mai intrat în palmaresul proiectului). Planurile includ înfiinţarea asociaţiei liceelor agricole, evenimente de promovare a învăţământului agricol preuniversitar, precum şi mai multe tabere tematice pentru elevii liceelor agricole.„Pentru că mesajele noastre ajung unde trebuie, în mai puţin de un an de zile au existat modificări la legea educaţiei extrem de importante pentru viitorul liceelor agricole”, a adăugat Nicoleta Dragomir.

Tabără: Ne trebuie o măsură dedicată învăţământului agricol în viitoarea PAC

„Cel mai sensibil punct al învăţământului preuniversitar agricol este înţelegerea necesităţii lui, iar prima problemă este aceea de a avea patrimoniu funciar. Nici în licee şi nici în universităţile agricole nu se poate face practică doar în laborator. Liceele şi universităţile agricole trebuie să aibă ferme de formare continuă, şi aici este o mare problemă în strategia care se elaborează pentru Politica Agricolă Comună pentru 2021-2027: o măsură trebuie să fie dedicată învăţământului agricol, precum şi cercetării şi inovării, altfel riscăm să nu ne atingem obiectivele”, a spus Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, prezent la eveniment.

Bani pentru liceele agricole. Când?S-au promis bani pentru liceele agricole. Vor primi? Când? „Sperăm ca în bugetul de anul viitor să fie alocaţi, sunt 320 de milioane de lei. Vorbim tot timpul de potenţialul uriaş al României: terenul fertil ni l-a dat Dumenzeu, la tehnologie avem acces şi apartenenţa la Uniunea Europeană ne dă acces şi la finanţare, ce stă în mâna noastră este resursa umană. Nimeni nu ne-o va da pe aceasta, iar resursa umană este esenţială pentru valorificarea celorlalte două. Când investeşti în aceasta şi ai o resursă umană de calitate, îţi poţi atinge potenţialul”, a spus Mihai Neagu, director general adjunct al Direcţiei Generale Politici Agricole din MADR, el însuşi absolvent al Colegiului „Viaceslav Harnaj”.

Veceslav Harnaj: fondatorul apiculturii moderne româneştiNăscut în 1917, într-un sat din sudul Basarabiei, actualmente în Republica Moldova, Veceslav Harnaj este considerat fondatorul apiculturii moderne româneşti.În 1957, împreună cu câţiva colaboratori apropiaţi, apicultori împătimiţi, înfiinţează Asociaţia Crescătorilor de Abine (ACA) din România.În 1965, este ales preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultori (Apimondia), pe care a condus-o timp de 20 de ani, până în 1985, când sănătatea nu i-a mai permis. După această dată a fost ales preşedinte de onoare până la sfârşitul vieţii, în 1988. Un detaliu care vorbeşte despre competenţele sale şi despre aprecierea de care s-a bucurat profesorul Harnaj printre apicultorii din întreaga lume: pentru acesta, Apimondia şi-a schimbat

statutul, ce permitea preşedintelui să deţină maximum două mandate de câte cinci ani.

„Să nu uitaţi de unde aţi plecat! Oamenii de la ţară încă mai au ceva foarte sănătos”Cunoscut şi apreciat în întreaga lume, Veceslav Harnaj are o nepoată aproape la fel de celebră: actriţa Ileana Popovici. Nepoata fondatorului şcolii apicole vorbeşte cu emoţie despre fratele mamei sale: „A fost un mare om, şi structural şi prin ceea ce a făcut pentru ţara lui. Născut în familia unui preot care iubea apicultura şi agricultura şi care a înfiinţat prima revistă apicolă din Basarabia, unchiul meu, care a pornit dintr-un sat din sudul Basarabiei, a ajuns un mare om în lume şi, deşi a fost apreciat în toată lumea, niciodată nu a uitat că a plecat de la ţară. A iubit natura şi copiii extraordinar de mult. Vă rog din inimă să nu uitaţi personalitatea lui.”„Nu contează unde ajungeţi, să nu uitaţi niciodată de unde aţi plecat, să nu vă fie ruşine că plecaţi de la ţară, pentru că oamenii de la ţară încă mai au ceva foarte sănătos în ei şi de-abia de acum încolo vine vremea voastră. Si să nu uitaţi că stupăritul este o meserie şi un drag de natură extraordinar!”, le-a spus nepoata profesorului Harnaj elevilor prezenţi la dezbatrea despre învăţământul agricol.

Prima şcoală apicolă din Europa!Institutul „Apicola Băneasa” a fost redenumit după numele lui Veceslav Harnaj în 1991. În Bucureşti, lângă „Complexul Apicol Veceslav Harnaj”, se află şi Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, prima şcoală de apicultură din Europa, înfiinţată din iniţiativa profesorul Harnaj în 1971. La vremea

respectivă, şcoala se numea Liceul Apicol Băneasa şi avea o singură clasă, formată din 33 de elevi.În 1992, liceul îşi modifică denumirea în Grup Scolar Agricol „Viaceslav Harnaj”, iar în anul 2000 se înfiinţează Scoala de ucenici cu o clasă având specializarea crescător îngrijitor albine. În 2009, liceul îşi schimbă denumirea în Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj”, iar în 2015 devine Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”.De la înfiinţare, aici au fost pregătiţi elevi în clase de învăţământ profesional de zi şi seral cu specializarea apicultor-sericicultor, macnizator în agricultură, horticultură şi zootehnie, veterinar, contabil - planificator - statistician în agricultură, crescător de albine şi crescător de păsări, floricultor - peisagist, agent protecţia plantelor, tehnician agricol, tehnician agromontan, tehnician ecolog, tehnician protecţia mediului, lucrător în gospodăria agroturistică, tehnician animale de companie, lucrător în comerţ, tehnician activităţi financiare şi comerciale. La un moment dat, a existat chiar şi o clasă cu profil sportiv şi specializarea de intructor sportiv.În prezent, liceul are 450 de elevi la cursuri de zi la specializările tehnician în gastronomie, tehnician în activităţi economice, tehnician veterinar şi tehnician horticultor, şi două specializări de învăţământ profesional de 3 ani: mecanic agricol şi apicultor - sericicultor.„Anul acesta am încercat să reînviem apicultura cu o clasă de învăţământ profesional, care are deocamdată doar 11 elevi”, a spus Felicia Stroe, directorul Colegiului „Viaceslav Harnaj”. Aceasta a anunţat că profesorii şi elevii liceului se pregătesc să aniverseze, peste doi ani, 50 de ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ.

Prima clasă de mecanici agrioli în sistem dualÎn anul şcolar 2017 - 2018, la Colegiul „Viaceslav Harnaj” a fost înfiinţată, în parteneriat cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), prima clasă de învăţământ profesional de stat în sistem dual cu specializarea mecanic agricol din România. 29 de elevi sunt acum în

ultimul an de studiu la această specializare.

MULTUMIM PARTENERILOR SI SPONSORILOR!

* * *

Sfaturi utile care te vor ajuta sa-ti construiesti o sera, cu o investitie minima Decembrie 8, 2019

Dezvoltarea unei culturi vegetale intr-o sera sau solariu se poate dovedi extrem de profitabila. Plantele crescute in spatii protejate se dezvolta mult mai rapid, asigura o recolta mai bogata si pot rodi in aproape orice luna a anului.

Construirea propriei noastre sere nu este o operatiune complicata, ci poate fi realizata foarte simplu, atat timp cat avem la dispozitie toate informatiile necesare. Chiar daca investitia initiala va fi una insemnata, aceasta poate fi amortizata rapid, dupa doar cateva recolte. Iata cel mai simplu mod de a construi o sera sau un solariu, pentru o recolta de invidiat.

1) Alegerea spatiului in care va fi construita sera

Pentru ca o cultura in spatii protejate este mult mai productiva, spatiul in care va fi contruita acesta poate fi mult mai restrans. De exemplu, o sera de doar 15 metri patrati poate asigura necesarul de fructe si legume pentru o familie de patru persoane, pe durata unui an intreg.

Un loc optim de construire a serei trebuie sa fie luminos, fara pomi in jur dar ferit de vanturile puternice. In cazul in care exista pericol de inundatii, se recomanda alegerea unui loc aflat usor in panta. In cazul in care solul nu este foarte fertil, se poate utiliza ingrasamant natural sau se poate inlocui solul cu unul de padure.

2) Construirea structurii

Structura reprezinta cel mai important aspect al unei sere si pentru a avea o constructie finala de succes, aceasta trebuie sa fie usoara si bine ancorata in sol. O sera de dimensiuni medii spre mici (6m x 8m si inaltime de 2,5m) se poate construi cu 4 arce de teava cu un diametru de 16 mmm, care se vor prinde in pamant cu tarusi sau cu stalpi din beton armat, pentru o rezistenta crescuta.

Imbinarea tevilor se poate realiza simplu, prin sudura, si tot acum putem aplica si suportii peste care se va amplasa acoperisul. Daca sunteti in cautarea unui aparat de sudura, acest site ne pune la dispozitie o gama larga de modele, cu preturi ce pleaca de la 145 de lei. Tot aici putem gasi si fierastraie pendulare, unelte ce se vor dovedi extrem de utile in cazul in care dorim sa construim o structura de lemn.

3) Construirea acoperisului

Construirea acoperisului unei sere reprezinta o operatiune delicata, care se realizeaza de regula cu ajutorul unui specialist. Chiar daca structura noastra este metalica, pentru construirea acoperisului putem utiliza grinzi de lemn, preferabil de lemn, fag sau ulm. Dispunerea grinzilor se face intocmai ca la o casa, iar elementele de lemn vor fi introduse in suportii deja aplicati, facandu-se mici corectii in cazul in care acestea sunt prea groase.

Dupa finalizarea acestui pas, putem trece la amplasarea foliei, care va fi dispusa pe o retea de sarma sau sipci de lemn. Este important ca folia aplicata pe acoperis sa fie mai groasa si mai opaca decat cea de pe laturi, deoarece aceasta este cea mai expusa la razele soarelui. De regula, folia de pe acoperis se schimba in fiecare an.

4) Achizitionarea echipamentelor necesare in sera

Pentru o productivitate maxima si pentru intervenitia cat mai redusa a omului in interiorul sau, specialistii considera ca dintr-o sera nu ar trebui sa lipseasca echipamente precum: centrala termica, sistem de ventilare, sistem de irigatii sau grinzi pentru suspendarea plantelor.

Totusi, pentru o sera de mici dimensiuni, este recomandabil sa improvizam si sa ne folosim de echipamente mai accesibile ca pret. De exemplu, centrala termica poate fi inlocuita cu o soba pe lemne iar sistemul de irigatii cu niste simple aspersoare. Grinzile de suspendare a plantelor pot fi inlocuite cu niste tarusi de lemn.

* * *

CREDIT AGRICOLE SA ARE POTENTIALI CUMPARATORI Agroromania.ro 04 Dec. 2019

BNR a fost informata ca banca Credit Agricole Romania SA are cumparatori interesati. Doua banci si doua fonduri de investitii sunt interesate.

Francezii de la Crédit Agricole, una dintre cele mai mari banci din Europa, incearca sa gaseasca un cumparator pentru banca din Romania. 

Este posibil sa aiba aceeasi intentie si pentru sucursala din Serbia. Sunt singurele tari in care modelul de business al uneia dintre cele mai mari banci europene nu a prins sau poate achizitiile initiale au fost de o prea mica anvergura.

 In Polonia si Ucraina, Credit Agricole se afla in primele doua banci din sistemele bancare respective. Surse din piata bancara au declarat pentru Economica ca BNR a fost notificata de patru institutii financiare care si-ar dori sa cumpere Credit Agricole Romania. 

Este vorba despre Alpha Bank, Vista Bank, JC Flowers si fondul de investitii MFG Bulgaria. Dupa ce fondul de investitii american JC Flowoers a dat de

inteles ca se retrage din aceasta tranzactie, grecii de la Alpha Bank par sa fie favoriti in aceasta tranzactie, mai ales daca francezii vor vinde la pachet sucursala bancara din Romania cu cea din Serbia. Totusi este mult prea devreme pentru a comenta astfel de aspecte, cu atat mai mult cu cat celalalt investitor grec, actionarul Vista Bank, pare la randul sau interesat de piata din Romania. 

 Cel de-al patrulea investitor care s-a inscris in cursa pentru Credit Agricole Romania este Management Financial Group (MFG) din Bulgaria, o companie detinuta de un furnizor de servicii financiare nebancare in Europa Centrala si de Est. "MFG gestioneaza un portofoliu de modele de afaceri de succes in domeniul imprumuturilor pentru consumatori, imprumuturi pentru intreprinderi mici si mici, carti de credit, afaceri digitale si alte produse si servicii financiare alternative", scrie pe site-ul institutiei. Fondul de investitii detine societati specializate in recuperare de creante bancare, institutii financiare nebancare, etc. In Romania, fondul de investitii este prezent cu societatile ICredit, AXI si Debt Collection. 

 Crédit Agricole Romania era la finalul lui 2018 pe locul 23 in sistemul bancar, cu active de 1,9 mld. lei, (circa 400 mil.euro), si o cota de piata de 0,42%. Fondurile proprii ale bancii, care inseamna capitalul social plus rezervele, erau de 179 mil. lei, adica 38 mil. euro. De cand a fost cumparata de Credit Agricole, banca si-a redus anual pierderile, dar a ramas in continuare neprofitabila. Surse din interiorul bancii sustin insa ca intr-un an-doi, banca ar reusi sa intre pe profit. Alpha Bank Romania, singura banca cu actionariat grecesc care a rezistat pe piata, incearca sa isi refaca pozitia si sa castige nou business. 

 La inceputul crizei, in 2009, inainte de aparitia crizei grecesti, Alpha Bank Romania urcase chiar pe locul 3 pe piata. La finalul anului trecut, Alpha Bank se afla pe locul 8, cu active de 16,9 miliarde lei si o cota de piata de 3,76%.

* * *

Fordaq: Starea padurilor din Romania este buna, recoltam mai putin decat crestem In dec. 8, 2019  

Starea pădurilor din România este bună, iar conform Inventarului Forestier Naţional recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii, a declarat, joi, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, Cătălin Tobescu, preşedintele Comunităţii Forestierilor – Fordaq, transmite AGERPRES.

„În România, starea pădurilor este bună. Haideţi să privim Inventarul Forestier Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră, pentru că prin statistici este foarte uşor să manipulezi. Inventarul ne spune că suprafaţa pădurilor din România nu a scăzut, în niciun caz. Vorbim despre circa 7 milioane de hectare

şi Inventarul Forestier Naţional ne spune că exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. Avem 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi recoltăm 38 de milioane de metri cubi. Această cifră este deja avansată oficial, deci raportul de creştere a pădurii şi ceea ce recoltăm în jur de 65%, deci evident că este sustenabil. Aş mai aduce în discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează la nivelul a 60.000 de hectare, ne spune acelaşi Inventar Naţional Forestier. Si acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere”, a subliniat Tobescu.

Reprezentantul Fordaq România a adăugat că Inventarul Forestier Naţional tăierile de păduri pe clasa de vârstă 0 – 20 de ani are o pondere redusă, de 16%.

„Ce ne spune Inventarul Forestier Naţional este că avem doar 60.000 de hectare de terenuri forestiere care nu sunt regenerate. Ca să avem o perspectivă a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 – 30 de ani, pădurea are o structură pe clase de vârstă, iar ceea ce s-a tăiat evident se vede instantaneu în suprafaţa pădurilor care sunt cu vârstă de la zero la 20 de ani. Ori, Inventarul Forestier Naţional ne arată că această clasă de vârstă a pădurilor este redusă ca pondere, ceea ce înseamnă în jur de 16%. Cu toate că s-a tăiat mult în ultimii 20 de ani, de multe ori fără reguli, totuşi pe ansamblu, această clasă de vârstă a pădurilor este mult mai mică faţă de o distribuţie normală, care ar trebuie să fie undeva la 18-20%”, a spus Cătălin Tobescu.

O analiză de specialitate dată publicităţii, joi, de către organizatorii Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi arată că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria „volum dispărut” (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.

În data de 22 noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a susţinut, înt-o conferinţă de presă, că, în România, se taie într-un an de zile aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale.

Conform IFN, la ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi. Cantitatea de lemn recoltat din pădurile României se ridică la 38,6 milioane mc.

Iohannis a promulgat Legea prin care pădurarii vor putea fi dotați cu armament de serviciu  ADELINA SAHLEAN | 09.12.2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea care prevede că pădurarii cu atribuţii de pază vor putea fi dotați cu armament de serviciu, letal sau neletal, transmite Mediafax.

Pe 27 noiembrie, Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiectul de modificare a ordonanței de urgență privind statutul personalului silvic, astfel încât pădurarii cu atribuţii de pază să fie dotați cu armament de serviciu, letal sau neletal.

Legera are ca obiect de reglementare corelarea actualului statut al personalului silvic cu realitățile derivate din evoluțiile domeniilor de activitate în care funcționează personalul silvic.

„În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de paza fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor”, se arată în modificarea adusă articolului 23 (1) din OUG privind Statutul personalului silvic.

Personalul silvic poate face uz de armă pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în condiţiile legii. O altă modificare prevede că personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificaţie egală cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

Potrivit ordonanței, „personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care își exercită efectiv în domeniul silviculturii profesiunea de silvicultor”.

* * *

Legea care permite vanatoarea cormoranilor, adoptata in Senat In dec. 9, 2019  

Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede modificarea legii vânătorii prin eliminarea cormoranului mare din anexa privind interzicerea vânătorii și includerea acestuia pe lista unde

vânătoarea este permisă în anumite perioade, cu 60 de voturi „pentru” și 21 de voturi „împotrivă”, transmite Mediafax.

„Modificarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic prin excluderea cormoranului mare din anexa nr. 2-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este interzisă, precum și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite și includerea cormoranului mare în anexa 1-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este permisă, perioadele de vânare și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite va permite vânarea cormoranului mare în România, crearea unui echilibru stabil între populațiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său și sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecția unei populații de cormoran mare, în deplin echilibru cu resursele acvatice vii și sustenabilitatea activităților productive din acvacultura românească”, prevede proiectul legislativ.

Inițiatorii, mai mulți parlamentari din PSD, dar și deputatul ALDE Florin Calotă și deputatul PMP Petru Movilă, susțin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.

„România importă 80.000 de tone de pește pentru asigurarea cererii din piață. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an, în timp ce producția din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de pește/an”, arată inițiatorii proiectului legislativ, în expunerea de motive.

Potrivit proiectului legislativ, cormoranul mare va putea fi vânat în perioada 1 septembrie-28 februarie. Totodată, valoarea de pagubă admisă va fi de 80 de euro, în timp ce valoarea interzisă va fi de 270 de euro. Inițiatorii mai precizează că aceste păsări sunt inteligente și se obișnuiesc repede cu măsurile luate de autorități pentru a le speria.

„Deși în țara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producției de piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvențe, laser, sperietori de ciori, etc, aceste păsări deoasebit de inteligente se obișnuiesc cu ele, se adaptează și nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit insuficiente”, se arată în expunerea de motive.

Totodată, aceștia au menționat și care sunt efectele negative ale cormoranilor asupra producției de pește din fermele de acvacultură:

„-Pierderea directă de material biologic prin acțiunile de prădare– Pierderea sporului de greutate ca urmare a consumului de puiet de pește– Pierderi indirecte de material biologic datorită rănilor produse peștelui de

către cormorani, răni care constituie porți de intrare pentru diverse boli, care pot determina moartea sau o rată scăzută de creștere– Instalarea stresului la pești, care are ca rezultat scăderea consumului de furaje și slaba metabolizare a acestora de către pești, ceea ce determină o creștere mică în greutate cu consecințe asupra realizării producției planificate.– Pierderi cantitative de furaje– Utilizarea forței de muncă și a echipamentelor la un grad scăzut de eficiență, cu efecte negative asupra costurilor de producție”.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și completarea Ordonanței de urgență nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice a fost înregistrată la Senat, în procedură de urgență, însă Camera decizională este Camera Deputaților.

Senatul este prima Camera Sesizată, iar proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este forul decizional.

Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a vorbit în luna ianuarie, la Bruxelles, în Comisia pentru pescuit din Parlamentul European, de numărul mare al cormoranilor din țara noastră.

„A se vedea populaţiile de cormorani. (…) Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”, a spus Daea.

* * *

Lovitură pentru Hidroelectrica și alți mari producători de energie: taxa pe apă crește cu 23% ENERGIE Adi Mosoianu scris astăzi,

Ministerul Mediului vrea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională "Apele Române" (ANAR), ceea ce ar constitui o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara.

Toți se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat. De altfel, în 2013, Guvernul de atunci, condus de Victor Ponta, a intenționat chiar să reducă semnificativ contribuțiile pentru anumite categorii de hidrocentrale și să le elimine complet pentru cele mai mici, cu argumentul că apasă greu pe costurile și competitivitatea Hidroelectrica, cu riscul scumpirii electricității la consumatorii finali, însă intenția nu a mai fost dusă până la capăt.

Astfel, în 2013, Executivul arăta că menținerea contribuțiilor la nivelul fixat în 2010 "scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval)", unde "numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh".

În 2010, contribuțiile pentru hidrocentrale au crescut de peste 4 ori, de la 0,26 la 1,1 lei/mia de metri cubi de apă. Acum, Ministerul Mediului vrea să le majoreze la 1,35 lei/1.000 mc. Pentru termocentrale și pentru centrala nucleară Cernavodă, se are în vedere majorarea contribuției de la 24 la 29,52 lei/1.000 mc. În 2017, în urma unei investigații, Consiliul Concurenței a sintetizat plângerile și solicitările producătorilor de energie față de contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de ANAR.

"Majorarea bruscă și semnificativă a contribuțiilor pentru apa uzinată la sfârșitul anului 2010, în mijlocul unei crize economice (care ar fi necesitat adoptarea de măsuri anticiclice, de reducere a sarcinilor publice), fără luarea în considerare a situației economice reale a utilizatorilor de apă deja grevați de alte sarcini legale (cedarea unei părți importante a producției la un preț reglementat), a fost una dintre cauzele ce au pus în dificultate funcționarea producătorilor de energie electrică și implicit desfășurarea normală a vieții economice în România în perioada 2011-2016", a concluzionat atunci Consiliul Concurenței.  

Contribuțiile ca atare au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Ministerul Mediului vrea să majoreze acum contribuțiile după ce ANAR i s-a plâns că nu își mai poate recupera integral costurile cu întreținerea infrastructurii sistemului național de gospodărire a apelor, din cauza creșterii patrimoniului său de active, care implică un volum crescut de cheltuieli de exploatare și întreținere, a creșterii prețurilor la materiale și combustibil, a sporirii costurilor de respectare a legislației UE și a scăderii veniturilor sale.

Principiul recuperării costurilor necesare menținerii în siguranță a sistemului național de gospodărire a apelor este prevăzut și de Directiva-cadru a UE privind apele. "Prin prezentul act normativ propunem actualizarea contribuțiilor

specifice pentru utilizarea resursei de apă, tarifelor și penalităților aferente mecanismului economic, cu aplicarea în anul 2019 a unui indice de creștere de 23%, reprezentând recuperarea indicelui prețurilor de consum (17%) aferent perioadei corespunzătoare ultimei actualizări, comunicat de Ministerul Finanțelor Publice, cumulat cu un procent de 6% din reducerea veniturilor, raportat la extinderea administrării lucrărilor din exploatare, cifrat în sumă totală de aproximativ 30%, valoare care ar avea un impact financiar major, rezultând necesitatea recuperării integrale etapizate.

Astfel, recuperarea prognozată pentru următorul interval de 5 ani generează un indice de creștere anuală de circa 6%, justificându-se astfel indicele de creștere solicitat prin prezenta propunere, respectiv 23%. Se va asigura astfel, la finalul intervalului de 5 ani, o marjă de recuperare a costurilor echivalentă cu cea din anul 2010, data emiterii Hotărârii Guvernului nr. 1202/2010, respectiv aproximativ 65% din costurile necesare întreținerii infrastructurii de gospodărirea apei în condiții de siguranță. Actualizarea se aplică în mod unitar tuturor utilizatorilor resurselor de apă, plătitori de contribuții specifice, tarife și penalități.

Orice excepție privind actualizarea contribuțiilor ar conduce practic la acordarea unui beneficiu nejustificat și la încălcarea principiului solidarității umane și interesului comun pentru realizarea maximului de profit social, așa cum prevede art. 6 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG de majorare a contribuțiilor de gospodărire a apelor.

* * *

DESPRE COMPETITIECAMPIONATUL NATIONAL DE FOTBAL AL FERMIERILOR reprezintă un eveniment sportiv dedicat amatorilor. La campionat se poate înscrie orice persoana de sex masculin, membru APPR, atâta timp cât respectă prevederile prezentului Regulament.

VEZI REGULAMENT https://campionatulfermierilor.ro/wp-content/uploads/2019/12/REGULAMENT-CNFF.pdf

Organizator

APPR (Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania) este o asociație profesională formata din producatori agricoli, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România.

Noi reprezentăm interesele producătorilor de porumb din România la nivel național și european. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa.

Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare economică și profesională pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

https://youtu.be/F2vkLkRhwCE

* * *