SISTEMATICA VEGETALAORGANISMELE TALOFITETEMA: Particularitatile structurale ale organismelor talofiteScopul: Studierea particularitatilor structurale ale talomului organismelor inferioareAlgele sunt capabile de a realiza procesul defotosintezcu ajutorulpigmentuluicare este frecventclorofilasauficocianina. Astfel din ap, sruri minerale, CO2folosind ca surs de energie lumina solar i n prezena pigmentului verde clorofil, sintetizeaz substane organice.Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se ntlnesc i pe uscat: pe sol i pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejat de un perete din celuloz i pectin. ncitoplasmse afl unul sau cteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea form de cup, panglic, stea, spiral, numrul oscilnd de la unul pn la cteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este difereniat n esuturi i organe. n funcie de dispoziia celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.

Algele albastre-verzi sunt organismeprocariote, singurele alge aparinnd Regnului Monera, ncrengturacyanophyta. Toate formele suntautotrofe. Culoarea o datoreazapigmentuluialbastruficocianina, care, mpreuna cuclorofila, dau algei culoarea albastr-verzuie. Pigmenii sunt mprtiai haotic n citoplasm.Citoplasma mai conine granule amidonoase de rezerv. Aceste alge se pot aranja sub form de lanuri, colonii sau filamente. Fiecare celul din aceste forme multicelulare este identic cu cealalt. Astfel, reproducerea este asexuat. De cele mai multe ori, aceasta const n formarea celulelor n cadrul filamentelor n urma procesului de diviziune celular

Algele verzi desemneaz un grup de alge a cror pigmeni fotosintetici principali suntclorofila, i pigmeni xantofili i carotenici.Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; aceast ipotez este confirmat de prezena clorofilei i similaritii a diferitelor pri ale plantei i algei, i de studiile filogenetice.Algele verzi nu formeaz un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiitaxonice sunt nrudii filogenetic. Acestea prezint caractere generale: triesc n ape dulci sau salmastre, pe soluri sau n locuri umede, autali se hrnescautotrof.Predomin pigmentul verde datorit cloroplastului;nutrienii sunt depozitai sub form de amidon nplastidi nstrom.Reproducerea este, n principal, sexuat, dar poate fi i asexuat prin zoospori.

Algele verzi unicelulare. Cele mai primitive alge verzi se consider cele unicelulare mobile. Exemplu tipiceste chlamidomonada. Se ntlnete n apele murdare, bltoace, canale i provoacnverzirea apei. Se consider sanitar al bazinelor bogate n substane organice-pestecteva zile apa devine curat (absoarbe substanele). Celula are form rotund,elipsoidal i este acoperit la exterior cu o membran pectocelulozic. La polulanterior se afl doi flageli, care-i servesc la micare, n centrul celulei se afl uncromatofor (cloroplast) n form de cup, n interiorul cruia se afl pirenoidul.Pirenoidul este un corpuscul de sintez i acumulare a substanelor organice(amidon). n citoplasm se mai afl nucleul, stigma i dou vacuole pulsatile.Chlamidomonada se nmulete pe cale sexuat, prin zoospori care se formeazprin diviziunea mitotic n numr de 4-8. La insuficiena apei i oxigenului, adic la uscarea bazinelor, chlamidomonada trece n stadiul palmeloid: pierde flagelii,membrane se gelific, pstrnd capacitatea de nmulire.Procesul sexual este izogamia(celule sexuale asemntoare dup form idimensiuni ).Dintre ali reprezentani unicelulari rspndii ai algelor verzi sunt chlorococum,clorella. Acestea sunt alge immobile. Chlorococum (clorococul) reprezint celule sferice cu cromatofor cupiform, se aseamn cu chlamidomonada, dar sunt lipsite de flageli i de vacuole pulsatile. Se ntlnesc n apele dulci, pe coaja copacilor, pe sol, n componena lichenilor.Se nmulesc pe cale asexuat, prin zoospore, Procesul sexuat este present printipul izogamia.Chlorella este o alg unicelular de form sferic, cu un cromatofor cupiform, cucitoplasm i nucleu. Se nmulete foarte intens pe cale asexuat, prin spori imobili aplanospori.nmulirea sexuat lipsete. Chlorella este foarte rspndit n apele dulci, pe sol,pe coaja copacilor, este foarte bogat n substane nutritive, astfel chlorella coninede 60 de ori mai multe proteine dect soia,fiind adugat n hrana animalelorsporete greutatea lor cu 12-15%. De aceea n mai multe state sunt utilizatebiotehnologii pentru cultivarea ei n mas.

Algele verzi pluricelulare Reprezentanii tipici sunt: Ulotrixul, Spirogira i Cladofora.Ulotrixul reprezint nite filamente neramificate, care se fixeaz de substrat cu o celul bazal incolor. Celelalte celule ale filamentului sunt omogene cilindrice scurte cu membrane subiri, cu un nucleu i un singur cromatofor (cloroplast) nform de brule (centur) cu mai muli pirenoizi.Se nmulete pe cale sexuat prin zoospori tetraflagelai. Procesul sexual esteizogamia. Gameii aprui n rezultatul mitozei se contopesc formnd zigotul, careulterior se divide meiotic, formnd indivizi noi de ulotrix. Deci, la ulotrix domina fazahaploid. Ulotrixul se ntlnete n ruri.n condiiile noastre, n bazinele cu ap dulce, ruri, iazuri, lacuri foarte frecventsunt algele verzi filamentoase spirogira i cladofora.

Spirogira (mtasea broatei) reprezint filamente plutitoare constituite din celulemari. Citoplasma este situat parietal i nconjoar nucleul, care se afl n centrulcelulei. Cloroplatii pot fi n numr de la 1 pn la 16, n form de panglic spiralatcu muli pirenoizi. Spirogira se nmulete prin diviziunea filamentului i pe cale sexuat,prin conjugare. Procesul de conjugare are loc toaamna i const n alipirea celulelor a dou filamente. n locul de contact al celulelor membranele se descompun i se formeaz un canal. Coninutul protoplastului unei celule se desprinde de la peretele celular i prin canal se vars n celula vecin, se contopetecu protoplastul acesteia, formnd zigotul. Dou filamente, celulele crora s-au conjugat, seamn cu o scar, de aceea aa tip de conjugare se numete scalar.Zigotul cade la fundul bazinului i germineaz abia primvara. Spirogira nu formeaz gamei. Filamenetele de mtasea broatei sunt mucilaginoase, moi la pipit. Ele formeaz aglomerri de culoare verde-aprins. Cladophora (lna broatei) reprezint filamente ramificate, alctuite din celulemari polinucleate. Cromatoforul este cilindric, perforat i conine muli pirenoizi. Se nmulete asexuat prin zoospori tetraflagelai, sexuat prin izogamie iheterogamie. Este rspndit n apele dulci, formeaz aglomerri de culoare verdeaspre la pipit. Cladophora este utilizat pentru fabricarea hrtiei.

Algele verzi pluricelulare pot avea i form lamelar. Reprezentanii tipici sunt Ulva i Enteromorpha.Ulva cunoscut sub denumirea de salat de mare, este rspndit n apele marine. Talul are forma unei lamele gofrate cu dimensiuni de pn la 0,5 m. n stadiile timpurii de dezvoltare se fixeaz de substrat cu ajutorul celulei rizoidale, mai trziu se desprinde i plutete liber n ap. Talul de ulv este constituit din dou straturi de celule care au citoplasm, nucleu, cromatofor n form de centur. Se nmulete pe cale asexuat, prin zoospori, pe cale sexuat-prin gamei (Izogamiei). La ulva se deosebesc dou feluri de indivizi: unii care formeaz gamei (se numescgametofii), alii care formeaz spori (sporofii). Aceti indivizi seamn foarte multdup aspectul lor exterior (morfologic). Un reprezentant pluricelular rspndit n apele dulci este Enteromorpha-denumirea apare de la asemnarea cu intestinul subire. Are form de tub cu strangulri slabe i dimensiuni de civa centimetri. Culoarea este galben-verzuie i desprinzndu-se de substrat, plutete n grosul apei, fiind distins de alte alge.

Alge marine pluricelulareAlge galbene verzui. Alge mono si pluricelulare ce populeaza apele dulci si sarate.Talul algelor este aspru si dur,datorita faptului ca peretii celulari sunt impregnati cu bioxide de siliciu.Se inmultesc asexuat prin zoospori.Algele roii (Rhodophyta) grupeaz aproximativ 6000 specii i a cror caracteristic comun este prezena pigmentului rou numit ficoeritrin. Marea majoritate a algelor roii sunt eucariote multicelulare. i depoziteaz nutrienii sub form deamidonfloridean (sub form de vezicule n cadrul citoplasmei celulare), iarperetele celulareste alctuit dinpectiniceluloz. Coninficobiliprotein:ficoeritrin,ficocianinialoficocianin, ce se gsesc n corpusculi, numiificobelizomi.

Alge diatomee. Oganisme macroscopice,monocelulare. Madiu acvatic salin si dulce este locul primar si de baza al raspindirii diatomeelor,se mai intilnesc pe solul umed si tulpinile arborilor.Particularitatile de baza a diatomeelor este prezenta tecii-peretele celular, impregnat cu bioxid de siliciu.Prin fotosinteza , produc substante organice.Alge brune.In exclusivitate alge pluricelulare raspindite in apele reci ale marilor si aceanelor.Talul filamentos cu lungimea de la citiva mm la citiva m, ial al unor specii peste 100 m.Peretele celular este constituit din pectine si celuloza.O particularitate comuna a algelor brune este prezenta alginatilor si a fucodinei cu proprietataea de a gelifica in contact cu apa dulce si ramine nemodificatr in contact cu apa sarata.

REGNUL FUNGI

Regnul Fungi constituie o grup aparte de organisme uni - i pluricelulare, numite i ciuperci, care prezint nenumrate specii, ntlnindu-se n toate mediile de via.

Caracterele generale ale fungilor

Fungii posed urmtoarele caractere principale:- au aparatul vegetativ nedifereniat (tal),- talul este unicelular sau pluricelular, microscopic sau macroscopic i poart denumirea demiceliu,- se nmulesc repede, sexuat i asexuat,- fa deplante, nu posed n celule organite care s realizezefotosinteza, (cloroplati) - sintetizeaz unele substane specifice regnului animal (chitin, glicogen),- sintetizeazglucidespeciale, specifice numai lor (manitoza, trehaloza,ergotioneina),

Clasificarea ciupercilor

Dup mrimea corpului defructificaie, ciupercile pot fi mici (micromicete) sau mari (macromicete).

Dup modul de nutriie, fungii suntorganisme hetorotrofe:- parazite (triesc pe seama sintezelor altor organisme),

- saprofite (i sintetizeaz substanele proprii pe baza compuilor din substraturile mutritive nenzestrate cu via),- simbiotice (triesc n asociaii reciproc avantajoase cu alte organisme). n anumite circumstane, unele ciuperci parazite pot trece la o via saprofit i invers, fungii paraziii pot deveni saprofii. astfel de organisme se numesc facultativ saprofite, respectiv facultativ parazite.

Dup cum produc sau nu boli, fungii se mpart n- ciuperci patogene (speciile parazite, cele facultativ parazite ori cele accidental parazite, pot produce o serie de boli laplante- ciupercile fitopatogene, dar i la animale sau la om), - ciuperci nepatogene (ciupercile obligatoriu saprofite i cele simbiotice, nu produc boli). O serie de microorganisme patogene (specii ale genurilorRhinosporidium, Pythium i Saprolegnia) , care din punct de vederetaxonomicnu aparin regnului Fungi, prin asemnarea bolilor provocate, sunt abordate de ctre micologia medical ca pseudofungi.

Se tie c fungii posed capacitatea de a se reproduce asexuat. Majoritatea ciupercilor, pe lng nmulirea asexuat, prezint i componente prin care pot realiza reproducerea sexuat. Cercettorii micologi nu au descoperit prezena tipului sexuat de nmulire la toate ciupercile. Astfel, dup prezena sau absena acestei capaciti, fungii sunt mpriii n:- fungi perfeci (se reproduc sexuat i asexuat),- fungi imperfeci sau inceri [incertae sedis] (se reproduc asexuat, dar nu se tie dac posed ci de nmulire sexuat).

n cazul macromicetelor, corpurile lor de fructificaie, se pot clasifica, att dup form (criteriu abordat la fiecare subncrengtur n parte), ct i dup gradul lor de comestibilitate sau toxicitate. Dup acest ultim criteriu, avem:-ciuperci comestibile,-ciuperci necomestibile i ciuperci suspecte,- ciuperci toxice, numite i ciuperci otrvitoare (fungi care produc intoxicaii omului).

Drojdiaa fost folosit n coacere i fermentare, de mii de ani. Este folosit ca organism model nbiologiamodern aceluleii este printre cele mai cercetate organisme eucariote. n ultima vreme s-a constatat c drojdia poate fi folosit pentru a genera energie electric i c poate produce etanol.

Mucegaiul alb, numit i mucegaiul comun, este ociuperccu un mod de nutriieheterotrofsaprofit, care formeaz o mas psloas alb i dens, la nivelul mediului nutritiv pe care se formeaz.

Mucegaiul verde Penicillium Chrysogenum i mucegaiul verde-albastrui Penicillium Notatum sunt speciile din care se obin antibioticul numit Penicilina G, util n tratarea infeciilor. Aceste mucegaiuri au reuit s revoluioneze medicina i din 1928 pn astazi, tot Penicillium Chrysogenum se folosete pentru obinerea penicilinei comerciale.

Cornul secarei(Claviceps purpurea) este o ciuperc fitoparazit din familia Clavicipitaceae, genulClaviceps, ai creiscleroiparaziteaz diferitecereale, mai alessecara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate n legtur cu ciuperca parazit: pentru a denumi ciuperca parazit,Claviceps purpurea; pentru a denumi scleroii[1]acesteia, i pentru a denumi boala parazitar respectiv a secarei. Pentru secara parazitat se folosete i denumirea desecar cornut.Scleroii[2]ciupercii pot ajunge n produsele de panificaie prin folosirea finii obinute din mcinarea unor boabe parazitate. Datorit coninutului ridicat dealcaloizi[3]toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoac o intoxicaie cronic grav, numitergotism[4]saufocul sfntului Anton

Bacalia de mesteacan, creste pe tulpina arborilor de mesteacan,arin,ulm,formind un corp de fructificare negricios,extern cu suprafata rugoasa si fisurata.La eruperea stratului extern dens,sporii sunt pusi in libertate si usor dusi de vint pe locuri noi,traumate ale scoartei arborilor.Preparatele obtinute din ciuperca se folosesc in calitate de remedii de retinere a inmultirii celulelor cancerigene.In acest scop se colecteaza ciupercile numai de pe tulpinile arborilor de mesteacan.

Ciuperca de baligar , este comestibila cu corpul sporifer alcatuit din pileus si stipes.Sporofitul creste pe soluri bogate in substante organice. Ciuperca de balegar, numita si ciuperca de cmp (Agaricus campestris) este omacromicetspontan, care se dezvolt pe sol, de obicei pe pajiti sau pe alte terenuri deschise, puternic fertilizate cu ngrminte sau excremente de origine animal. Corpul defructificaie(bazidiofructul) la ciuperca de blegar, indiferent de specie, este tipic ciupercilor cu picior (stipes), plrie (pileus) i lamele.

Licheniisunt un grup aparte de organisme, rezultate n urma convieuirii permanente dintre ociuperc(ascomicet sau mai rar o bazidiomicet) i oalgverde sau o alg albastr. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural i fiziologic fa de cei doi parteneri care particip lasimbioz. Triesc n unele din cele mai dificile condiii de peTerrantundra arctic,deerturi, coaste stncoase, la nlimi mari sau n anumite zone toxice(deeuri de mine).Lichenii sunt un grup specific de organisme inferioare. Corpul lor e de dimensiuni mici i poate avea diferite forme. Deosebim lichenicrustacei, strns lipii de substrat,frunzoisaufoliaceiiarboresceni, fixai de substrat cu baza. Se cunosc peste 20000 de specii de licheni, care cresc pe scoara copacilor, pe pmnt, pe stnci golae. La exterior lichenii par a fi un singur organism, n realitate ns prezint o convieuire a dou organisme -alga verdesaualbastr unicelulariciupercapluricelular.

Tipuri de licheni Licheni gelatinoi. Talul gelatinos are aspect subire, membranos i foarte friabil la uscciune i gros, gelatinos n stare umed. Consistena talului umed se datoreaz tecii mucilaginoase a componentei algale (alga albastr; ex. Nostoc sp.) care este foarte dezvoltat i n care sunt nglobate hifele ciupercii(Collema sp). Licheni crustoi. Tal sub form de crust ce ader puternic de suprafaa substratului sau este ncrustat n acesta (suprafaa stncilor, trunchiul arborilor). n numeroase cazuri constituie singuri vegetaia stncilor golae. Licheni frunzoi(foliacei). Tal lamelar, foliaceu (de aspectul unei frunze) cu simetrie dorso-ventral, fixat parial de substrat (sol, scoara arborilor) cu ajutorul unor hife asemntoare unor rizoizi (rizine); corpul su sau cel puin marginile sunt ridicate de pe substrat. Licheni tufoi(fruticuloi). Au aspectul unor tufe mici i ramificate, verticale sau pendule cu simetrie radiar. Cnd sunt foarte lungi i subiri au aspect filamentos. Culoarea talului, criteriu important n determinarea speciilor este foarte variat: alb, galben, cenuie, brun, neagr, verde, albstruie, roie etc.Dup natura substratului pe care triesc lichenii pot fi:saxicoli(pe stnci), endolitici(cresc n masa stncii) i epilitici (cresc pe suprafaa rocilor);corticoli(pe trunchiul i ramurile arborilor), endofloiodici(cresc n grosimea scoarei) iepifloiodici(cresc pe suprafaa scoarei);tericoli(cresc pe diferite tipuri de sol);lignicoli(pe lemne i putregaiuri);muscicoli(pe muchi) etc.nmulirea lichenilor se realizeaz n general pe cale vegetativ (fragmente de tal). Ciuperca constitutiv se poate nmuli i asexuat prin spori, formnd corpuri sporifere: apotecii (frecvent) i peritecii. Apoteciile se prezint ca nite mici discuri, cu diametrul de civa milimetri, ce se prind de tal printr-un picioru (podeiu). Culoarea apoteciilor variaz, fiind de obicei diferit de cea a talului pe care se formeaz. n apotecii se formeaz spori care eliberai germineaz, dnd natere la hife de ciuperc. Dac aceste hife ntlnesc alga corespunztoare, vor da natere unui nou lichen.

Concluzie: In alimentatia omulul, in vremurile antice, algele reprezentau principala sursa de hrana. Deoarece algele rezista la temperaturi extreme (-70C, +80C).ele pot fi preparate in forma uscata, sarate sau proaspete.leste folosit la prepararea supozitoarelor si ca laxativrea cremelor de branza si a cascavalului vremurile de demult oamenii si-au confectionat din vegetatia acvatica incaltaminte, rogojini, articole decorative sau in scointatiei sunt regasite in continutul algelor Alga este comercializata sub forma de frunze mici, de dimensiuni uniforme, uscate si presate.ORPHYRA. Datorita ritmului de crestere a populatiei apare principala problema a existentei, asigurarea hranei adica a necesarului de proteine in alimentatia oamenilor si animalelor. Principala sursa de proteine, polizaharide, saruri minerale si vitamine necesare alimentatiei sunt regasite in continutul algelor aminoacizii unor alge se pot compara cu a oualor de gaina, vitaminele pot fi echivalente cu cele din legume si fructe, Na,K, I, B se obtin din arderea algelor.Inca din vremurile de demult oamenii si-au confectionat din vegetatia acvatica incaltaminte, rogojini, articole decorative sau in scopuri gospodaresti. Avantajele algelor asupra plantelor-o mai buna adaptare la o intensitate scazuta de lumina (reducerea luminii dauneaza mai mult plantelor decat algelor) -utilizarea intregului spectru de lumina.Atat algele verzi cat si plantele au clorofila care absoarbe in special lumina rosie si albastra dar multe alge au pigmenti fotosintetizatori care se pot schimba in functie de lumina (ex. algele rosii sau brune) -o mai buna adaptare la apele alcaline. Algele pot utiliza mai bine carbonatii din apa decat plantele, acestea din urma fiind tributare in special aportului de CO2 liber. -preluarea mai eficienta a nutrientilor din apa. Producerea unor compusi cu proprietati chelatorii ale fierului denumiti siderofori care le ajuta sa preia fierul din apa. Aceasta caracteristica le ofera algelor albastre si verzi un avantaj fata de plante in mediile limitate in fier. -diversitatea de specii si o mare distributie. Algele se inmultesc prin spori care se pot transmite prin apa, plante, sol sau aer, fiind capabile de germinare chiar si dupa cateva zeci de ani.Porphyra yezoensis, cunoscuta si sub denumirea de nori, se intalneiste pe coastele Marii Nordului, Marii Baltice si Oceanului Pacific. Este o alga rosie, utilizata ca aliment. In Coreea si Japonia se cultiva industrial. Este bogata in acid aspartic, acid glutamic, glicina, taurina. Asigura sanatatea sistemului circulator, scade nivelul colesterolemiei, participa la recircularea enterohepatica a acidului biliar. Palmaria palmate este o alga marina. de culoare rosie, care se gaseste pe tarmurile joase, prinsa pe pietre sau de alte alge. In America de Nord si Europa (Anglia, lrlanda, Islanda), frunzele sunt consumate crude ca substitut de legume sau uscate si folosite sub forma de condiment. In multe tari sunt utilizate ca nutret pentru animale. Contin aproximativ 25% proteine, 45% carbohidrati, 4% grasimi si 26% saruri minerale. Suplimentul alimentar Ocean 21 mai contine extracte din planteleAlgele roii (gigartina, nori, dulce i muchiul irlandez) au o concentraie ridicat de carrageenan, ceea ce i confer consistena gelatinei. i pstreaz forma n intestine i se crede c ajut la absorbia otrvurilor i a toxinelor, care vor fi antrenate n afara organismului.BAI CU ALGE MARINE Adevarate cocteiluri de alge, saruri minerale si oligoelemente, produsele pentru baie sunt deosebit de relaxante cu conditia ca baia sa dureze cel putin 20 de minute, iar apa sa aiba in jur de 33 C. Cele care contin uleiuri esentiale concentrate coloreaza apa de baie intr-un verde linistitor, difuzand arome marine. Dupa baie, aplicarea unei lotiuni cu ulei de alge este ideala pentru hidratarea si catifelarea pielii. Algele marine sunt cel mai bun exemplu de adaptare a unui organism viu intr-un mediu agresiv. Aceste plante clorofile sunt adevarati bureti biologici, capabili sa sintetizeze oligoelemente, saruri minerale, vitamine, iod si alte substante de care corpul nostru are nevoie. Datorita compozitiei, proprietatile algelor sunt fantastice: stimuleaza circulatia sangelui, tonifica tesuturile cutanate si elimina toxinele. TRATAMENT ANTICELULITICProdusele cosmetice pe baza de alge rosii, numite Delesseria Sabguinea, au efecte miraculoase contra celulitei. Cura de tonifiere a pielii dureaza trei saptamani si cuprinde urmatoarele proceduri: se aplica un gomaj cu saruri marine menit sa pregateasca pielea pentru patrunderea substantelor active, dupa care se face dus cu un gel special din alge rosii, iar la final se intinde pe tot corpul o crema hidratanta cu apa de mare. Algele rosii, bogate in calciu si oligoelemente, ajuta la refacerea tesuturilor, stimuland regenerarea celulelor si imbunatatind circulatia locala. Tocmai de aceea tratamentele corporale pe baza de alge rosii sunt indicate si in cazul persoanelor care vor ca semnele aparute in urma unor leziuni sau operatii sa se cicatrizeze frumos.IMPORTANTA MACROFITELOR1. Utilitatea macrofitelorImportanta macrofitelor in ecosistemul marin: macrofitele sunt producatori primari importanti de oxigen si materie organica in mediul marin costier prin intermediul activitatilor lor fotosintetice; reprezinta baza retelei trofice in ecosistem ca hrana pentru ierbivore si indirect pentru carnivore; participa in mod natural la reciclarea nutrientilor si epurarea apelor; reactioneaza la schimbarile de calitate a apei si pot fi astfel folosite ca biomonitori ai eutrofizarii; Aceste proprietati ale macrofitelor au determinat utilizarea acestora in sistemele de acvacultura integrata, in etapa biologica a statiilor de epurare sau ca indicatori pe termen lung ai schimbarilor survenite in ecosistemul marin.Macrofitele sunt considerate o resursa marina exploatabila fiind utilizate din vremuri stravechi ca hrana pentru om si animale domestice cat si ca ingrasamant pentru culturile agricole. De asemenea, din talul algelor se extrag diferite substante (agarul, carageenul) in scopul utilizarii ca materie prima in industria alimentara, farmaceutica si cosmetica. Agarul(agar-agar) este un coloid folosit la producerea gelului,la fabricarea marmeladei, bomboanelor, la fabricarea produselor din fructe carne si peste,se produce din GALIDIUM ,GACILARIA, PTEROCLADIA, GELIDIELLA si ACANTHOPELTIS. Adaugat in inghetata, agarul imprima produsului emulsionare si sutabilitate fara sa-i afecteze gustul. Ca stabilizator al emulsiilor este folosit la fabricarea inlocuitorilor de lapte, a maionezei,a bauturilor cu ciocolata.Se foloseste in panificatie pentru mentinerea prospetimii painii, la pudinguri, la fabricarea sucurilor pentru inlaturarea suspensiilor, in vinificatie, la producerea cremelor de branza si a cascavalului.Fungii au un rol esenial necosistemelenaturale. Fr ciupercile saprofite descompuntoare, am sta ngropai sub un strat foarte gros de deeuri biologice (gunoi, frunze, ramuri, alte resturi de origine vegetal sau animal). Fungii, din acest motiv, au fost numii "gunoieri binevoitori ai naturii".Ca descompuntori, deoarece suport cantiti marii de substane tanante, se asociaz adesea cu vegetaia lemnoas, realiznd degradarea resturilor acestora. Din acest motiv, ciupercile aduc o contribuie deosebit n formarea prii organice a solurilor, n acelai timp, avnd un rol deosebit n cadrullanurilor trofice.Din punct de vedere biologic, i speciile parazite sunt valoroase, prin parazitismul lor, eliminnd indivizii slbii i bolnavi.Asociaiile simbiotice, prinmicoriz, asigur viaa multorarboriiarbuti, precum i a unor specii ierboase.Fungii sunt indicatori naturali ai polurii. Ciupercile acumuleaz cu uurin metale grele, pesticide, substane radioactive. O analiz chimic a fungilor, dezvluie ca o"cutie neagr", starea de poluare a unuihabitat. Multe ciuperci sunt foarte sensibile la ploile acide, lipsind n totalitate acolo unde aceste precipitaii exist. Importan alimentarMulte dintre ciupercile mari, prezint valoarealimentarridicat, fiind n acelai timp, plcute la gust (vezi ciupercile comestibile). Ciupercile mici sunt de asemenea valorificate, industria alimentar, bazndu-i unele ramuri ale sale pe aceste mici organisme. De pild drojdiile, prin speciile i liniile sale, sunt utilizate pe larg n panificaie, n industria berii precum i la fabricarea altor buturi alcoolice.Importan farmaceutic i terapeuticUnele ciuperci, aa cum este de pild cornul secarei (Claviceps purpurea), sintetizeaz substane cu valoare farmaceutic, care sunt valorificate de ctre industria de profil. ntre fungii mici sau mari, exist specii care acioneaz favorabil asupra unor boli, folosindu-se nterapeutica natural. Sunt cunoscute din vechime virtuile curative ale drojdiilor, dar i a unor specii mai mari, dintre care exemplificm buretele de mai (Tricholoma gambosum), ciuperc care prezint efectehipoglicemiante.Lichenii sunt utilizai ca materie prim n diferite ramuri industriale: farmaceutic, alimentar, chimic. Utilitatea lor se datoreaz numrului foarte mare de substane chimice pe care le formeaz n cadrul proceselor metabolice, substane cunoscute sub numele deacizi lichenici(termen impropriu deoarece, cu toate c majoritatea acestor substane au o reacie acid, ele nu au compoziia acizilor).Lichenii au fost definii ca pionieri ai vegetaieideoarece sunt primii care se instaleaz n staiuni improprii pentru alte grupe de plante. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o accentuat aciune coroziv, lichenii reuesc s dezagrege rocile i s contribuie astfel la formarea unui strat subire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul deterraformarea unor alte plante poate ncepe prin implementarea lichenilor.Datorit sensibilitii lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroi ai gradului de poluare al atmosferei ca i ai unor condiii ecologice staionare.Lichenii crustoi contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei i fruticuloi sufoc plantele prin blocarea funciei stomatelor i asigur condiii optime pentru dezvoltarea unor parazii animali periculoi. Lichenii au proprietatea de a concentra n talurile lor o mare cantitate de substane radioactive; n acest context animalele din regiunile polare care consum aceti licheni concentreaz la rndul lor doze nsemnate de elemente radioactive care devin periculoase n special pentru populaiile umane care se hrnesc cu carnea acestora.