Stiri 12 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 12.02.2021 1 EUR 4.8743

1 USD 4.0259

METEO. Cum va fi vremea în următoarele săptămâni, Ionuț Fantaziu, feb. 12, 2021

Temperaturile vor fi mai mici decât de cele normale în următoarele trei săptămâni, iar de la jumătatea lunii martie vor fi valori normale pentru această perioadă, cu excepția zonei de est. Precipitațiile vor fi deficitare în majoritatea regiunilor.

Săptămâna 15 – 22 februarie. Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii țări, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în regiunile nord-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane din vestul și nordul țării.

Săptămâna 22 februarie – 1 martie. Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nord-estice și sud-estice. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile vestice și nord-vestice.

1

Săptămâna 1 – 8 martie. Temperaturile medii ale aerului vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii țări, dar mai ales în extremitatea de nord-est. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, posibil ușor deficitar în regiunile extracarpatice.

Săptămâna 8 – 15 martie. Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru acest interval, posibil ușor mai coborâte în regiunile estice. Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, dar cu posibilitatea unui deficit local, în sud-vest, centru și la munte.

APIA si SUBVENTII

NU MAI AU DE 10 ANI VACI ȘI IAU BANII DE LA APIA, IAR ADEVĂRAȚII CRESCĂTORI SUNT EXCLUȘI DE LA PLATĂ! Agroinfo, 12 februarie 2021 -

NECAZURILE CRESCĂTORILOR. Mulți crescători de animale au fost excluși de la plata ajutorului Covid 19 pentru anul 2020 pentru că au avut cererile unice de plată depuse la APIA pe firmă, persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală, iar animalele sunt trecute pe persoană fizică. Iau banii de la APIA ăia care nu mai au de 10 ani vaci și pe noi ne-a exclus de la plată, ne spune cu amărăciune crescătorul de bovine Aurel Nieș din județul Arad.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) i-a exclus de la plata ajutorului Covid-19, atât a ajutorului acordat din fonduri europene pentru exploatațiile cu maxim 90 capete bovine, cât și de la plata ajutorului de stat acordat de la bugetul național, pentru fermele care dețin peste 90 de capete bovine femele adulte, pe crescătorii de animale care au depus cererea unică pe PFA, întreprindere individuală etc, iar animalele le au trecute pe CNP, codul numeric personal. AGROINFO a semnalat anul trecut această problemă. Practic, la APIA, la prelucrarea cererii pentru ajutorul Covid-19, pentru autorizarea la plată, la crescătorii care au avut cererile unice pentru anul 2020 depuse pe PFA, iar vacile din exploatația agricolă figurează pe CNP, programul folosit de APIA pentru cererile Covid-19 a afișat zero animale. Degeaba acești crscători beneficiază de subvențiile din zootehnie, ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic, că la APIA, pentru cererea Covid-19 nu apărea că ei ar deține animale. Chiar dacă funcționarii din centrele județene APIA îi cunosc de ani și ani, știu că se ocupă de creșterea animalelor, că au animale, nu s-a înlăturat nedreptatea, pentru că așa a fost făcut programul de la București, așa au fost stabilite condițiile.

2

Unii dintre crescători ne-au scris că vor să depună o contestație la APIA în speranța că vor recupera ceva din bani.

Bună ziua. Sunt un mic fermier din județul Arad, și nu am primit ajutorul pentru M21-bovine, întrucât cererea a fost depusă pe PFA, iar exploatația este pe persoană fizică, iar la APIA am fost obligați să depunem o singură cerere. Vă rog să mă informați dacă am șanse să recuperez suma, dacă fac contestație. În exploatație dețin 27 bovine, și nu este de tip A, ne-a scris Alina Ardelean, mic fermier din localitatea Socodor, județul Arad.

Probabil, crescătoarea de animale ar avea șanse să recupereze ceva dacă s-ar uni mai mulți fermieri în aceeași situație și ar face cu toții contestație sau acțiune în instanță.

În județul Arad, ne spune Aurel Nieș, un vechi crescător de bovine, sunt foarte mulți fermieri care au fost excluși de la plata Covid-19 din aceeași cauză.

Cresc vaci de peste 24 de ani, numai cu asta m-am ocupat, cu creșterea vacilor și munca la pământ. Vacile le am pe numele meu, pe CNP (cod numeric personal n.r.), așa figurează și la Direcția Sanitară Veterinară. În

3

2009, când mi-am făcut firmă, că ne-a spus că nu mai cumpără de la noi lapte dacă nu ne facem PFA, firmă. Mi-am făcut întreprindere individuală. După ce am făcut firma, am fost la DSV și mi-or zis că nu-i nevoie să trec vacile pe II că pot rămâne pe persoană fizică. Acum, după ce am pățit că m-au exclus de la plata Covid-19 m-am dus la Registrul Comerțului să trec și vacile pe PFA, cei de la APIA Arad, care sunt foarte de treabă și înțelegători, mi-au zis să stau blând că poate dacă le trec, mă exclude și de la plata ajutorului național tranzitoriu și a sprijinului cuplat zootehnic.

Iau banii care nu mai au vacile de 10 ani. Am prieteni de-ai mei care iau banii pe vaci. Le-au vândut la preț de nimic prin 2014 și iau în continuare banii de la APIA pe ele și nu numai ANT pe cap de vacă, iau și cota de lapte. Și vacile sunt vândute! Și unul dintre ei zice către mine, măi, nu-i corect să-mi dea banii, dar dacă APIA mi-i dă, eu ce să zic, să nu mi-i dea. Omul a dat vacile pe nimic, dar ia subvenția pe ele și așa vacile sunt mai scumpe, ne-a spus Aurel Nieș.

Fermierul Aurel Nieș este atât de dezamăgit, încât consideră că ar fi bine să se renunțe la subvenții și fiecare să muncească în ferma lui, pentru că subvențiile oricum ajung greu la cei care muncesc.

Cuantumul ajutorului Covid 19 pentru fermele de bovine, valabil pentru anul 2020, a fost de maxim 7.000 de euro/fermă, pentru fermierii care s-au încadrat la Măsura 21, ajutor plătit din fonduri europene, ferme cu maxim 90 capete bovine femele adulte, cu vârsta minimă de 24 de luni, și de cca 69 euro/vacă, ajutor plătit de la bugetul de stat pentru fermele care dețin peste 90 de capete bovine femele adulte.

PRO AGRO: AJUTOR COVID 19 PENTRU FERMELE DE VACI!Agroinfo, 12 februarie 2021

AJUTOARE FERMIERI. Federația Națională PRO AGRO solicită Ministerului Agriculturii ca valoarea ajutorului național tranzitoriu, ANT 7 și ANT 8, aferentă acesstui an să fie de 5 euro/cap de animal, ANT 8 vaci de carne, și 1,5 euro pe tona de lapte, ANT 7 vaci de lapte. Banii economisiți să fie alocați pentru ajutor Covid 19, pentru acest an, pentru fermele de vaci. La sumă ar urma să se adauge și banii rezultați din excluderea de la plata APIA a fermelor care nu mai au vaci, dar au avut la data de referință 31 ianuarie 2013.

Observatii privind Schemele de ajutor Covid pentru vaca de carne si vaca de lapte

4

Ca urmare a reducerii alocarii pentru A.N.T. 7 si A.N.T. 8 se va realiza o economie estimata la 350 milioane RON (suma provenita de la A.N.T. 8) si respectiv 82 milioane RON (suma provenita de la A.N.T. 7). Propunem sa existe un Ajutor Covid specific sectorului vaca de carne si o schema de ajutor specifica sectorului vaca de lapte. Astfel, schema sectorului vaca de lapte va cumula parte din economiile rezultate de la A.N.T. 8 si integral economiile de la A.N.T. 7, solicită Federația PRO AGRO Ministerului Agriculturii, într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO, semnat de președintele organizației, fermierul Ionel Arion.

La sume, se adaugă și banii rezultați din excluderea de la plata APIA a celor 22.060 de ferme, care nu mai au nicio vacă, dar care au avut, la data de referință, un total de 176.184 de capete bovine.

Trebuie eliminate de la plata cele 22.060 ferme care insumeaza 176.184 de capete bovine. Aceste ferme nu mai au nici un animal in exploatare si reprezinta 13,7 % din totalul de bovine eligibile. Raportarea trebuie sa se faca la efectivul din 15.06.2020, precizează același comunicat.

Condițiile pentru acordarea ajutorului Covid 19 propuse de Federația Națională PRO AGRO sunt:

Pentru fermele de vaci de carne:

Fermele trebuie să respecte următoarele condiții: să dețină minim 5 capete, vârsta minimă a bovinelor să fie de 6 luni, bovinele să fi stat 6 luni în exploatația beneficiarului.

Pentru fermele de vaci de lapte:

Fermele trebuie să respecte următoarele condiții: trebuie să facă dovada cu documente că au comercializat laptele pentru care solicită acest ajutor de stat.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU: 5 EURO/CAP DE ANIMAL ȘI 1,5 EURO/TONA DE LAPTE!Agroinfo ,12 februarie 2021 PLATA AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU! Ajutor național tranzitoriu pentru anul 2021, pentru vaca de carne, 5 Euro / cap de animal, iar pentru vaca de lapte, 1,5 euro/tona de lapte. Restul sumelor trebuie să fie redirecționate pentru despăgubiri Covid-19, solicită Ministerului Agriculturii Federația Națională PRO AGRO. Federația PRO AGRO a transmis astăzi un comunicat pentru AGROINFO.

5

În contextul programelor de susținere a vacii de carne și a vacii de lapte, schemele de ajutor de stat A.N.T. și S.C.Z., la cererea membrilor Federației Naționale PRO AGRO cu activități de creștere a bovinelor, considerăm că se impune ca situația de facto referitoare la numărul de bovine să fie actualizată cât mai urgent. În fapt, prin raportarea la cifrele istorice (2013) nu se reușește altceva decât subvenționarea unui mare număr de fermieri fără ca aceștia să se mai califice.

Pentru a avea o dimensiune asupra ajutoarelor primite fără temei, facem mențiunea că în anul 2020 în programul A.N.T. 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condițiile.

Este evident că în contextul pandemiei Covid-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă, și nu susținând ferme care nu mai sunt eligibile.

Pe lângă organizațiile membre ale Federației PRO AGRO: Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRO și Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România, s-au alăturat demersului nostru și alte organizații relevante pentru întregul sector: Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România dar și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Prin aceste propuneri se doreste stimularea fermierilor care produc cu adevarat pentru piata, cat si performanta, avand in vedere situatia dificila a bugetului national si a balantei comerciale.

Observatii privind A.N.T. 8 (carne) — anul 2020

Trebuie eliminate de la plata cele 22.060 ferme care insumeaza 176.184 de capete bovine. Aceste ferme nu mai au nici un animal in exploatare si reprezinta 13,7 % din totalul de bovine eligibile. Raportarea trebuie sa se faca la efectivul din 15.06.2020.

Observatii privind A.N.T. 7 (lapte) — anul 2020

Trebuie eliminate de la plata fermele care nu mai detin bovine si care fizic nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 ferme). Raportarea trebuie sa se faca la efectivul din 15.06.2020.

Observatii privind A.N.T. 8 (carne) — anul 2021

6

Fermele care nu detin nici un animal nu mai pot fi eligibile pentru aceasta schema de Ajutor de stat. Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: - 5 Euro / cap A.N.T. 8 (pentru efectivul eligibil ramas), restul sumelor trebuie sa fie redirectionate pentru despagubiri Covid pe cap (schema vaca de carne & vaca de lapte). Fermele trebuie sa respecte urmatoarele conditii: sa detina minim 5 capete, varsta minima a bovinelor sa fie de 6 luni, bovinele sa fi stat 6 luni pe exploatatia beneficiarului.

Observatii privind A.N.T. 7 (lapte) — anul 2021

Fermele care nu detin nici un animal nu mai pot fi eligibile pentru aceasta schema de Ajutor de stat. Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: - 1,5 Euro / tona de lapte A.N.T. 7, restul sumelor trebuie sa fie relocate pentru despagubiri Covid per tona de lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie sa respecte urmatoarele conditii: trebuie sa faca dovada cu documente ca au comercializat laptele pentru care solicita acest ajutor de stat, solicită Ministerului Agriculturii Federația PRO AGRO.

7

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI!Agroinfo, 12 februarie 2021

COMUNICAT APIA 12 FEBRUARIE 2021! Lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice

8

și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură”.

Alocarea financiară pentru sesiunea 04/2021 este de  22.318.866 euro.

Cererile de sprijin pentru schema de ajutor de stat pot fi depuse în intervalul 01 martie – 17 mai 2021, ora 16:00, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care cererea ar fi fost depusă până în termenul de 17 mai.

Cererile de sprijin depuse în termenul menționat, pot fi modificate până la data de 31 mai 2021, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care modificarea ar fi fost depusă până în termenul de 31 mai.

După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate, atât în Ghidul Solicitantului, cât și în Procedura operațională privind primirea, administrarea și selecția cererilor de sprijin, documente care urmează a fi publicate pe site-ul APIA, secțiunea „Măsuri de sprijin și IACS”, subsecțiunea „Măsuri delegate din PNDR”.Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, cu modificările și completările ulterioare şi este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

  APIA anunță alocarea unei noi scheme de plată cu buget de 22.318.866 EUR, 12 februarie 2021, Diana Vasilescu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță

9

lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură”.

Alocarea financiară pentru sesiunea 04/2021 este de 22.318.866 euro.

Cererile de sprijin pentru schema de ajutor de stat pot fi depuse în intervalul 01 martie – 17 mai 2021, ora 16:00, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care cererea ar fi fost depusă până în termenul de 17 mai.

Cererile de sprijin depuse în termenul menționat, pot fi modificate până la data de 31 mai 2021, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care modificarea ar fi fost depusă până în termenul de 31 mai.

După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate, atât în Ghidul Solicitantului, cât și în Procedura operațională privind primirea, administrarea și selecția cererilor de sprijin, documente care urmează a fi publicate pe site-ul APIA, secțiunea „Măsuri de sprijin și IACS”, subsecțiunea „Măsuri delegate din PNDR”.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, cu modificările și completările ulterioare şi este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

10

MINISTERUL FINANȚELOR: BANII PENTRU PLĂȚILE FERMIERILOR!, Agroinfo, 12 februarie 2021

11

BUGETUL MADR PENTRU ACEST AN! Ministerul Finanțelor Publice a afișat joi seara, pe site-ul oficial, în dezbatere publică proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Câți bani primește Ministerul Agriculturii?

Potrivit proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale figurează cu 26 de miliarde de lei credite bugetare (+10,4%), credite de angajament de 38,3 miliarde de lei (+58,9%); fondurile europene ar urma să reprezinte între 22 şi 34 de miliarde de lei.

Pentru plățile cuvenite fermierilor, suma pentru acest an este de 21,951 miliarde de lei, a crescut suma față de anul 2020 când a fost de 17,737 miliarde de lei.

Art.30. - (1) În anul 2021, sumele aferente schemelor de sprijin direct și măsurilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) prevăzute la alin. (2) al art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 56/2016, se cuprind în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", articolul 58.13 „Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), precizează proiectul Legii bugetului de stat 2021.

De asemenea, în bugetul Ministerului Agriculturii sunt incluse sume pentru recensământul agricol și pentru liceele agricole.

(2) Se autorizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să efectueze pe tot parcursul anului redistribuiri de credite de angajament și credite bugetare în cadrul anexei nr.3/22/02a „Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol pe anul 2021" în funcție de gradul de utilizare a sumelor repartizate pe unități administrative teritoriale și unități de învățământ, cu încadrarea în valoarea totală prevăzută în anexă.

(3) În bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în anexa nr.3/22/02 „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2021 - 2024 (sume alocate din bugetul de stat)", la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare”, este

12

cuprinsă și suma de 213.108 mii lei  reprezentând atât credite de angajament și credite bugetare, destinată realizării  Recensământului general agricol, din care:a) la titlul 10 „Cheltuieli de personal” suma de 2.587 mii lei;b) la titlul 20 „Bunuri și servicii” suma de 3.069 mii lei;c) la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” suma de 207.452 mii lei, menționează, în continuare, articolul 30 din proiectul Legii bugetului.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 este afișat în dezbatere publică pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor Publice și va fi supus votului în Parlamentul României.

Statistica zilei Rata inflației a urcat la 3% în ianuarie, după creșterea masivă a prețurilor la   electricitate B.N.

Prețurile de consum au crescut în medie cu 1,3% în luna ianuarie comparativ cu decembrie 2020. Față de ianuarie 2020, prețurile au fost mai mari cu aproape 3%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Rata anuală a inflației a urcat la 2,99% în luna ianuarie a acestui an, de la 2,1% în decembrie. Creșterea prețurilor a fost influențată puternică de scumpirea energiei electrice cu peste 18%.

Potrivit INS, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,25% în ultimele 12 luni, mărfurile alimentare cu 2,88%, iar serviciile cu 2,51%.

Comparativ cu decembrie, prețurile alimentelor au crescut cu 0,6% în ianuarie, produsele nealimentare s-au scumpit cu peste 2,2%, în timp ce tarifele serviciilor au fost cu 0,2% mai mari.

Ce vor europenii și ce pot românii atunci când vine vorba de ECOSCHEME, Ionel Vaduva, 12 februarie 2021 Conceptul de ecoscheme continuă să fie un subiect fierbinte. Fie că este vorba de expertiza europeană a lui Mihail Dumitru, director general adjunct al DG AGRI, direcția de resort din cadrul Comisiei Europene (CE), de cea a lui Daniel Buda, europarlamentar român din grupul PPE sau de cea a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, cu toții au răspuns recent incertitudinilor fermierilor în ceea ce privește

13

viitorul agriculturii românești, în contextul noilor politici europene.

Dar cum vede Mihail Dumitru viitorul agriculturii europene, implicit pe cea a țării noastre, din poziția de adjunct al șefului DG AGRI din cadrul CE.

În cadrul Congresului APPR „Fermieri pentru fermieri”, Dumitru a mărturisit că noua Politică Agricolă Comună (PAC) conține elemente menite să-i sprijine și să recompenseze pe fermieri.

Și asta în condițiile în care noua viziune europeană a producției agroalimentare ține cont de prevederile deja cunoscutului Green Deal sau Pact Verde European. Vorbim în acest caz de metode de producție prietenoasă cu mediul și care are drept scop gestionarea durabilă a resurselor naturale.

„Fermierii europeni deja produc la standarde care, probabil, sunt printre cele mai ridicate din lume, iar noi ne dorim, acum, ca aceste standarde și întreg lanțul agroalimentar european să fie sustenabil. Acesta este obiectivul Strategiei «De la fermă la consumator».

„Desigur, noi venim în întâmpinarea fermierilor. În primul rând, aș vrea să spun că mulți dintre fermieri și-au adaptat metodele de producție. (…) În fiecare zi intrăm în contact cu fermieri care sunt deja în această logică a Pactului Verde European, a adoptării unei metode de producție prietenoasă cu mediul, care iau în considerare gestionarea durabilă a resurselor naturale.

„Vedeți ce s-a întâmplat anul trecut în România – impactul schimbărilor climatice este foarte evident. Am avut cea severă secetă din ultimii 60 de ani. Trebuie să facem toți ceva. Cred că fermierii sunt foarte conștienți de acest lucru, că este și contribuția lor foarte importantă, dacă vor să rămână fermieri, să contribuie și să lase copiilor lor această activitate și să continue să ofere hrana necesară pentru societate”, a declarat Dumitru prin intermediul unei intervenții online, direct de la Bruxelles.

14

Trei elemente de sprijin

Oficialul DG AGRI a explicat pe scurt ce va înseamna PAC pentru fermierii europeni și cum anume vor fi aceștia recompensați în ecuația noii politici și a conexiunilor cu celelalte strategii și programe gândite la Bruxelles.

Mai exact, Mihai Dumitru a explicat că sustenabilitatea, conceptul pe care agricultorii europeni vor trebui să-l integreze în sistemul lor de producție, trebuie să acopere trei aspecte importante, și anume ecologic, economic și social.

„Prin Politica Agricolă Comună noi venim cu elemente care să sprijine și să compenseze pe fermieri. În primul rând, venim cu elemente care sunt obligatorii pentru toată lumea, cu condiționalități, fiecare fermier care primește subvenție din PAC, trebuie să respecte niște cerințe de bază, aceste condiționalități.

„Cei care vor să facă mult mai mult, avem la îndemână ecoschemele. Acestea vor deveni un instrument foarte important în a ajuta fermierii să se orienteze către aceste noi metode de producție. Apoi, cei care vor și mai mult, venim cu plățile compensatorii pe agromediu din Pilonul II.

„Desigur, mai există elemente de reglementare, care vor fi adoptate la nivel european, iar apoi transpuse la nivel național, elemente legate de folosirea acestor inputuri, unde societatea, în special, și chiar și fermierii, consideră că trebuie să facem ceva. Mă refer aici la pesticide, mă refer la îngrășăminte, mă refer la antimicrobiene. Avem aceste instrumente”, a continuat Dumitru.

În cadrul aceleiași intervenții, după discuții cu fermierii, care au vorbit despre interdicțiile de care se vor lovi odată cu implementarea Pactului Verde European, Dumitru a replicat: „Nu știu dacă este puțin sau este mult, cât oferim prin PAC”. Tot el a adăugat că „anumiți parteneri sociali și anumiți parteneri comerciali din lume ne pot acuza că noi, în Europa, intervenim prea mult, public, ca să sprijinim.”

Și Mihail Dumitru a continuat pe aceeași temă. El a explicat că toate politicile gândite la Bruxelles au ca finalitate sustenabilitatea producției de profil, capacitatea fermierilor de a produce eficient econimic, cât și reînnoirea generațională.

„Fermierii ne spun că nu este suficient, pentru că noi avem în vedere ca sustenabilitatea să acopere cele trei aspecte – ecologic, economic și social. Noi ne dorim ca fermierii să poată trăi din activitatea din fermă, iar pe urmă să contribuie la aceste obiective generale de protecție a mediului și a

15

climatului. Noi ne dorim ca fermierii să rămână și să putem înnoi generația de fermieri, să avem alți oameni care vin în sectorul agricol, nu să-i pierdem pe toți”, a conchis Dumitru.

Green Deal, o oportunitate

Și Daniel Buda, europarlamentar român, a intervenit pe subiectul beneficiilor care vor veni odată cu implementarea Green Deal în politicile naționale.

El a atins un subiect sensibil în acest context, și anume reducerea consumului de pesticide care, conform precizărilor sale, nu vor fi la același nivel ca în țările cu un consum mai mare de produse de protecție a plantelor.

„Pactul Verde European trebuie văzut de fermieri ca fiind oportunitate, nicidecum ca o împovărare, cu noi condiționalități pe care trebuie să le respecte în viitoarea PAC. Aș vrea să răspund foarte clar și foarte aplicat la această întrebare care este pe buzele tuturor, vizavi de ceea ce înseamnă reducerea cantităților de îngrășăminte chimice, de insecticide ș.a.m.d., la nivel european, cu până la 50%.

„Această reducere – să fie foarte clar – se va aplica fiecărui stat membru. Dacă noi suntem mult sub media Uniunii Europene (UE), evident că n-o să avem niciun fel de problemă cu această chestiune. De aceea, este extrem de important să reținem acest aspect și să nu ne speriem «ce se va întâmpla oare?» cu această componentă a reducerii insecticidelor și îngrășămintelor chimice.

„Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că trebuie să venim cu măsuri inovatoare în agricultură, plecând de la banala rotație a culturilor până la a investi în cercetare și de a găsi formule, în așa fel încât să creștem potențialul sectorului agricol, să ajungem în România la un nivel productiv, undeva poate chiar peste nivelul pe care îl are Franța”, a conchis la rândul său, Daniel Buda.

Oros vrea ecoscheme „prietenoase” cu fermierii

Ultimul pe lista celor care au intervenit pe acest subiect a fost Adrian Oros, ministrul Agriculturii din România.

El a atins subiectul dureros al ecoschemelor, intens negociate între forurile decizionale europene. Oros a precizat că este imperios necesar ca aceste elemente de politică europeană să se plieze pe nevoile fermierilor, dar și pe ceea ce se dorește prin implementarea elementelor Green Deal.

16

Și când vine vorba de nevoile fermierilor, nu este în regulă ca aceștia să piardă 300-400 milioane de euro, anual, prin accesarea schemelor, dar prin neîndeplinirea condițiilor.

„Forurile europene se gândesc la consumator, se gândesc la securitatea alimentară, se gândesc și la fermier. Îngrijorările agricultorilor rămân, pentru că toate aceste decizii de la Bruxelles se vor transpune la nivel național și trebuie să ne asigurăm că se vor transpune așa cum își doresc fermierii și că vor putea fi măsuri aplicabile.

„Au fost unele grupuri politice care au cerut 40% ecoscheme. După negocieri s-a ajuns în Parlamentul European la 30%. Speranța mea ca după negocieri, în trialog, să se ajungă la 25%. Noi, în Consiliul AGRIFISH, am cerut 20%. Tocmai pentru că, fiind niște măsuri, fiind niște scheme plătite din Pilonul I, ele fiind obligatorii pentru statul membru, dar voluntare pentru fermieri, fermierii să nu aplice la aceste scheme și banii să se piardă.

„Discutăm aici între 300-400 milioane euro, anual, în funcție de procentul care va fi stabilit la final, în trialog. De aceea, este foarte important cum anume stabilim aceste ecoscheme, care să se plieze și pe nevoie, pe ceea ce se vrea prin acest Pact Ecologic European, dar în același timp să fie înțelese și acceptate de către fermieri și accesate”, a adăugat politicianul român.

Mai este puțin până la data obligativității ecoschemelor

Ecoschemele vor deveni obligatorii pentru fermierii care solicită subvenții agricole, cel mai probabil din 2023. Fermierii care nu vor adera la ecoscheme și nu vor face niciun efort în plus față de prezent, riscă să aibă plăți directe pe fermă cu 30% mai mici.

Practic, din ceea ce, în prezent, înseamnă plăți directe, 30% din acestea ar urma să fie separate de plățile directe normale, care vor fi achitate automat la hectar, iar aceste 30% vor fi acordate doar agricultorilor care decid să implementeze câteva măsuri din aceste ecoscheme.

Decidenții europeni și-au propus pentru aceste ecoscheme, care practic fac legătura dintre PAC și Pactul Verde European, ca fiecare agricultor care o să aibă aceste 30% din plățile directe, va trebui să se angajeze că va pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, bio-diversității, calității apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon și care sunt măsuri care nu vizate în acele condiționalități care sunt obligatorii.

Potrivit experților Comisiei Europene (CE), planul de investiții prevăzut în Pactul Verde European presupune mobilizarea a cel puțin 1.000 de miliarde

17

euro sub formă de investiții pe parcursul deceniului următor, combinând capitaluri din bugetul UE și din bugetele naționale, investiții publice și private, măsuri suplimentare pentru a facilita și stimula investițiile publice și private verzi, condiții de investiții atractive, dar și asistență tehnică menită să-i ajute investitori să aleagă proiecte durabile.

Ca surse, 25% din finanțarea totală va fi acordată de Uniunea Europeană (UE) pentru măsuri privind clima, 30% din fondurile InvestEU alocate pentru proiecte de combatere a schimbărilor climatice, respectiv prin stimularea investițiilor verzi, cu sprijin din partea grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).

DEZASTRU pentru fermieri! Banii pentru despăgubiri NU EXISTĂ în buget, 12 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Fără bani pentru despăgubiri?! Proiectul de Lege a bugetului de stat pentru anul 2021 a fost, în sfârșit, publicat. Din păcate însă, veștile pentru fermierii români nu sunt deloc îmbucurătoare. Deși în forma lansată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de o creștere cu aproximativ 10% față de anul trecut, această creștere se datorează în mare parte cheltuielilor mai mari pe care MADR va trebui să le realizeze pentru cofinanțarea fondurilor europene.

În privința despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă, veștile pentru fermierii care așteptau acești bani sunt dezastruoase. Suma care ar fi fost necesară pentru plata acestor despăgubiri nu se regăsește nicăieri în buget. În tabelul publicat pe site-ul MFP, se precizează că suma plătită pentru despăgubirile la culturile de toamnă în 2020 a fost de 930 milioane lei, în timp ce suma propusă pentru 2021 este de doar un milion de lei. Asta înseamnă, practic, o tăiere de 99,89% a sumei de bani alocată pentru despăgubirea fermierilor.

Informația vine ca un șoc pentru fermierii din județele grav afectate de secetă, mai ales ținând cont de faptul că oficialii de la Ministerul Agriculturii au dat asigurări în repetate rânduri că aceste despăgubiri vor fi plătite anul

18

acesta. Unii agricultori își puneau multe speranțe în plata acestor sume, fiind practic singura lor șansă de a-și salva afacerile.

Cauza nu este, însă, una total pierdută. Actuala formă a bugetului urmează să fie analizată și dezbătută în Parlamentul României și poate suferi unele modificări. În această privință, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, a precizat pentru AGRO TV că în cazul în care sumele necesare pentru despăgubirile la culturile de primăvară nu sunt incluse în buget, va depune, alături de colegii săi, un amendament prin care să se asigure că fermierii vor primi acești bani.

”La nivelul Comisiei, s-a ridicat problema, iar în calitate de președinte le-am cerut opinia tuturor colegilor din Comisie, ca în cazul în care Ministerul Agriculturii nu va prevedea sumele necesare în bugetul de stat pentru anul 2021 pentru plata acelor despăgubiri – este vorba de aproximativ un miliard de lei – noi, toți parlamentarii din toate grupurile politice, vom depune un amendament, inclusiv cu colegii senatori, la legea bugetului de stat, astfel încât aceste sume să le fie alocate fermierilor.

Nu cred că își va permite niciun Guvern sau colegii din Parlament să nu voteze un astfel de amendament, pentru că ar fi dezastruos pentru fermieri. (…) Vom găsi pârghiile legale necesare ca un astfel de amendament să treacă și ne vom asigura că fermierii primesc despăgubirile. (…) Toți colegii din toate partidele politice au fost de acord”, a subliniat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV, în urmă cu câteva zile.

Veste URIAȘĂ despre banii fermierilor. CÂND se rediscută soarta bugetului, 12 februarie 2021, Ionel Vaduva

Ziua când un miliard de lei din banii fermierilor ar putea fi cu un pas mai aproape de cei greu încercați de secetă. Marți, 16 februarie 2021, Comisia de Agricultură din Camera Deputaților va fi zona zero a discuțiilor despre banii pentru despăgubiri.

Plenul comisiei citate va putea alege dacă este de acord cu un amendament potrivit căruia se suplimentează bugetul pentru despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură.

Față de nevoile financiare de aproape un miliard de lei (930 milioane de lei) pentru a acoperi pagubele produse culturilor de primăvară de seceta pedologică extremă, apropiată de cea acordată pentru despăgubirile în cazul culturilor de toamnă (875 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a alocat doar un milion de lei.

19

„Noi am anticipat situația aceasta și, în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, am supus dezbaterii depunerea unui amendament comun de către toți deputații, indiferent de grupul parlamentar din care fac parte, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de un miliard de lei, pentru plata despăgubirilor de primăvară.

În Comisie, acești parlamentari au votat cu toții și au spus că dacă, într-adevăr, nu se dă ordonanță de urgență și nu se prind banii, noi vom depune amendament. Acum, vom vedea marți (n.r. – 16 februarie 2021), la Comisie, cum se vor poziționa colegii liberali. Este posibil ca amendamentul să fie trecut în Comisie, să fie depus, iar acesta să fie picat în plen sau în Comisia de Buget. (…) Oricum, în Comisie, se va vedea cine va vota în favoarea acestui amendament. Fermierii trebuie să știe asta. Este important. Se va vedea cine a votat împotriva lor”, a precizat pentru ediția online a Agro TV, Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Tot el a precizat că a și identificat sursele de finanțare, de unde se pot redirecționa sumele necesare către despăgubirile acordate fermierilor.

„Marți, la Comisie, voi depune amendamentul. Îl voi da tuturor colegilor. Până la acest moment, cei din Comisie sunt în favoarea amendamentului, îl susțin (n.r. – parlamentari PNL, USR). Lupta nu este pierdută. Mai este o șansă. Am și identificat sursele de unde ar putea proveni acești bani. Asta pentru a evita eventualele semne de întrebare cu privire la sursele de bani”, a conchis acesta.

Doar un milion de lei

Cu toate că, în forma lansată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) beneficiază de o majorare cu circa 10 procente față de 2020, această majorare este pusă, în mare parte, pe fondul cheltuielilor mai mari pe care instituția guvernamentală va trebui să le realizeze pentru cofinanțarea fondurilor europene.

Cu privire la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă, veștile pentru fermierii care așteptau acești bani sunt dezastruoase. Suma care ar fi fost necesară pentru plata acestor despăgubiri nu se regăsește nicăieri în buget.

În tabelul publicat pe site-ul MFP se precizează că suma plătită pentru despăgubirile la culturile de toamnă în 2020 a fost de 930 milioane lei, în timp ce suma propusă pentru 2021 este de doar un milion de lei. Asta

20

înseamnă, practic, o tăiere de 99,89% a sumei de bani alocată pentru despăgubirea fermierilor.

În cadrul congresului „Fermieri pentru fermieri” de joi, 11 februarie 2021, Adrian Oros recunoștea în avanpremieră că nu știe nimic despre miliardul de lei, necesar cheltuielilor cu despăgubirile fermierilor.

„Nu știu dacă-l am (n.r. – miliardul de lei pentru despăgubirile culturilor de primăvară, calamitate de seceta pedologică extremă). Voi afla dacă-l am. Cu siguranță, dacă o să am suficienți bani în buget, voi face tot ceea ce am propus.

„Fiecare minister și-a croit bugetul. Noi am avut bugetul croit de anul trecut, dar pe croiala respectivă trebuie să vină sumele, iar sumele nu le împarte ministrul Agriculturii, sumele vin de la Ministerul de Finanțe și fiecare minister, pe croiala respectivă, își pune sumele, în așa fel încât să acopere”, a afirmat șeful de la Agricultură.

Sursele noastre din conducerea PNL nu au dorit să comenteze pe marginea subiectului. Contactat telefonic, președintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, George Scarlat, și el membru de seamă al PNL, nu a răspuns la telefon.

APIA, noutati despre subventia pentru silvomediu. Cum poate fi accesat acest sprijin februarie 12, 2021

APIA anunta lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat aferenta Masurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, SubMasura 15.1 „Plati pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la prioritatea Uniunii Europene in materie de dezvoltare rurala „Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor legate de agricultura si silvicultura”.

21

Alocarea financiara pentru sesiunea 04/2021 este de  22.318.866 euro.

Cererile de sprijin pentru schema de ajutor de stat pot fi depuse in intervalul 01 martie – 17 mai 2021, ora 16:00, cu posibilitatea depunerii pana in data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalitati de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul in cazul in care cererea ar fi fost depusa pana in termenul de 17 mai.

Cererile de sprijin depuse in termenul mentionat, pot fi modificate pana la data de 31 mai 2021, cu posibilitatea depunerii pana in data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalitati de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul in cazul in care modificarea ar fi fost depusa pana in termenul de 31 mai.

Dupa avizarea dosarului tehnic de catre Garda Forestiera, solicitantii pot depune, la Centrele Judetene APIA, cererile de sprijin insotite de documentele specificate in Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in schema de ajutor de stat si detaliate, atat in Ghidul Solicitantului, cat si in Procedura operationala privind primirea, administrarea si selectia cererilor de sprijin, documente care urmeaza a fi publicate pe site-ul APIA, sectiunea „Masuri de sprijin si IACS”, subsectiunea „Masuri delegate din PNDR”.

Selectia Cererilor de sprijin in cadrul sesiunii se efectueaza conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare al procesului de selectie si al procesului de verificare a contestatiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 362/2016, cu modificarile si completarile ulterioare si este publicat pe site-ul APIA.

Anuntarea rezultatelor selectiei se va face prin notificarea beneficiarilor de catre Centrele Judetene APIA ca urmare a publicarii pe site–ul APIA a Raportului de selectie aprobat de catre directorul general al DGDR – AM PNDR.

Adrian Pintea: „Pe plăţile directe aveam peste 3,8 miliarde de euro pentru fermierii români”februarie 12, 2021 agrimanet Aflat într-o vizită de lucru la Botoşani, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a precizat că România va beneficia, în perioada 2021-2022, de un ajutor financiar european de peste 3,8 miliarde de euro pentru plata subvenţiilor în agricultură. Banii vor ajunge la fermierii români pe schemele de plată deja existente, subvenţiile din fonduri europene urmând să fie acordate atât pentru terenuri, cât şi pentru animale.

22

„Pe cei doi ani de tranziţie, s-a aprobat de Comisia Europeană Regulamentul 2220 care prevede că, pentru anii 2021- 2022 România, pe plăţile directe, va avea peste 3,8 miliarde de euro pe care să îi acordă fermierilor români. Mai pe înţelesul tuturor, vor fi bani noi pe programe vechi. Programele care au fost în exerciţiul 2015- 2020 vor fi şi în aceşti doi ani de tranziţie”, a afirmat Adrian Pintea, citat de AGERPRES

Directorul APIA a precizat că, începând cu 1 martie 2021, va demara campania de primire a cererilor unice de plată aferente anului 2021. Cererile vor putea fi depuse online până pe 15 mai. Despre campania 2021 vom reveni cu precizări.

Foto: Adrian PINTEA, împreună cu directorul general adjunct, domnul Bogdan DUMITRAȘCU – întâlnire de lucru cu directorii executivi ai centrelor județene APIA Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; sursa foto: APIA

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, meatmilk ,12 februarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care au depus cerere de plată și care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

23

În adeverință este înscrisă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, ordin care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

AFIR si FINANTARI

Știți la ce să vă așteptați din partea Planului Național de Redresare și Reziliență? Diana Vasilescu, 12 februarie 2021 Planul Național de Redresare și Reziliență. Ce sunt Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, de care trebuie să țină cont propunerile de investiții și reforme.

24

Peste 30 de miliarde de euro poate atrage România din Mecanismul de Redresare și Reziliență, aprobat de Parlamentul European săptămâna aceasta.

În expunerea de motive din Regulamentul european de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență este subliniată necesitatea ca planurile naționale de redresare să țină seama de cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (2015)

Fondurile vor fi acordate pe baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se află în dezbatere publică. 

Alături de alte instituții publice, Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sunt implicate în elaborarea PNRR și în negocierea informală cu Comisia Europeană. Departamentul urmărește aspectul durabil al PNRR, în așa fel încât planul să asigure finanțarea cât mai multor inițiative dedicate sustenabilității.

În vederea finalizării PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia se pot trimite propuneri. Entitățile care vor completa fișa trebuie să completeze și un câmp referitor la cele 17 Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă la care contribuie investiția sau reforma propusă. 

Ce sunt Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă

În anul 2015, în cadrul lucrărilor summitului ONU de la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Prin acest document ONU a oferit o agendă universală cu 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) clare și cuantificabile, pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților, a injustiţiei şi protejării planetei până în anul 2030.

În România, Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă au fost transpuse în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a cărei implementare este coordonată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia poate fi accesată aici.

15 recomandări-cheie pentru PNS-ul României, Liviu GORDEA , 12 februarie 2021

Bruxelles-ul întinde o mână de ajutor statelor membre UE în elaborarea planurilor strategice din cadrul PAC. Care sunt atenționările și recomandările pentru fermierii români? 

25

Comisia Europeană a publicat recent pentru fiecare stat membru recomandări pentru a sprijini punerea în aplicare a PAC începând cu 2023 şi de a garanta că planurile naţionale strategice (PNS) contribuie în mod ambiţios la Pactul ecologic european. Ele se bazează pe analiza situaţiei, nevoilor şi priorităţilor pentru agricultură şi zonele rurale din fiecare stat membru UE. Aceste recomandări abordează obiectivele economice, de mediu şi sociale specifice viitoarei PAC şi, în special, ambiţia şi obiectivele în materie de biodiversitate şi ale Strategiei ”De la fermă la consumator”. Comisia invită România ca, în Planul său strategic cu privire la PAC, să stabilească valori naţionale explicite pentru obiectivele Pactului verde, luând în considerare situaţia sa specifică, venind şi cu o serie de recomandări. Iată care sunt, în mare, acestea.

 Pași esențiali pentru securitatea alimentară

 1. Îmbunătăţirea viabilităţii fermelor cu venituri mai mici, în special a celor de dimensiuni reduse, cu potenţial de dezvoltare mai mare, printr-o distribuţie mai direcţionată, mai corectă şi mai eficientă a plăţilor directe, în principal prin aplicarea sprijinului redistributiv complementar pentru durabilitate.2. Reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv schimbările climatice, prin susţinerea practicilor de management agricol durabil, utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţii în noi tehnologii, împăduriri, precum şi activităţi de informare, instruire şi consiliere cu privire la cele mai bune practici agricole.3. Încurajarea diversificării producţiei agricole, prin facilitarea accesului pe pieţele de produse cu valoare adăugată ridicată şi pentru a creşte producţia de culturi proteice, în vederea creării de noi lanţuri valorice şi a optimizării oportunităţilor comerciale.4. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric, în special prin acordarea de sprijin pentru înfiinţarea de organizaţii de producători în cadrul măsurilor PAC.

 

26

 Protecţia mediului şi acţiuni climatice

 5. Îmbunătăţirea gestionării nutrienţilor, precum şi a protecţiei solului şi managementul apei, prin susţinerea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai diverse ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investiţiilor în adăposturile de animale.6. Prezența şi conservarea elementelor peisagistice şi introducerea lor în zonele în care acestea lipsesc şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor agricole şi forestiere.7. Asigurarea de stimulente adecvate pentru întreţinerea şi conversia la agricultura ecologică.8. Menţinerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră şi amoniac din agricultură prin sprijinirea practicilor şi sistemelor agricole adecvate (agricultura de precizie).

 Un mediu socio-economic propice în mediul rural

 9. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind riscul şi utilizarea pesticidelor prin susţinerea utilizării reduse a pesticidelor şi asigurarea implementării complete a managementului integrat al dăunătorilor.10. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind substanţele antimicrobiene. Chiar dacă vânzările de antimicrobiene sunt sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării lor în agricultură.11. Îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a biosecurităţii fermelor, în special în cele de porci, prin practici de management al animalelor, investiţii, instruiri şi servicii de consiliere.12. Reducerea decalajului economic şi social dintre zonele urbane şi rurale, scăderea sărăciei în zonele rurale, cu o atenţie specifică acordată grupurilor vulnerabile, şi încetinirea procesului de depopulare rurală. Cum? Prin investiţii în infrastructura rurală, servicii, capital uman şi activităţi neagricole, procesarea primară şi secundară a produselor agricole şi antreprenoriatul social, care au potenţialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei.13. Tinerii să aibă acces facil la finanţare şi teren, pentru instalarea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural.

27

 Inovare şi digitalizare

 14. Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Pactul verde al UE cu privire la internetul de mare viteză prin sprijinirea conectivităţii, din surse de finanţare complementare, în vederea accelerării competenţelor digitale din zonele rurale.15. Investiţia într-un AKIS funcţional pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale şi a sprijini co-crearea de soluţii inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învăţare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii pentru fermieri. Un AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoştinţe pentru a consolida impactul finanţării UE şi naţionale pentru cercetare şi inovare.

Click AICI și vezi care sunt cele 9 obiective de bază ale noii PAC și cum pot fi ele atinse!

ȚARA FERMELOR DE SUBZISTENŢĂUn sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat este o provocare pentru România din cauza structurii sale agricole extrem de polarizate, susţine Comisia. „În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme din ultimii zece ani, România continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Cu toate acestea, doar un sfert primesc plăţi directe. Majoritatea sunt ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă care produc în principal pentru consumul propriu. Sunt slab echipate şi nu sunt orientate spre piaţă. La polul opus, doar o mică parte din exploataţii sunt de dimensiuni mari, competitive şi orientate spre piaţă”, se precizează raportul CE.

un articol de LIVIU GORDEA

Investitiile in agricultura - o solutie pe timp de pandemie, Agroromania.ro, 12 Feb. 2021

28

Criza generata de pandemia de Covid-19 a facut ca activitatea multor sectoare economice sa fie grav afectata, numeroase companii fiind nevoite sa-si reduca din activitate sau chiar sa o sisteze temporar. La randul sau, sectorul agricol, furnizor in mare parte pentru domeniul HoReCa, pe de-o parte, dar si activitatile multor intreprinzatori particulari au fost serios afectate. 

Daca esti un intreprinzator intr-un sector afectat de pandemie sau doresti sa-ti reorientezi activitatea, este bine sa ai in vedere oricand o investitie in domeniul agricol. Fie ca te gandesti la o afacere pe termen scurt, mediu sau lung, daca ai un teren agricol pe care il poti valorifica sau bani pe care ii poti folosi in acest scop, o investitie in agricultura iti poate aduce satisfactii. 

Mai mult, in cazul anumitor investitii nu este nevoie de costuri initiale foarte mari, sau de un teren pe care sa il detii. De exemplu, pentru a demara o afacere in legumicultura nu este nevoie de un solariu inca de la bun inceput, aceasta poate fi inceputa si intr-o gradina unde exista cateva spatii inchise si protejate.

Faptul ca ai la dispozitie o gama variata de posibilitati din care poti alege demararea unei investitii in agricultura reprezinta un atu important, deoarece criza generata de pandemia de Coronavirus a determinat multi consumatori sa se reorienteze spre consumul de produse interne, pentru a sprijini economia locala, micii intreprinzatori si pentru a reduce din dependenta de produse din import. 

Investitiile in agricultura in 2021

Chiar daca la nivelul Uniunii Europene a fost stabilit inca din primavara anului 2020 un plan de redresare menit sa reduca la minim impactul negativ al pandemiei asupra economiei statelor membre, in sensul instituirii unui fond care sa atenueze efectele crizei, implementarea acestor masuri depinde in mare masura de normele de aplicare specifice fiecarei tari in parte. Pe termen scurt si mediu, implementarea acestora va avea de parcurs anumite etape legislative.

 Daca ai nevoie de finantare pentru a face o investitie in agricultura, poti apela la o solutie rapida, cu preaprobare online, de la o institutie nebancara din Romania. Se stie ca pentru un business sezonier cum este unul din domeniul agricol e nevoie de investitii consistente de capital la inceputul sezonului, si mai mult, o afacere de acest tip are o nevoie constanta de finantare, indiferent daca e la inceput de drum sau isi contureaza o strategie pe termen lung.

29

Credite din domeniul agricol

Creditele pentru domeniul agricol pot acoperi o paleta larga de utilizari, de la cele aferente investitiilor de dezvoltare, a achizitionarii unui teren sau pentru a acoperi capitalul de lucru. Indiferent daca e nevoie de achizitia unui teren agricol, a utilajelor necesare sau orice alt tip de investitii importante, un credit rapid cu aprobare online pentru agricultura iti ofera o solutie de finantare pe termen scurt si mediu, pe care o poti accesa cu usurinta.

Cum poti accesa un credit rapid pentru agricultura

Daca ai o forma de autorizare de tip SRL, S.A., P.F.A, II sau IF, cu cel putin trei luni de activitate economica inregistrata, ai nevoie doar de un pachet minim de documente pentru a accesa un credit SupeRRapid in domeniul agricol:

Actele ce confirma desfasurarea activitatii; Buletin de identitate al imprumutatului si al fidejusorului; Alte documente, in caz de necesitate.

Cum obtii creditul de finantare

Creditul pentru afaceri il poti obtine rapid, in trei pasi simpli:

1. Faci cerere online, adica completezi cererea de preaprobare online;2. Prezinti actele, adica vizitezi agentia dupa preaprobare;

3. Primesti banii direct in contul bancar.

Destinatii posibile ale creditului .Poti folosi creditul obtinut pentru mai multe destinatii:

Credite pentru investitii: 

achizitii auto sau imobile;  achizitia de utilaje, animale, terenuri, hale, depozite sau sisteme de

irigatii; orice tip de constructii (sere, solar, grajduri, magazii pentru

depozitare); refinantari de credite de investitii de la alte institutii.

30

Credite pentru capital de lucru:

plati furnizori sau pentru suplinirea stocurilor de marfa; pentru seminte, ingrasaminte, ierbicide, fungicide; plati de salarii sau taxe la stat; refinantari credite de capital de lucru de la alte institutii.

Credit rapid cu destinatie mixta: Poti primi oricand, la fel de rapid, un tip de credit cu destinatie dubla, care reprezinta orice combinatie a unui credit de investitii cu a unuia pentru capitalul de lucru.

Sumele de care poti beneficia

In general, sumele pe care institutiile nebancare din Romania le ofera pentru un credit in agricultura sunt cuprinse intre 2000 si 700.000 lei. 

Pentru a beneficia de un Credit SupeRRapid de afaceri, cu pre-aprobare instanta online si fara garantii, primesti raspunsul pe loc pentru sumele ce ajung la maxim 70.000 lei. In plus, aceste sume sunt de obicei personalizate in functie de nevoi. 

Beneficii ale unui credit SupeRRapid

Pentru sumele de pana la 70.000 lei primesti raspunsul rapid, cu preaprobare instanta online; 

ai nevoie de un pachet minim de acte si nu este nevoie de garantii; termenul de rambursare este de 60 de luni; graficul de rambursare e flexibil de rambursare si dobanda fixa; beneficiezi de o perioada de gratie de 3-8 luni; nu este nevoie de avans pentru sumele solicitate.

Returnarea sumelor se face la fel de simplu, fie online prin Internet Banking, fie in numerar prin virament bancar. Principalul avantaj al acestor forme de creditare il reprezinta graficul de rambursare flexibil, tinand cont de caracterul sezonier al afacerii tale.

 Indiferent daca ai nevoie de un credit pentru acoperirea capitalului de lucru sau pentru investitii, solutiile de finantare oferite de institutiile nebancare din Romania sunt optiuni avantajoase, rapide si la indemana pentru afacerea pe care doresti sa o demarezi in sectorul agricol. 

ALTELE

31

Bani pentru irigații, infrastructura de desecare-drenaj și lucrări de combatere a eroziunii solului. 1.000 de miliarde de euro pentru Green Deal, 12 februarie 2021, Ionel Vaduva O nouă resursă de bani pentru irigații și rolul Green Deal în sustenabilitatea managementului apei și solului.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat joi, 11 februarie 2021, în cadrul Congresului Internaţional Anual „De la fermieri pentru fermieri’”, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă o reală o oportunitate de finanțare pentru lucrările de irigații, infrastructura de desecare drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului și prevenirea deşertificării.

„Trebuie să ne gândim responsabil ce vom face peste 5 ani, peste 10 ani, peste 15 ani şi de aceea eu am propus anul trecut şi colegilor mei din Guvern să discutăm nu doar despre irigaţii. Am lansat acel concept privind o strategie de gestionare a apei pentru că nu ştim ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung.

Am propus ca în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că eu am considerat că este o oportunitate să ai nişte bani foarte mulţi, să îi investim în această infrastructură, fie că o numim de irigaţii, că o numim infrastructură de desecare drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, fie prevenirea deşertificării. Sunt zone în ţară unde deşertificarea este o realitate”, a afirmat Oros în cadrul evenimentului citat.

În plus, în contextul managementului eficient al resurselor de apă, ministrul de resort a mai adăugat că trebuie găsite soluţii în ceea ce priveşte colectarea fiecărei resurse de apă.

„Toate aceste lucrări complexe nu trebuie să fie neapărat doar în responsabilitatea Ministerului Agriculturii. Sunt şi alte ministere, cum ar fi Ministerul Mediului, care gestionează apa, apa potabilă şi apa menajeră, apele reziduale. Deci, într-un concept zic eu integrat, tot ceea ce înseamnă administraţie, dar şi actorii care utilizează apa – trebuie să avem o gândire pe termen lung, cum reuşim să colectăm fiecare resursă de apă pe care o avem, începând de sus de la zăpada care se topeşte.

Nu trebuie să inventăm roata. Lucrul acesta se întâmplă în alte ţări care au avut dintotdeauna o problemă cu apa şi, fiind nevoiţi, au găsit soluţii. De aceea eu sunt convins că şi noi avem şansa să găsim soluţii pentru că vor fi

32

nevoi. Anul trecut am simţit acest lucru”, a continuat oficialul guvernamental.

„O agricultură mai responsabilă”

Același ministru al Agriculturii a mai vorbit și despre viziunea sa cu privire la Pactul Verde European sau Green Deal. Adrian Oros este de părere că acest nou concept, care își va lăsa amprenta multianuală asupra mai multor sectoare economice europene, reprezintă viziunea sustenabilă asupra unei agriculturi mai responsabile, în care actorii implicați utilizează eficient și durabil două resurse vitale, și anume apa şi solul.

Oros recunoaște totodată că provocarea de a integra nevoile agriculturii româneşti în „Green Deal” rămâne.

Tot el spune că acest concept reprezintă soluția în managementul resurselor naturale – apa și solul.

„Provocarea rămâne cum integrăm nevoile noastre, ale agriculturii româneşti în acest «Green Deal»? Pentru că fiecare ştie ce nevoi are în domeniul lui, la el acasă… De când a apărut acest concept «Green Deal» – şi de când am început să dialoghez cu colegii mei din minister, cu agricultorii, cu cei din industria alimentară, am început să simplific în mintea mea ce ar trebui să însemne acest «Green Deal», ce se doreşte prin acest «Green Deal».

Mi-am făcut aşa, o definiţie simplă. Eu cred că este vorba despre o agricultură mai responsabilă în care utilizăm două resurse vitale pe care le-am moştenit: apa şi solul. Trebuie să le lăsăm cât mai puţin afectate de ceea ce facem noi, dar, în acelaşi timp, să producem alimente mai sănătoase pentru consumator, la preţuri decente, dar fără să afectăm viabilitatea fermierului”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Adrian Oros a precizat că noul concept de Pact Verde European este o necesitate „la a opri efectele nefaste ale schimbărilor climatice”.

„Trebuie să ne gândim şi la consumator, şi la ceea ce se întâmplă cu aceste două resurse, dar trebuie să ne gândim şi la actorul principal, la fermier – şi nu va fi foarte uşor să găsim echilibru decât printr-un dialog foarte responsabil şi pe nişte analize foarte pertinente. Trebuie să recunoaştem, de asemenea, că încă agricultura românească nu este consolidată şi noi pornim acest Program Naţional Strategic cu un handicap în unele domenii faţă de alte ţări, chiar dacă, după 2007 mai ales, s-au întâmplat lucruri extraordinare în unele domenii de activitate în agricultură.

33

Mai avem zone unde este mult de lucru. (…) Acest «Green Deal» a venit probabil ca o necesitate la a opri efectele nefaste ale schimbărilor climatice, la a diminua schimbările climatice. Noi, anul trecut, am simţit într-o anumită zonă a ţării, una din consecinţele nefaste ale schimbărilor climatice şi anume seceta”, a conchis Oros.

1.000 de miliarde pentru un deceniu

Uniunea Europeană va mobiliza 1.000 de miliarde de euro pentru investiții în următorii 10 ani. Miza este dezvoltarea unei economii neutre din punct de vedere climatic

Atmosfera continuă să se încălzească, iar clima se modifică simțitor, din ce în ce mai mult, de la un an la altul. Dintr-un total de opt milioane de specii de plante și animale de pe planetă, pierderea a cel puțin un milion reprezintă aproape o realitate. Pădurile și oceanele sunt tot mai poluate și devastate. Pentru a găsi soluții la această amenințare, Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere, una care să transforme blocul comunitar european (UE27) într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Asta va permite ca, până în 2050, membrii Uniunii Europene să nu mai genereze gaze cu efect de seră, să aibă o creștere economică decuplată de utilizarea resurselor, iar nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă. Pactul verde european este, în fapt, foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă. Acest lucru va deveni realitate transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică, dar și asigurându-ne că tranziția este justă și incluzivă pentru toți europenii.

34

35

Reacția senatorului George Scarlat: ”Este o minciună ceea ce spune domnul Mătieș, o dezinformare!” Ramona Dascălu - 12 februarie 2021

36

Președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din cadrul Senatului, George Scarlat, îl acuză de dezinformare pe senatorul Călin Mătieș! După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat vineri, 12 februarie, o postare a lui Călin Mătieș, în care a dezvăluit faptul că George Scarlat i-ar fi numit pe țăranii români evazioniști, venim acum și cu poziția lui George Scarlat vizavi de acuzele care i se aduc.

”Este o minciună ceea ce spune domnul senator Mătieș, o dezinformare și o chestie ieftină, politică. Eu îl consider însă în continuare ca unul dintre cei care produc ceva pentru România și din punctul ăsta de vedere îl respect, dar ca om politic nu-l respect pentru că nu are cuvânt (…). Nu m-am referit la nimeni că nu plătește TVA, nici măcar nu a fost vorba de așa ceva, pot confirma lucrul ăsta și ceilalți care au fost prezenți (…). Am avut într-adevăr o discuție la rugămintea colegilor crescători de porci din rasele Bazna și Mangalița, cunoscându-mă încă de când eram în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și mai apoi ca și secretar de stat pe zootehnie, pentru că încercăm să continuăm programul și să fie bugetat”, a declarat George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Senatorul George Scarlat a dorit să clarifice câteva lucruri și în ceea ce privește Ordinul nr.24/29 ianuarie, care limitează la 5 numărul de capete de porci care pot fi crescuți într-o gospodărie. ”Vizavi de ordinul 24, acesta vine să clarifice foarte bine lucrurile în sectorul creșterii porcilor, care din păcate este foarte afectat de condițiile de piață, prețurile fiind în cădere liberă, și în același timp și de pesta porcină africană. Ordinul 24 se referă la două categorii de porci în România, așa cum sunt în toate statele membre ale Uniunii Europene și anume, crescători de porci mici, ferme de subzistență, care cresc porci pentru consum familial, în limita a 5 capete de porci, nu de porci la îngrășat, deci pot face reproducție și susțin să se facă reproducție în gospodăria populației, sunt unul dintre susținători, ca să înțeleagă și domnul Mătieș și toți ceilalți (…). Este momentul ca cel care își introduce în exploatație până la 5 porci să-i crească și să-i consume el cu familia lui, nu

37

are voie să-i vândă pentru că nu este autorizat, deci dacă nu ești autorizat pentru activitatea respectivă, nu poți să faci venit, nu ai voie”, a spus George Scarlat.

Președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat a subliniat faptul că acest ordin vine să îi scoată din joc pe samsari, care reprezintă de altfel principalul vector de transmitere a pestei porcine africane. ”Trebuie să reglementăm partea asta de mișcare a efectivelor de animale, care îi privește în special pe samsari, deci samsarii de animale, nu pe țăranul care își gospodărește porcul, care cresc de ordinul zecilor de capete și îi vând pe piață neagră (…). Deci, sunt două categorii de crescători de porci în România, cei care doresc și au dreptul să crească porci în gospodăria populației, respectând niște condiții minime, obligatorii, de biosecuritate, impuse de ordinul ANSVSA și a doua categorie, adică exploatațiile comerciale, care vor face comerț, activitatea economică din creșterea porcului și care vor trebui să fie autorizați sanitar veterinar și nu înregistrați, ca la prima categorie. Este foarte clar, prima categorie se înregistrează la doctorul veterinar, iar cei din a doua categorie se autorizează, și dacă are doi porci sau 10.000 de porci, pe care vrea să-i vândă, trebuie să fie autorizat pentru că așa este corect și așa este sănătos. Este primul pas spre a scoate în afară toată partea gri, cea a samsarilor, care merg și cumpără porci dintr-o parte și îi duc în altă parte. Cu acest ordin, vom salva gospodăriile țăranilor, nu le vom îngropa. De ce? Pentru că le vom impune anumite măsuri minime prin care își vor salva gospodăria că altfel pesta porcină nu va ierta pe nimeni.”, a explicat acesta.

George Scarlat a ținut să lămurească și subiectul fiscalității, acesta fiind acuzat de Călin Mătieș că i-a numit pe țăranii români evazioniști. ”Cu privire la fiscalitate nici nu a existat vreo discuție, e doar o închipuire a domnului Mătieș. Nu este o problemă legată de fiscalitate, eu spun foarte clar că pentru gospodăria țărănească îmi doresc să umblăm la Codul Fiscal ca până la 15.000 de euro să nu fie fiscalizați cu absolut nimic, o să fac inițiativă legislativă în acest sens, să te ajute statul ca și fermă de subzistență ca să nu fii fiscalizat și doar de la 15.000 de euro în sus, deci este un prag calculat în baza ajutoarelor sociale care se iau în cursul unui an de o familie medie din mediul rural. Deci, să nu mai fie pe bugetul de stat, să muncească el acolo și să se susțină el cu familia lui și să nu fie impozitat, dar de la acest prag în sus trebuie să intrăm pe o formă organizată, nu neapărat fiscal ci din punct de vedere că nu sunt date pentru că PFA-urile, SRL-urile, ÎI-urile, asociațiile familiale le poți avea într-o bază de date, știi cu cine stai de vorbă”, a menționat acesta.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a

38

sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Adrian Chesnoiu: „Nici de fermierii români nu le pasă!” februarie 12, 2021 agrimanet

NICI DE FERMIERII ROMÂNI NU LE PASĂ!

În stilul care i-a consacrat, guvernanții continuă să sfideze munca fermierilor. A celor a căror activitate se reflectă direct în echilibrul economic și bunăstarea românilor.

Solicit URGENT, ca o primă măsură, susținerea fermierilor prin acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară, anunțate de ministrul Oros în campania electorală!

PRIMUL PAS PENTRU REPUNEREA AGRICULTURII PRINTRE DOMENIILE PRIORITARE, de siguranță națională!

Nu ne vorbește premierul Cîțu de relansarea economiei prin stimularea sau susținerea agriculturii, unul din domeniile cu potențial real de revigorare și stabilizare economică.

Dovada ineficienței măsurilor guvernelor (…) pentru relansarea economică: balanța comercială are un deficit de 18,4 miliarde de euro, un record istoric absolut al diferenței dintre exporturi și importuri, mai mare cu 1,1 miliarde de euro în 2020, față de 2019.

39

Grav este că mai mult de jumătate din creșterea deficitului comercial provine din comerțul cu produse agroalimentare. România, o țară care are potențial agricol care să îi asigure independență față de importuri, a fost abandonată (…).

Declarație dată de domnul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, pe pagina sa de socilaizare

Asociaţia Forţa Fermierilor pregăteşte acţiuni de pichetare a Ministerului Agriculturii G.U., Miscellanea / 12 februarie Asociaţia Forţa Fermierilor demarează discuţiile interne pentru autorizarea unor acţiuni de pichetare a Ministerului Agriculturii, considerând că proiectul Legii bugetului de stat, pus în dezbatere publică, nu prevede sumele necesare pentru plata despăgubirilor de secetă aferente culturilor de primăvară ale anului 2020, informează Agerpres.

"Asociaţia Forţa Fermierilor a luat act cu revoltă de propunerea de buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru 2021. Considerăm, cu îndreptăţită nemulţumire, că proiectul Legii Bugetului de Stat, pus în dezbatere publică, nu prevede sumele necesare pentru plata despăgubirilor de secetă aferente culturilor de primăvară ale anului 2020.", se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că o mare parte din fermierii României se vor afla, astfel, în imposibilitatea de a-şi finanţa lucrările agricole ale acestui an, ceea ce va însemna "falimente în lanţ şi zeci de mii de familii ce vor rămâne pe drumuri."

"Este inadmisibil ca responsabilii din Ministerul Agriculturii să nu fi fost în stare să explice, cu argumente, la nivelul Guvernului, că despăgubirile de secetă înseamnă o investiţie în creşterea economică a acestui an şi nicidecum o "pomană" de la buget. Suntem consternaţi de lipsa de combativitate a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, în a susţine interesele fermierilor români şi a obţine alocări bugetare pentru a pune agricultura în ofensivă în 2021", se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii asociaţiei au constatat, de asemenea, "reducerea brutală de sume alocate programelor de sprijinire a producătorilor agricoli."

"O reducere cu 50% a acestui buget înseamnă că jumătate dintre fermieri nu vor supravieţui economic acestui an. Dur dar adevărat. Prin această construcţie strâmbă de buget pentru Agricultură, securitatea alimentară a

40

României este pusă în pericol, iar satul românesc ajunge, la propriu, în pericol de dispariţie", potrivit asociaţiei.

Astfel, în cursul zilei de vineri, 12 februarie 2021, vor avea ultimele discuţii interne, în cadrul Asociaţiei Forţa Fermierilor, pentru începerea acţiunilor de autorizare a pichetării Ministerului Agriculturii pe termen nelimitat, până la revenirea la alocări bugetare care să îl sprijine pe producătorul agricol să treacă cu bine de acest an, transmite Agerpres.

"Protestul nostru public se va desfăşura cu respectarea strictă a tuturor normelor legale în vigoare. Fermierii au dreptul să îşi apere agoniseala prin manifestarea publică a dezacordului faţă de tratamentul la care este supus de către decidenţii din Ministerul Agriculturii. Acest drept este garantat de Constituţie şi protejat de legi naţionale şi europene. Îi invităm pe toţi fermierii din România să ni se alăture şi asigurăm autorităţile publice centrale că suntem pregătiţi pentru dialog, pentru a ajunge la o soluţie rezonabilă, care să pună agricultura în ofensivă în 2021", se mai precizează în comunicat.

Asociaţia Forţa Fermierilor este o organizaţie profesională recunoscută legal, înfiinţată în luna octombrie 2020, care militează pentru drepturile şi interesele legitime ale sectorului agroalimentar din România. Asociaţia îşi propune să obţină o voce unitară a fermierilor din România, indiferent de domeniul de activitate şi de mărimea fermei. Membrii Asociaţiei Forţa Fermierilor sunt fermieri activi, dinamici, de toate vârstele, din toate regiunile ţării, atât din sectorul vegetal cât şi zootehnic. Obiectivele pe termen scurt ale Asociaţiei Forţa Fermierilor în dialogul cu autorităţile publice centrale sunt: acordarea despăgubirilor de secetă şi transparentizarea consultărilor MADR cu mediul asociativ prin transmiterea în direct, integral, a tuturor discuţiilor, pe pagina de Facebook a MADR.

Pro Agro cere urgent modificarea schemelor de ajutor de stat A.N.T. si S.C.Z.,meatmilk, 12 februarie 2021

În contextul programelor de susținere a vacii de carne și a vacii de lapte, schemele de ajutor de stat A.N.T. și S.C.Z., la cererea membrilor Federației Naționale PRO AGRO cu activități de creștere a bovinelor, considerăm că se impune ca situația de facto referitoare la numărul de bovine să fie actualizată cât mai urgent.

În fapt, prin raportarea la cifrele istorice (2013) nu se reușește altceva decât subvenționarea unui mare număr de fermieri fără ca aceștia să se mai califice.

41

Pentru a avea o dimensiune asupra ajutoarelor primite fără temei, facem mențiunea că în anul 2020 în programul A.N.T. 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condițiile.

Este evident că în contextul pandemiei Covid-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă, și nu susținând ferme care nu mai sunt eligibile.

Pe lângă organizațiile membre ale Federației PRO AGRO: Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRO și Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România, s-au alăturat demersului nostru și alte organizații relevante pentru întregul sector: Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România dar și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Schemele de Ajutor de stat: A.N.T. si S.C.Z.

Prin aceste propuneri se doreste stimularea fermierilor care produc cu adevarat pentru piata, cat si performanta, avand in vedere situatia dificila a bugetului national si a balantei comer-ciale.

Observatii privind A.N.T. 8 (carne) — anul 2020

Trebuie eliminate de la plata cele 22.060 ferme care insumeaza 176.184 de capete bovine. Aceste ferme nu mai au nici un animal in exploatare si reprezinta 13,7 % din totalul de bovine eligibile. Raportarea trebuie sa se faca la efectivul din 15.06.2020.

Observatii privind A.N.T. 7 (lapte) — anul 2020 Federația Națională PRO AGRO

Trebuie eliminate de la plata fermele care nu mai detin bovine si care fizic nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 ferme). Raportarea trebuie sa se faca la efectivul din 15.06.2020.

Observatii privind A.N.T. 8 (carne) — anul 2021

Fermele care nu detin nici un animal nu mai pot fi eligibile pentru aceasta schema de Ajutor de stat. Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: – 5 Euro / cap A.N.T. 8 (pentru efectivul eligibil ramas), restul sumelor trebuie sa fie redirectionate pentru despagubiri Covid pe cap (schema vaca de carne & vaca de lapte). Fermele trebuie sa respecte urmatoarele conditii: sa detina

42

minim 5 capete, varsta minima a bovinelor sa fie de 6 luni, bovinele sa fi stat 6 luni pe exploatatia beneficiarului.

Observatii privind A.N.T. 7 (lapte) — anul 2021

Fermele care nu detin nici un animal nu mai pot fi eligibile pentru aceasta schema de Ajutor de stat. Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: – 1,5 Euro / tona de lapte A.N.T. 7, restul sumelor trebuie sa fie relocate pentru despagubiri Covid per tona de lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie sa respecte urmatoarele conditii: trebuie sa faca dovada cu documente ca au comercializat laptele pentru care solicita acest ajutor de stat.

Observatii privind S.C.Z. 2021 — 2022 — Bovine de carne

Vor ramane eligibile doar vacile rasa pura si vacile metise F2/F3 cu rasa pura si taurii rasa pura. Efectivul minim eligibil va fi de 10 capete, respective eliminarea plafonului maxim.

Economiile care raman de la alte masuri/scheme de ajutot vor fi directionate catre bugetul SCZ bovine de carne.

Observatii privind S.C.Z. 2021 — 2022 — Bovine de lapte

Se vor pastra conditiile de eligibilitate cu mentiunea ca se va elimina limita maxima de capete eligibile. Astfel, nu va mai exista plafonarea la 250 capete eligibile per ferma.

Observatii privind Schemele de ajutor Covid pentru vaca de carne si vaca de lapte

Ca urmare a reducerii alocarii pentru A.N.T. 7 si A.N.T. 8 se va realiza o economie estimata la 350 milioane RON (suma provenita de la A.N.T. 8) si respectiv 82 milioane RON (suma provenita de la A.N.T. 7). Propunem sa existe un Ajutor Covid specific sectorului vaca de carne si o schema de ajutor specifica sectorului vaca de lapte. Astfel, schema sectorului vaca de lapte va cumula parte din economiile rezultate de la A.N.T. 8 si integral economiile de la A.N.T. 7.

Președinte PRO AGRO – Ionel ARION

Pro Agro iși umflă mușchii să-și justifice activitatea, februarie 12, 2021 agrimanet

43

Pro Agro iși umflă mușchii… Dar doar pentru a-și justifica activitatea în fața membrilor, opinia noastră.

1. Păi vrea data de referință la 15 iunie 2020! Păi la momentul la care se negocia data de referință la Comisia Europeană unde erau? Au tăcut mâlc! După război…

2. “Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: cinci euro/cap ANT 8”. Totul frumos până aici, dar măsura covid până în 7000 de euro e din bani de la UE , doar cei cu peste 90 de vaci primesc ajutor de la bugetul național. Și așa înțelegem de fapt ce vor ei … hai să luăm de la fermierul cu 5 – 10 vaci … și să dăm banii la cei cu peste 90 de capete, adică ei.

Lăudabilă acțiunea de a elimina de la plată „fermele” care nu mai deţin animale, toți vrem asta, dar până acum nu ați știut de ele?!

Redăm comunicarea Pro Agro mai jos:

„În contextul programelor de susţinere a vacii de carne şi a vacii de lapte, schemele de ajutor de stat A.N.T. (Ajutorul Naţional Tranzitoriu, n.r.) şi S.C.Z. (Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, n.r.), la cererea membrilor Federaţiei Naţionale Pro Agro cu activităţi de creştere a bovinelor, considerăm că se impune ca situaţia de facto referitoare la numărul de bovine să fie actualizată cât mai urgent. În fapt, prin raportarea la cifrele istorice nu se reuşeşte altceva decât subvenţionarea unui mare număr de fermieri fără ca aceştia să se mai califice. Pentru a avea o dimensiune asupra ajutoarelor primite fără temei, facem menţiunea că, în anul 2020, în programul A.N.T. 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condiţiile. Este evident că, în contextul pandemiei Covid-19, aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă, şi nu susţinând ferme care nu mai sunt eligibile”, se menţionează într-un comunicat al organizaţiei, transmis vineri AGERPRES.

44

Reprezentanţii Pro Agro susţin că trebuie eliminate de la plată fermele care nu mai deţin bovine şi care, fizic, nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 de ferme), iar raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.

“Fermele care nu deţin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de Ajutor de stat. Bugetul total al A.N.T. 8 se va distribui astfel: cinci euro/cap A.N.T. 8 (pentru efectivul eligibil rămas), restul sumelor trebuie să fie redirecţionate pentru despăgubiri Covid pe cap (schema vacă de carne & vacă de lapte). Fermele trebuie să respecte următoarele condiţii: să deţină minimum cinci capete, vârsta minimă a bovinelor să fie de şase luni, bovinele să fi stat şase luni pe exploataţia beneficiarului”.

La solicitarea Federaţiei Pro Agro şi a organizaţiilor membre (Asociaţia Aberdeen Angus România, Asociaţia Crescătorilor de Vaci HolsteinRO şi Federaţia Naţională a Crescătorilor de Bovine din România), s-au alăturat şi Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească tip Simmental, Asociaţia Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Modificări la contractele de arendă. Decizia este în mâinile parlamentarilor, 12 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Fermierii români așteaptă de multă vreme o nouă lege a arendei sau, mai precis, modificări la codul civil care să vină în sprijinul lor. Printre cele mai urgente cerințe ale agricultorilor se află modificarea perioadei minime de încheiere a contractului de arendă, dar și permiterea schimburilor între fermieri, astfel încât să se poată realiza o comasare a terenurilor. Aceste schimbări se află acum în mâinile parlamentarilor, care trebuie să avizeze modificările, pentru ca acestea să poată fi transpuse în practică.

”Legea arendei a fost un subiect foarte mult discutat în spațiul public destina celor care au interese în agricultura românească și evident că acesta nu putea rămâne fără o decizie și o implicare a factorului decident din perspectivă legislativă, și aici mă refer în special la Comisia de Agricultură din Camera

45

Deputaților. Există un act normativ care se află în avizare în momentul de față și în eliberarea raportului de către comisia juridică din Camera Deputaților”, a precizat președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, în cadrul congresului anual APPR ”De la fermieri pentru fermieri”.

Potrivit lui Chesnoiu, perioada minimă pentru contractul de arendă stipulată în actul normativ este de 7 ani de zile.

”Acest act normativ vizează modificările necesare la Codul civil, pentru că știm cu toții că România a avut o lege a arendei care a fost abrogată prin adoptarea codului civil din 2009. Actul normativ vizează, evident, legiferarea și reglementarea din perspectivă legislativă a unor probleme cu care fermierii se confruntă. Mă refer aici la introducerea unei perioade minime de încheiere a contractului de arendă de 7 ani de zile, astfel încât să ai o predictibilitate atunci când închei un contract de arendare. Știm foarte bine câte eforturi fac fermierii pentru creșterea bonității solului respectiv și aducerea lui la standarde de performanță și de productivitate foarte înalte. Astfel, trebuie să ai și din perspectivă juridică o protecție a ta ca și arendaș.

Evident, această modificare a codului civil prevede și posibilitatea subarendării, adică acel schimb între doi fermieri. Există situații în care într-o solă completă de 100 hectare, se intercalează un fermier care are 3-5 hectare și îl împiedică pe celălalt să lucreze firesc întreaga suprafață. Modificarea prevede această posibilitate a schimburilor între fermieri”, a explicat fostul șef AFIR.

Chesnoiu a mai precizat că va pune pe ordinea de zi a Comisiei încă o modificare mult așteptată de fermieri, care privește legea 138/2004, privind îmbunătățirile funciare. Prin modificarea propusă de Adrian Chesnoiu, fermierii vor avea dreptul să poată trece cu infrastructura secundară de irigații pe terenul proprietate privată al altcuiva.

”Se introduc câteva schimbări și pentru acordarea anumitor facilități sau excepții pentru cei care lucrează în domenii strategice, astfel încât să poată să acționeze în acest sens. Vă anunț în premieră că săptămâna viitoare voi pune pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Agricultură modificarea articolului 34 din legea 138 a îmbunătățirilor funciare, pentru că știu că este de asemenea un subiect de mare interes pentru fermieri, mai ales pentru cei care vor să facă performanță, vor să îmbunătățească situația sistemelor secundare de irigații și de foarte multe ori se lovesc de elementele protectoare ale dreptului de proprietate. Atunci, prin lege, trebuie să le oferim posibilitatea fermierilor, federațiilor sau organizațiilor să poată trece cu infrastructura de irigații secundară peste terenul proprietate privată,

46

folosindu-se de un drept de superficie și de uz bazat pe principiul utilității publice”, a mai subliniat Chesnoiu.

În prezent, articolul 34 din legea 138 are următorul cuprins:

(1) Agenția, organizațiile și federațiile pot dobândi, în condițiile legii, un drept de servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din motive tehnice și economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren, potrivit legii.

(2) Reprezentanții Agenției, organizațiilor și federațiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de urgență, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecțiuni, înlăturării urmărilor unor dezastre și aplicării de măsuri de protecție a mediului înconjurător.

(3) Proprietarii de teren vor fi despăgubiți, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor lor, în cazurile menționate la alin. (1) și (2).

C.E.: În 2021, PIB-ul României va crește cu 3,8 %, meatmilk , 12 februarie 2021

Conform comunicatului Comisiei Europene transmis redacției Meat.Milk, potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit previziunilor, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.

În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

47

Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.

Creșterea economică este așteptată să se redreseze pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului se atenuează

Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022. 

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021. Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică.

Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ.

Perspectiva inflației se menține la cote moderate

Previziunile estimează că inflația în zona euro va crește de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3 % în 2022. Previziunile privind inflația pentru zona euro și pentru UE au crescut ușor pentru 2021 în comparație cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată. Se preconizează că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra prețurilor.

În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce privește inflația energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum și de impactul cererii în creștere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se

48

ajustează și efectele de bază scad, se preconizează că inflația se va reduce din nou. 

Există în continuare un grad ridicat de incertitudine și riscuri semnificative

Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune. 

În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

Declarațiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Previziunile de astăzi oferă o speranță reală într-o perioadă de mare incertitudine pentru noi toți. Relansarea solidă preconizată a creșterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depășim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esențial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ și creșterea inegalităților.

Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecințele socioeconomice mai ample. Pachetul nostru de redresare va contribui în mare măsură la sprijinirea redresării, susținută de introducerea vaccinării și de o posibilă creștere a cererii la nivel mondial.”

49

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: “Europenii trec printr-o perioadă dificilă. Pandemia încă persistă, iar consecințele sociale și economice ale acesteia sunt cu atât mai evidente. O iarnă dificilă, dar se vede, în sfârșit, lumina de la capătul tunelului. Pe măsură ce tot mai multe persoane vor fi vaccinate în lunile următoare, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului ar trebui să permită o revenire mai puternică pe parcursul primăverii și al verii.

Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 – mai devreme decât se preconizase anterior – deși producția pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în același ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 și de situația epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecțiile de astăzi.”

Context

Previziunile economice din iarna anului 2021 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2020, care au fost prezentate în noiembrie 2020, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 28 ianuarie 2021.

Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile administrațiilor publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 2 februarie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

În mod esențial, previziunile se bazează pe două ipoteze tehnice importante privind pandemia. În primul rând, se presupune că, după o înăsprire semnificativă în al patrulea trimestru al anului 2020, măsurile de limitare a răspândirii virusului rămân stricte în primul trimestru al anului 2021. Previziunile iau în calcul faptul că măsurile de limitare a răspândirii virusului vor începe să se relaxeze spre sfârșitul celui de-al doilea trimestru și apoi mai mult în a doua jumătate a anului, când persoanele cele mai vulnerabile și o proporție tot mai mare a populației adulte ar fi deja

50

vaccinate. În al doilea rând, se presupune că măsurile de limitare a răspândirii virusului vor rămâne marginale spre sfârșitul anului 2021, doar măsurile sectoriale specifice fiind încă prezente în 2022.

Încorporarea NextGenerationEU, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență, în previziuni rămâne în concordanță cu ipoteza obișnuită de menținere a politicilor actuale și rămâne neschimbată față de previziunile din toamnă.

Previziunile includ doar măsurile care, fie au fost adoptate, fie au fost anunțate în mod credibil și suficient detaliate, în special în bugetele naționale. În practică, aceasta înseamnă că proiecțiile economice ale doar câtorva state membre iau în considerare unele măsuri preconizate a fi finanțate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Aceste previziuni țin seama de faptul că UE și Regatul Unit au convenit asupra unui acord comercial și de cooperare, care se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021 și care include un acord de liber schimb (ALS).

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2021 elaborate în mai 2021.

Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie Ramona Cornea 12.02.2021,

♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

51

Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

ÎN LUNA IANUARIE Energia electrică, transportul aerian şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult G.U. ,Macroeconomie / 12 februarie

Energia electrică, transportul aerian şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie, faţă de luna anterioară, în timp ce singura scădere de preţ s-a consemnat la mierea de albine, informează Agerpres.

Conform INS, energia electrică s-a scumpit cu 18,38% în ianuarie faţă de luna anterioară şi cu 17,40% faţă de aceeaşi lună a a anului trecut în timp ce preţul uleiului comestibil a urcat cu 2,66% comparativ cu luna anterioară şi cu 10,10% raportat la ianuarie 2020.

Singurul produs care s-a ieftinit în ianuarie faţă de luna anterioară este mierea de albine, cu 0,06% iar comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în ianuarie s-au ieftinit cartofii cu 28,73%.

52

Pe segmentul mărfurilor nealimentare, în ianuarie faţă de luna decembrie nu există ieftiniri. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în ianuarie s-au ieftinit combustibilii cu 2,98%, gazele cu 2,18%, precum şi energia termică, cu 0,2%. Tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 7,07% în ianuarie 2021 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit Agerpres.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 6,47% în ianuarie 2021 comparativ cu luna anterioară. De altfel, în prima lună a acestui an nu există ieftiniri ale serviciilor faţă de luna anterioară. Singura scădere de preţ, de 22,09%, este înregistrată tot de serviciile de transport aerian, dar faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,99% în luna ianuarie a acestui an, de la 2,1% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,25%, mărfurile alimentare cu 2,88% iar serviciile cu 2,51%.

"Preţurile de consum în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut cu 1,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 - ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 - ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, este 2,6%", se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2% la sfârşitul primului trimestru din acest an, de 2,2% la finalul trimestrului II şi de 2,4% la sfârşitul trimestrului III. La finalul anului se estimează o inflaţie de 2,5%, notează sursa citată.

"Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)", se spune în Raportul asupra inflaţiei.

53

Prețurile alimentelor, în creștere la început de an12 Feb 2021 | de Simona Popa

Scumpirea medie trecută de Institutul Național de Statistică în dreptul mărfurilor alimentare pentru începutul acestui an față de luna decembrie a anului trecut este de 0,63%, pe lista prețurilor majorate fiind uleiul (+ 2,66%) și legumele și conservele de legume (+2,23%).

Raportat însă la începutul anului 2020, evoluțiile de preț sunt încă și mai mari. Potrivit INS, în dreptul mărfurilor alimentare stă trecută o creștere de 2,88% în ianuarie 2021 față de ianuarie 2020.

În luna ianuarie a acestui an, toate alimentele analizate de INS costau mai mult decât la finalul lui 2020, cu o singură excepție: mierea de albine (-0,06%). Comparat cu aceeași lună a anului trecut, pe lista alimentelor cu prețuri mai mici stau legumele și conservele de legume (-4,24%), cartofii (-28,76%), citricele și alte fructe meridionale (-4,94%). 

Cumulat, prețurile de consum au crescut cu 1,3% în ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020, iar rata medie de creștere a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 – ianuarie 2021) față de precedentele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, este 2,6%.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 7323/C/2020 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare online şi de aprobare a tarifelor pentru accesul la Registrul beneficiarilor reali ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Justiţiei - MJ Va intra în vigoare la 14.02.2021

Ordinul nr. 7324/C/2020 pentru aprobarea Procedurii de înscriere/radiere a menţiunilor provizorii în/din Registrul beneficiarilor reali ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Justiţiei - MJ Va intra în vigoare la 14.02.2021

Procedura de înregistrare online pentru accesul la Registrul beneficiarilor reali ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din 16.12.2020,

54

Ministerul Justiţiei - MJ Va intra în vigoare la 14.02.2021

Procedura de înscriere/radiere a menţiunilor provizorii în/din Registrul beneficiarilor reali ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din 16.12.2020, Ministerul Justiţiei - MJ Va intra în vigoare la 14.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 50/2021 de autorizare a unei prelungiri a utilizării şi a unei modificări a specificaţiilor alimentului nou "amestecul 2''-fucozil-lactoză/difucozil-lactoză" şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 14.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 51/2021 de autorizare a unei modificări a condiţiilor de utilizare a alimentului nou "trans-resveratrol" în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 14.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 169/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Regatul Unit din lista conţinând ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite păsări de curte şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul gripei aviare înalt patogene (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 49 din 12.02.2021. Va intra în vigoare la 15.02.2021

………………….

INTERNE

ZF Agropower 2021. Ciulei Torian, preşedinte OUAI Tecuci: Avem un proiect cu fonduri europene de 5 mil. euro pentru staţiile de pompare 12.02.2021, Florentina Niţu

„Degeaba îi dai bani pompierului când i-a luat foc casa“. Ciulei Torian, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) din Tecuci, formată din peste 3.000 de membri, care cultivă circa 4.300

55

de hectare cu cereale şi legume, spune că investeşte 5 milioane de euro în staţiile de pompare pe care le administrează, bani obţinuţi din fonduri europene.

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-ciulei-torian-presedinte-ouai-tecuci-avem-un-19914625

„Avem un proiect cu fonduri europene de 5 milioane de euro pentru staţiile de pompare. Reuşesc să schimb pompe, motoare, instalaţia electrică, să fac automatizare, dar în câmp încă nu am reuşit să fac nimic. Trebuie să găsesc altă sursă de finanţare pentru conducte, antene, hidranţi şi am şi avarii”, a spus Ciulei Torian în cadrul emisiunii ZF Agropower.

OUAI Tecuci are 5 staţii de pompare pe un canal de 21 km şi a udat anul trecut numai o treime din cele 4.300 de hectare pe care le lucrează, focu-sându-se pe producţia de legume, care este mai rentabilă. „Anul 2020 a fost unul dintre cei mai grei ani pentru noi.”

Ciulei Torian susţine că resursa de apă nu este o problemă în judeţul Galaţi, ci problema fermierilor este costul energiei. „Eu am plătit 500 de lei/1.000 metri cubi.”

De altfel, acesta crede că fără irigaţii agricultura este compromisă şi con-sideră că investiţiile în irigaţii ar trebui să se facă în anii ploioşi. „Degeaba îi dai bani pompierului când i-a luat foc casa.” 

„În zona noastră nu avem perdele forestiere şi nu ştiu cum ar putea fi făcute, pentru că fermierii îşi diminuează suprafeţele şi nu mai primesc subvenţii. Pentru a conserva mai bine apa ar trebui să îmbunătăţim randamentul canalului de aducţiune. Canalul are acum un randament sub 50%. Funcţionăm cu agregate din 1980, trebuie reparaţii complete”, a explicat Ciulei Torian.

El menţionează că în perioada comunistă se iriga şi când ploua şi se oprea doar când apa depăşea 20 l/mp, din martie până în noimbrie, astfel se obţineau sporuri foarte mari la producţii. Acum, el crede că este rentabil să cultivi vinete, ardei sau rădăcinoase, însă trebuie să ai minimum 50 de

56

hectare pentru a scoate profit dacă irigi. „La porumb, dacă irigi faci 7.000 kg/ha, dacă nu irigi, nu faci nimic.“

  Horia Cardoş, proprietarul Agroland Business System, vrea să transforme subsidiara Agroland Agribusiness în societate pe acţiuni. Urmează emiterea de acţiuni, dar şi de obligaţiuni. Tradeville, intermediar Tibi Oprea 12.02.2021, Agroland Business System, societate care deţine cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, controlată de omul de afaceri Horia Cardoş, a convocat adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AGOA) pentru a aproba transformarea Agroland Agribusiness din societate cu răspundere limitată în societate pe acţiuni, potrivit unui raport publicat la Bursa de la Bucureşti.

Horia Cardoş

De asemenea, alte puncte pe ordinea de zi se referă la majorarea capitalului social al Agroland Agribusiness cu 22.500 de lei, până la 112.500 de lei, cu scopul de a oferi spre subscriere noile acţiuni în cadrul unei oferte de vânzare prin metoda plasamentului privat (o ofertă adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru al UE) şi efectuarea demersurilor necesare privind pregătirea, derularea şi închiderea ofertei de vânzare de acţiuni, inclusiv stabilirea caracteristicilor ofertei, respectiv admiterea la tranzacţionare a acţiunilor. 

2021- cel mai dur sezon pentru cartof, Vasile Pop-Silaghi, 12 februarie 2021 -

Pandemia, stocurile mari și încolţirea tuberculilor în depozite ne conduc spre cel mai dur sezon pentru cartof. În SUA, tone întregi sunt distruse. Mai există salvare?

57

În SUA și în Europa, piața cartofului e grav afectată, iar semne de revenire nu se întrevăd deocamdată.

 SUA ȘI EUROPA:STOCURI MARI, PREȚURI MICI

 În Statele Unite ale Americii, restricţiile impuse de CoVid 19 au determinat o scădere a vânzărilor de cartofi proaspeţi către serviciile alimentare cu aproape 20%, iar vânzările pentru industrializare şi pentru sămânţă sunt la aproape 50% din media ultimilor ani. Producătorii de cartofi din Europa de Nord-Vest (NEPG - Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia) au fost şi ei afectaţi de cererea redusă de cartofi, cu preţuri extrem de mici, şi nu sunt semne pentru o ameliorare apropiată, având în vedere noile restricţii de pandemie.

 A CRESCUT CEREREA LA DOMICILIU

 Industria prelucrează, în prezent, la 80-85% din capacitate până la redeschiderea HoReCa europeană şi nu se întrevede acoperirea integrală a suprafeţelor cu contracte pentru ciclul viitor. Singurul efect pozitiv al pandemiei în Europa Occidentală este faptul că cererea de cartof proaspăt la domiciliu a crescut cu 11%. Stocurile de cartofi, fără contracte şi deja în mare parte încolţiți, vor lua în curând alte destinaţii: industria amidonului sau biogazului ori consum în hrana animalelor, preponderent în ţările din afara NEPG.

 DEPOZITAREA COSTĂ

 Condiţiile dificile de producţie din vestul Europei (vara secetoasă şi toamna ploioasă din timpul maturizării şi recoltării cartofilor) au avut consecinţe asupra calităţii. Furnizorii de echipamente de condiţionare (sortare, spălare, uscare, ambalare, stocare etc.) sunt din ce în ce mai solicitaţi de fermieri. Noile metode antiîncolțire sunt mai scumpe, dar mai puţin eficiente. NEPG se aşteaptă ca puţini cultivatori să meargă pe depozitarea pe termen lung până în vară, pentru a evita cheltuielile şi deprecierea producţiei.

 RECUL ȘI ÎN MAREA BRITANIE

 În noiembrie, fermierii olandezi vindeau cartoful din fermă, en-gross, cu circa 0,15 euro/kg pentru export în Europa de Est şi Africa, iar pentru industrie, calibrul +40 mm, în jur de 0,13 euro/kg.La sfârşit de decembrie, în Marea Britanie la cartoful proaspăt, spălat şi ambalat la 10 kg, preţul varia între 0,33 și 0,38 euro/kg (aproximativ 1,7 lei/kg), dar cererea a înregistrat un recul după sărbătorile de iarnă.

58

În ultimii cinci ani, fermierii NEPG au crescut producţia cu aproximativ 8%, dar acum situaţia e în contrast enorm cu cererea tot mai redusă. În plus, Brexit-ul va influenţa negativ piaţa UE.

   PIAȚA LIBERĂ NU VA REZISTA

 Procesatorii europeni şi nord-americani au stocuri mari de cartofi în depozitele frigorifice şi cer acum mai puţină marfă pentru prelucrare, deci nu vor avea interes pentru cartofii liberi de contracte. Apoi protecţionismul se manifestă mai acut în pandemie. Politicile promovate de Trump şi Putin și reacţia similară a Chinei aprind puternice focuri împotriva pieţei libere. Doar UE este o excepţie. Nu va rezista însă. Exporturile către zone terțe, Brazilia, Caraibe, Africa, au devenit dificile.Dacă luăm în considerare strategia Comisiei Europene din cadrul programului „Farm to Fork” (De la fermă la furculiță - de la fermă la consumator), care impune o trasabilitate exactă şi controlată, din cadrul politicii „Green Deal”, cultivarea, comerţul şi prelucrarea cartofului se vor schimba radical în următorii ani.

 AMENINȚAREA CHLORPROPHAM

 Nu trebuie să uităm nici de noile niveluri maxime (temporare) de reziduuri (tMRL). Acestea vor fi aplicate din sezonul următor. Fermierii trebuie să îşi cureţe depozitele în urma folosirii anuale a substanțelor antiîncolțire pe bază de chlorpropham (CIPC). Altfel, este posibil să nu se încadreze în limite, iar guvernul va cere distrugerea întregii cantităţi depozitate, pe cheltuiala producătorului. Dacă înainte de interzicerea CIPC, era admisă o limită de 10 mg 3-cloroanilina/1 kg de cartof, acum limita maximă admisă va fi de 0,5 mg/kg (sursa: EFSA - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). 3-cloroanilina este substanța toxică rezultată în urma hidrolizei chlorpropham-ului la temperaturi ridicate, chiar şi la coacerea în cuptorul de bucătărie.

 PRIMII DOI MARI CONSUMATORI DE CARTOFI DIN LUME

 În comparaţie cu Occidentul, impactul pandemiei asupra vânzărilor de cartofi e foarte diferit în ţările în curs de dezvoltare, unde industrializarea

59

ocupă foarte puţin din piaţa cartofului. În India şi în China, primii doi mari consumatori de cartofi din lume (împreună acoperă 38% din producţia globală), cartoful consumat în stare proaspătă deține ponderea. În India, menţinerea restricţiilor pandemice în diferite regiuni ale ţării a dus la creșterea cererii de cartof, dar producţia este mai redusă din cauza vremii nefavorabile. Preţurile au crescut, de asemenea; se preconizează un import substanţial din China, apoi din Europa şi nordul Africii.

 VOM SEMĂNA MAI PUȚIN CARTOF

 Suprafaţa de cartofi care se va planta în primăvară va fi mai mică cu cel puţin 15%, estimează NEPG. Mai mult, conducerea NEPG recomandă fermierilor reducerea suprafeţelor cu până la 20%, pentru a evita o şi mai mare scădere a preţurilor în viitor, căci ne îndreptăm, probabil, spre cel mai dur sezon din ultimii 50 de ani pentru cartof, afirmă Romain Cools, secretar general Belgapom (Asociaţia comercianţilor şi procesatorilor de cartofi din Belgia). Click AICI și află cum a ajuns cartoful pandemic la ATI în România!

Ștefan Pădure, APAR: Creșterea exporturilor trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare Ștefan Rancu Vineri, 12 Februarie 2021

Foto: Produs de Cluj

Creșterea exporturilor este una dintre cele mai importante priorități pentru guverne, jucând un rol important în agenda de dezvoltare a tuturor țărilor, indiferent de stadiul de dezvoltare ori de venituri. De aceea, Ștefan Pădure – președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), consideră bătaie de joc la adresa producătorilor români blocarea exporturilor de către ministrul Economiei

60

Claudiu Năsui și refuzul acestuia de a dialoga cu reprezentanții organizațiilor profesionale, ai producătorilor și exportatorilor.

„Un buget se face cu obiective și resurse. Continuarea intensificării comerțului necesită un cadru politic deliberat adaptat nevoilor specifice fiecărei țări și intereselor producătorilor. Având în vedere acest lucru, guvernele din întreaga lume au elaborat diverse politici de promovare a exporturilor – unele care au caracteristici similare și altele care sunt unice – care pot servi ca bune practici pentru mulți. Trebuie identificate cele mai bune practici promoționale puse în aplicare în diferite țări și de a le împărtăși guvernelor care intenționează să adopte sau să revizuiască politicile de promovare comercială și cu părțile interesate. În acest context, trebuie analizate aceste politici din mai multe puncte de vedere, inclusiv cadrul instituțional al acestora; exemple practice de măsuri de promovare a exporturilor (cum ar fi proceduri, granturi și asistență tehnică pentru producători); posibilitățile de finanțare pentru exportatori (cum ar fi creditul, asigurările și factoringul); precum și măsurile puse în aplicare în mod specific pe piețele interne. Există studii de caz efectuate de experți naționali din Polonia, Austria, Estonia, Serbia, Chile și Brazilia, elaborate în cadrul unui proiect pentru Republica Moldova intitulat și au fost discutate în cadrul atelierului FAO , care a avut loc în Halle (Germania), 24-25 mai 2016, găzduit de Institutul de Dezvoltare Agricolă din Economia de Tranziție din Leibniz”, precizează Ștefan Pădure.

Cele mai relevante constatări ale atelierelor, arată președintele APAR, sunt incluse într-o sinteză care oferă o revizuire a opțiunilor de politică importante pentru factorii de decizie. Ștefan Pădure enumeră acțiunile care ar trebui întreprinse de autorități împreună cu mediul de afaceri, desprinse din raportul FAO (2019):

1. Instituirea unui organism național desemnat care să desfășoare și să coordoneze în mod transparent promovarea exporturilor cu un mandat, responsabilități și buget clar;

2. Implicarea sectorului privat într-un dialog cu autoritățile relevante în vederea elaborării unui plan de promovare a exporturilor în străinătate (de exemplu, camerele de comerț care urmează să fie implicate în dezvoltarea activităților de promovare a comerțului și furnizarea de expertiză pentru orientarea acțiunilor din sectorul public);

3. Aplicarea unei abordări sistematice, acordând prioritate produselor și piețelor agroalimentare în funcție de potențialul lor de export;

61

4. Identificarea piețelor cu valoare adăugată ridicată și/sau de nișă pentru produsele ecologice și tradiționale derivate din sistemele de indicații geografice (IGP);

5. Elaborarea de standarde de calitate pentru a spori concurența între producătorii naționali și pentru a spori încrederea în produsele lor;

6. Îmbunătățirea sistemelor sanitare și fitosanitare (SPS) și punerea în aplicare a standardelor internaționale, esențiale pentru accesarea piețelor;

7. Identificarea principalelor probleme și obstacole și depășirea obstacolelor prin instituirea unor fonduri de promovare a exporturilor;

8. Încurajarea și facilitarea cooperării între producători;

9. Lansarea unui program de imagine/branding de țară pentru creșterea aprecierii consumatorilor și atragerea investitorilor străini;

10. Eliminarea restricțiilor la export, eliminarea birocrației și facilitarea cadrului de reglementare;

11. Sprijinirea cercetării de piață și a evaluării piețelor străine și asigurarea accesului la informații despre piață;

12. Sprijinirea participării producătorilor la târguri și expoziții în străinătate;

13. Delegarea de atașamente și reprezentanți ai comerțului agroalimentar către principalele țări exportatoare;

14. Dezvoltarea educației și a resurselor umane pentru producție și comercializare în sectoarele exportului;

15. Promovarea coordonării interguvernamentale în domeniile agriculturii, economiei și comerțului pentru a raționaliza eforturile agențiilor de promovare a exporturilor/investițiilor și ale autorităților vamale și SPS;

16. Promovarea transparenței cheltuielilor publice și evaluarea frecventă a eficacității programelor de promovare a exporturilor;

17. Promovarea investițiilor în infrastructura comercială, logistică și transport;

18. Facilitarea comerțului și simplificarea procedurilor de import și export;precum și

62

19. Alocarea mai multor resurse financiare cercetării agricole și de piață pentru dezvoltarea bazei tehnologice și a viziunii strategice a sectorului (inclusiv orientarea către export).

Viața companiilor românești, îngreunată de Ministerul Economiei

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor Români (ANEIR) a transmis președintelui României Klaus Iohannis o scrisoare în care precizează că ministrul Economiei Claudiu Năsui a tăiat finanţarea pentru anul 2021 a Programului de promovare a exporturilor. Programul, funcțional din 2002, prevede că finanţarea se face şi prin bugetul de stat, guvernul suportând jumătate din unele cheltuieli, cum ar fi transportul sau cazarea pentru târgurile internaţionale de promovare a companiilor. Anul trecut a fost convenită participarea la o sută de târguri şi expoziţii internaţionale a peste o mie de companii. În bugetul de stat pentru 2021 nu mai figurează finanţarea Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002), și nici finanțarea Programului de internaţionalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017, prelungit de UE până în 2023, dar neactualizat de România). Prin urmare, exportatorii susțin că li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi şi contracte.

În 2019, potrivit celor mai recente date anuale publicate de INS, România avea exporturi ca pondere în PIB de 31%. Comparativ, de pildă, ponderea exporturilor în PIB-ul Ungariei era de 71%.

Din Europa Centrală şi de Est, România are de departe cel mai mare deficit comercial, de 17,6 miliarde euro în 2019. În același timp, Cehia înregistrează excedent comercial la bunuri – de 195 miliarde euro, Ungaria are și ea un excedent de 3,5 miliarde euro, iar Polonia are un excedent comercial la bunuri de 1,8 miliarde euro.

Zeci de mii de „ferme de bovine” încasează subvenții fără să aibă animale Vineri, 12 Februarie 2021 Mihaela Prevenda

Federația Națională PRO AGRO solicită actualizarea urgentă a situației privind numărul de bovine,

63

deoarece „prin raportarea la cifrele istorice (2013) nu se reușește altceva decât subvenționarea unui mare număr de fermieri fără ca aceștia să se mai califice, ei nemaideținând animale”.

În 2020, precizează Ionel Arion - președintele Federației PRO AGRO, în programul ANT 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condițiile, așadar încasează fără temei ajutoare de stat. „Este evident că în contextul pandemiei COVID-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă, și nu susținând ferme care nu mai sunt eligibile, în care nu mai există animale”, punctează Ionel Arion.

Propuneri pentru schemele de ajutor de stat: ANT și SCZ

Având în vedere situația dificilă a bugetului național și a balanței comerciale, PRO AGRO, are câteva propuneri prin care să se stimuleze fermierii care produc cu adevărat pentru piață, și în același timp să se stimuleze performanța.

ANT 8 (carne) - anul 2020 Trebuie eliminate de la plată 176.184 de capete bovine (13,7% din totalul de bovine eligibile) din 22.060 ferme, acestea nemaiavând animale în exploatare. Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.

ANT 7 (lapte) - anul 2020 Trebuie eliminate de la plată fermele care nu mai dețin bovine și care fizic nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 ferme). Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.

ANT 8 (carne) - anul 2021 Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 8 se va distribui astfel: 5 euro/cap ANT 8 (pentru efectivul eligibil rămas), restul sumelor trebuie să fie redirecționate pentru despăgubiri COVID pe cap de animal (schema vaca de carne & vaca de lapte). Fermele trebuie să respecte următoarele condiții: să dețină minimum 5 capete; vârsta minimă a bovinelor sa fie de 6 luni; bovinele să fi stat 6 luni pe exploatația beneficiarului.

ANT 7 (lapte) - anul 2021 Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 7 se va distribui astfel: 1,5 euro/tona de lapte ANT 7, restul sumelor trebuie să fie relocate pentru despăgubiri COVID per tona de lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie să trebuie să facă dovada cu documente că au comercializat laptele pentru care solicită acest ajutor de stat.

64

SCZ 2021 – 2022, Bovine de carne Să rămână eligibile doar vacile rasă pură și vacile metise F2/F3 cu rasă pură și taurii rasă purăa. Efectivul minim eligibil va fi de 10 capete, respectiv eliminarea plafonului maxim.

Economiile care rămân de la alte măsuri/scheme de ajutor să fie direcționate către bugetul SCZ bovine de carne.

SCZ 2021 – 2022, Bovine de lapte Păstrarea condițiilor de eligibilitate cu mențiunea că trebuie eliminată limita maximă de capete eligibile. Astfel, nu va mai exista plafonarea la 250 capete eligibile per fermă.

Scheme de ajutor COVID pentru vaca de carne și vaca de lapte Ca urmare a reducerii alocării pentru ANT 7 și ANT 8 se va realiza o economie estimată la 350 milioane lei (sumă provenită de la ANT 8) și respectiv 82 milioane lei (sumă provenită de la ANT 7). „Propunem să existe un ajutor COVID specific sectorului vaca de carne și o schemă de ajutor specifică sectorului vaca de lapte. Astfel, schema sectorului vaca de lapte va cumula parte din economiile rezultate de la ANT 8 și integral economiile de la ANT 7”, a conchis președintele Federației PRO AGRO, Ionel Arion.

Demersului PRO AGRO, pe lângă organizațiile membre ale federației (Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRO și Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România), s-au alăturat și alte organizații importante pentru sectorul creșterii bovinlor: Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, dar și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Lidl dezvolta primul standard pentru conservarea biodiversitatii in agricultura conventionala 12 Februarie 2021 Lidl, impreuna cu specialisti din domeniul agriculturii si din cel alimentar, dezvolta primul standard agricol pentru protejarea si conservarea biodiversitatii in productia conventionala de fructe si legume. Acesta va reprezenta un modul suplimentar al certificarii GLOBAL G.A.P. si va fi disponibil pentru toti producatorii de fructe si legume pana la finalul anului 2021. Prin aceasta initiativa, Lidl isi propune sa promoveze in mod activ protejarea biodiversitatii, ca parte a strategiei sale de sustenabilitate si sa ofere furnizorilor de fructe si legume posibilitatea de a-si dezvolta productia, avand un impact si mai redus asupra mediului.

Pierderea biodiversitatii reprezinta o amenintare reala pentru mediul inconjurator. De aceea, Lidl isi asuma in continuare sa fie un actor responsabil si isi propune sa faca un pas in plus pentru conservarea ecosistemelor, ca parte a strategiei sale de sustenabilitate.

65

Astfel, impreuna cu experti in sisteme alimentare durabile, recunoscuti la nivel international si cu experti in domeniul agriculturii, Lidl dezvolta un modul suplimentar al certificarii GLOBALG.A.P., pentru a promova biodiversitatea in agricultura conventionala. Printre partenerii Lidl care contribuie la dezvoltarea acestui standard se numara: Sustainable Food Systems GmbH (SFS), in rolul de lider de proiect, Fundatia Global Nature FUND (GNF), organizatie cu o experienta indelungata de lucru cu standarde si companii din sectorul alimentar, Bioland, Fundatia Lake Constance, reprezentanti ai producatorilor agricoli si Universitatea Nürtingen-Geislingen. Prin implicarea mai multor categorii relevante de stakeholderi, initiativa este abordata din perspective multiple. Astfel, noul modul, operat de GLOBALG.A.P., este dezvoltat pentru intregul lant de productie, de la producatori pana la distribuitori, in linie cu standardul Integrated Farm Assurance Standard (IFA), ce faciliteaza bune practici agricole pentru toate formele de productie agrara.

"Initiativa Lidl de a integra biodiversitatea in productia de fructe si legume se aliniaza perfect la viziunea GLOBALG.A.P. de a promova o productie alimentara sigura si responsabila la nivel mondial", a precizat Kristian Moeller, director general GLOBALG.A.P.

Noul modul suplimentar GLOBALG.A.P. va fi disponibil pentru toti producatorii de fructe si legume, care isi vor putea evalua practicile agricole prin prisma criteriilor de biodiversitate, cu ajutorul auditurilor anuale IFA. Datorita acestei evaluari independente, realizata de auditori calificati, producatorii isi vor putea asuma in mod public angajamentul fata de

66

protectia mediului inconjurator. In plus, toti producatorii de fructe si legume vor avea la dispozitie si training-uri specializate ca suport in obtinerea standardului.

Noul modul suplimentar se alatura masurilor pe care Lidl deja le-a luat pentru conservarea biodiversitatii, printre care se numara extinderea sortimentului de produse organice din magazine si dezvoltarea marcii proprii Bio Organic. In anul fiscal 2019, atat in sortimentul permanent Lidl, cat si in regim in-and-out, portofoliul companiei cuprindea peste 270 de articole certificate Bio. In plus, din dorinta de a le oferi romanilor fructe si legume proaspete si sigure, toti furnizorii din Piata Lidl sunt certificati GLOBAL G.A.P.. Totodata, din 2016, prin intermediul unui parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMVB), compania ofera sustinere producatorilor prin sesiuni de audit si consultanta de specialitate, pentru a putea rezolva toate problemele tehnice si procedurale cu care acestia se pot confrunta. In acelasi timp, retailerul a implementat pentru toti furnizorii locali, inca din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta pozitionata in cel mai accesibil loc, astfel incat clientii sa poata vedea intregul circuit al produselor, de la producator, pana in magazin. Tot de atunci, toate fructele si legumele din Piata Lidl trebuie sa respecte standardele de calitate si siguranta alimentara specifice Lidl, si anume ca valoarea reziduului de pesticide sa fie la o treime din media admisa la nivel european, iar acesta sa fie folosit cat mai responsabil.

Despre Lidl

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central in Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piata de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent in 32 de tari din intreaga lume si in prezent opereaza aproximativ 11.200 de magazine si peste 200 de centre logistice in 29 de tari la nivel mondial.

Lidl este un smart discounter care le ofera clientilor produse de cea mai buna calitate la cel mai bun pret. In spatele operatiunilor din magazine, din centrele logistice si din sediile centrale stau simplitatea si orientarea catre eficienta. Design-ul si structura proceselor standardizate sunt asigurate de catre Lidl Stiftung, cu sediul central de la Neckarsulm. In toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care actioneaza cu responsabilitate fata de oameni, societate si mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care isi indeplineste, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.

67

Consiliul Concurenței verifică preluarea unor ferme de către Premium Pork Comercial SRL, meatmilk , 12 februarie 2021

Potrivit unui comunicat oficial postat pe site-ul instituției, Consiliul Concurenţei analizează tranzacția prin care Premium Pork Commercial SRL intenționează să preia activitățile desfășurate de Danbred Argeș SRL, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL și Slobozia Food Production SRL în domeniul reproducției, îngrășării și vânzarii porcinelor către abatoare.

Premium Pork Commercial SRL face parte din grupul Premium Pork, a cărui activitate principală în România este creșterea suinelor în vederea vânzării acestora pentru abatorizare.

Activele ce urmează a fi preluate constau într-o fermă de reproducție și 4 ferme de îngrășare. În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie autorizată de Consiliului Concurenţei.

Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă prin email la adresa bunuri.consum@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la următoarea adresă:

Consiliul Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701, Oficiul Poştal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunţ.

68

 INDUSTRIE ALIMENTARA

Cantitatea de lapte brut importată pentru procesare a crescut cu 24% în 2020 faţă de anul precedent. „Procesatorii au vrut să reducă cheltuielile şi au ales preţul mai mic.“Florentina Niţu 12.02.2021,

România a importat în 2020 o cantitate de lapte brut de 26.400 de tone, în creştere cu 24,4% în 2020 faţă de anul 2019, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Volumul a fost influenţat de situaţia pandemică, procesatorii micşorând costurile cu producţia şi alegând cel mai mic preţ, spun jucători din piaţa laptelui.

„Piaţa laptelui a crescut anul trecut ca volum cu 8-9%, nu putem da o cerere mult mai mare de lapte sau produse lactate. Importurile de lapte brut au crescut pentru că procesatorii au vrut să reducă costurile şi au ales laptele din afară, pentru că se importă la preţuri foarte mici“, a explicat pentru ZF Adrian Cocan, manager în cadrul Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţă brandul de produse lactate Lăptăria cu Caimac.

Investiţi în România! Ovidiu Spînu, antreprenorul din spatele brânzeturilor La Colline, explorează o investiţie în procesare în asociere cu fermieri, producători şi distribuitori, 12.02.2021, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-ovidiu-spinu-antreprenorul-din-spatele-19913205

♦ Super Lactis procesează anual circa 700.000 de litri de lapte de capră în 100 de tone de lactate ♦ Producătorul analizează intrarea pe piaţa produselor ecologice.

69

Ovidiu Spînu, antreprenorul din spatele brânzeturilor La Colline, explorează ideea implementării unui proiect din fonduri europene printr-un parteneriat ce ar putea deveni ulterior o cooperativă, în care doreşte să implice fermieri, procesatori şi distribuitori, a declarat Ovidiu Spînu, fondator, Super Lactis, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„Cred că ar trebui să acordăm mai multă atenţie în ceea ce priveşte investiţiile din fonduri europene. Acolo ar fi o sursă bună de finanţare, vor fi programe care se vor porni în acest an pe ceea ce înseamnă asociere, parteneriate pe lanţ scurt, care ni se potrivesc foarte bine. Ne gândim să scriem un astfel de proiect în parteneriat cu câţiva fermieri şi cu alţi colegi din domeniu şi poate în a doua etapă chiar am obţine un punctaj mai bun dacă am transforma acest parteneriat informal într-o cooperativă în care să participe atât producătorii de lapte, fermierii, cât şi procesatorii şi distribuitorii şi să mergem pe lanţ scurt şi piaţă locală pentru a scădea cheltuielile şi a creşte veniturile tuturor pe acest lanţ valoric“. 

Antreprenorul care conduce producătorul de lactate din lapte de capră din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, a explicat că programele ar fi trebuit lansate încă din vara trecută şi sunt aşteptate pentru anul acesta. De asemenea, el vede o oportunitate şi în programele care vizează angajarea persoanelor considerate drept vulnerabile. 

„Ne mai gândeam la acele întreprinderi sociale cu angajabilitatea acelor persoane care sunt în şomaj sau a tinerilor care nu au avut niciodată loc de muncă. Şi acolo ar fi oportunităţi, mai ales în domeniul agriculturii pentru că în agricultură nu lucrează creierele, creierele fug în IT sau în sectoare mult mai bine plătite, dar eu zic că între agricultură şi aceste persoane, să le spunem vulnerabile, a fost întotdeauna o legătură deosebită“.

De asemenea, invitatul ia în considerare intrarea pe nişa produselor ecologice şi se gândeşte la intrarea pe această nişă şi în contextul asocierii pe care o vizează. 

„Dacă vom trece şi spre produse ecologice aproape sigur că asocierea ar fi câştigătoare, punctajele ar fi mai mari şi ne-ar asigura şi ne-ar încuraja să trecem şi spre produs ecologic, şi noi, dar şi fermierii“.

Ovidiu Spînu a dezvoltat alături de soţia sa compania Super Lactis, care procesează în mod obişnuit circa 700.000 de litri de lapte de capră pe an şi produce circa 100 de tone de lactate. În condiţiile de piaţă din 2020, producţia a scăzut cu circa 10%, dar anul 2021 aduce perspective bune.

70

„Am scăzut puţin în acest an şi cantităţile de lapte şi cantităţile de produse şi vânzările au scăzut odată cu intrarea în criză şi cu suferinţa sectorului HoReCa, în care noi eram bine ancoraţi, dar suntem la aproximativ 90% din producţia lui 2019 în 2020, ceea ce nu este rău, cu perspective frumoase la începutul lui 2021. Ianuarie 2021 a fost cea mai bună lună din istoria noastră, iar februarie a început binişor“

Super Lactis a finalizat în 2020 o investiţie de circa 500.000 de euro care s-a concretizat într-o hală logistică, ambalaje, echipamente şi vehicule specifice transportului de lapte. Pentru 2021, compania nu a conturat alte planuri de investiţii momentan, dincolo de achiziţia unei autoutilitare, care se ridică la circa 30.000 de euro. 

În ciuda şocului generat de restricţii, sectorul HoReCa a continuat să reprezinte un canal de vânzare important pentru producătorul de lactate din lapte de capră.

„Noi am resimţit puţin revenirea HoReCa şi anul trecut şi sectorul merge în continuare, întrucât s-a reinventat, mai trimite şi acasă, mai dă la caserolă, mai vinde la un gemuleţ la restaurant şi încet, încet acest sector încearcă să se adapteze. (...) Eu sper ca în vară să vedem o revenire a sectorului şi cred că multă lume stă acasă şi îşi doretşe să umble, să circule, să iasă din oraş, să facă city-break-uri, să rupă barierele şi sper ca din toamnă să ne îndreptăm spre cum a fost odată“. 

Totodată, compania vinde şi către lanţuri de retail modern precum Kaufland, Auchan, Carrefour, Metro şi Selgros. 

„Dintre discounteri suntem doar în Kaufland, nu suntem în Lidl pentru că are preţuri extrem de mici la produsele de nişă şi noi nu reuşim să ajungem chiar la un produs atât de ieftin“. 

Alte canale de vânzare ale companiei includ magazine din retailul tradiţional situate în proximitatea producătorului, comerţ online, cât şi un magazin propriu de la poarta fabricii – care a înregistrat anul trecut bursc vânzări de 2-3 ori mai mari şi pe care Ovidiu Spînu vrea să îl modernizeze în 2021. 

La Colline analizează şi lansarea de noi produse, în contextul în care în 2020 a lansat produse realizate dintr-un mix de lapte de capră şi lapte de vacă, iar aceste produse au ajuns deja la export în Republica Cehă. 

„Dacă în urmă cu câţiva ani realizam 50% din cifra de afaceri la export, acum am scăzut spre 20-25% pentru că am crescut puternic în ţară. Dorim să ne concentrăm pe piaţa românească“. 

71

Cei aproximativ 700.000 de litri de lapte pe care îi procesează anual Super Lactis provin de la fermieri din Alba şi din Sălaj. Compania vrea să majoreze producţia în 2021, după ce prima lună din an a fost şi cea mai bună din istoria producătorului, iar antreprenorul îşi propune să extindă aria de colectare şi spre fermieri din Mureş, respectiv Sibiu. 

În 2020 datele arătau că piaţa lactatelor se îndrepta spre pragul de 5 miliarde de lei şi dincolo de el. Cu toate acestea, piaţa este controlată de câţiva jucători mari, multinaţionale, care realizează circa 60% din cifra de afaceri. Aceştia sunt Lactalis, Danone, Olympus, Hochland şi FrieslandCampina. 

Super Lactis este un producător local de nişă cu o cifră de afaceri de 3,7 mil. lei în 2019. „Pentru 2020 suntem cu circa 5-10% mai jos faţă de 2019“. 

Compania are 16 angajaţi în prezent, iar în privinţa acţionariatului aceasta este controlată în proporţie de 60% de Ovidiu Spînu şi de soţia lui, restul fiind deţinute de două familii de prieteni ai celor doi.

Producator local de mezeluri: E important sa ai un canal sigur de vanzare , Agrostandard | 12 February, 2021

https://www.youtube.com/watch?v=xRx1i_1lqY4

Accesul producatorilor romani de mezeluri în retelele de supermarketuri este destul de greoi la acest moment, mai ales în cazul producatorilor locali de dimensiuni medii nou intrati pe piata.

Pentru a-si asigura vanzarea, unii îsi deschid chiar retele proprii de magazine, dar chiar si asa nu exclud o posibila intrare în marile lanturi de retail care pot sa le asigure volume mult mai mari si vizibilitate. Elvis Cazacu, un producator de mezeluri din Caracal, care detine o fabrica cu o capacitate de productie de circa 10 tone pe zi, recunoaste ca ia în calcul si aceasta varianta.

“Cand produci trebuie sa ai la îndemana un canal de vanzare, iar cel mai la îndemana a fost canalul propriu de vanzare, urmand ca dupa aceea sa intram în discutii si cu marii retaileri – se patrunde destul de greu în aceste retele.

72

Decizia a fost clara, aceea de a încerca sa facem magazinele proprii de mezeluri, de a le extinde. Avem chiar si o retea de distributie proprie în cateva judete, urmand sa intram în zona de retail”, a declarat pentru FoodBiz Elvis Cazacu.

Reteaua Teldo Market (înfiintata de Elvis Cazacu) are la acest moment zece magazine în Caracal, Slatina si Draganesti, reprezentand principalul canal de vanzare pentru mezelurile produse în fabrica proprie de la Caracal.

Fabrica de mezeluri Teldo a fost inaugurata în martie 2020, investitia fiind realizata cu ajutorul fondurilor europene. Productia zilnica este de circa 6 tone, în conditiile în care capacitatea maxima este de 10 tone/zi, un nivel care poate sa asigure rentabilitatea unei afaceri, dupa cum spune Elvis Cazacu. Constructia este modulara si ea poate fi extinsa pe parcurs în functie de evolutia pietei. Materia prima este asigurata de la producatorii interni. Elvis Cazacu administreaza si o ferma de 600 ha de teren agricol.

Marea problema a producatorilor romani

Lanturile de magazine ar trebui sa aiba usile mai deschise catre producatorii locali, doar asa pot fi sustinuti micii producatori, pentru ca nu toata lumea are canale proprii de vanzare, mai afirma Elvis Cazacu. Pare un lucru greu de realizat la prima vedere, dar nu imposibil, cu conditia sa se si vrea.

“Eu am magazine proprii si o retea de distributie, dar automat te ajuta foarte mult si lanturile de magazine. Consider ca principala problema la acest moment ar fi sustinerea producatorilor locali ca sa poata sa intre mai usor în lanturile de magazine, eventual printr-o lege prin care sa existe obligativitatea sa se cumpere un anumit procent din anumite zone de la producatori locali, zonali. Ar fi diverse metode prin care se poate realiza acest lucru”, sustine procesatorul oltean. Sursa: FoodBiz.ro

Coca-Cola HBC încheie anul 2020 pe minus, în România 12 Feb 2021 | de Alina Dragomir

Coca-Cola HBC România, liderul pieței locale de băuturi răcoritoare, a încheiat anul 2020 cu volume în scădere.

73

Astfel, compania a raportat pentru anul trecut o scădere de până în 9% a volumelor comercializate prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, până la pragul de 185,5 milioane de navete (unit cases n.r.).

„În România, volumele au înregistrat un declin de 8,9%, anul trecut, performanța fiind afectată de restricțiile impuse de autorități pentru pandemia COVID-19, care s-au extins și în a doua parte a anului. În ciuda scăderii volumelor, segmentul de carbonatate a rămas relativ stabil în perioada analizată, iar Coca-Cola și apele tonice au încheiat anul pe plus”, este precizat în raportul financiar.

Regiunea piețelor emergente, din care face parte și România, alături de Armenia, Belarus, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, FYROM, Moldova, Muntenegru, Nigeria, Rusia, Serbia și Ucraina, a înregistrat o scădere de 2% în volum, până la 1,186 milioane de navete (unit cases). Cea mai bună performanță la nivelul regiunii a fost raportată de Serbia, unde volumele au marcat un plus de 7% anul trecut.

Cât despre vânzările nete în regiune, producătorul și-a redus veniturile în 2020 cu 11,7%, până la 2,76 miliarde de euro. Potrivit raportului financiar, regiunea piețelor emergente generează 55% din volumele comercializate și 44% din cifra de afaceri raportată de companie.

La nivel de grup, volumele Coca-Cola HBC au înregistrat o scădere de 6% până la 2.153 milioane de navete (unit cases), în timp ce vânzările nete au raportat un declin de 12,7% până la 6,13 miliarde de euro.

Coca Cola Hellenic Bottling Company este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori de Coca-Cola la nivel mondial, cu operațiuni în 28 de țări, și un volum total de peste 2 miliarde de navete pe an (unit cases).

Rezultatele Coca-Cola la nivel global, afectate de restricțiile sociale impuse de pandemie 12 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

Limitările impuse de criza sanitară pentru tot ce înseamnă out-of-home business au marcat în 2020 pe toate continentele vânzările Coca-Cola Co., cel mai important jucător din industria globală a băuturilor răcoritoare.

74

Compania depinde de canalele de vânzare non-retail pentru o treime din vânzările sale, iar închiderea restaurantelor și cinematografelor, precum și anularea evenimentelor, i-au afectat considerabil rezultatele financiare. Astfel, în trimestrul patru din anul trecut vânzările au scăzut cu 5%, până la 8,61 miliarde de dolari.  

Oficialii companiei au explicat că performanțele anuale au fost influențate negativ de mixul de canale de vânzare, ținând cont că segmentul out-of-home, unde Coca-Cola deține o cotă mare de piață, rămâne sub presiune. Vânzările totale pe 2020 s-au micșorat cu 11%, până la 33 miliarde de dolari. În volum, scăderea a fost de 6%, cele mai afectate divizii fiind apele (-11%), dar și ceaiul și cafeaua (-17%).

În aceste condiții, Coca-Cola a accelerat restructurarea forței de muncă, dar și a portofoliului de băuturi. La sfârșitul anului trecut, compania a anunțat că va renunța la 11% din angajați la nivel global, iar numărul de branduri va fi redus la circa 200.

Reprezentanții companiei se așteaptă ca și prima parte din acest an să fie plină de provocări, întrucât campania de vaccinare nu avansează în același ritm în toate țările din lume. De asemenea, ei estimează că veniturile totale pe 2021 vor atinge nivelul celor înregistrate în 2019.

  6.791 de controale și amenzi uriașe date de inspectorii DSVSA , Florentin Iuga, 12 februarie 2021

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală se realizează în baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2021 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

75

În cursul lunii ianuarie 2021, Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat un număr de 6.791 de controale în unităţile din industria agroalimentară.

Acțiunile de verficare au fost efectuate la nivel național și au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 77 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 453.400 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație (neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia);

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

76

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic, neanunțarea începerii activității).

In timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2021, urmărindu-se conformitatea produselor alimentarea, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară.

ANSVSA, amenzi record acordate operatorilor din industria agroalimentara. Ce nereguli au fost descoperite, februarie 12, 2021

Controalele inspectorilor sanitari veterinari si pentru siguranta alimentelor in sectorul produselor alimentare de origine nonanimala se realizeaza in baza Programului de supraveghere si control pentru anul 2021 si vizeaza operatorii din industria alimentara care isi desfasoara activitatea in domenii precum: fabricarea produselor de morarit, painii si produselor de patiserie, altor produse alimentare, bauturilor racoritoare si alcoolice, precum si unitati de depozitare – alimentare, seminte, legume – fructe.

In cursul lunii ianuarie 2021, Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene precum si a municipiului Bucuresti au efectuat un numar de 6.791 de controale in unitatile din industria agroalimentara.

Actiunile de verficare au fost efectuate la nivel national si au vizat aspecte privind respectarea de catre operatorii alimentari a conditiilor de inregistrare, autorizare si functionare a unitatilor, a modului de intretinere si igienizare a spatiilor in care produsele alimentare sunt manipulate, a conditiilor de prelucrare si de depozitare a materiilor prime si a produselor

77

finite, a cerintelor de trasabilitate si a celor privind etichetarea, controlul daunatorilor, evidenta documentelor si a informatiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentreaza in principal pe preventie si consilierea operatorilor din industria alimentara. Sanctiunile contraventionale sunt acordate in momentul in care deficientele constatate initial nu au fost remediate in intervalul de timp stabilit sau pun in pericol sanatatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate si incalcarii prevederilor legislatiei in domeniul sigurantei alimentelor, au fost dispuse masuri pentru remedierea deficientelor constatate si s-au aplicat 77 de sanctiuni contraventionale in valoare totala de 453.400 de lei.

In urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformitati, dintre care mentionam:

– neconformitati privind respectarea bunelor practici de igiena si fabricatie (neintretinerea igienica a spatiilor de depozitare, intretinerea necorespunzatoare a spatiilor tehnologice de productie, lipsa sursei de apa si a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajati, neasigurarea stocurilor corespunzatoare de substante destinate operatiunilor de dezinfectie, neefectuarea operatiunilor de DDD in conditiile legislatiei specifice domeniului alimentar; neconformitati privind intretinerea si igiena echipamentului de protectie sanitara a personalului muncitor si/sau legate de atestarea starii de sanatate a acestuia);

– neconformitati privind monitorizarea si implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformitati legate de asigurarea trasabilitatii si conformitatii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiza cu rezultate nesatisfacatoare);

– alte tipuri de neconformitati: desfasurarea de activitati neinregistrate sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor, nu exista evidente in ceea ce priveste triajul epidemiologic, neanuntarea inceperii activitatii).

In timpul controalelor efectuate in unitatile din industria agroalimentara s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor si instructiunilor din Programul de supraveghere si control pentru anul 2021, urmarindu-se conformitatea produselor alimentarea, incadrarea calitatii acestora in limitele maxime admise privind prezenta de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substante interzise in alimente.

78

De asemenea, s-au prelevat probe in vederea verificarii conformitatii in ceea ce priveste respectarea criteriilor microbiologice in alimente si de pe suprafete/ ustensile de lucru in unitatile de industrie alimentara.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Laboratorul de croissante Fika18, care îl are ca acţionar pe Radu Savopol, proprietarul cafenelelor 5 To Go, deschide primul său magazin, pe Calea Victoriei, Alina-Elena Vasiliu 12.02.2021,

Din gama de produse fac parte croissante cu cheesecake şi gem de căpşune, cu zmeură şi migdale, cu fistic, cu ciocolată

Businessul Fika18 a fost fondat de Armand Sima şi Cătălina Opriş în 2018, iar la sfârşitul lui 2020 cei trei antreprenori care deţin localurile Cereal Crunch au preluat 70% din această afacere de la zero.

Fika18, un laborator de croissante fondat de Armand Sima şi Cătălina Opriş în 2018, deschide sâmbătă 13 februarie primul punct de desfacere sub acest nume, pe Calea Victoriei din Bucureşti. În câteva săptămâni se va deschide şi cel de-al doilea magazin, pe strada Lipscani, în centrul vechi.

„Dacă la sfârşitul anului 2020 eram o echipă de trei oameni, acum suntem şapte, iar pentru următorul magazin vom mai angaja încă două persoane. Rămânem în continuare activi şi în ceea ce priveşte livrările la domiciliu, care au fost foarte importante pentru noi în 2020, când am ajuns la o cifră de afaceri de aproape 60.000 de euro“, spune Armand Sima, fondatorul Fika18.

Diana a deschis astăzi un nou magazin în Râmnicu Vâlcea, Diana W Vineri, 12 Februarie 2021 Magazinul are o suprafață de vanzare de 170 metri patrati și comercializează aproximativ 9.000 de SKU.

Potrivit Ghidului Retail Modern - „15 ani de extindere hiperaccelerată” - realizat de Piata, rețeaua Diana ocupa, la 30 noiembrie 2020, poziția 2o în Top rețele comerciale după suprafața totală de vânzare, și locul 15 în Top rețele după numărul de magazine operate.

79

Anul trecut, în cadrul Galei Premiilor Piața, retailerul vâlcean a obținut Premiul 3 pentru „Cea mai bună strategie de dezvoltare a unui comerciant”, prin voturile acordate de furnizori.

Locația este nouă in Râmnicu Vâlcea - Str. Marin Preda nr.3. Complex W, cartierul Ostroveni.

Încă un retailer intră pe segmentul magazinelor de proximitate: Cora lansează conceptul cora Urban şi deschide prima unitate la Bucureşti Roxana Rosu 12.02.2021,

cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, lansează un nou concept de magazin, cora Urban, intrând astfel pe segmentul de proximitate, o nişă extrem de activă în ultima perioadă.

Primul magazin Cora Urban, cu o suprafaţă de 100 mp, va fi în complexul rezidenţial Avangarde City, din Militari Residence, în Bucureşti-Dudu, anul acesta urmând să fie deschise şi alte unităţi din acest format.

cora Urban oferă acces la peste 40.000 de produse din cora.ro, comandate onlne şi ridicate din magazin, la care se adaugă peste 1000 de produse la raft, pentru cumpărături de ultimă oră în drum spre casă.

80

Comanda online este disponibilă pentru a fi ridicată din magazinul cora Urban în maximum 12 ore.

„cora Urban este un concept nou pe piaţa din România, gândit ca soluţie pentru consumatorul urban, presat de timp, cât şi pentru amatorii de cumpărături online. Un concept adaptat vremurilor actuale, când pandemia transformă obiceiurile de consum, iar migraţia spre online şi tendinţa de scurtare a timpului petrecut în magazine sunt evidente. Am ales să dezvoltăm proiectul pilot într-un cartier dens şi nou, deoarece publicul nostru ţintă se regăseşte în astfel de zone din marile oraşe. Ne referim atât la rezidenţi, cât şi la cei care lucrează în clădirile de birouri din zonă”, a spus Pascal Aigle, directorul  proiectului cora Urban.

Pe lângă noul concept, retailerul are în România 11 hipermarketuri, serviciul cora Drive şi platforma de comenzi online.

Segmentul magazinelor de proximitate a devenit foarte atractiv pentru retaileri, mai ales în contextul pandemiei, investiţiile în această directţie fiind în creştere.

Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a deschis în această săptămână la TImişoara primele două magazine pilot ProfiGo, care combină funcţionalităţile magazinului de proximitate cu cele ale unuia de convenience, planurile companiei vizând integrarea tuturor magazinelor Profi City sub  noul concept.

Profi are cea mai extinsă reţea de supermarketuri la nivel naţional, dar poziţia este disputată şi de reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, care se află tot undeva la 1.400 de unităţi.

Vânzările de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei au crescut la nivelul lui 2020 ajutate de pandemia de Covid-19 care, în anumite perioade ale anului, i-a făcut pe români să intre în frenezia cumpărăturilor. Creşterea a fost susţinută însă şi de expansiune, reţelele internaţionale deschizând anul trecut circa 400 de magazine noi sub diferite formate. 

cora intră pe segmentul de proximitate și deschide primul magazin cora Urban Andra Imbrea , 12 Feb 2021

cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, intră pe segmentul de proximitate cu conceptul cora Urban. Primul magazin cora Urban, cu o suprafață de 100 mp, este situat în complexul rezidențial Avangarde City, din Militari Residence, în București-Dudu,

81

anul acesta urmând să fie deschise alte magazine din acest format.

Noul concept cora Urban îmbină proximitatea cu online-ul și oferă acces la peste 40.000 de produse din cora.ro și peste 1000 de produse la raft, pentru cumpărături de ultimă oră în drum spre casă. cora Urban poate fi folosit atât pentru ridicarea comenzilor online de pe cora.ro (pregătită în maxim 12 ore), cât și pentru cumpărături rapide în drum spre casă. De asemenea, comanda online poate fi completată cu diverse produse aflate pe rafturile magazinului cora Urban.

„cora Urban este un concept nou pe piața din România, gândit ca soluție pentru consumatorul urban, presat de timp, cât și pentru amatorii de cumpărături online. Un concept adaptat vremurilor actuale, când pandemia transformă obiceiurile de consum, iar migrația spre online și tendința de scurtare a timpului petrecut în magazine sunt evidente. Am ales să dezvoltăm proiectul pilot într-un cartier dens și nou, deoarece publicul nostru țintă se regăsește în astfel de zone din marile orașe. Ne referim atât la rezidenți, cât și la cei care lucrează în clădirile de birouri din zonă”, a spus Pascal Aigle, directorul  proiectului cora Urban.

Ce produse se găsesc în cora Urban

În magazinul cora Urban sunt disponibile produse alimentare – inclusiv legume, fructe, salate -, băuturi și articole pentru casă, precum și o gamă bogată de produse bio, alături de produse de cofetărie și patiserie, dar și carne de proveniență românească.

Magazinul de proximitate cora Urban, disponibil pentru cumpărături rapide, este deschis de luni până vineri între orele 07:00 – 21:00 și sâmbătă – duminică între orele 08:00 – 19:00.

82

„cora Urban completează portofoliul nostru multi-channel. Serviciul cora Drive, lansat de cora în 2013, este în continuare apreciat de clienți, și a fost o inovație pe piața românească. Am pariat în ultimii ani pe online, segment care crește consistent, impulsionat de pandemie. În aceste condiții, pasul firesc anul trecut a fost să ne asociem cu jucători mari din zona de delivery, ca Food Panda și Glovo, pentru a crește aria și capacitatea de livrare a comenzilor efectuate online. Un partener important al cora Express este și Postis, cu ajutorul căruia eficientizăm serviciul de livrare. Rămâne însă la fel de importantă rețeaua celor 11 hipermarketuri cora, pentru că acolo îi așteptăm pe clienți cu o sortimentație și mai variată, peste 75.000 de produse”, a spus Thierry Destailleur, CEO cora România.

cora România, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri de retail. Prezent pe piața românească din 2003, brandul operează în prezent 11 hipermarketuri în București și în marile orașe,  magazinele cora Urban și platforma de e-commerce cora.ro, pe care sunt listate peste 40.000 de produse. În 2013, prin intermediul platformei cora.ro, este lansat serviciul de livrare la domiciliu, cora devenind primul mare lanț comercial cu livrare tip drive din România. Începând cu 2020 serviciul coraExpress extinde accesul la cumpărături online, prin comenzi din aplicațiile Glovo și Food Panda, cu livrare în mai puțin de 60 de minute.

Investiţi în România! Răzvan Crişan, Grupul Kane: În ultimul an clienţii au devenit mult mai interesaţi de originea produselor cumpărate, iar acest lucru a generat noi oportunităţi de business, 12.02.2021, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-razvan-crisan-grupul-kane-in-ultimul-an-19914332

Interesul tot mai mare pentru produse artizanale locale a generat un nou model de business pentru antreprenori, pe măsură ce clienţii doresc să înlocuiască şampania franţuzească cu vinul românesc sau cozonacul italian panettone, cu cel tradiţional românesc.

Grupul de restaurante Kane a adunat circa 40 de mici producători locali, furnizori ai industriei de ospitalitate şi jucători din HoReca, pe platforma

83

localnicii.ro şi a vândut deja peste 9.000 de produse realizate de aceştia în ultimele luni. Iniţiativa vine într-o perioadă dificilă pentru industria HoReCa şi pentru furnizorii acesteia, multe dintre restaurantele, barurile şi cafenelele locale fiind închise sau funcţionând la capacitate mult redusă.

„Ideea pentru platforma localnicii.ro a venit după cel de-al doilea lockdown din octombrie, când ne-am trezit în faţa situaţiei, că ceea ce noi şi partenerii noştri nu mai putem face ce ştiam noi. Am pus la punct o strategie prin care să putem vinde ce cumpăram noi de la ei, de la vin la alimente. Totul a pornit de la ideea că vine Crăciunul şi de la faptul că oamenii vor dori să cumpere cadouri. Am vrut să facem Cutia cu Localnici, o alternativă la cutiile cu cadouri care de obicei conţin produse din afara ţării. Am venit cu produse locale, cool, cu oameni din aceeaşi generaţie cu noi, noua generaţie a artizanilor. Cei de la CEC Bank ni s-au alăturat încă de la început, au fost alături de noi şi au fost esenţiali în strategia de a pune pe picioare proiectul“, a spus Răzvan Crişan, cofondator al grupului Kane, care cuprinde localuri precum restaurantul de fine dining cu acelaşi nume, pizzeria Mamizza şi Mercato Comunale, o piaţă unde se organizează evenimente în sezonul estival şi în cel de iarnă.

Printre cei listaţi din platformă se numără producătorul de ciocolată, zacuscă şi dulceţuri Idicel, producătorul de ceai Gadal Tea şi restaurantul Le Bab din centrul istoric.

„Lucrăm cu 35-40 de mici producători, iar planul este să ajungem la peste 90 de astfel de businessuri pentru care să aducem nu doar imagine, ci şi vânzări. Un „Like“ pe Facebook e simpatic, dar nu plăteşte chiria. Vânzările în decembrie au mers mult peste aşteptările iniţiale, am ajuns la 9.000 de produse vândute. Aveam două formate de cutii, cu 12 şi 8 produse, printre care dulceaţă, vin, biscuiţi pe care îi făceam la Kane sau bezea. Acum am venit cu un nou pachet, Cutia cu Localnici de Îndrăgostiţi de această perioadă cu 14 februarie, Dragobete, 1 şi 8 Martie. Vom mai veni cu o ediţie pentru Paşte. Noi vrem să venim cu o alternativă de foarte bună calitate, cu produse locale, contemporane şi cu lucruri de care să fii mândru că le-ai făcut cadou“, a explicat Răzvan Crişan.

În condiţiile în care mulţi au rămas acasă şi nu au mai plecat în concedii din cauza pandemiei, clienţii au fost mai interesaţi de produsele cumpărate, iar acest lucru a susţinut acest nou model de business.

„Am văzut o preocupare din ce în ce mai mare a clienţilor în ceea ce priveşte calitatea produselor cumpărate, mai ales în marile oraşe. Sunt interesaţi tot mai mult de calitate, de originea produsului, de impactul pe care îl are asupra unui producător. Astfel de lucruri nu erau considerate la fel de

84

importante până acum. În această perioadă industria ospitalităţii a fost lovită, dar a creat oportunităţi în alte domenii. Sunt antreprenori care au avut un an bun în 2020. Impactul asupra producătorilor, în special în cazul celor mici, a fost unul mare, au vândut mai mult decât estimau ei iniţial, iar în cazul celor mari a permis schimbarea mentalităţii de cadou, faptul că am arătat că şi produsele locale pot fi la un nivel similar cu cel regăsit în cazul unor producători din Franţa, Spania sau Italia“, a explicat cofondatorul grupului Kane.

Grupul Kane a crescut ca business de la 5 milioane lei în 2018 la 8 milioane lei în 2019. Mai mult, estimările pentru anul 2020 erau că vânzările vor ajunge la 10 milioane lei, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat în contextul pandemiei de COVID-19.

„Anul 2020 a fost unul provocator pentru industria ospitalieră. A fost precum un tsunami, iar noi eram precum turiştii de pe plajă. Sectorul public ne-a promis un ajutor, dar am fost duşi cu zăhărelul. Noi avem un nou model de business peste noapte, clienţi speriaţi, un sector public care explică faptul că au alte probleme. Dacă funcţionarii sau miniştrii au opţiunea de a-şi da demisia, noi ca antreprenori nu putem face acelaşi lucru deoarece avem o datorie faţă de colegi, clienţi şi bănci să găsim o soluţie. Spre exemplu noi am cerut TVA înapoi în luna martie, dar nu s-a întâmplat nimic mai departe“, a spus Răzvan Crişan.

De partea cealaltă, el a subliniat că erau necesare măsuri suplimentare în cazul HoReCa, precum includerea personalului în etapa a doua a vaccinării contra Covid-19.

„În cazul vaccinării, nu am înţeles de ce personalul care lucrează în industria ospitalităţii a fost pus la coada priorităţilor, cu toate că eram consideraţi un sector de risc. Aşa cum s-au deschis şcolile, dar nu s-au vaccinat profesorii, şi restaurantele se deschid, dar nu au prioritate la vaccinare“.

... citeste si partea a doua ...

85