Stiri 29 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 29.01.2021 1 EUR 4.8743

1 USD 4.0209

Prognoza Agrometeorologică pentru perioada 29 ianuarie – 4 februarie; 29 ianuarie 2021

Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, în majoritatea zonelor de cultură.

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între -4 și 10°C, în timp ce maximele se vor situa între -2 și 13°C, iar minimele vor fi de -6-6°C.

Sunt prognozate precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoțite deintensificări ale vântului.

Rezerva de apă în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, vaprezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara.

Potrivit ANM, în condiţiile agrometeorologice menţionate, speciile de cậmp şi pomi-viticole îşi vor continua stadiul de repaus vegetativ, în cea mai mare partea a zonelor de cultură. Pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol, la cerealierele de toamnă semănate în epoca optimă din zonele de câmpie vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative.

Meteorologii recomandă ca în această perioadă să se continue efectuarea controlul biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a mugurilor de rod la pomii fructiferi și vița de vie. De

1

asemenea, se recomandă administrarea îngrășămintelor minerale complexe la culturile de toamnă.

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

Agrometeo: temperaturi normale pentru aceasta perioada si aprovizionare buna cu apa la majoritatea culturilor de toamna ianuarie 28, 2021

Urmatoarele zile se vor caracteriza printr-un regim termic normal al aerului, urmat de o incalzire treptata a temperaturilor, in majoritatea regiunilor din tara. Aprovizionarea cu apa la majoritatea culturilor de toamna va prezenta valori satisfacatoare, iar precipitatii mixte pot fi intalnite in cele mai multe regiuni, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 28 ianuarie – 03 februarie.

Caracteristici meteorologice In prima parte a intervalului va predomina un regim termic al aerului in general normal, dupa care, vremea va intra intr-un proces de incalzire treptata, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -6…3°C in primele zile, valori apropiate de mediile multianuale, si -3…9°C spre sfarsitul perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre -3…11°C, la nivelul intregii tari. Temperatura minima a aerului se va incadra intre -8…7°C in majoritatea regiunilor agricole, local semnalandu-se inghet la sol. Sunt

2

prognozate precipitatii mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), acestea fiind insotite de intensificari ale vantului. Totodata, izolat vor fi conditii de producere a cetii.

Caracteristici agrometeorologice In cultura graului de toamna, aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in aproape toata tara. Deficite moderate de umiditate in sol (seceta pedologica moderata) se vor inregistra izolat in centrul Dobrogei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole In conditiile agrometeorologice mentionate, la culturile de camp si speciile pomi-viticole se va mentine stadiul de repaus biologic, pe aproape intreg teritoriul agricol. Totodata, in zilele cele mai calde, la cerealierele de toamna se vor putea inregistra reluari lente ale proceselor de vegetatie, indeosebi in zonele de campie din sudul si vestul tarii.

Functie de data semanatului, la orzul si graul de toamna se vor semnala fazele de rasarire, formarea frunzei a treia si infratire (10-100%). Cultura de rapita din sudul, sud-estul, estul si centrul tarii va inregistra infrunzirea (8-12 frunze), pe toate suprafetele cultivate.

In toate plantatiile, pomii fructiferi si vita-de-vie isi vor continua repausul vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la conditiile de iernare. In zilele cu precipitatii, lucrarile agricole specifice acestei perioade (taieri in vii si livezi, fertilizari, tratamente fito-sanitare) vor fi intrerupte temporar.

Recomandari de specialitate Controlul biologic pentru determinarea viabilitatii plantelor la culturile de toamna, precum si a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole; Administrarea ingrasamintelor organice si efectuarea lucrarilor de intretinere in vii si livezi; Aplicarea ingrasamintelor minerale complexe la cerealierele de toamna.

Sursa: ANM

Alertă meteo emisă astăzi! ANM: Ninsoare, lapoviță și vânt puternic în mai multe regiuni din țară! Angelica Lefter - 29 ianuarie 2021 După câteva zile de acalmie și precipitații sub formă de ninsoare, meteorologii au emis o informare de precipitații mixte, vânt și polei pentru majoritatea regiunilor țării.

3

Avertizarea este valabilă pentru intervalul 29 ianuarie, începând cu ora 18:00 până pe 30 ianuarie, la ora 10:00. Astfel, de astăzi, 29 ianuarie, în acest interval sunt vizate precipitații mixte, polei și intensificări ale vântului.

Precipitațiile vor fi predominant sub formă de ploaie și lapoviță și local se va depune polei, îndeosebi în centrul, sudul și estul țării, precum și la munte, la altitudini mai mici de 1400 de metri, determinând, parțial, topirea stratului de zăpadă existent.

Cantitățile de apă vor depăși, local, 15…20 l/mp, cu precădere în Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali. În zona montană înaltă, mai ales la peste 1700 m, va ninge, iar vântul va avea intensificări, cu rafale, în general, de 60…70 km/h, spulberând zăpada.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) mai informează că astfel de fenomene se vor semnala și în seara zilei de duminică, 31 ianuarie, precum și în noaptea de duminică spre luni, 31 ianuarie/1 februarie, în regiunile estice, sud-estice și centrale, precum și la munte, iar în prima parte a zilei de luni, 1 februarie, mai ales în nord-estul teritoriului.

4

APIA si SUBVENTII

Peste 717.000 lei pe care APIA ÎI VIREAZĂ în conturile crescătorilor de animale 29 ianuarie 2021

5

Plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie a anului trecut, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie a lui 2020, a fost demarată de către Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene.

„Suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare”, se precizează într-o informare transmisă la redacție vineri, 29 ianuarie 2021.

Actul normativ amintit mai sus are drept scop instituirea unei scheme de ajutor de stat menită să acopere costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul de animale sau a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutoarele plătite prin APIA sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (Art.2, lit. B și c din HG 1179/2014) respectiv, întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole, așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Cât se încasează în cazul cheltuielilor eligibile

Valoarea ajutorului de stat, plătit prin APIA, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile este de 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline și ecvine și 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine și porcine. De asemenea, valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru cheltuielile eligibile este de 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, și 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine și bubaline. Ajutorul este 15 lei în cazul controlului performanțelor producției de lapte, 5 lei, în cazul producției de carne, 3 lei, în cazul producțiilor de lână, pentru rasele cu lână fină, și 4 lei, în cazul producției de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine și caprine, respectiv 10 lei, în cazul controlului performanțelor de producție la rasele de animale din specia porcine.

6

7

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2021/01/oug-plati-directe-1.pdf

ORDIN MADR! SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE TERENURI AGRICOLE ȘI CLĂDIRI!Agroinfo, 29 ianuarie 2021 - 07:08

FACILITĂȚI FISCALE FERMIERI. Ministerul Agriculturii a publicat joi, 28 ianuarie 2021, pe site-ul oficial, un proiect de Ordin care stabilește criteriile și modalitățile potrivit cărora fermierii membrii într-o cooperativă și cooperativele agricole beneficiază de scutiri la plata impozitului pe terenuri agricole și clădiri.

Criteriile și modalitățile potrivit cărora cooperativele agricole beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe profit.

8

Se stabilesc criteriile și modalitățile potrivit cărora cooperativele agricole, prevăzute la art. 6 lit. b) – e^1), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe profit, astfel:

1. nu se datorează impozit pe profit de către contribuabilii, cooperative agricole, care au înregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifră de afaceri anuală netă de până la 10.000.000 euro pe o perioadă de 5 ani, de la începerea desfăşurării activităţii în cazul celor nou-înfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani pentru cele deja înfiinţate.

2. pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verifică:

a). încadrarea în vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi înregistrată ca plătitoare de impozit pe profit.b). încadrarea în plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la încheierea exercițiului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculează cifra de afaceri.

Criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de la plata impozitului pe clădiri.

Se stabilesc criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de plata impozitului pe clădiri, astfel:

1. nu se datorează impozit pentru clădirile deținute și utilizate în activitatea agricolă de către contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din producția valorificată în anul fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea prin/către cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2. nu se datorează impozit pentru clădirile deținute și utilizate de către contribuabilii cooperative agricole, care sunt folosite pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

3. clădirile cu destinație agricolă la care se face referire la punctele 1 și 2 sunt clădirile aflate în inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate în patrimoniul de afectațiune (parte a patrimoniului destinată desfăşurării unei activităţi n.r.) al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice

9

autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;

4. în cazul clădirilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pentru clădirile utilizate în scopul desfășurării activității agricole se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținute de membrul cooperator care respectă condiția de valorificare prin cooperativă;

5. în cazul clădirilor aflate în coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru clădirile utilizate în scopul prestării de servicii către membrii cooperatori se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținut de cooperativa agricolă;

6. clădirile utilizate în scopul desfășurării activității agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori sunt următoarele:

a) magazii, pătule, silozuri utilizate pentru depozitarea, prelucrarea şi conservarea produselor agricole și a furajelor, împreună cu anexele aferente acestora;b) construcţii agricole uşoare: barăci, magazii, şoproane și cabane cu destinație agricolă;c) clădiri destinate activității agrozootehnice deținute pentru creşterea animalelor și păsărilor, inclusiv anexele aferente acestora;d) amenajări piscicole și anexele aferente acestora, definite conform art.2, pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;e) depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, materii prime și materiale auxiliare, construcţii de compostare, inclusiv anexele și spațiile administrative aferente acestora;f) ateliere, hale de reparații și stocare a utilajelor agricole;g) sere, solarii, răsadniţe, ciupercării și altele asemenea;h) infrastructura secundară de irigații care cuprinde: stații de pompare de punere sub presiune, construcții hidrotehnice și conducte subterane.

Criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de la plata impozitului pe teren.

Se stabilesc criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutirile de plata impozitului pe teren, astfel:

1. nu se datorează impozit pentru terenurile cu destinație agricolă deținute și utilizate de către contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat

10

minimum 50% din producția valorificată în anul fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea, prin/către cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2. nu se datorează impozit pentru terenurile deținute și utilizate de către contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestări servicii către membrii cooperatori, potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;

3. terenurile cu destinație agricolă la care se face referire la punctele 1 și 2 sunt acele categorii de terenuri aflate în inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

4. în cazul terenurilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate în scopul desfășurării activității agricole se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținute de membrul cooperator care respectă condiția de valorificare prin cooperativă;

5. în cazul terenurilor aflate în coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate în scopul prestării de servicii către membrii cooperatori se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținut de cooperativa agricolă;

6. categoriile de terenuri utilizate în scopul desfășurării activității agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori sunt următoarele:

a) terenuri cu destinație agricolă, și anume:(i) terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, plantele ornamentale, pajiștile permanente, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea pe care se obțin produse agricole;(ii) terenuri acoperite cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice;(iii) terenuri ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole;

b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activități agricole și prestării de servicii către membrii cooperatori.

11

ACTE NECESARE PENTRU SCUTIREA DE LA PLATA IMPOZITULUI!

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri și documentele justificative menţionate mai jos, din care să rezulte că au comercializat minimum 50% din producţia agricolă valorificată prin/către cooperativa agricolă, respectiv:

a) adeverinţa eliberată de către cooperativa agricolă care să ateste calitatea de membru, cantităţile vândute de către contribuabilul, membru cooperator, prin/către cooperativa agricolă în anul calendaristic anterior celui pentru care se acordă scutirile, precum şi inventarul bunurilor declarate de membru şi care fac obiectul scutirilor; b) declaraţia pe propria răspundere întocmită de contribuabilul, membru cooperator, din care să reiasă: totalul cantităţilor de produse agricole comercializate în anul calendaristic anterior celui pentru care se acordă scutirile, cantităţile valorificate de acesta prin/către cooperativa agricolă în cadrul aceleiaşi perioade şi lista bunurilor cu destinaţie agricolă care fac obiectul scutirilor.

Organele fiscale locale solicită de la direcţia pentru agricultură judeţeană producţia medie obţinută pe judeţ din exploatarea terenurilor agricole, a animalelor sau din activităţi agricole, după caz, care este comparată cu producţia vândută prin/către cooperativă, conform adeverinţei eliberate în acest sens, iar dacă se constată îndeplinirea condiţiei privind valorificarea a minimum 50% din producţia agricolă comercializată prin/către cooperativa agricolă respectivă, se procedează la acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren.

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri, contribuabilii, cooperative agricole transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri și documentele justificative menționate mai jos, din care să rezulte că au prestat servicii către membrii cooperatori, respectiv:

a) inventarul clădirilor și terenurilor deținute în patrimoniu, care fac obiectul scutirilor;b) copie după balanța de verificare a conturilor întocmită la sfârșitul anului precedent, din care să reiasă natura și valoarea prestărilor de servicii către membrii cooperatori evidențiate în conformitate cu prevederile din Legea

12

Nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea aplicării prevederilor prezentului ordin, scutirea de la plata impozitului pe profit, pe clădiri şi terenuri se acordă pe baza documentelor justificative, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior celui pentru care se acordă scutirea, prin care se atestă situaţia respectivă.

Contribuabilii, cooperative agricole și membri cooperatori, au obligaţia să depună anual cererea privind scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri, însoţită de documentele justificative, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie a anului curent. Contribuabilii, cooperative agricole evidențiază scutirea impozitului pe profit în cuprinsul formularului 101 ,,Declarație privind impozitul pe profit’’, precizează proiectul de ordin publicat în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii.

OFICIAL! AJUTOR DE MINIMIS ANUL ACESTA DE 25.000 EURO/FERMĂ! Agroinfo 28 ianuarie 2021

COMISIA EUROPEANĂ 28 IANUARIE 2021! Comisia Europeană a anunțat astăzi, 28 ianuarie 2021, că fermierii, crescătorii de animale primesc ajutorul Covid 19 și-n acest an. Pe lângă acest ajutor, fermierii au dreptul și la un ajutor de minimis de 25.000 de euro/fermă, pe durata a trei exerciții financiare. Concret, cele două ajutoare pot fi combinate.

Comisia Europeană a decis joi, 28 ianuarie 2021, să prelungească până la 31 decembrie 2021 acordarea ajutoarelor de stat în condițiile crizei sanitare.

Suma pe fermă pentru ajutoarele Covid 19, acordate pe fondul pandemiei, a fost dublată, de la 100.000 de euro/fermă, cât a fost cuantumul anul trecut, la 225.000 de euro/fermă în 2021 pentru producția primară de produse agricole și 270.000 de euro/întreprindere pentru acvacultură și pescuit. De asemenea, Comisia Europeană anunță că aceste ajutoare pot fi obținute de fermieri pe lângă ajutorul de minimis al cărui cuantum este 25.000 de euro/beneficiar, pe durata a trei exerciții financiare.

Potrivit comunicatului transmis astăzi, 28 ianuarie 2021, de Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru AGROINFO, noile plafoane pentru

13

ajutoarele de stat, acordate fermierilor în condițiile pandemiei Covid 19, sunt de 225 000 EUR/ întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole (anul trecut, în 2020, au fost 100 000 EUR/întreprindere), 270 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120 000 EUR) și 1,8 milioane EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare (anterior, 800 000 EUR), precizează comunicatul Comisiei Europene.

De asemenea, aceste ajutoare așa-zise de criză pot fi combinate cu ajutoare de minimis în cuantum de până la 200 000 EUR/ întreprindere (până la 30 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și până la 25 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol) pe o perioadă de trei exerciții financiare, sub rezerva respectării cerințelor de minimis relevante, subliniază Executivul european.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „În contextul pandemiei de coronavirus, care se prelungește mai mult decât ne așteptam, trebuie să continuăm să ne asigurăm că statele membre le pot oferi întreprinderilor sprijinul necesar pentru a depăși această situație dificilă. Astăzi am decis prelungirea aplicării cadrului temporar până la sfârșitul anului. De asemenea, am majorat plafoanele anumitor măsuri prevăzute în cadrul temporar și am oferit stimulente pentru utilizarea instrumentelor rambursabile, permițând conversia anumitor împrumuturi și a altor instrumente rambursabile în granturi directe. Astfel, le oferim statelor membre posibilitatea de a utiliza pe deplin flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat pentru a-și sprijini economiile, limitând în același timp denaturarea concurenței.”

MADR, o noua masura de sprijin pentru incurajarea cooperativelor, ianuarie 29, 2021

Ministerul Agriculturii informeaza ca, in perioada 01 februarie  – 30 aprilie 2021 se va desfasura cea de a doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B – Implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala selectate din cadrul submasurii 19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala – Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Alocarea disponibila acestei sesiuni, aferenta Componentei B – Implementarea activitatilor de cooperare din cadrul submasurii 19.3, este de 10.310.013 Euro.

14

Sprijinul poate fi acordat doar cu conditia ca actiunile de cooperare sa contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locala.

Detaliile privind conditiile de eligibilitate si selectie a proiectelor sunt prezentate in Ghidul Solicitantului pentru implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala selectate – Componenta B din cadrul submasurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Șef APIA: Am pierdut foarte mulți fermieri mici care aveau de la 1 până la 5 hectare de teren! Ramona Dascălu - 29 ianuarie 2021 Județul care a pierdut 15.000 de fermieri în ultimii ani! Peste 1.000 de fermieri în fiecare an, atât pierde județul Buzău, care se confruntă cu acest fenomen de 13 ani de zile. Cei care renunță la exploatații sunt în primul rând fermieri mici, care cultivă între 1 și 5 hectare. Vestea bună este că aceste suprafețe nu se pierd întrucât fermele medii își măresc de la an la an suprafață și tind să se îndrepte spre ferme comerciale și mixte.

Anul 2020 s-a încheiat cu 18.511 fermieri, potrivit cererilor unice de plată depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Buzău. Numărul este însă cu 384 mai mic decât cel înregistrat în 2019, fapt care însă nu reprezintă o surpriză pentru reprezentanții APIA care spun că în ultimii 13 ani Buzăul a pierdut 15.500 de beneficiari ai subvențiilor pe suprafață.

”Începând din anul 2007, când am plecat de la 34.000 de fermieri înregistrați în județul nostru, în fiecare an numărul fermierilor a scăzut cu aproximativ 1.000 și am ajuns în campania 2020 la doar 18.511 fermieri”, a declarat Claudia Stelea, directorul APIA Buzău, potrivit sansanews.ro.

Directorul APIA Buzău susține că scăderea a fost cauzată de reorganizarea dimensiunii exploatațiilor agricole. ”Suprafața solicitată s-a menținut la nivelul de 270.000 în fiecare an. Ca urmare, scăderea numărului de fermieri se datorează în special reorganiării dimensiunii exploatațiilor, în sensul că fermele mici au scăzut ca și număr și dimensiunea fermelor medii, de 20 până la 300 de hectare, a crescut în fiecare an, ceea ce reprezintă totuși un semn că există o dezvoltare a exploatațiilor către exploatații comerciale, mai adaptate în fiecare an condițiilor de piață, în primul rând. Ca urmare și sumele acordate prin cererile unice de plată au crescut în fiecare an”.

Cei mai mulți dintre cei care au renunțat la agricultură au fost fermierii mici, care exploatau între 1 și 5 hectare de teren agricol.

15

”Am pierdut foarte mulți fermieri mici care aveau suprafețe de 1 până la 5 hectare de teren. Aceste suprafețe nu neapărat s-au pierdut pentru că în fiecare an numărul fermierilor care utilizează peste 50 de hectare de teren a crescut, am plecat de la 180 de ferme în campania 2007 și avem în campania 2020 680 de ferme cu peste 60 de hectare. De asemenea, un lucru foarte important este faptul că sunt din ce în ce mai multe exploatații mixte, care fac o agricultură integrată, atât creșterea animalelor cât și cultivarea terenurilor agricole.”

APIA a început plata ajutorului de stat pentru creșterea animalelor! Ramona Dascălu - 29 ianuarie 2021

Noi plăți la APIA începând de astăzi pentru ajutorul de stat alocat sectorului de zootehnie! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie 2020.

Potrivit unui comunicat APIA remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Peste 717.000 lei pe care APIA ÎI VIREAZĂ în conturile crescătorilor de animale 29 ianuarie 2021

Plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie a anului trecut, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie a lui 2020, a fost demarată de către Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene.

„Suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare”, se precizează într-o informare transmisă la redacție vineri, 29 ianuarie 2021.

16

Actul normativ amintit mai sus are drept scop instituirea unei scheme de ajutor de stat menită să acopere costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul de animale sau a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutoarele plătite prin APIA sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (Art.2, lit. B și c din HG 1179/2014) respectiv, întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole, așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Cât se încasează în cazul cheltuielilor eligibile

Valoarea ajutorului de stat, plătit prin APIA, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile este de 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline și ecvine și 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine și porcine.

De asemenea, valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru cheltuielile eligibile este de 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, și 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine și bubaline.

Ajutorul este 15 lei în cazul controlului performanțelor producției de lapte, 5 lei, în cazul producției de carne, 3 lei, în cazul producțiilor de lână, pentru rasele cu lână fină, și 4 lei, în cazul producției de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine și caprine, respectiv 10 lei, în cazul controlului performanțelor de producție la rasele de animale din specia porcine.

AFIR si FINANTARI

AFIR prezinta proiectele care primesc finantare pentru investitii in infrastructura de irigatii ianuarie 29, 2021

Un numar de 30 de proiecte urmeaza a primi finantare pentru investitii in infrastructura de irigatii, in valoare de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI), a anuntat, joi, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR).

17

AFIR a publicat Raportul de selectie intermediar etapa lunara 1, sesiunea 01/2020 pentru submasura 4.3 “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” componenta infrastructura de irigatii din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finantare in aceasta etapa se ridica la 30 de milioane de euro. In perioada aferenta acestei etape lunare, 1 – 30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investitii in infrastructura secundara de irigatii, cu punctajul mai mare sau egal decat pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finantare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) , urmand sa primeasca fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro”, mentioneaza AFIR intr-un comunicat.

Un nou raport pentru selectia restului de proiecte se afla in faza procedurala avansata.

Pana in prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea si adaptarea infrastructurii de irigatii au fost depuse 632 de cereri de finantare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. In urma evaluarii si selectiei cererilor de finantare depuse la AFIR, au fost incheiate 462 de contracte in valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a platit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigatii de peste 222 de milioane de euro.

Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigatii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maxima eligibila a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile si poate achizitiona echipamente de irigat (in limita a maximum 30% din valoarea eligibila a proiectului, din care s-a scazut valoarea aferenta respectivelor echipamente de irigat).

Fermierii dobrogeni solicită suplimentarea fondurilor europe alocate pentru irigații Angelica Lefter - 29 ianuarie 2021

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea continuă demersurile pentru îmbunătățirea și reabilitarea sistemului de irigații în zonă, ca urmare a discuțiilor și întâlnirilor avute încă de anul trecut cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), susținând eforturile producătorilor agricoli de avea acces la apă, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

18

Informarea transmisă și redată integral, este semnată de Theodor Ichim, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD).

”După cum bine știți, zona Dobrogea s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul de secetă pedologică, totul culminând cu situația excepțională generata în anul 2020, aspect confirmat de datele publice transmise de Ministerul Agriculturii, conform cărora, din suprafața totală calamitată de 1,2 – 1,4 milioane de hectare la nivelul țării, 416.000 ha au fost doar în județul Constanța, deci mai bine de o treime iar această raportare se referă doar la culturile de toamnă (orz, grâu, rapiță).

Fenomenul de secetă pedologică a continuat să se manifeste pe tot parcursul anului, culturile așa-zise de primăvară, floarea soarelui și porumb, fiind, de asemenea, calamitate.

În această situație specială, starea producătorilor agricoli afectați de secetă s-a agravat, aceștia având nevoie de sprijin, iar soluția de viitor este reprezentată de reabilitarea sistemelor de irigații, atât cel primar aparținând ANIF, cât și cele secundare, preluate și administrate de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI-uri).

Dacă pentru reabilitarea sistemului de irigații primar, urmare a întâlnirii din septembrie 2020 cu George Scarlat, fost secretar de stat, actual Senator și Președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat, am obținut promisiunea alocării unor fonduri de minim 420 milioane de euro pentru județul Constanța și 150 de milioane pentru județul Tulcea, prin noul Plan de Național de Relansare și Reziliență, beneficiarii privați, de tip OUAI au avut și vor avea acces la finanțare prin intermediul măsurilor deschise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), așa cum, în perioada de programare 2014 – 2020, au fost alocate fonduri prin Submăsura 4.3.I – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – Componenta infrastructura de irigații.

Luând la cunoștință de nemulțumirea fermierilor referitoare la faptul că în ultima sesiune din anul 2020, alocarea pentru această măsură a fost doar de 43.700.259 de euro, sumă insuficientă pentru numărul de proiecte depuse, respectiv 95, conform Anexa_nr. 7, publicată pe site-ul AFIR, noi, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea solicităm suplimentarea fondurilor alocate acestei sesiuni, pentru a putea fi finanțate toate proiectele eligibile, implicit și a celor din zona Dobrogea.

19

O astfel de decizie ne-ar confirma că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține și consideră de importanță națională reabilitarea sistemului de irigații, sprijinind și zonele cu grad mare de ariditate, așa cum este Dobrogea.

Cu această ocazie am transmis reprezentaților MADR, astăzi, 28 ianuarie 2021, o solicitare oficială pentru suplimentarea fondurilor sesiunii mai sus menționate.

Totodată, dorim să subliniem faptul că realizarea acestor proiecte a reprezentat un efort major pentru solicitanți, în contextul anului agricol 2020 extrem de dificil din punct de vedere al secetei, COVID și implicit financiar, și vă reamintim că prin intermediul acestor proiecte se propune reabilitarea infrastructurii preluate prin Protocol de la ANIF și deținute de OUAI-uri, lucru care ar asigura irigarea terenurilor exploatate și deja calamitate de secetă, ar reprezenta un stimul pentru continuarea activității producătorilor agricoli din zonele aride, fiind un adevărat colac de salvare, și astfel vor putea fi salvate locurile de munca dar și munca de o viață a multora dintre noi”, se arată în informarea transmisă de Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD).

ALTELE

Adrian Oros – intalnire cu specialistii pentru analiza situatiei actuale a PPA in Romania, 29 ianuarie 2021

Ministrul Adrian Oros a avut astăzi, 29 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, experți din cadrul ANSVSA și ai Direcției de Zootehnie a MADR. La această ședință a participat și George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din cadrul Senatului.

 Tema principală a întâlnirii a vizat evoluția Pestei Porcine Africane (PPA) în țara noastră și măsurile care se impun pentru a sprijini crescătorii de porcine, care se confruntă cu probleme serioase și pentru a limita răspândirea PPA.

 În perioada următoare, va fi afișat în dezbatere publică ordinul MADR privind stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României, precum și ordinul privind biosecuritatea.

Scopul acestor ordine este acela de a face o distincție clară între fermele comerciale și cele non-comerciale și de a reglementa activitatea de

20

reproducție și de creștere a suinelor în România, precum și pe cea de prevenire, combatere și eradicare a bolilor majore la această specie.

Cine „face legea” în agricultură? Ferma 29 ianuarie 2021 un articol de STELIAN RĂDESCU

Cetățenii au ales, politicienii au negociat. Cine conduce instituțiile după alegeri? Aceiaşi şefi la MADR, preşedinte nou la comisie. Ce ferme vor trebui ajutate?

Rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 au produs mici schimbări în instituțiile politice care decid pentru sectorul agricol din România. Situația a rămas în mare parte cum a fost înainte de alegeri.

Scarlat a ajuns şef de comisie la Senat

 PNL şi-a păstrat portofoliul Agriculturii, iar acesta i-a fost atribuit tot lui Adrian Oros, care şi-a menținut inițial echipa de secretari de stat avută înainte de alegeri. De partea cealaltă, PSD şi-a păstrat conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, dar preşedinte este acum Adrian Chesnoiu, fost şef al AFIR.

În schimb, la Senat, şefia Comisiei pentru Agricultură nu mai este deținută de PSD, ca în legislatura precedentă, ci a revenit acum PNL, preşedinte fiind George Scarlat, fost secretar de stat la MADR, în guvernul Orban. Aşadar, cu Oros din nou ministru al MADR, având aceeaşi echipă de secretari de stat, şi cu un membru al PSD din nou la conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, putem spune că alegerile din 6 decembrie nu au produs nicio ruptură în sistem. Cam aceleaşi degete se află deasupra butoanelor.

 O scurtă privire retrospectivă

21

 Adrian Oros şi Alexandru Stănescu, fostul preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților (acesta nu a mai candidat la alegerile din decembrie 2020 ), au avut o anumită colaborare transpartinică, stabilită din perioada când liberalul din Ardeal a fost vicepreşedinte în comisia respectivă, până în noiembrie 2019, când a fost numit ministru în Guvernul Orban.

 Relații vechi, legi noi

 Relațiile de bună colegialitate parlamentară cu social-democratul din Olt, un deputat neangajat în lupte politice deschise, recunoscut mai degrabă pentru relații non-conflictuale cu colegii din celelalte partide, s-au materializat în două legi avantajoase pentru medicii veterinari, ministrul fiind de profesie chiar medic veterinar. • Prima lege, care acordă medicilor veterinari concesionari o indemnizație de 10.000 de lei lunar/contract, îşi produce deja efectele, un titular de contract având dreptul să încaseze chiar 20.000 de lei lunar dacă a încheiat două contracte cu DSVSA. Imediat după votul din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu a salutat public rezultatul votului. • Cea de-a doua lege, care permitea medicilor veterinari să comercializeze medicamente, a fost votată de deputați, dar a picat recent la CCR.

Revenirea triumfală a lui Chesnoiu

Noul şef al Comisiei pentru Agricultură provine tot din județul Olt, ca şi predecesorul său. Are acelaşi prenume ca şi al ministrului. O fi de bine? Poate, dacă între timp Adrian Chesnoiu o fi uitat că a părăsit şefia AFIR în decembrie 2019, la scurt timp după ce liberalii au venit la guvernare. Atunci, prin ordin de ministru, Chesnoiu a fost destituit de la AFIR şi trimis şef la Buzău, mai exact la Banca de Resurse Genetice Vegetale. Olteanul nu s-a dat bătut: a dat ministerul în judecată şi a câştigat, dar nu s-a mai întors la AFIR, ci la Caracal, unde a fost numit administrator al oraşului. PSD l-a pus pe lista de candidați pentru parlamentare şi Chesnoiu a ajuns deputat şi şef al

22

Comisiei pentru Agricultură.

 Oros, față-n față cu Chesnoiu

 Sorții i-au fost atât de favorabili încât, iată, după un an de când a fost demis de Oros de la şefia AFIR, s-a regăsit față în față cu acesta, la audierea din comisie pentru avizarea noului mandat de ministru. Și a ținut să-i arate că nu a uitat: l-a „săgetat” continuu pe ministru şi s-a numărat printre cei 12 parlamentari care au votat la audieri împotriva acestuia, în timp ce 19 au votat pentru învestire. Chesnoiu a ținut să precizeze că votul PSD a fost împotriva ministrului agriculturii şi nu împotriva agriculturii româneşti. Deputatul din Olt deține şefia comisiei, dar nu are majoritate. Sunt numai 7 membri de la PSD, în timp ce noua coaliție politică are 13 membri (7 PNL, 4 USR PLUS, 2 UDMR). Un deputat este de la Minorități. Totodată, cei trei vicepreşedinți sunt ai coaliției: Gheba Daniel-Sorin - USR PLUS, Giugea Nicolae - PNL, Magyar Loránd-Bálint - UDMR.

 Anul începe fără crize politice

 Aceştia sunt politicienii noi şi vechi şi funcțiile lor în instituțiile publice. E bine ca fermierii să ştie cine sunt ei, dar mult mai important este să afle ce anume vor ei să facă pentru agricultură şi pentru dezvoltarea rurală. De precizat că formarea rapidă a noului guvern, condus de Florin Cîțu, sprijinit de o coaliție parlamentară relativ stabilă, permite României să înceapă noul an fără o criză politică şi fără teama că pe termen mediu s-ar putea produce una, situație care se va răsfrânge pozitiv şi asupra sectorului agroalimentar românesc, în ansamblul său.

 Linişte, ministerul lucrează la PNS!

 Totodată, forurile europene au asigurat fondurile necesare pentru perioada de tranziție 2021-2022, înainte de aplicarea efectivă a noilor principii şi reguli ale PAC 2021-2027. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să definitiveze Planul Strategic Național (PNS), document fundamental pentru derularea noii PAC. Comisia Europeană a transmis deja recomandările fiecărui stat membru,

23

inclusiv României. Oros şi echipa lui vor trebui să țină cont de aceste recomandări, una dintre cele mai pregnant formulate de comisie fiind direcționarea mai aplicată şi mai eficientă a plăților directe către fermele mici cu potențial de dezvoltare.

George Scarlat (PNL), fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este numit preşedinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, iar Lucian Trufin (PSD) - vicepreşedinte al aceleaşi comisii. Click AICI şi află ce afaceri au cei doi senatori în agricultură!

22 DE DEPUTAŢI PENTRU AGRICULTURĂComisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor are, în total, 22 de membri: opt de la PSD, şapte aleşi pe listele PNL, patru din partea USR PLUS, doi din partea UDMR şi un deputat ce reprezintă minorităţile naţionale. Mai mult de jumătate (14) din membrii Comisiei sunt la primul mandat de parlamentar. Click AICI şi află cine sunt, ce pregătire au şi ce au promis în campania electorală cei 22 de deputaţi care vor decide legile pentru agricultură şi fermieri în următorii patru ani!

Raul Pop revine ca secretar de stat la Ministerul Mediului și se va ocupa de deșeuri din ambalaje, de sistemul garanție-returnare și de economia circulară   Carol Popa Publicat Joi, 28 Ianuarie 2021

Raul Pop revine la Ministerul Mediului pentru un nou mandat de secretar de stat, după ce a mai ocupat aceeași funcție în 2015, în guvernul Dacian Cioloș.

Conform unei postări proprii în rețelele sociale, realizată în urmă cu câteva ore, Raul Pop anunță că a fost validat politic de alianța USR PLUS pentru a prelua această funcție săptămâna viitoare, pentru a se ocupa de portofoliul ce cuprinde gestionarea deșeurilor și economia circulară. Acest portofoliu include răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție – returnare, depozitele istorice de deșeuri precum și abandonul și incendierea deșeurilor.

24

În primul mandat de secretar de stat la Ministerul Mediului, Raul Pop s-a remarcat printr-o atitudine rigidă în raport cu principalii furnizori de deșeuri , respectiv cu companiile producătoare din industria bunurilor de larg consum. Sub mandatul său a avut loc blocajul privind activitatea OTR-urilor(iulie – noiembrie 2015)în urma unui control al documentelor privind colectarea selectivă și reciclarea, moment în care furnizorii din industria bunurilor de larg consum au solicitat parlamentarilor modificarea legislației și anularea taxelor pe care aceștia ar fi trebuit să le plătească pentru perioada în care OTR-urile au pierdut autorizațiile de funcționare.

Acum, în viitorul mandat, Raul Pop ar urma să gestioneze modificarea actelor normative ce vor introduce sistemul garanție-returnare, acte normative ce au fost amânate de la publicarea în Monitorul Oficial în forma propusă de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet. Actualul ministru, Tánczos Barna, a prorogat termenul de publicare a actelor normative și a anunțat că următorul termen ar fi în luna aprilie, după ce a purtat discuții separat cu producătorii ce introduce ambalaje pe piață și separat cu retailerii și distribuitorii.

Deși nu a fost încă numit oficial în funcția de secretar de stat, Raul Pop a participat din parte Ministerului Mediului(vezi foto - primul din dreapta), alături de Cosmin Teodoru, la o nouă rundă de consultări cu reprezentanții retailerilor - AMRCR și ANCMMR -  și ai producătorilor de băuturi, în vederea clarificării unor detalii tehnice privind înființarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Mai multe detalii despre implicațiile acestor negocieri puteți citi în coverul pe care revista PIAȚA  îl va publica în ediția din luna februarie.

Specialist cybersecurity: 75% dintre companii vor continua să lucreze de acasă chiar şi după pandemie 29 ianuarie 2021, 17:45 Afaceri

Piaţa securităţi cibernetice se va modifica în următoarea perioadă, în condiţiile în care trei din patru companii vor continua să permită angajaţilor să lucreze de acasă chiar şi după pandemie, a declarat Vasile Voicu, senior manager în cybersecurity Telekom, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

“Statisticile arată că, în 2025, aproape 50%, 49% mai exact, din datele totale din întreaga lume vor fi găzduite în cloud public, 75% dintre angajaţii de pe piaţa forţei de muncă în 2025 vor fi millenials, care vor avea o altă abordare cu privire la timpul de lucru şi de unde lucrează, iar 75% dintre companii vor continua să lucreze de acasă după ce se va termina pandemia”, a arătat el, citat de Agerpres.

25

Potrivit reprezentantului Telekom, este mai ieftin să previi un atac cibernetic.

“Toată această dezvoltare tehnologică, digitală creşte complexitatea, care este inamicul simplităţii cibernetice. Un cost mediu calculat pentru un data bridge este de 3,8 milioane de dolari, mă refer la întreaga industrie, deci este mult mai scump după ce ai fost afectat, este mult mai bine să încerci să previi”, a mai spus Voicu.

Printre cele mai vulnerabile categorii în faţa atacurilor cibernetice sunt firmele mici şi mijlocii, care nu au capacitate financiară de a-şi securiza platformele digitale, a adăugat el.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 România clarifică relaţiile comerciale cu Turcia, după includerea acesteia în lista UE cu ţări posibil necooperante 29 ianuarie 2021, 16:28 de Afrodita Cicovschi

România clarifică relaţiile comerciale cu Turcia, după includerea acesteia în lista UE cu ţări posibil necooperante

Ministerul Finanţelor va emite un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care clarifică relaţiile comerciale cu Turcia, în sensul emiminării prevederii conform cãreia nu se deduc cheltuielile rezultate în urma unei tranzacţii dintre o persoană fizică sau juridică şi o alta dintr-un stat inclus în anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante.

Penuria de vaccin afectează Europa.

România, lider-surpriză în UE „În vederea clarificãrii legislaţiei referitoare la jurisdicţiile necooperante, Ministerul Finanţelor anunţã cã a întreprins demersurile necesare pentru ca, în scurt timp, sã fie modificate prevederile art. 25 alin.4) lit.f^1) din Codul fiscal. Acest punct, introdus printr-o modificare intratã în vigoare în ianuarie 2021, prevede cã sunt nedeductibile cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoanã fizicã sau juridicã situatã într-un stat care, la data înregistrãrii cheltuielilor, este inclus în anexa I şi/sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Modificarea va viza eliminarea prevederii conform cãreia statele incluse în anexa II vor fi considerate drept jurisdicţii

26

necooperante în scopuri fiscale, mãsurã care vine sã clarifice, în acest sens, inclusiv tratamentul fiscal aplicat tranzacţiilor efectuate începând cu 1 ianuarie 2021”, a informat vineri Ministerul Finanţelor. În baza informaţiilor disponibile pânã acum, niciun alt stat membru nu a adoptat mãsuri similare împotriva jurisdicţiilor incluse în anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale. „Ministerul Finanţelor doreşte sã clarifice faptul cã, în contextul raportãrii aranjamentelor transfrontaliere conform Directivei UE 2018/822 (cunoscutã sub numele de DAC 6), prin noţiunea de jurisdicţii necooperante se face referire doar la ţãrile din anexa I a Listei UE privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, se arată în comunicat.

Concret, proiectul de OUG va reglementa eliminarea referinţei fiscale la anexa II din Lista jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, eliminare care va avea ca efect aplicarea regimului fiscal general de deducere a cheltuielilor la determinarea impozitului pe profit pentru tranzacţiile efectuate de contribuabili cu state din această anexă, dintre care cel mai important este Turcia. Lista fiind continuata de Maroc, Australia, Iordania, Thailanda etc. Astfel, cheltuielile înregistrate ca urmare a tranzacţiilor cu aceste state vor fi deductibile, în baza regulilor actuale de stabilire a impozitului pe profit. Lista cu ţările necooperante este actualizată de două ori pe an Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdicţiile necooperante, pentru prima dată, în data de 5 decembrie 2017 şi, de atunci, a efectuat mai multe modificări (teritorii au fost adăugate sau eliminate din anexele sale).

Documentul cuprinde state din afara UE, care, în viziunea instituţiilor europene, practică un regim fiscal avantajos şi, astfel, încurajează companiile din statele membre să îşi erodeze baza impozabilă. Lista este formată din două anexe şi se actualizează de două ori pe an, următoarea revizuire fiind planificată pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante în scopuri fiscale, iar Anexa II include state care şi-au asumat acţiuni de remediere a deficienţelor identificate în procesul de monitorizare, astfel că nu sunt considerate complet necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate să fie eliminat sau, dimpotrivă, poate să fie mutat în Anexa I, dacă nu îşi respectă obligaţiile asumate până la data stabilită. În cele două anexe ale listei figurează, în general, paradisuri fiscale recunoscute (de exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel că includerea Turciei în Anexa II a constituit o mare surpriză pentru contribuabili. Specialiştii Deloitte avertizau recent că includerea Turciei în Anexa II, însemna că, începând cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor înregistrate în legătură cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit.

27

„Aşadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piaţa din România. Impactul este semnificativ, având în vedere valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Turcia. Doar în anul 2019, România a importat bunuri din Turcia în valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din ţări non-UE”, afirmau miercuri specialiştii Deloitte.

Proiecte de acte normative, Vineri, 29 Ianuarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email:

politici.agricole@madr.ro   Descarcă ataşamente: detalii ordin (pdf)

Vineri, 29 Ianuarie 2021 08:48

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale

expeditorului. Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Vineri, 29 Ianuarie 2021 08:16

ORDIN pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului și ministrului sănătății nr. 1356/1343/51/2019 privind sistemul de instruire şi certificare în scopul

28

utilizării durabile a produselor de protecţie a plantelor.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de

email: fitosanitar@anfdf.ro .  Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Legislaţie românească

Metodologia privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate din 08.10.2014, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Va fi abrogat de Ordin 118/2021 la 31.01.2021

Ordinul nr. 837/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Va fi abrogat de Ordin 118/2021 la 31.01.2021

Metodologia privind organizarea şi funcţionarea SUMAL 2.0, obligaţiile utilizatorilor SUMAL 2.0, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate şi costurile serviciilor de emitere a avizelor de însoţire pentru situaţiile prevăzute la art. 11 din Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, din 27.01.2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 97 din 29.01.2021. Va intra în vigoare la 31.01.2021

Ordinul nr. 118/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea aplicaţiilor SUMAL 2.0, obligaţiile utilizatorilor SUMAL 2.0, structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate şi costurile serviciilor de emitere a avizelor de însoţire pentru situaţiile prevăzute la art. 11 din Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi

29

comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 97 din 29.01.2021. Va intra în vigoare la 31.01.2021

Hotărârea nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a celor privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, Guvernul României Va intra în vigoare la 30.01.2021

Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, 25.06.2020, Guvernul României Va intra în vigoare la 30.01.2021

Ordinul nr. 6305/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Havârna, comuna Havârna, judeţul Botoşani, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 96 din 28.01.2021. A intrat în vigoare la 28.01.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 79/2021 privind neaprobarea substanţei active topramezon, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra în vigoare la 17.02.2021

30

Regulamentul de punere în aplicare nr. 80/2021 privind neaprobarea dioxidului de carbon ca substanţă de bază în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra în vigoare la 17.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 81/2021 de aprobare a extractului din bulb de Allium cepa L. ca substanţă de bază, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra în vigoare la 17.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 82/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a sării de sodiu 6''-sialil-lactoză ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra în vigoare la 17.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 83/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/466 în ceea ce priveşte efectuarea controalelor oficiale şi a altor activităţi oficiale de către persoane fizice autorizate în mod specific şi perioada de aplicare a măsurilor temporare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 31.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 74/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1191 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii şi răspândirii în Uniune a virusului ToBRFV (Tomato Brown Rugose Fruit Virus), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 30.01.2021

Regulamentul nr. 93/2021 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de hering în apele Uniunii, apele Insulelor Feroe, apele norvegiene şi apele internaţionale din zonele 1 şi 2 pentru navele care arborează pavilionul Poloniei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat în vigoare la 29.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 94/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi

31

pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat în vigoare la 29.01.2021

Regulamentul delegat nr. 95/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/592 privind măsuri excepţionale temporare de derogare de la anumite dispoziţii ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în vederea abordării perturbării pieţei în sectorul fructelor şi legumelor şi în sectorul vitivinicol, provocată de pandemia de COVID-19 şi de măsurile legate de aceasta, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat în vigoare la 29.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2041/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/585 în ceea ce priveşte numărul de eşantioane care trebuie prelevate şi analizate de fiecare stat membru în vederea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 31.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 16/2021 de stabilire a măsurilor necesare şi a modalităţilor practice pentru baza de date a Uniunii privind produsele medicinale veterinare (baza de date a Uniunii privind produsele), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 31.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 17/2021 de stabilire a unei liste cu variaţiile care nu necesită evaluare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 31.01.2021

………………….

INTERNE

Conf. Dr. AVRAM FIȚIU (Subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii): „Să părăsim modelul „Grânarul Europei”, care ne ține în sărăcie, și să îmbrățișăm modelul „Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca țăranul român să vândă pâine, nu bobul de grâu” by Ion Longin Popescu , Numărul 1451 Spectator 2 zile ago

Odată cu formarea noului guvern, credem că a venit,

32

în sfârșit, timpul „leacurilor” pentru bolile cronice ale agriculturii românești.

Un subiect care ne stă de multă vreme la suflet și pe care îl propunem spre analiză unui specialist: conferențiar doctor Avram Fițiu, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Originar din Sălaj, absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj, predă cursuri, inclusiv în limba franceză, de Politică Agricolă Comună, Agricultură Ecologică, Tehnologii Horticole și Agricole, cooperează cu universități și federații agricole vest-europene. În librării poate fi găsită cea mai recentă carte semnată de Avram Fițiu, cu titlul „Salvarea Fermei Țărănești” – proiectul său de ţară pentru România.

„România cheltuie 20 de miliarde de euro, ca să importe mâncare din țările vest-europene”

– Cum vede un „țăran universitar”, născut într-un sat din Sălaj, bolile și leacurile agriculturii românești? De ce a ajuns România să importe peste 70 % din mâncarea procesată?

– România cheltuie 20 de miliarde de euro, în 7 ani, prin Politica Agricolă Comună, ca să importe mare parte din mâncare din țările vest-europene. Această situație hilară are două motive structurale. Primul motiv este legat de paradigma greșită a securității alimentare, care presupune achiziția de alimente de pe întreg globul, cu prețul cel mai mic (prin ignorarea costurilor de mediu și de sănătate), chiar dacă acestea provin de la distanțe de mii de kilometri. Soluția la această boală economică se numește suveranitate alimentară, îmbrățișată deja de Franța și Germania ca soluţie de autonomie alimentară, şi presupune alimentarea populației cu produse rezultate majoritar din economia locală. Al doilea motiv este legat de comportamentul agro-economic specific țărilor sărace, ce presupune export de materie brută şi import de alimente procesate. Soluția la această boală este să părăsim modelul „Grânarul Europei”, care ne ține în sărăcie, și să îmbrățișăm modelul „Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca țăranul român să vândă pâine, nu bobul de grâu. O țară care vinde porcul „pe picior”, vițelul „pe picior”, mielul „pe picior”, lemnul „pe picior” și resursele minerale brute este condamnată să rămână o țară săracă, pe modelul Africii. Ieşirea din sărăcie se va putea realiza prin legalizarea unui milion de gospodării țărănești ca Centre de Prelucrare pentru produse agroalimentare. Propun noțiunea de Gospodărie Familială Țărănească, ce are o valență istorică pentru circa un milion de gospodării, respectiv noțiunea de „Fermă Familială”, pentru unitățile agricole și agroalimentare organizate doar pe funcție economică.

33

„Ca să ai drepturi ca țăran ar fi trebuit să existe o „Lege a Statutului Țăranului”, ca în toate țările vest-europene”

– Câte gospodării sau ferme are România?

– În 1989, România avea circa 4,3 milioane de gospodării țărănești, dar în 31 de ani, fără o politică structurală a statului, s-a ajuns să mai avem în jur de 800.000 de gospodării și ferme agricole. Dacă nu se va interveni prin măsuri structurale, ca în țările vest-europene, până în 2027 vom mai pierde câteva sute de mii de gospodării.

– Ce drepturi are astăzi un țăran român și cum poate fi ajutat să reziste?

– Ca să ai drepturi ca țăran ar fi trebuit să existe o „Lege a Statutului Țăranului”, ca în toate țările vest-europene, or, la noi nu există așa ceva. Când nu știi cum te cheamă, și ți se zice ba că ești țăran, și de regulă în sens peiorativ (Măi, țărane), ba că ești fermier, ba agricultor, ba exploatant agricol, atunci evident că nu ai drepturi. Nu ai drept la pensie și servicii de sănătate, deși sunt peste un milion de tineri țărani ce nu cotizează în sistemul de pensii și CAS. Nu ai drept la un statut social în societate, dacă nu știi cum te cheamă prin lege. Ești doar o biată frunză în bătaia vântului! Definirea funcțiilor socio-culturale, socio-economice, socio-politice și ecologice ale țăranului în societatea rurală, ca funcții de supraviețuire, conservare și dezvoltare a spațiului rural, se face prin definirea statutului economic, statutului fiscal, statutului cultural și statutului ecologic.

„România a ajuns, în ultimii 31 de ani, o țintă predilectă a fenomenului land-grabbing (înșfăcare de pământ)”

– Un poverb românesc spune „să-ți faci vara sanie și iarna plug”. Pentru plug e nevoie să ai ce ara. Or, România a devenit „campioană” europeană la vânzarea pământului. La pol opus se află Franța, cea mai puternică țară agricolă europeană…

– În ultimii 31 de ani, România a ajuns o țintă predilectă a fenomenului land-grabbing (înșfăcare de pământ), printr-o legislație excesiv de liberală, care privește pământul „ca marfă” și permite vânzarea discreționară a acestuia, fără a ține cont de interesele legitime ale comunităților interesate, sau de obiectivele strategice ale statului. Țările europene au o adevărată politică de protejare a terenurilor agricole și silvice, pentru tinerii agricultori. Statul vest-european își exercită dreptul de preemțiune la cumpărare de teren agricol, în funcție de obiectivele strategice ale politicii publice naționale. Fiecare țară membră a Uniunii Europene a creat agenții naționale și/sau regionale, care intervin și controlează politica publică funciară, prin două

34

mecanisme de menținere a fermei familiale țărănești ca nucleu de bază al agriculturii europene. În timp ce Franța a creat o multitudine de mecanisme de protecție a patrimoniului funciar, fiind campioana Uniunii Europene la protejarea gliei franțuzești, România se află la polul opus și are foarte multe hibe, permițând acțiuni speculative la scară industrială. În Franța, sunt obligatorii condițiile referitoare la nivelul minim de pregătire agricolă. În România, nu s-au impus restricții față de nivelul de pregătire al cumpărătorului. În Franța, sunt obligatorii condițiile referitoare la locuirea în țară a cumpărătorului, pe o durată minimă înaintea cumpărării. România nu a impus condiții legate de locuirea minimală în țară anterior actului de cumpărare. În Franța, un rezident originar dintr-o altă țară U.E., ce nu poate dovedi că a locuit între 3 și 10 ani în Franța, nu poate cumpăra teren agricol. România nu menționează acest lucru. În Franța, ca și în alte țări europene, sunt aplicate condiții limitative legate de vânzarea terenului în intravilan. Străinii pot cumpăra o casă și câteva mii de metri pătrați. În România, terenurile agricole din intravilan nu sunt vizate de lege. Se poate vinde și vatra satului!

„Agricultura ecologică trebuie să reprezinte 50% din toată agricultura, până în 2030, pentru zonele montane și colinare”

– Când vorbim despre sărăcie, ne gândim, mai ales, la bătrâni, la bolnavi, la șomeri. Intră și țăranul român de azi pe această listă?

– Un studiu al Academiei Române a arătat că pur și simplu zonele de sărăcie ale mediului rural se suprapun la perfecțiune cu harta fermelor industriale, cu zonele cele mai poluate din țară, cu satele cu cea mai mare criminalitate în mediul rural și cu harta votului popular de culoare roșie, pesedistă.

– Ultima „modă” legată de lucrul pământului este agricultura ecologică. Poate România să năzuiască la ea?

– Putem fără probleme, dacă avem inteligența de a valorifica la nivel european un potențial uriaș de produse de nișă (locale, ecologice, tradiționale, montane) și prin promovarea unei agriculturi durabile (tradițională, integrată și ecologică). Trebuie să facem promovarea și susținerea publică a agriculturii prietenoase cu mediul, respectiv să extindem agricultura ecologică în zonele montane şi colinare.

Această agricultură trebuie să reprezinte 50% din toată agricultura, până în 2030, pentru zonele montane și colinare, și de 10 % în zonele de câmpie. De asemenea, putem fi campioni dacă introducem un instrument de măsurare a nivelului rezidual de substanțe toxice în alimente; dacă introducem un instrument de măsurare a calității nutriționale a alimentelor; dacă

35

introducem hrana ecologică în instituțiile publice (școli, spitale etc), într-o proporție de 30% până în 2027. Ne trebuie un program politic aliniat, ca obligație printr-o directivă europeană. În acest scop, avem obligația de a declara gospodăria familiei țărănești montane ca element de excepție culturală (depozitar de patrimoniu cultural ancestral), în negocierile europene. UE așteaptă ca țara noastră să valorifice resursele genetice locale, prin declarare de rase și populații locale, ca elemente de patrimoniu cultural.

– Există în România rase locale de animale unice în UE?

– În Catalogul Oficial European și în Registrul de Rasă de la Bruxelles, guvernul român trebuie să introducă rapid bivolul, porcii Mangalița și Bazna; vaca Brună de Maramureș, oile Carpatină și Țigaie; Calul Huțul și Semigreu etc. Nu putem uita albina carpatină, cânepa românească, cerealele locale, pomii, legumele și viile. Suntem obligați să urmărim strategia europeană de la furcă la furculiță (circa 1000 de miliarde de euro la nivel european, între anii 2020-2030), prin care trebuie să dispară intermediarul dintre țăran și consumator.

Guvernul României este obligat să acționeze prin strategia europeană de protecție a biodiversității. Numai așa își va merita postul de conducere a modernizării țării.

Agricultura intră în criză fără acțiuni urgente din partea Guvernului Mihaela Prevenda Vineri, 29 Ianuarie 2021

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se teme că banii necesari despăgubirilor pentru culturile înființate în primăvara anului 2020 afectate de seceta pedologică nu vor fi cuprinși în bugetul de stat pentru 2021.

Motiv pentru care Alianța a transmis o adresă Guvernului României, premierului Florin Cîțu, în care prezintă situația grea în care se află agricultura și nevoia unui mic efort bugetar pentru a depăși criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înțelegem că a fost transmis către Ministerul Finanțelor proiectul de buget MADR și care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri. Am fost informați că au fost afectate de seceta pedologică aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară

36

(1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. Vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresa trimisă Executivului de la București.

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019. „Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19, aflându-ne azi în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe în calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobarării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafată de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, susțin reprezentanții Alianței.

În România nu există un produs de asigurare complex și funcțional

Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. „Nu este vina fermierilor că în România nu există un produs de asigurare complex și funcțional. În paralel, organizațiile noastre lucrează cu o companie privată, specializată, la

37

conceperea și punerea în piață a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situațiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de a lăsa terenurile necultivate și de a trimite salariații în șomaj”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate. Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești.”

Fără bani, investițiile scad

Deși au căzut precipitații în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadă, fermierii spun că acestea acoperă circa 25-40% din deficitul existent. „Este nevoie în continuare de cantități de precipitații cu 55% peste media multianuală pentru a ne apropia de refacerea capacității hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologică severă din anul 2020.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de către fermierii afectați deja, cu efecte directe în nivelurile de producții și venituri obținute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încă circa 2-3 ani agricoli. „Tocmai de aici rezultă faptul că depășirea acestor situații, tehnologice și economice poate fi realizată prin acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară calamitate de secetă, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie și va stimula redresarea economică și revenirea la normalitate în toate relațiile din agribusiness. Neavând producții în 2020, vor fi din ce în ce mai puțini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înființarea recoltelor din acest an. Pentru menținerea viabilității fermelor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează

38

inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgență. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie. Pe de altă parte, a doua categorie de eroi  sunt cei din sectorul agroalimentar, care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific, garantând populației hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică, impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adaugată la produsul intern brut”, încheie Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresa către Guvernul României.

Relativă stabilitate pe piața florii-soarelui și a rapiței. PREȚUL fluctuează ușor , 29 ianuarie 2021

Atât în ceea ce privește prețurile din piața florii-soarelui, cât și a rapiței, acestea au rămas relativ neschimbate față de ultimul raport al Casei de Trading a Fermierilor, din 18 ianuarie 2021, susține Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, în comentariile sale publicate pe site-ul Clubului Fermierilor Români (CF) la 25 ianuarie a.c.

El precizează că, în cazul florii-soarelui, tendința rămâne neschimbată. Mai exact, scrie analistul, cotațiile portuare CPT își păstrează nivelul înalt, de 670 dolari americani pe tonă. Și asta în condițiile în care oferta pentru materia primă rămâne la cota de 680 dolari americani pe tonă, preț FOB.

39

Analistul citat susține, de asemenea, că decizia se află de partea procesatorilor, atunci când vine vorba de mișcările de pe piața florii-soarelui, în condițiile unei recolte mici.

„Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime? Sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 dolari/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 dolari/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 dolari/tonă”, scrie expertul pe pagina de Internet a CF.

Fermierii continuă să vândă cantități mici de rapiță, conform recomandărilor

În ceea ce privește prețul pe tona de rapiță, conform analizei publicate în data de 25 ianuarie 2021, expertul susține că, cităm: „Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută și astăzi”.

El spune că prețul pe tona de sămânță de rapiță „flotează” între 395 și 400 euro/tonă, iar vânzările continuă în ritm prudent, conform recomandărilor experților din piață, și anume maximum o tonă la hectar. Și asta pentru a fi evitate situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme.

„Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, a conchis Gheorghe.

Statisticile USDA, citate de AgroGo, relevă că producția de floarea-soarelui din Rusia este prognozată în creștere cu 0.5 milioane de tone, la 13.5 milioane.

Prețul DAP la floarea-soarelui (prețuri traderi colaboratori ai sursei citate) era de 2.577,40 lei pe tonă la data de 19 ianuarie 2021.

În ultimul raport USDA din decembrie 2020, AgroGo sesiza că producția de rapiță la nivel global era proiectată în scădere. Se estimau atunci scăderi de producție pentru Canada și blocul comunitar european (UE27) doar parțial compensate de creșterea producției din Australia.

40

Deja, în iunie 2020 se știa că producția de rapiță a UE scăzuse cu 0.2 milioane tone, la 16.8 milioane, din cauza recoltelor mai mici din Germania.

Prețul rapiței pe bursa din Paris (MATIF) era de 2.209,28 lei tona), la data de 28 ianuarie 2021.

41

https://agrointel.ro/173066/mesaj-calin-maties-ansvsa-targuri-animale/

Un MILION de hectare de teren arabil, în PERICOL. Fermierii români CER despăgubiri pentru culturile de primăvară 29 ianuarie 2021 Patru mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă premierului Vasile Cîțu, ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare și, spre informare, ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin intermediul căreia semnatarii îi avertizează pe guvernanți că fără

42

despăgubiri pentru culturile calamitate în primăvară, de seceta anului trecut, nu se poate asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție.

Ei atrag atenția că fără capital de lucru, s-ar putea ca un milion de hectare de teren arabil să nu fie cultivate.

„Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat prin și taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol, ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, se precizează în documentul citat.

Cei patru semnatari ai documentului, Ionel Arion, președintele Pro Agro, Nicolae Vasile, șeful LAPAR, Mircea Băluță, liderul UNCSV, respectiv Nicolae Sitaru, președintele APPR, susțin că aproximativ 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată, din cauză că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe.

Pentru a argumenta cele spuse mai sus, șefii din agricultura românească susțin că sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național. De altfel, acestea au fost utilizate de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații.

Totodată, liderii agriculturii autohtone afirmă că solicitarea lor are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați.

„4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate.

43

Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești”, se scrie în documentul remis la redacție.

Se cere maximă responsabilitate!

În documentul transmis de fermierii români celor trei guvernanți, semnatarii susțin că în vederea menținerii viabilității exploatațiilor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, „în regim de urgență”.

Totodată, semnatarii fac o paralelă între cadrele sanitare, eroii din linia întâi în lupta cu COVID-19, și fermieri, asimilați și ei eroilor prin asigurarea hranei de zi cu zi.

Și acești eroi trebuie însă finanțați corespunzător.

„Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie.

„Pe de altă parte, a doua categorie de eroi sunt cei din sectorul agroalimentar – care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific garantând populației hrana – un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic.

„Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențiindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie, pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare

44

adăugată la produsul intern brut”, au mai precizat liderii din agricultura românească.

Șefii celor patru organizații au mărturisit că, din întâlnirea pe care au avut-o la sediul Ministerului Agriculturii, în data de 26 ianuarie 2021, șeful instituției, Adrian Oros, aceștia au înțeles că a fost transmis către Ministerul Finanțelor Publice (MFP) proiectul de buget MADR, unul care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri.

Tot în cadrul discuțiilor cu Oros, cei patru au fost informați că au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei.

„Stimate domnule premier, stimate domnule ministru, vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, și-au încheiat cei patru scrisoarea.

Cu cât s-a diminuat cifra de afaceri în sectorul agricol

Datele statistice vehiculate de cei patru semnatari relevă că, din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Față de alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii, în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19.

Ca atare, în prezent, fermierii se află în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021- 2022.

De ce riscă fermierii falimentul? Sorin Octavian VOIA, 29 ianuarie 2021

45

Se descurcă fermierii noştri fără subvenţii? Cine trebuie să le garanteze stabilitatea pe piaţă şi ce trebuie să facă ei pentru a avea siguranţa zilei de mâine? 

Un tânăr oier student la două facultăţi argumenta de ce e importantă şcoala pentru el: „Dacă ai o sumă de bani, o analizezi, ştii unde investeşti. Dacă pică subvenţiile, e bine să fii pe picioarele tale, altfel rişti falimentul”. Da, e o idee bună într-o societate aşezată şi previzibilă. Dar nu în România.

Dacă pierzi bani în agricultură sau în creşterea animalelor, ar fi o greşeală foarte mare să perseverezi până te alegi doar cu datorii. Toţi crescătorii de animale ştiu că dacă ai un an rău, te alegi cu pierderi pe care le recuperezi foarte greu, iar dacă ai doi ani răi, eşti la limita supravieţuirii, după care te paşte falimentul.

Siguranţa fermierului depinde foarte mult de strategia statului, care trebuie să atenueze toate şocurile de piaţă şi să ajute fermierii pe termen lung pentru a depăşi momentele dificile.

 TREI PIEDICI MAJORE

 În lipsa subvenţiilor, există câteva motive pentru care fermierii nu vor avea niciodată destui bani puşi deoparte pentru zile negre:

1. Lipsa asocierii. Urmărirea unui interes comun e mai greu de realizat, pentru că la noi fiecare crede că se descurcă mai bine decât celălalt. În realitate, mai mulţi ar fi mai puternici.

2. Blocaje ale pieţei. Ai o fermă care funcţionează bine şi o piaţă stabilă, dar alţii vor să-şi facă şi ei loc. Te trezeşti cu reclamaţii că produsele tale conţin substanţe toxice sau altceva... Până dovedeşti că ai dreptate, ai pierdut încrederea consumatorilor. Știţi povestea cu „urme” de carne de cal în conservele de vită sau de Escherichia coli în lactatele comercializate în alte ţări. Din păcate, toată responsabilitatea cade pe producător, iar fără sprijinul statului în astfel de momente grele... ai pierdut. În acest moment, suntem pe locul 2 în Europa la efectivele de ovine. Credeţi că nu deranjăm? Ba da. Cum se produce blocajul? Cu o boală care apare brusc şi care opreşte exporturile timp de câţiva ani (vezi Boala limbii albastre la ovine, Pesta africană la porcine, gripa aviară etc). Dacă statul nu intervine cu despăgubiri, poţi să-ţi cheltui toate economiile şi tot ai pierdut.

3. Subvenţiile şi concurenţa neloială! Subvenţiile sunt necesare şi trebuie să facă parte tot din politica statului. În UE sunt ferme performante care vând produse pe o piaţă stabilă. La costul lor de producţie obţin profit, dar nu îşi permit să vândă şi în alte state membre, pentru că

46

acolo sunt alţi fermieri care produc mai ieftin. Statul lor le acordă subvenţii astfel încât să poată vinde şi acolo unde le-ar fi imposibil şi în profit. Și atunci ne trezim pe piaţa noastră cu tot felul de produse ieftine şi de calitate mai slabă decât cele pe care le producem noi.

2 DIRECŢII DE ACŢIUNE:

Efectele politicilor agricole din alte ţări nu pot fi ţinute în frâu de fermierii noştri. Statul român ar trebui să intervină în două moduri:

1. Să ajute fermierul să producă mai mult şi mai ieftin, de exemplu cu acordarea de subvenţii pentru ameliorarea efectivelor, în cazul zootehniei.

2. Să acopere diferenţa de cost dintre produsele interne şi cele importate astfel încât fermierii români să prospere.

Click AICI şi citeşte povestea tânărului oier student!un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA, USAMVB Timişoara

Trist. Prețul FOB al porumbului a scăzut până la 215 euro pe tonă 29 ianuarie 2021 Atât paritatea euro-dolar, cât și lipsa cererii de porumb în bazinul Mării Negre au făcut ca piața de profil să se contracte în ultimele zile, potrivit raportului privind piața cerealelor realizat de analiștii Clubului Fermierilor Români (CF) și dat publicității în urmă cu trei zile.

Experții agribusiness ai CF susțin că prețurile porumbului în paritatea CPT Constanța s-au situat zilele trecute la valori de 210 euro pe tonă, față de 214 euro pe tonă, sumă înregistrată în perioada anterioară, adică o valoare de 215-216 euro pe tonă FOB.

47

Sunt însă și vești bune pentru fermieri. În acest context, analiștii CF au precizat că, cităm: „Piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 euro pe tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor a porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național, vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie”.

Interesant de precizat este faptul că producătorii agricoli români sunt „testați” de cumpărătorii de porumb din piața de export, potrivit afirmațiilor experților Clubului.

Mai exact, fermierii sunt ofertați cu prețuri ale porumbului care variază între 777-780 lei pe tonă, CPT Constanța, adică 160 euro tona, „ceea ce este o indicație corectă pentru aceste zile”, mai spun analiștii CF.

„Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maxim 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment.

Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală”, au adăugat despre piața locală experții Clubului.

Prețuri internaționale ale porumbului

Datele agregate de CF relevă că Ucraina cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 dolari pe tonă FOB sau 258 dolari pe tonă, CPT. Convertind în moneda euro, se ajunge la un nivel de 218 euro pe tonă FOB și 212 euro pe tonă CPT.

În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu apare a fi îngrijorătoare.

48

Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 93,4 % pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit.

Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020.

Datele USDA din ianuarie 2021, citate de Agrogo, indică faptul că, pentru sezonul 2020-2021, producția de porumb este revizuită în scădere pentru Argentina și Brazilia, respectiv în creștere pentru China și India.

„Se prognozează o scădere a importului de porumb în UE + Marea Britanie, Iran, Vietnam, Columbia, Chile, Egipt, Malaysia, Peru și Arabia Saudită. Aceste scăderi vor fi doar parțial compensate de creșterea importului din China.

Stocurile finale de porumb sunt proiectate în scădere pentru Brazilia și UE+Marea Britanie. Stocurile de porumb la nivel global sunt, și ele, proiectate în scădere cu 5.1 milioane de tone la 238.8 milioane”, mai scriu cei de la sursa citată.

Cartofii românești la preț de nimic. ”Mulți vor renunța la agricultură” 29 ianuarie 2021 Vremuri grele în toate sectoarele agriculturii, iar horticultura nu pare să facă excepție. Fermierii care se ocupă de cultivarea cartofilor spun că dar prețul la care se vinde recolta este unul foarte mic, care de multe ori nu acoperă nici cheltuielile. Agricultorii nu își mai permit nici să plătească muncitori cu ziua, iar în acest context, unii se gândesc chiar să renunțe cu totul. Prețul este dictat de samsari, spun fermierii, însă nu au altă variantă pentru a-și vinde produsele, pentru că desfacerea reprezintă o mare roblemă.

https://youtu.be/4MWZIRpOlcs

Pe Drumul Regelui, la ferma lui Petrişor, Nicoleta Dragomir, 29 ianuarie 2021 -

49

Deşi are doar 21 de ani, Petrişor Golu din Bengeşti, jud. Gorj îşi duce la îndeplinire sarcinile din ferma familiei cu experienţa şi înţelepciunea unui agricultor cu state vechi.

Afacerea zootehnică s-a născut şi a crescut în familia Golu datorită tatălui lui Petrişor, căruia îi erau tare dragi animalele. După armată, Petre Golu s-a tocmit cioban la oi. A cunoscut-o pe Maria, s-au căsătorit şi au decis să pună bazele unei ferme de ovine în localitatea vecină, la Câmpu Mare. S-au ridicat de la zero iar când copiii au crescut şi au început să-i ajute, s-au gândit să aducă în fermă şi câteva bovine.

„Primele 15 juninci le-am cumpărat de la Cluj, două Angus şi 13 Bălţate. Am văzut că cele de carne se adaptează foarte bine la zona noastră şi sunt uşor de întreţinut, aşa că am hotărât să mergem pe această rasă”, spune tânărul Petrişor Golu. Au cumpărat taurii de la Karpaten Meat şi tot cu ei au făcut un contract pentru livrarea viţeilor. Femelele sunt oprite pentru înmulţirea şi ameliorarea efectivului iar masculii, după ce stau 8 luni la mame, sunt îngrăşaţi timp de 3 luni pe stabulaţie şi livraţi când ajung la 350-400 de kg.

Pe la sfârşitul lunii mai, vacile şi oile sunt urcate la munte. Trei zile la pas durează traseul lung de 40 de km, din ferma de la Câmpu Mare până sus, în Transalpina. Oile din fotografie sunt surprinse în staţiunea Rânca, în drumul lor spre păşunea alpină.

 La ferma dintre nori... Am ajuns la ferma lui Petrişor din Transalpina într-o după-amiază de sfârşit de august, după ce am parcurs un drum anevoios. Aici, la peste 2000 de metri altitudine, printre crestele şi văile Parângului, păşunează peste vară peste 200 de vaci mame Angus, plus tineretul şi taurii, dar şi turma de 500 de capete de oi.

50

Ferma alpină se întinde pe păşunile a doi munţi, pe 400 de hectare concesionate pentru şapte ani. Doi oameni au în grijă animalele, un cioban la oi şi unul care supraveghează vacile. Grea misiune pentru cel din urmă, din cauză că zona este greu accesibilă iar animalele sunt răsfirate cât vezi cu ochii. Seara însă, când începe soarele să apună, vacile vin agale la stână, atrase parcă de sunetul talăngilor.Petrişor merge la munte săptămânal pentru a duce provizii angajaţilor şi verifică starea animalelor şi a păşunii. De fermă se ocupă împreună cu părinţii, dar are şi sprijinul celor trei surori mai mari.

Investiţii fără împrumuturi

Toate investiţiile în animale, saivane, utilaje şi teren le-au făcut cu bani proprii şi din subvenţii. Furajele şi le produc în mare parte. Cultivă 50 de hectare cu porumb boabe şi siloz iar pe perioada stabulaţiei vacile primesc siloz şi au paie şi fân la discreţie. Iarna, animalele îşi petrec mai tot timpul pe câmp, pe cele 100 de hectare din jurul fermei.

Sectorul ovin trece printr-un proces de schimbare a rasei. „Vrem să avem în turmă doar Breze, pentru că sunt prolifice, adaptate foarte bine la munte şi putem să ţinem mai puţine capete, dar cu câştiguri mai mari”, explică tânărul fermier. Oile sunt mulse primăvara trei-patru luni, după vânzarea mieilor iar apoi sunt urcate la munte şi lăsate sterpe, deoarece cheltuielile cu mulsul şi procesarea laptelui s-au dovedit a fi prea mari în zona alpină.

51

Tânăr fermier în România

Am rămas pe păşunea alpină cu Petrişor, cu sora lui Petruţa şi prietenele lor până când soarele s-a pierdut după munţi. Mă bucur sincer că datorită tinerilor ca ei tradiţiile noastre în creşterea animalelor vor supravieţui unor vremuri cel puţin neprielnice. Să nu uite guvernanţii noştri că pasiunea asta pentru agricultură, moştenită peste generaţii şi cultivată de tinerii fermieri, face parte din zestrea noastră. Să nu ne facem că uităm cât este de important să le asigurăm un sprijin real şi condiţii decente pentru a-şi continua activitatea!

PROCESAREA SUNĂ BINE!La ferma lui Petrişor nu există o limită când vine vorba de extindere. „Mergem mai departe, vrem să facem performanţă şi să mărim efectivul. Vom accesa un proiect pentru abatorizare şi carmangerie ca să obţinem câştiguri mai mari. La un viţel de 400 de kg aproape se triplează preţul dacă vindem produse finite”, spune Petrişor Golu. Tânărul gorjean este student în anul II la Facultatea de Zootehnie din Timişoara. Reuşeşte să îşi facă timp şi pentru şcoală, dar şi pentru a se bucura de viaţă. Recunoaşte că ferma familiei este principalul „consumator” de timp, dar nu ar da asta pe nimic altceva.

INDUSTRIE ALIMENTARA

O nouă fabrică de frigidere se deschide în România şi face angajări masive 29 ianuarie 2021, 10:54 de Afrodita Cicovschi

52

O nouă fabrică de frigidere se deschide în România şi face angajări masive FOTO Shutterstock

800 de noi locuri de muncă sunt create cu ocazia deschiderii unei noi fabrici de frigidere în România, compania anunţând că va demara producţia la finalul primăverii.

În ciuda dificultăţilor şi a vremurilor fără precedent, Haier Tech România, parte a Haier Group – numărul unu la nivel mondial în domeniul electrocasnicelor, anunţă că lucrările pentru prima unitate de producţie de frigidere Haier din Europa se desfăşoară conform graficului, producţia urmând să înceapă la sfârşitul primăverii anului 2021. Această nouă unitate va produce cele mai bune frigidere din clasă, atât încorporabile, cât şi cele standard, concepute cu un accent pe conectivitate şi pe păstrarea alimentelor, pentru cele 3 mărci europene ale Haier Europa – Candy, Hoover şi Haier. Acest proiect de investiţii de anvergură depăşeşte 70 de milioane de euro.

Fabrica va avea 63.000 de metri pătraţi desfăşuraţi pe o suprafaţă de 130.000 de metri pătraţi, situat în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Noua fabrică va angaja aproape 800 de persoane (la capacitate maximă) pentru o producţie estimată de 600.000 unităţi după 2022.

Designul fabricii, care se bazează pe o abordare modulară, va permite o expansiune de până la 1 milion de unităţi a capacităţii maxime de producţie. "Suntem bucuroşi că am ales oraşul Ploieşti pentru prima noastră fabrică de producţie de frigidere din Uniunea Europeană. Acest proiect va face din România un hub strategic pentru Haier Europa şi va juca un rol-cheie în strategia noastră de a ajunge printre primii 3 lideri din industrie până în 2023 în Europa.

Datorită capacităţii sale mari de producţie, a transferului de tehnologie şi caracteristicilor logistice, suntem încrezători că această fabrică este un proiect de primă clasă care evidenţiază filozofia noastră distanţă zero faţă de consumatori", spune Alessia Ianni, Director de Operaţiuni Tehnice de Frigidere Haier Europa şi Managing Director Haier Tech România. Unitatea de producţie din România va fi o fabrică de înaltă clasă, dotată cu procese de

53

producţie premium, datorită capacităţilor avansate de cercetare, dezvoltare şi de producţie ale Haier România. Fabrica va deservi piaţa europeană şi consumatorii europeni datorită proximităţii, tehnologiei şi eficienţei sale şi va reprezenta un pilon strategic în aspiraţiile companiei de consolidare a poziţiei de lider pe segmentul de refrigerare la nivel mondial şi în îndeplinirea viziunii Haier Europa de a deveni prima alegere a consumatorului european pentru locuinţe inteligente.

FABRICA HAIER TECH ÎN CIFRE: Peste 70 milioane de euro de investiţii 63.000 de metri pătraţi desfăşuraţi 130.000 de metri pătraţi de teren 36.000 metri cubi de beton pentru fabrică 3.000 tone de oţel utilizat pentru structură 200 muncitori în construcţii/zi 6 excavatoare/zi 92 camioane/zi care au adus materiale 236 piloni pentru structura fabricii Peste 30 de roboţi în liniile de producţie Peste 10 roboţi incluşi în cele mai complexe linii de producţie 800 de locuri de muncă nou create Peste 1 milion de frigidere/an produse Haier Europa face parte din Haier Smart Home, grupul numărul unu la nivel global în domeniul electrocasnicelor şi în rândul companiilor Fortune Global 500.

Listat la Bursa de Valori din Shanghai (SHA: 600690) din 1993, Haier Smart Home este prezent pe toate cele 5 continente cu 25 de parcuri industriale, 10 centre de cercetare şi dezvoltare şi aproximativ 100.000 de angajaţi. Cu un venit operaţional în valoare de 25 miliarde euro în 2019, reţeaua globală de vânzări a companiei acoperă peste 160 de ţări. Viziunea Haier este de a deveni lider mondial în IoT pentru aparatele electrocasnice inteligente. Haier Smart Home este prima companie chineză care intră pe piaţa D-Share a Bursei Internaţionale China Europe (CEINEX D-Share Market) din Frankfurt în octombrie 2018, cu scopul de a promova brandul şi de a-şi susţine creşterea afacerilor la nivel internaţional şi în Europa, unde compania se bazează pe branduri de succes precum Candy, Hoover, Haier, Rosières, GE Appliances şi Fisher&Paykel. Sediul european al companiei este situat în Brugherio (MB), Italia.

iSense: Românii cred că în următoarea perioadă cheltuielile cu mâncarea și băutura vor continua să crească, 29 Jan 2021 , Andra Imbrea

La finalul anului trecut, 30% dintre consumatorii urbani estimau că în următoarele 3 luni cheltuielile lor cu produse FMCG vor continuă să crească, arată un studiu iSense Solutions. În primele 9 luni ale anului 2020, cheltuielile românilor cu mâncare și băutură, care reprezintă ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor, s-au majorat cu 12%.

54

În decembrie 2020, 30% dintre consumatorii urbani, utilizatori de internet, au estimat că în următoarele 3 luni cheltuielile lor cu produse FMCG vor continua să crească. Estimarea consumatorilor are loc în contextul în care anul trecut, în primele nouă luni din 2020, gospodăriile din România au cheltuit în medie cu 7% mai mult față de aceeași perioadă din  2019, potrivit INS.

Cheltuielile de consum au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile românilor, iar cele mai mari creșteri în primele 9 luni din 2020 au fost la categoriile: informatii și comunicații (+36%), sănătate (+15%), produse agroalimentare și băuturi nealcoolice (+12%). De altfel, acestea din urmă continuă să aibă cea mai mare pondere (36%) din totalul cheltuielilor de consum, mai arată statisticile INS. 

Cercetarea iSense Solutions din decembrie 2002 mai arată că 18% dintre consumatorii din mediul urban, utilizatori de internet, se asteapta și la creșteri ale veniturilor în următoarele 3 luni.

Tendința de optimism se bazează totuși pe prudență, având în vedere că 56% dintre românii din mediul urban declară că au economisit bani la nivel de gospodărie în 2020. Cum au utilizat banii economisiți? Cei mai multi i-au păstrat la banca (38%), 31% dintre români au cumpărat bunuri, iar 25% i-au folosit pentru renovări ale locuinței. Doar 14% dintre cei care au economisit bani declară că i-au investit.

Un alt studiu iSense, demarat tot în decembrie 2020, arată că, în următoarele trei luni, jumătate dintre români au în plan să achiziționeze obiecte pentru casă, iar 44% vor achiziționa lucrări de renovare sau îmbunătățire a locuinței. 

Același studiu arată că 42% dintre români au declarat că vor cumpăra bunuri de folosință îndelungată precum TV, aspirator, frigider, mașină de spălat, 40% vor cumpăra gadget-uri și aparatură IT,  bărbații fiind semnificativ mai interesați de achiziția acestor produse decât femeile. De asemenea, sub 20% dintre românii din mediul urban au în plan să achiziționeze un autoturism sau o locuință.

55

Orange Valley, producător local de produse naturale pe bază de cătină, țintește afaceri de 300.000 de euro anul acesta, 29 Jan 2021 - Știri și Noutăți, Angela Alexandru

Orange Valley, producător local de produse pe bază de cătină, se așteaptă în 2021 la o creștere de până la 100% a vânzărilor și estimează dublarea cifrei de afaceri, până la 300.000 de euro. De asemenea, are în plan lansarea de noi produse în portofoliu.

Orange Valley a încheiat 2020 cu o cifră de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de vânzări a fost reprezentat de online. Pentru 2021, compania își propune să ajungă la o cifră de afaceri de 300.000 de euro.

Cele mai căutate produse din portofoliul Orange Valley, de anul trecut, au fost siropul de cătină cu miere de albine și siropul de cătină cu miere de albine și ghimbir. Principalul canal de vânzare a fost online și, în medie, valoarea unui coș de cumpărături a fost de 137 de lei. 

„Ne bucurăm că am încheiat anul 2020 cu rezultate mulțumitoare pentru noi, dat fiind contextul în care cu toții ne-am desfășurat activitatea. Am reușit să funcționăm la capacitate maximă până acum, iar acest lucru nu poate decât să ne dea încredere că anul următor va fi cu mult mai bun. De aceea, pentru 2021 avem în plan extinderea pe mai multe segmente. Ne propunem să venim cu produse noi, dar și să avem o prezență mai bună în ceea ce privește lanțurile de distribuție”, a declarat Paul Crețu, fondator Orange Valley.

Orange Valley pregătește pentru 2021 extinderea portofoliului cu produse noi. Astfel, pentru anul acesta este în pregătire lansarea a patru siropuri noi pe bază de cătină în combinație cu aronia sau mentă. Acestea sunt produse 100% naturale, nepasteurizate, fără conservanți și procesate cu 24 de ore înainte de a fi livrate. Siropurile vor fi disponibile atât în magazinul online Orange Valley, cât și în magazinele partenere. Prețurile noilor siropuri vor varia în funcție de gramaj și ambalaj, însă nu vor fi diferite față de cele ale produselor deja existente în portofoliu. Orange Valley își propune să lanseze

56

siropurile pe bază de aronia la începutul lunii februarie, iar cele pe bază de mentă începând cu a doua jumătate a lunii martie.

În egală măsură, compania își propune ca în 2021 să extindă gama de produse cosmetice, cu încă șase articole. Printre acestea se numără serum facial, cremă pentru ten, capsule cu ulei de cătină, dar și balsam de buze. Toate aceste produse conțin ulei de cătină marca Orange Valley și ingrediente 100% naturale. Lansarea produselor e programată pentru luna martie.

În prezent, Orange Valley are ca piață de desfacere mediul online, dar și băcănii și magazine premium. Pentru HoReCa, producătorul are un produs exclusiv, care se regăsește în toate locațiile premium din marile orașe din Moldova: Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, dar și în unele locații în București.

Orange Valley este un producător local, din Târgu Neamț, ce comercializează produse naturale pe bază de cătină. Compania a fost înființată în 2014 și are livadă proprie, care se întinde pe o suprafață de cinci hectare. Compania are un portofoliu variat de produse, printre care: sirop de cătină, suc de cătină, ulei de cătină, cremă pe bază de cătină și altele.

Un procesator local de catina si-a crescut cifra de afaceri in plina pandemie. Cum a reusit? ianuarie 29, 2021

Orange Valley, producator local de produse pe baza de catina, face bilantul pentru 2020 si anunta care sunt planurile companiei pentru anul curent. Astfel, in 2021, producatorul se asteapta la o crestere de pana la 100% a vanzarilor si estimeaza dublarea cifrei de afaceri, pana la 300.000 de euro.

In 2020, cele mai cautate produse din portofoliul Orange Valley au fost siropul de catina cu miere de albine si siropul de catina cu miere de albine si ghimbir. Principalul canal de vanzare a fost online si, in medie, valoarea unui cos de cumparaturi a fost de 137 de lei.

Orange Valley a incheiat 2020 cu o cifra de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de vanzari a fost reprezentat de online.

57

Pentru 2021, compania isi propune sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro.

„Ne bucuram ca am incheiat anul 2020 cu rezultate multumitoare pentru noi, dat fiind contextul in care cu totii ne-am desfasurat activitatea. Am reusit sa functionam la capacitate maxima pana acum, iar acest lucru nu poate decat sa ne dea incredere ca anul urmator va fi cu mult mai bun. De aceea, pentru 2021 avem in plan extinderea pe mai multe segmente. Ne propunem sa venim cu produse noi, dar si sa avem o prezenta mai buna in ceea ce priveste lanturile de distributie”, a declarat Paul Cretu, fondator Orange Valley.

Orange Valley pregateste pentru 2021 extinderea portofoliului cu produse noi

Pentru 2021, Orange Valley are in pregatire lansarea a patru siropuri noi pe baza de catina in combinatie cu aronia sau menta. Acestea sunt produse 100% naturale, nepasteurizate, fara conservanti si procesate cu 24 de ore inainte de a fi livrate. Siropurile vor fi disponibile atat in magazinul online Orange Valley, cat si in magazinele partenere. Preturile noilor siropuri vor varia in functie de gramaj si ambalaj, insa nu vor fi diferite fata de cele ale produselor deja existente in portofoliu.

Orange Valley isi propune sa lanseze siropurile pe baza de aronia la inceputul lunii februarie, iar cele pe baza de menta incepand cu a doua jumatate a lunii martie.

In egala masura, compania isi propune ca in 2021 sa extinda gama de produse cosmetice, cu inca sase articole. Printre acestea se numara serum facial, crema pentru ten, capsule cu ulei de catina, dar si balsam de buze. Toate aceste produse contin ulei de catina marca Orange Valley si ingrediente 100% naturale. Lansarea produselor e programata pentru luna martie.

In prezent, Orange Valley are ca piata de desfacere mediul online, dar si bacanii si magazine premium. Pentru HoReCa, producatorul are un produs exclusiv, care se regaseste in toate locatiile premium din marile orase din Moldova: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, dar si in unele locatii in Bucuresti.

Alegerea de alimente sănătoase și durabile va fi susținută printr-un un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională 29 ianuarie 2021

58

În condițiile în care fenomenul de dezinformare ecologică sau greenwashing a luat amploare, fapt constatat de Comisia Europeană (CE) și de autoritățile naționale de protecție a consumatorilor, Executivul de la Bruxelles va înainta un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare.

Încălcările normativelor europene în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online prin dezinformarea ecologică sau greenwashing, depistate ca urmare a unei verificări minuțioase a site-urilor web, au fost analizate și publicate într-un document postat joi, 28 ianuarie 2021, de Comisia Europeană (CE) și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor.

În premieră, anul acesta, verificarea autorităților s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită şi „greenwashing”, practică prin care întreprinderile susțin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate. În cadrul acestei verificări minuțioase s-a analizat folosirea mențiunii „ecologic” în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic și altele.

Amploarea dezinformării ecologice ar fi crescut, conform informării CE, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice.

„Din ce în ce mai multe persoane doresc să trăiască ecologic și, în acest context, felicit întreprinderile care se străduiesc să ofere produse sau servicii ecologice. Există însă și comercianți lipsiţi de scrupule, care încearcă să păcălească consumatorii recurgând la cu afirmații vagi, false sau exagerate. Comisia se angajează pe deplin să creeze condiții astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi și să nu mai cadă victime dezinformării ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorități ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecută”, a afirmat Didier Reynders, comisarul pentru justiție.

„Afirmaţiile ar putea fi false sau înşelătoare”

Ca urmare a evaluărilor globale întreprinde de CE și de autoritățile de protecție a consumatorilor s-a constatat că în 42% din cazuri au existat motive să se creadă că afirmații de ordin vag și general vehiculate de comercianți ar putea fi false sau înşelătoare şi, prin urmare, că ar putea constitui o practică comercială neloială în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale.

După o verificare mai amplă, autoritățile citate s-au oprit asupra unui număr de 344 de afirmații aparent îndoielnice, pe care le-au analizat în detaliu. Ca atare, acestea au constatat că, în mai mult de jumătate din cazuri,

59

comerciantul nu a furnizat suficiente informații, astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor, în 37% din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului.

În plus, în 59% din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute.

Ca atare, autoritățile naționale vor contacta societățile în cauză și le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea să le remedieze, după caz.

„Concluziile acestei verificări minuţioase vor fi luate în considerare în evaluarea impactului care urmează să fie pregătită pentru noua propunere legislativă de responsabilizare a consumatorilor în tranziţia verde, anunţată în Noua agendă pentru consumatori”, promite Executivul european.

Model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională

Ca parte a strategiei sale „De la fermă la consumator”, CE va propune un model obligatoriu, armonizat, de etichetare nutrițională, pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză alimente sănătoase şi durabile.

Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetică a UE oferă deja o indicaţie clară şi simplă a eficienţei energetice a produselor, ceea ce ajută consumatorii să facă economii la factura de energie şi reduce în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga UE.

Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pieţei de consum, 78% din consumatori au considerat că impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci când aleg un produs.

C.E.: Amendamentul 171 va interzice producătorilor de alternative vegane să folosească ambalaje similare celor pentru lactate , meatmilk , 29 ianuarie 2021

Potrivit RetailDetail, industria lactatelor își continuă campania împotriva alternativelor vegane, pentru produsele lor, cum ar fi ”laptele” de ovăz. Un nou set de reguli, cunoscut sub numele de Amendamentul 171, ar face imposibil pentru producătorii de astfel de alternative lactate să folosească ambalaje similare, cum ar fi cupe cu iaurt sau cutii de lapte.

60

La rândul lor, firmele de alternative, precum Oatly, printre altele, fac o campanie acerbă împotriva noilor reguli.

Dacă ar fi interpretate în sensul cel mai larg, acestea ar face imposibilă utilizarea elementelor vizuale sau a termenilor care ar putea face referire la produse lactate pe ambalajul produselor lor. Chiar și termenii precum „cremos” sau „nu conține lapte” ar fi interzise pentru alternativele vegane la lactate.

Noile norme ar interzice, de asemenea, utilizarea tipurilor de ambalaje care ar putea fi văzute ca o reminiscență a produselor lactate, cum ar fi ambalajele cu lapte.

Argumentele industriei lactate, care au făcut lobby pentru Amendamentul 171, toate se învârt în jurul protecției consumatorilor. Potrivit producătorilor, consumatorii ar putea fi induși în eroare cu privire la natura exactă a produsului pe care îl cumpără.

Acestea se referă la reguli similare privind mențiunile de sănătate falsificate sau denumirile regionale (gândiți-vă la șampanie sau brânză feta).

Producătorii de produse vegane susțin că regulile ar duce la modificarea completă a denumirilor de marcă, a denumirilor produselor și a strategiei de marketing. O întreprindere scumpă.

Din acest motiv, Oatly a lansat o petiție împreună cu Upfield (cunoscută pentru Flora margarine) și ONG-ul ProVeg International, pentru a convinge UE să renunțe la noile reguli.

O comisie de specialitate a Consiliului European a aprobat deja amendamentul 171, în octombrie 2020. Acum, el se află pe masă la Consiliul European, care va decide asupra acestuia în cadrul așa-numitelor reuniuni tripartite, cu Comisia Europeană și Parlamentul.

Dacă Consiliul European este de acord cu propunerea, va fi o nouă lovitură pentru sectorul alternativelor lactate vegane. În 2017, Curtea Europeană de

61

Justiție a decis deja că nu mai pot folosi termeni precum lapte (cum ar fi laptele de ovăz) sau iaurtul (cum ar fi iaurtul de soia) pentru a-și descrie produsele, deși, de exemplu, în Statele Unite ale Americii acest lucru este permis, lucru de care, de exemplu, Danone, profită pentru gama sa de produse alternative Silk.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cu afaceri de 8,8 miliarde de lei în 2020, Profi vrea să deschidă 1300 de magazine până în 2024 și să ajungă numărul 2 pe piața de retail 29 Jan 2021 Andra Imbrea

Retailerul Profi a încheiat 2020 cu o rețea de 1.404 magazine, dintre care 267 au fost locații deschise pe parcursul anului, și afaceri de 8,8 miliarde de lei, în creștere cu 21% față de anul anterior. Retailerul își propune să "atace" piața locală și să devină al doilea mare retailer prin deschiderea a 1300 de magazine noi până în 2024, dintre care aproximativ 270 de locații anul acesta. 

Profi, rețeaua de retail cu cea mai mare acoperire la nivel național, a deschis în prima jumătate a anului 164 de magazine. 2020 a adus 237 de locații noi, precum și noul concept store Profi, denumit intern Monaco. Prima locație Monaco s-a deschis la Ploiești, iar conceptul a fost implementat și într-un magazin din Craiova.

Pentru anul în curs Profi estimează că va deschide între 30 și 40 de magazine noi sub conceptul Monaco, iar acestea vor fi atât sub formatul Supermarket, City sau Go, un format nou. De altfel, strategia retailerului este de a “ataca” piața locală oferind diverse formate, cu diverse sortimente dedicate zonei de amplasare și clienților.

Pe plan urban, Profi mizează pe formatul de supermarket, un concept baza atât pe proximitate, cat și pe conveniență, alături de formatul Profi City și Profi Go, strict pe conveniență. În mediul rural, retailerul pariază pe formatul Loco ce poate adresa nevoile consumatorilor din localități.

62

“Cel mai mare avantaj al Profi în fața concurenței este proximitatea. Avem cea mai mare rețea de magazine. (..) În același timp ne concentrăm și pe a propune consumatorilor o ofertă cât mai bună și atractivă în termeni de preț, sortiment, accesibilitate”, a declarat Pawel Musial, director executiv Profi România.

Profi, 270 de magazine în 2021 

În ceea ce privește cifra de afaceri, Profi a bifat afaceri de 8,8 miliarde de lei în 2020, în creștere cu 21,65% față de anul anterior. Creșterea include și noile magazine deschise de-a lungul anului, în timp ce creșterea like-for-like fost de 7%. 

“Nu am fost foarte mulțumit de acest procent, speram la o creștere de 2 digiți înainte de a izbucni pandemia de Covid”, spune Pawel Musial, care a revenit la conducerea lanțului de retail la începutul anului 2020, după o pauză de cinci ani. 

Planurile retailerului, prezent pe piața locală de 20 de ani, sunt ca până în 2024 să-și dubleze numărul magazinelor și să ajungă pe poziția a doua în clasamentul retailerilor din România. Astfel, Profi vrea să deschidă 1.300 de magazine până în 2024, dintre care aproximativ 270 de locații (un număr similar cu cel din 2020) să fie inaugurate pe parcursul acestui an.

Pentru al cincilea an consecutiv, Lidl obține certificarea Top Employer și înregistrează cele mai bune performanțe la categoriile leadership și sustenabilitate, Redacția Retail.ro, 29 Jan 2021 - Știri și Noutăți

Lidl își consolidează poziția de angajator de top la nivel național și, pentru al cincilea an consecutiv, obține certificarea Top Employer, acordată de către institutul independent Top Employers din Olanda. Compania a înregistrat punctaje maxime și punctaje aproape de maxim la 4 dintre criteriile evaluate – Leadership (100%), Sustenabilitate (99%), Etică și Integritate (98%) și Brand de angajator (98%). Mai mult, și anul acesta, Lidl a obținut această certificare și la nivel european.

Certificarea Top Employer 2021 a fost acordată în urma unei analize riguroase realizate de institutul independent Top Employers din Olanda și recunoaște performanțele companiei ca angajator. Companiile certificate Top Employer se dedică angajamentului de a pune resursa umană în centrul activității de business și a oferi angajaților un mediu de lucru excepțional. Anul acesta, în urma auditului, Lidl a obținut punctaje maxime și aproape de maxim la mai multe categorii. Punctajul de 100%, a fost obținut la

63

indicatorul Leadership, care atestă importanța politicilor și strategiilor de resurse umane în strategia generală a companiei. 

Lidl a obținut un punctaj aproape maxim, de 99%, la criteriul Sustenabilitate, care evaluează modul în care compania integrează principiile de sustenabilitate, inclusiv în practicile și procesele de resurse umane.

Sustenabilitatea este în ADN-ul business-ului Lidl, iar compania își optimizează constant procesele de business - de la cele ce țin de sortimentul de produse, până la cele logistice sau de expansiune a rețelei - pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului. În plus, Lidl se implică constant în rezolvarea problemelor din comunitățile din care face parte, prin investiții în programe gândite pe termen lung, împreună cu societatea civilă, în domeniile educație, mediu și servicii de urgență. Scorul obținut demonstrează eforturile continue ale companiei în direcția dezvoltării durabile, contribuind la crearea unui viitor mai bun nu doar pentru societate ca întreg, ci și pentru toți angajații săi, prin investiții continue în oportunități de dezvoltare profesională, pachete competitive de compensații și beneficii revizuite anual și în crearea celor mai bune condiții de muncă. 

În aceeași măsură a fost evaluat și indicatorul Etică și Integritate, unde Lidl a obținut un punctaj de 98%. Rezultatul confirmă responsabilitatea pe care Lidl și-o asumă față de angajați, prin modul în care asigură respectarea drepturilor privind remunerația, programul de lucru și oferirea de șanse egale tuturor membrilor echipei, indiferent de sex, vârstă, naționalitate sau apartenență la un anumit grup social. 

Rezultate excepționale au fost înregistrate și la categoria Brand de angajator, unde Lidl a obținut un scor de 98%. De-a lungul timpului, compania și-a îmbunătățit constant strategia de recrutare și de selecție, concentrându-se pe experiența oferită candidaților, încă din etapa de aplicare până la angajarea propriu-zisă. În plus, pentru a atrage cele mai potrivite talente în companie, Lidl și-a adaptat cu consecvență politicile și procesele de HR la contextul pieței – de exemplu prin prezența puternică a brandului pe rețelele sociale și nu numai. În același timp, compania a investit constant, inclusiv prin

64

instrumente digitale, în comunicarea valorilor care definesc Lidl ca brand de angajator. Pe lângă pachetele salariale peste media pieței și condițiile excelente de muncă, oportunitatea de a construi o carieră în companie indiferent de poziție sau departament are un rol substanțial în poziționarea companiei drept unul dintre cei mai dezirabili angajatori din România.

„Anul 2020 va rămâne în istorie drept una dintre perioadele cu cele mai mari provocări pentru business-uri. În acest context, Lidl România ar trebui să fie cu atât mai mândri de certificarea Top Employer 2021, obținută anul acesta. Este o mărturie impresionantă a faptului că Lidl România pune bunăstarea angajaților pe primul loc”, a declarat David Plink, CEO al institutului Top Employers.

Certificarea Top Employer este acordată în urma unui proces riguros de audit al cadrului organizațional din companie. Sunt analizate practicile de HR ale angajatorilor, având la bază 20 de criterii de evaluare, structurate în 6 categorii. Printre acestea, sunt analizate strategia de management a resurselor umane, mediul de lucru, procesul de recrutare sau oportunitățile de dezvoltare oferite angajaților. 

Institutul Top Employers este cel mai important jucător mondial din domeniul certificărilor pentru condiții excelente oferite angajaților. Institutul Top Employers îmbogățește universul muncii prin dezvoltarea unor strategii eficiente în domeniul resurselor umane. Programul de certificări permite companiilor să evalueze și să optimizeze condițiile pe care le oferă angajaților.

Fondat acum 30 de ani, institutul Top Employers a identificat și recunoscut și anul acesta ca Top Employer peste 1.600 de compani în 120 de țări și regiuni de pe 5 continente. Împreună, companiile certificate Top Employer au un impact pozitiv în viața a peste 7.000.000 de angajați din toată lumea.

Românii au cheltuit circa 500 mil. euro în 2020 pentru a primi acasă mâncarea, cafeaua sau prăjiturile pe care anterior le consumau în oraş. În 2021 piaţa de delivery va creşte. Piaţa restaurantelor a scăzut anul trecut la jumătate sau chiar mai puţin faţă de nivelul maxim atins în 2019, de 3 mld. euro Cristina Roşca 28.01.2021, Industria de livrări la domiciliu prinsese contur încă de acum câţiva ani, în special pe segmentul de pizza, dar nu numai. În pandemie însă ea a crescut accelerat.

♦ Acestei sume i se adaugă banii cheltuiţi de români în cafenele, cofetării şi alte concepte ale industriei HoReCa ♦ În total, românii au cheltuit circa 2 mld. euro în aceste businessuri în 2020, iar segmentul de livrare a contribuit

65

cu peste 20% la total, adică cu circa 500 mil. euro, conform calculelor făcute de ZF pe baza jucătorilor din piaţă.

Piaţa restaurantelor, cafenelelor şi ba-rurilor a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de Covid-19 care a şters cu buretele mai bine de jumătăte din încasările obţinute în 2019, cel mai bun an pentru această industrie în România capitalistă. Deşi anul 2020 începuse bine, cu creşteri de două cifre, a urmat lockdown-ul care a dus la închiderea HoReCa, industrie care s-a mai putut baza în acele luni doar pe livrări. Apoi, chiar şi după redeschiderea teraselor pe vară, acestea au funcţionat doar parţial cu reguli de distanţare socială, timp în care interioarele localurilor au rămas închise. În acest context, segmentul de delivery, care câştigase deja de câţiva ani o serie de adepţi, a prins şi mai mult avânt. Astfel, românii au cheltuit circa 500 mil. euro în 2020 pentru a primi acasă mâncarea, cafeaua sau prăjiturile pe care anterior le consumau în oraş. Mai mult, în 2021 piaţa de delivery nu doar că nu va scădea, ci chiar va creşte.

„Anul trecut, piaţa de restaurante a scăzut la jumătate sau chiar mai puţin faţă de nivelul de 3 mld. euro atins în 2019. La totalul vânzărilor delivery-ul a contribuit cu circa 400 mil. euro, adică peste 20% din total“, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. El vorbeşte însă doar de piaţa de restaurante, căreia i se adaugă însă şi cafenelele, cofetăriile şi alte businessuri HoReCa ce au început să facă livrări pentru a supravieţui.

GLOBAL

UNICEF: Mesele oferite în şcoli trebuie prioritizate în cadrul planurilor de redeschidere a şcolilor G.U. Miscellanea / 29 ianuarie

La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în şcoli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii şcolilor, arată nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF - Innocenti şi Programul Alimentar Mondial (PAM), conform unui comunicat de presă.

66

Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecinţe], 370 de milioane de copii din lume - pentru mulţi dintre ei mesele şcolare reprezentând o sursă esenţială de hrană în fiecare zi - au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de şcoli după ce restricţiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.

"În ciuda dovezilor clare care arată că şcolile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecţiei cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea şcolilor în întreaga lume", a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. "Copiii care depind de şcoli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci şi o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 şi în aşteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea şcolilor şi să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiţii în măsuri de prevenţie a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată şi săpun în fiecare şcoală din lume".

Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze şcoala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privinţa participării şcolare în ultimele decenii. Programele nutriţionale din şcoli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile şcolii, se menţionează în comunicat.

"Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de şcoli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generaţie", a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. "Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă şcolile în siguranţă şi să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulţi, masa nutritivă de care beneficiază la şcoală este singura pe care o primesc în ziua respectivă".

În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriţionale esenţiale, inclusiv cea a programelor nutriţionale din şcoli, a celor de suplimentare cu micronutrienţi şi de promovare a nutriţiei în ţările cu venituri mici şi medii, precum şi cea a programelor ce vizează tratarea

67

malnutriţiei severe la copii. În timpul carantinei naţionale din unele ţări, au fost oprite toate programele nutriţionale din şcoli.

Există puţine date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea şcolilor asupra nutriţiei copiilor. Cu toate acestea, studiile naţionale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranţei alimentare şi a nutriţiei şi deficienţele nutriţionale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al adolescenţilor oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.

Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfăşurate în 68 de ţări, înaintea declanşării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 ţări au relevat faptul că, în unele ţări, până la două treimi dintre adolescenţii de 15-19 ani sunt subponderali. Şi peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.

Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creştere a nesiguranţei alimentare în ţări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriţiei. Aceeaşi tendinţă se observă deja în numeroase ţări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud.

Conform comunicatului, mesele oferite în şcoli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriţiei, a creşterii şi a dezvoltării copiilor, ci şi pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor - mai ales fetelor şi copiilor din comunităţile cele mai sărace şi mai marginalizate - pentru a reveni la şcoală după ridicarea restricţiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de şcoală, cu atât este mai mare riscul de abandon şcolar. Fetele se confruntă şi cu un alt risc, cel de a fi forţate să întreţină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.

PAM sprijină guvernele pentru a-şi adapta programele nutriţionale din şcoli pe durata închiderii acestora. Raportul subliniază că peste 70 de ţări oferă porţii alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluţii temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul şcolilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.

De la debutul pandemiei, UNICEF a susţinut guvernele naţionale pentru a menţine continuitatea serviciilor nutriţionale adresate copiilor de vârstă şcolară şi adolescenţilor. În 2020, aproape 25 de milioane de copii de vârstă şcolară şi de adolescenţi au beneficiat de programe ce au vizat prevenirea

68

anemiei. Adaptate contextului, majoritatea acestor programe au îmbinat educaţia nutriţională cu consilierea, suplimentarea cu fier şi alţi micronutrienţi esenţiali cu profilaxia antihelmintică.

UNICEF şi PAM îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea şcolilor, asigurându-se totodată că acoperă nevoile medicale, alimentare şi nutriţionale ale copiilor prin programe nutriţionale cuprinzătoare şi de calitate desfăşurate în şcoli.

UNIUNEA EUROPEANA

Buletinul informativ „Sănătate și siguranță alimentară” 29 Ianuarie 2021Citiți versiunea on-line. | ISSN : 2467-433

Coronavirus: Comisia propune achiziționarea a până la 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin produs de BioNTech-Pfizer

Coronavirus: Comisia încheie discuțiile preliminare cu Valneva Coronavirus: Comisia definește o serie de acțiuni-cheie pentru

constituirea unui front comun împotriva COVID-19 Consiliul European discută despre coronavirus și despre distribuirea

vaccinurilor Coronavirus: Comisia sprijină serviciile de recoltare a sângelui

pentru a crește recoltarea de plasmă de la convalescenți vindecați de COVID-19

WEBINAR: Programul „UE pentru sănătate” 2021-2027 – O viziune pentru o Uniune Europeană mai sănătoasă

WEBINAR: Construirea unei Uniuni Europene a sănătății, pentru o mai bună pregătire și reacție a UE în caz de crize sanitare

Pesticide: Prima consultare a părților interesate privind evaluarea și analiza de impact a directivei privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor

Lansarea dialogurilor privind codul de conduită pentru practici comerciale și de marketing responsabile

69

OMG: Comisia autorizează utilizarea a 8 OMG-uri în alimente și furaje

Press release - Portuguese Presidency outlines priorities to EP committees , 28-01-2021 06:05 PM CET

Ministers are outlining the priorities of the Portuguese Presidency of the Council of the EU to parliamentary committees, in a series of meetings. Committee on Constitutional Affairs Committee on Foreign Affairs Committee on Agriculture and Rural Development Committee on Culture and Education Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Committee on Women's Rights and Gender Equality Committee on the Internal Market and Consumer Protection Committee on International Trade Committee on Legal Affairs Committee on Fisheries Committee on Transport and Tourism Subcommittee on Security and Defence Source : © European Union, 2021 - EP

Deal with Council on 2021-2027 EU health programme

 EU4Health: MEPs reach deal with Council on 2021-2027 EU health programme  ENVI   14-12-2020 -

 At least 20% of the budget for disease prevention and health promotion  Stocks of medicines and equipment and substitute medical staff part of the new programme  Support for the creation of a European health data space  Prepare health systems better for future health threats and pandemics  

The new EU health programme, worth 5.1 billion EUR, will help to fix shortcomings exposed by COVID-19 and boost quality and resilience of EU health systems.

70

On Monday evening, Parliament negotiators agreed on a deal with member states to significantly step up the EU’s action in the health sector through a dedicated 5.1 billion EUR “EU4Health Programme” as part of the EU’s recently agreed long-term budget.

The new programme will support actions in areas where the EU’s contribution will clearly be valuable, invest in health promotion and disease prevention measures and prepare European health systems to face future health threats.

Addressing cross-border health threats

Supporting member states in developing quality healthcare standards at national level will be one of the programme’s specific objectives. By making health systems more resilient, EU4Health will prepare the EU more thoroughly for major cross-border health threats. This should enable the EU to face not only future epidemics, but also long-term challenges such as an ageing population and health inequalities.

The new European Health Emergency Preparedness and Response Authority will be created to support a better EU-level response to cross-border health threats. It will also be eligible for funding through EU4Health.

As a well-informed public is vital in preventing and responding to diseases, the programme also supports communication activities to promote disease prevention and a healthy lifestyle and to counter misinformation.

Better availability of affordable medicines and medical devices

The COVID-19 crisis has highlighted many weaknesses in national health systems including their dependence on non-EU countries to supply medicines, medical devices as well as personal protective equipment. The programme will therefore support actions, which foster the production, procurement and management of such crisis-relevant products in the EU in order to make them more available and affordable. Actions to develop medicinal products and medical devices that are less harmful for the environment are also eligible.

20 % of the total budget shall be reserved for health promotion and disease prevention by addressing health risks such as the harmful use of alcohol and tobacco. Digitalising healthcare, including by supporting the creation of a European health data space, is also part of the deal.

71

Supporting actions to promote access to quality healthcare, including access to sexual and reproductive healthcare and the EU’s fight against cancer is also a priority. In addition, it will be possible to support global health initiatives e.g. actions proposed by the WHO.

Quote After the deal, Parliament’s rapporteur Cristian-Silviu Buşoi (EPP, RO) said: “The COVID-19 crisis has exposed the need for well-defined and adequately-financed health instruments. We also need to boost innovation and invest more in health in general. It was crucial to increase funding for the EU4Health Programme from €1.7 billion to €5.1 billion in order to be able to deal with future pandemics and health threats, and to make our health systems more resilient. I am also happy that this deal will contribute to the establishment of a reserve of health crisis relevant products, such as essential medicines, vaccines and medical devices."

Next steps The provisional deal still needs to be approved by Parliament as a whole as well as Council.

Background The Commission has put forward a new stand-alone EU4Health Programme for 2021-2027 as part of the Recovery Plan. The Health Programme was previously under the initial EU long-term budget 2021-2027 as one element of the European Social Fund Plus (ESF+).

https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12413-Sustainable-use-of-pesticides-revision-of-the-EU-rules

https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/sustainable_use_pesticides_en

72

REPORT on the New Circular Economy Action Plan - A9-0008/2021 29-01-2021 12:38 PM CET

REPORT on the New Circular Economy Action Plan , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety , Jan Huitema , Source : © European Union, 2021 - EP

You are subscribed to Alerts from the Agriculture and Rural Development committee for European Parliament. This information has recently been updated, and is now available.

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 29-01-2021 11:11 AM CET

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

2 February, 9.00-9.15 4 February, 13.45-16.00 24 February, 09.00-12.00 and 16.45-18.45

Draft agenda - Tuesday, 2 February 2021 - PE680.828v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 29-01-2021 09:33 AM CET ; Source : © European Union, 2021 - EP

73

Draft agenda - Thursday, 4 February 2021 - PE680.825v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 29-01-2021 08:14 AM CET ; Source : © European Union, 2021 - EP

Acordurile comerciale au avut un impact pozitiv asupra sectoarelor agroalimentare din UE Comisia Europeana 29 Ianuarie 2021

Conform unui nou studiu publicat in 26.01.2021, agenda comerciala a UE ar urma sa aiba un impact global pozitiv asupra economiei si a sectorului agroalimentar din UE. S-a preconizat ca acordurile comerciale vor conduce la o crestere substantiala a exporturilor UE de produse agroalimentare, cresteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea in ansamblu o balanta comerciala pozitiva. Studiul confirma, de asemenea, ca abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici este cea mai buna abordare in vederea protejarii anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE.

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizeaza efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar pana in 2030, reprezentand o actualizare a unui studiu din 2016. Studiul reprezinta un exercitiu teoretic de modelare si include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol in ansamblu si impacturile sectoriale asupra comertului, preturilor de productie si volumelor productiei.Studiul vizeaza acordurile de liber schimb (ALS) recent incheiate sau puse in aplicare de UE, precum si acordurile comerciale prevazute pe agenda UE. Acesta include doua scenarii, un scenariu „ambitios” (liberalizarea totala a 98,5 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara partiala de 50 % pentru restul produselor) si un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totala a 97 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara de 25 % pentru celelalte). In plus, incluse in scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb incheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referinta („business as usual”) din

74

anul 2030. Efectele asupra mediului si climei, inclusiv initiativele legate de Pactul verde, nu intra in domeniul de aplicare al studiului de astazi. Evaluarile impactului asupra dezvoltarii durabile elaborate in sprijinul negocierilor comerciale furnizeaza deja Comisiei o analiza mai aprofundata a potentialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului si asupra mediului.

 Principalele constatari Pe parcursul intregului studiu, concluziile se refera la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate in raport cu scenariul de referinta („business as usual”).

In ambele scenarii, rezultatele arata un impact pozitiv asupra balantei comerciale a UE in ceea ce priveste comertul agroalimentar pana in 2030. In timp ce partenerii comerciali ai UE obtin acces pe piata UE, exporturile UE cresc, de asemenea, intr-o maniera semnificativa. Exporturile de produse agroalimentare ale UE catre cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmeaza sa creasca cu 25 % (in scenariul conservator) si cu 29 % (in scenariul ambitios), in timp ce importurile cresc cu 10 % (in scenariul conservator) si cu 13 % (in scenariul ambitios), ambele cazuri fiind in comparatie cu scenariul de referinta. Aceasta crestere corespunde unei cresteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 5,5 miliarde EUR (in scenariul ambitios), precum si unei cresteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul ambitios).

Studiul confirma faptul ca sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparatie intre studiul din 2016 si cel din 2021 privind impactul cumulativ arata eficacitatea contingentelor tarifare in ceea ce priveste atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul carnii de vita, al orezului sau al zaharului. De fapt, studiul din 2016 a servit deja ca baza pentru strategia adoptata in ceea ce priveste Mercosur, iar aceasta actualizare poate servi ca baza de date concrete pentru sublinierea importantei contingentelor tarifare in cadrul negocierilor comerciale in curs. In plus, o viitoare politica agricola comuna ambitioasa, care sa sprijine inovarea, durabilitatea si competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricaror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidand, in acelasi timp, rezultatele pozitive.

Mai multe detalii privind evaluarea economica sunt disponibile in studiu, inclusiv informatii privind metodologia si rezervele formulate.

75

 

 INTREBARI SI RASPUNSURI: Studiu economic privind efectele cumulative ale acordurilor comerciale asupra sectorului agricol al UE

 De ce publicati acest studiu?

Pentru fiecare acord comercial, Comisia efectueaza in mod regulat, evaluari ale impactului inainte de lansarea negocierilor si evaluari ale impactului asupra dezvoltarii durabile in cursul desfasurarii acestora.

Evaluarea acordurilor comerciale in mod izolat nu indica insa impactul combinat, cumulativ, al diferitelor acorduri pe care UE le negociaza sau le semneaza. S-a formulat in mod repetat solicitarea de a realiza o analiza mai dezagregata a sectorului agricol decat cea care se realizeaza in mod obisnuit in cadrul evaluarilor impactului asupra dezvoltarii durabile efectuate de Comisie.

Din acest motiv, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) a efectuat primul studiu de impact cumulativ in 2016. In iulie 2019, Comisia a anuntat o actualizare a studiului de impact cumulativ din 2016, pentru a reflecta incheierea recenta a unei serii de acorduri de liber schimb (cu Japonia, Vietnam, Mercosur, Mexic) si actualizarea agendei comerciale a UE. Acest lucru a fost reiterat de comisarul pentru agricultura, Wojciechowski, in cadrul audierilor sale de confirmare de la Parlamentul European.

 Ce acorduri fac obiectul acestui studiu?

Studiul se axeaza pe 12 acorduri comerciale. Unele dintre acestea au intrat deja in vigoare (Canada, Japonia si Vietnam), pentru altele, negocierile au fost deja incheiate (Mexic si Mercosur), iar cateva acorduri sunt in curs de negociere sau fac parte din agenda comerciala a UE (Chile, Australia, Noua Zeelanda, Indonezia, Malaysia, Filipine si Thailanda).

 Ce se intampla cu acordurile comerciale aflate deja in vigoare si care nu fac parte din cele 12 acorduri de liber schimb examinate, de exemplu cu Republica Coreea sau cu Ucraina?

Acordurile comerciale care au intrat in vigoare cu mai multi ani in urma (de exemplu, cu Elvetia, Ucraina, Columbia, Peru si Ecuador sau Republica Coreea) sunt reflectate in scenariul de referinta, deoarece efectele lor sunt deja vizibile asupra comertului agroalimentar al UE.

76

In plus, impactul modificarii ALS UE-Ucraina in 2020 in vederea modificarii preferintelor comerciale aplicabile carnii de pasare a fost luat in considerare in scenariul de referinta.

Acordurile comerciale care au intrat in vigoare abia recent (Canada, Japonia si Vietnam) au fost incluse in grupul celor 12 ALS, iar impactul acestora este analizat in studiu.

 Care sunt principalele diferente fata de studiul din 2016?

In primul rand, studiile iau in considerare doua seturi diferite de acorduri de liber schimb (Chile si Malaysia inlocuiesc SUA si Turcia) pentru a tine cont de schimbarile intervenite in agenda comerciala a UE. In timp ce, in 2016, majoritatea acordurilor de liber schimb avute in vedere nu erau inca incheiate (doar negocierile cu Vietnamul si Canada fusesera incheiate), in prezentul studiu, 5 acorduri din 12 au fost deja incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic).

In plus, acest studiu modeleaza rezultatul negociat al acordurilor de liber schimb incheiate, inclusiv contingentele tarifare acordate partenerilor comerciali respectivi. Mai mult, actualul studiu tine cont de iesirea Regatului Unit din UE, bazandu-si rezultatele pe 27 de state membre, iar perioada de timp analizata a fost extinsa de la 2025 pana in 2030.

 Ce scenarii au fost analizate?

Au fost luate in considerare doua scenarii, unul conservator si unul ambitios. Pentru negocierile incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mexic, Mercosur), acordul a fost modelat in conformitate cu rezultatele negocierilor (reduceri tarifare si contingente tarifare) in ambele scenarii.

In ceea ce priveste acordurile comerciale care nu au fost inca incheiate, cele doua scenarii se bazeaza pe liberalizarea tarifara deplina pentru marea majoritate a liniilor tarifare si pe o reducere tarifara partiala pentru cele cateva linii ramase, care reprezinta produsele sensibile. Scenariul conservator si cel ambitios difera in ceea ce priveste ipotezele privind procentul de linii tarifare care vor fi complet liberalizate in cadrul acordurilor (97 % in scenariul conservator si, respectiv 98,5 % in scenariul ambitios) si amploarea reducerii tarifare pentru produsele sensibile, neliberalizate (25 % in scenariul conservator si, respectiv, 50 % in scenariul ambitios). De ce scenariile comerciale din studiu nu includ asa-numitele volume ale contingentelor tarifare (CT) pentru negocierile in curs?

77

Rezultatul real al acordurilor aflate in curs de negociere sau avute in vedere este inca necunoscut. Acest lucru este valabil in special in ceea ce priveste identificarea si tratamentul produselor sensibile, pentru care sunt acordate de obicei concesii reciproce sub forma de contingente tarifare. Fiecare negociere este unica. Ar fi extrem de dificil sa se speculeze cu privire la liniile tarifare care urmeaza sa faca obiectul concesiilor sub forma unor contigente tarifare, precum si cu privire la volumele realiste posibile ale concesiilor respective in cadrul fiecarei negocieri.

 Ce ne indica studiul cu privire la impactul acordurilor comerciale asupra evolutiei viitoare a agriculturii UE?

Studiul confirma faptul ca UE si sectorul sau agricol pot beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. Acest lucru reflecta competitivitatea sectorului agricol al UE si capacitatea sa de a valorifica oportunitatile care se prezinta pe pietele internationale, acestea reprezentand un potential de crestere pentru viitor. Cu toate acestea, trebuie gasit un echilibru pentru a garanta o protectie adecvata a produselor sensibile ale UE, care au o valoare economica si sociala considerabila in diverse state membre. Acest lucru se poate realiza limitand deschiderile pentru sectoarele sensibile ale UE, prin intermediul contingentelor tarifare.

Studiul ofera un argument decisiv in favoarea unei politici agricole comune (PAC) a UE puternice si dotata de resurse suficiente pentru viitor. O politica agricola comuna puternica este esentiala atat pentru cei care doresc sa exporte, cat si pentru cei care produc pentru pietele locale. De asemenea, PAC garanteaza ca producem intr-un mod sustenabil, care protejeaza mediul si contribuie la abordarea provocarii majore pe care o reprezinta schimbarile climatice.

 Care sunt principalele concluzii ale studiului?

Studiul constata ca punerea in aplicare cumulata a celor 12 acorduri de liber schimb ar conduce la o crestere echilibrata atat a exporturilor, cat si a importurilor UE de produse agroalimentare, cresterea exporturilor fiind usor mai ridicata. Aceasta ar permite o crestere si mai mare a balantei comerciale nete pozitive in sectorul agroalimentar al UE (estimata deja sa ramana in mare masura pozitiva in 2030), cu 800 de milioane EUR pana la 1 miliard EUR, in functie de scenariul avut in vedere. In plus, impactul asupra productiei si preturilor de productie ar ramane moderat. Mai precis, exporturile de produse agroalimentare din UE ar creste cu 2,8 % pana la 3,3 % in comparatie cu scenariul fara ALS, ceea ce reprezinta o crestere de 4,7 pana la 5,5 miliarde EUR.

78

Mai multe informatii detaliate, specifice fiecarui sector, sunt disponibile in studiu.

 Ce prevede studiul despre sectorul avicol?

In ceea ce priveste pasarile de curte, studiul concluzioneaza ca importurile ar trebui sa creasca conform scenariului conservator si ambitios, cu 22 % si, respectiv, cu 29 %. Cu toate acestea, cresterea preconizata a consumului de carne de pasare ar trebui sa mentina nivelurile de productie in UE in 2030.

 Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de vita?

In comparatie cu scenariul de referinta, importurile de carne de vita ale UE ar putea creste in ambele scenarii, cu 85 000 de tone in scenariul conservator si cu 100 000 de tone in scenariul ambitios. Exporturile de carne de vita ale UE vor creste cu 25 000 de tone in scenariul conservator si, respectiv, cu 40 000 de tone in scenariul ambitios. In scop informativ, balanta comerciala in cazul carnii de vita a fost de 420 000 tone intre ianuarie si noiembrie 2020. Se preconizeaza ca preturile de productie vor scadea cu aproximativ 2,4 % in ambele scenarii, cu efecte marginale asupra consumului si productiei, ca urmare a unei cresteri a exporturilor.

In cadrul acordului cu Mercosur, UE va permite intrarea pe piata sa a 99 000 de tone de carne de vita cu o taxa vamala de 7,5 %. Va dura 5 ani pana la atingerea acestui volum. Acest lucru demonstreaza eficacitatea utilizarii contingentelor tarifare care sa vizeze sectoarele sensibile in cadrul negocierilor comerciale, atenuand astfel rezultatele negative estimate.

 Care sunt concluziile studiului pentru sectorul produselor lactate?

Studiul constata ca, in cazul produselor lactate, exporturile ar creste cu 7,3 % in 2030 in cadrul scenariului ambitios (+ 1,3 miliarde EUR) si, din acest motiv, productia de lapte ar urma sa creasca cu aproximativ 0,2 % ca urmare a preturilor favorabile. Pentru producatorii de lapte, acest lucru ar reprezenta 890 milioane EUR suplimentare pentru piata in 2030.

 Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de porc?

In ceea ce priveste sectorul carnii de porc, exporturile ar creste cu 8,9 % (+ 914 milioane EUR) in scenariul ambitios, iar preturile de productie ar creste cu 4,8 %, combinate cu o expansiune de 1 % a productiei, ceea ce ar creste valoarea productiei de carne de porc cu 2 miliarde EUR pana in 2030.

 Care sunt celelalte rezultate sectoriale principale ale studiului?

79

In ceea ce priveste sectoarele sensibile, importurile de orez in UE ar creste cu 2,2 % (in scenariul conservator) si cu 3,2 % (in scenariul ambitios), ceea ce ar duce la scaderea productiei si a preturilor la orez in UE. In ceea ce priveste zaharul, importurile totale ar creste cu 12-13 % in raport cu scenariul de referinta.

In plus, pentru celelalte sectoare, exporturile de produse agricole prelucrate ar trebui sa creasca cu 3,1 % in scenariul ambitios, reprezentand o crestere de 1,7 miliarde EUR a exporturilor, in timp ce exporturile de vin si bauturi ar putea creste cu 2 % in cadrul aceluiasi scenariu, ceea ce ar adauga 834 de milioane EUR pe piata in 2030.

 Rezultatele studiului reflecta impactul Pactului verde european, al acordului comercial si de cooperare dintre UE si Regatul Unit si al pandemiei de COVID-19?

Nu. La momentul lansarii studiului, multe incertitudini au inconjurat punerea in aplicare a Pactului verde, inclusiv a Strategiei „De la ferma la consumator”, contururile unui posibil acord comercial dintre UE si Regatul Unit si posibilele consecinte ale pandemiei de COVID-19.

Pentru a finaliza studiul pana la sfarsitul anului 2020, astfel cum s-a anuntat initial, s-a decis sa nu se formuleze ipoteze specifice cu privire la posibilul impact al Pactului verde si al pandemiei de COVID-19 si sa se plece de la o ipoteza pur tehnica compatibila cu acordul de retragere in ceea ce priveste viitoarea relatie dintre UE si Regatul Unit.

In plus, este important sa se reaminteasca faptul ca acesta este un exercitiu teoretic axat pe impactul comercial si economic asupra sectorului agroalimentar, care actualizeaza un studiu din 2016. Analiza efectelor asupra climei si mediului este un exercitiu diferit si complicat, care nu intra in domeniul de aplicare al elaborarii studiului. Aceste efecte sunt analizate in cadrul evaluarii impactului asupra dezvoltarii durabile, care insoteste fiecare acord bilateral. 

Obiectivele Pactului verde raman o prioritate pentru Comisie, inclusiv pe plan comercial. UE va colabora in mod proactiv cu toti partenerii comerciali si va utiliza mai bine acordurile comerciale existente si viitoare pentru a consolida sustenabilitatea alimentara.

 Cum explicati diferenta in ceea ce priveste amploarea impactului dintre acest studiu si cel din 2016?

80

Din cauza diferentelor dintre cele doua studii (ALS vizate, UE-27 in loc de UE-28 etc.), rezultatele nu sunt pe deplin comparabile.

Impactul asupra sectoarelor sensibile este, in general, mult mai scazut decat in studiul din 2016, in special in cazul sectorului carnii de vita. Acest lucru se poate explica prin modelarea acordurilor incheiate efectiv (inclusiv contingentele tarifare), in special a acordului cu Mercosur, care implica cel mai mare impact, in loc de modelarea unui scenariu teoretic care ar lua in considerare o reducere tarifara de pana la 50 %, fara o limitare a volumelor pentru produsele sensibile.

Singurul sector sensibil in care impacturile preconizate raman in continuare importante este cel al orezului. Acest rezultat este determinat in principal de impactul acordului cu Thailanda, in cazul caruia s-a aplicat o reducere tarifara de 25 % pana la 50 % pentru orez, fara limita de volum. Impactul real ar fi mai mic daca s-ar acorda un contingent tarifar in locul unei reduceri tarifare cu volume nelimitate.

 Ce se poate spune despre rezultatele la nivel de stat membru sau la nivel regional?

Din cauza constrangerilor legate de alegerea modelelor, sunt disponibile doar rezultatele pentru UE in ansamblu.

 De ce modelele nu tin cont de barierele sanitare si fitosanitare (SPS)? Daca aceste bariere ar fi incluse in modelare, ar trebui sa ne asteptam la castiguri mai mari pentru exporturile UE sau la noi provocari pentru importurile UE? In prezent, nu este posibil sa cuantificam barierele SPS in modelele economice contemporane cu o metodologie solida. Aceasta situatie a ramas neschimbata inca de la studiul din 2016.

Cu toate acestea, imbunatatirea conditiilor SPS negociate in acordurile comerciale incheiate de UE faciliteaza efectiv exporturile UE. Prin acordurile comerciale ale UE, convenite sau in curs de negociere, Comisia urmareste recunoasterea de catre tarile terte a cadrului armonizat al UE in materie de masuri sanitare si fitosanitare. Acest lucru ar trebui in cele din urma sa conduca la proceduri de aprobare simplificate si mai rapide pentru statele membre sau grupurile de state membre interesate si la stabilirea unor conditii de export nediscriminatorii, comune pentru toate statele membre.

In ceea ce priveste importurile Uniunii Europene, UE nu a facut niciodata compromisuri privind standardele sale inalte de protectie a consumatorilor, in niciun acord comercial. Aceste standarde raman identice pentru toate importurile, indiferent de regimul preferential in vigoare. De exemplu, nu a

81

autorizat niciodata asa-numitii factori de crestere si nu si-a modificat procesul de autorizare a OMG-urilor, care a fost aprobat pe baze stiintifice. Aceste cerinte juridice pentru importurile UE raman in vigoare (de exemplu, in CETA, Mercosur), chiar daca taxele vamale sunt eliminate sau reduse.

 Care este metodologia studiului? Studiul prezinta modificarile preconizate ale schimburilor comerciale in urma punerii in aplicare a unui set de acorduri de liber schimb (ALS) in comparatie cu un scenariu de referinta, si anume schimburile comerciale preconizate in 2030 de Perspectivele agricole 2019-2030.

Din motive de comparabilitate si coerenta cu studiul privind impactul cumulativ publicat in 2016, serviciile Comisiei au ales in mod explicit sa utilizeze o metodologie si ipoteze strategice cat mai apropiate posibil de cele utilizate in studiul anterior. Au fost utilizate aceleasi modele: un model de echilibru general calculabil (MAGNET) si un model de echilibru partial (Aglink-Cosimo). Pentru acordurile comerciale in curs de negociere a fost luata in considerare o structura similara in scenariile comerciale, cu un rezultat plauzibil, dar teoretic in ceea ce priveste numarul de linii tarifare liberalizate si tratamentul produselor agricole neliberalizate, pentru a nu afecta rezultatul final al negocierilor.

In plus, au fost luate in considerare evolutiile recente ale situatiei politice europene si ale politicii comerciale. Studiul se refera la UE-27, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE. Rezultatele acordurilor comerciale incheiate au fost reflectate ca atare in modele (acorduri cu Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic). Nu au fost luate in considerare acordul comercial cu Statele Unite (TTIP) sau cel cu Turcia (contrar studiului din 2016) in conformitate cu agenda comerciala actuala a UE. Comisia Europeana

Cât antibiotic „înghite” zootehnia europeană? Ferma, 29 ianuarie 2021 -

Piața antibioticelor pentru animale din România este una dintre cele mai mari de pe continent. Care este cea mai răspândită metodă de administrare?

230,7 tone de antibiotice au fost vândute sectorului zootehnic din România, țara noastră ocupând locul șase din 31 de state europene (statele membre UE plus Elveția, Norvegia și Islanda). Datele au fost oferite de Observatorul european al consumului de antibiotice în domeniul veterinar și face referire la anul 2018, acesta fiind cel mai recent raport făcut public.Cea mai mare cantitate de antibiotice pentru animale a fost comercializată în

82

Spania, 1.724,1 tone. Pe locul doi s-a situat Italia, cu 932,1 tone și pe locul trei Polonia, cu 782,2 tone. În Germania a fost vândută o cantitate totală de 753,1 tone.

Miligram per kilogram

În ceea ce privește cantitatea de antibiotice raportată la populația de animale destinate consumului uman, fiind inclusă și populația de cabaline, adică mg/PCU (PCU = 1 t), vânzările în România au fost de 82,7 mg/PCU (230,7 tone : 2.778,2 mii tone de animale vii) ceea ce înseamnă 0,0827 mg de antibiotic/PCU = 1 kg. După acest criteriu, ne plasăm pe locul 12 în clasament (fiind incluse și Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Islanda). În 2018, România dispunea de 2.778.200 tone de animale domestice vii destinate consumului uman.Cea mai mare cantitate/PCU a fost vândută în Cipru, 466 mg/PCU = 1 tonă, 0,466 mg/PCU = 1 kg.

 Metoda de administrare  

În Italia, consumul a fost 244 mg/tonă, în Spania 219,2 mg/t și în Portugalia 186,6 mg/t. Consum mare de antibiotice per PCU a fost înregistrat și în Ungaria, 180,6 mg/t. Cele mai folosite antibiotice pentru zootehnia din țările europene sunt tetraciclina, penicilina și sulfonamidele. În ceea ce privește metoda de administrare a antibioticelor, cea mai folosită este, inclusiv în România, pe cale orală, medicamentele fiind încorporate în hrana animalelor. În 2018, în România au fost vândute 188,8 tone de preparate medicinale cu 1, 2 și chiar 3 ingrediente active, sub formă de amestecuri, pulberi orale sau soluții orale. Cu o astfel de cantitate, țara noastră s-a situat pe locul șapte din cele 31 de state monitorizate. Vânzările de antibiotice pentru animalele domestice destinate consumului uman în România au crescut în 2018 față de 2017, dar au fost mai scăzute decât cele din 2016, 2015 și 2014.

PCU este abrevierea de la Population Correction Unit - unitate teoretică introdusă de Agenția Europeană pentru Medicamente în 2009 și adoptată în toată Europa. Pentru PCU, este înmulțit numărul animalelor cu vârsta de

83

peste un an la nivel național cu greutatea medie, reprezentativă pentru fiecare specie în parte - ROBOTUL FERMY

un articol de STELIAN RĂDESCU

...............................................................

SPANIA

Spania se alătură țărilor care vor produce carne cultivată, meatmilk , 29 ianuarie 2021

După cum informează FoodNavigator, guvernul spaniol va investi într-un proiect de producție carne cultivată. Investiția va fi de 5,2 milioane EUR, iar proiectul va fi condus de compania BioTech Foods.

Proiectul a fost selectat de Centrul Spaniol pentru Dezvoltarea Tehnologiei Industriale (CDTI), care susține proiectele de cercetare și dezvoltare ale companiilor spaniole. BioTech Foods din San Sebastián este o companie spaniolă de biotehnologie dedicată dezvoltării cărnii cultivate din cultivarea celulelor musculare extrase anterior de la animale. Potrivit companiei, carnea cultivată este poziționată ca una dintre cele mai mari inovații ale trecut, integrând siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și sustenabilitatea într-un produs unic destinat tuturor tipurilor de consumatori.

„Obiectivul general al proiectului CULTUREDMEAT este investigarea cărnii produse din agricultura celulară care, împreună cu dezvoltarea grăsimilor sănătoase și a ingredientelor funcționale, permite obținerea de produse din carne pentru prevenirea cancerului de colon și a dislipidemiei (concentrație crescută de colesterol și lipide în sânge) ”, se spunea.

Producția de carne cultivată a trezit un mare interes în industrie și mulți jucători lucrează la această carne a viitorului care reduce impactul asupra mediului și protejează bunăstarea animalelor.

84

Susținătorii sectorului născut al cărnii cultivate (sau cultivate sau cultivate în laborator) consideră că ar putea contribui la depășirea problemelor etice și de mediu ale agriculturii animale, permițând în același timp consumatorilor să se bucure de mâncarea cărnii.

Dar cea mai mare provocare pentru sector în acest moment este scara industrială care permite producerea unor volume suficiente pentru comercializare.

Și, deși sectorul cărnii cultivate sau pe bază de celule promite, de asemenea, să pună capăt problemelor de mediu și de sănătate asociate cărnii tradiționale, există întrebări cu privire la consumul potențial ridicat de energie al sectorului și la emisiile de carbon asociate.

Nici nu există un consens în ceea ce privește mențiunile sale de sănătate. Studiile au speculat beneficiile potențiale pentru sănătate și dezavantajele cărnii cultivate.

Un studiu a concluzionat: „Spre deosebire de carnea convențională, celulele musculare cultivate pot fi mai sigure, fără organe digestive adiacente. Pe de altă parte, cu acest nivel ridicat de multiplicare a celulelor, este posibil ca unele dereglări să se întâmple, așa cum se întâmplă în celulele canceroase. La fel, controlul compoziției sale nutritive este încă neclar, în special pentru micronutrienți și fier. ”

Conform proiectului CULTUREDMEAT, consumul de carne roșie este asociat cu boli majore în țările occidentale, cum ar fi cancerul de colon și dislipidemia. În Spania, în special cancerul de colon este cel mai frecvent în populație, luând în considerare ambele sexe, a spus acesta.

„Cercetările privind ingredientele funcționale care pot ajuta la prevenirea acestor boli legate de dietă cu impact social ridicat sunt, prin urmare, foarte relevante. Proiectul va lucra asupra lipidelor sănătoase care sunt încorporate în prepararea produsului de consum final (hamburger, cârnați etc.). Reducerea expunerii consumatorilor la grăsimi saturate ar putea preveni cancerul de colon și dislipidemia. ”

Proiectul include alte șapte entități: Argal, Martínez Somalo, DMC Research, BDI Biotech, Neoalgae, BTSA și Agrowingdata.

De asemenea, consorțiul are colaborarea a 10 organizații de cercetare: CTIC CITA; Universitatea Oviedo; Universitatea Autonomă din Madrid – FUAM; TECNALIA; Parcul Științific din Barcelona; Universitatea din Sevilla –

85

FIUS; VICOMTECH; Universitatea din Granada; BIODONOSTIA și CIC BIOMAGUNE.

SANATATE si GASTRONOMIE

Un pahar de suc de mere înseamnă multiple avantaje pentru sănătate. Află ce spun specialiştii! Media-Advertising / 29 ianuarie

Mărul este unul dintre acele fructe hrănitoare, cunoscut pentru beneficiile sale în întreaga lume. Sucurile din măr sunt sănătoase şi gustoase, extrem de hidratante şi săţioase. Pe piaţă se găsesc atât sucuri naturale din mere, cât şi din mere în combinaţie cu alte fructe presate la rece, precum: pere, zmeură, coacăze negre, piersici, vişine.

De ce recomandă medicii sucul natural de mere

Cu toţii cunosc zicala "An apple a day keeps the doctor away" ("Un doctor pe zi tine doctorul departe"). Sucul de mere este o alternativă excelentă a sucului acidulat. Cu aportul său de vitamina C şi antioxidanţi esenţiali, medicii recomandă suc de mere spre a fi consumat zilnic, atât de copii, cât şi de adulţi. Concret, beneficiile sucului de mere pe care specialiştii le consideră cele mai importante, sunt:

· sucul este hidratant: conţine 88% apă;

· susţine sănătatea inimii prin conţinutul de fibre şi minerale;

· îmbunătăţeşte calitatea oaselor prin conţinutul de bor, fier şi vitamina C;

· bun detoxifiant;

· susţine imunitatea prin conţinutul bogat de vitamine;

· îmbunătăţeşte calitatea aspectului pielii;

86

· este benefic în timpul sarcinii;

· sursă excelentă de energie, mai ales atunci când este consumat dimineaţa.

Suc de mere consumat ca atare sau în combinaţie cu alte fructe?

Consumat în combinaţie cu alte fructe, acest suc aduce un aport cu mult mai ridicat de vitamine şi antioxidanţi esenţiali. Bineînţeles, în funcţie de gusturi, poate fi consumat şi ca atare. Băutura obţinută printr-o singură presare la rece a merelor proaspete are un gust dulce-acrişor, este bogată în minerale, vitamine, fibre şi antioxidanţi.

Alături de alte fructe, cum ar fi vişinele, sucul de mere are o aromă mult mai puternică. Combinaţiile de mere şi fructe, mentă sau soc, sunt recomandate chiar şi în dietele de slăbire. Spre exemplu, cireşele, datorită conţinutului de potasiu, ajută în procesul de ardere a caloriilor şi conferă organismului energia necesară. Mai exact, vişinele aduc un aport de:

· vitamine A, B1, B2, B3, B6, B9, C, E, K;

· calciu;

· magneziu;

· fier;

· fosfor;

· tanini;

· proteine;

· acizi;

· pectine.

Sucul natural de mere şi scorţişoară: un aliat de excepţie iarna

Unul dintre cele mai utilizate condimente în anotimpul rece este scorţişoara. Aceasta este folosită atât în reţetele culinare, în combinaţie cu plăcinte şi fructe coapte la cuptor, cât şi pentru fierberea vinului şi prepararea sucurilor de fructe. Scorţişoara este bogată în vitamine, antioxidanţi şi minerale, ceea ce o face nu doar gustoasă, dar şi benefică pentru sănătate.

Sucul de mere şi scorţişoară ajută la:

87

· îmbunătăţirea sistemului imunitar;

· susţinerea căilor respiratorii;

· vindecarea sinuzitei;

· vindecarea tusei;

· decongestionarea sinusurilor;

· eliminarea stărilor de greaţă;

· tratarea afecţiunilor digestive.

În plus, sucul de mere şi scorţişoară poate fi consumat atât rece, cât şi călduţ sau fierbinte, ceea ce îl face potrivit atât vară, cât şi iarna. Este important ca sucul să nu conţină adaosuri de apă, îndulcitori, zahăr, conservanţi, arome sau coloranţi - doar astfel, organismul primeşte nutrienţii în cantitatea potrivită. Sucul de mere poate fi păstrat la temperatura camerei, însă din momentul desigilării, mai poate fi consumat doar 30 de zile.

FARMACIA VERDE – Ciuperca, alimentul care înlocuiește carnea 29 ianuarie 2021 Utilizarea ciupercilor în alimentație este un obicei care a apărut încă din vremuri străvechi la noi in țară. Aceste legume sunt considerate în religia creștina un aliment de bază, și sunt folosite în diferite rețete culinare în perioada postului. Ciuperca este cultivată de ani de zile datorită nutrienților esențiali și uimitoarelor beneficii pentru sănătate. Iată așadar care sunt uimitoarele caracteristici pozitive ale ciupercilor, în materialul video de mai

jos. https://youtu.be/ZwxJYJqm-Sc;

DOSAR

Estimare KeysFin: Economia României își va reveni cu până 3,5% în 2021 29 ian, 2021 | ECONOMICA.net

88

Deși 2020 se anunța un an fatidic pentru economia locală, numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări sau radieri de companii a fost cu mult sub cel din 2019. Astfel, managerii români au preferat să își schimbe modelul de business, în loc să închidă afacerile, însă s-au bazat și pe ajutoarele fiscale acordate de autorități. Provocările managerilor vor continua și în 2021, iar succesul lor va depinde și de performanța autorităților în continuarea echilibrării ajustării fiscale cu susținerea economiei, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

89

Numărul companiilor suspendate a scăzut în anul pandemiei cu 22% față de 2019, la 10.913 companii. Numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el, cu 12,7% în 2020 față de anul anterior, la un nou minim istoric, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Radierile și dizolvările s-au redus cu 43% în 2020 față de 2019, la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, de 77.099 companii, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut anul trecut cu 5%, la cel mai ridicat nivel din istorie (la sfârșitul perioadei), de 1.430.180 la 31 decembrie 2020. „În 2020, economia a rămas în intervalul estimat de noi încă din martie anul trecut (scădere anuală cuprinsă între 5 și 7%), iar pentru 2021 ne așteptăm la o revenire a economiei între 2,5 și 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea pe fondul efectului de bază“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Ajuns la cea de-a treia ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie. Măsurile autorităților sunt vitale pentru mediul de afaceri local Cele mai importante riscuri rămân, în opinia analiștilor KeysFin, în sfera deficitului bugetar și în a celui de cont curent. Structura rigidă și nesustenabilă a cheltuielilor bugetare, coroborată cu ineficiența colectării au dus la apariția unui dezechilibru singular în Europa: cheltuielile sociale, respectiv salariile din sectorul public și pensiile, aproape că depășesc veniturile încasate de stat din taxe și impozite.

90

În același timp, continuarea măsurilor de susținere a mediului de afaceri în fața unei crize fără precedent: suspendarea plăților către creditori, eșalonarea simplificată, schemele de granturi, IMM Invest, măsurile de protejare a forței de muncă, dar mai ales volumul și schema de alocare a fondurilor europene atrase rămân cheia performanței economice pe termen scurt și mediu, se arată în raport. Începuturi mai grele pentru afacerile locale Înmatriculările de companii și-au temperat scăderea generată de pandemie, numărul acestora reducându-se la aproape 110.000 de companii nou-înființate în 2020. În ciuda declinului, în sectoarele energie & gaze și transport & depozitare, observăm un avans anual al numărului de companii nou-înființate, de 116%, respectiv 6%, la 186, respectiv 11.688 companii nou-înființate în 2020.

La polul opus, s-au înregistrat scăderi anuale de peste 45% în agricultură și cultură & divertisment (49,7%, respectiv 49,9%). Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii înființate în 2020 sunt înregistrate în București (19.096 companii, cu 0,2% mai multe decât în 2019), Cluj (5.784 companii, cu 11,5% mai puține decât în 2019) și Ilfov (5.510 companii, respectiv cu 5,8% mai multe înmatriculări decât în 2019 și totodată cel mai important avans județean). La polul opus, Caraș Severin, Argeș, Dâmbovița au înregistrat cele mai ample scăderi procentuale cuprinse între 32,8% și 33,6%. Despre KeysFin KeysFin oferă informații despre firmele din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

* * *55.000 de copii din România trăiesc cu DOAR 200 de lei pe lună. Sociolog: „Aceste cifre sunt doar o statistică, nu și realitatea”  29  01 2021, 08:48, Georgiana IUZIC

Peste 50.000 de copii din țară trăiesc doar cu 200 de lei pe lună, în timp ce 120.000 de români primesc ajutor social, deși sunt apți de muncă.

 Aproximativ 170.000 de români primesc un venit nimin garantat, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan. Dar numărul real al beneficiarilor este de 413.000, dintre care 32.000 au vâsta de peste 65 de ani, iar 156.000 sunt

91

copii. De asemenea, din acest număr 120.000 de oameni sunt apți de muncă, dar primesc în continuare ajutor social de câteva sute de lei pe lună.

 În acest moment în România, 32.000 de vârstnici trăiesc cu 200 de lei pe lună, la fel și 55.000 de copii sub 7 ani. Asta înseamnă că această generație, care reprezintă următoarea forță de muncă trăiește în sărăcie extremă și nu are acces la educație.

Aceste categorii de oameni trăiesc sub pragul sărăciei extreme!

Monitorulcj.ro a vorbit cu sociologul Ioan Hosu pentru a explica acest fenomen al sărăciei extreme, dar și care ar fi soluțiile pentru stopa acest fenomen care este foarte frecvent în România

Ioan Hosu este profesor unviersitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în cadrul Universității Babeș-Bolyai, și unul dintre cei mai buni sociologi din Cluj. El a spus că acești 55.000 de copii trăiesc sub pragul sărăciei, iar suma de 200 de lei nu poate asigura nici măcar strictul necesar lunar.

„Oameii aceștia sunt sub pragul sărăciei și probabil funcționarea optimă a gospodăriei în care trăiesc, nu ține de venitul lor ci de venitul altora din gospodărie. Ei reușesc să se salveze de sărăcia extremă dintr-un buget al gospodăriei. Cu alte cuvinte, statul nu reușește să asigure condiții minime de trai pentru acești copii, pentru că ei nu pot trăi cu 200 de lei pe lună”, a explicat pentru monitorulcj.ro Ioan Hosu, sociolog.

De asemenea, sociologul spune că acești copii nu vor avea nici acces la educație sau sănătate, pentru că sărăcia extremă vine la pachet cu multe alte probleme.

92

„Dacă un copil se află în situația aceasta în care trăiește cu 200 de lei pe lună, cu siguranță nu a avut nici acces la școala online, pentru că nu a avut o tabletă sau nu a fost conectat la rețeaua de internet. Peisajului vieții unui asemenea copil ar fi următorul: fără acces la educație sau sănătate.

Banii aceștia nu îți ajung nici pentru a alimenație sănătoasă, carență de dezvoltare fizică și psiho-emoțională, lucruri care duc la o performanță proastă în educație. Acest lanț este unul al slăbiciunilor. Sărăcia vine la pachet cu multe alte probleme”, a spus Ioan Hosu.

Statul nu va rezolva niciodată aceste probleme

Ioan Hosu este de părere că statul român nu va rezolva niciodată aceste probleme, pentru că deja au prins o rădăcină mult prea mare în societate.

„Statul român tot încearcă să evite situațiile în care unii beneficiază de prea multe stimulente. Sunt foarte mulți români care falsifică certificate medicale pentru a beneficia de un ajutor din partea statului. Cred că statul nu va rezolva niciodată problemele de acest gen, pentru că în continuare vor exista categorii expuse sărăciei extreme, fie prin lipsa locurilor de muncă, acces redus la educație sau la sistemul medical”, a spus sociologul.

Totodată ministrul Muncii, Raluca Turcan, anunță că Ministerul pregătește o campanie națională de evaluare a ajutoarelor sociale, cu scopul de a identifica beneficiarii unor astfel de ajutoare, iar cei aflați în situații „cu adevărat vulnerabile” ar urma să fie sprijinite mai mult.

„Suntem în etapa de pregătire a campaniei naționale de evaluare a ajutoarelor sociale, care va demara în curând în toată țara cu echipe mixte ale Agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, Inspectoratelor teritoriale de muncă și Agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă”, a scris Raluca Turcan pe Facebook, miercuri seara.

În cazul celor 32.000 de bătrâni care trăiesc doar cu 200 de lei pe lună este asemănător cu al copiilor, ei fiind subnutriți și cu multe probleme de sănătate.

 „Cazul bătrânilor care trăiesc în sărăcie este asemănător cu cel al copiilor. Ei fiind subnutriți și au o alimentație foarte diversificată, majoritatea având acces doar la anumite alimente, cum ar fi: cartoful, ceapa, varza”, a afrimat sociologul.

Cealaltă pătură socială a pensionarilor, care trăiesc cu o pensie de sub 1.000 de lei, sumă care nu acoperă strictul necesar lunar al unui om.

93

„Aceste sume despre care vorbim, pensie sub 1.000 de lei pentru o persoană care trebuie să plătească apă, curent, mâncare, medicamente și multe altele sunt pre mici pentru loumea în care trăim. Este imposibil să te descurci cu o sumă de 700-800 de lei pe lună”, a spus Ioan Hosu.

Guvernul ar trebui să angajeze persoane capabile

Sociologul spune că ideea unei societăți funcționale este simplă. Ar trebui implementate mai multe politici sociale prin care să se evite aceste dezastre. De asemenea, el consideră că Guvernul ar trebui să pună persoane capabile pentru a lua astfel de decizii, oamenii care să vadă realitatea așa cum este.

„Ideea este simplă: trebuie să crești nivelul de performanță economică, de bunăstare și trebuie să ai politici sociale prin care eviți aceste dezastre. Încă aceste probleme atrag atenția presei, atât național cât și internațional. Și nu se va ști niciodată exact statistica, ci poveștile. Pentru că în România sunt locuri în care se trăiește bine, cum ar fi Clujul, dar și locuri în care se trăiește foarte greu, unde sărăcia este extremă, de exemplu în Valea Jiului.

Ar trebui să asigurăm copiilor accesul la educație și la sănătate, dar și tinerilor să le oferim oportunitatea la un loc de muncă bine plătit. Dar pentru toate aceste lucruri ne trebuie resurse. Statul  ar trebui să aibă oameni competenți în funcțiile în care se iau aceste decizii, oameni care să vadă realitatea asta crudă!”, a explicat Ioan Hosu.

Totodată, aceste cifre reprezintă doar o statistică oficială, nu și o realitate.Multe persoane care riscă să atingă sărăcia extremă nici nu sunt integrate în această statistică, pentru că foarte mulți români și-au pierdut locul de muncă în pandemie.

„Aceste date sunt cuprise în statistica oficială. Cu siguranță mai sunt oameni care nu sunt cuprinși în această statistică, pentru că sunt mulți care au intrat acum în șomaj, indemnizații și așa mai departe. Peisajul arată destul de rău! Oare cei din Pata Rât primesc indemnizații sau sunt în grija ONG-urilor? Statul spune mereu că face atât cât îi lasă legea sau autoritățile locale”, a spus Ioan Hosu.

Studenții nu au bugetul necesar pentru cheltuielile din orașele universitare

În același timp, Ioan Hosu a spus că și studenții acre provin din gospodării mici intră într-o categorie care merge spre sărăcie, deoarece orașele în care vin au costuri prea mari pentru bugetul lor.

94

„Foarte greu este și pentru studenții care stau în Cluj, București, Timișoara etc. și care provin din gospodării mici. Le este foarte greu să acopere, chirie, mâncare, școlarizare și alte necesități. Nu doar categoriile prezentate mai sus sunt în zona de sărăcie. Sunt și tinerii care studiază sau se află la început de carieră, când salariile sunt ușor peste minimul pe economie. În condițiile în care costurile într-un oraș studențesc sunt foarte mari, uneori sunt asemănătoare cu orașele mari din Europa”, a explicat sociologul.

* * *

Vinul de azi: Papale Linea Oro 2017 - 97 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Papale Linea Oro 2017 este un vin roșu rubiniu intens, produs din struguri Primitivo selectați cu atenție și culeși manual. Maturat timp de 10 luni în butoaie de stejar franțuzesc și american, Papale Linea Oro este o creație complexă cu o corpolență plină, taninuri elegante și final persistent. Este un vin bogat în arome de gem și fructe de pădure, cu note de vanilie și ciocolată neagră. Se asociază perfect cu preparate pe bază de carne roșie și vânat. Se recomandă decantarea înainte de a fi consumat. Vinul are un potențial de învechire de 10 ani.

* * *

Iepurele Alaska, o rasa crescuta si apreciata pentru blana neagra Cultiva Profitabil 29 ianuarie 2021 Primul lucru pe care il vei remarca la rasa de iepuri Alaska este blana lor lucioasa, scurta si neagra. Acesta este si principalul motiv pentru care sunt crescuti.

Chiar daca numele ti-ar putea sugera ca acesti iepuri sunt originari din Statele Unite, adevarul este ca rasa a fost obtinuta, tocmai in 1907, pe

95

teritoriul Germaniei, din rasele Himalaia, Havanna si Argintiu pitic de culoare negra.

Greutatea pe care un exemplar din aceasta rasa o are este in medie de 3,25 kg. Exista insa si iepuri Alaska ce au ajuns la 4 kg.

Structura corpului

Corpul este unul cilindric, bine conturat, crupa este lata, iar membrele de lungime medie si puternice. Urechile sunt drepte, iar capul este sucrt si lat. Masculii sunt usor mai masivi si mai greoi, in comparatie cu exemplarele femele. Ochii sunt caprui inchis, iar ghearele negru-maronii.

Blana iepurilor Alaska

Blana este una deasa, uniforma pe intreaga suprafata a corpului, urechile sunt acoperite cu mult par. Culoarea este neagra, lucioasa, uniforma, doar in zona abdomenului este usor mata.

Subcoloritul la iepurele Alaska este de un albastru inchis: cu cat acesta este mai intens, cu atat exemplarul din rasa de iepuri Alaska devine mai valoros.

Particularitatile femelei

Are o structura mai delicata a corpului, pe cat posibil fara salba. La exemplarele mai in varsta se admite existenta unei salbe dezvoltate corespunzator.

Iepurele Alaska: Defecte usoare

Trasaturile capului si urechilor nu sunt suficient de pronuntate, culoarea blanii este mata, usoare diferente de culoare, nunante usoare de gri, culoarea pestrita predominant alba, nuante usor ruginii, subcolorit deschis sau inchis, culoare intermediara pronuntata.

96

Defecte grave

Capul si urechile nu corespund fenotipului rasei, par foarte inspicat, culoare predominant alba, pete albe pe culoarea de acoperire, nuante ruginii puternice, culoare nepotrivita a ochilor si a ghearelor.

* * *

Incredibil! Un brutar spaniol produce pâine placată cu aur, cea mai scumpă pâine din lume lantulalimentar 2021-01-28

Pâinea a fost prezentată în cadrul Madrid Fusión expo sub forma a două versiuni: o versiune care pe lângă metalele prețioase, conține și sare de rocă extrasă cu mâna, pentru a evita exploziile dăunătoare mediului înconjurător. Cea de-a doua versiune, e făcută cu făină de secară, conține quinoa și chia și este dedicată producției artizanale. Ambele pâini sunt ornate manual cu motive florale, notează siteul moraritsipanificatie.ro.

Cea mai scumpă pâine din lume este creația lui Juan Manuel Moreno din Malaga, (Spania) și este făcută, printre altele, cu aur, argint și flori. O pâine de 400 de grame ajunge să coste astfel cam 1.380 €.

Juan Manuel Moreno

Juan Manuel Moreno este considerat unul dintre cei mai buni 80 de brutari din Spania, conduce fabrica de pâine Pan Piña din orașul Algatocín (Malaga) și are printre clienții săi șeici arabi, magnați ruși și chinezi.

* * *

Pericolele cu care se confruntă culturile de toamnă și cum le putem evita, 29 ianuarie 2021

97

Deși condițiile meteorologice din acest an agricol se prezintă mult mai bine decât anul trecut, fermierii nu sunt lipsiți de probleme.

Lupta cu dăunătorii nu se oprește niciodată, iar agricultorii trebuie să aibă în vedere câteva aspecte esențiale, dacă vor să obțină o recoltă bogată peste câteva luni. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ioan Enoiu, fondator Naturevo, a atras atenția asupra câtorva elemente cheie pentru fermierii care se ocupă de cultura mare.

”Un aspect pe care fermierii aproape sigur nu l-au sesizat ar fi atacul de muște la cerealele din toamnă. Cei care nu l-au sesizat și nu au făcut tratament vor avea surpriza că din cât de des a răsărit grâul sau orzul, să constate că în primăvară se rărește cultura, pentru că larvele acestea mănâncă tulpina și apoi dispare planta. Este de știut că și în ferestrele iernii, când temperatura sare de 10 grade, această muscă prăpădită lucrează. Depune ouă, apare larva, larva cum are puțină vreme mănâncă și distruge”, a precizat Ioan Enoiu.

Specialistul îi îndeamnă pe fermieri să aibă grijă asupra tratamentelor pe care le fac în această perioadă, altfel ar putea înregistra pierderi mai târziu.

”Încă o greșeală pe care o fac fermierii este ca în această perioadă să utilizeze niște produse de contact care au un efect foarte rapid, dar pe o durată foarte scurtă, două-trei zile. Dacă au făcut tratamentul și în două-trei zile temperaturile scad iarăși, efectul poate să fie 5%, maxim 10%. Apoi trebuie să intervină din nou, iar dacă nu intervin, încep să piardă”, a mai explicat Ioan Enoiu.

Fondatorul Naturevo atenționează și asupra îngrășămintelor care se administrează în culturi. Potrivit specialistului, plantele au nevoie de o nutriție echilibrată, altfel riscă să devină și mai sensibile la secetă și la boli.

”Un alt aspect pe care noi începem ușor-ușor să-l învățăm este aspectul privind nutriția. Anul trecut, când a fost seceta aceea mare, foarte mulți au

98

constatat că acolo unde au aplicat îngrășăminte, de fapt au pierdut mai repede cultura decât unde nu au aplicat. Dar ei de fapt se refereau la azot în principal. Azotul este un factor de creștere foarte important, dar dacă se utilizează unilateral, fără să ai o nutriție echilibrată, să ai și fosfor, potasiu, microelemente, azotul duce planta către o sensibilizare și mai mare la secetă și la boli”, a mai adăugat Ioan Enoiu.

* * *

Roboți zburători pentru culegerea fructelor de la Kubota Viorela Pitulice La ian. 29, 2021

Firma japoneză Kubota a investit 20 mil. euro în start-up-ul israelian Tevel, care dezvoltă roboți zburători autonomi pentru culegerea fructelor.

Start-up israelian, creat în 2017, a dezvoltat roboți zburători capabili, datorită inteligenței artificiale, să culeagă diferite tipuri de fructe direct din copaci.

Mașinile roboți zburători sunt operaționale deja și ar trebui să fie puse în vânzare în 2021.  Robotul realizat de israelieni poate fi soluție pentru fermierii care au probleme cu recrutarea forței de muncă în perioada de recoltare (peste 10 milioane de lucrători sezonieri în întreaga lume). Potențialul de dezvoltare pentru acest gen de echipamente pare enorm, numai dacă ne gândim la faptul că producția de fructe la nivel mondial depășește 800 de milioane de tone, fiind recoltată de pe o suprafață de 70 de milioane de hectare, potrivit datelor Kubota. Sursă articol Reussir.fr

* * *

99

Roboți și linii robotizate de ambalare, meatmilk 29 ianuarie 2021

Roboții au devenit o realitate cotidiană, atât în viața de zi cu zi, cât și în activitatea industrială. Iată câteva propuneri care se pot preta foarte ușor pe liniile de ambalare ale unor fabrici de lactate.

Robot de paletizare

Robotul de paletizare din seria TPR TRIOWIN produs de Triowin a fost evaluat ca produs cu nivel tehnic ridicat. Seria TPR de produse robotizate a fost identificată ca ”produse noi de bază”, iar produsele de grup au obținut certificarea CE, Germania TUV. Acești roboți au ajuns la peste 300 de clienți din întreaga lume, iar piața acoperă domenii precum: alimente, băuturi, bere, furaje, produse chimice, materiale de construcții, cereale, medicamente și industria electrocasnicelor.

Roboții din seria TPR, care au dispozitive de acționare liniare unice, design de braț cu economie de energie, interfață simplă cu utilizatorul și mânere personalizate, pot personaliza soluții robotizate profesionale pentru diferite linii de producție și materiale pentru clienții noștri.

Precizia superioară, viteza, o performanță extrem de eficientă și stabilă, fac ca acest robot să poată lucra cu mai multe linii de producție. Sarcina utilă poate fi de până la 120KG-300KG și, de asemenea, poate fi aplicată pentru produse lactate, furaje, produse chimice, cereale și ulei, alimente, materiale de construcții, cosmetice, lichior, băuturi, produse farmaceutice, electrocasnice, electronice 3C și alte industrii.

Robot colaborativ

Robotul colaborativ din seria TRE este un produs de nouă generație din gama de roboți mici de uz general, care a fost deja utilizată pe scară largă în diverse industrii. Sarcina utilă este de 5 kg și autonomia de lucru de până la 800 mm, viteza tipică TCP este de 1m/s, cu funcția de glisare și detectarea coliziunilor.

100

Robotul este potrivit pentru clienții din producția de loturi mici. Este convenabil și flexibil pentru programare, depanare, instalare rapidă, implementare și întreținere. Poate fi utilizat și în industrii netradiționale precum logistică, servicii, educație, tratament medical și așa mai departe. Este una dintre direcțiile în curs de dezvoltare ale viitorilor roboți.

Caracteristici:

-Cea mai recentă structură mecanică, design de configurație și design unic de aspect

-Funcție avansată de predare a tragerii și detectare a coliziunilor

-Instalare și punere în funcțiune convenabilă și rapidă a site-ului

-Interfață de utilizator simplă și intuitivă, iar funcționarea este eficientă

-Suportă programarea Visual Studio direct

-Suport pentru instalarea de software personalizat

-Suport pentru asistență la distanță

-O gamă largă de tutoriale pentru aplicații și exemple de programe

Linii robotizate paralele

Acești roboți 2- DOF acționează pe poziția de preluare mai grea și ambalarea paletului. Roboții sunt proiectați să funcționeze cu sarcini utile de până la 30/40 kg și au o anvelopă de lucru de 1000 mm. Roboții pot fi controlați de diferite sisteme standard de control al mișcării din industrie. Combinate cu un sistem de vizualizare, pot fi utilizate și pentru preluarea aleatorie și/sau mixtă a fluxului de produse.

Date tehnice:

-Model de robot: TDR2030-1100 TDR2040-1000

-Cotrol pe două axe

-Interval de mișcare: Diametru: 1000 mm/ Înălțime: 342mm

-Precizie: + 0,1 mm, + 0,3 mm

-Încărcare maximă: 30kg 40kg

101

-Viteza maximă: 50 cicluri/minut- 40cicluri/minut

-Greutate: 80kg-300kg

-Acționare electrică

-Temperatura stării de lucru: 0-45 C

-Umiditate: De obicei sub 75% HR, fără fenomen de condensare; pe termen scurt sub 95% HR.

Roboți paraleli

Roboții paraleli din seria TDR, combinați cu un sistem vizual cu perspective multiple, pot prelua produsele amestecate în mod aleatoriu. Acești roboți pot completa ordinea produsului, clasificarea, alegerea și ambalarea în container cu eficiență ridicată, consum redus și precis. Acești roboți pot realiza cu adevărat paletul automat, fără pilot și verde, fiind ideali în magazii, depozite etc.. Sunt utilizați pe scară largă în industria alimentară, medicină, electronică, cosmetică și alte industrii.

Roboții paraleli din seria Triowin TDR sunt roboți de mare viteză, cu sarcină ușoară, pot realiza mișcare xyz și rotație z.

* * *

Hibrizi noi de floarea soarelui in portofoliul Limagrain Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 29, 2021

Seceta severa care s-a facut simtita inca de la inceputul anului 2020, a produs mari neplaceri tuturor celor implicati in agricultura. Alegerea culturilor tolerante la seceta si arsita, dar si a celor mai bine adaptati hibrizi la conditiile actuale, va insemna o veriga importanta in gestionarea corecta a acestei situatii tot mai frecvente in ultimii ani.

In acest context, hibrizii timpurii sau semi-timpurii de floarea soarelui pe care ii propune compania Limagrain pentru acest sezon, si-au dovedit in conditiile dificile din anul 2020 atat potentialul ridicat de productie, cat si stabilitatea deosebita in conditii locale specifice.

LG 50.479 SX este cel mai nou hibrid din segmentul hibrizilor rezistenti la erbicidele sulfonilureice, veriga importanta in managementul, utilizarea si conservarea eficienta a rezervelor de apa din sol. Este un un hibrid de generatie noua, bine adaptat conditiilor din Romania, cu capacitati excelente

102

de productie corelate cu un continut ridicat de ulei si o stabilitate deosebita a productiilor, datorate tolerantei la seceta si la principalele boli intalnite in general la cultura de floarea soarelui. Fiind un hibrid cu inflorire timpurie, s-a pliat perfect conditiilor din anul 2020, trecand cu usurinta peste seceta si temperaturile scazute din primavara, realizand productii ridicate atat in zonele cu deficit de umiditate, cat si in zonele cu aprovizionare in optim.

LG 50.635 CLP este un hibrid semi-timpuriu, recomandat pentru toate zonele de cultura de floarea soarelui din Romania datorita plasticitatii ecologice deosebite si a rezistentei mari la factorii biotici (in special la principalele boli, dar si a rezistentei genetice la lupoaie) si abiotici de stres (seceta si arsita atmosferica), cu calitati deosebite prin prisma continutului ridicat de ulei (48-49%) si a semintelor mari, pline, cu MMB ridicat de 60-65 gr si MH de 40-42 kg/hl.

LG 50.797 CLP este un hibrid cu calitati superioare ale productiei, prin continutul ridicat si stabil de ulei (50-52%) si acid oleic (88 -92%), indiferent de conditiile climatice din perioada de umplere a bobului. Datorita rezistentei genetice la lupoaie si a tolerantei bune la boli, acest hibrid asigura productii ridicate in toate zonele favorabile culturii de floarea soarelui din Romania.

Pentru orice alte informatii, va rugam sa consultati site-ul nostru oficial www.lgseeds.ro sau sa contactati colegii din teritoriu.

GHEORGHE Mariana, Product Manager Limagrain Romania

* * * EVOLUS | Cel mai popular fungicid sistemic, pentru combaterea bolilor foliare la grau! : Cereale 29 Ianuarie 2021

In momentul in care sunt conditii de infestare cu fainare si agentul patogen se instaleaza, pagubele inregistrate pot atinge 25-30% si uneori pot ajunge sa acopere intreg aparatul foliar. Atacul instalat in toamna afecteaza plantele de grau prin scaderea rezistentei plantelor la ger. La atacul timpuriu, boala conduce la pierderea frunzelor, iar infratirea si dezvoltarea radacinilor sunt afectate. Atacul intarziat impiedica procesul de asimilatie al plantelor, astfel incat numarul boabelor pe spic si MMB-ul se reduc.

103

Pentru siguranta productiei si o protectie indelungata a culturilor de cereale, CORTEVA va recomanda produsul EVOLUS®, un fungicid inovator ce contine trei substante active (proquinazid, tebuconazol si procloraz).

Proquinazid - o molecula chimica din grupa quinazolinelor cu efect preventiv si curativ. Actiune de lunga durata si reziduala specifica impotriva fainarii prin inhibarea germinarii sporilor si formarii apresorilor stimuland mecanismele proprii de aparare ale plantei. Actiunea in stare de vapori creeaza o zona de protectie in jurul plantei (halou) ajungand si in zonele limitrofe netratate. Nu induce rezistenta incrucisata cu fungicidele pe baza de triazoli, morfoline sau strobilurine.

Tebuconazol - substanta activa din grupa triazolilor, are efect preventiv, curativ si eradicant asupra unui spectru larg de patogeni. Actioneaza sistemic fiind absorbit rapid de planta, se transloca acropetal si blocheaza raspandirea patogenilor in planta. Prin actiunea specifica inhiba dezvoltarea unui spectru larg de patogeni si in mod deosebit pe Fusarium spp.

Procloraz - actioneaza sistemic fiind absorbit rapid si translocat acropetal prin xilem in toate partile verzi ale plantei, are actiune preventiva si eradicanta. Substanta activa inhiba biosinteza.

EVOLUS® garanteaza o eficacitate foarte buna impotriva bolilor din culturile grau (in special asupra fainarii, chiar si in faza latenta a acesteia), fapt ce asigura o protectie deosebita inca de la inceput.

Produsul EVOLUS® se poate aplica intr-un singur tratament pe sezon, in functie de presiunea de infectie, preferabil preventiv sau la aparitia primelor simptome.

La grau se va aplica de la inceputul atacului bolilor si pana la sfarsitul infloritului, iar la orz pana la inspicat. Produsul se poate aplica si ca al treilea tratament in tehnologia de combatere a patogenului Fusarium.

104

Dintre avantajele produsului EVOLUS® enumeram:

o Cel mai performant fungicid sistemic pentru primul tratament - T1.

o Proquinazid - molecula Nr. 1 in combaterea fainarii la grau.o Actiune preventiva, curativa si eradicanta.o Protectie de lunga durata, 6-8 saptamani. o Protejeaza frunzele netratate si nou formate datorita actiunii

sistemice si in stare de vapori.o Combatere excelenta a fainarii.o Sinergismul substantei active asigura combaterea eficienta si a

fuzariozei.o Flexibil in aplicare, poate fi aplicat pe toata perioada de

vegetatie.

Ana Maria PascariuCategory Marketing Manager Fungicides & InsecticidesCorteva Agriscience Romania & Moldova

   * * *

Ce trebuie să știm despre lupta porcului cu frigul? Ferma: 29 ianuarie 2021 -

Atunci când nu reuşim să menţinem temperatura adăpostului în limitele de confort ale porcilor, modul de viaţă şi de creştere a acestora se modifică. Iată la ce să fim atenți! 

105

Lupta porcului cu frigul se duce în mai multe moduri, dintre care cele mai importante sunt:

1. Consum suplimentar de nutrienţi. Pe măsură ce temperatura ambientală scade, cantitatea de furaj (sau lapte supt de la scroafă) pe care porcul o consumă creşte. De ce? Pentru că digestia în sine generează căldură şi, implicit, protecţia termică a organelor interne. Acest consum suplimentar nu se va regăsi în spor, întrucât energia suplimentară produsă are strict rol de termoreglare. Ca atare, şi consumul specific va creşte semnificativ. Astfel, diferenţa în privinţa consumului specific la porcii ţinuţi la 5°C, faţă de 15 °C, poate ajunge de la simplu la dublu. Adică nu mai putem vorbi despre eficienţă economică, ci, eventual, de supravieţuire.2. Modificări comportamentale. Cu cât temperatura scade sub limita minimă a zonei de confort, cu atât porcii devin mai agitaţi pentru că, ştim şi noi, mişcarea generează căldură. Dar mişcarea suplimentară e şi consumatoare de energie, crescând suplimentar consumul de furaj. În multe cazuri, agitaţia determinată de frig degenerează în adevărate lupte care, nu de puţine ori, au ca finalitate accidentarea sau chiar moartea unor animale.3. Zero performanţe de producție. Situaţia se agravează atunci când expunerea la temperaturi scăzute este de durată. Astfel, s-a observat că, la porcii în creştere, menţinerea prelungită la temperatura de 3-5°C are o serie de efecte ireversibile. Chiar dacă au capacitatea de a supravieţui perioade relativ îndelungate la aceste temperaturi - cu 10-15°C sub limita minimă de confort -, animalele suferă în mod evident, iar despre performanţe de producţie nu mai este cazul să discutăm. S-a observat că toate procesele metabolice ale porcilor crescuţi în frig funcţionează anormal, procesul de creştere şi dezvoltare a organismului rămânând mult în urmă. Spre exemplu, porcii ţinuţi la 5°C au o lungime a carcasei cu 20% mai mică, precum şi o talie mai redusă cu 10-15% faţă de cei care au avut la dispoziţie 20 °C.4. Reproducţie afectată. Frigul îndelungat afectează funcţionarea glandelor interne şi, implicit, a producţiei de hormoni, inclusiv cei sexuali.5. Sensibilitate la boli. Dacă metabolismul e distorsionat, înseamnă că întreg organismul porcului ţinut în frig devine mult mai sensibil. Porcii întreţinuţi la 8-10°C au o capacitate de a se apăra împotriva bolilor cu cel puţin 20% mai scăzută decât cei care trăiesc în condiţii termice confortabile. De asemenea, s-a demonstrat că la porcii menţinuţi constant la 10°C, eficacitatea antibioticelor furnizate în furaj sau apă (ampicilină şi/sau tetraciclină) a scăzut semnificativ, uneori cu până la 20-30%.

Citiţi mai multe despre toleranţa porcilor la frig AICI!

* * *

106

Soluțiile viitorului oferite de LEMKEN, Ferma 29 ianuarie 2021

Nevoile femierilor sunt din ce în ce mai specifice, mai complexe, acestea fiind unele din motivele pentru care LEMKEN inovează și propune cele mai bune soluții fermierilor. Totodată, grija pentru mediu cât și normele impuse de autorități sunt luate în calcul și formează premisele unor produse de top.

Delta Row, tehnologia de semănat porumb, floarea-soarelui, soia și sfeclă pentru zahăr este una din soluțiile care pot reprezenta răspunsul la una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii: cum producem mai mult pe aceeași suprafață?

Folosind aceeași normă de semănat, tehnologia DeltaRow mărește spațiul de nutriție al plantelor cu pana la 70% prin dispunerea boabelor într-o forma de triunghi, cu un spatiu între ele de 12,5 cm si posibilitatea distanțării rândurilor între 37.5cm și 87.5cm.

Testată de Universitatea din Osnabruck și confirmată în multe ferme din

107

vestul Europei, tehnologia DeltaRow a adus cu peste 4.5% în plus la producția de boabe, 5.4% mai mult în ceea ce înseamnă producția de biogas, 7.9% în energie metabolizată (ME) și peste 8.2% Energie Netă în Lactatie (NEL).

AZURIT 9 este propunerea unică din piață si modalitatea prin care tehnologia DeltaRow poate fi valorificată.Grija pentru mediu este una din prioritățile noastre, ale celor de la LEMKEN, iar drept urmare, din anul 2018 avem în portofoliu mașinile de prășit STEKETEE.

Politicile Agricole la nivel European și toate celelalte acte normative ce definesc planurile pentru următorii ani în agricultură, influențează enorm și tehnologia combaterii buruienilor. Odată cu achiziția celor de la STEKETEE putem oferii fermierilor alternative mecanice la combaterea buruienilor.

Particularitatea noastra este că aducem tehnologia în folosul fermierilor și am reușit să o implementăm în sistemele noastre de prășit mecanic pentru rezultate perfecte.

Fie că folosim detectarea rândurilor pentru prășitul între rânduri (IC-Light), fie că folosim detectarea plantelor de pe rând, pentru a prăși între ele (IC-Weeder) sau modalități mai complexe pentru combaterea buruienilor sau aplicarea de tratamente în cultură, acestea se regasesc în portofoliul nostru. (EC-Weeder, EC-Space, EC-Steer, EC-Ridger, EC-Spray).

Divizate în 2 categorii: cea Profesională – o categorie cu un anumit standard în ceea ce privește echiparea prășitorii, cât și gama Individuală – categorie ce se îndreaptă către fermierii cu cerințe speciale care au nevoie de o mașină specifică.

Încurajăm fermierii să adopte tehnologii cât mai potrivite pentru nevoile lor

108

și să experimenteze acolo unde este cazul pentru a avea tot timpul avantajul tehnologiei de partea lor.

LEMKEN GmbH are la nivel global reputația unei companii vizionare, cu o contribuție importantă pentru dezvoltarea agriculturii durabile într-un mod profitabil. De-al lungul celor 240 de ani parcurși de la înființare, LEMKEN GmbH, o companie de dimensiuni medii, a dezvoltat tehnologii care se pot aplica nevoilor de astazi și de mâine. Implemente pentru prelucrarea solului, pentru semănat, prășit, mașini de fertilizat și tehnologii pentru managementul informației din agricultură fac parte din portofoliul nostru.

Un articol de Marian Gheorghe - Area Sales Manager

* * *

Cum pot câştiga fermierii „bătălia” cu roboţii? Liviu GORDEA, 29 ianuarie 2021

Cât de legitimă este teama de a nu risca la un moment dat ca inteligenţa artificială a roboţilor să preia controlul asupra activităţii agricole? Iată ce spun specialiştii...

Una dintre temele abordate la ediţia cu numărul cinci a Forumului Internaţional de Robotică Agricolă (FIRA), manifestare organizată de GOFAR în perioada 8-10 decembrie 2020 aproape exclusiv în format digital, a fost legată de „robot bashing”. Termenul defineşte frica fermierilor de a nu fi înlocuiţi de către roboţi.

Un potenţial pericol

În timp ce unii îşi pun foarte serios problema dacă nu cumva robotica ar trebui să facă parte dintr-o strategie de marketing mai amplă pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial, în încercarea de a explora soluţiile pe care aceste noi tehnologii le pot oferi într-un mod relevant şi durabil pentru a ne asigura securitatea alimentară, alte voci îşi exprimă temerile cu privire la potenţialul pericol pe care l-ar putea reprezenta automatizarea dusă la extrem. Tehnologiile avansate sunt deja prezente în ferme, dar nu toată lumea este dispusă să le accepte.

Responsabilitatea e pe umerii fermierului

Daniel Azevedo, director al departamentului Mărfuri, Comerţ şi Tehnologie în cadrul organizaţiei Copa-Cogeca, crede că fermierul trebuie să rămână în centrul deciziilor din exploataţiile agricole. În opinia acestuia, robotica ajută

109

la organizarea muncii unui fermier. „Spre exemplu, roboţii de muls ajută familiile să ia micul dejun împreună dimineaţa, deoarece munca este acum mai structurată şi mai organizată. Pe de altă parte, roboţii de câmp pot oferi instrumente alternative în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor cu risc”, afirmă reprezentantul puternicei organizaţii pan-europene.

Testul fiabilităţii

Pe de altă parte, Ole Green, fondatorul şi directorul executiv al Agrointelli, companie daneză specializată în producţia de roboţi agricoli, se întreabă dacă noile tehnologii sunt la fel de robuste ca şi tractoarele pe care fermierii le ştiu de decenii bune. „Va trebui să demonstrăm că roboţii sunt la fel de fiabili şi că se pot achita cu brio de sarcini. Pentru că fermierii ştiu că uneori lucrările trebuiesc finalizate în câteva zile sau chiar ore, când condiţiile sunt bune”, afirmă el.

O nouă oportunitate

Christophe Bonno, director pentru relaţii instituţionale agricole în cadrul Groupement Les Mousquetaires, cel mai mare producător de brand privat din Franţa, crede că aşa-numitul „robot bashing” nu constituie o problemă, ci mai de grabă o oportunitate. „Este important să explicăm modul în care roboţii pot oferi siguranţă, încredere, transparenţă şi mai multă trasabilitate pentru a răspunde tendinţelor consumatorilor. Este o nouă oportunitate de a construi încredere în consumator. Vrem să dezvoltăm o agricultură ecologică prin reducerea utilizării substanţelor chimice şi a amprentei de carbon pentru tratarea culturilor. De asemenea, dorim să asigurăm fertilitatea crescută cu o mai bună gestionare a apei şi mai multă biodiversitate”, susţine Bonno.

Ce vor consumatorii?

În contrast cu opinia compatriotului său, Antoine Poupart, director de marketing strategic şi inovare la Bioline, divizia agricolă a grupului cooperativ InVivo, este de părere că utilizarea roboţilor nu ar trebui să prezinte niciun fel de interes pentru consumator. „Aşteptările sunt legate de rezultate. Ce este în farfuria mea, ce este în mediul meu, ce este în societatea mea, nu despre mijloacele de producţie. Aşadar, întrebarea este dacă roboţii reprezintă cu adevărat o modalitate eficientă de a satisface aşteptările consumatorilor finali”, consideră specialistul francez. Cooperativele agricole ar putea juca un rol important în utilizarea roboţilor, ajutând fermierii să împartă costurile investiţiilor, oferind asistenţă tehnică şi contribuind la aplicarea drepturilor cu privire la gestionarea datelor.

110

Cui aparţin datele?

Proprietatea asupra datelor este un subiect destul de sensibil, de aceea este nevoie de transparenţă totală când vine vorba de acest aspect. Partea bună este că atât producătorii de echipamente, cât şi beneficiarii acestora, sunt de acord ca informaţiile colectate să aparţină fermierilor, şi numai cu acordul acestora să poată fi partajate către terţi. „Datele care sunt colectate în timpul operaţiunilor agricole sau în fermă ar trebui să aparţină fermierului, pentru că investiţia este a lui. Tot el ar trebui să controleze accesul la informaţii. Şi, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că primeşte o parte din valoarea care este creată prin partajarea datelor şi va putea avea o anumită rentabilitate a datelor (...) Dar trebuie să ne asigurăm că fermierul nu este singurul care îşi asumă riscurile de a face investiţiile”, argumentează Daniel Azevedo.

Din perspectiva furnizorului de soluţii high-tech, Ole Green declara: „Noi suntem practic un subcontractor pentru fermier. Avem însă responsabilitatea ca echipamentele pe care le oferim să nu fie folosite în mod abuziv şi să ne asigurăm că fermierul este cel care decide cine are acces şi cine poate utiliza aceste date”.

În cele din urmă, fermierul nu va fi înlocuit de tehnologie. Depinde de decizia sa ce tehnologie va folosi, pentru a obţine nu numai încrederea consumatorilor, ci şi pentru a oferi ceea ce i se cere din partea politicilor europene, dar în acelaşi timp să rămână competitiv pe piaţa internaţională - DANIEL AZEVEDO, reprezentant Copa-Cogeca

CANTITATE URIAŞĂ DE INFORMAŢII„Ştim deja, de la unul dintre roboţii noştri standard de astăzi, că putem genera între o jumătate de terabyte până la 2 sau chiar 3 terabytes pe zi. Este o cantitate imensă de date şi nici măcar tehnologia 4G sau 5G nu ne va ajuta să transmitem toate aceste date. Aşadar, trebuie să avem o perspectivă aprofundată asupra modului în care putem face acest lucru, atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatorul final”, avertizează Ole Green.

Imaginează-ţi că ferma ta este o bază de date uriaşă în care toţi senzorii şi toate dispozitivele digitale sunt conectate între ele. Asta înseamnă „Internet of things - IoT”. Click AICI și vezi cum te poate ajuta Internetul lucrurilor! * * *

111

* * *

112