Stiri 30 decembrie 2020

Cursul de schimb 30.12.2020 1

EUR 4.8744

1 USD 3.9710

Mateescu (ANM): E cea mai caldă lună decembrie din ultimii 60 de ani, tendința va continua 30 Decembrie 2020 14:25, Social Ultima ora

Decembrie 2020 este cea mai caldă lună decembrie din ultimii 60 de ani. Zilele următoare vor confirma acest lucru, pentru că temperaturile vor continuă să fie deosebit de ridicate.

Elena Mateescu, directorul ANM, a declarat la Digi24 că temperaturile din acest decembrie au depășit recordul din decembrie 1982.

"Înregistram o abatere termică pozitivă de 3,5 grade față de normalul climatologic al unei luni decembrie în țara noastră, în 1982 am înregistrat 3,4 grade. Această abatere va mai crește având în vedere ce se va întâmpla până la finele acestei luni.

2020 e pe locul doi în țară noastră ca cel mai călduros an din 1900 și până în prezent, cu abatere termică pozitivă de 1,78 grade. Cel mai cald an rămâne 2019, cu abatere termică pozitivă de 2,11 grade.

Deceniul actual 2011 - 2020 este cel mai călduros deceniu, șapte ani din acest deceniu sunt în top 10 cei mai calzi ani.

Practic, din 2015 și până în prezent, fiecare an a doborât recorduri înregistrate anul anterior, tendința pare să fie în continuare aceeași. Luăm în considerare și estimările centrului britanic de meteorologie care în fiecare an face o estimare pentru anul următor și care la finalul lui 2019 a estimat că 2020 va fi cel mai călduros an, ceea ce se confirmă și la nivel mondial.

Acest centru britanic estimează și pentru 2021 posibilitatea ca și acest an să se alăture la anii cei mai călduroși din istorie, cu o abatere termică pozitivă

1

de 1,03 grade Celsius față de perioada preindustrială. Așadar tendința e evidentă, creșterea de temperatură e semnificativă și nu numai vara", a explicat Mateescu.

VREMEA în prima lună a anului 2021. Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni, până în 25 ianuarie surse: meteoromania.ro, accuweather.com marți, 29.12.2020 de Redactia Alba24.ro

Meteorologii anunță vreme mai caldă față de normalul perioadei, în următoarele săptămâni. În intervalul 28 decembrie – 4 ianuarie vor fi temperaturi maxime de 10 grade Celsius și chiar mai mari, în zonele mai joase.

În județul Alba, în noaptea de Revelion, vor fi minime de 3 grade Celsius, iar de Anul Nou maxime de 9-10 grade Celsius și este posibil să plouă, la șes. La munte, sunt anunțate temperaturi între -5 grade și 6 grade Celsius, cu ploi, respectiv ninsori la altitudini mai mari.

Vremea rămâne relativ caldă pentru acest sezon (4-7 grade Celsius) până în 15 ianuarie, iar ulterior vor fi câteva zile cu maxime negative.

Perioadele cu precipitații (ploi și ninsori) sunt 29-31 decembrie, 4-9 ianuarie, în jurul datei de 15 ianuarie (ninsori) și apoi 18-22 ianuarie (ninsori).

Săptămâna 28 decembrie 2020 – 3 ianuarie 2021

2

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, în toate regiunile, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în cele sud-estice.

Regimul pluviometric va fi local excedentar în zona Carpaților Meridionali, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 4-10 ianuarie

Temperaturile medii ale aerului vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi în general excedentare în regiunile extracarpatice, dar mai ales în zonele montane și sub-montane din jumătatea sudică a țării, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 11-17 ianuarie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României

Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 18-25 ianuarie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi posibil excedentare, local, în nord-vestul țării, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

GUVERN: AJUTOR DE 12 MILIOANE DE EURO PENTRU 1.000 DE FERME/GOSPODĂRII! Agroinfo 30 decembrie 2020

OFICIAL! Guvernul Cîțu își propune să finanțeze 1.000 de ferme sau gospodării care vor face parte dintr-o rețea națională de ferme pedagogice, cu ajutorul cărora vor fi promovate în școli produsele tradiționale românești. Bugetul alocat este de 12 milioane de euro, precizează Guvernul în Programul de guvernare 2021-2024.

3

Promovarea produselor locale românești

În România există un potențial încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a produselor locale și de includere a acestora în schemele de calitate naționale și UE, din cauza aspectelor cauzate de promovarea deficitară a produselor agroalimentare românești, slaba asociere între producători, taxele aplicate producătorilor care fac dificil accesul produselor autohtone pe rafturilehipermarket-urilor și a supermarket-urilor. Produsele obținute din materie primă locală, ca și cele provenite de la animale crescute în condiții superioare de bunăstare, contribuie la crearea de locuri de muncă, creșterea valorii adăugate și a valorii de piață a acestora, fiind necesară conștientizarea consumatorului referitor la calitatea produselor cu tradiție care fac parte din cultura națională, valorificarea patrimoniului imaterial local, dar și la importanța asigurării siguranței şi securității alimentare.

Numărul produselor românești care participă la o schemă de calitate europeană este redus (7), rezultând o nevoie acută de a sprijini obținerea și promovarea unor astfel de produse. Participarea redusă a fermierilor la schemele de calitate este legată și de asocierea și cooperarea redusă în sectorul agroalimentar, fiind nevoie de sprijinirea asocierii și cooperării inclusiv în cazul consumatorului.

Pentru stimularea fermierilor și grupurilor de fermieri din România este nevoie de măsuri de sprijin care să susțină financiar obținerea de produse de calitate și costurile suplimentare pe care aceștia le suportă, precum și pentru promovarea produselor locale.

Măsuri:▪ crearea unei rețele naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești;▪ finantarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de infiintare si functionare si lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs);▪ elaborarea și implementarea unei strategii de informare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare românești înregistrate în scheme de calitate naționale și europene;▪ îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor alimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil și bugetarea corespunzătoare a acestor programe;▪ crearea unor standarde de calitate specifice unei certificări speciale pentru produse care să fie fabricate aproape exclusiv cu materii prime românești și procesate în uzine din România (salam cu carne de porc

4

născut, crescut, sacrificat și procesat în România). Scopul acestei certificări este să creeze o cerere de materii prime românești, care să dezvolte zootehnia și să creeze o piață, la preț mai bun, pentru cerealele românești;▪ acțiuni de promovare a produselor locale, tradiționale, românești, inclusiv produse certificate conform schemelor de calitate, care vor veni în sprijinul micilor producători contribuind totodată la dezvoltarea agro-turistică a mediului rural;▪ susținere financiară pentru aderarea la schemele de calitate;▪ promovarea unui act normativ referitor la „ferma pedagogică” care să stimuleze acțiuni de educare și mediatizare în școli, privind consumul de produse românești;▪ Finanțarea unei Rețele Nationale de Ferme Pedagogice (cca. 1.000 de ferme/gospodării) din bugetul prevăzut la HG nr.640/2017 referitor la măsuri de educație alimentară în școli, ferme și gospodării pedagogice. Buget alocat - 12 milioane de Euro (FEADR), precizează documentul Guvernului.

APIA si SUBVENTII

Stadiul plăților APIA în anul 2020Miercuri, 30 Decembrie 2020  Lumea Satului

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, la data de 30 decembrie 2020 suma autorizată la plată pentru sprijin cuplat in sector zootehnic se ridică la 105,12 milioane euro, din care:

5

39,52 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;

0,86 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;

5,42 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;

59,32 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Ca de fiecare dată, APIA a mobilizat toate resursele pentru pregătirea sistemului și a cadrului instituțional, astfel încât, după aprobarea actului normativ, să poată demara imediat plățile către fermieri în vederea susținerii continue a activității acestora. 

Astfel, la final de an, suma totală autorizată de APIA la plată în perioada 1 ianuarie  – 30 decembrie 2020 este de 3,52 miliarde euro, din care:

2,16 miliarde euro pentru Campania 2020, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1);

844,20 milioane euro pentru Campania 2019, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) și Buget Național (BN);

515,13 milioane euro pentru Măsurile de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole și ajutoare de stat.

Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent. Sursa: apia.org.ro

SUBVENȚII DE 1,4 MILIARDE DE EURO PENTRU FERMIERII DIN ZONELE DEFAVORIZATE! Agroinfo : 30 decembrie 2020

DOCUMENT GUVERN. În Programul de guvernare 2021-2024 a noului Guvern este alocată suma de 1,4 miliarde de euro pentru ajutoare acordate fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale.

6

Susținerea zonelor cu constrângeri naturale

Din suprafața agricolă utilizată totală a țării, o pondere însemnată (50,02%) prezintă caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori bio-fizici (climatici, edafici, relief) ce limitează activitatea agricolă uzuală prin obținerea de producții reduse, scurtarea perioadei de vegetație, creșterea costurilor de producție etc. Conform desemnării zonelor cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, acestea sunt împărțite în: zone montane (15,09%); zone cu constrângeri naturale semnificative(33,56%); zone cu constrângeri naturale specifice (1,38%).

Având în vedere faptul că venitul factorilor agricoli pe lucrător este în medie mai mare în zonele care nu sunt afectate de constrângeri naturale (ANC), în zonele ANC se va urmări evitarea abandonului activităților agricole. Menținerea activităților agricole contribuie, de asemenea, la conservarea factorilor de mediu (biodiversitate, sol, apă, aer), inclusiv la menținerea peisajelor tradiționale.

Măsuri:• susținerea financiară a zonelor cu constrângeri naturale prin plăți compensatorii, în vederea menținerii activității agricole a fermierilor, în special în zonele montane;• aplicarea mecanismului de ajustare (fine-tuning) a zonelor cu constrângeri, pentru o mai bună direcționare a sprijinului către toate zonele defavorizate;• introducerea unei scheme de certificare (PRODUS din zone HNV - Înaltă valoare naturală);• condiționarea accesului fermelor la măsura de sprijin în zonele cu constrângeri naturale de certificare a suprafețelor în agricultura ecologică.

Bugetul alocat se ridică la aproximativ 1,4 miliarde de euro (FEADR), precizează documentul Guvernului.

JUDEȚELE UNDE APIA A COMUNICAT ASTĂZI CĂ BANII SUNT ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 29 decembrie 2020

PLATĂ SUBVENȚII 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Dâmbovița și Centrul Județean Olt au comunicat astăzi, 29 decembrie 2020, că subvențiile agricole cuvenite fermierilor pentru anul 2020, cea de-a doua tranșă, au fost transferate în conturi.

APIA Dâmbovița a reușit până la sfârșitul lunii decembrie să autorizeze la plată 21.790 de cereri unice dintre cele 23.198 eligibile în acest an. Astfel,

7

93,93% dintre fermierii dâmbovițeni au primit sprijinul solicitat pentru agricultură, în valoare totală de 27.871.746,36 euro. De asemenea, în luna decembrie, APIA Dâmbovița a autorizat la plată și cererile pentru Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19. Valoarea plăților autorizate este de 29.722.960,78 lei, menționează comunicatul transmis astăzi de APIA Dâmbovița.

De la 1 decembrie, APIA Centrul Județean Olt a început acțiunea de autorizare pentru plata finală a fermierilor care au depus cereri de plată unică pe suprafață în campania 2020. La APIA Olt a fost înregistrat un număr de 29.226 de cereri, iar din aceste cereri, pentru plata finală au fost eligibile un număr de 28.328 de fermieri. La data de 24 decembrie, au fost autorizați la plată un număr de 26.470 de fermieri pentru plata finală ceea ce reprezintă un procent de 93,44%. Suma autorizată pentru acești fermieri, sumă ce a fost deja transferată în contabilitate, suma totală este de 66.275.740 euro, a declarat Corina Grecea, purtător de cuvânt APIA Olt, pentru televiziunea Realitatea Oltului.

TERMEN LIMITĂ APIA 31 DECEMBRIE 2020 PENTRU SPRIJIN CUPLAT VEGETAL ȘI SUBVENȚIA LA MOTORINĂ! Agroinfo 29 decembrie 2020

SUBVENȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii că termenul limită pentru depunerea cererilor pentru ajutorul de stat la motorină, pentru anul 2021, este 31 decembrie 2020. De asemenea, fermierii care au solicitat sprijinul cuplat vegetal au termen 31 decembrie 2020 pentru depunerea unor documente la APIA.

31 decembrie 2020 - termen limită pentru depunerea cererilor de acord prealabil pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;b) adeverinţă  eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară

8

veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;i) cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data  depunerii cererii de acord.

31 decembrie 2020 - termen limită pentru depunerea actelor la APIA pentru sprijinul cuplat vegetal, aferent anului 2020:

SPRIJIN CUPLAT PENTRU  PRUNE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 5,6 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 5,6 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de meri si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 7,8 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din

9

carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 7,8 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de cireși și vișini și care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,4 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de ciresi si visini fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,4 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de caisi si zarzari sicare fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,7 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caisi si zarzari fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,7 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.

Cuantumul pe hectar, pentru anul 2019, al sprijinului cuplat pentru fructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre a fost de 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/ha.

10

S-a depășit miliardul de euro plătit fermierilor. Anunțul agenției de plăți! Roxana Dobre - 30 decembrie 2020

Plăţi totale în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, tranferate în conturile fermierilor pe parcursul anului 2020. Potrivit unui bilanț al agenției de plăți s-a depăşit pentru perioada în curs ţinta de un miliard de euro asumată la începutul anului.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru Agerpres, toate plăţile efectuate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) au depăşit 7 miliarde de euro, iar din această sumă, 5,2 miliarde euro reprezintă valoarea rambursată aprobată de Comisia Europeană, ceea ce ridică gradul de absorbţie al PNDR 2020 la peste 71%.

”Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde de euro au fost efectuate pentru proiectele de investiţii în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, pentru acţiunile şi investiţiile Grupurilor de Acţiune Locală, pentru investiţii de reducere a efectelor dezastrelor naturale. De asemenea, prin măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost efectuate plăţile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde miliarde de euro”, precizează sursa citată.

Fermierii au depus proiecte de 9,6 miliarde de euro

Conform aceleiași surse, în total, au fost depuse 73.690 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat 9,6 miliarde de euro. Dintre acestea, 47.539 de cereri, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, au fost selectate pentru finanţare. Cele 63.431 de contracte încheiate de AFIR cu beneficiarii PNDR 2014-2020 însumează 5,5 miliarde de euro, aici fiind cuprinse şi contractele de finanţare preluate prin procedura de tranziţie din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

”Referitor la măsurile de dezvoltare rurală delegate de AFIR, prin intermediul declaraţiilor trimestriale de cheltuieli aferente anului financiar 2020, România a solicitat Comisiei Europene suma de 487,91 milioane de euro, reprezentând plăţi efectuate de APIA şi doar contribuţia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fără cofinanţare naţională”, mai arată sursa citată.

11

12

13

Subvenții APIA – ultimele plăți din acest an! Sume autorizate pentru crescătorii de animale! Roxana Dobre - 30 decembrie 2020

Au început plățile pentru crescătorii de bovine din rasele de lapte, carne și bivolițe sau viermi de mătase. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a transferat miercuri 30 decembrie, primele sume către fermierii care au animalele eligibile pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), campania 2020.

14

Potrivit unui comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) la data de 30 decembrie 2020 suma autorizată la plată pentru sprijin cuplat în sector zootehnic se ridică la 105,12 milioane euro, din care:

39,52 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte;

0,86 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte;

5,42 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne;

59,32 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

”Ca de fiecare dată, APIA a mobilizat toate resursele pentru pregătirea sistemului și a cadrului instituțional, astfel încât, după aprobarea actului normativ, să poată demara imediat plățile către fermieri în vederea susținerii continue a activității acestora”, arată sursa citată.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt sumele în lei care sunt plătite pe cap de animal, conform cursului transmis de APIA de 4,8725 lei pentru un euro.

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 185,0103 euro/cap de animal adică 901,462 lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte: 379,5340 euro/cap de animal adică 1.849,279 lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte: 160,3359 euro/cap de animal adică 781,236 lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de mătase: 90,0000 euro/cap de animal adică 438,525 lei/cap de animal.

15

Valoarea totală a plafoanelor aprobate este de 114.156.810 euro, echivalentul a 556.229.056,7 lei. Fondurile se acordă crescătorilor de animale, iar cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic a fost calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogoși crude de mătase eligibile.

16

17

18

19

AFIR si FINANTARI

CE a autorizat prelungirea programului IMM Invest până la 30 iunie 2021 şi majorarea bugetului la peste 7 mld. lei. Statul lansează și AGRO IMM Invest, destinat agricultorilor InCont.ro, 30 decembrie 2020

Comisia Europeană a autorizat modificarea schemei de ajutor de stat care susţine implementarea programului IMM Invest, fiind astfel obţinută prelungirea perioadei de valabilitate a schemei până la data de 30 iunie 2021 şi o majorare a bugetului de la 4,521 miliarde de lei la 7,188 miliarde de lei.

Potrivit unui comunicat al Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), solicitarea de prelungire şi majorare a Schemei de Ajutor de Stat a fost înaintată de către Guvernul României pentru a interveni cu măsuri adaptate de sprijin în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii din aceste sectoare, afectate de pandemia de coronavirus.

Astfel, Subprogramul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar AGRO IMM Invest, poate fi accesat pentru acordarea de garanţii de stat în vederea accesării de finanţare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiţii.

Câți bani se acordă prin AGRO IMM InvestBeneficiarii grantului sunt întreprinderile mici şi mijlocii, întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie, precum şi fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Prin grant se acordă şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate, cu condiţia încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea in sectorul pescuitului şi acvaculturii, 100.000 euro pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole,

20

respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar.

Ajutorul de stat sub forma componentei nerambursabile pentru Subprogramul AGRO IMM Invest se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

În comunicat se menţionează că prin implementarea schemei de ajutor de stat care susţine întreg programul IMM Invest se estimează că vor beneficia de ajutoare de stat peste 58.000 de IMM-uri. Numărul total al creditelor IMM Invest aprobate de către cei 21 finanţatori participanţi în program este de 26.544.

Pentru IMM-urile care încă nu au accesat programul şi doresc să se înscrie, FNGCIMM precizează că termenul de înscriere a fost prelungit, astfel aplicaţia imminvest.ro va rămâne deschisă până la data de 30 iunie 2021.

Peste 200 mil. euro, disponibile prin IMM FactorFondul reaminteşte că în data de 24 noiembrie 2020, Comisia Europeană a aprobat o altă schemă de ajutor de stat propusă de România, în valoare de 216 milioane de euro (1,043 miliarde lei) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de pandemia de coronavirus. Acest sprijin se acordă sub formă de garanţii de stat pentru finanţările de tip factoring cu regres, prin programul IMM Factor, prin care se garantează creditul comercial pe termen scurt şi care are scopul de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii să acceseze rapid lichidităţi atunci când există vârfuri de plăţi în activităţile curente.

Instrumentul de factoring va fi pus la dispoziţia IMM-urilor de către finanţatorii care se vor înscrie în program, iar valoarea granturilor ce pot fi acordate unui beneficiar poate fi de până la 800.000 de euro, iar pentru sectoarele pisciculturii şi acvaculturii, granturile sunt limitate la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 pe beneficiar.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum şi creării şi susţinerii de locuri de muncă, funcţionând ca o societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României.

21

Garanţia FNGCIMM SA - IFN este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăşi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator. Fondul colaborează cu 27 instituţii financiare în baza unor convenţii de lucru.

Guvernul, în ședință pentru a aproba ajutoare de stat pentru HoReCa, finanțări prin IMM Invest și Agro Invest și pentru a prelungi măsura muncii flexibile InCont.ro, 30 decembrie 2020

Florin Cîțu. Foto: Guvernul României

Guvernul se reuneşte miercuri în şedinţă şi urmează să adopte ordonanţa de urgenţă cu privire la măsurile pentru bugetul pe 2021.

Premierul Florin Cîţu a declarat luni că ordonanţa privind măsurile pentru bugetul din 2021 va fi aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, printre aceste măsuri menţionând ajutoare de stat pentru HoReCa, acordarea de vouchere de vacanţă, ajutoare prin IMM Invest, prelungirea măsurilor active până în 30 iunie 2021.

"Va fi o ordonanţă care va fi pusă în transparenţă şi va fi aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri. Se prelungesc măsurile active până la 30 iunie 2021. (...). Munca flexibilă este o măsură care cred că se va permanentiza în România. În continuare sunt acele măsuri de ajutor de stat prin intermediul IMM Invest, noutatea că Agro IMM Invest o să fie aprobat în şedinţa următoare de Guvern, sper să fie gata cu toate avizele. Este o măsură pe care o aşteaptă cei din sectorul agricol, cu garanţii de până la 1 miliard de lei", a spus Cîţu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că va fi aprobată şi promovată schema de ajutor de stat pentru acordarea de sprijin financiar pentru HoReCa, "o măsură care este foarte mult aşteptată", schemă care are un buget de 500 de milioane de euro.

"Continuă şi în 2021 voucherele de vacanţă în valoare de 1.450 de lei pentru stimularea turismului românesc. Pentru HoReCa, pe de o parte avem acest sistem de ajutoare de stat, continuă sistemul de vouchere şi vă pot spune că până în martie cei din acest sector vor fi scutiţi de la plata impozitului specific", a afirmat premierul.

22

Tot în şedinţa de miercuri, Guvernul urmează să aprobe odonanța privind majorarea salariului minim, precum și înghețarea salariilor și sporurilor la stat, dar și a punctului de amendă.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri se află, de asemenea, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, dar şi un proiect de hotărâre cu privire la structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne.

Guvernul urmează să mai decidă, de asemenea, pe tema eliberărilor şi numirilor unor prefecţi şi subprefecţi şi să dezbată memorandumul cu tema: Transmiterea Raportului naţional periodic privind implementarea Convenţiei internaţionale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

AFIR deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora Agribusiness Profit.ro scris astăzi, 14:44

AFIR deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat miercuri că deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora, alocarea financiară pentru această sesiune continuă fiind de 20 milioane de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). ”Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 'Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri' din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro”, a informat AFIR.

Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte, scrie News.ro. Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în

23

domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE. O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga. În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puțin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanțare, este emis de autoritățile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare. Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00. Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, la Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 ”'Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

AFIR: Fonduri europene disponibile pentru fermierii din zona montană 30 decembrie 2020

24

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Potrivit AFIR, finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

25

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

ALTELE

Firmele pot acorda până la 400 lei lunar angajaților care muncesc de acasă ca să-şi plătească facturile, fără documente justificative 29 dec, 2020 | Cristina Şomănescu | ECONOMICA.net

Din 2021, angajatorii vor putea acorda salariaţilor care muncesc în regim de telemuncă cel mult 400 lei lunar ca să-şi plătească facturile la utilităţi. Firmele vor putea oferi telesariaţilor aceşti bani fără documente justificative din partea beneficiarilor, sumele acordate nu sunt impozabile, nu se cuprind în baza de calcul pentru contribuţii sociale, iar aceste cheltuieli sunt deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, prevede Legea 296/2020, publicată în Monitorul Oficial la 21 decembrie, pe care Economica.net a studiat-o.

Pe 21 decembrie s-a publicat în Monitorul Oficial Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Între altele, legea prevede că din 2021 angajatorii pot acorda salariaţilor care muncesc în regim de telemuncă până la 400 de lei lunar ca să-şi plătească facturile la utilităţi, la locul în care muncesc, şi/sau să îşi cumpere mobilier şi echipamente de lucru.

De reţinut că angajatorii pot acorda aceşti bani telesalariaţilor fără să fie necesare documente justificative. Aceste sume nu sunt impozabile, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale, iar aceste cheltuieli sunt deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, se arată în Legea 296/2020, studiată de Economica.net.

26

Economica.net vă spune ce prevede Legea 296 din 2020 despre sprijinul de cel mult 400 de lei lunar acordat telesalariaţilor pentru plata facturilor la utilităţi: Punctul 8 din Legea 296/2020 prevede că la articolul 25 din Codul Fiscal, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹)

Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. Punctul 40 din Legea 296/2020 prevede că la articolul 76 din Codul Fiscal, alineatul (4), după litera v) se introduce litera w), cu următorul cuprins: Art. 76 din Codul Fiscal: definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor (4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: w) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative; Punctul 104 din Legea 296/2020 spune că la articolul 142 din Codul Fiscal, după litera v) se introduce litera w), cu următorul cuprins: Art. 142 din Codul Fiscal - venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale: w) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative; Prevederile enumerate mai sus de Economica.net se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării Legii nr. 296 din 2020 în Monitorul Oficial.

Ordonanța salvării primarilor de faliment a fost adoptată de Guvernul Cîțu / Documentul integral1 Ionel Dancu, Reporter 30/12/2020

1 https://www.stiripesurse.ro/ordonanta-salvarii-primarilor-de-faliment-a-fost-adoptata-de-guvernul-citu_1570700.html

27

Guvernul Florin Cîțu a adoptat, miercuri, o Ordonanță de Urgență prin care primarii primesc un „bonus” de doi ani pentru finalizarea lucrărilor începute prin PNDL 1. Dacă nu s-ar fi acordat această perioadă de grație, primăriile ar fi trebuit să dea înapoi banii primiți de la Guvern, lucru care ar fi dus la intrarea mai multor autorități locale în faliment, iar lucrările începute ar fi rămas neterminate și s-ar fi degradat.

„Obiectivele de investitii cuprinse in PNDL 1 sunt prelungite ca si posibilitate de finantare cu inca 2 ani. Au fost incheiate 3.362 de contracte pentru PNDL 1 la peste 3.362 de investitii, din care 1.037 de obiective de investitii nu sunt inca finalizate si daca nu am fi prelungit perioada de derulare existau doua riscuri majore, programul ar fi avut de suferit si poate si mai grav la 1037 de obiective sumele deja alocate de minister care se ridica la peste 4 miliarde de lei noi ar fi trebuit returnate de autoritatile administratiei publice locale, ceea ce ar fi creat o problema mare la multe UAT-uri”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), după ședința de Guvern.----

Autorităţile au decis prelungirea valabilităţii actelor de reglementare pentru activitatea de pescuit comercial în rezervaţie 30 decembrie 2020, 12:16 de Mariana Iancu

Autorităţile au decis prelungirea valabilităţii actelor de reglementare pentru activitatea de pescuit comercial în rezervaţie Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a stabilit prelungirea până la începutul perioadei de prohibiţie din anul 2021 a valabilităţii tuturor actelor de reglementare emise în anul 2020 pentru activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Decizia a fost adoptată având în vedere că este necesară publicarea Ordinului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2021 şi a Ordinului privind nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare în vederea desfăşurării activităţii pe anul 2021. Persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activitatea de pescuit comercial în perimetrul RBDD sunt obligate să deţină asupra lor toate documentele necesare desfăşurării activităţii de pescuit comercial, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi

28

a Deciziei Guvernatorului ARBDD.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 6795/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de stat şi ajutoare de minimis pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia naţională de competitivitate şi planurile regionale de dezvoltare prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4439/2020 la 28.12.2020

Ordinul nr. 113/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 215/2020 la 24.12.2020

Ordinul nr. 5559/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de stat şi ajutoare de minimis pentru îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii muncii în întreprinderi mici şi mijlocii pe teritoriul acoperit de Investiţia Teritorială Integrată Delta Dunării prin Programul operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4439/2020 la 28.12.2020

Ordinul nr. 113/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 215/2020 la 24.12.2020

Ordinul nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în unităţile care produc alimente de origine animală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 214/2020 la

29

24.12.2020

Ordinul nr. 6795/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de stat şi ajutoare de minimis pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia naţională de competitivitate şi planurile regionale de dezvoltare prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4439/2020 la 28.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 2230/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1388/2013 privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse agricole şi industriale, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 437 din 28.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

Regulamentul nr. 2231/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole şi industriale, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 437 din 28.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2196/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 30.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2202/2020 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 în ceea ce priveşte rubricile referitoare la Regatul Unit şi la dependenţele Coroanei britanice din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor autorizate pentru importurile în Uniunea Europeană de transporturi de animale de acvacultură (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2203/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/659 în ceea ce priveşte rubricile referitoare la Regatul Unit şi dependenţele Coroanei britanice din lista ţărilor terţe şi a părţilor din teritoriile ţărilor terţe din care este autorizată introducerea în Uniune de transporturi de ecvidee şi de material

30

seminal, ovule şi embrioni de ecvidee (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2204/2020 de modificare a anexelor I şi II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 în ceea ce priveşte rubricile referitoare la Regatul Unit şi la dependenţele Coroanei britanice din listele ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor autorizate pentru importurile în Uniune de anumite animale şi carne proaspătă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2205/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubricile referitoare la Regatul Unit şi la dependenţa Coroanei britanice Guernsey din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care se pot introduce în Uniune sau pot tranzita Uniunea transporturi de păsări de curte şi de produse obţinute de la păsări de curte (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2206/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Regatul Unit din lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora autorizate pentru importul în Uniune de transporturi de carne de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice şi de iepuri de crescătorie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2207/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 605/2010 în ceea ce priveşte rubricile referitoare la Regatul Unit şi dependenţele Coroanei britanice din lista cu ţări terţe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană de lapte crud, produse lactate, colostru şi produse pe bază de colostru destinate consumului uman (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2208/2020 de includere a Regatului Unit în rândul ţărilor terţe autorizate să importe în Uniune transporturi de fân şi paie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

31

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2209/2020 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/626 în ceea ce priveşte rubricile pentru Regatul Unit şi dependenţele Coroanei britanice din lista cu ţări terţe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană a anumitor animale şi mărfuri destinate consumului uman (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr 2211/2020 de modificare a anexei VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte Regatul Unit, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 438 din 28.12.2020. Va intra în vigoare la 31.12.2020

Regulamentul nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 437 din 28.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2020/1794 al Comisiei din 16 septembrie 2020 de modificare a părţii I din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea materialului de reproducere a plantelor neecologic şi în conversie (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 402 din 1 decembrie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 439 din 29.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

Regulamentul nr. 2221/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce priveşte resursele suplimentare şi măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistenţă pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei (REACT-EU), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 437 din 28.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

Regulamentul nr. 2227/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2403 în ceea ce priveşte autorizaţiile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii în apele Regatului Unit şi operaţiunile de pescuit ale

32

navelor de pescuit ale Regatului Unit în apele Uniunii, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 437 din 28.12.2020. A intrat în vigoare la 29.12.2020

………………….

INTERNE

Vasile Balcan, membru în Asociația Forța Fermierilor: ”Cât agricultorii nu-s uniți și nu vorbesc aceeași limbă, nu-i ia nimeni în seamă” Daniel Befu Daniel Befu - 30 decembrie 2020

Vasile Balcan fondatorul Marsat SA Roman, este un jucător cheie pe piața comerțului cu inputuri și cereale și unul dintre fermierii cei mai importanți din Moldova. Acesta a luat decizia să fie parte din Asociația Forța Fermierilor, fiindcă consideră că unica șansă a celor din agricultură e unitatea și țelurile comune. ”Clar, m-am înscris în Forța Fermierilor cu gândul că în sfârșit vom avea o reprezentare reală a agricultorilor din România. Noi la capitolul ăsta suferim foarte mult, în sensul că de mai bine de 30 de ani, acolo unde au fost cât de cât inițiative de asociere, s-au făcut tot numai pe interese mărunte. Au existat foarte mulți care n-au făcut altceva decât să ne dezbine și în special politicul. A se vedea Camera Agricolă. Practic la capitolul ăsta m-am implicat foarte mult, dar mi-am dat seama că efectiv nu are nici o șansă și atunci am renunțat și la președinție. Proiectul Camerei Agricole prevedea o reprezentare chiar a tuturor agricultorilor și nu numai, ci și din industria alimentară, deci a tuturor celor care conlucrau în activitatea asta agricolă, dar efectiv politicul n-a vrut lucrul ăsta și înainte de orice campanie electorală, mai tot dădeau câte o aprobare pe proiectul de lege, ca în final să fie întoarsă înapoi de la Cotroceni, fiindcă trebuia să nu existe. Trebuie să ai

33

și oleacă de naționalism și să te gândești la țara ta, ca să pui umărul la un proiect major precum Camerele Agricole. Dar mă rog, așa ceva n-au reprezentanții clasei politice”, a spus fermierul.

Vasile Balcan a mai punctat că o reprezentare unitară a tuturor agricultorilor nu-i avantajează pe politicieni. ”O reprezentare unitară a tuturor agricultorilor, ceea ce gândesc că s-ar putea realiza și prin Asociația Forța Fermierilor, clar că nu-i avantajează pe politicieni. Ei vroiau ca toate asocierile și reprezentările să fie în favoarea unui partid, ori nu se poate așa ceva. Aici trebuie văzute interesele economice și de funcționare ale celor care lucrează în agricultură. Vlad Macovei e un om care cunoaște în amănunt cam tot ce e problemă în agricultură și văd că în ultima perioadă ține legătura cu toate ramurile activităților din agricultură și ca atare cred că e cel mai nimerit să conducă acest for, care, mă repet, sper să fie o reprezentare reală a problemelor din agricultură. Atâta timp cât agricultorii nu-s uniți și nu vorbesc aceeași limbă, e clar că nu-i ia nimeni în seamă. Aici este, oricum, mult de lucrat. Nu o se realizeze o coagulare în jumătate de an, un an, ci în ani, dar eu sper că, totuși, cei care lucrează în agricultură, să își dea seama că numai uniți putem realiza ceva bun. Nu cerem ceva de pomană nimănui, niciodată, dar vrem să ni se respecte niște drepturi și să ni se acorde niște drepturi”, a mai arătat fermierul.

Vasile Balcan consideră că 2021 e un an important, în sensul că o să demareze un nou ciclu de programe europene. ”Practic noi ne-am mai dezvoltat cât de cât prin accesarea de fonduri. Au fost foarte utile pentru toți cei care lucrează în agricultură, că e fermă mare, că e fermă mică și, deci 2021 fiind anul de început al lansării noului ciclu de finanțare, e clar că aici vor fi multe de realizat. Depinde cât de accesibile vor fi aceste proiecte și aici intervine numai birocrația, care e fără număr la noi. Tot se mai găsesc să mai pună câte ceva, acolo, că e bine să aibă ei ce verifica. În plus, 2021 va începe financiar foarte slab, după ce 2020 a fost cu tot felul de probleme generate de calamități. Din ultimii 30 de ani, 2020 a fost cel mai prost an pentru mine, ca producător. De aceea preconizez că 2021 va fi un an în care puterea financiară a producătorilor agricoli, că-s mari, că-s mici, este foarte scăzută și atunci e clar că atât ajutorul dinspre Ministerul Agriculturii, cât și fondurile europene care s-ar putea atrage, vor fi foarte, foarte binevenite. De aceea Ministerul Agriculturii în faza de iarnă-primăvară, trebuie să vină cu măsuri concrete, în primul rând de a putea ajuta ca fermierii să repornească înființarea culturilor din primăvară, iar, mă rog, obligatoriu, cei care-s din zootehnie, să fie sprijiniți să poată trece iarna și primăvara. De aceea Forța Fermierilor trebuie să fie activă în 2021. Totdeauna, dacă există unitate, există și putere de-a realiza lucruri mari”, subliniază Vasile Balcan.

34

Despre Asociația Forța Fermierilor puteți citi aici: FORȚA FERMIERILOR are personalitate juridică! Pornim la luptă pentru drepturile dumneavoastră! Vă așteptăm alături de noi!

Neață Împăratu, membru în Forța Fermierilor: ”Avem nevoie să punem ideile valoroase la un loc și să ne zbatem pentru transpunerea lor în practică, indiferent de guvernare” Daniel Befu Daniel Befu - 30 decembrie 2020

Neață Împăratu a devenit inginer zootehnist în 1984. A lucrat la IAS Focșani, iar după aceea, din 2002, s-a privatizat. Fermierul vrâncean e crescător de Bălțată Românească, având un efectiv de circa 300 de capete. Totodată deține și o componentă vegetală de 550 ha, care asigură baza de furajare pentru zootehnie. Producătorul a decis să intre în Asociația Forța Fermierilor fiindcă vrea ca agricultura din România să se miște doar în direcția bună.

”M-am înscris în Forța Fermierilor ca să fim o forță în fața celor care nu iubesc agricultura. Când zic că nu iubesc agricultura, mă refer la toate ramurile ei, de la cultura mare, până la horticultură și zootehnie. Cred că sunt mulți care nu iubesc agricultura, odată ce nu privesc asupra ei. Sunt mulți care nu înțeleg importanța agriculturii. Eu așa înțeleg. Eu zic că noi, ca membri trebuie să ținem cât mai aproape, să avem o legătură cât mai strânsă și să ne și întâlnim cât mai repede, iar pe perioada pandemiei să găsim o soluție tehnică tip videoconferință, în care să ne strângem toți și să ne spunem părerea. Avem nevoie să punem ideile valoroase la un loc și să ne zbatem pentru transpunerea în practică a acelora dintre idei care vin în sprijinul agriculturii, indiferent cine vine la conducere. Că azi e PNL, mâine e PSD, poimâine e AUR, sau cine-o veni, agricultura trebuie să țină un drum drept până în 2050”, a spus fermierul.

Acesta este de părere că alături de învățământ și de sănătate, agricultura e unul din cei 3 factori cheie pentru care trebuie să fie o linie dreaptă de ordin strategic, indiferent cine vine la guvernare. ”Avem nevoie de stabilitate. În

35

anul ce vine trebuie ca Forța Fermierilor să militeze ca parlamentarii și europarlamentarii români să se bată pentru fermierii români și pentru binele agriculturii României. De asemenea trebuie ca Forța Fermierilor să vină cu idei pentru soluții la nivel de autorități, de diminuare a impactului secetei. Avem mare nevoie de soluții și conștientizăm acest lucru mult mai bine, după ce-am pățit anul acesta, cu seceta. Trebuie să militeze pentru extinderea sprijinului investițiilor în irigații, pentru implementarea de sisteme de stimulare artificială a ploii, care sunt utilizate cu succes în unele state dezvoltate. Trebuie ca Forța Fermierilor să își înțeleagă importanța misiunii, pentru că totul pleacă de la mâncare. Dacă nu ai mâncare ca țară, ești falită. De asemenea trebuie să presăm guvernanții să identifice metode inovative de aducere la suprafață a economiei subterane. Dacă pentru fiecare produs cumpărat, cumpărătorii ar cere bon fiscal, asta ar ajuta indirect și producătorul român care lucrează legal, în fața concuerenței neloiale”, crede Neață Împăratu.

Valentin Popa, membru în Asociația Forța Fermierilor: ”A contat și faptul că am încredere în Vlad Macovei” Daniel Befu - 30 . 12. 2020

Valentin Popa (43 ani) este un mic fermier, care deține o exploatație vegetală în comuna Sohatu, județul Călărași. Acesta prezintă motivele din spatele deciziei de a se înscrie în Asociația Forța Fermierilor dar și așteptările pe care le are. ”Forța Fermierilor e o Asociație care dorește să fie un reprezentant activ al nostru în discuțiile cu Ministerul și de la care mă aștept să fiu informat la zi privitor la ce se întâmplă în agricultura din România, în toate problemele pe care le avem cu APIA, cu Direcțiile Agricole, cu primăriile. Asociația te reprezintă și, ca membru, pe partea de relaționare cu autoritățile, una e când te reprezintă Asociația Forța Fermierilor și face adrese în numele meu, sau al oricărui alt fermier, către instituția respectivă și alta e când fac adresă eu, micul fermier Valentin Popa. Îți dai seama că atunci când te reprezintă o Asociație și instituția respectivă îți răspunde în termen și îți răspunde, fiindcă sunt situații când, ca persoană nu îți răspunde. Eu am avut cu primăria Suhatu situații când nu mi-a răspuns, sau mi-a dat un răspuns fără nici o legătură cu conținutul adresei făcute de mine. Vă mai dau un exemplu de situația de care noi, fermierii, mici și mari, ne lovim adesea. E vorba de

36

adeverințele pentru APIA eliberate de primării. M-am lovit de o situație când mai erau 10 zile până la termenul limită de depunere a adeverințelor la APIA și domnul primar mi-a spus: «îți voi da în 30 de zile». Eu am avut un motiv foarte justificat să cer acea adeverință un pic mai tardiv. Am mai avut de lucru în documente, am mai înregistrat un contract și am zis să le am puse toate cap la cap și abia apoi să fac cererea să mi se elibereze adeverința. Ei, situații tensionate de acest tip nu ar trebui să existe între fermieri și primării. Toate astea le-am simțit pe pielea mea ca fermier”, ne-a spus fermierul.

În al doilea rând, a mai subliniat acesta, în spatele deciziei de a mă înscrie în Forța Fermierilor a contat și faptul că am încredere în Vlad Macovei. ”Cu Vlad m-am cunoscut în urmă cu câțiva ani, nu de ieri, de azi. Eu am avut mai multe opțiuni de-a lungul anilor, să mă duc în niște asociații, dar am stat, am analizat și am spus: «nu pot». De ce nu pot? Pentru că atunci când ne facem prieteni, trebuie să cumpănim cu cine vom fi prieteni și din cauza asta nu m-am dus. Sunt «n» asociații la nivel de țară, dar una e când intri într-o asociație în care cunoști calitatea fondatorilor și membrilor ei și știi că va fi de viitor și alta e să te înscrii, doar ca să te afli și tu într-o asociație. În altă ordine de idei, pentru un membru într-o asociație puternică de fermieri, sunt foarte multe avantaje referitor la inputuri, în contextul în care putem să negociem cumpărarea unui tonaj foarte mare de îngrășăminte și de erbicide. Una e când vinzi un pachețel, una e când vinzi 10 cartușe. Așa și pentru producători e bine și pentru noi, ca fermieri. Vom avea un alt preț față de cum achiziționăm noi individual”, a mai punctat Valentin Popa.

Despăgubirile pentru culturile de primăvară, prima problemă din 2021 pe care fermierul o vrea rezolvată

Pentru anul care vine, Valentin Popa crede că Forța Fermierilor va trebui să nu lase garda jos și să facă adrese către Ministerul Agriculturii, către prim-ministrul României ca fermierilor să li se aprobe despăgubirea pe calamitate și la culturile de primăvară. ”În al doilea rând, Forța Fermierilor trebuie să-l preseze pe ministrul Agriculturii să facă ceva pentru fermieri. S-a văzut într-un an de zile, cât domnul ministru a fost pe funcție, că nu a făcut aproape nimic, din punctul meu de vedere. Ne-a spus că ni se vor da banii la culturile de toamnă calamitate în luna iulie, ca mai apoi să se preconizeze că pe 10 august cel târziu și noi i-am văzut undeva la final de septembrie, pe 24 sau 25. Avem nevoie de Forța Fermierilor să facă adrese la Minister ca să ne dea bani de calamitate și pentru culturile de primăvară. Așa cum Guvernul găsește bani pentru alte proiecte și alte priorități, poate găsi bani și pentru culturile de primăvară, pentru că femierii sunt foarte îndatorați către firmele de inputuri, în care unii sunt să-i execute, alții au bilete la ordin băgate în bănci și noi nu avem cum să ne dăm datoriile. Nu o să le dăm pe toate. Avem

37

nevoie ca acolo, cât de cât, să mai primim o gură de oxigen”, declară apăsat Valentin Popa.

VOCEA LOR TREBUIE AUZITĂ! BATE VÂNTUL DISPERĂRII ÎN CONTURILE FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo 30 decembrie 2020 FĂRĂ SUBVENȚII, AGRICULTURA E MOARTĂ, ȚĂRANUL SĂRAC. Sfârșit de an cu conturile goale și multă disperare. AGROINFO le dă cuvântul fermierilor români pentru ca vocea lor să fie auzită de autorități.

E multă disperare și multă dezamăgire între fermierii români. Au conturile goale, întreabă zilnic de subvențiile APIA, de ajutoarele Covid 19. APIA comunică mereu că se fac autorizări la plată pentru toate aceste ajutoare, dar banii nu au ajuns încă în conturi. AGROINFO i-a întrebat AICI   pe fermieri, crescători de animale, câtă încredere au în APIA și cât de mult depind de subvenții. Mesajele au fost multe și-n cele mai multe dintre ele, fermierii au spus cu revoltă că nu au primit niciun ban de la APIA anul acesta, că pământul trebuie arat și animalele hrănite, că nu au cum să supraviețuiască fără subvenții în condițiile în care prețul la care-și vând produsele este unul mic și nu le acoperă cheltuielile. Este dreptul lor să-și primească subvențiile.

Roth Rolf: Din pacate multi vad subventia ca o pomana data fermierilor,inclusiv unii de la APIA,nu mai vorbesc de oameni fara cunostinte in domeniu care sunt doar invidiosi.Si da,sunt multi care speculeaza subventia in agricultura.Imi aduc aminte cum s-au scumpit toate din momentul in care s-a auzit ca se dau subventii,toate s-au scumpit,in special utilajele agricole.Si da,se face specula de catre multi beneficiari,dar asta nu tine de fermieri in general,tine de sistemul care permite astfel de lucruri.Va spun ce am citit despre subventia agricola in Germania:-subventia este diferenta pentru munca depusa si venit la fermieri si pentru

38

garantarea produselor alimentare la pret accesibil,deci nu ni se face noua un favor ci tot pentru consumatorii finali care au nevoie de hrana zilnic.

Daniela și Gelu Bot: Adică celor care muncesc 24 din 24 de ore pe zi cred că le fac mare favoare cu o amărâtă de subvenție , cea mai mică din Europa, ce bine că primesc ajutoare sociale toți puturoșii care nu vreau să muncească și stau tot timpul la bar , dar îi ceva normal în România.

Adrian Valentin Codish: Eu prefer sa nu mi se ofere subventie dar sa imi mareasca pretul la lapte si carne.. si atunci chiar nu am nevoie de mila statului... si asa ii dau cum.ii dau... întârziați si altele... noi cei cu animale nu avem nevoie de ei... iar cei cu pamant normal trebuie sa primeze de ce? Ei nu se gandesc ca noi cei cu animale NU AVEM SARBATORII NU AVEM ZILE LIBERE NU AVEM TIMP DE NOI... dar unul cu pamant daca are chef azi se duce daca nu se duce maine sau poimâine... noi ce.i care trebuie sa fim respectați suntem din pacate înjurați si marginalizați... trist

Gery Mike: În UE au subvenții mai mari, credite cu dobândă de 2%,în Elveția fermierii sunt plătiți ca să pășuneze munții este dreptul lor pentru ca produc mâncare. La noi în schimb fermierii primesc" ajutoare sociale" cu excepția fermelor patronate de străini sau de vreun parlamentar care primesc subvențiile la timp.

Rodica Malanciuc: Fara subventii nu mai exista ferma in Romania. Sa beti lapte de soia...ca e mai bun. Chiar si cu subventii ne vindem si casa si masa ...tot este greu. De exemplu,ptr.a produce un litru de lapte,a carui pret de livrare este ridicol,costurile sunt in crestere galopanta.

Florin Purea: Daca nu era subvenția, kg de porc era 25 lei viu, laptele era 2 euro litrul și kg de vita 5 euro kg viu prețuri minime. Puterea de cumpărare era scăzută la jumătate omul semăna fiecare tarla cu porumb și sfecla și cartofi.

Sorin Hirju: Brașov nimic. Am intrebat APIA, răspuns cei care au avut control pe teren și teledetecție numai din martie-aprilie.

Adina Lugojan: În piața nu mai vine lumea acuș suntem obligați să falimentam nu mai avem cumpăratori, toată lumea la Market.

Nicu Loghinescu: Bineînțeles că depindem de subvenții altfel poate chiar dacă nu renuntam ne era foarte greu.

Marian Burcea: Românul întotdeauna e nemulțumit! acum că primește bani are cheltuieli dar acum 20 de ani nu erau cheltuieli???

39

Gigi Popovici: Nu am Primit nici in acest moment nici..restanta pamant,nici ajutorul de covid,nici COP bovine lapte, desi sunt autorizat la plata aproape o luna de zile!Sunt niste nesimtiti mincinosi.

Florin Miheș: Dacă ajungi să depinzi de ei, ești pierdut.

Costică Beereza: La noi nu a dat nimic nici pe animale nici pe pămînt transa 2 își bate joc de popor. Botosani.

Aurel Leuștean: Sunt de acord cu dv. ca anuntati ce vi se transmite dar o rugaminte am, cind cineva comenteaza un articol de bine sau de rau, dv. trimiteti acele comentarii la cei care v-au dat comunicatul sa vada si ei ce li se reproseaza. cit despre subventii nu pot spune ca nu sint bine venite singurul lucru care se petrece cu aceste subventii, nu sint platite la momentul potrivit cind fermierii au nevoie de ele .guvernul impreuna cu apia fac o mare greseala cind achita subventiile, pentu a avea un nr.cit mai mare de fermieri achitati dau intii la cei cu sprafete mici de la 1 ha pina la 50 ha pentr ca astia sint in nr mare iar pe cei cu suprafete mari la urma. eu nu fac diferenta de la fermier mic la fermier mare dar hai sa ne gindim cit investeste un fermier care lucreaza 1 ha si cit investeste cel care lucreaza 100 ha pentru ca cel din urma are de achitat imputuri ,arenda, inpozite . zilieri etc.va multumesc.

Mihaela Otet: Fara subvenții agricultura este moartă....taranul este sarac

Mărginean Alexandru: Sa vedeți minune ca nemții nu sunt ofensați ca primesc mai mult de dublu, la noi agricultori sunt considerați niște țepari care cerșesc si ei subvențiile întârziate cu un an. Mai rar specie de oameni ca romanii, cum urmărim noi sa ne punem bețe-n roate singuri.

Nicu Oichia: Sunt niște drepturi ale fermierilor. Nu înțeleg de ce se ofensează unii că întreabă × de acești bani??

Liliana Adumitroaie: Dacă nu ar fi fost subvenția mult teren ar fi fost nelucrat.

Mirela Anton: Pentru cei care isi permit sa se descurce și fără, da, e un bonus, dar pentru marea majoritate este salvarea ca nu pot sa se descurce fără de.asta e bine sa se respecte cînd mint mereu ca se dau ca fiecare fermier are socotelile lui și în agricultură zootehnie trebuie toate făcute la timp.

Vali Enache: Ma deranjeaza atitudinea unora care cer taierea subventiei....si apoi se plang ca marfa de afara intra foarte ieftin in tara!..v-

40

ati gandit vreodata de ce intra acea marfa ieftin?!?...va spun tot eu...intra ieftin pt.ca au subventiile foarte mari sii ajuta statul...si pot vinde produsul mai ieftin....pt.ca e acoperit de aceasta subventie...care multi n-o inteleg...

Gabriela Strajer: Muncesc cinstit pentru banii din subvenție, nu sunt un bonus sunt prețul corect pentru munca depusa.

Medeleanu Ionela: Da voi știți ce înseamnă agricultura? Știți cum e sa tii animalele pe stabulatie și mai știți ce seceta a fost anul acesta ? Nu aruncati cu pietre ...

Cine pierde, cine câştigă pe piaţa cerealelor? Gheorghe Ghise 30 decembrie 2020

Preţul cerealelor şi mai ales al seminţelor oleaginoase a avut o evoluţie greu de imaginat în urmă cu 8-10 luni. Ce anume face diferenţa între pierdere şi câştig?

Probabil, cea mai spectaculoasă creştere a preţului s-a înregistrat la floarea-soarelui, dar şi grâul şi porumbul s-au ţinut "tare".

 An greu... cu preţuri bune

 La grâu "cărţile" au fost deja făcute şi cei care mai au stocuri pot doar să spere că preţul va creşte, dar probabilitatea este mică.

Preţul porumbului "încă se joacă" şi mai este mult până la primele previziuni pentru recolta viitoare, aşa că mai sunt şanse ca preţul să se menţină şi chiar să crească.

La floarea-soarelui, cei care au vândut la preţul din toamnă au "luat potul", ceilalţi pot doar să viseze că poate anul viitor vor da şi ei lovitura. Până atunci, culturile de iarnă se dezvoltă bine şi ne dorim cu toţii ca anul viitor să fie unul (mult) mai bun decât acesta şi, mai ales, Sănătate!

 Grâul european are o evoluţie neaşteptată

41

 Bursa europeană a grâului (MATIF) a căzut la cea mai mică valoare din ultimele patru săptămâni (în 3 decembrie). Tendinţa ezitantă a pieţei a fost ţinută în balanţă de ştirile privind producţia slabă a Rusiei, precum şi de optimismul legat de recolta din Australia, dar şi de aprecierea monedei euro, care a îngreunat exportul european.Indicele de referinţă pentru grâul de panificaţie, Euronext (Paris) a crescut cu 0,2%, până la 210 euro/tonă (3 decembrie 2020). În acelaşi timp, laBursa din Chicago (CBOT), preţul grâului a crescut cu 2,2%, după ce a suferit pierderi în două sesiuni anterioare, care au tras piaţa la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, din cauza lipsei cererii şi a situaţiei globale.

Deprecierea dolarului în raport cu moneda euro dă semnalul unei posibile stimulări fiscale suplimentare pentru Statele Unite. Tendinţa ascendentă a monedei euro a slăbit exportul grâului din Germania. Totuşi, la tranzacţiile directe cu grâu încărcat în porturile Germaniei preţul era cu 2,5 euro/tonă peste preţul futures de la Paris.

România - pion important în piaţa porumbului

 IGC (Consiliul Internaţional pentru Cereale) a redus prognoza pentru producţia globală de porumb în sezonul 2020/21 cu 10 milioane de tone, până la 1,146 miliarde de tone, în principal din cauza previziunilor reduse pentru recolta din Statele Unite, Ucraina şi Uniunea Europeană.Producţia de porumb din SUA, cel mai mare producător mondial, a fost apreciată la 368,5 mil. de tone, în scădere faţă de prognoza anterioară (373,9 mil.) şi în concordanţă cu prognozele actuale ale USDA.

Şi previziunile privind recolta de porumb a statelor UE a fost redusă la 60,1 mil. tone (de la 62,6 mil. tone), în principal din cauza revizuirii în jos a producţiei de porumb a României, apreciată acum la 7,1 mil. de tone, de la 10,4 mil. tone, cât s-a apreciat anterior. În acelaşi timp, COCERAL apreciază producţia de porumb a UE, în 2020, la 62,8 mil. tone, cu 2,5 mil. tone mai puţin decât anul trecut.

42

IGC a modificat, de asemenea, prognoza privind importurile de porumb ale Chinei în sezonul 2020/2021 până la 16 mil. de tone, faţă de proiecţia anterioară de numai 8 mil. de tone.

 Perspective în UE

 COCERAL apreciază producţia totală de cereale a statelor UE-27 + Marea Britanie la 293,6 mil. tone, în scădere cu 2 mil. tone faţă de prognoza din august şi cu 18,8 mil. tone mai puţin faţă de nivelul din 2019 (312,4 mil. tone). Producţia de grâu (cu excepţia grâului dur) este estimată la 129,2 mil. tone, cu aproape 16,8 mil. tone mai puţin decât anul trecut. În ceea ce priveşte producţia mondială de grâu, IGC este puţin mai optimistă şi a ridicat prognoza pentru sezonul 2020/21 cu un milion de tone (faţă de raportul anterior), până la 765 mil. de tone.Producţia de orz a statelor UE este prognozată la 61,3 mil. tone, în scădere faţă de 63,2 mil. tone în 2019.Prognoza producţiei de rapiţă din 2020 pentru statele UE-27 + Marea Britanie a fost de 17 mil. tone (16,8 mil. tone în 2019).

 Floarea e la mare preţ

 Preţul spot FOB al florii-soarelui din regiunea Mării Negre atinge maximuri multianuale, pe fondul cererii crescute din partea procesatorilor din Ucraina, Rusia şi UE. Numai în luna noiembrie, preţul a crescut cu încă 100 dolari/tonă FOB şi este acum cu 71% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.În iulie-noiembrie 2020, statele UE au importat 327 mii tone de seminţe de floarea-soarelui, cu 63% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În sezonul 2019/2020, Bulgaria şi România au preluat peste 50% din totalul importat de UE (cca 1 milion de tone), continuă să crească importurile din cauza producţiei interne reduse.Rusia continuă să rămână principalul furnizor de floarea-soarelui pentru statele UE, cu 122,5 mii tone (36% din totalul importurilor), urmată de Moldova (79 mii tone, respectiv 24%).

La sfârşitul lunii octombrie, Turcia s-a alăturat listei marilor importatori de floarea-soarelui din regiune şi a eliminat taxa de import. Conform USDA, în acest sezon Turcia ar putea importa cca. 850 mii tone de floarea-soarelui,

43

ceea ce va menţine preţul ridicat, atât pentru seminţele de floarea-soarelui, cât şi pentru ulei pe tot parcursul sezonului.

GRÂU MAI SCUMP ÎN RUSIAPreţul de export ale grâului din Rusia a crescut în ultima săptămână din noiembrie pe fondul dezbaterilor interne cu privire la propunerea introducerii unei cote de export de cereale. Grâul rusesc pentru panificaţie cu ridicare din porturile Mării Negre, în decembrie, este cotat la 254-255 dolari/tonă (FOB).

UCRAINA A ÎNTRERUPT ŞIRUL RECORDURILORDupă doi ani consecutivi cu producţii record, anul acesta recolta totală de cereale şi leguminoase a Ucrainei va fi cu 10 mil. de tone mai mică faţă de 2019. Luând în considerare condiţiile meteorologice şi criza porumbului, în raportul din 25 noiembrie, guvernul a redus din nou perspectivele privind recolta totală de cereale - până la 65 de mil. de tone.

Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producţiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piaţă pentru investiţii nu a scăzut Florentina Niţu 30 decembrie 2020

Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020.

♦ Anul 2020 înseamnă pierderi semnificative pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, estimările Comisiei Europene fiind că producţia de cereale va scădea cu peste 40%, până la 18 milioane de tone. ♦ De asemnea, anul pandemiei de COVID-19 a adus şi câteva schimbări legislative. ♦ Tranzacţiile, deşi mai puţine sau mai mici ca în alţi ani, au avut loc în continuare.

România este cea mai afectată ţară din UE de secetă

Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Lipsa unei infrastructuri de irigaţii funcţionale şi a unor perdele forestiere, ar putea înseamna o în acest an o recoltă totală de numai 18 milioane de tone, faţă de aproape 30 de milioane de tone în 2019.

Seceta a afectat atât fermieri, cât şi traderi, dar şi producătorii de animale şi de carne. Totuşi, faţă de anii 2007 sau 2012, anul acesta seceta a fost regională, cea mai afectată zonă fiin sud-estul României, urmată de

44

Moldova, producţiile fermieilor fiind la un minim al ultimilor 10-15 ani. Pe de altă parte, centrul şi vestul României au avut producţii bune sau record.

În 2020, s-au acordat fonduri europene nerambursabile de 650 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, pentru investiţii rurale

România a primit în exerciţiul financiar 2014-2020 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 9,15 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar rata de absorbţie a fost de 74%, potrivit datelor de la Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pe ultima sută de metri, în acest an, în conturile românilor din mediul rural au ajuns fonduri europene nerambursabile de peste 656 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, susţinea anterior Mihai Moraru, directorul general al instituţiei.

ADS concesionează 50 de hectare tinerilor cu studii agricole

Agenţia Domeniile Statului (ADS), instituţia care gestionează suprafeţele de teren agricol aflate în domeniul public, a anunţat că scoate la licitaţie peste 700 de hectare pentru concesiune, iar tinerii de până în 40 de ani, cu studii agricole, pot obţine de la stat maximum de 50 hectare de teren arabil, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 54/2020.

Astfel, pentru început, 14 tineri ar putea primi 50 de hectare să înceapă sau să extindă o afacere agricolă. Primul exemplu este al lui Marcel Pop, un tânăr din judeţul Satu Mare, care are o afacere de familie în domeniul cerealelor, alături de tatăl şi fratele său, şi a contractat 49,6 hectare pentru a mări capacitatea de producţie.

Contractele de concesiune prin atribuire directă se semnează pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 10 ani, potrivit oficialilor statului. ADS are teren de concesionat doar în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Dolj şi Hunedoara.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un proiect de 93 milioane lei, a murit

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, o companie naţională înfiinţată în inuarie 2019 cu un capital social capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, cu scopul de a valorifica producţiile agricole primare prin deschiderea unui lanţ de 80 de magazine de tip aprozar, a eşuat după un an de existenţă.

45

Proiectul iniţiat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, n-a fost fost văzut cu ochi buni de  actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, pe motiv că „n-are ce interveni statul în economia privaţilor” şi după un an de verificării privind suspiciunile de neconformitate ale societăţii, a hotărât să închidă cele două magazine din Bucureşti şi Sibiu, deschise la finalul lui 2019. Astfel, dintr-o reţea de magazine, anunţată cu fast, România s-a ales cu nişte bani cheltuiţi din contribuţii, în linişte.

S-au închis pieţele agroalimentare din spaţiile acoperite

La începutul lunii noiembrie, guvernul a hotărât că pieţele agroalimentare şi târgurile aflate în spaţii acoperite trebuie închise pe durata stării de alertă, pentru că nu se respectă măsurile de protecţie sanitară şi ar putea creşte numărul de infectări cu virusul SARS Cov-2. Totuşi, la trei săptămâni după această decizie, autorităţile s-au răzgândit.

Guvernanaţii nu au măsurat iniţial impactul pe care-l va avea această măsură asupra economiei, la fel cum nu l-au măsurat nici când au oprit exporturile extracomunitare de cereale în timpul stării de urgenţă, pentru o săptămână. După anunţarea acestei hotărâri, reprezentanţii statului nu ştiau câte pieţe sunt în România, câte produse româneşti se vând în ele ori câţi producători şi comercianţi îşi desfac zilnic marfa în cadrul lor.

Reprezentanţii asociaţiilor de profil spuneau la vremea respectivă că milioane de oameni au fost afectaţi şi numărul pieţelor ar fi de ordinul miilor. Însă, ulterior, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunţat că România sunt numai 514 pieţe agroalimentare, care au început să funcţioneze normal după prima săptămână din decembrie.

Export de forţă de muncă

Circa 2.000 de români au plecat în aprilie cu chartere să lucreze în agricultură în Germania, câteva sute înghesuindu-se numai într-o zi să ia avionul din Cluj-Napoca, deşi numai de ce întorseseră în România, în grabă, din cauza pandemiei globale de COVID-19.

Unii nu purtau măşti, alţii aveau bagaje mari, cert este că autorităţile locale nu i-au oprit să plece să lucreze pentru nemţi, deşi antreprenorii din sectorul agricol şi din industria alimentară spuneau de câţiva ani că se confruntă cu deficit de personal. Până să fie motivaţi că se pot descurca şi în ţară, s-au urcat în aeronava spre Germania, pentru muncă sezonieră.

Tranzacţie de valoare mare

46

TC Capital, companie cu activităţi preponderent în domeniul imobiliar, deţinută de turcul Ali Çapa, a cumpărat o fermă de cereale şi oleagionase din Buziaş, judeţul Timiş, întinsă pe 6.550 de hectare, cu 23,5 milioane euro.

Omul de afaceri turc intenţionează să diversifice operaţiunile în activităţi agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantaţiile de afini şi aluni, precum şi în producţia extensivă de cereale şi seminţe oleaginoase. El a investit în ultimii ani în complexul rezidenţial Cosmopolis, dar şi în Hyperion Towers.

Tinmar Energy a preluat integral Intercereal

Tinmar Energy, companie cu activitate principală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere, controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, a preluat integral Intercereal, o impotantă fermă de cereale din judeţul Ialomiţa, parte a grupului de firme din agrobusiness Interagro, dezvoltat de Ioan Niculae.

Intercereal cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.300 de hectare, deţine un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomiţa şi un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Feteşti. În 2019, suprafaţa cultivată cu cereale în judeţul Ialomiţa a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. 

Holde Agri Invest a preluat Agromixt Buciumeni, o fermă de 3.500 de hectare  

Holde Agri Invest, companie cu capital autohton, ce operează terenuri agricole, a preluat Agromixt Buciumeni de la Ion Alexandru, business prezent pe piaţă de trei deceni, ce cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 3.500 de hectare în judetul Călăraşi. Valoarea tranzacţiei, care a avut loc în acest an în aprilie, este de 5 milioane de euro.

Odată cu această tranzacţie, Holde şi-a dublat suprafaţa de teren pe care o are în proprietate şi îşi propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

Legea 175/2020 a modificat procedura privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan

47

Legea 175/2020, de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, extinde categoriile de preemptori, face procedura de vânzare mai complexă şi măreşte termenele procedurale.

Astfel, dacă iniţial erau numai patru categorii de preemptori - coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român, acum apar şi tinerii fermieri (de până în 40 de ani), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şiseşti» şi unitţile de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, dar şi persoane fizice cu domiciliul/ reşedinţa situat/situateă în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine.

De asemenea, vânzarea nu va mai fi liberă, ci va putea să fie făcută în termen de 30 de zile, numai de către persoane fizice sau juridice, care se ocupă de agircultură şi au domiciliul sau reşedinţa în România în ultimii 5 ani. De altfel, dacă înainte, în termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării ofertei de vânzare, primăria are obligeţia să afişeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său şi pe pagina de internet a acesteia.

Centrele de sacrificare pentru păsări și iepuri de la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar vor putea să își desfășoare activitatea și după data de 31 decembrie 2020 Miercuri, 30 Decembrie 2020  Lumea

Satului Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

48

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de

49

sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

Proiectul de 93 milioane de euro al ministrului Daea, aproape de inchidere. Magazinul din Bucuresti al Casei de Comert Unirea,

50

desfiintat decembrie 30, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a decis inchiderea magazinului din Bucuresti care face parte din proiectul „Casa de Comert Agroalimentar Unirea”, un proiect inaugurat cu fast de fostul ministru, Petre Daea, si care promitea sa vina ca o alternativa la marile lanturi de supermarketuri.

Cu un capital social de 93 de milioane de lei, bani alocati integral de la bugetul de stat, proiectul urma sa se transforme intr-o retea de peste 80 de magazine de tip aprozar, localizate in marile orase din intreaga tara. Totusi, doar un singur astfel de magazin mai este in functiune, in Sibiu, dupa ce ministrul Oros a decis inchiderea celui din Bucuresti.

Ministrul nu a fost de acord cu aceasta societate si recent a spus ca a fost facuta ilegal, motiv pentru care ar trebui inchise magazinele. Oros a dispus Corpul de Control inca din prima zi in noua functie, in conditiile in care membrii Consiliului de Administratie au semnalat „grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comert Unirea”. El spunea la acea vreme ca firma cu capital de stat nu a avut impact economic si social.

„Proiectul este necesar, mai ales in aceasta perioada, doar ca deranjeaza niste interese si ministrul vrea sa fie inchise. (…) Statul stie de balanta comerciala deficitara la alimente, insa prefera importurile. Scopul acestei societati comerciale a fost sa puna in valoarea patrimoniul tarii, materia prima agricola, insa se vrea desfiintata. Eu am lucrat 15 in patronat si stiu ca o societate, indiferent de capital, se comporta la fel in economie si are acelasi scop, sa faca profit”, spune Adrian Izvoranu, fostul presedinte al Casei de Comert Unirea.

Ministerul Agriculturii a infiintat in ianuarie 2019 Casa Romana de Comert Agroalimentar Unirea, iar in octombrie a deschis magazinul cu branzeturi de la Sibiu si ulterior pe cel din Bucuresti. De asemenea, planurile lui Daea erau sa deschida inca cinci magazine in Timisoara, Valcea, Sibiu, Pitesti si Slatina.

Calendar controale în ferme 2021: Când și cum vor fi verificați fermierii de inspectorii ITM Ramona Dascălu - 30 decembrie 2020

51

Calendarul acțiunilor de control în ferme în 2021. Inspectoratele Teritoriale de Muncă vor realiza și anul viitor, ca în fiecare an, acțiuni de verificare care vizează în mare parte munca nedeclarată, înregistrările din Revisal, regulile de sănătate și securitate în muncă (SSM), dar și aplicarea unor reguli speciale, în contextul pandemie de COVID-19.

Calendarul acțiunilor de control defășurate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în 2021

Controale în ferme 2021: Primul trimestru, perioada ianuarie – martie:

Campanie naţională de verificare a modului de respectare a cerinţelor minime de SSM la lucrările din domeniul construcţiilor. Sunt vizate de controale firmele cu codurile CAEN 41, 42 și 43. Campania se extinde pe tot parcursul anului 2020.

Acțiuni de control privind prevenirea expunerii lucrătorilor la riscul de infectare cu noul coronavirus. Acestea se vor desfășura, de asemenea, pe tot parcursul anului.

Campanie privind verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea, modificarea, suspendarea și executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul – activităţi de poștă și de curier – cod CAEN 53. Aceeași campanie vizează și angajatorii care desfășoară activităţi ca servicii externe de prevenire și protecţie – cod CAEN 7490B. Trebuie subliniat că și această campanie se va desfășura pe tot parcursul anului.

Acțiune de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncă din microîntreprinderi (1 – 9 lucrători), desfășurată pe tot parcursul anului viitor.

Acţiune de informare și conștientizare cu privire la modul în care se derulează activitatea de înregistrare a zilierilor în registrul electronic, în contextul în care anul acesta a apărut în legislație Registrul electronic al zilierilor. În ceea ce privește această acțiune care se va desfășura pe tot parcursul anului 2021, inspectorii vor să facă inițial sesiuni de informare și să acorde suport teoretic și practic la sediile ITM.

Campanie națională pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru de către angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariaţi. Această

52

acțiune se va derula și în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, scrie avocatnet.ro.

Acțiune de verificare a modului de identificare a riscurilor care provoacă afecţiuni musculo-scheletice, precum și a măsurilor luate de angajatori în vederea prevenirii acestora – vorbim de continuarea controalelor în cadrul unei campanii internaționale ce se desfășoară pe perioada 2020-2022. Aceasta se va desfășura în primele trei trimestre ale anului viitor.

Controale în ferme 2021: Al doilea trimestru, perioada aprilie – iunie:

Acţiune de verificare a modului în care angajatorii au îndeplinit măsurile pentru normalizarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite. Aceasta se va desfășura și în trimestrul al treilea. Potrivit Legii nr. 13/2019, avizele de încadrare la condiții deosebite mai sunt valabile doar până în septembrie 2021, dată până la care firmele trebuie să normalizeze condițiile de muncă ale angajaților cu pricina. Inspectorii vor să verifice dacă firmele s-au achitat de această obligație.

Toate campaniile și acțiunile în derulare, începute în ianuarie.

Controale în ferme 2021: Al treilea trimestru, perioada iulie-septembrie:

Campanie privind verificarea modului de respectare de către angajatori a prevederilor Legii zilierilorși normelor sale de aplicare.

Acțiune de identificare și combatere a cazurilor de muncă nedeclarată în domeniul prestărilor de servicii. Această acțiune se va desfășura și în trimestrul patru.

Controale în ferme 2021: Al patrulea trimestru, perioada octombrie – decembrie:

Acțiune de control pentru verificarea modului în care se respectă prevederile legale la comercializarea articolelor pirotehnice.

Campanii și acțiuni care se vor desfășura pe tot parcursul anului viitor:

Campanie privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată în domenii susceptibile utilizării frecvente a acesteia: construcţii, protecţie și pază, service auto, depozite, comerţ – lanţurile de aprovizionare (încărcare-descărcare), notariate, birou avocatură și de arhitectură.

53

Campanie naţională pentru verificarea respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de funcţionare și procedura de înregistrarea agenţilor de plasare forţă de muncă în străinătate.

Campanie naţională pentru verificarea modului de respectare a dispoziţiilor legale în domeniul relaţiilor de muncă de către agenţii de muncă temporară/ utilizatorii salariaţilor temporari. Inspectorii și-au propus să verifice firmele cu activitate principală în acest domeniu – cod CAEN 7820 – în privința respectării prevederilor referitoare la contractele de punere la dispoziție, contractele de muncă temporară și registrul general de evidență a salariaților.

Acţiune de control privind obligaţiile angajatorilor de a implementa măsurile necesare pentru asigurarea securităţii și protecţia lucrătorilor care își desfășoară activitatea la locurile de muncă din industria extractivă de suprafaţă, diviziunile CAEN 05, 07, 08.

Acţiune de control pentru verificarea modului în care se respectă prevederile legale de securitate și sănătate în muncă latransportatorii rutieri și la beneficiarii serviciilor de transport rutier.

Acţiune de informare și verificare a modului în care angajatorii respectă prevederile art.129 din Legea nr.62/2011 a dialogului social. Se verifică cine nu are contract colectiv de muncă deși are peste 21 de salariați.

Acțiune de informare și verificare a angajatorilor cu privire la Revisal.

54

55

Sateliţii au controlul în ferma lui Valentin Mărginean Ferma 30 decembrie 2020 - material furnizat de BORO Communication

Cu 1.400 de hectare cultivate şi întreţinute şi cu ajutorul sistemului de ghidare prin satelit, Valentin Mărginean scrie una dintre poveştile agricole de succes din centrul ţării.

Valentin Mărginean (foto), administratorul fermei de familie Klaus Agrar din Târnăveni, jud. Mureş, cultivă grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi soia. Fermierul a mizat pe agricultura de precizie. An de an, câştigul l-a redirecţionat spre investiţii. „Am făcut achiziţii şi anul acesta: o combină, un tractor şi alte utilaje. Noi folosim deja sistemul de ghidări prin satelit,

56

sisteme de precizie care monitorizează culturile. Fără tehnologie nu merge nimic”, e convins Valentin Mărginean.

 „Suntem sub cerul liber”

 Deşi ferite de secetă, culturile au avut de suferit din pricina vremii capricioase. „În primăvară a fost puţină secetă, au fost mici probleme, dar s-au rezolvat pe parcurs. Mai greu a fost cu recoltatul, pentru că în acea perioadă am avut ploi. Când aveam nevoie de soare, a venit ploaia, şi invers. Asta este! Suntem sub cerul liber”, declara fermierul pe 29 septembrie, în calitate de Speaker şi Invitat la evenimentul “Fermier în Linia Întâi în Transilvania şi Maramureş - Xgroup Meetings Agriculture”. Dar munca nu a fost în zadar, recoltele fiind satisfăcătoare: „Noi în centrul ţării am avut culturi destul de bune, suntem mulţumiţi de recolte, mai ales la soia şi floarea-soarelui”, adăuga Valentin Mărginean.

 Recoltă depozitată  Pentru preţuri mai bune, fermierul a decis să aştepte cu vânzarea recoltei: „Avem spaţii de depozitare. Grâul este depozitat, încă nu am vândut, aşteptăm iarna. Spaţiile de depozitare nu sunt suficiente, dar grâul şi porumbul îl depozităm. Am vândut doar rapiţă, floarea-soarelui şi soia cu preţul de la contractele anterioare. Oricum preţurile sunt bune pentru noi, poate nu şi pentru zootehnişti”, declara fermierul mureşean.

 „Creştem porcii altora”  Valentin Mărginean a renunţat la zootehnie, dar tot nu a scăpat de animale... De cele sălbatice. „Cred că toţi fermierii din centrul ţării se confruntă cu problema mistreţilor, iar mai nou avem şi urşi. E o problemă care sperăm să se rezolve. Când vizităm alte ţări, nici nu se pune în discuţie a fi pagube create de animalele sălbatice. Din păcate, noi creştem porcii altora. Am avut o fermă de 6.000 de porci de îngrăşare. Toţi porcii nu consumau atât porumb câtă pagubă fac mistreţii într-un an”, mărturisea fermierul.

Forumul Marilor Fermieri RALF 2020, un maraton live timp de 7 ore, a avut loc pe 20 noiembrie a.c., la Bucureşti. Revista Ferma a fost partener media principal al evenimentului. Click AICI şi vezi filmul complet al celei de-a 5-a ediţii RALF, cu tema "Fermieri în Linia Întâi".

Ne concentrăm mult pe tehnologia de ultimă generaţie deoarece ne aduce un profit în plus şi facem economie de substanţe, de îngrăşăminte, de timp - VALENTIN MĂRGINEAN, fermier din judeţul Mureş

... citeste si partea a doua ...

57