Stiri 18 decembrie 2020, prima parte

Vremea de Crăciun și de Anul Nou. Prognoză meteo ANM, extinsă până în 2021 Andrei Arvinte 18 decembrie 2020,

ANM a emis prognoza meteo pentru Crăciun și Anul Nou. Meteorologii anunță vreme din ce în ce mai caldă.

Meteorologii de la ANM vin cu o nouă prognoză meteo pentru sărbătorile de iarnă. Iată cum va fi vremea în preajma Crăciunului, dar și ce temperaturi vor fi de Anul Nou.

Săptămâna 21  decembrie – 28 decembrie 2020

Anul acesta, de Crăciun, este puțin probabil să avem parte de zăpadă așa cum probabil ne-am fi dorit cu toții. Meteorologii anunță că în zonele montane vor fi ninsori abundente, mai ales la altitudini mai mari, dar că în restul țării sunt șanse mici. De altfel, ANM anunță precipitații mixte în nordul țării.

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii țări, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane.

Cu excepția regiunilor sudice, unde cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, regimul pluviometric va fi deficitar, mai ales în regiunile vestice și zonele montane aferente.

Săptămâna 28 decembrie 2020 – 04 ianuarie 2021

De Anul Nou, temperaturile sunt de asemenea ridicate în majoritatea zonelor din țară. Se anunță temperaturi de 7 – 8 grade Celsius.

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

1

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această săptămână, la nivelul întregii țări.

Cu ce temperaturi ne confruntăm în prima săptămână din Anul Nou?

Săptămâna 04 ianuarie 2021– 11 ianuarie 2021

Temperaturile medii ale aerului se vor situa ușor peste cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 11 ianuarie 2021 – 18 ianuarie 2021

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă se va situa în jurul celui normal pentru acest interval, la nivelul întregii țări, anunță ANM.

Prognoza Agrometeorologică – Ce lucrări mai trebuie făcute până la Crăciun 18 decembrie 2020

Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în perioada 18-24 decembrie, va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, în majoritatea zonelor de cultură.

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între -2 și 8°C, în timp ce maximele se vor situa între 1 și 10°C, iar minimele vor fi de -5-5°C.

Se întrevăd ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. În zonele joase şi de luncă se va

2

semnala ceață, asociată cu burniţă, iar izolat vor fi condiţii de producere a poleiului.

În stratul de sol 0-100 cm, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toate zonele de cultură.

Conținutul de umiditate din sol se va situa în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată și puternică, local în estul, sud-estul și centrul Dobrogei, izolat sud-vestul Olteniei și al Crișanei.

Potrivit ANM, în condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele de creştere şi dezvoltare la speciile de toamnă vor evolua pe ansamblu normal în cea mai mare parte a ţării. Totodată, în zonele depresionare, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua în continuare mai lent. 

Meteorologii recomandă ca în această perioadă să se efectueze verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie. De asemenea, se recomandă administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la speciile de toamnă semănate în epoca optimă.

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

AGENȚIE DE PLĂȚI, ANUNȚ ASTĂZI: PRIME PENTRU FERMIERI! Agroinfo 18 decembrie 2020

COMUNICAT. Fondurile nerambursabile acordate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul exploatațiilor se ridică la o valoare totală de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri, anunță AFIR într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de fermier și este acordat în cadrul submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea totală pentru această submăsură este de 23,6 milioane de euro.

3

Față de anul 2019, numărul de solicitări și în speță suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare. Până în prezent, au fost deschise două sesiuni de primire a cererilor de finanțare, depunându-se în total 7.809 de cereri de finanțare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finanțare.

În prima sesiune, deschisă în anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primăvară din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finanțare, însumând 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finanțare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro. În cea de a doua sesiune, deschisă în anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finanțare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, până în prezent, 4.647 au fost admise pentru finanțare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamnă din anul 2019 și a culturilor de primăvară din anul 2020.  Riscurile eligibile în cadrul submăsurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Informații suplimentare

Creșterea spectaculoasă a numărului de solicitări și a sumelor angajate se datorează în primul rând măsurilor pe care AFIR le-a implementat în anul 2020 pentru simplificarea procesului de depunere a cererilor de finanțare, de implementare și de obținere a plăților de către beneficiari.

O astfel de măsură este lansarea unei sesiuni anuale pentru contractele de asigurare atât pentru sectorului vegetal, cât și pentru cel zootehnic. În plus, în sesiunea din 2020, sprijinul a fost majorat la 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, pentru toate categoriile de solicitanți, indiferent de dimensiunea economică a exploatației agricole.

O altă măsură a fost eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol. Mai mult, a fost limitat la patru numărul documentelor obligatorii necesare la depunerea Cererii de finanțarea, și anume, contractul de asigurare și anexele la acesta, documentul/ documentele care atestă plata a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare, actul de

4

identitate al persoanei fizice/ reprezentantului legal și documentul privind codul IBAN al solicitantului. De asemenea, a fost acceptată prezentarea inclusiv a documentelor pentru plățile prin POS, pentru justificarea plății a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare.A fost simplificată Cererea de finanțare, în sensul eliminării obligativității de a completa suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă, precum și calculul privind dimensiunea economică a exploatației și a fost eliminată obligativitatea de a prezenta documente ștampilate conform prevederilor Legii nr. 169/2019. Totodată, în 2020, fermierii au avut posibilitatea de a solicita sprijinul și pentru contractele de asigurare încheiate în euro.

La nivelul întregii Agenții, un prim obiectiv spre simplificarea relației cu solicitanții și beneficiarii a fost reducerea birocrației, prin eliminarea obligativității beneficiarilor de a se deplasa la mai multe instituții pentru obținerea documentelor necesare implementării proiectelor cu finanțare europeană.În acest sens, AFIR a încheiat protocoale de colaborare al căror obiect este obținerea accesului la bazele de date ale diverselor instituții, astfel încât, în acest moment, experții AFIR au astfel posibilitatea de a interoga direct bazele de date ale APIA, ANAF, ANCPI etc.

Un alt obiectiv atins a fost simplificarea procesului de depunere a documentelor aferente proiectelor. Astfel, pentru eliminarea obligativității solicitanților și beneficiarilor PNDR de a se deplasa pentru depunerea documentelor la sediile AFIR, la nivelul instituției au fost dezvoltate aplicații pentru depunerea online a documentelor pentru întregul flux procedural. Ca și exemple, putem da depunerea online a Cererilor de finanțare sau depunerea online a cererilor de plată - aplicație pentru depunerea online a documentelor care fac parte din dosarul de plată, începând cu cererea de plată, cu privire la cheltuielile efectuate, copiile facturilor și toate documentele contabile. Documentele justificative relevante solicitate pot fi, de asemenea, încărcate în aplicație.Mai mult, ca și soluții alternative pentru operațiunile care implicau prezența fizică la sediile Agenției, precizăm că, încă din august 2018, pentru beneficiarii PNDR, AFIR a implementat utilizarea semnăturii electronice începând din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată.

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic, s-au aprobat plafoanele Scris de Revista Fermierului Vineri, 18 Decembrie 2020

Guvernul a adoptat ieri, 17 decembrie 2020, Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, privind anul de cerere 2020.

5

Valoarea totală a plafoanelor aprobate este de 114.156.810 euro, echivalentul a 556.229.056,7 lei, anunță Ministerul Agriculturii.

Fondurile se acordă crescătorilor de animale şi sunt repartizate astfel:

1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Numărul estimat de beneficiari vizat de prezentul act normativ este de 18.845, iar sprijinul va fi acordat pentru un efectiv de circa 343.122 capete din care: 261.702 vaci de lapte, 70.942 taurine din rase de carne şi 10.478 bivoliţe.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii pentru anii 2020 şi 2021.

Plăţile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2020.

Subvenții de 100.000 de lei pentru fermieri pe anul de cerere 2020 18 decembrie 2020 La nivelul județului Iași, fermierii care au solicitat de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) banii pentru ameliorarea raselor

6

vor primi subvenții în valoare de aproximativ 100.000 de lei. Aceștia sunt bani acordați pentru activitățile din 2020.

Reprezentanții APIA spun că suma totală autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și are o valoare de 4.800.023,15 lei, pentru un număr de 48 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

De asemenea, fermierii din județul Iași vor primi în această perioadă noi sume, drept subvenții pentru anul de cerere 2020. 

 APIA a autorizat la plată peste 2 milioane de euro pentru beneficiarii din Iași.

Ieșenii care practică agricultura vor lua de la APIA banii pentru acele terenuri agricole pe care le-au exploatat în anul 2020, fiind vorba despre beneficiarii care au avut cererile de plată eligibile, după ce au fost efectuate controalele în teren. Astfel, fermierii vor încasa banii pentru schema SAPS (schema unică de plată pe suprafață), dar și pentru tinerii fermieri adaugă reprezentanții APIA Iași. 

 Până în prezent, în anul 2020, au fost plătite subvenții în valoare de aproape 28 de milioane de euro, fiind vorba de peste 17.000 de beneficiari care exploatează aproximativ 260.000 de hectare. Acești bani reprezintă avansul din subvenții pentru anul de cerere 2020, pentru sectorul vegetal și zootehnic. 

 Mai trebuie precizat că APIA a autorizat la plată 17.866 de beneficiari care vor primi 31.838.676 euro mai menționează reprezentanții instituției ieșene. 

În anul de cerere 2020 s-au înscris la APIA 20.000 de fermieri care exploatează peste 280.000 de hectare de teren agricol, dar care au și ferme zootehnice. Astfel, fermierii care dețin bovine, bivoli sau bivolițe vor încasa ajutorul financiar de la APIA, sumele fiind de câteva sute de euro pe cap de animal.

De exemplu, crescătorii de bovine de lapte vor avea de încasat câte 379 euro pe cap de animal, fiind cea mai mare sumă acordată acestei categorii de beneficiari, de până acum. De asemenea, 185 de euro pe cap de animal vor primi crescătorii de bovine de carne, din Iași, iar subvenția pe cap de bivoli și bivolițe este de 160 de euro pe cap de animal. Sumele sunt aceleași ca și cele încasate în anul 2019 de către beneficiarii eligibili la plată mai spun reprezentanții APIA Iași. 

7

Subvenția pe hectar plătită de astăzi în conturile fermierilor! Ramona Dascălu - 18 decembrie 2020 Pe final de an, o subvenție la hectar a intrat la plată, iar banii ar trebui să le ajungă tuturor beneficiarilor până la finele anului. Este o veste pe care o așteptau de ceva vreme fermierii care au solicitat în acest an ajutorul de minimis pentru cultura usturoiului, o subvenție plătită de la buge tul de stat prin Direcțiile Agricole Județene. Fermierii au banii în conturi! Anunțul a fost făcut de directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani, care a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că astăzi, vineri – 18 decembrie, s-a făcut plata subvenției pe usturoi către toți beneficiarii din județ.

Directorul DAJ Botoșani nu a vrut să ne spună însă câți bani au primit fermierii la hectarul de usturoi. ”Astăzi am făcut plata conform hotărârii de guvern. Fermierii au primit banii în cont. Cât a venit, atâta am plătit, nu am dat nici mai mult nici mai puțin. Fiecare beneficiar a luat cât a solicitat conform hotărârii de guvern și conform directivelor ministerului Agriculturii. Nu am făcut un calcul ca să vă spun exact cât ar veni pentru fiecare. 3000 de euro la hectar, conform hotărârii de guvern și conform articolului care reglementează acest sprijin. A fost o diminuare conform deciziei Ministerului Agriculturii. Deci, hotărârea de guvern prevede o alocare de 3.000 de euro pe hectar, dar în funcție de bugetul alocat și în funcție de solicitări. Și da, a fost o diminuare, conform actului normativ care reglementează această diminuare”, a declarat Cristian Delibaș, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani.

În județul Botoșani, 109 fermieri au fost declarați eligibili pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi. Suma totală acordată acestora se ridică la 681.643 lei.

Sunt însă și județe unde subvenția pe usturoi va intra în conturile fermierilor săptămâna viitoare. ”Încă nu am făcut plata. Am primit bugetul, banii au fost virați, pe 15 decembrie am primit mesaj de la Minister, ordinele de plată au fost duse la trezorerie, dar în schimb abia astăzi am primit deschiderea de credite și de aceea nu am putut sa facem plata. Deci, săptămâna viitoare toți beneficiarii vor avea banii în cont”, a spus Gabriela Andronie, șefa Direcției pentru Agricultură Județeană Olt pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Aceasta ne-a declarat și faptul că în acest an subvenția a fost diminuată la jumătate față de anul trecut. ”Cuantumul la hectar în acest an este de puțin peste 1.500 de euro, la jumătate față de anul trecut”.

8

În județul Olt, un număr de 176 fermieri vor primi ajutorul de minimis pentru usturoi.

FERMIER, 70 HA, 30 DE VACI: IATĂ DE CE AȘTEPTĂM CU SUFLETUL LA GURĂ SUBVENȚIILE APIA!Agroinfo 18 decembrie 2020

VOCEA DISPERATĂ A FERMIERULUI. Sufocați de datorii, cu pământurile arse de secetă, cu producțiile agricole vândute pe bani mărunți, fermierii români așteaptă cu sufletul la gură să ia un ban de la APIA să-și poată plăti măcar o parte din datorii, să nu le mai bată creditorii la ușă. Între un comunicat și altul al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în care apar mereu autorizări la plată, dar nu scrie niciodată sume transferate, fermierii își pierd bruma de răbdare.

Un fermier care lucrează 70 de hectare de teren agricol și crește 30 de vaci de lapte a trimis la redacția AGROINFO o scrisoare în care și-a făcut calculul dureros al pierderilor. Ca să vadă toată lumea de ce fermierii, crescătorii de animale speră în subvenții ca-ntr-o gură de aer.

Nu avem nici un ban primit până în momentul de față. Sunt un fermier activ cu toate dările la stat plătite, lucrez 70 ha teren, am 30 bovine de lapte. Aș vrea să vă aduc la cunoștință pentru cei ce cred că fermierii iau subvențiile ca să-și facă sărbătorile de iarnă aș vrea să vă prezint cheltuielile pentru această suprafață:

70 ha x 2500 lei înființarea culturilor cu totul până la treierat;

400 lei/ha treieratul;

arenda pe teren la proprietar 600 lei/ha;

dările la stat undeva la 100 lei/ha;

tractor+utilaje în rate 60.000 lei/an;

Anul acesta am recoltat o medie de 2500 kg/ha porumb boabe x 30 ha x 0.72 lei/ kg, floarea soarelui 1500 kg/ha x 1,42 lei/kg.

Vă las pe dumneavoastră să faceți calculul ca să vedeți de ce așteptăm cu sufletul la gură subvențiile. Restul de 10 ha sunt cu lucernă pentru vaci și alea afectate de secetă, ne-a scris supărat fermierul.

9

COMISIA EUROPEANĂ OBLIGĂ APIA SĂ ACHITE ACESTE SUBVENȚII PÂNĂ LA 31 DECEMBRIE 2020!Agroinfo 18 decembrie 2020 SUBVENȚII CU TERMEN DE ACHITARE 31 DECEMBRIE 2020. Comisia Europeană a stabilit termenul limită de 31 decembrie 2020 pentru achitarea de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a unei liste de ajutoare pentru fermierii și crescătorii români de animale.

LISTA SUBVENȚIILOR CARE TREBUIE ACHITATE FERMIERILOR ROMÂNI PÂNĂ LA 31 DECEMBRIE 2020!

ZOOTEHNIE

Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine care dețin minimum 91 de capete femele adulte bovine înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data de 1 iulie 2020. Cuantumul ajutorului de stat acordat crescătorilor care dețin minimum 91 de capete femele adulte bovine a fost inițial de 100 euro/cap femelă bovină adultă. Odată cu împărțirea plafonului alocat de la bugetul de stat pentru plata acestui ajutor, cuantumul pe cap de bovină a fost ajustat. Astfel, a rezultat mai puțin de 100 de euro/cap de animal. Cuantumul ajutorului, comunicat pentru AGROINFO de către APIA, este de 327,05 lei/cap de animal. Crescătorii de bovine primesc un procent de 67,56% din cei 100 de euro.

Ajutorul de stat de 100 de euro/UVM pentru crescătorii de porci. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe).

Ajutorul de stat de 100 de euro/UVM pentru crescătorii de păsări. Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA, pentru acest ajutor s-au depus:

Sectorul bovine: 544 de cereri, valoarea totală a acestei scheme este de 35.700.000 lei.

 Sectorul avicol: 315 cereri, valoarea totală a acestei scheme este de 109.800.000 lei.

 Sectorul suin: 299 de cereri, valoarea totală a acestei scheme este de 119.560.000 lei.

10

VEGETAL

Ajutorul de stat de 500 de euro/ha pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. De această subvenție beneficiază producătorii vitivinicoli care desfășoară activități pentru producerea strugurilor pentru vin, respectiv persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale. Ajutorul de stat se acordă sub formă de subvenție directă beneficiarilor, respectiv o subvenție egală cu echivalentul în lei a 500 euro/ha, dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Până la 14 decembrie 2020, termenul limită, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 913 de cereri cu o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 ha.

Precizăm că APIA ne-a comunicat că a început deja plata acestor ajutoare. Ca de obicei, APIA comunică autorizările la plată, iar de la autorizarea la plată până la ajungerea banilor în conturile fermierilor este nevoie de circa 3-5 zile, în cel mai bun caz.

 Fără amenajamente pastorale, subvenția APIA pentru pășune ar putea să dispară din 2021 decembrie 18, 2020 agrimanet

Articolul de lege care prevedea amânarea termenului pentru obligativitatea amenajamentelor pastorale a fost declarat neconstituțional. Termenului de realizarea a amenajamentelor

11

pastorale era prelungit până la data de 1 ianuarie 2022. Ultimul termen pentru realizarea amenajamentelor pastorale este 1 ianuarie 2021.

Ca urmare, subvenția pentru pășune ar putea să fie tăiată din 2021 de pe lista de plăți a APIA.

In Ordonanța de urgență nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, la articolul 10 se prevede că ”în vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de pajiști (pășune), persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației. Începând cu anul 2022 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral”.

Articolul privind amenajamentele pastorale era cuprins în Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare. Proiectul de legea a fost aprobat de Camera Deputaţilor pe 10 noiembrie.

Legea a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României; legea a fost contestată de Guvernul Orban la Curtea Constituțională. Astfel, legea se întoarce în Parlament.

Momentan nu este clar dacă primăriile/fermierii care dețin în proprietate pășuni mai pot cere subvenții în Campania 2021 fără să dețină și amenajamentele pastorale ale suprafețelor respective.

Peste 680.000 de lei ajutor de minimis pentru producătorii de usturoi decembrie 18, 2020 agrimanet

Botoşani: Peste 680.000 de lei acordaţi sub formă de ajutor de minimis pentru producătorii de usturoi

Peste 680.000 de lei au fost plătiţi de Ministerul Agriculturii pentru cultivatorii din Botoşani care s-au înscris în programul care stimulează

12

producţia de usturoi, a declarat, vineri, şeful Direcţiei pentru Agricultură, Cristian Delibaş.

Potrivit sursei citate, în Registrul unic al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Botoşani sunt înscrişi 109 de beneficiari eligibili ai programului „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”.

„Astăzi, (vineri n.r.) toţi producători eligibili înscrişi în Programul ‘Usturoi 2020’, care au valorificat producţia pentru suprafaţa cultivată, au primit ajutorul de minimis conform HG 202/2020”, a afirmat Delibaş.

Suma totală acordată producătorilor de usturoi se ridică la 681.643 lei.

Decizie CCR. Subvenția APIA pentru pășune – blocată la plată! Roxana Dobre - 18 decembrie 2020

Subvenția pentru pășune, primită de crescătorii de animale, ar putea să fie tăiată din 2021 de pe lista de plăți a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) după ce articolul de lege care prevedea amânarea termenului pentru obligativitatea amenajamentelor pastorale a fost declarat neconstituțional.

O referire la amânarea termenului pentru aplicarea amenajamentelor pastorale s-a făcut în Ordonanța de urgență nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, document care prvedea la articolul 10 că ”în vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de pajiști, persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației. Începând cu anul 2022 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral”.

Această lege a fost declarată neconstituțională, miercuri 16 decembrie, de către Curtea Constituțională a României. Articolul privind amenajamentele pastorale era ”prins” în Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, document care avea și un amendament admis în forma votată a actului normativ care prevedea că pieţele în spaţii închise, târgurile, bâlciurile, pieţele mixte şi volante şi talciocurile să rămână deschise în perioada stării de alertă, cu respectarea măsurilor de protecţie

13

sanitară. Proiectul de legea a fost aprobat de Camera Deputaţilor pe 10 noiembrie.

Astfel, în prezent nu este clar dacă Primăriile sau fermierii care dețin în proprietate pășuni mai pot cere subvenții în Campania 2021 fără să dețină și amenajamentele pastorale ale suprafețelor respective.

Amenajamentele pastorale reprezintă o schiță completa referitoare la îngrijirea pajiștilor permanente prin intermediul cărora fermierii obțin subvenții. Producătorii agricoli încheie contracte de închiriere a pajiștilor permanente în baza cărora pot solicita subvenții, iar la rândul lor, trebuie să îngrijească aceste pajiști.

Începând cu anul 2018, consiliile locale aveau obligația de a include amenajamentul pastoral în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor permanente. Deci vorbim de a patra prelungire a termenului la care acestea erau obligatorii.

AFIR si FINANTARI

Dezastru! România nu a luat nici jumătate din banii europeni aferenți perioadei 2014-2020. 18 dec, 2020 | ECONOMICA.net

O statistică prezentată de un europarlamentar USR-PLUS arată că, la acest moment, gradul de absorbție al fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014-2020 nu depășește 50%. Statistica, datată 30 noiembrie și prezentată de europarlamentarul USR Vlad Botoș, arată că România a primit efectiv până la finalul lunii trecute 14,86 miliarde de euro, din cele 31,32 miliarde de euro pe care le poate accesa în această perioadă. Din suma primită, plăți nete pentru prefinanțări au fost în sumă de 2,34 miliarde, iar plăți intermediare nete au fost în cuantum de 12,52 miliarde de euro. Cu un asemenea volum al sumelor atrase, România se poate lăuda cu un grad al absorbției de 47% Nu este, așa cum am putea crede, cel mai mic din UE, procente mai mici decât la noi fiind înregistrate în alte cinci state europene, așa cum puteți vedea în tabelul de mai jos. Iată ce a scris europarlamentarul român pe această temă pe pagina sa de Facebook: “Am parcurs cu mare curiozitate tabelul cu toate statele membre și am constatat că nici în această lună nu am depășit media Uniunii Europene de 52%. În fruntea clasamentului se află Finlanda cu 78% absorbție a fondurilor europene, iar România se află undeva în partea de jos a clasamentului.În condițiile economice actuale îmi este teamă că beneficiarii care au semnat contracte de finanțare cu fonduri europene nu vor mai putea susține partea proprie de cofinanțare ducând astfel la rezilierea acestor contracte. Agențiile și autoritățile de management trebuie să monitorizeze cu mare atenție acești

14

beneficiari și să îi ajute în găsirea unor soluții pentru ca toate contractele să fie duse la bun sfârșit. De asemenea autoritățile publice ar trebuie să realizeze un plan de susținere a beneficiarilor care pot pierde finanțarea europeană din cauza dificultăților economice provocate de pandemie. Multe dintre afacerile finanțate deja cu fonduri europene, care sunt în perioada de monitorizare, suferă, fiindu-le afectați indicatorii previzionați. De aceea instituțiile care vor efectua controalele ex-post, naționale sau europene, vor trebui să țină cont de acest aspect deosebit de important astfel încât să nu se ajungă la recuperarea unor fonduri din pricina situației economice dificile”.

AFIR anunta plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro Agroromania.ro 18 Dec. 2020

AFIR anunta ca se acorda plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro prin PNDR pentru peste 2574 de fermieri.Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de fermier si este acordat in

15

cadrul submasurii 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor", din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020 (PNDR 2020). Alocarea totala pentru aceasta submasura este de 23,6 milioane de euro, informeaza un comunicat al AFIR.

Fata de anul 2019, numarul de solicitari si in speta suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.

Pana in prezent, au fost deschise doua sesiuni de primire a cererilor de finantare, depunandu-se in total 7.809 de cereri de finantare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finantare.

In prima sesiune, deschisa in anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primavara din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finantare, insumand 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finantare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro.

In cea de a doua sesiune, deschisa in anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finantare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, pana in prezent, 4.647 au fost admise pentru finantare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamna din anul 2019 si a culturilor de primavara din 2020.

Riscurile eligibile in cadrul submasurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit AFIR, cresterea spectaculoasa a numarului de solicitari si a sumelor angajate se datoreaza in primul rand masurilor implementate in anul 2020

16

pentru simplificarea procesului de depunere a cererilor de finantare, de implementare si de obtinere a platilor de catre beneficiari.

ALTELE

Ministrul Oros, despre strategiile „green” propuse de UE, in ceea ce priveste agricultura. Cum vor fi fermierii si consumatorii afectati de acestea decembrie 18, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca toate ambitiile UE in ceea ce priveste politica „Green Deal” sunt cat se poate de necesare, intrucat o agricultura durabila si responsabila este esentiala. Cu toate acestea exigente foarte mari ar putea duce la cresterea preturilor pentru consumatori, este de parere seful MADR.

„Toate aceste ambitii ale Uniunii Europene legate de Green Deal sunt necesare, sunt foarte bune, suntem datori sa facem o agricultura durabila si responsabila pentru ca folosim resurse importante, cum ar fi apa sau solul, pe care le-am mostenit de la generatiile dinaintea noastra si trebuie sa le lasam si celor care vin dupa noi. Dar, pericolul mare este cel pe care l-am spus de mai multe ori la intalnirile cu omologii mei din celelalte tari europene, pericolul mare este ca daca noi ne impunem niste exigente foarte mari vor creste preturile pentru consumatori.

Va scadea si venitul fermierilor, dar acest lucru am putea sa-l controlam, pentru ca este normal sa platim mai mult pentru o hrana mai curata, mai sanatoasa. Pericolul mare este invazia produselor din tari terte care nu respecta exigentele pe care noi la nivel european le impunem si daca acest lucru se va intampla si nu va putea fi controlat, atunci o parte dintre cumparatorii europeni vor prefera sa cumpere produse mai ieftine care sigur nu respecta exigentele UE, dar va contribui si la falimentarea fermierilor europeni. Aceasta este marea provocare”, a declarat Adrian Oros.

Totusi, Oros a apreciat ca strategia UE prin care sa se reduca utilizarea de substante si ingrasaminte chimice cu 50% nu i-ar afecta pe fermierii romani,

17

intrucat tara noastra utilizeaza numai 660 de grame la hectar, mult sub media europeana de 2.200 grame/hectar.

„Daca ne referim la reducerea substantelor, a nutrientilor si a ingrasamintelor si acolo, in aceasta strategie am vazut niste procente foarte mari 50% la pesticide si peste 20% la nutrienti, noi ca tara suntem de acord daca aceste procente se refera la media europeana si nu la ceea ce se intampla in fiecare tara acum. Doar daca ne referim la substante, media europeana la pesticide este 2.200 grame pe hectar, iar in Romania de 660 de grame pe hectar. Ori pe noi nu ne-ar deranja ca reducerea aceasta cu 50% sa se refere la media europeana. Fermierii nostri si nici agricultura romaneasca nu ar fi afectata”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El a precizat ca anii urmatori sunt decisivi pentru sectorul agricol intrucat se pun bazele noului Plan National Strategic (PNS), care va trebui sa beneficieze de o finantare consistenta si sa raspunda cerintelor fermierilor si tuturor actorilor din sector.

„O parte din aceste cerinte si strategii ale Uniunii Europene oarecum se pliaza pe specificul Romaniei si ne avantajeaza pe ceea ce noi ne dorim. Noi avem creionate in urma analizei SWOT pe care am facut-o, in urma analizei nevoilor, in urma dezbaterilor pe care le-am facut la minister in toata aceasta perioada si in teren, in fiecare judet din tara, atat cu fermierii mari cat si cu cei mici, atat cu legumicultorii cat si cu cei din zootehnie sau din cultura mare, avem creionate cateva nevoi si prioritati pe care o sa le cuprindem in PNS”, a adaugat ministrul.

Productivitatea muncii în agricultura din România a scăzut cu mai mult de 47% în 2020 Ramona Cornea 18.12.2020,

„Scăderea vine pe fondul pandemiei COVID-19, în plus faţă de condiţiile meteorologice care afectează în mod normal producţia agricolă“, notează Eurostat.

Productivitatea muncii în sectorul de agricultură din România a scăzut cu mai mult de 47% în 2020 comparativ cu cea înregistrată în 2019, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

18

Scăderea înregistrată de România în productivitatea muncii din agricultură este cea mai mare dintre cele înregistrate de statele membre ale Uniunii Europene.

Agricultura, serviciile şi construcţiile, cele mai mari creşteri ale creditării în octombrie 2020 Mircea Nica 17.12.2020,

Agricultura, serviciile şi construcţiile sunt sectoarele economice care au înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere ale creditării la final de octombrie 2020, faţă de de octombrie 2019, conform datelor BNR.

Finanţarea agriculturii conduce topul creşterilor, cu cel mai mare avans al creditării, de 12%, faţă de nivelul de la finalul lunii octombrie 2019, până la un sold al finanţărilor acordate şi asumate de bănci de 20,9 mld. lei. Cu toate că acest sector a înregistrat cel mai mare ritm de creştere a creditării, ponderea finanţărilor agricole din totalul creditelor este modestă, de doar 4,6%.

Serviciile sunt următorul sector cu un ritm de creştere a finanţărilor mare, apropiat de cel înregistrat de agricultură. Astfel, la finalul lunii octombrie 2020, sectorul de servicii a ajuns la un sold al creditării de 112,3 mld. lei, în creştere cu 9,9% faţă de octombrie 2019. Comparativ cu agricultura, ponderea serviciilor în totalul finanţărilor acordate de bănci este mult mai mare, de 24,8%, ceea ce reprezintă un sfert din soldul total al creditării după zece luni din 2020.

Al treilea cel mai dinamic sector economic, construcţiile, aveau la final de octombrie 2020 un sold al finanţărilor de 31,3 mld. lei, cu 6,5% mai mult faţă de aceeaşi lună din 2019. Ponderea finanţărilor acestui sector din totalul creditelor este de 6,9%.

E vremea cercetării agricole Mihaela Prevenda Vineri, 18 Decembrie 2020 18:57

19

L-am întâlnit pe fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, în prezent președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, când am poposit în Bărăgan, în județul Ialomița, la „Ziua Porumbului” de la Orezu. Am trecut, puțin, cu dumnealui prin câteva din problemele acestui an, dar am abordat și viitorul agriculturii

europene.  

„Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.”

Reporter: 2020 este un an trist pentru agricultură, iar cea mai mare problemă o reprezintă seceta.

Valeriu Tabără: O mare parte din ţară e afectată grav de secetă, care s-a manifestat în zone fundamentale pentru a defini producţia agricolă a României într-un an. Ne găsim într-un moment în care trebuie să ne punem nu numai nişte întrebări, ci să şi răspundem la ele. E vorba numai de seceta pedologică sau este vorba şi de seceta atmosferică, cu arşiţă, cu alte fenomene care vin şi care sunt specifice României? Pentru că noi aparţinem unui climat temperat-continental, cu un comportament total diferit faţă de restul continentului european. Când sunt fenomene din acestea extreme cum se manifestă acum, răul poate apărea din altă parte, nu neapărat din pedologie, din apa din sol. Şi anume este vorba de acest fenomen al arşiţei atmosferice, care, de pildă, la porumb omoară polenul, când pleacă de pe anteră până pe stigmat. Fenomenul este întâlnit de mulţi ani şi în Ucraina, degeaba irigau, mai ales prin brazde. Nu cumva trebuie să mergem pe sistemul pe care l-a aşezat foarte bine domnul Lucian Buzdugan în Insula Mare a Brăilei? Şi alţi câţiva fermieri. Adică, nu e neapărat numai o aspersiune de un anumit tip de ploaie pe care trebuie să-l fac şi, sigur, combinat aici şi cu alte măsuri. Nu ne salvează dacă acum am irigat şi am 60 de grade Celsius la sol. Deci problema este una mai complexă decât la prima vedere.

Din păcate, cercetarea, indiferent ce se spune, e lăsată undeva la margine. Şi eu am spus şi am curajul s-o spun că inclusiv acest mare program, Green Deal, ca idee nu este unul rău, dar dacă nu va avea la bază nişte studii foarte serioase, dacă Uniunea Europeană nu gândeşte cu o bază ştiinţifică măsurile

20

pe care le ia, riscă să ajungă o mare importatoare de produse agroalimentare. Dar acest import nu va afecta Franţa, Germania sau Olanda, ci ne va afecta pe noi, şi iată că noi, contrar acestor recorduri pe care le-am făcut anii trecuţi, soldul balanţei noastre comerciale pe produse agroalimentare a crescut. Mai mult, pe mine mă surprinde, şi o spun iar, şi o spun ca un bilanţ pentru miniştri: comerţul este una şi a doua – valoarea foarte mică a producţiei alimentare româneşti. Şi iau comparativ, m-aţi auzit de mai multe ori, cu Italia. Şi iau la nivelul anului 2016. Noi realizăm 15 miliarde, când am putea realiza 40-50, Italia realiza, în 2016, cu 44% din potenţialul României, 55 de miliarde. Asta înseamnă că trebuie să regândim sistemele de agricultură, de piaţă.

„Atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. De ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb?”

Reporter: Ce sistem să regândim şi cum să regândim sistemul de agricultură în România? Comisia Europeană a anunțat că amână cu un an implementarea noilor strategii – Pactul Ecologic European și De la fermă la consumator –, tocmai pentru a avea timp să facă studiile necesare şi să elaboreze legislaţia necesară implementării strategiilor.

Valeriu Tabără: Recent, am vizitat câteva ferme inclusiv de tip ecologic și am găsit tineri fermieri extrem de îngrijoraţi. Sistemul Green Deal şi o strategie până în 2050, aşa cum o propune doamna Ursula von der Leyen, nu sunt rele. Iar prin Uniunea Europeană o singură ţară are strategia 2050, este vorba de Marea Britanie, care are şi un program – Marea provocare, condus de Academia Regală Britanică, cu diverse puncte pe glob, cu ce înseamnă cele mai noi metode de cercetare pentru a contracara aceste măsuri pe care le avem. Faptul că s-a amânat cu un an nu rezolvă problema. Eu cred că noi trebuie să fundamentăm nişte strategii, inclusiv pe ce înseamnă readucerea în actualitate a biotehnologiilor, pentru că uitaţi-vă la câmpurile cu hibrizi de porumb de azi: nu iau o firmă anume, pentru că indiferent de firmă, atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. Şi eu am dat în ultimul timp un exemplu: de ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb? Pentru că arşiţa aceasta atmosferică, chiar dacă am în pământ apă, sufocă frunza, închide stomatele, ea nu mai comunică cu atmosfera, nu mai poate lua oxigenul din atmosferă. Este una dintre cele mai

21

grave probleme, este extrem de important. A doua: eu trebuie să-mi perfecţionez tehnologia. Cum voi putea reacţiona la măsurile de mediu, dacă eu nu pot să fac agricultură fără pesticide? Eu nu pot decât să-mi creez organisme din nou şi sisteme tehnologice care să mă scoată din această dilemă. Altfel, vorbesc degeaba, aruncând în mediu ceva ce nu se va putea niciodată rezolva. Şi mă bazez pe ce am văzut „afară”. În 1995, am fost în Statele Unite și am văzut unul dintre cele mai mari institute de cercetare. De atunci se preconizau, se vedeau nişte lucruri de viitor create, pentru că unii gândesc în viitor, nu gândesc numai de azi pe mâine.

Mai vreau să adaug ceva: mie nu-mi spune nimic o strategie 2021-2027 la care noi lucrăm, Academia, suntem în grupurile de lucru şi mă bucur. România trebuie să aibă o strategie clară, cu obiective, 2030, 2040, 2050, şi în funcţie de aceste obiective să-mi fixez în complementaritate măsurile naţionale cu cele europene. Dacă nu mergem aşa, mergem cu banii, cheltuim – foarte bine, dotare tehnică, dar tehnologiile? Cum e posibil să văd brazdă – iertaţi-mă c-o spun – lăsată crudă acum? Nu-i Tabără cel care o spune, a spus-o Ionescu-Şişeşti în 1927-1928. Acum există tehnica agricolă, dar pentru tehnica aceasta agricolă trebuie să fac tehnologii, nu poveşti. Deci e o problemă. Din punctul meu de vedere, cercetarea a fost lăsată deoparte. Îmi doresc să ni se dea probleme, să se dea de lucru cercetării.

Reporter: Producând mai puţin, Uniunea Europeană va deveni dependentă de importul de produse alimentare. Oricum, azi se importă carne, se importă porumb, soia 90%...

Valeriu Tabără: Este cea mai gravă perspectivă. O spun de foarte mult timp, inclusiv când eram prezent în Consiliul de miniştri. Este incredibil cât de mult se importă. Soia pe care noi o producem şi în primul rând este afectată ţara mea, ţara noastră, pentru că suntem singura ţară care ar putea produce la nivel comercial şi competitiv soia, dar să fim lăsaţi să facem tehnologie. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, însă Austria a ajuns să fie mai mare producătoare de soia şi să dicteze politica de soia în România! La porumb avem atacuri masive de boli și dăunători, este o sensibilitate colosală, inclusiv de tip comercial. Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.

Academia de Științe Agricole și Silvice, de câţiva ani încoace, a făcut niște studii, cum a făcut şi anul acesta, privind comportamentul soiurilor autohtone comparativ cu cele străine.

Reporter: Şi concluzia?

22

Valeriu Tabără: E clar în favoarea soiurilor româneşti.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Catastrofă liberală: Noul ministru al Agriculturii, de la UDMR? Vlad Macovei - 18 decembrie 2020

Ultimele negocieri pentru împărțirea fotoliilor de miniștri în viitorul Guvern arată, conform surselor mele care au participat astăzi la discuții, că PNL ia în calcul să cedeze postul de la Agricultură către UDMR sau USR-PLUS.

Dacă liberalii vor renunța, cele mai mari șanse le are UDMR, conform acelorași surse. Nu am nimic cu UDMR, Tanczos Barna ar fi un ministru foarte bun, un model apropiat de un tehnocrat eficient, la fel cum este și Adrian Pintea, actualul director APIA. Dar aici vorbim despre eșecul catastrofal al celor de PNL, care sacrifică Agricultura pentru alte posturi de ministru, mult mai puțin importante pentru această țară.

23

Dacă PNL cedează agricultura, are mari șanse să se bată pentru 10% în 2024. Cu un pic de ajutor, poate ajunge chiar partid neparlamentar. Cine v-a zis că așa scăpați de cartoful fierbinte numit “fermieri”, v-a spus prost! Se va întoarce împotriva voastră înzecit această lașitate!

Vă meritați soarta, “liberalilor”! V-ați bătut joc anul acesta de încrederea pe care v-au arătat-o cei din sectorul agroalimentar! Oros, Dumitru, Scarlat……(completați voi ce mesaj aveți pentru cei care au condus ministerul în 2020)!

Cine este Adrian Pintea, profesionistul care ar putea fi noul ministru al Agriculturii din partea PNL Roxana Dobre - 18 decembrie 2020

Noul ministru al Agriculturii ar putea fi Adrian Pintea, actualul director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Pintea se află pe lista scurtă a PNL pentru portofoliul de la Agricultură, iar marele lui avantaj este că are susținerea fermierilor după ce actuala conducere a MADR a dezamăgit producătorii agricoli prin promisiuni neîndeplinite, lipsa unui dialog transparent și blocaje legislative.

Numele actualului director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost în ultimele zile pe buzelele tuturor fermierilor fiind unul dintre cei nominalizați pentru funcția de ministru al Agriculturii. De profesie inginer zootehnist, Adrian Pintea, conduce de patru ani agenția de plăți care aprobă și plătește sumele pentru ajutoarele de stat, schemele de minimis și subvențiile fermierilor. Iar cum prioritatea zero la Ministerul Agriculturii în acest moment trebuie să fie elaborarea Planului Național Strategic, Pintea este specialistul care are competența de a coordona acest proiect major de care depinde finanțarea agriculturii românești până în 2027.

Fire neconflictuală, a rezolvat problemele cu banii fermierilorFață de celelalte nume de pe lista pentru Ministerul Agriculturii, Adrian Pintea a câștigat încrederea fermierilor prin profesionalism, iar firea sa neconflictuală este un câștig pentru PNL care a reușit să aibă ”liniște” în ceea ce privește plata subvențiilor și rezolvarea problemelor ce țin de banii fermierilor.În plus, Pintea este recunoscut ca un om de echipă, având în coordonare o

24

agenție de plăți care însumează aproape 5.000 de angajați, distribuiți pe 3 nivele organizaționale, central, județean și local.

A lucrat în privat, în ferme și procesare

Directorul general al APIA lucrează în domeniul agriculturii încă de la terminarea studiilor și a parcurs toate etapele, atât în mediul privat, cât și în administrația publică, astfel încât cunoaște foarte bine problemele cu care se confruntă fermierii și agricultura din România.

Adrian Pintea s-a născut la 22 ianuarie 1974 în localitatea Gherla, județul Cluj. A absolvit Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, Facultatea de zootehnie, în 1999. A urmat cursurile de studii aprofundate (master) în Tehnologia de îngrășare a tineretului taurin, în cadrul USAMV Cluj, în perioada 1999 – 2000.

Din anul 2013 este Doctor în Agronomie cu tema Management şi marketing în agricultură, tot în cadrul USAMV Cluj. În perioada 2002 – 2006 a fost inginer coordonator al activității şi apoi director de fermă zootehnică în județul Vâlcea. În perioada 2006 – 2016 a fost angajat în cadrul Agenției de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură centrul Județean Vâlcea, unde a deținut pe rând funcțiile de consilier superior autorizări cereri de plată, Șef Birou inspecții, Director executiv al centrului județean.

25

În iulie 2016 a fost numit Director General Adjunct în cadrul APIA – Aparat Central, iar din data de 22 septembrie 2016 deține funcția de Director General.

Pintea deține cel mai lung și stabil mandat de director general APIA

Încă de la preluarea funcției de Director General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, unul dintre principalele obiective de pe agenda managerială a lui Adrian Pintea a fost îmbunătățirea fluxurilor procedurale și operaționale ale agenției, pentru a crește gradul de predictibilitate a rezultatelor și eficientizare a procesului de absorbție a fondurilor europene și naționale gestionate de APIA.

O altă prioritate a fost consolidarea an de an a sistemului informatic APIA, unul dintre cele mai complexe din Uniunea Europeană, având în vedere numărul mare de forme de sprijin implementate (peste 100), numărul mare de fermieri gestionați (în medie 900.000) și particularitățile exploatațiilor agricole din România (grad ridicat de fărâmițarea a terenurilor agricole solicitate la plată).

De subliniat că în acest an, prin resurse proprii, APIA sub conducerea lui Adrian Pintea a dezvoltat modulele necesare ca fermierii să poată depune cererile online.

Dialog permanent cu Bruxelles-ul

O altă dimensiune foarte importantă a activității APIA pe care, în calitate de director general Adrian Pintea a monitorizat-o și pentru care a impus un mod de lucru extrem de riguros și responsabil, vizează interacțiunea cu partenerii europeni – Comisia Europeană și Curtea Europeană de Conturi – instituțiile europene de control, dar și cu Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, în calitate de Organism de Certificare, care derulează misiuniLE de audit în vederea verificării gestionări fondurilor europene alocate României.

În perioada 15-17 mai 2019, Adrian Pinea a condus lucrările celei de-a 45-a Conferințe a directorilor agențiilor de plăți din Uniunea Europeană, eveniment pe care l-a organizat în parteneriat cu Comisia Europeană în contextul deținerii de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și la care au participat 127 de delegați din 27 de state membre, 4 țări candidate, precum și reprezentanți ai unor instituții europene de prestigiu, respectiv ai Curții de Conturi Europene (ECA) și ai Comisiei Europene (CE).

26

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Nume noi la PNL pentru funcția de ministru al agriculturii: Emil Dumitru sau Adrian Pintea/ Lista propunerilor de miniștri, variantă de lucru • 18 Decembrie 2020 • Nicolae Bian

Nume noi la PNL pentru funcția de ministru al Agriculturii: Emil Dumitru, în prezent secretar de stat, și Adrian Pintea. Ministerul este condus în prezent de Adrian Oros. Potrivit surselor G4Media.ro, o variantă de lucru a miniștrilor propuși de PSD ar arăta astfel:

Apărăre – Nicolae CiucăExterne – Bogdan AurescuFinanțe – Bogdan Huțucă/ Sebastian Burduja/ Lucian HeiusInterne – Rares Bogdan / Laurențiu LeoreanuEducație – Raluca Turcan / Sorin CîmpeanuEnergie – Virgil PopescuAgricultură – Emil Dumitru / Adrian PinteaCultură – Bogdan Gheorghiu (nu e sigur)Muncă – Violeta Alexandru

27

Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu, actualii miniștri de la Apărare Națională și Afaceri Externe, sunt favoriți să își păstreze mandatele și în guvernul Cîțu, au declarat pentru G4Media.ro surse politice.

Liderii PNL – USR PLUS – UDMR au anunțat vineri seară, în jurul orei 19.00, că au ajuns la un acord total privind funcționarea viitoarei coaliții de guvernare. Astfel, Florin Cîțu va fi candidat de premier, PNL va lua șefia Camerei Deputaților și USR PLUS – șefia Senatului. Guvernul va avea doi vicepremieri și 18 portofolii, distribuite astfel: 9 ministere la PNL, 6 USR PLUS și 3 UDMR.

Sectorul agroalimentar românesc din perspectiva schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021 Revista Fermierului

Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va deveni țară terță în raport cu Uniunea Europeană, fapt ce va genera o serie de modificări referitoare la introducerea controalelor fitosanitare și a formalităților vamale în cadrul relațiilor comerciale cu produse agroalimentare și piscicole.

Pe 17 decembrie 2020 a avut loc seminarul online cu tema „Sectorul agroalimentar românesc din perspectiva schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021”, organizat de Ministerul Agriculturii, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Direcția Generală a Vămilor și Camera de Comerț și Industrie a României.

Secretarul de stat din MADR, Gheorghe Ștefan a deschis seminarul și a subliniat: „Ministerul Agriculturii este direct interesat în dinamizarea fluxurilor comerciale, ținând cont de viitoarea concurență pe piața britanică, în special pentru produsele agroalimentare care au ponderea cea mai însemnată în cadrul exporturilor românești către Marea Britanie, cum ar fi:

28

carne de pasăre, vinuri, cereale, preparate și conserve din legume și carne, produse de brutărie și patiserie etc”. Oficialul MADR a reamintit că, pe perioada negocierilor dintre UE și Regatul Unit, Ministerul Agriculturii a desfășurat un proces amplu de consultare publică cu principalele asociații, organizații și federații din agricultură, industria alimentară și pescuit pentru definitivarea poziției sectoriale având în vedere impactul și importanța relațiilor comerciale pe relația cu Marea Britanie.

Petre Daea: Sunt internat de trei zile la Matei Balş. Sunt confirmat COVID Valentin Mirică | 18.12.2020

Fostul ministrul al Agriculturii în guvernarea PSD Petre Daea a declarat, pentru News.ro, că este internat de trei zile la Spitalul Matei Balş, fiind confirmat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus. El a adăugat că se simte bine. Sunt internat de trei zile. Mă simt bine. Sunt confirmat COVID. În urma unor analize repetate, sunt internat la Matei Balş”, a afirmat Petre Daea vineri, pentru News.ro.

Chestionat dacă i-au transmis medicii când va fi externat, social-democratul a răspuns: „Nu eu decid şi nu am o perspectivă acum”.

 Secţiune despre retragerea Regatului Unit din UE, lansată pe pagina de internet a Guvernului Valentin Mirică | Actualizat: 18.12.2020

Guvernul a lansat, pe pagina sa de internet, secţiunea "Despre retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană", care oferă informaţii utile referitoare la schimbările care vor avea loc în relaţia cu Regatul Unit.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Executivului, cei care accesează butonul Brexit vor fi direcţionaţi automat către pagina http://brexit.gov.ro, care se adresează cetăţenilor români, inclusiv operatorilor economici interesaţi să obţină informaţii cu privire la procesul retragerii Regatului Unit din UE (Brexit) şi la efectele acestuia asupra României.

29

"Pagina oferă informaţii şi link-uri utile referitoare la schimbările care vor avea loc în relaţia cu Regatul Unit în următoarele domenii: reglementări vamale, taxe, certificate; transport, autorizaţii; mediu de afaceri; mobilitate şi cetăţeni; justiţie şi afaceri interne. De asemenea, cetăţenii, mediul de afaceri şi toate părţile interesate vor găsi aici adresele de contact ale principalelor instituţii care pot oferi clarificări suplimentare pe subiectele aflate în aria lor de competenţă", se arată în postare. 

Vânzarea terenurilor: Avizele și adeverințele eliberate de primării, valabile până la 31 ianuarie 2021 Angelica Lefter - 18 decembrie 2020

Avizele finale și adeverințele eliberate de primării în vederea acțiunilor de vânzare-cumpărare a terenurilor aflate în extravilanul localităților au termen prelungit de valabilitate până la data de 31 ianuarie 2021.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin, Liviu Munteanu, a precizat că pentru vânzarea terenurilor agricole din extravilan, Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență, ce prevede ca procedurile de lucru în domeniul vânzării terenurilor agricole aflate în extravilan rămân cele prevăzute în legea 17 din 2014 privind reglementarea vânzării – cumpărării de terenuri agricole și prevederile Ordonanței de Guvern (OUG), care se aplică până în ultima zi din ianuarie 2021.

”În domeniul vânzării terenurilor agricole a apărut Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan care clarifică unele aspecte privind cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Astfel procedurile de lucru rămân cele prevăzute în legea 17 din 2014 privind reglementarea vânzării – cumpărării de terenuri agricole și prevederile Ordonanței de Guvern care se se aplică până la 31 ianuarie 2021.

Așadar, avizele finale eliberate de Direcția Județeană pentru Agricultură Caraș-Severin sau adeverințele eliberate de primării sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

Se așteaptă apariția normelor de aplicare a Legii 175/2020 prin care a fost modificată și completată legea 17 din 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, iar în ceea ce privește activitatea Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin pe acest domeniu, vă spun că în 2020 au fost depuse 2.276 de cereri atât de la persoane fizice cât și de la persoane juridice pentru tranzacționarea a 1562 de hectare eliberându-se 1229 de avize finale”, a menționat Liviu Munteanu.

……………………….

30

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea zootehniei nr. 32/2019, Parlamentul României Va fi modificat de L 293/2020 la 20.12.2020

 Legea nr. 293/2020 pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 1251 din 17.12.2020. Va intra în vigoare la 20.12.2020

Decretul nr. 1086/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 1251 din 17.12.2020. A intrat în vigoare la 17.12.2020

Hotărârea nr. 1104/2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1258 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Ordonanţa nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, Guvernul României Va fi modificat de OUG 117/2020 la 19.12.2020

Decizia nr. 417/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 1254 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Legea nr. 291/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, Parlamentul României Va intra în vigoare la

31

19.12.2020

Ordinul nr. 4660426/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Berceni, cu satul aparţinător Berceni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1257 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 1987/2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte constituirea şi eliberarea garanţiilor în cadrul gestionării contingentelor tarifare pe baza ordinii cronologice a depunerii cererilor, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr 1988/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 510/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea contingentelor tarifare de import conform principiului "primul sosit, primul servit", Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1795/2020 privind autorizarea chelatului de fier al lizinei şi al acidului glutamic ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1796/2020 privind autorizarea L-glutaminei produse de Corynebacterium glutamicum NITE BP-02524 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1797/2020 privind autorizarea L-valinei produse de Escherichia coli KCCM 80159 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1798/2020 privind autorizarea monoclorhidratului de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum

32

DSM 32932 şi a sulfatului de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum KFCC 11043 ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1799/2020 privind autorizarea preparatului de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii CGMCC 12056 ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare şi a altor păsări ouătoare (titularul autorizaţiei: Andrés Pintaluba S.A.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1800/2020 privind autorizarea glutamatului monosodic obţinut prin fermentare cu Corynebacterium glutamicum KCCM 80188 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1777/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/659 privind condiţiile de introducere în Uniune a ecvideelor vii şi a materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor de ecvidee (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 20.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2108/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 în ceea ce priveşte marca de sănătate care trebuie utilizată pentru anumite tipuri de carne destinată consumului uman în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 20.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2150/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 428 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Regulamentul delegat nr. 1794/2020 de modificare a părţii I din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea materialului de reproducere a plantelor neecologic şi în conversie (Text cu relevanţă pentru SEE),

33

Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.12.2020

Regulamentul delegat nr. 2146/020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de producţie excepţionale referitoare la producţia ecologică (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 428 din 18.12.2020. Va intra în vigoare la 07.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2151/2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificaţiile armonizate privind marcarea produselor din plastic de unică folosinţă indicate în partea D din anexa la Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 428 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

………………….

INTERNE

Rezervele Statului, megacontract pentru depozitarea a 600.000 t grâu 17 decembrie 2020 Mihai Soare

Administratia Nationala Rezervele Statului a scos la licitatie , în SICAP (Registrul Electronic al Achizitiilor Publice), un contract de 320 de milioane lei pentru depozitarea a 570.000 de tone de grau romanesc calitatea 1.

34

Pe 120 luni (10 ani) se intinde contractul, care este impartit in 52 de loturi egale, a 11.000 de tone fiecare, pe toata suprafata tarii unde exista silozuri. Participantii la licitatie pot depune oferta pentru 1 lot, mai multe sau pentru toate 52 de loturi, daca fac dovada ca dispun capacitatea necesara de insilozare.

Ofertele vor fi deschise în 8 februarie 2021, 80% din punctajul acordat va fi la pret, 10% se acorda pentru o capacitate cat mai mare de extractie solicitata din siloz si inca 10% pentru cantare electronice care sa masoare mase de peste 60 de tone odata.

Romania are un necesar de grau destinat consumului uman de circa 2,2 milioane de tone anual, adica aceasta categorie pentru care Rezervele Statului face acum licitatie. Alte 1,5 milioane tone reprezinta necesar furajabil, de deminte sau pentru productia de alcool.

Tara noastra are o capacitate de stocare cerealiera in depozite de circa 26 de milioane de tone. Nu toata aceasta capacitate este insa operationala, avand in vedere ca multe dintre silozuri sunt mostenite dintr-o alta epoca si sunt deteriorate. Cei mai mari jucatori din piata sunt marii traderi internationali, in frunte cu Ameropa (577.000 de tone), Cofco, Cargill sau ADM Trading. De departe, cel mai mare jucator este  grupul elvetian Ameropa.

Ameropa a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi încă de la început s-a făcut remarcat prin investiţii în insfrastructura de depozitare a cerealelor, anul trecut ajungând să deţină 2,2% din din capacitatea de depozitare a cerealelor la nivel naţional, care a fost de 26,3 milioane de tone. Elveţienii deţin în prezent 17 capacităţi de stocare, silozuri sau baze, dintre care 11 se află în judeţul Constanţa, în apropiere de portul maritim.

Compania are silozuri de mare capacitate în judeţul sudic, de 60-80.000 de tone. Constanţa este al doilea cel mai mare judeţ din ţară din punctul de vedere al capacităţii de stocare a cerealelor, vecinătatea cu Marea Neagră fiind motivul principal pentru care traderii au investit in magazii în această regiune. Elvetienii, cu o prezenţă în 30 de ţări, mai deţin in România şi Combinatul de Îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din portul Constanţa.

Chinezii de la Cofco, desi fac cele mai mari afaceri din Romania in domeniul comertului cu cereale, nu au o capacitate prea mare de stocare.

SUBVENȚIONAȚI PRODUCȚIA! DAȚI PREȚ CORECT MUNCII FERMIERULUI! Agroinfo 17 decembrie 2020

35

FERMIERII AU CUVÂNTUL. AGROINFO le-a dat cuvântul astăzi fermierilor mulți, mici, medii sau mari. Ei, cei mulți, nu sunt consultați de autorități când se decid condițiile de acordare a subvențiilor agricole. Întrebarea noastră a fost: dacă ar putea continua fermierii, crescătorii români de animale fără minima subvenție plătită de APIA celor mulți, ajutorul național tranzitoriu. Fermierii, cu sutele, au răspuns cu mult curaj.

Ce propun fermierii, cum cred ei că ar trebui să fie acordate subvențiile într-o nouă politică agricolă comună, încât banii să ajungă la cei care muncesc, într-adevăr, într-o fermă, în ce condiții subvenția ar fi un plus și nu un colac de salvare:

Daniel Cristea (Dany Tma): Eliminare subvenție pe suprafață! Eliminare subvenție pe cap de animal! Subvenționați produsul!

Năstase George: Niciodată nu se va subvenționa producția în România, pentru că suntem slabi, mincinoși, curve, turnători, egoiști, proști, spălați pe creier!! Dacă se va subvenționa producția, adio milioane și milioane de euro din buzunarele asociațiilor, bani obținuți pentru nimic!! Dacă în România, 20% din fermieri pot obține SCZ-uri, sprijin cuplat zootehnic, exagerat de mari, aceștia se vor uita la ceilalți 80% de fermieri cum vor muri!!! Neavînd capacitatea intelectuală de a gândi pe viitor, pentru generațiile viitoare!!! Haide să facem acum un protest la București pentru a se subvenționa producția?!! Nu vine nimeni! Nimeni!! Știți de ce?! Pentru că în subconștientul lor, ei știu că nu sunt oameni/fermieri corecți, nu ai cum să ieși la protest pentru subvenționarea producției când tu declari vaci pentru ANT pe care nu le mai ai în baza de date de ani de zile!! Nu poți să vii cu inima deschisă la protest pentru ca stii ca ai depus cerere pentru ajutor covid iar tu nu ai nici o vaca in curte dar in baza de date 40 !!!!Nu Poți sa vii la protest pentru ca terenurile luate de la primărie sunt luate cu ajutor politic , iar pășunea pe care ti a data o primăria nu are încărcătura necesară de animale in realitate si in realitate nu te ai îngrijit niciodată de ea !!!!Nu poți sa vii la protesc când vinzi acte de berbeci prin posta !!!Nu poți sa vii la protest Pentru ca tu stii ca ai acasă in realiate doar jumătate din vacile prinse la SCZ!!!!!Si exemplele pot continua !!!!Dacă fermierii sunt niște curve mincinoase care se leagă de orice mic artificiu pentru a fentea legea - statul - ceteteanul de rând care este contribuabil la subvenții .....nu înțeleg de ce sunt supărați când ajung la spitale unde sistemul sanitar este ca cel din agricultura romanesca iar medicii te fentează si tratează cu dispreț , aroganta si jecmăneala care se

36

termina in clinica privată a doctorului la care ai fost pentru control in spitalul de stat ?!!

Rasnovean Georgiana: Păcat de cei pasionați de agricultura, zootehnie, etc care ar putea fi sprijiniți, tu doar cei sus numiți! Odată ce ne furam caciula unii altora e de înțeles!

Marian Marian: Din subvenție trăiesc mari agricultori & crescători de animale de la oraș , dacă se elimină dispar și ei cum dispare fumul în ceață, țăranul și adevăratul crescător de animale a crescut vite făra subvenții ..singurul lucru care l-a îngenunchiat a fost închiderea tîrgurilor ....

Rajmond Frunză: Doar subvenționarea producției va elimina speculanții si vânătorii de subvenții!

Mihaela Cristea: Adevărul este că cei care am facut agricultura inainte de subvenții o sa facem in continuare, dar va fi cu mult mai greu cei care au făcut agricultura doar de dragul subvențiilor vor cădea.

Boca Vasile: In primul rand, eu cand imi fac o ferma o fac din placere. Imi fac anumite calcule, imi cumpar utilaje in functie de m ai multe puncte de vedere. Ca sa nu ma extind peste masura.Statul imi da cat poate, exact ca si cu copii. Nu fac copii in baza Statului. Daca imi da ceva Statul e bine, daca nu, asta e. Daca nu sunt in stare sa cresc un copil, atunci nu l m ai fac. Dar nici sa astept sa mi l creasca altul. Asa si cu ferma.vrem multe de la Stat, dar noi facem multe pentru Stat? Cumparand multe produse straine, fabricile noastre dand faliment neavand vanzari. Banii ducandu se in strainatate. Uitati va numai pe strada majoritatea masinilor sunt straine, mașini de orgoliu sa se arate ca sunt straine. Si dupa tot acei vor multe de la Stat ei facand vanzare altor tari.

Laurențiu Cutlac: Nu există o lege pentru noi cei mici pentru că vine totul de dincolo de la UE.

Angela Mariș: Dacă toate ar fi plătite după munca care se depune într-adevăr poate nu am mai avea nevoie de ajutorul statului dar când îți dă 0,80 bani pe litru de lapte și 500-600 lei pe viţelu de 100kg atunci sunt totuși ceva și ăia.

Maria Lazăr: Se văd rezultatele subvențiilor, câți fermieri, lichidează fermele, câte animale sau dus la vapor anul acesta, câți fermieri se pot lăuda că trăiesc super bine, asta de ce nu o spuneți am ajuns cerșetorii sistemului suntem mai rău ca cei cu ajutoare sociale, luăm o dată pe an bani de mizerie, și cheltuim 365 de zile ptr fermă asta nu o specificați, praf în ochi la prostime.

37

Simoa Pîrvulețu: Pe unii subventiile i-au imbogatit.Primesc mii de euro pentru pasune si tin cateva animale imprastiate pe la altii.Altii cumpara tapi de origine si nu fac nicio ameliorare genetica.Taie iezii si ii aruna la caini,dar subventia o primesc.Si multe altele facute cu complicitatea medicilor veterinari.Dar pe autoritati nu le intereseaza acest aspect.

Ioan Suciu: Daca putem sau nu, asta au dovedit-o anii trecutț..In care am vandut mielul cu 5 lei, laptele cu 2,4, lana cu 2 lei ! Deci daca in acele conditi drastice, le spun eu pentru oieri, am ramas in picioare { cu sau fara un leu in buzunare sau chiar cu bani de imprumut, cazul meu } le tin si de acuma inainte,indiferent ca imi vor da cei 22 de ron sau nu ! Eu poate sunt cel mai sarac din toti ciobani din Romania, dar pentru aia sunt mandru ca tin oi și fac ce imi place! Problema este cu totul alta, vizavi de cei 22 de ron (cât este ajutorul național tranzitoriu n.r.)..Si noi { chiar daca suntem români} vrem sa fim egali cu cei din Europa ! Si aici apare diferenta vizibila intre noi si restul ....Adica ne uitam la un italian, că poate trai dupa 200 de oi și eu nu pot dupa 500 și  te intrebi cum? Pai aicea sunt diferentele, el primeste subventii, preturi la produse,cel putin duble decat noi și atunci e normal ca el să are cu un John Deere,si noi cu calul.....Ce va spuneam eu acuma 4-5 ani in urma, la unul îi dai sa bea suc cu 10 ron sticla si la unul cu 1 leu.....Si nu degeaba sustin si voi sustine in veci,TOTI CIOBANII EGALI ! Si cireasa de pe tort a fost tunul cu actele false la berbeci,in care unii au devenit multimiliardari și altii au trait de pe azi pe maine .....Dvs.aveti multe cunostinte,si va rog frumos,sa imi spuneti si mie,in ce tara din Europa,uni vand berbeci cu 500 euro{ de origini} si altii cu 50 de euro,cum a fost la noi !! Si pe aceasta cale tin sa-i urez Domnului Daea multa multa multa .....sanatate !! Pentru un om sarac, este bun si 2 lei daca-i primeste, se bucura de orice ......Si suntem prea saraci sa putem fi fuduli ....Si mult prea lași sa luam atitudine.....Se ne gandim ce ar fi facut francezii ,daca le da la unii pe litru de lapte 2 euro și la unii 4 { ca la noi } .......In 24 de ore erau TOTI IN STRADA ......La noi au iesit 20 de persoane din 860 de mi ........Deci ???

Mariana Caloian: Nu am nevoie de subvenție, dar să fie mielul plătit corect, nu cu 6 lei kg.

INSULA MARE A BRĂILEI: CLIENȚII SE BAT PENTRU LUCERNĂ! Agroinfo 18 decembrie 2020

CULTURI PROFITABILE. Clienții se bat pentru lucernă. La momentul acesta nu mai sunt containere pentru China și a crescut prețul pentru transport cu 8-9 dolari într-o zi. Sunt o persoană tipicară, sunt foarte atent la detalii și la exploatarea corectă, tehnologia este

38

destul de simplă și o poate face oricine și oricine poate să facă bani din așa ceva, spune Adrian Nițu, inginer Insula Mare a Brăilei.

Adesea oamenii au tendința de a se gândi că în Insula Mare a Brăilei apa este gratuită și este la discreție, dar nu acordă atenție structurii solului, conținutului de materie organică care este 0,4 – 0,7 și gradul în care se usucă solul, cât de repede se usucă solul. Seceta a fost combătută cu multă muncă. Se irigă din martie încontinuu, acum câteva zile a fost scoasă apa din canalele de irigații, iar lucerna sigur consumă multă apă și chiar la înființare are nevoie de rezervă de apă pentru anii următori.

Haideți să vorbim despre tehnologia de exploatare a lucernei, mai exact tehnologia de exploatare a lucernei deshidratate. Este un lucru mai rar în România. În ziua 1 noi cosim, ne dorim să scădem primele 20 de procente de umiditate cât mai repede că să oprim pierderile pe seama respirației celulare.

Seara următoare adunăm lucerna în brazdă, rămâne o zi în grămezi pentru a conserva culoarea verde, lucru care este esențial. În seara a treia seara merge spre fabrica de deshidratare. Apoi se duc pe linia de deshidratare care este alimentată cu peleți de soia, trece prin linia la o temperatură de 300 grade, o temperatură la care se distrug toți fungi. Apoi se balotează și sunt gata să plece către clienți

Clienții se bat pentru lucernă. La momentul acesta nu mai sunt containere pentru China și a crescut prețul pentru transport cu 8-9 dolari într-o zi. Sunt o persoană tipicară, sunt foarte atent la detalii și la exploatarea corectă, tehnologia este destul de simplă și o poate face oricine și oricine poate să facă bani din așa ceva, a spus inginerul Adrian Nițu (în foto), Insula Mare a Brăilei, la cea de-a cincea ediție a Forumului Ralf.

RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.

Sub protecția liberalilor, fermierii români sunt jecmăniți de supermarketuri Ministrul Oros plânge de mila fermierilor, dar refuză să-i ajute

39

Directiva UE privind  practicile comerciale neloiale, apărută în aprilie 2019, care i-ar fi salvat pe fermierii români de abuzurile marilor lanțuri de magazine, nu a fost nici acum implementată. Ministrul Oros se lăuda că a depus un proiect de lege în acest sens, însă fermierii susțin că Guvernul ar fi trebuit să emită de mult timp o ordonanță de urgență.

Negocierile de pe poziții de forță a marilor magazine cu producătorii români i-au adus pe fermieri aproape în sapă de lemn. După cum se știe, cel mai mare profit îl au comercianții, și nu producătorii, care sunt obligați să vândă, de multe ori, chiar și în pierdere, prețul fiind dictat de supermarketuri și hypermarketuri. În aprilie 2019 a apărut însă o Directivă a UE privind  practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care ar fi trebuit transpusă în legislația statelor din Uniunea Europeană. Dar în România nimeni nu s-a grăbit să implementeze poate singura legislație în favoarea românilor. Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, se lăuda că a introdus un proiect de lege prin care să implementeze Directiva practicilor comerciale neloiale. ”Vrem să punem pe picior de egalitate, de fapt asta vrea directiva, producătorul şi procesatorul mic cu comerciantul dominant. În România, producătorul şi procesatorul mic de regulă este român, iar comerciantul mare, de regulă, nu este român. Prin această directivă vom reuşi să eliminăm acele taxe ascunse care îi deranjează foarte mult pe producătorii români, care fac eforturi mari să ajungă pe rafturile retailerilor. În plus, vom reuşi să reducem termenele de plată la nişte termene foarte rezonabile”, declara ministrul Oros.

Fermierii ies la atac

Indignat peste măsură, președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a replicat că declarația ministrului este o dezinformare, având în vedere că Guvernul ar fi trebuit să emită o ordonanță de urgență, care, ulterior, să fie aprobată de Parlament. ”Ar fi trebuit transpusă Directiva imediat cum a apărut, dar ei așteaptă termenul limită, de anul viitor. Ar trebui să se practice un sistem de taxare cu preț de la producător și adaosul comerciantului, dar supermarketurile îi obligă pe producători să le facă un discount de 20%, după care îi bagă taxe ascunse de publicitate, de raft, pe care le facturează separat. Dacă încerci să protestezi te scoate de la raft și nu

40

mai semnează contractul cu tine. Așteptăm să vedem cum vor implementa Directiva. În celelalte țări lucrurile au fost făcute cu cap de la început, iar publicitatea se face din banii comerciantului, care își reduce, astfel, profitul. Toate escrocheriile astea sunt invenții românești, făcute de români, care i-au învățat pe străini cum să ne fure”, ne-a declarat Adrian Rădulescu, președintele Asociației Fermierilor din România.

Ce spune Directiva Europeană?

În cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de  negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și  alimentare, se arată în Directiva UE 633/2019. ”Respectivele inegalități privind puterea de negociere pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor în legătură cu o tranzacție de vânzare. De exemplu, este posibil ca astfel de practici să se abată în mod considerabil de la buna conduită comercială, să fie contrare bunei-credințe și corectitudinii și să fie impuse în mod  unilateral de un partener comercial unui alt partener comercial; sau să  impună un transfer nejustificat și disproporționat al riscului economic de la un partener comercial la altul; sau să impună o inegalitate semnificativă în ceea ce privește drepturile și obligațiile în defavoarea unui partener comercial. Unele practici ar putea fi vădit neloiale chiar și atunci când ambele părți sunt de acord cu ele. Ar trebui introdus un standard minim al Uniunii de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale pentru a reduce apariția unor astfel de practici care  pot avea un impact negativ asupra nivelului de trai al comunității agricole”, se mai precizează în Directiva UE.

Vreau din România. Adrian Balaban, Cooperativa Siliştea Producţie Suine: Modelul pe care România ar trebui să-l urmeze pentru dezvoltarea producţiei de carne de porc este cel spaniol. Ar trebui dezvoltate cooperative Cristina Roşca 18.12.2020,

Adrian Balaban: În planurile noastre azi trebuia să fim la 15.000 de scroafe, dar pesta ne-a şters cu buretele ani

41

de dezvoltare. Cred că un impact similar a avut acest eveniment la nivelul întregii industrii de profil din România.

♦ Cooperativa Siliştea Producţie Suine a luat naştere în anul 2009, iar astăzi are 7.000 de scroafe în producţie ♦ Până în martie 2021 vrea să ajungă la 8.200 ♦ Tot pentru anul viitor, o altă ţintă este cea de 220.000 de porci pentru abatorizare ♦ Siliştea Producţie Suine are în componenţă şapte membri cu un total de 13 ferme ♦ Cooperativa a lansat un parteneriat cu Kaufland România, astfel că o mare parte din porcii pe care îi produce merg către reţeaua de magazine a grupului german.

„Cooperativa Siliştea Producţie Suine a luat naştere în anul 2009. La vremea respectivă ne gândeam să integrăm într-un proiect mai amplu ce iniţiative noi deja aveam în derulare“, îşi aminteşte Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Siliştea Producţie Suine.

Astfel, cooperativa a apărut deoarece ferma dezvoltată de el şi alţi antreprenori sub umbrela Fatrom Aditivi Furajeri nu putea asigura o cantitate suficient de mare pentru parteneri - marile abatoare şi marile ferme.

Fatrom deţine mai multe ferme de producţie de suine, o fabrică de producţie de furaje, o fabrică de procesare de soia şi mai multe spaţii de depozitare de cereale, pentru circa 25.000 de tone.

Peste 400 de focare de pestă porcină africană înregistrate în România 18 Decembrie 2020 17:14, Social Ultima ora

România înregistrează 409 de focare active de pestă porcină africană în 32 de judeţe, din care patru în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).Conform Agerpres, numărul focarelor active este în scădere faţă de raportarea autorităţii din 6 noiembrie, când au fost consemnate 441 de focare. Cele mai multe focare sunt în judeţele Teleorman, respectiv 70, Gorj

42

- 38, Arad - 36, Iaşi - 26, câte 22 în Alba şi Dolj, Satu Mare -21, iar în Bihor, Ialomiţa şi Maramureş câte 20.

În cursul anului 2020, au fost ucise un număr total de 194.211 porcine, din care: 181.265 de porcine în exploataţii comerciale profesionale, 743 de porcine în exloataţii de tip A şi 12.203 de porcine în exploataţiile nonprofesionale.

Potrivit sursei citate, valoarea totală a despăgubirilor acordate pentru proprietarii a căror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane, până la această dată, este în sumă de 204,1 milioane lei. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie şi până în prezent, au fost diagnosticate 4.181 de cazuri la mistreţ. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţ se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Alexandru Ungureanu a luat fonduri europene de 6 mil. lei ca să facă o fabrică Florentina Niţu 18.12.2020,

Alexandru Ungureanu a luat fonduri europene de aproape 6 milioane de lei să facă o fabrică de produse de panificaţie uscate, aromate şi glazurate, precum biscuiţi şi pita chips, în comuna Victoria din judeţul Iaşi, potrivit documentaţiei proiectului, publicată pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Proiectul propune înfiinţarea unei fabrici de panificaţie cu spaţii compartimentate în care vor fi amplasate utilaje şi echipamente pentru colectarea şi depozitarea de materie primă direct de la producători, procesare şi depozitare, precum şi organizarea unui magazin pentru comercializarea produselor obţinute“, se arată în proiectul afişat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi, în vederea obţinerii avizului de mediu.

43

Piața mierii: România a dublat importul din țări terțe decembrie 18, 2020 agrimanet LantulAlimentar

Piața mierii: în primele opt luni ale anului, România a dublat importul din țări terțe față de aceeași perioadă a anului precedent. În perioada ianuarie – august 2019, pe piața românească a ajuns o cantitate de miere de 700 t, din țări din afara spațiului comunitar. Anul acesta, în aceeași perioadă, am importat din țări terțe o cantitate de 1.553 tone, ne informeaza LantulAlimentar. Cu 121% mai mult!

Cel mai mare cumpărător european de miere de pe piețele extra-comunitare este Germania, 37 635 t în primele opt luni ale acestui an, cu 4.0% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cantități mari de pe piețele non-europene au mai importat în ian. – aug. 2020 Polonia (15 220 t, + 6,4%), Belgia (14 823 t , +10,8% ) și Spania (10 477 t , + 11,8% ).

Olanda a cumpărat cu 26% mai mult decât în ian. – aug. 2019: a sărit de la 2 428 t la 3 080 t. Portugalia, de asemenea, și-a mărit importurile de la 4 055 t la 4 892 t, cu 20,7% mai mult.

În Italia a ajuns mai puțină miere anul acesta, 3 643 t, față de 5 119 t, în primele opt luni ale anului 2019 ( – 28,8% ). Franța, de asemenea, a importat mai puțin: 5 474 t în 2020, față de 6 417 t în 2019, – 14,7%.

În total, Uniunea Europeană a importat mai mult cu 4,9% față de perioada de referință a anului trecut, sărind de la 101 471 t la 106 451 t.

Fermele apicole europene produc numai 60% din necesarul de miere al pieței interne. De aceea, piața Uniunii Europene apelează la importuri, cei mai mari furnizori fiind Ucraina, China, Argentina și Mexic.

44

România, una dintre marile puteri apicole ale Uniunii Europene, a scăzut anul trecut exporturile de miere pe piețele terțe, acestea ajungând la 448 t, după ce în 2018 au totalizat 1.132 t, iar în 2017, 1315 t.

În perioada ian. – aug 2020, cantitatea de miere românească ajunsă pe piețe din afara spațiului comunitar a fost mai mare cu 17,8% decât cantitatea exportată în aceeași perioadă a anului trecut, saltul fiind de la 299 t la 352 t.

Țările unde ajunge mierea din statele membre sunt: Elveția, Arabia Saudită, Statele Unite și Japonia.

Andreea Micu, Producătorul de vin Avincis: În 2020, gamele entry-level şi middle au cunoscut creşteri, în timp ce vânzările produselor premium au scăzut vizibil. „Întreruperea activităţii în majoritatea locaţiilor din segmentul HoReCa a dus la scăderea drastică a vânzărilor în acest sector. În paralel, însă, au crescut vânzările pe online“Florentina Niţu 17.12.2020, Anul 2020 a fost un an de încercare pentru piaţa vinului, care a fost serios afectată din cauza restricţiilor impuse HoReCa, un canal important de vânzare pentru producătorii de vin, dar şi a măsurilor de distanţare socială şi de mişcare, ce au avut impact negativ asupra enotu-rismului şi exportului, susţin reprezentanţii companiei Avincis Vinuri, deţinută de Andreea Micu, alături de părinţii ei Valeriu şi Cristina Stoica.

Andreea Micu, acţionar al Avincis Vinuri

„În acest an au fost afectate zonele HoReCa, enoturismul şi exportul, toate au avut scăderi în ultimele luni. Cu toate acestea, am reuşit să depăşim pe-rioada dificilă fără să apelăm la măsuri precum şomaj tehnic, disponibilizări sau reduceri de salarii. A existat o translaţie de pe HoReCa către vânzările online şi către retailul modern şi am crescut ca număr de sticle vândute, dar

45

am avut o scădere în valoare. Gamele entry-level şi middle au cunoscut creşteri, în timp ce vânzările produselor premium au scăzut vizibil“, spune Andreea Micu.

 ZF 15 minute cu un antreprenor. Virgil Mândru, proprietarul Tohani: Anul viitor va fi unul al prudenţei, vom încerca să stabilizăm afacerile în piaţă astfel încât să revenim pe profit 18.12.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-virgil-mandru-proprietarul-tohani-19793687

♦ Anul acesta compania a avut o scădere puternică în HoReCa, iar retailul nu a putut compensa. „În plus, suntem sub pragul de rentabilitate“ ♦ Antreprenorul adaugă că anul viitor îşi doreşte să investească în zona de turism viticol, urmând a mai deschide încă 20 de camere pe lângă cele şase deja existente, şi astfel să atragă cât mai mulţi oameni care să viziteze crama.

Virgil Mândru, proprietarul Tohani, spune că efectele pandemiei care s-au resimţit considerabil în industria de HoReCa au avut efecte negative şi asupra producătorului de vin, care a pierdut o bună parte a încasărilor ce veneau din zona de restaurante. Ponderea vânzărilor din HoReCa reprezenta pentru Tohani circa 50% din totalul încasărilor, pondere care cu greu a putut fi recuperată din vânzările către retail.

„Structura businessului nostru este de 50% HoReCa şi 50% retail, astfel că în 2020 aproape că am scăzut la jumătate ca vânzări. Acum aproape că nu vindem nimic în HoReCa. Totuşi, retailul a mai crescut, consumatorul dacă nu a mers la restaurant a cumpărat mai mult pentru acasă. Dar căderea pe care am avut-o în HoReCa este greu de acoperit din retail. O parte din scădere s-a recuperat, dar încă suntem sub pragul de rentabilitate, aş caracteriza anul acesta un an dificil, poate cel mai dificil din ultimii 20“, spune Virgil Mândru, proprietarul Tohani, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Antreprenorul adaugă că în criza anterioară businessul pe care îl deţine nu a fost aproape deloc afectat de problemele financiare de la acea vreme. Abia criza actuală l-a afectat cu adevărat, fiind prima perioadă în care se confruntă cu astfel de probleme.

46

În primăvară, moment în care România s-a aflat în starea de urgenţă, iar restricţiile au limitat libera circulaţie, situaţia a fost dificilă.

A urmat apoi un sezon de vară destul de bun pentru producătorul de vin. Odată cu venirea celui de-al doilea val al pandemiei, în toamnă, şi ca urmare a noilor restricţii impuse, au apărut efecte negative mai mari decât cele din primăvară.

„Dacă în prima perioadă a pandemiei lumea mai avea câteva resurse, oamenii nu erau atât de îngrijoraţi, acum ei se gândesc deja că a trecut un an şi încă nu există nicio perspectivă, nu ştiu dacă vor mai primi aceleaşi salarii pe viitor. Plus că, unii angajaţi au fost trimişi acasă. Încet-încet, oamenii nu mai au apetit de a consuma vinuri mai scumpe, renunţând la tot ceea ce nu e neapărat nevoie. Este o lovitură destul de puternică pentru producătorii de vinuri de calitate“, explică Virgil Mândru.

Proprietarul Tohani spune că efectele deciziilor pe care companiile le-au luat anul acesta cu privire la reducerea salariilor, dar şi disponibilizarea oamenilor, se vor vedea anul viitor. Din punctul lui de vedere, revenirea economică se va produce într-o perioadă destul de lungă de timp având în vedere că puterea de cumpărare a scăzut destul de mult.

„Noi ne-am planificat 2020 în pierdere şi cu o scădere puternică a cifrei de afaceri. Anul viitor încercăm să stabilizăm, să intrăm iar pe profit, dar timid. Încercăm să stabilizăm compania şi piaţa, anul viitor vom fi pe siguranţă şi nu pe dezvoltare. Vom fi circumspecţi în aşa fel încât să pregătim un 2022 de relansare economică“, adaugă proprietarul Tohani.

Compania deţine în zona Tohani din Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din România, 350 ha de teren, toate în proprietate. Businessul e operat pe mai multe entităţi „ una pentru vânzare, una pentru îmbuteliere şi o alta pentru viţa-de-vie „ cu afaceri cumulate de 15 mil. euro, spune Virgil Mândru. Cea mai mare companie, Domeniile Viticole Tohani, are afaceri anuale de circa 10 mil. euro.

Pandemia a avut efecte semnificative şi asupra exporturilor companiei, iar producătorul de vin este nevoit astfel să îşi regândească strategia.

„Noi am investit în partea aceasta de turism viticol, am dezvoltat spaţii de cazare, iar anul viitor deschidem încă 20 de camere. Încercăm să aducem consumatorul la noi la cramă, toată investiţia în perioadă următoare se duce

47

în zona asta de a dezvolta partea de turism şi de a vinde direct de la crama, dar şi online“, spune Virgil Mândru.

Anul acesta partea de turism viticol a mers destul de bine pentru producătorul de vin, astfel că mulţi turişti care în anii anteriori plecau în vacanţe în afara ţării, au ales în 2020 să redescopere România. Degustările de vin au început să ia amploare în ultimii ani, astfel că există cerere din partea oamenilor. Tohani oferă în prezent şase camere în care turiştii care vin la cramă se pot caza, iar anul viitor vor mai deschide încă 20, ceea ce înseamnă o capacitate de cazare de peste 50 de persoane.

Anul acesta cel mai vândut vin a fost cel rose, care în ultimii ani a început să câştige din ce în ce mai multe teren în faţa vinurilor roşii şi albe. Pentru Tohani vânzările de vin rose reprezintă cam 50% din încasări.

Expur, unul dintre cei mai mari producători de ulei şi biodiesel, investeşte 2 mil. lei în creşterea capacităţii depozitului de biodiesel din Slobozia. „Perioada de implementare este patru luni, până în februarie 2021.“ Florentina Niţu 17.12.2020, Expur, una dintre cele mai mari companii producătoare de ulei şi biodiesel din România, filiala locală a grupului francez Avril, cu afaceri de 1,2 miliarde de lei în 2019, investeşte 1,85 milioane de lei în moderni-zarea şi mă-rirea capacităţii depozitului de biodiesel din Slobozia, potrivit memoriului de prezentare a proiectului în vederea obţinerii acordului de mediu, publicat pe site-ul Agenţiei de Protecţie a Mediului Ialomiţa.

„Se propune realizarea unor lucrări de modernizare a depozitului de biodiesel T1, prin creşterea suprafeţei construite a depozitului existent şi montarea unui rezervor metalic cu capacitatea de 1.200 metri cubi. (...) În ultima perioadă este solicitat în piaţă biodiesel care este obţinut din materie primă care are în componenţă şi ulei vegetal de gătit uzat. Acesta este avantajos din punct de vedere al preţului, fiind solicitat în special pe pieţele externe. Ca atare, pentru depozitarea acestui produs finit apare necesitatea măririi capacităţii de stocare“, se arată în memoriul de prezentare a proiectului.

Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România o afacere altfel in care a crezut doar tatăl său Alina-Elena Vasiliu, 18 decembrie 2020

48

David Marius, fondator Spacefood: Certificată ecologic în Europa şi crescută la standardele de calitate ale fermei noastre din Italia, spirulina Spacefood este extrem de solicitată, iar Danemarca este următoarea ţară în care intenţionăm să continuăm această aventură.

Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România un business pentru care materia primă a venit mai întâi din Ucraina. Acesta este parcursul lui David Marius, un foarte tânăr antreprenor care spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poţi adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

Ideea mea a fost susţinută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi aminteşte de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranţa că aceste puncte se vor uni”, spune David Marius.

Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care îşi are rădăcinile într-o lungă tradiţie de familie, întinsă de-a lungul a trei generaţii. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood. Comercializarea are loc online, iar produsele se livrează momentan în Bucureşti.

„Clienţii noştri sunt oamenii care pun tot mai mult accent pe modul sănătos de viaţă şi devin tot mai selectivi cu produsele pe care aleg să le consume. Este un aliment pentru toate categoriile de vârstă, însă consumatorii de bază sunt oamenii cu un grad de responsabilitate sporit faţă de propria stare de bine.”

Investiţia iniţială a lui David Marius pentru a face businessul funcţional în România a fost de 40.000 de euro, bani proveniţi din vânzările pe care le înregistrase deja în Republica Moldova. Anul 2020 este primul în care spirulina Spacefood a ajuns în România, iar în primul trimestru cifra de

49

afaceri a fost de 100.000 de lei (21.000 de euro), cu un număr de cinci angajaţi.

„Scopul nostru este să schimbăm cultura de consum a superalimentelor, de la sintetic şi praf spre organic şi viu. Pentru anul 2021, planificăm o extindere la nivel european. Certificată ecologic în Europa şi crescută la standardele de calitate ale fermei noastre din Italia, spirulina Spacefood este extrem de solicitată, iar Danemarca este următoarea ţară în care intenţionăm să continuăm această aventură”, spune David Marius.

Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei. Fiecare doză are 20-25 de grame de spirulină şi constituie porţia zilnică pentru un adult.

Anul 2020 a pus afacerile mici sub o presiune enormă, iar David Marius spune că a resimţit acest lucru. Cum însă oamenii îşi apleacă atenţia tot mai mult asupra întăririi imunităţii, el rămâne optimist pentru viitorul businessului său.

Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei.

Hanul Boieresc, marcă proprie PENNY, ajunge la 200 de produse Andra Imbrea18 Dec 2020 - Știri și Noutăți

50

Hanul Boieresc, marca proprie a retailerului PENNY, a ajuns să conțină 200 de produse, dublu față de 2018, când PENNY a dezvoltat 100 de articole pentru a marca sărbătorirea celor 100 de ani de Românie Modernă. Retailerul a anunțat că planurile de dezvoltare pentru următorii 3 ani prevăd ca 60% din sortiment să fie produs în România, ingredientul principal să fie fabricat în România, iar procesarea intermediară să fie și ea realizată local, ca parte a angajamentului de susținere pe termen lung a producătorilor români. 

Un prim pas al acestei abordări strategice care pune în centru proveniența locală a produselor din magazine, dar și a mărcilor proprii realizate preponderent în România, îl reprezintă relansarea gamei Hanul Boieresc, cea mai importantă marcă proprie PENNY. Toate produsele Hanul Boieresc sunt 100% românești. În plus, toată carnea proaspătă de la PENNY este acum 100% românească și sub marca Hanul Boieresc, iar toate fructele și legumele românești marcă proprie sunt dezvoltate sub aceeași marcă.

Față de 2018, când PENNY a dezvoltat 100 de articole pentru a marca sărbătorirea celor 100 de ani de Românie Modernă, gama Hanul Boieresc și-a dublat anul acesta numărul de articole, toate fiind produse în România. 100 de articole fac parte din sortimentul permanent, iar altele 100 sunt în ediție limitată, pentru a îmbogăți sortimentul mărcii în timpul sărbătorilor, fie că sunt cele de Crăciun și Anul Nou, fie cele de Paști.

Atât sortimentul permanent, cât și produsele în edițiile de sărbătoare Hanul Boieresc acoperă toate categoriile de produse, precum lactate, brânzeturi, mezeluri, alimente de bază, conserve de legume și fructe, dulciuri, băuturi alcoolice și nealcoolice, pește si produse din pește.

Hanul Boieresc se adresează atât consumatorilor îndrăgostiți de produsele tradiționale, cât și celor mai pretențioși și sofisticați, pe care îi atrage redescoperirea și reinterpretarea creativă, dar vor să păstreze viu în memorie și gustul bun al `bucatelor de altădată’.

În prezent, portofoliul de mărci proprii PENNY cuprinde 30 de mărci și mai mult de 1000 de articole. Dintre cele 30 de marci, 11 sunt românești, comercializate doar în România. Mai mult de 50% dintre cele 1000 de

51

articole marcă proprie sunt dezvoltate de PENNY România, majoritatea fiind produse în țară si exportate pentru mărci proprii internaționale.

ROCA Investments intră în acționariatul producătorului de lactate Artesana și vrea să construiască o nouă fabrică Angela Alexandru 18 Dec 2020 - Știri și Noutăți

ROCA Investments anunță intrarea în acționariatul Artesana, brand românesc de produse lactate artizanale, prin achiziția unui pachet de 20% din acțiuni. ROCA își asumă, astfel, susținerea companiei în dezvoltarea ei, planurile concentrându-se pe construcția și dotarea unei noi fabrici de lactate, care va crește capacitatea de producție a companiei de cel puțin trei ori.

Artesana comercializează în prezent produse lactate artizanale naturale premium și a început ca un mic business de familie în 2007. Ca urmare a creșterii cererii de produse 100% naturale, Fabrica Artesana din Tecuci a atins pragul maximum al capacității sale de producție. Pentru a acoperi cererea în creștere, familia Donici împreună cu echipa ROCA vor dezvolta o nouă fabrică pe terenul existent din Tecuci, în vederea triplării capacitații de producție. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 4,6 milioane de euro.

„ROCA Investments dobândește o participație de 20%  în Artesana, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești de lactate artizanale. Compania este la începutul unei etape de dezvoltare, cu perspective de creștere organică și multiple posibilități de extindere într-un sector aflat pe un trend de consolidare. Dincolo de asta, argumentele care au stat la baza deciziei de a deveni acționari în Artesana au fost potențialul de scalare a companiei, care acționează într-un domeniu vizat de ROCA, și în același timp conexiunea pe care am simțit-o cu familia Donici, cu care împărtășim aceeași valori și principii. Artesana este un brand puternic, cu o promisiune

52

clară, iar cel mai important lucru este că își respectă aceasta promisiune. Iar pentru noi este o mândrie și o responsabilitate sa devenim parte din aceasta. ” a spus Ionuț Bindea, Investment Manager ROCA Investments.

Valoarea pieței lactatelor a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, ajungând la aproximativ 5.4 miliarde lei în 2020, o creștere de aprox. 60% față de anul 2008, deși numărul companiilor a scăzut având în vedere trendul de consolidare din piață. Segmentul bio, în care Artesana este prezentă cu o gamă de produse variată, a beneficiat de o creștere accelerată prin popularizarea trendului de health and wellness, care devine din ce în ce mai apreciat de către consumatorii români.

Artesana se alătură comunității de antreprenori ROCA formată din companii locale din diverse domenii de activitate care sunt sprijinite prin finanțare, dar și la nivel operațional și managerial, printre care și Piscicola SA, despre care am scris recent.

ROCA Investments oferă soluții de capital, parteneriat și management, dedicate IMM-urilor românești dintr-o arie largă de domenii de activitate, o inițiativă a comunității antreprenoriale locale, reprezentată de mari antreprenori locali și de companii reputate și în poziții de leadership de piață

Cu o cifră de afaceri estimată pentru anul 2020 la 3.7 milioane de euro, brandul Artesana se află pe piața românească din august 2012, iar în retail-ul modern din august 2013. Produsele Artesana se găsesc în peste 700 de magazine în toată țara, în majoritatea supermarketurilor dar și în rețele locale sau băcănii specializate. 

Smithfield România, finanțare de 280.000 euro pentru proiecte medicale Angela Alexandru18 Dec 2020 - Știri și Noutăți

Smithfield România va finanța proiecte medicale în valoare de 280.000 de euro, în cadrul programului de responsabilitate socială destinat susținerii spitalelor și instituțiilor medicale, „Solidar cu sistemul medical”, lansat recent anul acesta.

Prin noul program de responsabilitate socială „Solidar cu sistemul medical”, Smithfield România dorește să redea pacienților și familiilor lor speranța într-un sistemul medical care să poată oferi pacienților diagnostic rapid, tratamentul necesar la standarde europene și îngrijire în siguranță.

Campania își propune să ofere astfel, prin parteneriatele cu instituțiile medicale, o șansă în plus familiilor aflate în situații dificile. La aceasta au avut acces instituții medicale și sanitare publice (spitale regionale,

53

orășenești, locale), ONG-uri care au stipulat în statut obiectul de activitate asistența medicală sau îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor care suferă de diferite afecțiuni medicale, precum și centre publice de îngrijire pentru vârstnici, a căror activitate zilnică presupune utilizarea echipamentelor medicale.

"Suntem încântați că am putut suplimenta fondurile disponibile în acest program de la 250.000 la aproximativ 280.000 de euro, pentru a putea sprijini un număr cât mai mare de solicitări de finanțare. În cadrul acestei prime ediții a programului vom finanța 22 de proiecte, având ca beneficiari atât instituții spitalicești de renume din Timiș și Arad, cât și organizații non-guvernamentale și fundații cu activitate în domeniul medical și de îngrijire. În această perioadă specială este mai important decât oricând să fim mai solidari.", a declarat Goran Panici, Director General Smithfield România.

Programul a demarat cu lansarea unui apel public pentru depunerea de proiecte de finanțare cu specific medical. În această lună au fost selectați 22 de beneficiari, printre care Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu‟ Timișoara, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, Spitalul Orășenesc Ineu, Asociația Oncohelp, Spitalul de Psihiatrie Gătaia, Organizația Salvați Copiii – filiala Timișoara și nu numai. Lista completă, dar și descrierea fiecărui proiect finanțat poate fi consultată pe website-ul companiei.

În ultimii doi ani, Smithfield România a susținut proiectele medicale cu o valoare totală de peste 328.000 euro, derulate de Spitalul de copii Louis Țurcanu din Timișoara, Asociația Donor Sanguis Banat, Fundația Cristian Șerban, Asociația Pacienților cu Reumatism din Banat, Spitalul Dr. Karl din Jimbolia, Asociația Dr. Victor Babeș Timișoara, Asociația pentru Anestezie și Terapie Intensivă Aurel Mogoșeanu, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul municipal Teodor Andrei Lugoj, Organizația Salvați Copiii, Spitalul Clinic CF Timișoara, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara - Asociația Cardioimpex, Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Victor Popescu” și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Timiș.

Un cunoscut fermier își vinde toate animalele! ”M-au umilit politicienii! Suntem sclavii societății” 18 decembrie 2020

54

Un cunoscut fermier din România își vinde ferma de animale! În urmă cu câteva zile, Ștefan Muscă a anunțat la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, că își vinde toate vacile. Fermierul este dezamăgit de lipsa de ajutor și de măsuri concrete din partea guvernanților și spune că nu mai are cu ce să-și întrețină afacerea, așa că se vede nevoit să o scoată la vânzare. 

”Am ajuns după 34 de ani de agricultură să stau cu sufletul la gât, că vin traderii și îmi iau tot ce am, că vin cei de la leasing-uri și îmi iau utilajele. Nu s-a făcut nimic, au rămas în aer trei ordonanțe. Ordonanța cu băncile, prin care trebuia să ne amâne creditele măcar până la 31 decembrie 2021, nu s-a mai dat nici Agro Invest. (…) Au distrus zootehnia! Eu de mâine bag vacile la vânzare, să vină să le ia Emil Dumitru, să vină să le ia Oros. O să vedeți câte ferme o să se vândă acum și nimeni n-a luat nicio măsură”, a spus, cu durere în suflet, Ștefan Muscă.

La câteva zile după ce a făcut anunțul la AGRO TV, fermierul din județul Giurgiu a postat anunțul și pe facebook, astfel încât să poată fi contactat de cei interesați. Reacțiile nu au întârziat să apară, mai mulți dintre prietenii săi rugându-l pe fermier să se mai gândească la această decizie.

”Este păcat de cât ai muncit să renunți. Ai tras prin noroiul până la genunchi să te ridici, iar acum să renunți? Mai gândește-te”, îl îndeamnă un prieten de pe rețeaua socială. Ștefan Muscă, însă, pare hotărât să vândă animalele și spune că ferma va fi vândută toată odată. ”M-au umilit politicienii iresponsabili, și-au pierdut fermierii încrederea în mine, suntem sclavii societății românești! Ei doresc să rămână numai produsul străin”, scrie fermierul

Reprezentanți din industria alimentară: ”Nu ne-a făcut pandemia rău cât ne-au făcut procedurile”18 decembrie 2020

Industria agroalimentară, la fel ca multe alte sectoare, a avut mult de suferit în ultimul an de pe urma pandemiei și a măsurilor restrictive impuse de autorități. Reprezentanții industriei spun, însă, că nu pandemia le-a făcut atât de mult rău, ci unele proceduri ilogice impuse de autorități. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a discutat despre acest subiect cu președintele APRIL, Dorin Cojocaru, și președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu.

”Industria alimentară nu a mai avut un dialog coerent cu Ministerul Agriculturii din 2015. Dialog coerent înseamnă că mă asculți, mă consulți, dar pui și în aplicare. Găsim împreună soluții și strategii, dar le și aplicăm, nu doar ne întâlnim, bem cafeaua, ne batem pe umăr și gata.

55

Noi suntem oameni de afaceri, pragmatici. Vrem lucruri pragmatice, vrem o previziune clară la ce se va întâmpla. Pandemia nu ne-a făcut atât de mult rău cât ne-au făcut anumite proceduri, anumite interdicții ilogice medical. Păi dacă tu știi că măsura pe care o iau nu se poate aplica la specificul poporului român, că e mai latin, nu respectă regulile… Dacă o măsură luată nu dă rezultate, o schimb. Sau persist în greșeală?”, a precizat președintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

În ceea ce privește o redresare a sectorului agroalimentar, reprezentanții industriei nu se arată prea optimiști. Aceștia spun că dacă nu va exista un consens național cu privire la o strategie pe termen lung, lucrurile nu se vor putea îmbunătăți.

”Eu nu mai cred într-o redresare decât în condițiile în care vor exista niște strategii aprobate de întreaga clasă politică și respectate, indiferent că în 4 ani de zile se schimbă cinci miniștri ai agriculturii și zece secretari de stat. Dacă se face lucrul acesta, este un prim pas. (…) De 30 de ani s-au împrumutat sume uriașe de bani despre care nu știm unde sau dus”, a adăugat și Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România solicită prelungirea programului magazinelor până la ora 22.00, în perioada sărbătorilor A.P. Miscellanea / 18 decembrie

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) solicită public Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) prelungirea programului magazinelor, în perioadele 19-24 decembrie 2020 şi 28-31 decembrie 2020, cu o oră, de la ora 21.00 până la ora 22.00, potrivit News. "Având în vedere apropierea Sărbătorilor de Iarnă, dar şi restricţiile în vigoare pentru prevenirea răspândirii Covid-19, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România - AMRCR supune din nou atenţiei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă solicitarea ca în perioadele 19-24 decembrie 2020 şi 28-31 decembrie 2020, programul magazinelor să fie prelungit de la ora 21.00 până la ora 22.00", arată asociaţia.

Solicitarea AMRCR are în vedere atât măsurile suplimentare de prevenţie luate la nivelul magazinelor, precum şi situaţia epidemiologică la nivel naţional şi scăderea numărului de cazuri.

56

"Prin măsura prelungirii programului magazinelor vor fi respectate în continuare măsurile de siguranţă sanitară în cadrul restricţiilor deja stabilite prin cadrul legal stabilite de Hotărârea de Guvern, pentru circulaţia persoanelor în afara domiciliului până la ora 23.00. Apreciem că decizia prelungirii cu o oră a programului de funcţionare a magazinelor ar oferi o mai mare flexibilitate pentru consumatori şi va permite o fluidizare eficientă a traficului de clienţi, asigurând accesul consumatorilor la produsele şi cadourile pe care aceştia îşi doresc să le achiziţioneze în această perioadă", arată AMRCR. Asociaţia estimează o creştere a traficului în magazine cu cel puţin 20% în zilele premergătoare Sărbătorii Crăciunului şi Anului Nou.

Grafic ZF: Evoluţia numărului de magazine din comerţul modern (1996-2020)

Grafic ZF: Cât valorează companiile din comerţul modern local

57

Coșul mediu de cumpărături a fost de 50-60 de lei, în 2020. Ce preparate din porc sunt în topul preferințelor românilorCârnații și slăninuța afumată se află printre peferatele românilor de Andreea Dancu 18 Decembrie,

Se apropie Crăciunul și mulți au început aprovizionările. De pe masa de sărbătoare nu poate să lipsească porcul, preferatul românilor în zilele speciale. Iată care sunt preparatele din porc aflate în topul preferințelor și câți bani s-au dus pe coșul mediu de cumpărături!

Pentru producătorii locali, finalul de an este perioada cu cele mai mari vânzări, când sunt consumate preponderent produse tradiționale, cum sunt cele pe bază de carne.

Cel mai căutate produse din porc: ceafa, slăninuța afumată, pastrama și cârnații

Specialiștii de la ”Fabrica de Fum” sunt de părere că anul acesta românii vor opta pentru produse de calitate, pe care să le consume în confortul casei.

Pe lista celor mai căutate preparate se regăsesc ceafa de porc afumată și coaptă, slăninuța afumată, pastrama de porc coaptă și cârnații afumați. Acestea sunt atestate de Ministerul Agriculturii drept Produse Tradiționale. 

Chiar și așa, românii par a fi mai cumpătați față de anul trecut și nu mai cheltuiesc mulți bani pe mâncare.

Coșul mediu de cumpărături a fost de 50-60 de lei, în 2020

Potrivit producătorilor, coșul mediu de cumpărături a fost, în 2020, de 50-60 de lei. Pentru a atenua pierderile, companiile alimentare s-au axat mai mult pe vânzările online, prin platformele cu livrare la domiciliu.

„În acest an, am făcut investiții în utilaje de producție și astfel am diversificat producția prin introducerea de produse: cârnați de porc, cârnați de porc și vită, cârnăciori cu secărică, cârnați mioritici, șuncă presată din

58

carne de porc și șuncă presată din carne de curcan. În zona noastră, partea de nord a Moldovei, cârnații sunt foarte apreciați și se află printre produsele cele mai căutate de anul acesta. Acest lucru a condus la o creștere a producției de la o lună la alta pentru acest sortiment de produse”, a afirmat Marius Lungu, director de producție Fabrica de Fum.

Aceste produse se găsesc, în special, în Iași, dar și în băcănii din București, Cluj, Constanța și Galați, dar și pe platforme online: Real Food, All Farm, Băcănia Bolloga, Băcănia Tei, Foodicious, Roade și Merinde, Nord Hub.

Retailerii apelează la măsuri extreme de sărbători. Penny va deschide supermarketurile de la 6:30 dimineața Pentru că solicitarea retailerilor de a putea prelungi programul magazinelor cu încă o oră a rămas momentan fără răspuns, unii au decis să deschidă mult mai devreme. Penny anunță astfe că, începând cu 21 decembrie, supermarketurile sale vor deschide de la 6:30 dimineața, față de ora 8:00 la cât se deschid acum. 18 dec, 2020 | ECONOMICA.net Retailerul german Penny își va deschide magazinele de la ora 6:30, pentru a compensa astfel faptul că trebuie să închidă la 21:00, așa cum prevăd deciziile Departamentului pentru Situații de Urgență.

"Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de cumpărături pentru masa de Crăciun, magazinele PENNY vor avea următorul program", anunță compania: 21.12.2020 - 23.12.2020: 06:30 – 21:00 24.12.2020: 06:30 – 18:00 25.12.2020: Închis 26.12.2020: 09:00 – 16:00 27.12.2020: 08:00 – 20:00 28.12.2020 - 30.12.2020: 06:30 – 21:00 31.12.2020: 06:30 – 18:00 01.01.2021: Închis 02.01.2021: 09:00 – 16:00 Mai pot interveni unele diferențe de program în funcție de magazin, iar toate aceste detalii se vor regăsi pe website-ul oficial al companiei. De asemenea, produsele PENNY pot fi comandate online și livrate direct la domiciliu în București și județul Ilfov prin intermediul platformei Lyvra. Penny este conceptul grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua PENNY Market în România este alcătuită din 276 de magazine la nivel național și o echipă formată din peste 4.800 de angajați.

Profi deschide două noi magazine și încheie anul cu 1404 de locații Andra Imbrea18 Dec 2020 - Știri și Noutăți

59

Profi anunță că a deschis ultimele două magazine din acest an, în localitățile Fântânele și Rușii Munți și că încheie anul cu 1404 unități.

“Deși pandemia de Covid-19 a făcut că acest al 20-lea an din existența Profi să fie unul deosebit de dificil, avem numeroase motive să sărbătorim”, a declarant Pawel Musial, directorul general al rețelei. “Nu doar că ne-am continuat dezvoltarea și am ajuns la acest număr impresionant de unități, dar am și evoluat la un nou nivel prin deschiderea noilor magazine concept din Ploiești și Craiova, că să enumăr doar două din succesele noastre”.

Inaugurarea primului depozit Profi cu temperaturi sub zero a creat condiții pentru lărgirea gamei de produse congelate, iar anul care vine va fi și el plin de proiecte îndrăznețe care vizează extinderea rețelei continuare, dezvoltarea și eficientizarea activității.

Cu peste 21.000 de angajați, dintre care unii sărbătoresc 20 ani de continuitate în cadrul companiei, și cu magazine în 634 de localități, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografică din România.

Selgros deschide o platformă logistică pentru produse proaspete și congelate Andra Imbrea18 Dec 2020 - Știri și Noutăți

Selgros Cash & Carry România a deschis în localitatea Chiajna, pe Centura București, o platformă logistică de 10.000 mp, prin care își va aproviziona magazinele cu toate produsele care au nevoie de temperatură controlată la depozitare: legume, fructe, delicatese, lactate, mezeluri, pește, produse congelate.

60

Noul hub logistic al Selgros va îmbunătăți eficiența lanțului de aprovizionare și va asigura cele mai înalte standarde de calitate și prospețime ale produselor aflate la raft. Totodată, Selgros va putea să își diversifice gama de produse disponibile în magazinele sale, prin listarea producătorilor care nu au propria rețea de distribuție națională.

Selgros a ales platforma de depozitare la temperatură controlată ACT Cold Storage, dezvoltată în perioada 2003-2019 de Mega Company. Cele peste 50 de porți de încărcare permit un acces facil, iar spațiile de depozitare au o înălțime de 12 metri , fără coloane de susținere la interior. Parcul logistic dispune de comunicații securizate la distanță, permițând verificarea în mod constant a integrității și condițiilor în care bunurile sunt stocate. 

Toate spațiile de depozitare utilizează lichid de răcire ecologic și biodegradabil. Spre deosebire de alte facilități, platforma recuperează căldura generată de echipamentele de răcire, pentru a încălzi substratul subteran. Datorită atenției acordate mediului, ACT Cold Storage nu generează amprentă de carbon, gradul de eficiență energetică fiind foarte ridicat.

Pentru această tranzacție, Selgros a fost consiliată de compania de consultanță imobiliară JLL care a ajuns astfel la aproximativ 500.000 mp de spații de depozitare închiriate în ultimii trei ani de marii retaileri din România,  din care  peste 150.000 mp de spații de depozitare la temperatură controlată.

Selgros Cash & Carry România este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de retail din România, cu o rețea națională formată din 23 de magazine. Compania are 4.500 de angajați la nivel național, fiind printre cei mai importanți angajatori din domeniu. Selgros Cash & Carry este o companie care face parte din grupul Transgourmet, controlat în întregime de Coop Elveția, care deține în prezent 91 de magazine (43 în Germania, 23 în România, 17 în Polonia și 11 în Rusia).

Cum se vor explica rulajele mari ale retailerilor din 2020. 18 dec, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

61

Peste 50% din creșterea FMCG este adusă de produse care s-au scumpit cu până la 10% 2020 va însemna, probabil, unul dintre cei mai buni ani pentru retailul modern din România. Fără a lua în calcul expansiunea, evidentă la majoritatea marilor companii, consumul a crescut dinamic cu precădere la acele produse care s-au scumpit și cel mai mult.

Aproximativ 52% din creșterea segmentului produselor de larg consum este adusă de categorii precum cafea, vin, lapte, pâine, care s-au scumpit cu 5-10% numai în perioada 31 august-29 noiembrie, potrivit unui studiu al companiei de analiză de piață RetailZoom. În plus, 8% dintre vânzările de produse alimentare și nealimentare achiziționate în perioada septembrie-noiembrie 2020 au fost generate de produse care s-au scumpit în această perioadă cu mai mult de 10%. Vorbim aici despre una din șase categorii. Majoritatea categoriilor de produse au înregistrat însă scumpiri de până la 10% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Din ianurie și până la finele luni noiembrie (săptămâna 48 care începe cu 23 noiembrie) prețurile din magazinele moderne au crescut cu 7,2% la alimente, cu 5,7% la produsele de îngrijirea casei, dar au scăzut cu 0,6% la produsele de îngrijire personală, arată ultimul studiu realizat de compania de cercetare RetailZoom.

Prețurile au crescut în medie cu 6,1% față de perioada similară a anului trecut. Plus 12% la valoarea vânzărilor de mâncare În ceea ce privește interesul pentru anumite categorii de produse, analiștii retailZoom atrag atenția că toamna aduce o impulsionare a vânzărilor categoriilor alimentare față de perioada verii, astfel că pe primele locuri în contribuția la creștere s-au situat băuturile alcoolice (plus 25% la vin, 21% la bere) și lactatele. “Totuși, cu toate că se reiau creșteri de peste 10% în multe sectoare, trendul este încetinit pentru unele zone de consum pentru băuturile răcoritoare, napolitane, bomboane, sosuri și croissante. În cazul acestor categorii, anterior martie 2020, creșterile anuale depășeau 18%”. Având în vedere că aceste produse sunt în continuare în top 30 categorii alimentare, evoluția

62

sectorului segmentului a fost afectată de consumul mai mic al acestor produse. Motorul de creștere pentru anul viitor pare a fi reprezentat însă de produsele pentru casă, grija pentru spațiul unde se trăiește și, mai nou, se lucrează fiind evidențiată nu doar de creșterile produselor de curățenie, ci și de produsele de îngrijire țesături ( înălbitori, dezinfectanți) Per total, în perioada analizată vorbim despre o creștere de 12% a vânzărilor de alimente ( în valoare), de 11% la produsele de îngrijire personală și de 15% la produsele de casă. Formatul de magazin câștigător Referitor la formatul care a generat cele mai mari vînzări, și analiștii RetailZoom consemnează că “dinamica vânzărilor pe formate de magazine este mult mai apropiată pe măsură ce anul se încheie, cu o reluare a creșterii și din partea magazinelor de format mare, ce sunt în continuare preferate pentru achiziții de stocare sau pentru bunuri nealimentare (îndeosebi pentru cele de îngrijire personală).”

În perioada analizată, s-au înregistrat creșteri de 12,6% pe categoria supermarketuri (Carrefour Market, DM, Shop&Go, Penny, Profi), de 11,4% la hypermarketuri (Cora, carrefour, Metro) și de 10,5% la magazinele tip convenience ( Inmedio, Shop&GO de sub 1100 de mp, Xpress etc). Analiza RetailZoom a fost realizată pe baza indexului de date scanate compus din peste 3.200 de magazine din comerțul modern internațional. Au fost incluse Carrefour market, DM, Inmedio , Mega Image, Shop & Go, Penny, Profi , Xpress, Cora, Carrefour hyper, Metro. Total FMCG acoperit se referă la 193 de categorii : produse alimentare , de îngrijire personală și a casei , tutun .

Deși traficul din mall-uri a scăzut și cu 40%, vânzările retailerilor sunt impulsionate de online, care a crescut cu 30% în primele 9 luni 17 dec, 2020 | ECONOMICA.net

2020 a fost cel mai dificil an pentru retailul românesc de la recesiunea din 2009-2010 încoace, cu centre comerciale complet închise în primăvară timp de două luni, dar impactul general rămâne inegal.

Retailerii care aveau deja magazine online au fost câștigători, având în vedere că vânzările online au crescut cu aproximativ 30% în primele 9 luni ale acestui an, ceea ce a contribuit la revenirea vânzărilor globale la nivelurile anterioare Covid-19. În același timp, sectorul non-alimentar a înregistrat creșteri de 4%, potrivit unui raport al Colliers International.

Cu o piață a muncii într-o formă destul de bună - creștere modestă a șomajului, creșterea salariilor rămâne pozitivă, deși mai lentă decât înainte de criză -, industria retailului din România a început să-și revină și a înregistrat chiar o tendință pozitivă. În prezent, consumul este deja peste

63

nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Cheltuielile au migrat de la unele categorii, cum ar fi îmbrăcămintea, la altele, precum articolele de uz casnic și articole sportive. Alte cinci țări din regiune - Estonia, Lituania, Polonia, Serbia și Slovacia-, au reușit aceeași performanță, adică depășirea nivelurilor lor de vânzări ante-Covid. Consultanții Colliers observă o creștere bruscă a activității consumatorilor în segmentul comerțului electronic, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane cu vârsta de peste 55 de ani care trec acum de la cumpărături în magazinele fizice la magazinele online.

„Pandemia i-a obligat pe retaileri să se adapteze noii realități în doar câteva săptămâni, ceea ce a însemnat îmbunătățiri operaționale, concentrându-se pe marketingul online sau lansarea vânzărilor online de la zero, colaborarea cu companiile de livrare sau supermarketurile ca locuri de colectare a comenzilor, implementarea măsurilor de siguranță, corelarea stocului cu cererea în schimbare etc. Acest lucru duce la o recuperare relativ rapidă a vânzărilor după blocajul din timpul stării de urgență și chiar la o ușoară creștere a vânzărilor pentru anumite categorii, cum ar fi produsele alimentare, produsele de uz casnic, articolele sportive sau produsele cosmetice. Aceștia sunt comercianții prezenți de obicei în parcurile de retail sau în unități independente, astfel încât performanța acestui tip de scheme nu a fost aproape deloc afectată de Covid-19. Investitorii au recunoscut acest lucru și s-au concentrat mai mult pe acest tip de produs de investiții, ceea ce duce la creșterea cererii pe acest segment și la o ușoară compresie a randamentelor în marile orașe”, spune Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International. Totuși, în centrele comerciale traficul este semnificativ sub nivelul de anul trecut, dar valoarea medie a bonului de cumpărături pentru cei care intră în mall-uri a crescut. Mai exact, raportul Colliers International arată o scădere cu 40% a vizitelor lunare la centrele comerciale în prima jumătate a lui 2020, comparativ cu 2019. În prezent, în România există 89 de centre comerciale moderne, cu o suprafață disponibilă pentru închiriere de 2,77 milioane metri pătrați. „Deși obiceiurile consumatorilor au fost afectate de pandemie, oferta de spații comerciale din România a crescut. În prima jumătate a anului a fost inaugurat un parc de retail, în Miercurea Ciuc, cu puțin sub 12.000 de metri pătrați. În timp ce mai multe proiecte de retail au fost întârziate pe fondul stării de urgență, altele au continuat să avanseze, cum este Shopping City Târgu Mureș al NEPI (aproape 40.000 mp), finalizat în iulie, iar AFI Brașov (45.000 mp) și Dâmbovița Mall al Prime Kapital (33.000 mp) au fost deschise cu mici întârzieri, în toamnă. În perioada imediat următoare ne așteptăm să vedem cea mai mare parte a investițiilor în centre și parcuri de retail mai mici și

64

proiecte de conveniență”, precizează Simina Niculiță. În general, pandemia Covid-19 a influențat atât funcționarea, cât și dezvoltarea piețelor imobiliare de retail la nivel mondial, precum și în țările CEE-17. Restricțiile guvernamentale impuse funcționării magazinelor, punctelor de servicii, gastronomiei, divertismentului și agrementului au condus la o creștere dinamică a vânzărilor de comerț electronic și la schimbări în comportamentul consumatorilor. Toate acestea au dus la o scădere cu 20%-45% (în funcție de țară) a traficului în centrele comerciale, comparativ cu datele de la mijlocul anului 2019. A existat în schimb o creștere a numărului de formate mici de centre comerciale și parcuri de retail, considerate atât de către dezvoltatori, cât și de către chiriași, drept investiții profitabile, iar de către consumatori ca fiind locuri apropiate și sigure pentru cumpărături. În prezent, există aproximativ 670 de astfel de centre mai mici care funcționează în țările CEE-17, cu o suprafață totală disponibilă pentru închiriere de 6 milioane de metri pătrați. În total, în regiunea CEE-17, există aproape 1.670 de centre comerciale, care ocupă 34,6 milioane de metri pătrați, ceea ce este comparabil cu dimensiunea medie a unuia dintre sectoarele Bucureștiului.

Kaufland a stabilit orarul de funcționare al rețelei sale de Crăciun și de Anul Nou. Multe dintre magazine se vor deschide de la ora 06:00 18 dec, 2020 | ECONOMICA.net

Compania Kaufland România a anunțat prin intermediul unui comunicat programul de funcționare al magazinelor din rețeaua sa din întreaga țară în perioada sărbătorilor de iarnă. Astfel: • Miercuri, 23.12.2020, ora deschiderii va varia în funcție de magazin în intervalul 06:00 - 06:30, iar ora închiderii este 21:00. Magazinul Kaufland Sibiu din Mall Promenada, de pe strada Lector, nr. 1-3 A, va începe programul de la ora 8:00 și se va închide la ora 20:00, iar cel din Dorohoi, județul Botoșani, se va deschide la ora 9:00 și se va închide la ora 17:00.

• Joi, 24.12.2020, în Ajunul Crăciunului, magazinele vor fi deschise în intervalul 6:00 – 6:30, dar se vor închide mai devreme, în intervalul 17.00 – 18.00. Magazinul Kaufland Sibiu din Mall Promenada, de pe strada Lector, nr. 1-3 A, va începe programul de la ora 8:00 și se va închide la ora 18:00, iar cel din Dorohoi, județul Botoșani, se va deschide la ora 9:00 și se va închide la ora 13:00.

• Vineri, 25.12.2020, și vineri, 01.01.2021, toate magazinele Kaufland vor fi închise.

65

• În a doua zi de Crăciun, sâmbătă, 26.12.2020, și în a doua zi a Anului Nou, sâmbătă, 02.01.2021, majoritatea magazinelor vor avea program scurt: se vor deschide la ora 9.00, iar ora închiderii va varia în intervalul 16:00 – 17:00, cu excepția magazinului Kaufland din Mall Promenada Sibiu, care se va deschide la ora 12:00 și va avea program prelungit până la ora 20:00. Magazinele din Fălticeni, Târgu Secuiesc și cel din Focșani, str. Mărășești nr.5, vor fi închise pe 02.01.2021, iar magazinul din Dorohoi, județul Botoșani, va fi închis în ambele zile.

Pentru informații exacte referitoare la programul de sărbători al fiecăruia dintre magazinele Kaufland, clienții sunt rugați să acceseze site-ul www.kaufland.ro și să selecteze magazinul Kaufland în care urmează să vină la cumpărături. În plus, prin serviciile de livrare rapidă la domiciliu Glovo, Food Panda și Tazz, clienții pot comanda produse alimentare sau nealimentare de pe lista de cumpărături, din hipermarketurile Kaufland România.

Serviciul Glovo este disponibil online pe glovoapp.com/ro, iar Kaufland ajunge la clienti acasă în orașele: București, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Giurgiu, Craiova, Sibiu, Arad, Brașov, Ploiești, Pitești, Oradea, Brăila, Galați, Buzău, Slatina, Alba Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Deva, Piatra Neamț, Focșani, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Suceava, Roman, Târgoviște, Botoșani, Bistrița, Târgu-Jiu, Zalău și Drobeta-Turnu Severin. Prin serviciul de livrare Food Panda, disponibil online pe foodpanda.ro, clienții pot avea acces rapid la produsele Kaufland. Food Panda aduce produsele Kaufland acasă în orașele: București, Ploiești, Pitești, Zalău, Tulcea, Timișoara, Târgu-Mureș, Târgu Jiu, Târgoviște, Suceava, Slatina, Sibiu, Satu Mare, Roman, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Iași, Giurgiu, Galați, Focșani, Drobeta Turnu Severin, Deva, Craiova, Constanța, Cluj, Buzău, Brăila, Brașov, Botoșani, Bistrița, Baia Mare, Bacău, Arad și Alba Iulia. Platforma Tazz poate fi accesată pe tazz.ro, iar produsele Kaufland ajung la clienți prin Tazz în: București, Timișoara, Târgu-Mureș, Sibiu, Oradea, Iași, Deva, Constanța, Cluj, Brașov, Brăila și Arad. Toate aplicațiile mobile de livrare rapidă la domiciliu Glovo, Food Panda și Tazz pot fi descărcate gratuit din AppStore sau Google Play.

Despre Kaufland România Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 138 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru

66

compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață.

KFC România extinde programul prin care donează mâncare persoanelor în dificultate Lidia Neagu in CSR 18 December 2020 Harvest este un program bazat pe donarea de alimente, implementat la nivel internațional, în diverse țări, prin care KFC urmărește să contribuie la reducerea risipei alimentare și la oferirea de suport persoanelor din medii defavorizate. KFC România anunță anul acesta un nou partener în cadrul programului – Fundația Filantropică

Metropolis, din București. Prin donarea surplusului de alimente din restaurantele proprii, KFC oferă un ajutor semnificativ, asigurând astfel una din mesele principale ale copiilor din centrele Metropolis, precum și din centrele partenere ale Fundației.

„Ne bucurăm să anunțăm colaborarea cu KFC România, care aduce, pe final de an, energie activităților pe care le desfășurăm în cadrul Fundației și bucurie pe chipurile copiilor pe care îi avem în grijă. Sperăm totodată ca astfel de parteneriate să devină o normalitate în România, iar tot mai multe organizații nonguvernamentale să poată beneficia de astfel de sprijin, care să le asigure persoanelor provenind din medii vulnerabile necesitățile de bază și fundamentul unei educații echilibrate”, au declarat oficialii Fundației Filantropice Metropolis.

În România, programul Harvest a fost implementat în noiembrie 2017, inițial ca o platformă- pilot, și funcționează după modelul sistemului internațional. În aproape 3 ani de activitate, beneficiarii programului, printre care copii, bătrâni, familii nevoiașe, persoane cu dizabilități, au primit produsele donate de KFC România, care au fost pregătite în cadrul fiecărei asociații pentru a asigura masa zilnică. În total, au fost colectate și distribuite peste 4.000 kg de carne de pui, din restaurantele KFC din București, Cluj și Brașov.

„Risipa alimentară este o problemă majoră la nivel global și cu importante consecințe asupra oamenilor, mediului și economiei, de unde necesitatea acută de identificare a unor soluții pe termen mediu și lung. Programul

67

Harvest, implementat și de KFC România, vine în întâmpinarea acestor nevoi încă din anul 2017, oferind un sprijin important pentru persoanele din medii defavorizate, prin colaborarea cu organizațiile nonguvernamentale. În decursul celor 3 ani, am încheiat parteneriate de lungă durată cu mai multe asociații din București și din țară, cea mai recentă dintre acestea fiind Fundația Filantropică Metropolis”, a declarat Claudia Porojan, Senior PR & CSR Manager, Sphera Franchise Group.

Fundația Filantropică Metropolis contribuie la facilitarea accesului la sănătate, educație și dezvoltare emoțională. Fundația se concentrează pe asistență socială pentru copiii vulnerabili din centrele proprii și partenere, pe renovarea spitalelor publice din bani privați, dar și pe susținerea cauzelor individuale verificate. Începând cu anul 2020, Fundația își asumă un nou obiectiv prin renovarea spitalelor publice.

KFC România caută în mod activ parteneri în programul Harvest, astfel încât să se extindă la nivel național pentru a avea un număr și mai mare de beneficiari și un impact mai puternic în comunitățile locale. La nivel de program, introducerea unei organizații nonguvernamentale ca partener presupune verificarea unor standarde obligatorii: o bucătărie complet echipată care să dețină toate autorizațiile legale, condiții de transport care să permită menținereaunei temperaturi adecvate a produselor, ustensile pentru gătit ș.a. Printre produsele KFC România care pot fi donate se numără: Zinger fillet, Fillet, Fillet bites, Crispy Strips sau bucăţi de pui.

Programul Harvest este implementat la nivel internațional în mai multe țări, precum: SUA, Puerto Rico, Marea Britanie, Canada, Spania, Italia, Africa de Sud, iar acum în Europa de Est. În aceste țări, restaurantele KFC donează, în fiecare an, aproape 1.600 de tone de alimente bogate în proteine, către organizațiile nonguvernamentale.

Un nou concept inovativ de retail se lansează pe piaţă! Cum va arăta “farmacia viitorului” ȋn România?By ro.aliment, December 16, 2020 Investitorul român Cristian Pandel, proprietarul Memento Group, din care face parte şi agenţia de turism Christian Tour, se reinventează ȋn pandemie şi lansează un concept inovativ de “farmacie” a viitorului, un magazin de familie dedicat sănătăţii şi stării de bine, sub brandul Yuga.

Primul magazin Yuga va fi deschis oficial pe 17 decembrie a.c., într-un spațiu de 800 mp amplasat ȋn incinta Centrului Comercial Auchan Titan din București, pentru anul viitor fiind preconizate încă patru deschideri de magazine, cu o suprafață de minim 1.000 mp fiecare. Totodată, investitorul

68

mizează şi pe platforma e-commerce yuga.ro, care a fost lansată deja şi este complet funcţională.

„Ȋn această perioadă provocatoare de pandemie am ajuns să conştientizăm cel mai bine cât de important este să ne ȋngrijim de sănătatea corpului, dar mai ales de sănătatea mentală. Vacanţele sunt “medicamentele” noastre pentru o stare de bine, pentru clipe de fericire şi poftă de viaţă. Suntem lideri în piaţa de turism din România și clienții ne iubesc pentru vacanțele memorabile, iar de acum ne propunem să le oferim mai mult decât vacanţe. Să oferim alternative pentru un stil de viaţă sănătos tot timpul anului, nu doar ȋn vacanţă. Vom aduce la ȋndemâna oricui, la preţuri accesibile, produse care susţin sănătatea şi starea de bine a familiei la toate nivelurile. Yuga este mai mult decât un brand de retail, este o alternative pentru un stil de viaţă armonios. Prin această „farmacie a viitorului” ȋnţelegem să abordăm sănătatea integrat şi să educăm publicul că starea de bine izvorăşte din surse multiple şi interdependente: de la  hrana pe care o mâncăm, la cosmeticele pe care le punem pe piele ori suplimentele şi remediile naturiste pe care le utilizăm şi apelând ca ultimă soluţie la tratamentele alopate, chimice.”, declară Cristian Pandel, proprietarul Yuga.

69

Pandel spune că ȋmpreună cu echipa sa, lucrează la acest proiect amplu de mai bine de 18 luni. „De când ne-am dat seama că ȋn România, segmentul retail dedicat sănătăţii şi familiei are nevoie de un suflu proaspăt, de un concept inovativ. Iar perioada de pandemie din ultimele luni ne-a dovedit ȋncă o dată importanţa şi necesitatea retailului adaptabil, modern şi aproape de nevoile clientului. Acest lucru ne-a impulsionat să accelerăm proiectul şi să ȋl aducem pe piaţă ȋntr-un timp record.”

Yuga mizează pe patru piloni principali care să acopere necesarul unei familii pentru o viaţă echilibrată şi fericită. Noul concept venind în întâmpinarea familiilor tinere care au un stil de viaţă activ, modern, cu accent pe sănătate, mişcare, educaţie, grijă pentru natură şi dorinţa de a profita de fiecare moment. „Yuga este de genul feminin, se adresează familiei şi elementului central ce defineşte familia – mama.”, completează Cristian Pandel. „Sortimentul variat pe care l-am ales pentru acest concept nou, este inspirat din modelul american de retail, centrat pe abordarea holistică a sănătăţii. Yuga are la bază patru piloni principali: Yummy Yuga – magazinul alimentaţiei sănătoase, organice şi naturale; Mama Yuga – magazinul mamei, copilului şi al familiei; Travel Yuga – magazinul celor activi (care va include atât o agenţie de turism, cât şi bunuri necesare ȋn diverse activităţi sportive şi călătorii) şi Pharma Yuga – magazinul de vitalitate (drogherie naturistă şi farmacie alopată).”, mai spune Pandel.

Ȋn acest moment ȋn magazinul din Titan sunt listate peste 20.000 produse, iar platforma online numără ȋn jur de 25.000 articole, incluzând şi o serie de produse comercializate ȋn sistem marketplace. Noul business lansat acordă o atenţie sporită fluidizării procesului de vânzare online şi livrării rapide,

70

direct la uşa cumpărătorului sau prin ridicare direct din magazin.

Ȋn acest sens având la dispoziţie infrastructura solidă a Memento Group, construită ȋn peste 20 ani de activitate: flota de autovehicule a MementoBUS; autogara Central Bus Station şi spaţiile adiacente acesteia sau sediile agenţiilor de turism din toată ţara, unde vor fi amplasate şi puncte de livrare Yuga.

Bugetul de investiţii ȋn noul proiect pentru primii 3 ani, se ridică la circa 10 milioane de euro, finanţarea iniţială fiind susţinută din linii de credit. După această primă fază de lansare, compania intenţionând să acceseze şi alte surse de finanţare alternativă sau parteneriate strategice. Pentru primul an de activitate, investitorul estimează o investiţie medie de 1.5 milioane euro ȋn magazinul fizic din Titan, iar pentru platforma online investiţia iniţială va ajunge la circa 1 milion de euro. „Previziunile pentru primul an de funcţionare sunt de vânzări ȋn valoare de circa 10 milioane euro pe toate canalele de distribuţie (online si offline) ale proiectului Yuga.”, completează Pandel.

Despre MementoGroup

Cu o cifră de afaceri globală de aproape 195 milioane euro ȋn 2019, Memento Group, are sediul central în Amsterdam și operațiuni în România, Grecia, Turcia, Spania, Republica Moldova şi SUA. Grupul reunește companii cu activități ȋn domeniul turismului –  turoperatori, OTA, servicii de transport, tehnologie specifică turismului, dar și un broker de asigurări şi o linie de business in real estate. Totodată, ȋncepând cu anul 2019, Memento Group este partenerul oficial ȋn România al TUI Group, cel mai mare grup turistic din lume, dezvoltând rețeaua de agenţii TUI TravelCenter.

71

DIVERSE

AGRO EST MUNTENIA a cerut insolvenţa AGROLANDIA92 DC J.P. Companii #Insolvenţa / 18 decembrie

AGRO EST MUNTENIA SRL a solicitat aplicarea Legii 85/2014 împotriva AGROLANDIA92 DC SRL, iar această cerere de insolvenţă a dus la constituirea Dosarului nr.4810/121/2020 de la Tribunalul Galaţi, conform portal.just.ro.

Înfiinţată în noiembrie 1992, societatea AGROLANDIA92 DC SRL, având ca obiect de activitate "comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", a înregistrat în anul 2019 un profit net de 78.907 de lei la o cifră de afaceri de 9.378.198 de lei. La finele anului trecut compania înregistra datorii de 6.771.755 lei, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro).

AGRO EST MUNTENIA, compania care a cerut insolvenţa AGROLANDIA92 DC, a înregistrat în anul precedent un profit net de 881.450 de lei la o cifră de afaceri de 100.381.842 de lei.

OLAF A STABILIT: Suntem ţară de tranzit pentru marea contrabandă cu ţigări Gheorghe Iorgoveanu Ziarul BURSA #Companii / 18 decembrie

Contrabanda cu ţigări reprezintă una dintre infracţiunile care par imposibil de stăvilit de către organele de ordine, nu doar din ţara noastră ci de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Pentru că ea este asociată cu evaziunea fiscală pe scară mare, din cauza sumelor imense rezultate din această afacere ilegală şi care nu sunt supuse fiscalizării din niciun stat membru al Uniunii, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a demarat ample acţiuni în statele membre pentru contracararea acestui fenomen.

Se pare că, în ciuda confiscărilor efectuate aproape zilnic de Poliţia de Frontieră şi de alte structuri din cadrul Ministerului de Interne, situaţia este constantă, contrabanda continuând la aproape acelaşi nivel, în anumite perioade ale anului 2020, ca şi în anii trecuţi.

Până ieri, conform datelor colectate pe site-ul stopcontrabanda.ro, în ţara noastră au fost confiscate 108.979.684 de ţigări de contrabandă, în valoare totală de 63.325.279 lei. De asemenea, poliţiştii au reţinut 270 de persoane şi 138 de mijloace de transport. La captura impresionantă de ţigarete ar trebui

72

adăugate şi capturile de tutun de la nivel naţional, dar şi "noua recoltă" obţinută, ieri, de DIICOT în urma unor dosare penale internaţionale deschise de OLAF în anul 2017. Cauze penale care arată că ţara noastră a devenit loc de tranzit pentru contrabanda cu tutun pe scară mare, mai precis pentru fabricile ilegale de tutun şi ţigarete din statele membre ale UE.

La nivelul Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), în perioada 2017-2019, au fost declanşate, în urma cooperării internaţionale, două anchete privind o grupare de criminalitate organizată transfrontalieră, formată din cetăţeni români, moldoveni şi ucraineni, ce desfăşurau activităţi de producere şi comercializare ilegală de ţigarete în scopul obţinerii de importante beneficii financiare ilicite. În cauză s-a reţinut faptul că, începând din luna mai 2019, parte din gruparea infracţională a început să funcţioneze pe teritoriul României, în sensul că, au administrat mai multe spaţii în care erau depozitate cantităţi mari de materiale folosite la fabricarea ţigaretelor (role de etichete, filtre de ţigarete, folie de aluminiu, hârtie de împachetat), achiziţionate din Bulgaria şi Republica Moldova, care, ulterior depozitării, au fost transportate cu documente fictive către state din Europa, unde membrii grupării au pus în funcţiune fabrici clandestine de producere şi ambalare de ţigarete. Conform raportului întocmit de OLAF, prejudiciul adus de activitatea grupării transfrontaliere se ridică la suma de peste 80 milioane de euro.

Gruparea din ţara noastră a fost destructurată, ieri, în urma unei ample acţiuni coordonată de DIICOT în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în cadrul căreia au fost efectuate 40 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Iaşi, Bacău, Timişoara, Oradea, Ilfov, Constanţa, Sibiu, Braşov, Galaţi, Bihor şi a municipiului Bucureşti. În urma acţiunii au fost audiate 50 de persoane, iar o parte dintre acestea urmau să fie reţinute în vederea continuării cercetărilor penale cu privire la sîvârşirea infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală.

Concomitent, în cadrul cazurilor OLAF, au fost efectuate percheziţii pe teritoriul Ungariei şi Italiei, iar la acţiunile efectuate pe teritoriul României asistă şi poliţişti din cadrul Guardia Civil din Spania. Se pare că fabricile ilegale de tutun pentru care concetăţenii noştri tranzitau marfa ar fi amplasate în ţările respective.

DECIZIE ÎNAINTE DE IGNAT Impunerea asomării înainte de sacrificare nu încalcă libertatea cultelor O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 18 decembrie

Ritualurile tradiţionale trebuie să se adapteze la sensibilităţile oamenilor secolului XXI. Asomarea prealabilă a unui animal cu prilejul

73

sacrificării poate fi impusă în Uniunea Europeană, fără ca prin aceasta să fie afectată libertatea cultelor şi ritualurilor tradiţionale precum cele evreieşti şi musulmane, a apreciat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Decizia vine înaintea sărbătorii de Ignat, când în mod tradiţional în ţara noastră sunt sacrificaţi porcii.

Instanţa de la Luxemburg a fost rugată să se pronunţe asupra unui decret adoptat în 2017 de regiunea flamandă din Belgia, care a impus această asomare prealabilă în numele bunăstării animalului. Decretul a avut ca efect interzicerea sacrificării animalelor fără asomare, inclusiv pentru sacrificările prevăzute de un rit religios. Decretul a fost contestat în special de mai multe asociaţii evreieşti şi musulmane care solicită anularea sa în tot sau în parte. În opinia acestora, întrucât nu permite credincioşilor evrei şi musulmani să îşi procure carne provenită de la animale sacrificate în conformitate cu preceptele lor religioase, care s-ar opune tehnicii asomării reversibile, decretul încalcă Regulamentul nr.1099/20091 şi, prin urmare, îi împiedica pe credincioşi să îşi practice religia.

"În vederea promovării bunăstării animale în cadrul sacrificării religioase, statele membre pot, fără a încălca drepturile fundamentale consacrate de carta, să impună un procedeu de asomare reversibilă şi care nu poate conduce la moartea animalului", afirmă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Curtea concluzionează că măsurile cuprinse în decret permit să se asigure un just echilibru între importanţa atribuită bunăstării animale şi libertatea credincioşilor evrei şi musulmani de a-şi manifesta religia.

Curtea subliniază că legiuitorul Uniunii a înţeles sa recunoască fiecărui stat membru o marja de apreciere amplă în cadrul concilierii protecţiei bunăstării animalelor la uciderea lor şi a respectării libertăţii de manifestare a religiei. Ori, s-a ajuns la un consens ştiinţific cu privire la faptul ca asomarea prealabilă constituie mijlocul optim pentru a reduce suferinţa animalului în momentul uciderii sale. În sfârşit, Curtea constată că decretul nu interzice şi nici nu împiedică punerea în circulaţie a produselor de origine animală derivate din animale care au fost sacrificate religios în cazul în care aceste produse provin din alt stat membru sau dintr-un stat terţ.

În ţara noastră, autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale dar numai pentru consumul propriu, în gospodărie, sub supravegherea medicului verterinar şi cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferinţă sau durere în timpul contenţionării (prinderii) şi a

74

înjungherii. Asomarea, care la specia porcină se efectuează cu un pistol cu glonţ captiv, care este în dotarea medicilor veterinari, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoştinţei până în momentul înjunghierii şi se practică la cerere în gospodăriile individuale cu porcine, majoritatea oamenilor fiind conştienţi că animalul nu trebuie să fie stresat şi să sufere în timpul înjunghierii.

Trei bărbați – reținuți de polițiști pentru furtul a sute de oi și miei de pe pășuni! Ramona Dascălu - 18 decembrie 2020

Reținuți de poliție după ce au furat sute de oi de pe o pășune! Trei bărbați, cu vârste cuprinse între 45 și 63 de ani, bănuiți că au furat peste 250 de oi și 200 de miei s-au ales cu dosare penale și au fost reținuți de poliție. Prejudiciul se ridică la aproximativ 170.000 de lei.

Polițiștii mureșeni au efectuat ieri, miercuri – 17 decembrie, mai multe percheziții domiciliare în județul Mureș, la locuințele unor bărbați bănuiți de furtul mai multor ovine. În urma perchezițiilor au fost identificate peste 65 de ovine, care ar proveni din furt.

Din cercetările realizate de autorități a rezultat că, în perioada aprilie-decembrie, suspecții au furat peste 250 de oi și 200 de miei de pe o pășune, din comuna Pogăceaua, scrie stiripesurse.ro, care citează Mediafax.

Cei trei bărbați cu vârste cuprinse între 45 și 63 de ani, din comunele Ceuașu de Câmpie și Pogăceaua, din județul Mureș, au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă.

La acțiune au participat și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, specialiști criminaliști, precum și jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Mureș și Grupării de Jandarmi Mobile Târgu Mureș.

... citeste si partea a doua ...

75