Stiri 30 octombrie 2020

Cursul de schimb 30.10.2020 1 EUR 4.8743

1 USD 4.1768

Vremea se schimbă drastic: ANM a emis un cod galben de vânt puternic și ninsori 30 Octombrie 2020 Specialiștii spun că se vor semnala intensificări ale vântului și ninsori viscolite în zona înaltă începând de vineri spre sâmbătă noapte (31 octombrie), începând cu ora 02:00 și până sâmbătă la ora 20:00. Ce județe sunt afectate: Alba Argeș ,Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Hunedoara, Harghit, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

1

În intervalul menționat în jumătatea de nord a Carpaților Orientali și în zona înaltă a Carpaților Meridionali temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare și se va depune strat de zăpadă. În cursul zilei de sâmbătă (31 octombrie), la peste 1700 m, în special în grupele vestice ale Carpaților Meridionali, vor fi rafale mai mari de 100…110 km/h, viscolind ninsoarea, se arată în informarea ANM.

APIA si SUBVENTII

ȘEFUL AFIR: PLĂȚI DE 656 MILIOANE DE EURO CĂTRE FERMIERI ÎN OCTOMBRIE! Agroinfo 29 octombrie 2020

PLĂȚI AFIR! Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai-Liviu Moraru, a declarat astăzi că suma achitată beneficiarilor, înregistrată până la data de 15 octombrie 2020, se ridică la 656 de milioane de euro, din care 415 milioane de euro au ajuns în investiţii.

A fost un an în care a trebuit să schimbăm foarte, foarte multe lucruri din mers. Rezultatul pe care l-am obţinut la 15 octombrie 2020 este o plată de 656 de milioane de euro, bani europeni efectiv care au intrat în ţară. În principal, ceea ce ne bucură cel mai mult este că, din această sumă, 415 milioane de euro au ajuns în investiţii, adică în lucruri cuantificabile, clare şi benefice pentru agricultura şi pentru satul românesc.

Este o cifră în care, comparând-o cu cifra de anul trecut, de 524 de milioane de euro, cred că puteţi regăsi efortul care s-a depus în ultimul timp la nivelul AFIR şi munca pe care au depus-o colegii pe care am onoarea să-i reprezint, a declarat șeful AFIR, în cadrul videoconferinței organizată de Ziarul Bursa.

OFICIAL APIA: START PLATĂ AJUTOR DE STAT PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR! Agroinfo 29 octombrie 2020 - COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat joi, 29 octombrie 2020, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că a început plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna septembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna august 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 1.227.828,99 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

2

(MADR), pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:

a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Solicitanţii ajutorului de stat sunt asociaţii sau organizaţii de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior, acreditate de către Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale.

De asemenea, solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii, crescători de animale, cărora le prestează serviciile menționate anterior, contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora.

Plăţile directe vor rămâne neatinse! octombrie 29, 2020 agrimanet Daniel Buda, vicepreşedintele comisiei de agricultură din parlamentul european a afirmat in cadrul videoconferinţei „Afaceri în agricultură”, organizată de Grupul de presă Bursa: „Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare, vor rămâne neatinse” În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedinteleComisia de Agricultură a Parlamentului European.

3

„Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. De la Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (…) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice. În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă de produsele europene. De aceea s-a venit cu acest sprijin”, a precizat deputatul european Daniel Buda.

Există o preocupare în rândul fermierilor din ţara noastră cu privire la dorinţa Comisiei Europene, în contextul Green Deal, de a reduce cu 50% consumul de îngrăşăminte, pesticide şi produse chimice folosite în agricultură.

„În România se utilizează 600 grame de astfel de produse la un hectar de cultură, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 grame pe hectar. Noi vom ţine ca această reducere să se faca la media UE”, a spus Daniel Buda.

Plafonarea subvenţiilor agricole

„Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori. Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional

4

tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani”, a arătat Daniel Buda.

Vor fi alocate resurse financiare şi pentru consilierea fermierilor în scopul accesării fondurilor europene, şi că au fost mărite sumele pentru tinerii fermieri.

„Ne confruntăm la nivel european cu un eveniment sever de îmbătrânire a populaţiei. De aceea, alocăm 4% pentru tinerii fermieri, ceea ce implică şi o creştere a sumelor alocate de la 70.000 la 100.000 euro pentru fiecare proiect. Mai mult, am introdus şi o componentă nouă – Noul fermier – adresată persoanelor care au peste 40 de ani şi care vor avea posibilitatea să obţină o finanţare de 100.000 euro pe proiect din pilonul 2 de dezvoltare. În SUA este o astfel de abordare pentru cei care nu au făcut agricultură, dar vor să o facă. De aceea vrem să o introducem şi în Europa”, a declarat Daniel Buda in cadrul videoconferinţei „Afaceri în agricultură”, organizată de Grupul de presă Bursa.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie, este important ca sectorul agricol din Uniunea Europeană să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori.

Nu-ţi dau subvenţia decât dacă îmi demonstrezi că tu lucrezi pământul octombrie 30, 2020 agrimanet

Multi proprietari de terenuri, pentru a incasa subventiile agricole, nu incheie contracte de arenda, punand in dificultate fermierul; plata pentru arenda, nefiind trecuta intr-un contract, face ca fermierul sa fie la limita legalitatii. Este constatarea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, la Bucharest Food Summit.

„Sunt două soluţii. Cea care trebuia să vină din mediul asociativ, sau cea impusă, încât Ministerul să vină şi să spună (proprietarilor de teren agricol, n.r.) : ‘Eşti beneficiar de subvenţie? Nu-ţi dau subvenţia decât dacă îmi demonstrezi că tu lucrezi pământul’. Ştim cu toţii ce povestim: astăzi foarte multă lume care depune cererea unică la (APIA, n.r.) este proprietar, iar cei care lucrează pământul sunt alţii, iar de multe ori nu există un contract de arendă corect, prin care proprietarul să încaseze o arendă rezonabilă, iar cel

5

care lucrează terenul să poată să încaseze subvenţia şi să poată să-şi descarce toate cheltuielile pe toată suprafaţa”, a afirmat Adrian Oros.

„Mulţi fermieri lucrează şi suprafeţele altora, care depun cererile unice de plată, şi pe lângă faptul că le plătesc o arendă nu la vedere, sunt obligaţi să lucreze şi ilegal, pentru că ei cheltuie mult mai mult şi pe acele suprafeţe, dar nu le pot prinde în contabilitate. Sunt lucruri delicate, dar care trebuie spuse. Eu spun lucrurile aşa cum le cred, nu spun numai lucrurile care dau bine, pentru că sunt lucruri corecte şi dacă le tot ascundem sub preş n-o să rezolvăm nimic, peste 7 ani o să vină alt ministru aici şi veţi constata că sunt aceleaşi probleme. Sunt două-trei probleme grave, care trebuie scoase de sub preş, rezolvate, iar celelalte mărunte vin după ele”, a apreciat Adrian Oros. AGERPRES

APIA, noutati despre subventia la animale. Ce documente sunt necesare pentru accesarea sprijinului octombrie 30, 2020

APIA, prin Centrele Judetene, informeaza ca efectueaza plata ajutorului de stat in sectorul cresterii animalelor, pentru cererile depuse in luna septembrie 2020, aferente serviciilor prestate in luna august 2020.

Suma totala autorizata la plata este de 1.227.828,99 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), pentru un numar de 27 de solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Documente necesare pentru accesarea acestui sprijin

Potrivit APIA, pentru sectorul cresterii animalelor, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

-dovada ca solicitantul este persoana juridica, conform legislatiei in vigoare;

-acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calitatii genetice a raselor de animale, eliberata de ANARZ;

6

-lista microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calitatii genetice a raselor de animale, avizata de ANZ, care va cuprinde: denumirea intreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, dupa caz, codul CAEN, numarul unic de identificare a intreprinderii la APIA, numarul contractului de prestari servicii incheiat intre prestator si beneficiar, rasa si numarul de animale care fac obiectul serviciilor, numarul de angajati si cifra de afaceri, iar in cazul intreprinderilor noi, se va mentiona “intreprindere nou-infiintata”;

-copia contractului intre detinatorul registrului genealogic si prestatorul serviciului de determinare a calitatii genetice a raselor de animale sau adeverinta eliberata de ANZ, in cazul in care acesta este altul decat detinatorul registrului genealogic, din care sa rezulte contributia partilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

-lista activitatilor, inclusiv lucrarile si tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calitatii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizata de ANZ.

VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / ADRIAN OROS, MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE: "Trebuie să scăpăm de vânătorii de subvenţii" Alina Vasiescu

Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Adrian Oros

• "Avem o proprietate agricolă polarizată"

În viitorul Program Naţional Strategic pentru agricultură, prevăzut pentru anii 2021-2027, va trebui să scăpăm de vânătorii de subvenţii, astfel încât banii dedicaţi fermierilor să ajungă acolo este nevoie, conform domnului Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnia sa precizează: "Avem şi noi, ca alte ţări, vânători de subvenţii de care va trebui să scăpăm în viitorul Program Naţional Strategic, iar cât mai mulţi dintre banii dedicaţi fermierilor să ajungă la cei care lucrează cu adevărat pământul".

7

Adrian Oros spune că România are la dispoziţie două surse de finanţare a agriculturii: "Avem Programul Naţional Strategic, care presupune 20,678 de miliarde de euro în următorii şapte ani, şi anume: 13 miliarde de euro pentru plăţi directe prin Pilonul I, respectiv 7,67 miliarde de euro prin Pilonul II; şi Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, din care până acum am reuşit să obţinem de la Guvern 6,5 miliarde de euro pentru infrastructura de gestionare a apei şi 750 de milioane de euro pentru reţeaua naţională de co-lectare, depozitare, promovare şi distribuţie a produselor româneşti".

• "Avem un grad de asociere foarte slab"

Una dintre marile probleme ale agriculturii noastre este polarizarea proprietăţilor, conform domnului Adrian Oros, care spune: "În urma analizei nevoilor din domeniu, am identificat câteva probleme, particularităţi pe care le are agricultura noastră. În primul rând, încă avem o proprietate polarizată: 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare; 0,56% dintre fermieri lucrează 40% din suprafaţă în ferme mai mari, cu peste 300 de hectare, şi abia 2% lucrează 21% din suprafaţa arabilă în ferme medii, care au o suprafaţă între 50 şi 30 de hectare. Aceasta este situaţia proprietăţii în ţara noastră".

Domnul Oros continuă: "Avem un grad de asociere foarte slab, avem puţine cooperative, un mediu asociativ încă neconsolidat. Ne dorim ca această consolidare a mediului asociativ să fie accelerată pentru că este foarte importantă". Ministrul Agriculturii mai declară: "Avem o problemă cu forţa de muncă, dar avem şi o îmbătrânire a populaţiei rurale şi a fermierilor: numai 29% din populaţia rurală are sub 40

de ani şi doar 11% are mai puţin de 55 de ani. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale".

Adrian Oros mai atrage atenţia că încă avem o agricultură meteodependentă, iar "în 2020 am simţit din plin acest lucru. Sistemul nostru de irigaţii este nefuncţional şi aproape distrus".

Domnia sa aminteşte şi faptul că avem o balanţă comercială deficitară, care "a luat-o la trap" de prin 2015-2016. "Anul trecut am avut 1,3 miliarde de euro deficit", spune ministrul Agriculturii, adăugând: "Avem o promovare slabă şi un grad redus de comercializare a produselor româneşti".

8

• "1-1,2 milioane de hectare din culturile de primăvară - afectate de secetă"

Ministrul Agriculturii afirmă că ne aflăm într-un context "mai deosebit" anul acesta, pentru că, peste evoluţia pandemiei de Covid-19, care a produs pagube substanţiale în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, s-a suprapus, în zona Mării Negre, în Dobrogea, în sudul Moldovei şi o parte a Olteniei, o secetă extremă, pedologică, care a provocat pagube imense fermierilor atât la culturile din toamna lui 2019, cât şi la cele din primăvara anului 2020.

"Dacă pentru culturile din toamna lui 2019 suprafaţa afectată a fost de 1,11 milioane de hectare, se pare că aceeaşi cifră, respectiv 1-1,2 milioane de hectare din culturile din primăvara aceasta, în principal de porumb şi floarea soarelui, sunt afectate de secetă", precizează domnul Oros.

• "Vom da bani fermierilor pentru animale care există în realitate, nu pe ce aveau în baza de date în 2013"

Fermierii din ţara noastră vor primi, începând din 2021, bani pentru animalele pe care le deţin în mod real, nu pentru cele pe care le aveau în anul 2013 în baza de date, spune ministrul Agriculturii, adăugând că această modificare este rezultatul negocierilor din Parlamentul European: "Am vrut şi am reuşit să păstrăm sprijinul cuplat voluntar atât în sectorul zootehnic, cât şi în cel vegetal, în zone aflate în dificultate. Am reuşit să păstrăm ajutorul naţional tranzitoriu, care este practic de la bugetul naţional, dar care trebuie negociat la Comisie. Acest sprijin trebuia să se termine în 2020, dar am reuşit să-l prelungim până în 2027, iar în Parlament am reuşit să schimbăm şi anul de referinţă. Astfel, vom da bani fermierilor pe animale reale, nu pe cele pe care le aveau în baza de date în 2013".

Domnia sa mai spune că trebuie rezolvată încă "o problemă destul de delicată şi importantă", cea a plafonării subvenţiilor. "Noi, ca stat, avem o poziţie pe care am exprimat-o în ultima perioadă: această plafonare să fie voluntară, la decizia fiecărei ţări membre, şi să o combinăm cu o plată redistributivă", declară ministrul Agriculturii, menţionând: "Să sperăm că în trialogul care va urma vom obţine şi acest lucru, astfel încât să putem ajunge la concluzia că mare parte din ce ne-am propus în Programul Naţional Strategic se va îndeplini".

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: "Suntem încă în negocieri în privinţa Politicii Agricole Comune (PAC), atât în Consiliul AGRIFISH din Parlamentul European, cât şi la Comisia Europeană. Ţările membre încearcă

9

să îşi impună priorităţile în funcţie de strategia Comisiei, de proiectul Green Deal, de strategia pe biodiversitate şi de strategia Farm to Fork. Săptămâna trecută am încercat să susţinem în Consiliul AGRIFISH priorităţile României: am dorit o flexibilitate mai mare pe eco-schemele impuse de strategia Green Deal în aşa fel încât să nu pierdem banii europeni în condiţiile în care aceste eco-scheme vor fi obligatorii pentru ţările membre, dar voluntare pentru fermieri. Este foarte important ca aceste eco-scheme să fie acceptate de fermieri, respectiv să vină să compenseze exigenţele Green Deal, iar banii să nu fie pierduţi".

lantulalimentar 2020-10-30 “Cererile sunt supuse controlului administrativ şi pe teren. Suntem în procedura de extragere a eşantionului de control de 5%. Plata se va face până la sfârşitul lunii decembrie, iar aici avem la dispoziţie 150 de milioane de euro fonduri europene“, a declarat Pintea la videoconferinţa “Afaceri în agricultură”, organizată de Grupul de presă Bursa, citat de Agerpres.

Reamintim că potrivit unui comunicat al APIA postat în 28 octombrie pe pagina agenției, au depus cereri 122.986 fermieri unici. Situația finală, pe sectoare, a cererilor depuse în cadrul Măsurii 21 se prezintă astfel:

în sectorul zootehnic – bovine, 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete;în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete;în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, 46.451 cereri pentru o suprafață de 66.526,85 ha.

Măsura 21 a fost instituită de guvern în baza legislației europene pentru a acorda un sprijin financiar temporar cu caracter excepțional fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Banii sunt acordați din bugetul european prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, pentru sectorul zootehnic – bovine, sectorul

10

zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și pentru sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor a fost 23 octombrie.

VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN: "Alocarea de 60% pentru plăţile directe în agricultură va rămâne neatinsă în Politica Agricolă Comună" George Marinescu 30 octombrie

Daniel Buda

• Forţa de muncă din agricultura europeană este îmbătrânită

În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedintele Comisia de Agricultură a Parlamentului European.

"Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. De la Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (...) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice.

În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă de produsele europene. De aceea s-a venit cu acest sprijin", a precizat deputatul european Daniel Buda.

Domnia sa a menţionat că există o preocupare în rândul fermierilor din ţara noastră cu privire la dorinţa Comisiei Europene, în contextul Green Deal, de

11

a reduce cu 50% consumul de îngrăşăminte, pesticide şi produse chimice folosite în agricultură.

"În România se utilizează 600 grame de astfel de produse la un hectar de cultură, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 grame pe hectar. Noi vom ţine ca această reducere să se faca la media UE", a spus Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a arătat că în cadrul Legislativului respectiv au fost discuţii aprinse cu privire la plafonarea subvenţiilor agricole.

"Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori. Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani", a arătat Daniel Buda.

• Alocări financiare pentru dezvoltarea resursei umane în agricultură

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că vor fi alocate resurse financiare şi pentru consilierea fermierilor în scopul accesării fondurilor europene, şi că au fost mărite sumele pentru tinerii fermieri.

"Ne confruntăm la nivel european cu un eveniment sever de îmbătrânire a populaţiei. De aceea, alocăm 4% pentru tinerii fermieri, ceea ce implică şi o creştere a sumelor alocate de la 70.000 la 100.000 euro pentru fiecare proiect. Mai mult, am introdus şi o componentă nouă - Noul fermier - adresată persoanelor care au peste 40 de ani şi care vor avea posibilitatea să obţină o finanţare de 100.000 euro pe proiect din pilonul 2 de dezvoltare. În SUA este o astfel de abordare pentru cei care nu au făcut agricultură, dar vor

12

să o facă. De aceea vrem să o introducem şi în Europa", a declarat Daniel Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie, este important ca sectorul agricol din Uniunea Europeană să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori.

În privinţa Politicii Agricole Comune, Daniel Buda a amintit despre regulamentul asumat de Parlamentul European, care va fi supus trialogului cu Consiliul şi Comisia Europeană, după care documentul consolidat se va întoarce spre adoptare în Legislativul, care îşi desfăşoară activitatea succesiv la Strasbourg şi la Bruxelles.

"Lumea nu prea ştie ce înseamnă Green Deal şi practicile agricole prietenoase cu mediul. Comisia Europeană va veni cu un set de orientări pe această componentă, în maximum două luni după adoptarea regulamentului consolidat. Combaterea schimbărilor climatice trebuie să ne preocupe pe toţi, pentru că doar împreună putem să combatem efectele severe ale acestor fenomene. Dacă facem investiţii în sistemele de irigaţii în România, în zona Dobrogei, Bărăgan şi sudul Moldovei, nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici, pentru că sunt zone care nu au sisteme de irigaţii, cum sunt cele din Transilvania. Apoi pentru eforturile făcute pe Green Deal, fermierii vor fi plătiţi din fondurile europene", a arătat deputatul european.

• Stop subvenţiilor agricole acordate "fermierilor de canapea"

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că sunt alocate resurse financiare şi pentru dezvoltarea satelor inteligente, precum şi pentru zonele cu constrângeri naturale, cum sunt cele montane sau cele mai puţin productive din punct de vedere agricol.

Domnia sa a criticat modul de acordare a subvenţiilor pentru toţi proprietarii de terenuri agricole şi a subliniat necesitatea definirii legislative a fermierului activ.

"O chestiune pe care ar trebui să o definim foarte bine la nivel naţional este chestiunea legată de fermierul activ. Am observat că este o întreagă poveste cu privire la vânătorii de subvenţii şi cu proprietarii de terenuri care nu cunosc unde se află acestea - aşa numiţii fermieri de canapea - care încasează subvenţii, ceea ce este o chestiune profund imorală pentru că fermierii care lucrează efectiv terenurile au nevoie de subvenţii ca să poată să îşi descarce inputurile oferite de acestea. Dacă nu au subvenţii, nu îşi pot descărca motorina şi alte cheltuieli efectuate care le sunt finanţate din

13

fondurile europene. Am discutat această chetiune cu domnul ministru Oros şi va trebui să venim cu o legislaţie foarte fermă pentru ca cel care lucrează terenul să se bucure de stabilitate în privinţa capacităţii productive suficiente. Trebuie definit în mod clar beneficiarul de subvenţii", a ţinut să precizeze Daniel Buda.

Deputatul european a mai arătat că pentru absorbirea fondurilor alocate pentru fermierii din ţara noastră este nevoie de creionarea Planului Naţional Strategic, conform nevoilor şi realităţilor din teren.

"La Bruxelles, când ai trimis un document, este foarte dificil să îl modifici. De aceea, Planul Naţional Strategic trebuie bine întocmit pentru ca banii să vină în România. La nivel naţional sunt câteva chestiuni problematice. La nivel european, noi facem un regulament, dar statul membru are responsabilitatea de a creiona planul în funcţie de necesităţile şi realităţile din România, de ceea ce poate face", a arătat Daniel Buda.

• Preţuri necompetitive în agricultura din ţara noastră

În acest context el s-a referit şi la obligaţiile pe care ni le vom asuma pentru alocarea banilor pentru agricultura ecologică, fie că vorbim despre 20% sau 30% din pilonul I de dezvoltare.

"Încercăm la Bruxelles să ţinem cont de realităţile din ţară, să nu împovărăm fermierii şi să ne păstrăm capacitatea de a produce hrană la preţuri accesibile, chiar şi cu folosirea unei cantităţi de îngrăşăminte, pesticide şi erbicide. Menţionez că atunci când în Parlamentul European Comisia ne cere să interzicem utilizarea anumitor substanţe chimice, le luăm în considerare doar dacă există studii medicale clare care să stabilească faptul că produsele respective sunt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. De aceea, fondurile care vor veni pe ecoscheme în ţara noastră, vor fi alocate doar dacă fermierii vor accesa sau vor folosi în fermele lor practici economice prietenoase cu mediul. Această parte este opţională pentru fermieri ca să ia bani mai mulţi şi obligatorie pentru statul membru. Dacă nu venim cu proiecte pentru această parte vom pierde alocarea respectivă de 20% sau 30% din pilonul I de dezvoltare", a precizat deputatul european Daniel Buda.

El a cerut şi verificarea unor aspecte legate de convergenţă, privind preţul de înfiinţare al culturilor agricole şi preţul seminţelor.

"Din studiile făcute de Parlamentul European, sunt probleme privind asocierea în estul Europei. Am avut discuţii când am cerut convergenţa totală şi am invocat că preţul de înfiinţare a culturilor este în România la fel

14

ca cel din vest, iar uneori este mai mare cu 20%. Nu se poate ca un fermier să plătească 20 euro pe hectar, iar în România să se plătească 25 de euro. De asemenea, în Parlamentul European s-a aprobat importul de seminţe din Ucraina şi am dori să vedem care este costul seminţelor în ţara noastră. Nu e normal ca în Ucraina să fie costul 20 euro pe sac, iar în România să se vânda la 200 euro, chiar dacă vorbim despre economia de piaţă. Vorbim despre un monopol care practic îl sugrumă pe fermierul pe care noi vrem să îl vedem în piaţă", a spus domnul Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie de Covid-19, este important ca sectorul agricol din UE să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori, iar importurile de produse alimentare să respecte standardele de calitate din Uniune, pentru că altfel este vorba despre concurenţă neloială.

AFIR si FINANTARI

Granturile de un miliard de euro, „bătaie de joc”: 4 întrebări 28 octombrie 2020 (C.C.) Economie 8

Granturile de 1 miliard de euro – bătaie de joc la adresa firmelor afectate de CO-VID19, acuză Asociația Europeană a Tinerilor Întreprinzători într-un comunicat transmis miercuri.

„Procedura programului CAPITAL DE LUCRU (masura 2) a fost publicata in consultare publica (nici macar varianta finala, publicata in Monitorul Oficial), pe site-ul Ministerului Economiei, in seara zilei de 14 septembrie 2020, in conditiile in care ziua de 15 septembrie era ultima in care se mai puteau lua certificatele de urgenta. Fara certificate de urgenta, NU se putea aplica in cadrul masurii 2, fonduri pentru capital de lucru. Ministerul Economiei repeta ca antreprenorii puteau sa obtina certificatele de urgenta in decursul catorva luni, dar nu au anuntat ca fara certificat nu vor putea sa aplice la granturile pentru capital de lucru.

Prin aceasta masura (capital de lucru), guvernul promitea acordarea a 10.000 de finantari pentru firmele aflate in dificultate din cauza crizei CO-VID19. Dupa prima zi in care s-au depus aplicatii, in urma unei evaluari efectuate de termene.ro, a reiesit ca fondurile s-au terminat la primii 4567 de companii aplicante, ce s-au inscris pana la ora 10:06:27. Practic in aproximativ 6 minute, s-au terminat fondurile. Vor obtine finantare cei care au dat mai repede niste clikuri. Pe langa asta, mii de antreprenori au

15

semnalat diverse erori ale aplicatiei si faptul ca in urma unor astfel de erori, a trebuit reluat procesul, nemaireusind sa se incadreze in cele 6 minute, in care s-a terminat bugetul. Pana in acest moment au aplicat peste 21.800 de companii ce au fost afectate de criza CO-VID19″, se arată în comunicatul citat.

„In alte state occidentale precum Germania, Franţa, Italia sau Spania, fondurile pentru capital de lucru erau plafonate la suma de 35.000 de euro. Daca ar fi fost si in Romania un astfel de plafon, fondurile ar fi ajuns pentru mult mai multe companii afectate de criza sanitaro-economica. Atat noi, Consiliul National pentru IMM-uri (CNIPMMR) si numerosi alti antreprenori si firme de consultanta, am solicitat plafonarea fondurilor la 35.000 euro, pe modelul altor state occidentale. Insa, Ministerul Economiei si Guvernul Romaniei au ignorat profund orice fel de solicitare si au ales sa lase pe dinafara peste 17.000 de companii aplicante, ca sa nu mai vorbim de alte zeci de mii de companii, care nu au reusit sa isi ia certificatul de urgenta, pentru ca au avut la dispozitie doar 1 zi si NU au stiut de obligativitatea obtinerii certificatului de urgenta, pentru a aplica”, a declarat George Velcea, presedintele Asociatiei Europene a Tinerilor Intreprinzatori.

Guvernul Romaniei si Ministerul Economiei au preferat sa dea sume de 150.000 euro anumitor firme mai mari, in loc sa acorde sume mai mici, care sa ajunga pentru toti cei peste 21.800 de aplicanti, ce au fost afectati de restrictiile autoritatilor si de criza sanitaro-economica, menționează sursa citată.

„Intregul proces de acordare al acestor fonduri a fost extrem de viciat. Dupa ce in data de 1 iulie, la Clubul Diplomatic, Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a anuntat cu mare fast aceste progame de 1 miliard de euro, in 5 luni de zile, Ministerul Economiei si Ministerul Fondurilor Europene, nu au fost in stare sa se organizeze si sa anunte o data a lansarii acestui program. Anuntul lansarii programului a venit cu doar 3 zile inainte de lansarea efectiva, in data de 19 octombrie, in conditiile in care de pe 22 octombrie, ora 10.00 s-au dat drumu la depunerea aplicatiilor, ce s-au terminat in 6 minute”, a declarat Eduard Rapiteanu, consultant pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Mii de antreprenori se intreaba:De ce nu ati putut sa anuntati data exacta a lansarii programului in cele 5 luni de zile, ca sa fie toti antreprenorii pregatiti, si ati anuntat doar cu 3 zile inainte?De ce nu ati instituit o grila de punctaj, asa cum s-a facut in orice stat civilizat? De ce nu ati plafonat finantarea, astfel incat sa ajunga la cat mai

16

multi aplicanti?De ce ati lansat aplicatia electronica (etapa 1), pentru inscrierea aplicantilor, cand nici macar nu era publicata procedura finala in Monitorul Oficial?De ce v-ati batut joc de antreprenori si de mediul de afaceri din Romania?

Pentru masura a 3-a (investitii) din cadrul acestor mult trambitate granturi, nici macar in acest moment NU avem o grila finala de punctaj si o procedura finala, chiar daca Ministerul Economiei a dat drumu primei etape de inscrieri. Practic, se aplica in orb, sau poate ca grila finala de punctaj o stiu doar baietii destepti, iar muritorii de rand o vor afla cu 2-3 zile inainte sa debuteze depunerea aplicatiilor, a continuat Eduard Rapiteanu, consultant pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

In cazul primei masuri (microgranturi), nu au fost incluse ca fiiind eligibile decat o parte din codurile CAEN ale companiilor ce ar fi putut solicita aceste granturi, fapt ce a dus ca putin peste jumatate din buget sa fie consumat, pe cand in cadrul celei de-a doua masuri (capital de lucru), bugetul s-a terminat in 6 minute. Modalitatea de lansare, selectie a aplicantilor si distribuirea acestui miliard de euro ( fonduri europene), reprezinta o bataie de joc la adresa companiilor de buna credinta afectate de C0-VID19.

Pe langa toate acestea, ministrul economiei declara constant ca va lansa programul pentru START-UP-URI, START-UP NATION/ STAR-TECH INOVATION. De 1 an de zile declara ca lanseaza acest program asteptat de zeci de mii de actuali si viitori antreprenori. Pana acum, au fost doar promisiuni si vorbe goale. De altfel, au blocat programele Microindustrializare, Comert si Servicii de Piata, Internationalizare, Femeia antreprenor si multe altele ce functioneaza de peste 10 ani neintrerupt.

In orice tara civilizata, dupa esecul inregistrat de Ministerul Economiei in ceea ce priveste masurile si programele pentru IMM-uri, ministrul economiei si-ar fi dat demisia. Insa, la noi, acesta se lauda cu realizari din pix si fara nicio relevanta pentru mediul economic.

Daca mai exista un minim de buna intentie si profesionalism la Ministerul Economiei, noi, antreprenorii solicitam suplimentarea fondurilor pentru masura 2 (capital de lucru), astfel incat sa ajunga pentru minimum 20.000 de companii afectate de CO-VID, care au depus aplicatia.

De altfel, solicitam TRANSPARENTA in momentul lansarii masurii 3 (granturile pentru investitii – 50.000 – 200.000 euro). Solicitam publicarea grilei finale de punctaj si a datei exacte cand va fi lansata depunerea proiectelor cu minimum 30 de zile inainte, NU pe repede-inainte, cu 2-3 zile inainte, timp in care antreprenorii NU au cum sa se pregateasca pentru

17

depunerea aplicatiei, a declarat presedintele Asociatiei Europene a Tinerilor Intreprinzatori.

Niciodata in istoria Romaniei, NU au fost acordate finantari de 150.000 euro, doar pe baza catorva clicku-uri (care e mai abil sa dea clik-urile in 6 minute, acela castiga finantarea), fara plan de afaceri, fara o evaluare sau grila de punctaj. Vreo 4500 de companii vor primi capital de lucru, cu care unii, nici n-au ce face, pe cand alte zeci de mii de companii sunt lasate sa moara, a continuat Velcea.

Va solicitam sa distribuiti aceste fonduri europene de 1 miliard de euro cu profesionalism si TRANSPARENTA, NU cum ati facut pana acum! De altfel, noi, antreprenorii, asteptam si programele guvernamentale pentru IMM-uri (Microindustrializare, Comert si servicii de piata, Internationalizare), in frunte cu programul mult asteptat pentru START-UP-uri, START-UP NATION sau STAR-TECH INOVATION, cum ati anuntat ca il redenumiti, a spus Marius Todos, Presedintele Asociatiei Conseil en Entreprise.

O veste uriaşă pentru companii: S-a aprobat suplimentarea bugetului pentru granturile pentru capital de lucru cu 500 mil. euro Ramona Cornea 29.10.2020,

Ministerul Economiei a aprobat suplimentarea bugetului pentru granturile pentru capital de lucru cu 500 mil. euro, afirmă Annick Notteboom, general manager al hotelului Belfort din Braşov. În şedinţa de guvern de miercuri ministrul Virgil Popescu a declarat că analizează suplimentarea bugetului pentru această linie de finanţare datorită interesului imens din partea companiilor.

”Am avut o întâlnire la ora 14:00 cu domnul Liviu Rogojinaru (secretar de stat în Ministerul Economiei n.red) despre acest subiect. Ne-a confirmat că ceea ce s-a comunicat în şedinţa de guvern de ieri seară, adică suplimentarea bugetului cu 500 mil. euro la fonduri UE “Măsura 2, Capital de lucru IMM”, este un angajament ferm al acestui guvern vis-a-vis de toţi aplicanţii eligibili. De asemenea, ne- a comunicat că Hotărârea de Guvern va apărea în două săptămâni şi că procedura de evaluare aplicantilor şi închiderea procedurii se va termina la sfârşitul lunii noiembrie. Asta înseamnă că semnarea contractelor va avea loc în luna decembrie şi imediat după aceea se fac plăţile spre firme”, a spus Annick Notteboom pentru Ziarul Financiar.

Perioada de aplicare pentru granturile pentru capital de lucru în valoare maximă de 150.000 de euro s-au încheiat miercuri, 28 octombrie. În cele

18

şapte zile puse la dispoziţie, 22.136 de companii au aplicat pe platforma pusă la dispoziţie de Ministerul Economiei.

Valoarea totală a liniei de finanţare a fost de 350 mil. euro, iar Ministerul Economiei aproximează ca banii vor fi suficienţi pentru circa 5.000 de companii. Banii s-au dat pe principiul ”primul venit, primul servit”, astfel că IMM-urile au aplicat masiv în prima zi de la deschiderea aplicaţiilor, aproape 20.000 de companii aplicând până la ora 18.00 din prima zi.

IMM-urile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 5.000 şi 13.500 euro în 2019 au putut obţine un grant pentru capital de lucru în valoare de 2.000 euro, cele cu cifra de afaceri cuprinsă între 13.501 euro şi 1 mil. euro pot primi 15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 150.000 euro, iar pentru IMM-urile cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro valoarea maximă a grantului pentru capital de lucru este de 150.000 euro

Antreprenorii cer scăderea plafonului pentru granturile pentru capital de lucru şi suplimentarea bugetului Măsurii 2. În actuala formulă fondurile ajung pentru doar 4.300 de firme Ramona Cornea 30.10.2020,

♦ „Nu a fost numai un interes pentru granturile pentru capital de lucru, a fost chiar o disperare“ ♦ „În state precum Germania, Franţa, Italia sau Spania, fondurile pentru capital de lucru erau plafonate la suma de 35.000 de euro. Dacă ar fi fost şi în România un astfel de plafon, fondurile ar fi ajuns pentru mult mai multe companii“.

Perioada de aplicare pentru granturile pentru capital de lucru în valoare maximă de 150.000 de euro s-a încheiat miercuri, 28 octombrie. În cele şapte zile puse la dispoziţie, 22.136 de companii au aplicat pe platforma pusă la dispoziţie de Ministerul Economiei.

Astfel, cererea venită din partea companiilor pentru granturile de capital de lucru a fost imensă, iar antreprenorii spun că fondurile nu au fost suficiente pentru toate companiile care au nevoie de aceşti bani şi consideră că plafonul de 150.000 este prea mare.

Annick Notteboom, proprietara hotelului Belfort din Braşov, afirmă că 80% dintre companiile care au aplicat pentru un grant de capital de lucru nu vor primi banii.

„S-a estimat că în numai 7 minute s-au epuizat fondurile care se duc la aproximativ 4.300 de firme şi că 17.000 de firme din lista de 21.500 de aplicanţi (câţi erau pe 26 octombrie - n. red.), adică 80% din firme, nu o să

19

primească nimic. Nu a fost numai un interes pentru granturile pentru capital de lucru, a fost chiar o disperare“, a spus Annick Notteboom pentru ZF.

George Velcea, preşedintele Asociaţiei Europene a Tinerilor Întreprinzători, crede şi el că plafonul de 150.000 de euro pentru granturile pentru capital de lucru este prea mare.

„În state occidentale precum Germania, Franţa, Italia sau Spania, fondurile pentru capital de lucru erau plafonate la suma de 35.000 de euro. Dacă ar fi fost şi în România un astfel de plafon, fondurile ar fi ajuns pentru mult mai multe companii afectate de criza sanitară“, spune el.

ALTELE

Adrian Oros: ”Sunt fermieri care lucrează ilegal suprafețele, fără un contract de arendă corect!Angelica Lefter - 29 octombrie 2020

Există fermieri care lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari de terenuri agricole, proprietari care încasează subvenţiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Despre aceste evidențe a vorbit, astăzi, joi – 29 octombrie, ministrul de resort, la Bucharest Food Summit, întâlnire la care au participat mai mulți fermieri români, notează agerpres.ro.

”Sunt două soluţii (pentru completarea bazelor de date privind producţia agricolă, n.r.). Cea care trebuia să vină din mediul asociativ, sau cea impusă, încât Ministerul să vină şi să spună (proprietarilor de teren agricol, n.r.) : Eşti beneficiar de subvenţie? Nu-ţi dau subvenţia decât dacă îmi demonstrezi că tu lucrezi pământul. Ştim cu toţii ce povestim: astăzi foarte multă lume care depune cererea unică la (APIA – n.r.) este proprietar, iar cei care lucrează pământul sunt alţii, iar de multe ori nu există un contract de arendă corect, prin care proprietarul să încaseze o arendă rezonabilă, iar cel care lucrează terenul să poată să încaseze subvenţia şi să poată să-şi descarce toate cheltuielile pe toată suprafaţa”, a declarat Adrian Oros.

20

Ministrul de resort a adăugat că prin această practică fermierii cheltuie bani ce nu pot fi justificaţi în actele contabile.

”Mulţi fermieri lucrează şi suprafeţele altora, care depun cererile unice de plată, şi pe lângă faptul că le plătesc o arendă nu la vedere, sunt obligaţi să lucreze şi ilegal, pentru că ei cheltuie mult mai mult şi pe acele suprafeţe, dar nu le pot prinde în contabilitate. Sunt lucruri delicate, dar care trebuie spuse. Eu spun lucrurile aşa cum le cred, nu spun numai lucrurile care dau bine, pentru că sunt lucruri corecte şi dacă le tot ascundem sub preş n-o să rezolvăm nimic, peste 7 ani o să vină alt ministru aici şi veţi constata că sunt aceleaşi probleme. Sunt două-trei probleme grave, care trebuie scoase de sub preş, rezolvate, iar celelalte mărunte vin după ele”, a conchis ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

IDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DĂNUŢ PĂLE, VICEPREŞEDINTE COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Noi nu exportăm numai materie primă, ci exportăm şi subvenţii"G.M. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Dănuţ Păle

Decidenţii politici din ţara noastră ar trebuie să îşi armonizeze poziţia în legătură cu politica agricolă naţională şi să fie o singură voce în negocierile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, susţine Dănuţ Păle, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, silvicultură şi industrie alimentară din Camera Deputaţilor.

"Mi-aş dori ca practica din Comisie, unde nu era culoare politică în întocmirea proiectelor legislative care s-au concretizat în legi bune sau perfectibile, să se desfăşoare şi în domeniul Executivului interministerial. Acest lucru este necesar pentru că trecem printr-o perioadă foarte grea. Peste această secetă s-a suprapus şi pandemia care a creat mari probleme la nivel mondial. Putem să facem multe proiecte legislative, dar dacă nu există o comunicare şi armonizare legislativă cu Ministerul Agriculturii, care are

21

multe intenţii, inclusiv în zootehnicizarea României, nu vom avea rezultatele dorite. În acest moment, noi nu exportăm numai materie primă, ci exportăm şi subvenţii ţinând cont de cine deţine terenurile agricole din România. Avem mult de lucru şi ar trebui să avem aceeaşi voce la Bruxelles", a spus Dănuţ Păle.

Domnia sa a menţionat că, în sfârşit, după mult timp, avem acces şi la COPA- COGECA, adică la uniunea celor două mari organizaţii agricole de la nivel european, menită să apere interesele fermierilor de pe bătrânul continent.

Fără subvenţii pentru "fermierii de canapea" G.M. Miscellanea #Video / 30 octombrie

Subvenţiile agricole vor ajunge doar la fermierii care lucrează efectiv în agricultură. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pregăteşte un proiect de lege pentru definirea fermierului activ.

https://youtu.be/1pyTzo7YlUc

Comunicat MADR : Ministrul Adrian Oros s-a întâlnit cu omologul său din Republica Franceză octombrie 30, 2020 agrimanet

În data de 26 octombrie 2020 a avut loc, la Paris, întâlnirea bilaterală dintre ministrul

22

Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros și omologul său din Republica Franceză, Julien Denormandie, în cadrul vizitei la nivel de Prim–ministru în Franța, finalizată cu semnarea Foii de parcurs a Parteneriatului strategic româno-francez.

Această întâlnire a permis abordarea unor teme europene, ca urmare a reuniunii Consiliului de la Luxemburg, din 19 -20 octombrie, dar și a unor teme legate de cooperarea bilaterală. Cei doi omologi s-au felicitat pentru acordul obținut în cadrul Consiliului din 19-20 octombrie, iar ministrul Julien Denormandie a mulțumit ministrului român pentru susținerea celor două inițiative importante pentru Franța, respectiv susținerea cuplată a proteinelor vegetale și extinderea autorizațiilor vitivinicole. În ceea ce privește temele bilaterale, miniștrii au reamintit prioritățile în ceea ce privește învățământul agricol și, mai ales, înființarea unei platforme comune de primire a stagiarilor francezi și români în exploatațiile agricole și în întreprinderi. Susținerea fermelor de familie medii a fost prezentată ca o direcție comună cu menținerea unui procent legat de redistribuire.

În egală măsură, susținerea dezvoltării structurilor de tip piață de interes național a fost confirmată de ministrul francez care a reînnoit sprijinul pentru parteneriatul cu piața din Rungis. România a prevăzut să aloce 750 milioane euro pentru o reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, în cadrul planului de relansare a dezvoltării, în perioada 2021- 2025. Ministrul Adrian Oros a precizat că România va beneficia de un buget de 3,5 miliarde euro pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care ar dori să cunoască oferta franceză în materie de echipamente avansate în domeniu.

De asemenea, în urma întâlnirii s-a desprins importanța sprijinirii de către România a unor inițiative franceze precum planul proteic, inițiativa „4 pentru 1000” („4 pour 1000”), simplificarea PAC și dreptul la eroare/greșeală al agricultorului.        

În contextul dialogului inițiat deja pe linia cooperării între centrele logistice, ministrul Adrian Oros a prezentat vizita reprezentanților MADR, secretarii de stat George Scarlat și Aurel Simion, la Rungis, în perioada 27-28 octombrie 2020.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la gestionarea apei, stadiul sistemului de irigații și reabilitarea infrastructurii în materie, precum și la fiscalitate și acordarea de subvenții agricultorilor în cele două țări. S-a convenit continuarea consultărilor bilaterale atât la nivel de ministru, în contextul viitoarelor consilii, cât și la nivel tehnic.

23

Reamintim că în perioada 26 – 27 octombrie 2020 ministrul Adrian Oros a efectuat o vizită oficială la Paris, în cadrul delegației române la nivel de Prim – ministru. Vizita a avut loc ca urmare a demersurilor părții franceze, obiectivul principal fiind de a consolida relațiile bilaterale și cooperarea la nivel european dintre România și Republica Franceză.

Comunicat MADR : Învățământul profesional agricol dual în atenția MADR și MEC octombrie 30, 2020 agrimanet

Învățământul profesional agricol dual în atenția MADR și MEC

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a condus în data de 27 octombrie o reuniune de lucru la sediul MADR privind situația învățământului liceal agricol. La întâlnire au participat Gheorghe Ștefan, secretar de stat în cadrul MADR, Rodica Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR și MEC, o parte din conducerea liceelor agricole din țară, precum și reprezentanți ai mediului asociativ.

Scopul întâlnirii a fost realizarea unei dezbateri privind identificarea unor mecanisme de colaborare între Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu fermierii pentru relansarea învățământului agricol în vederea asigurării forței de muncă calificate și profesionalizate în agricultură.  

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a declarat că pentru zonele izolate din zona montană sunt necesare mecanisme adaptate specificului socio-economic al acestora, iar în acest sens se are în vedere realizarea unui Ordin comun cu MEC pentru reglementarea învățământului itinerant.

24

De asemenea, se dorește crearea unui Ordin comun al MADR și MEC referitor la ferma pedagogică, ce vizează implicarea elevilor în activitățile specifice ale unei gospodării.

Totodată, subsecretarul de stat Fițiu a subliniat că Ministerul Agriculturii dorește să se implice într-o schimbare de paradigmă educațională prin dezvoltarea învățământului dual la nivel de învățământ profesional agricol. În acest context, MADR va introduce ca țintă de politică publică în noul PNS 2021-2027 ferma de familie, element esențial pentru dezvoltarea mediului rural românesc.    

Directorii prezenți au realizat scurte prezentări ale liceelor pe care le coordonează, împărtășind din experința colaborării cu agenții economici, precum și viziunea și așteptările acestora despre învățământul dual și ferma pedagogică.

Secretarul de stat Gheorghe Ștefan a afirmat că este necesară identificarea unor soluții viabile astfel încât învățământul agricol să redevină atractiv pentru tânăra generație și în acest mod să fie formată forță de muncă profesionalizată capabilă să conducă exploatații agricole performante.

La rândul său, Secretarul de stat din Ministerul Educației a transmis preocuparea MEC pentru învățământul profesional și tehnic și și-a exprimat dorința de a avea parteneri din mediul agricol și industrial.

În cadrul întâlnirii s-a evidențiat necesitatea ca agenții economici să fie susținuti prin facilități fiscale pentru a oferi formare practică celor interesați, precum și oportunitatea ca prin parteneriatul public-privat tinerii să fie încurajați să lucreze în agricultură imediat după terminarea studiilor din domeniul agricol.

Totodată, participanții au agreat organizarea unor întâlniri viitoare pentru discuții aplicate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.    

Eurostat: Între 2% şi 3,5% dintre angajaţii români şi-au pierdut locul de muncă în al doilea trimestru al anului 2020, iar între 10% şi 15% dintre ei au spus că programul de lucru s-a redus Ramona Cornea 30.10.2020,

„Persoanele cu venituri reduse sunt mai susceptibile de a fi disponibilizate temporar sau de a-şi pierde locul de muncă. Muncitorii tineri, slab calificaţi şi din sectorul cazării şi din sectorul restaurantelor sunt adesea suprareprezentaţi în grupurile cu venituri mici din multe ţări şi, prin urmare, prezintă un risc mai mare.“

25

Între 2% şi 3,5% dintre angajaţii români şi-au pierdut locul de muncă în al doilea trimestru al anului 2020, conform statisticilor de la Eurostat. Mai mult, între 10% şi 15% dintre angajaţii din economia locală au spus că programul lor de lucru s-a redus în T2 din 2020.

Consecinţele sociale şi economice ale pandemiei variază de la o ţară la alta. Impactul asupra forţei de muncă este mai mare în special în Spania, Italia, Cipru, Irlanda şi Grecia.

Mai mult, efectele COVID-19 asupra muncii tind să fie extrem de inegale cu categoriile vulnerabile de lucrători cel mai afectaţi.

Industria a adus în 2019 un sfert din valoarea adăugată în economia românească şi a angajat o cincime din forţa de muncă a României Răzvan Botea 30.10.2020,

Agricultura a adus 4,5% din valoarea adăugată din economia României şi angajează 22% din forţa de muncă l IT-ul, care aduce 6% din valoarea adăugată în PIB, angajează 2% din forţa de muncă a României.

Industria a fost şi rămâne pentru multă vreme unul dintre stâlpii economiei româneşti. Sectorul industrial a adus în România aproape un sfert din valoarea adăugată brută (VAB) în economie în 2019 şi a angajat 22% din totalul forţei de muncă din România, adică peste 1 milion de angajaţi, arată datele publicate miercuri de Eurostat, biroul european de statistică.

26

Datele arată fără urmă de îndoială că industria este un sector-cheie al eco-nomiei româneşti care dacă intră în picaj trage toată economia după ea.

România are o pondere mai importantă a industriei în economie decât majo-ritatea statelor europene. Datele Eurostat arată că industria a rămas în 2019 cea mai importantă activitate economică din Uniunea Europeană, cu o pondere de 19% dn totalul valorii adăugate brute în economie. „Deşi industria a continuat să reprezinte cea mai mare pondere a valorii adăugate brute din UE în 2019, a înregistrat cel mai puternic declin din ultimele două decenii, de 2,9 puncte procentuale (pp). În această perioadă, ponderea VAB a scăzut şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,7 pp), activităţi financiare şi de asigurări“ (-0,4 pp), construcţii (-0,3 pp)“, notează reprezentanţii Eurostat.

România se află pe locul 7 în topul statelor membre ale UE cu cea mai mare pondere a industriei în economie, după Germania sau Polonia, dar înaintea Ungariei sau Bulgariei. Cea mai mare pondere a industriei în VAB este în Irlanda (35%), Cehia (29,2%)  şi Slovenia (27%).

La polul opus în ceea ce priveşte ponderea industrei în valoarea adăugată brută a unei ţări se află Luxemburg (6,5%), Cipru (8,1%), Malta (9,9%), dar şi Franţa şi Grecia (ambele cu 13,5%).

Structura economiei româneşti pe sectoare în funcţie de VAB şi numărul de angajaţi arată dezechilibre mari. Spre exemplu, în sectorul agricol din România sunt angajaţi 22,5% din totalul forţei de muncă adică peste 1 milioane de persoane, dar produce doar 4,5% din valoarea adăugată brută din economie. În opoziţie, IT-ul angajează 2% din forţa de muncă a

27

României (adică 100.000 de persoane) dar generează circa 6% din valoarea adăugată brută din economie.

Spre comparaţie, media la nivel european a ponderii agriculturii în VAB este de 1,8%, dar acest sector angajează doar 4,6% din forţa de muncă totală, în vreme ce în IT lucrează aproape 3% din angajaţii europeni care produc aproximativ 5% din valoarea adăugată brută din economia europeană.

Zona de comerţ, transporturi şi HoReCa angajează în România mai mult de 1 din 5 angajaţi din România – 23,1% - adică circa 1,2 mil. de persoane. Acest sector economic aduce o valoare adăugată brută în economia românească de 20% din total.

Arta şi divertismentul au însemnat 3,7% din valoarea adăugată brută în economie în 2019 în România. Acest sector a angajat 3% din forţa de muncă din România, adică aproximativ 150.000 de persoane.

Comercianții de produse agricole cer retragerea noii forme a proiectului de OUG privind starea de calamitate Angelica Lefter - 29 octombrie 2020

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) consideră că ”Agricultura României riscă întoarcerea la epoca primitivă a comerțului cu cereale!” și solicită, printr-o scrisoare deschisă, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), retragerea din circuitul legislativ a „OUG calamitate”.

28

ARCPA cere reluarea discuţiilor cu toate părţile implicate, deoarece soluţiile pe care le-a propus nu se regăsesc în noul proiect legislativ, se arată în comunicatul remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”Membrii Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole (ARCPA) au luat act cu îngrijorare de postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în data de 23 octombrie, a noului Proiect de Ordonanță de Urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgenta pentru fenomenul de seceta pedologica. În context, ARCPA constată că soluțiile propuse de membrii săi pe parcursul discuțiilor purtate cu MADR nu se regăsesc în noua propunere legislativă – respectiv, asigurările agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situațiilor neprevăzute, la prețuri similare celor din alte state europene, micro și macro – creditarea comercială cu garanții de stat, fondul mutual agricol funcțional și reabilitarea sistemului național de irigații”, se arată în cmunicarea ARCPA.

Potrivit organizației, demersul MADR este cu atât mai surprinzător, cu cât, în cursul întâlnirilor avute, s-a agreat că reprezentanții legitimi ai lanțului cerealelor, reuniți în Organizația Interprofesională pe Produs ”Cereale, Oleaginoase și Produse Derivate“, din care ARCPA face parte, să fie consultați înainte de postarea noii variante a ”OUG calamitate” pe site-ul instituției.

”Din motive pe care nu le înțelegem, noua propunere legislativă extinde posibilitatea exonerării debitorilor de răspunderea contractuală și la partenerii comerciali ai producătorilor agricoli: furnizori de input-uri, comercianți, depozitari și procesatori primari”, arată comerciații de produse agricole.

”Ne punem, firesc, următoarea întrebare: cum va funcționă piața agricolă din România, în absența bazei liberale a relațiilor de piață – contractul economic? ARCPA consideră că adoptarea ”OUG calamitate” în noua variantă propusă de MADR echivalează cu întoarcerea agriculturii românești la epoca primitivă a comerțului cu cereale. Riscul eliminării contractelor de tip forward, principalul efect pe termen mediu și lung al legislației propuse, este semnificativ și va avea ca efect eliminarea ofertei de produse de origine română de pe piețele internaționale pentru cea mai mare a parte a anului. Cele 13 companii membre ale ARCPA consideră inițiativă de repunere în circuitul legislativ a unei variante alterate a ”OUG calamitate” drept un accident regretabil, care nu reflectă bunele relații construite între MADR și companiile membre ale ARCPA, care, de peste două decenii, construiesc parteneriate durabile cu fermierii români”, subliniază oficialii asociației.

29

”Prin urmare, fiind în interesul public general evitarea destructurării ireversibile a pieței cerealelor din România, membrii ARCPA solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale retragerea din circuitul legislativ a ”OUG calamitate” și reluarea discuțiilor cu toate părțile implicate, considerând că soluțiile necesare depășirii situațiilor speciale trebuie identificate în interiorul lanțului de aprovizionare cu cereale, și nu în afara acestuia!”, se arată în informarea Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare – reacție la poziția ARCPA față de OUG privind declararea stării de calamitate Angelica Lefter - 30 octombrie 2020: Facebook.com/Mihai Crăcană

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că acțiunea Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) de a transmite o scrisoare deschisă Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin care cere retragerea din circuitul legislativ a ”OUG calamitate” este una de tergiversare și blocare.

Într-un document replică, remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Alianța pentru Agricultură și Cooperare arată că în proiectul de ordonanță de urgență s-a ținut cont de solicitările comercianților în defavoarea fermierilor. Redăm integral, mai jos, comunicatul Alianței.

”Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă profunda dezamăgire față de acțiunile de blocare și tergiversare venite din partea ARCPA, atât în public, cât și prin presiunea exercitată asupra autorităților naționale și europene.

În proiectul de ordonanță de urgență s-a ținut cont de solicitările acestora în defavoarea fermierilor și se precizează foarte clar că:

– prevederile OUG se aplică pe tot lanțul comercial, inclusiv comercianților;

– se limitează numărul de beneficiari prin condițiile de eligibilitate, prin care se spune clar că se poate declara starea de calamitate, doar dacă mai mult de

30

50% din suprafața cultivate este afectată, corelat cu % de daună din procesele verbale de constatare înregistrate la culturile agricole;

– intră în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Aceste aspecte, realizabile pentru toate părților contractante au rolul de a crea un echilibru în piață, fiind cuprinse în proiectul de ordonanță postat în consultare publică pe 23 octombrie 2020 și este foarte important să fie publicat în regim de urgență pentru a avea și în viitor fermieri în România.

”Partenerii” fermierilor arată o totală lipsă de fairplay, inițial susținând că prevederile OUG nu se aplică tuturor actorilor pe lanțul comercial, deși în versiunea actuală această prevedere este menționată fără echivoc observăm în continuare opozabilitatea acestora.

Fermierii se află la acest moment într-un blocaj total. Vorbim de necesitatea unei OUG privind starea de calamitate ca urmare a secetei pedologice din anul 2020, fenomen extern voinței fermierilor, exceptional și insurmontabil. Pentru că într-o astfel de situație, excepțională Guvernul trebuie să fie cel care reglementează printr-un cadru legal situația.

”Soluțiile” propuse de ARCPA, o știu și aceștia că nu se pot implementa în câteva zile, fiind proiecte strategice de durată, la care se lucrează, iar simpla enumerare a acestora ca soluții care trebuiesc implementate înainte de aprobarea OUG, nu fac decât să tergiverseze adoptarea unei soluții reale.

Avem convingerea cu toții, părțile implicate, Guvernul și publicul larg, că nu se poate implementa până la sfârșitul anului toate ”soluțiile” propuse, respectiv:

– ”asigurările agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situațiilor neprevăzute, la prețuri similare celor din alte state europene;

– micro și macro – creditarea comercială cu garanții de stat;

– fondul mutual agricol funcțional;

– reabilitarea sistemului național de irigații”, se menționează în comunicatul transmis Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Totodată, Alianța pentru Agricultură și Cooperare specifică faptul că lucrează alături de specialiști, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru a dezvolta și implementa începând cu

31

anul 2021, un Program Național de Management Integrat și Control în Vederea Gestionării Riscurilor în Agricultură, astfel încât fermierii să nu mai ajungă în astfel de situații pe viitor și să se prevină eventuale ”blocaje’’ preconizate de ARCPA.

”În această perioadă, fermierii sunt amenințați și executați silit, deși încearcă să justifice starea de calamitate a culturilor asimilată forței majore și să negocieze cu furnizorii de inputuri și traderii de cereale pentru rescadențarea obligațiilor, cu dobânzi mărite, cu ferma îndatorată, aproape pierdută, din motive neimputabile lor.

În același timp, unii comercianți nu fac altceva decât să tragă de timp și să tergiverseze apariția OUG, pentru a se depăși perioada până la care trebuia livrată producția, încep să transmită facturi cu penalități de neonorare a contractelor sau profit nerealizat de până la 50% din valoarea mărfii, fără a accepta o prelungire a contractului pentru cantitatea calamitată pentru livrare din recolta viitoare, achiziția unor inputuri cu un discount mai mic pentru acoperirea costurilor sau o împărțire a costurilor între partenerii contractuali.

Nimeni nu urmărește exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri, sau a celor de livrari recolte.

Ne dorim o piață agricolă corect reglementată care să țină cont de realitățile din teren. Reglementată, nu speculată !!!

Avem nevoie de soluții urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de IMPOSIBILITATE de executare contractuală.

Proiectul de act normativ revizuit este un proiect echilibrat, care urmărește să dea o șansă mică fermierilor pe viitor, să negocieze cu partenerii, iar primul semn de menținere a încrederii între ”partenerii” din lanțul comercial, îl reprezintă acceptarea și de către ARCPA a acestei OUG, în egală măsură cu fermierii. Odată cu trecerea timpului se acumulează tensiunile și nemulțumirile care vor avea efecte incontrolabile.

Solicităm conducerii MADR și Guvernului să aprobe în regim de urgență acest proiect de ordonanță, echitabil”, se arată în documentul semnat în numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare de: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – ”PRO AGRO”; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ”LAPAR”; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ”UNCSV”; Asociația Producătorilor de Porumb din România – ”APPR”.

32

Reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, susținerea fermelor de familie medii și irigațiile, incluse în planul de relansare economică Mihaela Prevenda 30 Octombrie 2020

În perioada 2021-2025, România a prevăzut să aloce 750 milioane euro pentru o reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, în cadrul planului de relansare economică, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Declarația a fost făcută în cadrul întâlnirii cu omologul său francez, Julien Denormandie, din data de 26 octombrie 2020, de la Paris. De asemenea, susținerea dezvoltării structurilor de tip piață de interes național a fost confirmată de ministrul Agriculturii din Franța, care a reînnoit sprijinul pentru parteneriatul cu piața din Rungis.

Ministrul român a precizat că România va beneficia de un buget de 3,5 miliarde euro pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care ar dori să cunoască oferta franceză de echipamente din domeniul irigațiilor. Totodată, a avut loc un schimb de opinii cu privire la gestionarea apei, stadiul sistemului de irigații și reabilitarea infrastructurii în materie, precum și la fiscalitate și acordarea de subvenții agricultorilor în cele două țări. S-a convenit continuarea consultărilor bilaterale atât la nivel de ministru, în contextul viitoarelor consilii, cât și la nivel tehnic.

Susținerea fermelor de familie medii a fost prezentată ca o direcție comună cu menținerea unui procent legat de redistribuire. Ministrul Julien Denormandie i-a mulțumit lui Adrian Oros pentru susținerea, în Consiliul de miniștri, celor două inițiative importante pentru Franța, respectiv susținerea cuplată a proteinelor vegetale și extinderea autorizațiilor vitivinicole.

În ceea ce privește temele bilaterale, miniștrii au reamintit prioritățile în ceea ce privește învățământul agricol și, mai ales, înființarea unei platforme

33

comune de primire a stagiarilor francezi și români în exploatațiile agricole și în întreprinderi.

În urma întâlnirii dintre cei doi miniștri ai Agriculturii s-a desprins importanța sprijinirii de către România a unor inițiative franceze precum planul proteic, inițiativa „4 pentru 1000” („4 pour 1000”), simplificarea PAC și dreptul la eroare/greșeală al agricultorului.        

Reamintim că, în perioada 26 - 27 octombrie 2020, ministrul Adrian Oros a efectuat o vizită oficială la Paris, în cadrul delegației române la nivel de prim – ministru. Vizita a avut loc ca urmare a demersurilor părții franceze, obiectivul principal fiind de a consolida relațiile bilaterale și cooperarea la nivel european dintre România și Franța.

……………………….

LEGISLATIV

Aceste produse vor fi interzise. Iohannis a promulgat legea. Se întâmplă în toate magazinele din România Valentina Drăgoi 30 octombrie 2020 Anunț major pentru români. Aceste produse urmează să fie interzise în toate magazinele din România. Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea. Despre ce produse este vorba?

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, actul normativ pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Astfel, potrivit legii, comercializarea de produse sau prestarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de lege sau de bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, va fi interzisă. Sunt vizate toate produsele care sunt pe rafturile magazinelor din țară.

În caz contrar, încălcarea acestor prevederi este sancţionată cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.

Ce spune legea semnată de Klaus Iohannis

„Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii, după caz, care nu îndeplinesc condiţiile stabilite prin lege sau de bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.

34

Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege”, se arată în textul legii.

Legea nr. 12/1990 care a fost abrogată instituia obligaţia operatorilor economici de a declara la organele fiscale adaosurile comerciale şi adaosurile de comision.

Obligațiile sunt dificil de îndeplinit

Legea a fost adoptată de deputați încă de la începutul lunii octombrie, iar la acea dată, Claudiu Năsui, deputat USR, a ținut să menționeze că ”România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte uşurinţa de a derula o afacere, în general, statul preferând să îngroape antreprenorii în hârtii, să le dea tot felul de obligaţii şi, evident, să-i amendeze dacă nu le îndeplinesc”.

„Multe dintre aceste obligaţii sunt imposibil de îndeplinit în acelaşi timp, orice control te poate găsi cu ceva şi tocmai aceasta este problema. Noi avem instituţional, ca stat, optica potrivit căreia orice antreprenor este un potenţial infractor şi trebuie tratat ca atare şi asta trebuie să se schimbe.

Antreprenorii trebuie să-şi petreacă mai puţin timp cu birocraţia şi să aibă mai mult timp pentru afacerile lor”, a adăugat acesta.

................................

Proiecte de acte normative Vineri, 30 Octombrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor și controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării și acreditării pentru producerea, prelucrarea și/sau comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a semințelor și a materialului săditor.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:carmenmitrea.lccs@yahoo.com , persoană de contact Carmen Mitrea. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

35

Descarcă ataşamente: detalii ordin (pdf)

Proiecte de acte normative Vineri, 30 Octombrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

..............................................

HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar și a descrierii tehnice pentru un bun imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Alba din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și trecerea acestuia în domeniul public al Orașului Abrud, Județul Alba. 

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:patrimoniu@madr.ro , persoană de contact Adina Ionela Burcea.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

ACEBOP: De la 60% achiziții intracomunitare pe carne de porc, vom ajunge la 70-80% în decembrie RO.aliment October 30, 2020

Evoluția negativă a pestei porcine africane în România va duce la o creștere a prețului de carne de porc în țara noastră, titrează Adevărul.

Numărul focarelor a urcat la 451, din cauza nerespectării regulilor de prevenție de către crescătorii de animale, spun reprezentanții Autorității Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Peste jumătate de milion de porci au fost sacrificați în România de la apariția bolii, din iulie 2017 și până acum.

„Ne confruntăm cu o criză a cărnii de porc produsă în România în principal din cauza pestei porcine africane, care evoluează nestânjenită la noi în ţară de mai bine de trei ani. Astăzi avem un bilanţ îngrijorător, de 512.717 porci morţi şi ucişi în exploataţiile profesionale, cu un total de 12 ferme atinse de

36

boală. În gospodăria populaţiei, 110.574 porci morţi şi uciși. Focare active există în majoritatea judeţelor, respectiv 451 focare. Prevedem o invazie de carne de porc pe care o vom absorbi, cu siguranţă datorită deficitului naţional. Preţul de comercializare va sări pentru că sărbătorile sunt motiv de profitabilitate şi comercianții mari doar la asta se gândesc. În schimb, fermierul român, faţă în faţă cu pesta, cu creşterea preţului la cereale, a inputurilor în general, este în prag de colaps.

De la 60% achiziţii intracomunitare pe carne de porc pentru necesarul României de consum, vom creşte acest necesar la 70-80% (în decembrie n.r.). În plus, preţul este nesatisfăcător. Şi la ora actuală fermierii preferă să mai ţină porcul în fermă în speranţa că vor avea un preţ mai bun”, a declarat Mary Pană, preşedinte Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP) din România.

Prețul cărnii de porc va crește și din cauza majorării prețului la furaje.

„Cât priveşte preţul la carne de porc, cu siguranţă va creşte. Şi va creşte din cauza preţului la furaje. Ştim foarte bine că preţul la furaje este în continuă mişcare. Pot să dau ca exemplu uleiul de soia, care este un component de bază al furajului, care a crescut în ultimele 2 săptămâni cu peste 40%. Şrotul de soia, un furaj la fel de important, în ultimele 3 săptămâni a crescut la preţ cu aproximativ 20%. Deci având furajul mai scump cu siguranţă şi preţul la carne va fi mare”, a mai precizat Mary Pană.

Context

Pesta porcină nu este periculoasă pentru om, dar are un impact economic major. Animalele bolnave trebuie eutanasiate, iar fermele închise temporar.

Asocierea este vitală pentru fermele de 5-10 hectare. Fermier: „De unul singur este de cinci ori mai greu să faci o investiţie“ Florentina Niţu 30.10.2020,

Numărul cooperativelor agricole din România a trecut de 1.500 anul trecut, unele dintre ele fiind formate din ferme cu suprafeţe mici, de până în zece hectare. Cooperativele Agri Baza Siloz Cereal Grup, Agrofarm Turia sau Mostiştea Grain sunt

37

numai câteva exemple din sutele care există, ce au membri cu 5, 6, 7 sau 10 hectare în proprietate.

„Suntem 35 de membri acum şi avem în total 6.500 de hectare. Până la finalul anului vom fi 50 sau 80 de membri, dar suprafaţa nu va creşte concomitent cu numărul lor, pentru că noi intenţionăm să deschidem larg porţile pentru micii fermieri, care sunt vitregiţi. Chiar şi în prezent avem multe persoane fizice în cooperativă cu suprafeţe de 5, 6 sau 7 hectare“, povesteşte Nicu Temciuc, unul dintre administratorii cooperativei agricole Agri Baza Siloz Cereal Grup, din judeţul Botoşani.

El susţine că au obţinut discounturi la achiziţia de inputuri agricole, au reuşit să negocieze vânzarea cerealelor la un preţ mai bun şi conform legislaţiei actuale au anumite facilităţi, precum scutirea de plata impozitului pe venit, şi este în dezbatere parlamentară un nou proiect de lege privind scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pe clădirile şi terenurile utilizate. „Prin asociere, mai mulţi fermieri mici ajung la un randament la fel de bun ca un fermier mare. Pentru cei cu suprafeţe mici asocierea înseamnă agricultură performantă. Ne asociem să devenim performanţi, să avem acces mai uşor la utilaje performante, să cumulăm terenurile, astfel încât să lucrăm mai eficient parcele mai mari. De unul singur este de cinci ori mai greu să faci o investiţie“, spun reprezentanţii cooperativei agricole Mostiştea Grain, din localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi.

Schema de semănat cu care Stațiunea Lovrin își asigură la grâu minim 5 tone/ha chiar și în anii grei!Roxana Dobre - 30 octombrie 2020

Schema care garantează o producție de 5 tone la hectar la grâu chiar și în anii dificili, aplicată cu succes la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin în 2019 și reaplicată la semănatul din această toamnă pentru un start bun al acestui an agricol. Sămânța românească face diferența în câmpuri, iar potrivit directorului instituției, Marinel Horablaga, pe suprafețele de la Lovrin, județul Timiș, s-a însămânțat în mare parte atât grâul și rapița, dar unele suprafețe au rămas ”blocate” cu culturile din anul precedent, ploile din

38

ultima perioadă ajutând încolțirea pentru noile culturi dar au îngreunat recoltarea celor vechi.

Marinel Horablaga – Directorul SCDA Lovrin

”Rapița a răsărit tot ce am semănat dar nu mai putem semăna acum ce avem din cauza ploilor. Nu putem intra la pregătit terenul, încă mai avem de recoltat și după aceea să pregătim. Ploile ne-au ținut pe loc cu recoltatul și nu avem cum să intrăm. Dacă ne lasă trei zile-patru să putem recolta pentru că avem tot echipamentul acolo pregătit”, ne-a declarat telefonic Marinel Horablaga, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin.

Se recomandă ca fermierii să intre cât de repede pot la semănat

Cel mai târziu fermierii mai pot semăna până la primul îngheț, iar recomandările directorului de la Lovrin sunt ca agricultorii care au întâziat să intre în câmp să demareze cât de repede însămânțatul, acolo unde condițiile meteo permit. Marinel Horablaga spune că potrivit tehnologiei data din calendar este târzie pentru însămânțatul din toamnă dar având în vedere că mulți fermieri nu au putut intra în câmp, mai ales din cauză că pământul e prea moale, trebuie să facă acest lucru imediat ce este posibil în funcție de zona unde au culturile.

”După tehnologie și după carte este târziu să mai semănăm dar având în vedere că nu s-a putut intra la semănat din cauza ploilor, recomandăm până când poate fermierul semăna cu o condiție esențială și anume să dea densitate mult mai mare decât dădea până acum. Anul trecut spre exemplu faptul că am mers pe o densitate mai mare ne-a ajutat pentru că oricum frații nu mai erau productivi, marea majoritate erau sterili, și atunci am trecut de producții peste 5 tone/ha în condițiile în care în jurul nostru s-au obținut 2-3

39

tone”, a mai precizat specialistul.

Schema aplicată cu succes la Lovrin

Revenind la culturile de la Lovrin, Marinel Horablaga spune că în condițiile anului acesta inginerii instituției au mers pe o densitate mai mare la semănat ceea ce, speră specialistul, va asigura cel puțin 5 tone în condiții dificile, cum au fost în anul 2019-2020.

”În kilograme la hectar vrem să mergem de la 300 de kilograme/ha, undeva la 340-350 de kilograme. Astăzi avem umiditate în sol cred eu suficientă pentru a încolți și a pleca în vegetație, acum depinde și de iarnă, cum vine iarna și cu ce temperaturi. Și mai ales dacă va fi zăpadă. Sfatul meu pentru fermieri este să grăbească cu însămânțatul. Clar că vor fi afectate producțiile pentru că se spune că orice zi întârziată față de perioada optimă duce la pierderi dar și acum mă uit în jur și văd suprafețe răsărire dar și terenurile unde doar acum se seamănă. Este devreme să spunem că este un an bun pentru că până nu vezi recolteze în siloz nu te poți pronunța. Așa am pornit și în 2019 când plantele au răsărit la timp, am avut umiditate în toamnă și în primăvară a început o secetă cruntă care i-a afectat pe fermieri mai ales că mulți pe baza ieșirii din iarnă, cum arătau culturile atunci, au făcut contracte futures și când colo seceta i-a lăsat fără recolte”, a mai punctat directorul stațiunii Lovrin.

Discounturi pentru fermieri la sămânța românească

Sămânța de grâu pe care Stațiunea Lovrin o oferă spre comercializare fermierilor se pretează la a fi însămânțată și în sudul și estul României, și nu doar în partea de vest a țării.

”Sămânța pe care o punem la dispoziție cu siguranță, va da satisfacție și în sudul și estul României, și spun lucrul ăsta nu pentru a face reclamă ci mă bazez pe faptul că soiurile noastre atunci când au fost omologate au fost testate și acolo și au dat rezultate la fel de bune ca și în vestul sau în nordul țării, așa că aceste soiuri vor fi la fel de competitive atât semănate în Câmpia de Vest, cât și semănate în Câmpia Română sau în Bărăgan”, a dezvăluit directorul SCDA Lovrin.

40

În ceea ce privește prețul la sămânța de grâu, SCDA Lovrin vine cu prețuri mult mai mici comparativ cu cele existente în piață la această oră.

”Ca preț, suntem, zic eu, competitivi, doar un pic a crescut prețul anul trecut, dar este undeva la jumătate comparativ cu prețul la care se vinde, în medie, pe piață sămânța de grâu la momentul acesta”, susține Marinel Horablaga, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă.

Fermierii care cumpără sămânță de grâu de la SCDA Lovrin beneficiază de următoarele discounturi: 10% la achiziția a peste 50 de tone de sămânță, achitată integral 15% la achiziția a peste 75 de tone de sămânță, achitată integral 25% la achiziția a peste 100 de tone de sămânță, achitată integral

Pentru detalii suplimentare sau pentru a comanda sămânța de grâu produsă la SCDA Lovrin, sunați la 0727.882.407 (persoană de contact ing. Monica Micluța). Comenzile se pot face și la adresa de e-mail: scdal@yahoo.com

Harta școlilor dezavantajate există deja din 2016, susține Asociația Human Catalyst, după ce Ministerul Educației a anunțat că “inițiază demersul de realizare a Hărții școlilor dezavantajate din România” Mihai Peticila 30 octombrie 2020 Harta școlilor dezavantajate este realizată deja de Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Anunțul vine la o zi după ce Ministerul Educației a anunțat că “începe procesul de dezvoltare a Hărții școlilor dezavantajate din România”, iar vineri 30 octombrie are loc prima întâlnire tehnică.

Foto: Human Catalyst www.humancatalyst.ro

41

“Salutăm inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a realiza o hartă a școlilor dezavantajate, în condițiile în care Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst lansează în luna noiembrie studiul „Indicele de Risc Socio-Educațional, fundament pentru politici responsabile bazate pe date. Analiză 2015-2019”, „Ierarhia școlilor dezavantajate” și  Harta online a gradului de risc socio-educațional pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar din România”, se arată în comunicatul organizației.

Metodologia de realizare a hărții a fost publicată chiar în 2016, când actualul ministru Monica Anisie era secretar de stat, iar de atunci această hartă a fost realizată în fiecare an, până în 2019, datele fiind actualizate pentru toată perioada de 4 ani, potrivit comunicării primite.

Asociația Human Catalyst publică în comunicat această hartă a școlilor dezavantajate.

“Demersul la care organizația Human Catalyst lucrează încă de acum 4 ani, a debutat odată cu lansarea unor apeluri pentru propunerile de proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman. Atunci a apărut necesitatea identificării comunităților și, în cadrul acestora, a unităților de învățământ defavorizate care au cea mai mare nevoie de sprijin pentru a combate abandonul școlar, respectiv a îmbunătăți participarea școlară și rezultatele învățării. Din colaborarea între Asociația pentru Educație și Justiție Socială „Human Catalyst” și experții Cancelariei Primului Ministru a rezultat o primă definiție a indicelui de risc socio-educațional (IRSE). Aceasta a stat la baza dezvoltării unei metodologii de alocare a fondurilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman.

Algoritmul, care a avut la bază principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie, a fost utilizat de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Educației Naționale pentru evaluarea cererilor de finanțare, respectiv selecția beneficiarilor în două apeluri: „Școala pentru Toți” și „Profesori Motivați”.

Rezultatele ierarhizării unităților de învățământ pe baza IRSE au fost aplicate ca bază de la care a s-a stabilit algoritmului de alocare a punctajului suplimentar rezultat din valoarea IRSE a fiecărei școli.

Echipa de cercetare a Asociației Human Catalyst, a continuat de atunci colectarea informațiilor din bazele de date oficiale și a rafinat permanent instrumentele de analiză. Astfel, acest studiu se dorește a fi un început de abordare longitudinală, încercând să evidențieze dinamica unităților de învățământ din România de la un an la altul, precum și factorii care au determinat-o.

42

Scopul IRSE este furnizarea de date obiective și actuale pentru procesele de realizare și îmbunătățire a politicilor publice din domeniul educației, de la nivel de școală, unitate administrativ teritorială, județ, regiune, și până la nivel național. Valoarea IRSE determinată pe fiecare unitate de învățământ, a condus la ierarhizarea școlilor în funcție de riscul socio – educațional. Astfel, în studiul mai sus menționat, Human Catalyst prezintă rezultatele investigației a 4.158 de școli (88,9% din totalul unităților cu clase I – VIII din România) pe durata a patru ani școlari (2015-2016, 2016-2017, 2017-2018 și 2018-2019).

Urmărirea longitudinală a IRSE în patru ani școlari consecutivi, a permis autorilor să elaboreze o serie de analize comparative pe ani școlari, pe regiuni, județe, astfel rezultând o serie de constatări privind dinamica IRSE și a celor 4 indicatori cuprinși (evoluție, scădere, stagnare) de la un an la altul și per total în patru ani.

Indicatorii agregați pentru determinarea valorii IRSE sunt:

1. Riscul de abandon școlar, definit ca ponderea elevilor repetenți sau cu situația școlară neîncheiată în total elevi din unitatea școlară respectivă (la sfârșitul anului școlar);  

2. Nivelul de pregătire al cadrelor didactice – exprimat prin ponderea cadrelor didactice fără pregătire în numărul total de cadre didactice din unitatea școlară respectivă (în anul respectiv);

3. Gradul de pregătire al elevilor – desemnat prin (i) ponderea elevilor de clasa a 8-a care nu au participat la evaluarea națională în 2016 și (ii) media notelor elevilor la evaluarea națională;

4. Nivelul de dezvoltare socio-economică a localității (UAT) în care se află unitatea școlară respectivă – gradul de marginalizare al localității, potrivit celor două studii întocmite de Banca Mondială: „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România”.

Elaborarea studiului și a hărții mai sus menționate nu ar fi fost posibilă în lipsa unei excelente colaborări în ultimul an cu MEC, instituție a cărui experți au furnizat datele din SIIIR necesare echipei noastre de cercetare (formată din drd. Laura Greta Marin, dr. Ionuț Bușega, prof. dr. Șerban Iosifescu și dr. Constantin Postoiu).

Pe această cale le mulțumim încă odată reprezentanților ministerului pentru deschidere și totodată îi asigurăm de continuitatea disponibilității noastre de colaborare, urmând a le transmite:

43

1. Studiul „Indicele de Risc Socio-Educațional, fundament pentru politici responsabile bazate pe date. Analiză 2015-2019”;

2. Ierarhia școlilor dezavantajate 2015-2019 și3. Harta Online a Riscului Socio – Educațional, ce vor fi lansate în

cursul lunii noiembrie 2020.”

Ce vrea să facă ministerul

Ministerul Educației anunță că face aceeași hartă a școlilor dezavantajate “cu ajutorul unor parteneri din mediul asociativ, instituțional și universitar”.

Hartă a școlilor dezavantajate din România va fi folosită pentru a identifica “nevoile generale reale și problemele specifice ale școlilor, de la lipsa infrastructurii (toalete, apă potabilă etc.) până la calitatea actului educațional. Harta școlilor dezavantajate va reprezenta un instrument necesar pentru stabilirea modului de alocare a resurselor și proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027”, se arată în comunicatul ministerului.

Comunicatul mai precizează că ministrul Monica Anisie a invitat o serie de organizații cu activități și rezultate relevante în ceea ce privește asigurarea echității în educație să se alăture demersului inițiat de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit reprezentanților Human Catalyst, aceștia nu au fost invitați la întâlnirea de vineri, 30 octombrie sau la acest demers în general.

“O primă discuție tehnică în acest sens este programată vineri, 30 octombrie, fiind așteptați să participe reprezentanții UNICEF în România, ai Consiliului Europei, ai Universității din București, ai Institutului Național pentru Statistică și ai Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună””, potrivit comunicatului ministerial. Foto: Human Catalyst

Octavian Drăgan, pomicultorul care duce mai departe tradiția mărului românesc, este protagonistul celui de-al optulea episod din Tărâmul Eroilor! agrointeligenta.ro - 30 octombrie 2020 Dragostea pentru agricultură se naște din copilărie, dar este și întreținută pe parcursul vieții. Este povestea pe care o spun mulți fermieri din România, care au plecat de pe ulițele vesele ale satului, au mers la Facultăți de profil agricol și apoi s-au întors în locurile natale. Au închis, astfel, acest minunat cerc al vieții.

Meseria de pomicultor este dezvoltată prin ani și ani de studiu. Cunoștințele se sedimentează în timp și sunt completate aproape zi de zi. Nu găsim

44

pomicultori care să spună că le știu pe toate. Oricând este de învățat o tehnologie nouă, un produs inovator.

Aceste tehnologii, aceste produse sunt testate, verificate și apoi implementate în livadă, pentru ca producțiile să fie mari și de calitate superioară. Munca pomicultorilor este titanică. Syngenta și grupul AgroInteligența BT Video continuă acest proiect media cinematografic, care aduce în prim-plan acești adevărați eroi moderni ai agriculturii noastre.

Octavian Drăgan, din Ghinda, are deja 35 de ani de muncă în livada sa de lângă Bistrița. A apucat-o pe drumul pomiculturii, iar marea sa dragoste este mărul. Iubește să meargă în livadă, să-și îngrijească cultura și să vadă cum dă roade. Pomicultura rămâne o cultură de tradiție în țara noastră, iar mărul un fruct al copilăriei.

https://youtu.be/tKH6naGapKA

Octavian se bazează pe copii și nepoți pentru viitor, pentru ca ferma să meargă mai departe. Fiul său deja îi calcă pe urme și are destule de învățat. De altfel, compania îi sprijină pe toți fermierii pentru care pasiunea pentru agricultură este mai presus de orice. Inovația, sănătatea, performanța și intensitatea sunt valorile după care se ghidează Syngenta în dezvoltarea agriculturii. Syngenta România

BucharestFoodSummit.ro – Ministrul Oros intre marii fermieri romani si retelele de hipermarket-uri Agrostandard | 30 October,

BucharestFoodSummit.ro a continuat joi, 29 octombrie, la USAMV Bucuresti cu un eveniment de exceptie, mai ales ca si tema a fost foarte generoasa: Dezvoltarea marilor retele de comert si a lanturilor de magazine apartinand fermierilor

45

integratori. Rectorul Sorin Cimpeanu si Prorectorul Razvan Teodorescu fac o descriere foarte interesanta a capacitatilor de exceptie pe care le are USAMV in peisajul academic al agriculturii romanesti.

Auchan, Carrefour, Kaufland, anunta planuri de expansiune surprinzatoare, precum si sprijin pentru fermierii romani: unii ii lauda, altii ii contesta.

Corporatistul pur-sange Valer Hancas de la Kaufland explica cum din fiecare leu incasat, 66 de bani se duc la producatorii locali. Exponent de varf al marilor retele, el incearca sa tina alaturi fermierii de orice dimensiune in timp ce implementeaza stabilitatea marilor proceduri ale lanturilor internationale.

Presedintele ANPC, Paul Anghel, anunta metode de control unitare care sa ajute fermierii romani sa fie solicitati de marile lanturi pentru produsele lor, nu sa astepte ei pe la portile marilor hipermarket-uri.Intensitatea dezbaterilor si conotatiile dialogului dintre participanti redefinesc viitorul agribusiness-ului romanesc.

Dimitrie Musca, presedintele CAI Curtici, anunta ca vrea sa-si mareasca reteaua proprie de magazine pana la 100 de unitati (fata de 36 in prezent) si ca n-are nevoie de retaileri.

46

Cunoscutul fermier Alexandru Baciu din Calarasi vrea si el sa-si extinda reteaua de magazine si restaurante.

Spectaculosul fermier Nicusor Serban, presedinte al Clubului Fermierilor, isi doreste ca marii retaileri sa promoveze pe plan european produsele romanesti.

La mijloc se afla ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care incearca sa-i concilieze si sa-i aduca la masa dialogului. Ministrul aduce o multime de informatii noi de la Uniunea Europeana si incearca sa gaseasca un echilibru si elemente de asociere pentru toti actorii industriei agribusiness.

Dar pana la urma, optiunile fiecarui producator, precum si ale marilor retaileri vor fi analizate in saptamanile care urmeaza pe toate canalele media care au participat la dezbaterile foarte intense de astazi.

47

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, conferinta: „Modernizarea continua a retelelor de retail in Romania si Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere si parteneriat intre producatori si retele de desfacere. Comertul, veriga fundamentala pentru accelerarea integrarii productiei nationale alimentare si de bauturi.”

Pe scurt, am avut parte o intalnire cum rar ne-a fost dat sa vedem, pentru ca trebuie sa recunoastem, nu avem prea des prilejul sa-i gasim pe toti laolalta – retaileri, producatori, autoritati, mediul academic, alaturi de presa.

Poate ca aceasta este si cheia succesului intr-o societate normala. Mai multe, insa, despre acest eveniment veti putea afla in zilele urmatoare din canalele noastre media.

Conferinta a fost moderata de Gabriel Biris, Partener Fondator, Casa de Avocatura Biris-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit. La eveniment a participat si Adrian Oros, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care a adus vesti proaspete de la Bruxelles privind modul in care ar putea sa arate viitoarea Politica Agricola Comuna, raspunzand astfel intrebarilor adresate de fermierii prezenti la USAMV, alaturi de Sorin Mihai Cimpeanu, Rector, USAMV Bucuresti, Paul Anghel, Director general – ANPC, Mario Cretu, Corporate Affairs Manager – Carrefour Romania, Mihai Toader, Coordonator Achizitii Produse – Grup Auchan, Valer Hancas, Corporate Affairs&Communication Director – Kaufland Romania & Moldova, Alexandru Baciu, Antreprenor – Ferma Baciu, Nicusor Serban, Presedinte Clubul Fermierilor Romani.

BucharestFoodSummit.ro este organizat in parteneriat cu #RomaniaFunctioneaza, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatura Biris-Goran, Domeniile Urlati, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Maracineni, HORA, Agrostandard si Academia de Studii Economice Bucuresti.Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland Romania, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Samburesti.

48

Partenerii media: FoodBiz, #RomaniaFunctioneaza, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi si Economistul.

Seria de conferinte BucharestFoodSummit este in plina desfasurare.Urmariti indeaproape Romania Actualitati, Evenimentul Zilei, FoodBiz, Agro Standard, Lumea Banilor, Antena 3, Economistul,

#RomaniaFunctioneaza, Agro TV si alte canale media, pentru urmatoarele sesiuni de conferinte BucharestFoodSummit.

Sorin Cîmpeanu, USAMV București: Piața din România trebuie să ceară ceea ce este nevoie Food Biz oct. 30, 2020 Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul USAMV București, a declarat la BucharestFoodSummit că universitatea  pe care o reprezintă este deschisă să colaboreze și să-și adapteze programele de pregătire a specialiștilor potrivit solicitărilor venite din partea agribusines-ului autohton.

El a vobit despre legătura strânsă care ar trebui să existe între mediul academic și fermieri, cu referire directă la importanța pe care orele de practică ar trebui să o aibă în pregătirea managerilor de mâine. Nu în ultimul

49

rând, rectorul USAMV a făcut referire și la învățământual dual, pe care îl vede ca fiind cea mai bună forma de pregătire, cu condiția să existe un parteneriat între unitatea de învățământ și agenții economici.

  “Cred că și noi universitățile avem datoria să ne pregatim foarte bine, astfel încât ceea ce facem să fie într-adevăr ceea ce solicită piata, ceea ce se apreciază pe piață și nu să le spunem povesti studenților. Piața este într-o evoluție foarte rapidă și știm cu toții acest lucru. Noi suntem aici, nu avem programe preconcepute, ceea ce este foarte bine, dar ele trebuie să vină la solicitarea dumneavostră, a pieței. Aceste programe trebuie să aibă o componentă de pratică, cel putin jumătate din timp, de fapt. Poți să vezi multe lucruri într-o universitate, dar nu și ce aveți dumneavostră în ferme’’, s-a adresat Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV București, fermierilor prezenți la întâlnirea cu retailerii, eveniment ce a avut loc în data de 29 octombrie la USAMAV București în cadrul BucharestFoodSummit.

USAMV are încheiate parteneriate cu agricultori importanți, dar și ferme experimentale proprii.

“Asociere neapărat, integrare esențial, toate acestea duc la profit”, a atras atențía rectorul USAMV.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, conferința: „Modernizarea continuă a rețelelor de retail în România și Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere și parteneriat între producători și rețele de desfacere. Comerțul, veriga fundamentală pentru accelerarea integrării producției naționale alimentare și de băuturi.”

50

Pe scurt, am avut parte o întâlnire cum rar ne-a fost dat să vedem, pentru că trebuie să recunoaștem, nu avem prea des prilejul să-i găsim pe toți laolaltă – retaileri, producători, autorități, mediul academic, alături de presă.

Poate că aceasta este și cheia succesului într-o societate normală. Mai multe, însă, despre acest eveniment veți putea afla în zilele următoare din canalele noastre media. 

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit. La eveniment a participat și Adrian Oros, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care a adus vești proaspete de la Bruxelles privind modul în care ar putea să arate viitoarea Politica Agricolă Comună, răspunzând astfel întrebărilor adresate de fermierii prezenți la USAMV, alături de Paul Anghel, Director general – ANPC, Mario Crețu, Corporate Affairs Manager –  Carrefour România, Mihai Toader, Coordonator Achiziții Produse – Grup Auchan, Valer Hancaș, Corporate Affairs&Communication Director – Kaufland Romania & Moldova,  Alexandru Baciu, Antreprenor  – Ferma Baciu, Nicușor Șerban, Președinte Clubul Fermierilor Români.

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, Domeniile Urlați, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner –  Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul.

Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în plină desfășurare.

Urmăriți îndeaproape TVR și TVR Internațional, Romania Actualități, Evenimentul Zilei, FoodBiz, Agro Standard, Lumea Banilor, Antena 3, Economistul, #RomaniaFuncționează, Agro TV și alte canale media, pentru următoarele sesiuni de conferințe BucharestFoodSummit.

Răzvan Teodorescu, USAMV la BucharestFoodSummit: Bun venit în micul nostru orășel! De Food Biz oct. 30, 2020 La BucharestFoodSummit – 29 octombrie 2020, Răzvan Teodorescu, Prorector USAMV Bucuresti face o scurtă descriere a „micului orășel”

51

– USAMV București, aducând în prim plan și necesitatea întâlnirilor dintre mediul academic și mediul economic. Studenţii noştrii când intră în campusul USAMV București, intră de fapt într-un mini oraş care are blocuri de locuit (căminele studenţeşti, TV, Internet), restaurant, cantină, sală de sport, terenuri de tenis, parcuri, iar la periferia mini oraşului se află parcurile industriale (cele două staţiuni didactice), care asigură atât suportul pentru formare, dar şi materia primă necesară, și aduc plus valoare întregului orășel.

Răzvan Teodorescu, USAMV la BucharestFoodSummit: Bun venit în micul nostru orășel!

„Vrem să transmitem studenților că tot timpul acesta pe care îl petreci studiind și practicând aici, reprezintă o investiție pentru tine, o investiție în educație și ne dorim ca acest proces de educație, care este foarte costisitor și din punct de vedere financiar, dar și al timpului, să nu se întrerupă deloc.”

Prin urmare, prin tot ceea ce am dezvoltat în universitatea noastră, ne-am dorit să creem cadrul care să permită studentului şi absolventului USAMV Bucureşti să beneficieze de modelele şi experienţa necesare atât pentru a deveni un antreprenor, dar și un angajat pregătit să facă faţă cerinţelor mediului economic.

Pentru ca cineva să dobândească toate aceste calităţi, deprinderi și competenţe este esential să parcurgă un program de pregătire complex, astfel încât tot ceea ce dezvoltă să fie sustenabil.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, conferința: „Modernizarea continuă a rețelelor de retail în România și Europa de Sud-Est. Efort, succes, asociere și parteneriat între producători și

52

rețele de desfacere. Comerțul, veriga fundamentală pentru accelerarea integrării producției naționale alimentare și de băuturi.”

Pe scurt, am avut parte o întâlnire cum rar ne-a fost dat să vedem, pentru că trebuie să recunoaștem, nu avem prea des prilejul să-i găsim pe toți laolaltă – retaileri, producători, autorități, mediul academic, alături de presă.

Poate că aceasta este și cheia succesului într-o societate normală. Mai multe, însă, despre acest eveniment veți putea afla în zilele următoare din canalele noastre media.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

Acuzații GRAVE la adresa Ministrului Agriculturii: ”Oros este împotriva horticulturii din România!”30 octombrie 2020

Acuzații grave aduse de legumicultorii români la adresa ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a declarat că șeful MADR este împotriva horticulturii din țara noastră, iar singurul partener de dialog din cadrul Ministerului este secretarul de stat Emil Dumitru.

”Din păcate, fermierul român n-a fost capitalizat. Trebuie să lucrăm ca din 2021, mai ales că politica Uniunii Europene se îndreaptă și către ferma mică, ferma de familie, să atragem cât mai mulți bani în sector. Avem doi ani de zile în care să lucrăm la PNS și să reglementăm aceste lucruri”, a subliniat Ion Păunel.

Președintele SPA Olt a explicat că primul pas care trebuie făcut este înființarea unei Direcții Horticole în cadrul MADR, pentru ca fermierii din acest sector să aibă un partener real de dialog.

Primul pas care trebuie făcut ar fi înființarea unei Direcții Horticole în cadrul Ministerului Agriculturii, ca să avem un partener de dialog. Avem promisiuni. De 30 de ani de zile, toată clasa politică din România a promis

53

că o să facă. Cei care au fost înainte ne chemau la discuții și nu se întâmpla nimic, cei de acum nu prea ne cheamă”, a mai spus Păunel.

Legumicultorul îl acuză pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, că este împortiva horticulturii din România, acest lucru fiind vizibil din ajutoarele orferite pentru acest sector, în comparație cu sectorul zootehnic.

”Avem doar un singur partener în cadrul Ministerului Agriculturii și vreau să o spun public: singurul care a înțeles nevoile noastre și ne ajută și vine și din mediul asociativ este domnul ministrul secretar de stat Emil Dumitru. Nu pot să spun același lucru despre domnul Adrian Oros, care este împotriva horticulturii din România și domnul Scarlat, care are interese doar pentru fermele mari și foarte mari din zootehnie. O spun public și îmi asum.

Se vede ce programe s-au făcut pentru fermele mari din zootehnie și ce programe s-au făcut pentru cele din horticultură. Cine ia 100.000 euro și cine ia 7.000 euro? Cui i s-a tăiat subvenția la programul Tomata și cine primește ajutor de stat de 100.000? Sunt dovezi publice”, a mai precizat Ion Păunel.

În ciuda pandemiei, Salamul de Sibiu IGP rămâne un aliment preferat de români 30 octombrie 2020

1 noiembrie este Ziua Națională a Salamului de Sibiu IGP (Indicație Geografică Protejată). Salamul de Sibiu IGP rămâne un aliment preferat de români.

În România producția anuală a Salamului de Sibiu IGP ramâne constantă la 3.000 de tone, chiar și în acest an provocator pentru toate afacerile. Totuși în cadrul categoriei se dezvoltă un nou trend, cel de Salam de Sibiu IGP feliat, care reprezintă aproximativ 6 % din totalul vânzărilor de Salam de Sibiu.Salamul de Sibiu, renumit că o delicatesă locală, a devenit în 2016 primul produs românesc din carne recunoscut la nivelul Uniunii Europene . De peste doi ani de zile, celebram tradiția acestui produs veritabil în fiecare an pe 1 noiembrie, producția unică a acestuia fiind meșteșugul de care suntem mândri. In cadrul proiectului european ,,Enjoy it s from Europe,, pentru al treilea an de desfășurare Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a pregătit spoturile de promovare (disponibile pe youtube si pagina de promovare a programului www.sibiusalamipgi) care fac cunoscută metoda de producție și calitatea intrinsecă a salamului care au stat la baza obținerii Indicației Geografice Protejate (IGP).APSS, organizație care a luat naștere în 2014 în urma colaborarii a șase producători locali din Romania – Agricola , Angst, Aldis, Scandia, Cris-Tim , Reinert si Cris-Tim – își dorește să facă cunoscut Salamul de Sibiu IGP și

54

peste granițele tarii și să consolideze poziționarea acestuia că brand de țară.Care este povestea Salamului de Sibiu?

Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, iar istoria Salamului de Sibiu ne arată, prin dovezi certe, că producția celebrului sortiment a început concomitent în cel puțin două zone, în Mediaș și arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea să a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ștampila de export aplicată pe documente bifa ”Vama Sibiu”, iar ușor-ușor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau mențiunea ”Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului că ”Salam de Sibiu”. Mezelarii au început să producă Salam de Sibiu încă din 1895. La începutul secolului XIX, mezelarii locali au adaptat rețeta și procesul de producere pe care le-au transmis din generație în generație.

‘’Atunci când pasiunea și devotamentul se întâlnesc, reiese savoarea. Carnea de porc alăturide slănina tare, specială sunt maturate timp îndelungat și conferă Salamului de Sibiu un gust aparte. Cu o istorie de peste 130 de ani, acesta este recunoscut de toți romanii și de toate generațiile tării. Alături de șase producători din România, ne-am unit în 2014 într-o asociaţie şi am pus povestea salamului de Sibiu în lumină, cu scopul de a duce mai departe tradiția producției autentice a Salamului de Sibiu IGP, așa cum am primit-o, din generație îngenerație. Brandurile trebuie să aibă în spate vizionari, brandurile duc mai departe visul unui om sau a unei echipe. Salamul de SibiuI GP este primul brand românesc care a trecutgraniţele ţării, iar în această privinţă ne ajută mult comunităţile românilor din afară precum și proiectul european – ,,Enjoy it s from Europe -Sibiu Salami PGI,, . Oriunde în Italia, Spania, Anglia, toată lumea ştie de salamul de Sibiu IGP”, povesteşte Carmen Gavrilescu, Președintele A.P.S.S.Odată cu dobândirea recunoașterii oficiale la nivel European, Salamul de Sibiu primește astfel denumirea de “Indicație Geografică Protejată”, acesta devenind un produs de mândrie națională. Potrivit legislației europene, respectiv Regulamentului 510/2006, indicația geografică protejată se referă la “numele unei regiuni, al unui loc bine determinat sau al unei țări, care servește la desemnarea unui produs originar din această arie geografică și a cărui calitate sau reputație poate fi atribuită mediului geografic respectiv (inclusiv factori naturali și/sau umani) și a cărui producție/ prelucrare/preparare are loc în zona geografică definită” potrivit euractiv.ro.

55

Despre Asociația Salamului de SibiuÎnființată la data de 7 mai 2014, Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu îi reunește pe singurii dintre ei acreditați să producă adevăratul Salam de Sibiu: Agricola Bacău, Aldis Calarași, H&E Reinert Brasov, Salsi Sinaia și Scandia România. Misiunea Asociației este menținerea Indicației Geografice Protejate, și dezvoltarea durabilă a producției, precum și sprijinirea producătorilor, pe plan național și internațional.

Alexander Degianski: ”Noi, fermierii mari, am ajuns Antihristul agriculturii” 30 octombrie 2020

Fermierii mari au ajuns Antihristul agriculturii europene – este concluzia la care a ajuns Alexander Degianski, fermieri din zona de vest a țării, în urma discuțiilor privind plafonare subvențiilor în noua Politică Agricolă Comună. 

”Aș dori să îmi afirm stupoarea și mirarea, pentru că eu sunt reprezentantul Antihristului agriculturii europene și anume fermierii mari. Văd că în permanență se dorește demonizarea acestora și se marșază pe fermele mici, de familie, ceea ce este un lucru lăudabil, dar nu în detrimentul oamenilor care au reușit să acumuleze niște terenuri și că creeze businessuri de succers.

Nu e normal ca tocmai acestora să le dai în cap, fermieri mari care plătesc toată dările la stat, care nu plătesc niciodată la negru, care aduc plus valoare în zonele în care se află, sunt angajatori importanți.

Dacă ne uităm în vestul europei, dimensiunea fermelor este una mică comparativ cu ce avem în România. Nu luăm media României, acea fermă de de două hectare sau exploatația medie care este înregistrată la APIA, că aia este o prostie. Toată lumea știe că este doar o chestiune scriptică, pentru că majoritatea fermierilor nu pot fi numiți fermieri. Dacă nu fac de la 100 de hectare în sus când vorbim de cultura mare, sunt ferme de subzistență”, a subliniat fermierul în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Degianski a mai atras atenția asupra unui aspect important, și anume slaba pregătire din școlile de profil, mai ales în această perioadă. În opinia fermierului, acest factor ar putea crea mari probleme în viitor, pentru că

56

tinerii fermieri nu vor fi pregătiți corespunzător să poată să gestioneze terenurile și afacerile agricole.

”Vedem un lucru foarte trist. Fermele încep să fie foarte bine industrializate și documentate și avem nevoie de specialiști. Vedem acum, în această perioadă, că școala este la pământ. Nu că ar fi fost ceva deosebit și înainte de pandemie, dar acum vedem că orele se fac online, nu mai trebuie teze, teste, facem totul ușor. Or o fermă mare care pierde subvenție de câteva sute de mii sau milioane de euro, va avea mai multe variante, printre care și aceea de a se micșora și a ceda acele terenuri către fermierii mici. Credeți că este atât de simplu pentru niște tineri fără experiență, fără cunoștințe corespunzătoare, să ajungă să facă performanță în agricultură?”, a mai adăugat Alexander Degianski.

VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" /DACIAN BADEA, PREŞEDINTE CA, FERMELE ECOLOGICE SILVANIA: "Accesul la piaţă este foarte dificil pentru business-urile integrate" G.M. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 30 octombrie

Dacian Badea

Agricultura trebuie privită diferit de către decidenţii politici şi de către sistemul bancar şi să îi fie înţeles modelul de afacere, susţine Dacian Badea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania.

"Finanţarea în sine este dificilă, dar atunci când doreşti să finanţezi mai multe lanţuri integrate - vegetal (unde investiţia se recuperează după un an), continuând cu zona de zootehnie (ce presupune o perioadă care lungeşte ciclul de producţie) şi ajungând în zona procesării (unde firma noastră a deschis o fabrică de lactate şi o linie de procesare oleaginoase) -, întreg acest lanţ scurt are nevoie de finanţarea unui ciclu lung de producţie. Am avut greutăţi să obţinem această finanţare, dar am găsit parteneri care să ne ajute. O altă problemă este accesul la piaţă care este foarte dificil pentru business-urile integrate. Practic, după bifarea lanţurilor de producţie integrate suntem la porţile pietei, pe un peron. Piaţa este un tren în mişcare, în care trebuie să urcăm. Va trebui să ne potrivim paşii, dar nu avem altă soluţie decât să urcăm în trenul respectiv", a spus Dacian Badea.

57

El a precizat că susţinerea financiară a lanţului scurt înseamnă o mâncare mai proaspătă, costuri mai mici pentru transport, o trasabilitate mai bună a provenienţei a acestor bunuri şi este un mod de răspuns a distribuirii valorii în cadrul lanţului alimentar.

"De la fermier valoarea creşte pe măsură ce merge înspre magazine, spre raft. Câştigurile sunt din ce în ce mai mici la fermier şi cresc exponenţial până la client", a spus Dacian Badea. Referitor la afacerea derulată de firma al cărui reprezentant este, domnul Badea a menţionat că ar fi extraordinar dacă la nivel european s-ar lua în considerare o creştere a subvenţiilor pentru zootehnia ecologică, unde sunt condiţii suplimentare de întrunit de către companiile din domeniu - în special în privinţa bunăstării animalelor -, precum şi obţinerea unor bonificaţii pentru costurile cu dobânzile în cazriole tuturor lanţurilor integrate de producţie şi bonificaţii la subvenţii pentru afacerile integrate.

În legătură cu utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură, Dacian Badea a spus, că, deşi acestea sunt medicamente pentru plante, el recomandă folosirea cât mai redusă a acestora, deoarece mâncarea ecologică este una fără medicamente, care are un preţ corect, în timp ce o mâncare convenţională este un compromis între preţ şi calitate.

"Este clar pentru toată lumea ce înseamnă aceste medicamente pentru agricultura convenţională. Ele ajută, dar au în zona de prescripţii nişte atenţionări. În agricultura convenţională ele se dau la toate plantele, iar oamenii le ingerează la un loc pe toate. O lume în care iei un pumn de medicamente nu este ceea ce ne dorim", a spus preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania. Fermele Ecologice Silvania are peste 10 ani de activitate şi reprezintă una dintre primele societăţi din ţara noastră care a început în anul 2008 conversia la agricultura ecologică, a implementat diverse verigi în lanţurile alimentare şi a creat un lanţ scurt de la fermă la consumator. În anul 2018, societatea a înfiinţat o cooperativă bio şi reprezintă practic un model de afacere care a testat şi validat toate măsurile din domeniul bio concepute de Comisia Europeană, demonstrând că agricultura ecologică este o soluţie funcţională şi de viitor.

Legumicultor: ”Anul viitor n-o să vedem tomate sub 5 lei/kg” 30 octombrie 2020

Prețul tomatelor ar putea crește drastic anul viitor! Subiectul a fost dezbătut în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde legumicultorul Mircea Bujor a atras atenția asupra problemelor care au apărut în sectorul horticol, din cauza pandemiei, dar și asupra pericolelor pentru perioada următoare. ”Anul acesta, cel mai afectat

58

produs din cauza pandemiei a fost varza, pentru că restaurantele n-au mai cerut-o pentru acea salată de varză care se consumă foarte mult. Anul acesta s-a cultivat mai puțină varză ca anul trecut, iar prețul este la fel de jos. Asta denotă faptul că nu se consumă suficientă varză, ca să poată să se ridice prețul.

Am avut probleme și la tomate, cu tuta absoluta, iar faptul că nu se mai acordă sprijinul va avea consecințe negative. După părerea mea, la anul nu cred că o să mai vedem tomate sub 5 lei/kg. Nu cred că o să scadă sub acest preț, și vorbesc despre perioada de vară, când știți că roșiile erau la preț de un leu, un leu și ceva”, a arătat legumicultorul din Teleorman.

În aceste condiții, consumatorii români s-ar putea orienta spre tomatele venite din import, din țări precum Turcia sau Spania, care vor fi la prețuri mai scăzute, dar și de o calitate inferioară.

”Nici producătorii din Turcia și Spania nu produc în perioada în care producem noi. Ei sunt foarte atenți și nu produc în această perioadă, pentru că prețul o să fie foarte jos. Nu sunt pregătiți să producă pentru că avem noi tuta absoluta, n-au ei de unde să știe că noi n-o să producem la anul”, a mai precizat Mircea Bujor.

ANZM: platforma online dedicata doar producatorilor cu dreptul de utilizare a mentiunii „produs montan” octombrie 30, 2020

ANZM a creat platforma „Produs Montan”, dedicata producatorilor care au obtinut dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”, in vederea promovarii produselor montane.

Prin aceasta initiativa, ANZM doreste sa informeze consumatorii din Romania ca, pe langa produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs traditional, ecologic, DOP, IGP, STG, exista si produsele montane.

Mentiunea de calitate „produs montan” are recunoastere la nivel european si vine atat in sprijinul producatorilor, pentru a-i ajuta sa comunice pe piata caracteristicile si proprietatile, care ofera valoare adaugata propriilor produse agricole, cat si in sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.

De asemenea, Comisia Europeana doreste sa se evite folosirea termenului „munte” intr-un mod abuziv si sa reglementeze faptul ca produsul care a obtinut dreptul de utilizare a acestei mentiuni este verificat si certificat ca fiind din zona montana.

59

In Romania, autoritatea competenta cu verificarea datelor cuprinse in caietul de sarcini in vederea acordarii dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative „produs montan” este Agentia Nationala a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Cumparatorul trebuie sa aiba siguranta ca atunci cand ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este intr-adevar un produs facut la munte, din materie prima din zona montana.

Un produs montan va fi privit de catre cumparator ca un produs de calitate superioara, cu o origine recunoscuta, obtinut dintr-o zona cu un grad redus de poluare.

Pe aceasta platforma, fiecare producator are afisate datele de contact, iar unii dintre acestia au si site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea sa contacteze direct producatorii pentru a achizitiona produsele de care sunt interesati.

Pana in prezent, exista un numar de 165 de producatori care detin dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan” pentru 579 de produse montane. Aceste date se regasesc si in Registrul National al Produselor Montane.

Producatorii sunt inregistrati pe site-ul www.produsmontan.ro de catre reprezentantii agentiei dupa ce au primit Decizia de acordare a dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”.

Potentialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calitati deosebite legate de locul de origine, precum si de metodele traditionale de productie si procesare.

Reamintim ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin AFIR, a mai creat o platforma, sub forma unei aplicatii denumita ”CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate)”, care va duce direct la producatorii autentici din Romania, fie ca sunt montani, traditionali sau certificati pe o alta schema de calitate.

Prin intermediul acestei aplicatii, aveti acces la toate produsele din Romania atestate printr-o schema de calitate, vizualizare pe harta GPS a tuturor producatorilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare si contact direct din aplicatie, cautare in lista de atestate a producatorilor dupa diverse criterii, filtrare produse intr-un anumit judet sau pe o anumita raza, in functie de tipul atestatului si categoria de produs, precum si posibilitatea de citire QR Code de pe orice eticheta pentru aflare detalii despre produse.

60

Consumand produse montane, contribuim la mentinerea activitatilor agricole traditionale in zona montana, la dezvoltarea gospodariilor montane, precum si la mentinerea populatiei in zonele de munte.

Fermieră de succes într-o lume a bărbaţilor Marian MUŞAT 30 octombrie 2020

Maria Pogăcean a ales pământul şi acum conduce o fermă de 650 ha în Mureş. Anul agricol 2019-2020 i-a adus două satisfacţii: recolta de rapiţă şi cea din lotul de hibridare la porumb.

Două au fost rezultatele care au sădit bucuria în inima Mariei Pogăcean din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureş: recolta de rapiţă şi producţiile din lotul de hibridare la porumb.

Ferma Alcrisagro, administrată de ea, se întinde pe 650 ha, în Câmpia Transilvaniei, într-o zonă agricolă foarte bună. Pe circa 80% din suprafaţă produce sămânţă: cereale, porumb, floarea-soarelui, lucernă, culturi ce asigură un profit sporit, în condiţii riguroase de tehnologie. Ferma are zece angajaţi, o cifră de afaceri, în 2019, de 2.739.276 lei şi un profit net 236.553 lei.

 Agricultura cere sacrificii

61

 Inginera Maria Pogăcean, o femeie optimistă, care spune că a „crezut mereu mai puţin în talent şi foarte mult în munca încăpăţânată”, are mulţumirea că lotul semincer organizat pentru compania Caussade Semences cu hibridul de porumb Basmati CS - un produs simplu, semitimpuriu, cu un potenţial de producţie ridicat, a fost cultivat în condiţii tehnologice optime, fiind adus în faza de recoltare. „Agricultura cere sacrificii, că e duminică, zi de sărbătoare sau că plouă ca vara, în loturile de porumb sămânţă eşti prezent zi-lumină. Asta înseamnă pasiune! Sunt mulţumită de rezultate, de producţie, de colectivul fermei Alcrisagro”, a declarat Maria Pogăcean.

Şi apoi a continuat: „Am sperat, am crezut, am riscat şi am reuşit... Spectaculos! Succesul îl măsor în paşi mărunţi şi apăsaţi, pentru că eu cred doar în reuşita clădită pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, nu în cea întâmplătoare!”, mărturiseşte Maria Pogăcean.

 Rapiţa a făcut minuni

 Anul trecut, la sfârşitul lunii august, fermiera semănase 60 hectare de rapiţă. A folosit hibridul SY Harnas, de la compania Syngenta, viguros, cu un conţinut bun în ulei, la o densitate de 50 boabe germinabile/mp. În acelaşi timp, a fertilizat cu îngrăşăminte chimice complexe NPK 20;20;0, în doză de 250 kg la hectar. Timp de aproape o lună nu a plouat deloc. Apoi au venit precipitaţiile în 26 septembrie, iar pe 3 octombrie cultura a răsărit. În toamnă a făcut un tratament cu Galera Super, un erbicid postemergent, cu aplicare foliară, pentru combaterea buruienilor dicotile anuale şi perene. Cultura a intrat bine la iernat. În primăvară, a fost fertilizată cu 150 kg/ha de azot.

„Important este să ştii când să pui sămânţa în pământ. Eu zic că am avut fler. Unii dintre colegi mi-au spus, că numai Dumnezeu face minuni, rapiţa ta, nu! S-a dovedit că nu au avut dreptate!”, a susţinut Maria Pogăcean.

 Curajul de a încerca

62

 Un alt rezultat bun, de peste 4.100 kg/ha, a fost obţinut la floarea-soarelui, cultivată pe 50 de hectare. În primăvară, au fost întoarse 40 ha de sfeclă de zahăr, suprafaţa fiind reînsămânţată foarte târziu, pe 2 iunie, cu porumb şi soia. De ce? Pentru că funcţionarii de la Direcţia Agricolă Mureş nu au venit la timp în fermă să constate calamitatea. Culturile nou înfiinţate au beneficiat de aportul celor 500 kg/ha de îngrăşăminte complexe de tip NPK, ce fuseseră administrate pentru sfecla de zahăr, dar şi de ploile din vară.

Am crezut mereu că dacă vrei ceva în viaţă, trebuie să te trezeşti devreme, să munceşti din greu şi să-ţi atingi scopul prin mijloace proprii. Pregătirea profesională, voinţa, curajul exagerat, o doză de nebunie şi mai mult noroc de la Dumnezeu, iată calităţile unui Agronom de succes!

PRIORITATEA NR. 1

Fermierii din Mureş au în plan achiziţia de noi şi performante maşini şi utilaje agricole şi, mai ales, de terenuri. Preţul unui hectar este cuprins între 2.000 şi 7.000 de euro, în funcţie de zonă, chiar 10.000-15.000 euro, dacă este lângă oraş, un teren foarte fertil, propice pentru agricultură.

PREDARE DE ŞTAFETĂ

Maria Pogăcean a studiat Agronomia la Cluj-Napoca. În 1982 a devenit inginer agronom şi a lucrat vreme de 15 ani în cercetare la Staţiunea de Cercetări Zootehnice de la Târgu Mureş. Din 1997 a administrat firma Alcrisagro, pe care i-a lăsat-o fiului ei, Cristian Pogăcean, inginer agronom. „Eu am găsit hotarul Sânpetrului ca un pârâu; îl predau copilului meu ca un râu mare! El are datoria să-l facă şi mai mare; să-l facă să rodească; să atingă culmile gloriei la care am visat”, scrie Maria Pogăcean într-o postare pe facebook. Revista Ferma susţine şi încurajează integrarea tinerilor în agricultură. Click AICI şi află şi alte exemple de tineri care au ales să rămână la cârma afacerii lor de familie.

... citeste si partea a doua ...

63