. ,, . . ' ' TRANZI'fiA DEMOGRAFICA IN ROMÂNIA: -�_ENDIN'fE. NOl

VLADIMIR TREBICI

Potrivit teoriei clasice a tranzitiei demografice (F.W. Notestein. AJ. Coale, J. Caldwell, J.-C. Chesoais) aceasta reprezintll un prôces tn cadiul œruia are loc trecerea de la wveluri inalte ale mortaHUI(ii � nàtalitll(ii la nivduri sœztJte, • coin lM? inr�gistreazl efe. in ultimele dCcenii în tMile de1.voltate. Paradigma esle generall: un�le ·� - cele astlzi dezvoltate- au pareurs toate cele trei faze; altele- majoritatea.celorîn curs de 4ezvohare - �e afll in diferite faze. Procesul este însl inexorabil, dèoarêœ �� se încadreaz! intr...o teodinlJ generalA, denumiù1 modernizarea societll(ii. Ceea ce diferen(iazJ proceSul pentru fiecare populatie natiooaiA suot: începutul tranzit.iet, marcat de debutul sclkJerii mortalitlltü.

începutul dderii nataliù1tii, echilibrarca celor do� teodinte la niveluri schute, precum � durata fiecfrei faze � a tranzit.iei, îo ansamblul ei. ·

Se acceptA - pe baza evidenJei statistice _, cl( primele tlrl aogajate 1n ttaozitia demograflcA au fost FrS)llta �i Suedia; trepJat, s-au aogajat in acest proces � (:Clelahe tJlri, definite astllzi ca tllri dezvoltate. Dac/1 pr<>cesuJ este. universaJ, existA in schimb particularitl'iti nationale. TranZi\ia demograficli se produce, în general, cu un decalaj de la o tai'A la alta. Fiiod vorba de un proces social-econonùc complex .• traozit.ia nu este numai a nataliUlt.ii � mortalitllfü; ea este însotiti1 de tranzitia structuril populatiei ·pe vârste - in sensul îi.Dbltrânirii demografice -, a migrn\{ei interne. a urbanizArii, a 019delelor de nuptïalitate, fertilitate �i mortalitate, de tranzitia f$liliei, a tipologiilor (,.pattem"-1Jri) regate de aœstea .

Modelele care deseriu � încearcl s11 expliœ tranzi(ia demografi� - foarte nuinero&se în ultimele patru deœnii - încorporea:zl variabilele demografiœ în sistemde generale de variabil� sociale, economiœ, ecologiœ, educationale, sanitare. Este dcci vorba de. analiza unui vast eapitol de istorie sociaJll � economicA, din care fac parte � fenomènel� demo�ce.

Majoritatea studiilor nationale privind lranzilia demografid 4l �ulatiilor Europei occidentale demonstrea:ti1 cA procesul s-a încheiat în aceste. iJri, în linü generale. fie în .perioada ioterbelicâ, fie în primcle doul1 dccenii UI1Dlloaœ �ui de·al doilea rhboi mondial .. . Schema P.Yea geperall � obligatorie pentna poP,Ülatiile t�turor l4rilor. fiind d�

folositll � model predicti v pentro IMJe care încc'l nu sdnscriseserll î'n tranzifia demograficA sau se aflau in diferitele faze ale acesteia ln evoiUCia demografi'dl a tJUilor detvoltate s-a instalat totu� o tendintl nouA, ôeprevizud de spcciàli�ti, an ume r ertilitatea a continuat s/i scadl în a� fel încât nivelul aœstàa nÛ iDai asigura înlocuirea simpll a generatiilor sa\1 ttproducerea simplll a popula(iei.ln unele Jlri ·.a àjuns la rata zero a �eril demogiafice, uneori la rate negative (declin demograficj� Qrl si SC! poatll estima veridjc evolutia viitoare.' Un enùnent deinograf, francezuJ J . .QourgeoiS:.ffi:hat'(l912-t990). se,îiltreba;in 1970, dacl

t ••• CALITÀ:Î'EA VÎEfU, anul4, nr. 2-3, J993;"p� l27·llJ--'I.;· -

• - • :t - �> .. _

.... ....... '� �- • ._..,... \_'"'.W·- ,(:��· · . •

V.TREBICI

128 VladimirTrebici

scfderea fertilitltii dio anii 1965.-1975 sc tnscrie tn modelul tranritiei demografice. Noi studii � noi modele au fost elaborate, avansAndu-se tot mai mult ideca unei noi tnmzitü danograficeQ.D. VandeKaa); ·

· .i ·

Considerapile de IP8i sus sont neœsare pentru a inCelege tranzi(ia demograficll a . popula�ei României � noile tendinte aplrute tn perioada dupl Decembrie 1989.

AQaliflii sunt de acord dl tranzipà demograficl in RomAnia a inœput cu un decalaj . de 40.:.50 ani fafl de Europa oocidentall. Mai concret, mortalitatea a tnœput. sl scadl tn deceniul 1900-1910, iar debutul sclderii natalitltii poate fi plasat tn deceniul 1920..1930. 'l'endinCa era seculârl: dacll nu'întervenea cel·de�al doilea r!zboi mondial, tranzipa's-ar fi in�eiat injuruliUlului 19.50. Or. schimblrile survenite dupllt94.S � modifi�t in oarecare m!surl alura triwzitiei. Sl( renw:dm d mortalitàtea a cun�t o scMere acceleratl in perioada 1950-1965, iar natalitatea s-a inscris � ea intr� rapidl sclldere � perioada 1958-1966. Nu vom intra in analiu contextului social-economie, (llrll de care nu se pot intelege ev�lutiile dem.ografice. Am fkut� cu alt prilej. .

$-ar putea afirma cl traJlZitia demografidl� popuJ.atiei României s-a tncheiat grosso modo pe la mijlocul anilor 1960. Unele IMsuri de politic4 pronataJistJ, adoptate in 1966 � anii urm�tori, au avot efect de .c;onjuncturl - redresare temporarll a natalitll\ii - dar nu au putut modifica esen(ial 'trendul. ln schimb au apruut alte tendin{e, dàtorate influentei unor factori negativi, a clror trnsllturll general� a fost înrllu�tirea structurii morbidillltii �i cre�terii mortalit�tii. euro atestA evolutia sinuoasll a sperantei de viaflla na�tere ·� a mortalitii(:ii infantile. Yn anii 1987-1'989 durata medie.a vietii populatiei totale era de 69.42 ani (66.51 ani pentru blirbnti �i 62.41 ani pentru fe.mei), iar mortalitatea infantill in aceea� perioad� a fost de 24,8 decese sub un an .la 1000 de mlscuti-vii. Daclt amintiin cl aceste valori - in fond, indicatori ai civili�tiei � nivelului material �

cultural al populatiei � ne situau pe. ultimile locuri dio Europa. o facem nwnai pentru a reaminti situatia de�t.ruoasâ pe care România a mo�teoit� de la regimul t�talitar comunist.

S-ar putea spune dl prQOeSUl de îml>Jltrânire demografidl, instalat în deceniul '50, s-a continuat oarecum ,.nonnal", att�slat ftind de indici precum vârsta medi<lJJJ a populatiei, proportïa populatïei in vârstll de 60 aoi ·� peste.

Au venit scbimb!rile pbliticc. sociale, economice dupll Decembrie 1989. Demografut ar fi fost ispitit sâ creadt8UJJa1iademografidi- multmaiputemiclldeçâtcea econom.iclf �i psihologidl (mentalitll(i)' .:.._ va .:(joua in c:ooriOUM"C. ÎD mod çât de cât previzj bil. Nu a fost ap. dupA euro démon8tÏ'f.WJl dleYa tmclinlr DOi. &ac clàr cli nu 'este vorba de ,,abateri" con�e� dupl trei ani (�990-� IC poate af'uma cl( s-au produs

· scb.imbrui mult mài · pr�unde care au afeetat mo(leldc calnr.r.dc fi comportamentale demografiœ. Se vorbe� de� .. natalitli{ii de�" emigratiei, de .,of ensi va" mortaliUl(ii (in special, a cclei detemùnate de �e C*IZie specifiee), de îmbltrâni.re" demografic4 ,.galopantA", de petspectiva ,,extinderii" popcnlni român. Aceastl terminologie catastrofiœ, chiar apocalipticll. are ca bad unde evolu{Ü..�ce negative, pe 'Care vom incerC{l sUc analizinrtn' continuare fdlosind unü indici �â:

V.TREBICI

Dimensiunea socialla traazitiei tn Romlnia 129

'fabd!"_.l lndici demograficj pentru anii 1985 fÎ 19$9-1992

1985 1989 1990 1991 1992 �-alalilâtta La 1200 loc. IS,M :g:� . :�:: :�:: . ' IJ,.) .. Mortalitatea 10,9 . JJ.(i . Crette�ea D!llurall .. 4,9 5,3 3,0 1,0 . ..0,1 �up\ialitatea " 7,1 7,7 8,3 7,9 . 7,7 Divortialitatea .. 1,4 1;6 1,4 1,6 '' 1,3 Rata totali de fertilitate · Copii la 1 femeie . 2.6 2,19 ' 1.83 1,56 1,42 Mortalitatea iufantill Decese sub 1 an ,zs,6 26,9 26,9, 22,7 23,4

la 1000 nllscuti-vii Durata medie a viefii ani -�.i. zecimi 69,74 69,76 -Blrbati 66,78 - 66$ -Femei " 72,78 13,05 Notll: 1. Oatele pe i992 sunt preliminare. 2. Durata inedie a vietii este pe anii 1984..1986. fÎ 1989-1991

Nàtdlitatea este în scldere sistematicli. Nwnibul de copii revenind la o femeie de . vârstll fertiUi (15-49 ani) este, Û1 anii 1990-1992, sub nivelul de inlocuire a generaJiilor (,pragul" este de 2,14 - 2,1'5 copii). .

Mortalitatea, in cre�tere, dep��e natàlitatdl, în 1992. Durata medie a vielü nu a ajuns în� la 70 de ani; o u�arl cre�ère la femei � o desère�ere la bArba�.

Mortalitatea infœ1Lill1, foarte înaltl, înregistreazll cbiar o cre�lere În 1992. Nupfialitatea este stabill, dovedind �rsistenla mOdelului cultural. Divor(i.alitatea este modemtll. Ambele tendinte demografice sunt legate de familie ·� modelul familial, despre care

vom s'pune câteva cuvinte mai târziu. Surpriza demograficli a conStituit-6 in� emigra{ia.-

. Cifrele deduse pe baza cre�terii naturale � a cre�terii totale arltau un sold al. emigratiei de aproximativ - 20.000 anual. Or, recens&nântul din 7 ianuarie 1992 ne-a dat o cif� care era departe de a fi cea estimatl pentru 1 ianuarie 1992.

·

La recenslmântul anteri�r. d,in 5 ianuarie 1977, numllrul popula&iei a fost dé 2L559.910; Ja cel din 7 iaouarie 199Z. num�La fost de 22.760.449. Cref(erca tÔtall: · 1.200.599, cre�erea naturaHl, de 1.977.202. Deci soldul etnigralia �· � 716.663 sau --51.776 annal. Emigtatia netll a fosl subestimatll �u circa- 400.000 perioane: Volumul cel mai ·mare al emigratiei -a revenit perioadei 1990-1992. Dupi àfrde·oficiale ale Ministerul� de Interne în perioada runintilli s-au aprobat eereri de .stabilire a domiciliului în stdidtate în numlû' de peste 200.000 (gcrmani, evrei, români � unguri). Jo àceea� peiioadâ dintre cele dotùl receosJUninte populaf.ia urbanâ a crescut cu apr0111Je 3.'000.000 persoane, Û1 cea mai mare parte, graf.ie inügratiei de la sate la ora�. in .a.nb· popula\Îa ruralll a sdzut cu -1.716.500 persoane ..

Din 1990 pânâ in prez.ent nWnmd popuialici României scade alât datoritll emigratiei câqi soldului negativ al cre�terii naturale (inœplad clin 1992) .

.lmbèittânirea demogrq.fidi se aœentucazl: tn 1992.proportia populatiei in vârstll de 60 ·de ani � peste a fost de 16,8% în populatia totalll (populalia femininA mai imblltrân.itâ,

proporpa fiind de 18,6%). · · -

· Dio ccl itei 'factori ai îm� ,ografiœ--:- sclldq-ea de Jungl duratll a _natalitlitü,-�erea'Speran� :c! v��$i ·sdl�ùl' migratiei �Jtteme .�'�ea cea mai ... ).. - ... .; - : i . ._ V.TREBICI

llO VlaiJimir1'�bici -- 4

importan� a avtlt sclderea natalit�liL Conseclntele economiœ ale imbJtrSwrii sunt foarte gl'ele. Amintim cll in anul 1992 num�ul mediu al pensionarilor a fost de 4.216.700 din care nummil pensionarilor de asigurlri sociale s-a ridicat la 3.126.400 (cu 183.500 mai Illllr�'·9l·în-.199l), 'in tirup ce popula\ia ocupatl a fost de 10.785.800 persoane. Raporh;l} de .

deperi<Jeoc� a crescut considerabil, presîunea popu1atiei de 0-14 ani � a populatiei de 60 ani �i peste asupra populatiei de 15-59 ani a sporit mult, cre�ere ce va fi � mai maré tn unnittorii ani. Aceste cifre ar trebui corelate cu cifra �jului (peste 1.000.000) � cu alti indicalQri econQm.ici.

- in :a�ést co�text, in <:are predom.inJ tendinte negative, este de semnalat cJ in România ruddelul nuptial �i modelul fanùlial dau dova� de o rcmarcabill.stabilitate. Nupti:alitatea ·contiiml sl fie univetsaUt; vârsta la prima clsltoric este lânlrl, prop<)rtia persoanelor·neclsltorite este redusl, m9delul uniunilor consensuale (,,cohabitation sans mariage") este foarte .putin r4spândit, divoflialitatea lor se mentine moderatA, propoqia n.ID!cu�lor,-vii nelegÜimi este � ea r«lusl. Este însll greu sl se �timete influen� pe care ar put'îM� �b.â deteriorarea. ni�elului de tnù. �majul etc. asJ,lpra ace.stor fen�ne.

'ReamiHtiud schema clasicll a trant.itîei demografice, vom spWle cl tcodintde noi se ,pba(.SP.��ibil de la rnodelul amintil Ele sunt:

. a)' sclderea oontinuli a oatali,tlltii; b) volumul mare al emigratiei; c) nivchû ridiçat al mortali�tii; d) accentuarea îmb�trânirii demografice.

., Pentru �<>mâilia,· aceste tendinte explicllipsa unQr estimatii prospective. Cele efectÎiate de 0 .N. U. pentru perioada 1990-2025 sunt Upsite de realism, èa � oele f�te de

· diverse institut; i internationale� nationale. La în.trebarea: care va fi uumlrul populatièi României,-în ruiul 2010 sau 2025 este practic impP$bil de dispuns, deoareœ ipotezel� cu privire la oéle trei componente - �le, decese �i emigratia -.nu pot fi formulate realist.

.S -ar putca credc c.li România s-ar lifTa în aceastli situa�ie slngularll. Or, toate (Jrlle care au fost cândva comuniste se afll in aceea�i situatie �i se oonfruntl cu aœle� probJeme.ln ultimii ruù tipologia tmtor care cuprindea ,AMi dezvoltate" � ...(Jri in curs de dezvollare .. s-a îmboglitit cu incl una: ,,tru:i în tranzitie" (,,countrics in transition"), întdeglo.du�se prin aaasta tmleîn tranzi�e spre de;mocratie p ecooomiedepiatJ. Legltura acestei _f:r..mziiÜ cu fenomenele demografice este departe .de a fi e.xplicatl. Coilferinta e�opeanl,priY;ind popula(ia, organizatl de Comisia ecooomic::l O.N.U. penm. Europa C�nsi liul· Enrepà fÏ Fondu! Natiunilor Unite peotrU Popuhqie (Gmeva, 23-26 marti• 1993) a iov.entariat problcmde pe baza studülor e;Jpea1ilor ti • �or oa�onale. ·

Çoncluziile ce a-au cles'prins - inclusiv pcotru Romlaia - vizeazl mai mult domenii: '·;

l. Intensificarea cerœdrii f(iinpfice � ûnbunlilJCira ttalistici.lor demografice. 2. Fonn�area de polltici IOciale � demograface care al facl fa(l ooilor tendinte .

. " - 3. J.)ezvoltarea ooopedrii internationale aaAJ sub auspiciile O.N.U. fi ale altc organisme intema�ouale, dar p pria aoorduri bilaterale $i.moltilatecale.

t ,, �truçâtîn 1994 va avea \®�de-a trè:Ül copferiaSI �onall asu.pra pQpulatic la CaiJAr(prim.a;. -Bucure�._ 1974;• ilaua, Mw� ... . ,J984)11rile membre ale.O.N.�··' - . • - • - > -,

V.TREBICI

Di�nsiunea S$lCialll a tranziliei tn Romlo.ia 131

convenit ca s1 organizeze � sll desfâ�are activit�li adecvate, printre care simpozioane nalionale pe temele cele mai importante: natalitatea, familia, femeia, s!nlltatea � mortalitatea, migra\ia interol � intema\ionall, îmblUrânirea demograficl, popula\ia � mediuJ incoujudltor.

Asemenea manifestliri vor avea loc � în RomAnis. Se vor avea un caracter interdisciplinar � vor putes contribui la relansarea studiilor privind popula(ia Pe baza unei mai bune cunoa�teri a situaliei demografice vor putea fi sugeratc repere pentru o politicll demograficll coerenl!, �tiinlificl, cu op\iuni �i. obiective care s4 corespundl inter*' or prezente ti de perspectivl ale populaliei României, evident, cu respec&.area neoondi(iooat! a drepturilor individului � ale .cupluluj cllslltorit

BlBUOORAFIE

1. A-nJ ,141/.ftlc al Rom/l,.iei 1992, Bucun:fli, Comisia N•lionall penuu Statisticl, 1993 2. ReceMilmalltul popu/afiel ,t locublfelor din 7 la-rte /992. Rezultale aenerale estimare, BucureftÎ, Comiaia

Nllionall penlru Statisticl, februarie 1993. 3. Evolulloll dlmographiq� rice11k ert &ope el ert t\mlrique du .Nord 1992, Co111eiJ d'Eutope, Let édition•

du Conseil de l'Europe; 1993. · 4. Tite Jùtu.re of &ope•, fX!Pulallort. A sce110rlo approaclt. Provision al editiOD. Rob!:rt Oiquet (Eèlitor) Coullcil

of Europe. European Pop�&lation Cpmnùttee. Strasboura. 1992. · · 5. World Populallort p.,ofile: 1991. U.S. Depanament o( Commerce Ecooomics and StalistiCI Admiailtration.

Bureau of the Cens us. December 1991. ' 6. &uopeart Populatiort Cortferertce, Gentva, 23-26 March 1993. Rapoane de bazl ,i npoa11e u\ionale. 7. Vladimir Trebici, lon Ghiooiu, Dcmografte 11 et11ograjie, (Cap. JI. Tr•nzitia demoaraficl tn Rom&nil),

Bueurefli, Editun $tiinlific.l fi Eociclopedicl. 1991. p:36:-74.

V.TREBICI