Aranjamente Florale Occidentale Clasice.doc

7/18/2019 Aranjamente Florale Occidentale Clasice.doc

http://slidepdf.com/reader/full/aranjamente-florale-occidentale-clasicedoc 1/19

ARANJAMENTE FLORALE OCCIDENTALE

CLASICE

1



Evoluţia stilurilor în Occident

Picturile, covoarele şi tapiseriile din Evul Mediu reflectă imaginea florilor în epocă. în afara folosirii lor ca

modele în alcătuirea motivelor ornamentale, florile continuau să fie prezente cu precădere în viaţa religioasă.

De-aia în perioada !enaşterii ele au început să se folosească mai mult şi nu doar pentru marcarea unor

evenimente deoseite. "e presupune că atunci ar fi apărut şi oiceiul confecţionării g#irlandelor de $răciun,

rămas în occident p%nă astăzi. "tilul de aran&are a florilor în

această perioadă era unul naturalist, mai puţin elaorat, caracterizat însă prin varietate, ogăţie florală şi

simetrie. "e foloseau' margarete, crini, violete, trandafiri, anemone şi, pe l%ngă flori, fructe, conuri,

frunze de măslin, iederă şi laur.

După !enaştere, în perioada arocă din secolele ()**-()***, pe l%ngă aran&amentele florale clasice în

forme simetrice, au apărut şi unele în care e+istau elemente de asimetrie. *n talourile pictorilor

flamanzi sau ritanici ai vremii se pot vedea vase mari din care se revarsă uc#ete uriaşe de flori de o

mare varietate - irişi, gălenele, crini, u&ori, narcise, nale sau trandafiri.

n perioada !ococo din secolul al ()***-lea, în ranţa, predominau aran&amentele florale delicate şi

cele în formă de arc de cerc. Mai t%rziu, în perioada *mperiului apoleonian /102-10123,

aran&amentele erau mai masive şi se făceau în forme triung#iulare simetrice.

într-o epocă nu tocmai salură, uc#etele de flori erau apreciate în Europa nu numai pentru colorit

dar şi pentru parfumul lor plăcut.

în secolul al ()***-lea, englezii confecţionau vase speciale pentru flori, cu orificii sau desc#ideri pentru

poziţionarea tulpinilor su anumite ung#iuri. "e pare că cea mai îndrăgită floare în imperiul ritanic era

trandafirul. în epoca victoriană s-a încercat pentru prima dată formularea unor reguli simple de aran&are

a florilor. "e foloseau pe atunci, ca recipiente, vase din ceramică arsă, urne din alaastru, porţelan,

argint sau cositor. 4n aran&ament avea, de regulă, o formă triung#iulară sau rotundă şi de cele mai

multe ori conţinea trandafiri. "e mai foloseau lalele, crini, anemone, dalii, cerceluşi, oc#iul-oului,micsandre şi alte flori de grădină. $el mai adesea, aran&amentele nu erau prea înalte, deoarece florile

se tăiau astfel înc%t să aiă o tulpină c%t mai scurtă. *mportante nu erau tulpinile florilor, ci corolele.

5



în 6merica, primii colonişti cultivau în grădinile lor îndeosei plante medicinale. "e pare că

puritanismul epocii a limitat întruc%tva folosirea florilor pentru plăceri estetice simple, cum ar fi

decorarea locuinţelor. în timp însă, practica aran&ării florilor în 6nglia şi ranţa a pătruns şi pe noul

continent, răsp%ndindu-se mai ales în coloniile centrale şi din sud. "e foloseau flori de grădină şi de

c%mp, care se str%ngeau în uc#ete ogate şi multicolore. în secolul al ()***-lea, cel mai des folosite

erau anemonele, crinii, trandafirii, nala de grădină, flo+ul, floarea-soarelui, & violetele, gălenelele,

margaretele, garoafele şi gura-leului. într-o * perioadă de prosperitate economică şi înflorire culturală,

aran&area florilor a devenit o îndeletnicire plăcută şi populară. 6u început 7 astfel sa apară stiluri noi

de aran&amente. 4nul foarte apreciat era cel în 8 formă de evantai, cu flori prinse în centru şi frunze şi

ieruri de c%mp & diafane şi suţiri răsfirate pe fundal pentru a evidenţia prin contrast aglomerarea

florală din faţă. *n timpul iernii se făceau şi uc#ete din flori 1 plante uscate - cum ar fi creasta-

cocoşului şi tot felul de ieruri orna-* mentale uscate.

9a începutul secolului al ((-lea, arta &aponeză de aran&are a florilor a /devenit cunoscută în lumea

occidentală. "tilurile masive şi foarte ornamentale de aran&amente începeau de&a să fie înlocuite de

forme mai simple şi de dimensiuni mai mici impuse de o nouă artă de aran&ament floral. După primul

răzoi mondial, #orticultura a devenit o modalitate de petrecere a timpului lier foarte la modă. 6u

început să se organizeze e+poziţii de flori în care erau prezentate diverse aran&amente florale. "-au

formulat principii şi te#nici de aran&are care cominau stilul masiv european, azat pe sulinierea

volumelor, cu cel simplu oriental, azat pe evidenţierea liniilor.

După 1:;-1:<, datorită dezvoltării şi ieftinirii transportului internaţional, au început să se

importe flori din diferite colţuri ale lumii. )arietatea materialelor uşor accesiile a crescut foarte mult

în această perioadă. 6stăzi, cel mai mare e+portator de flori este =landa, urmată de ţări din 6merica de

"ud, în special de $olumia. =landezii sunt şi creatorii unor stiluri de aran&amente foarte răsp%ndite

astăzi, azate pe gruparea compactă de flori şi pe forme în care se evidenţiază liniile paralele ale

tulpinilor.

Tendinţe în aranjaentele oderne occidentale

"tilurile practicate astăzi în lumea occidentală sunt o cominaţie a formelor tradiţionale de

aran&amente masive, de mare ogăţie şi varietate florală, cu formele orientale mai simple şi mai aerisite,

care pun în valoare frumuseţea liniilor unui aran&ament. *>eana a influenţat mult evoluţia stilurilor de

aran&ament floral din =ccident.

!" Aranjaente #estive

ie că ne aflăm în =ccident, fie că suntem în ?ara "oarelui !ăsare, aran&amentele florale

constituie întotdeauna punctul de atracţie în orice ocazie festivă. Dar nu numai ocaziile festive@



captează interesul pentru găsirea unui material c%t mai rar sau e+otic, aran&amentele florale treuie să

fie în legătură cu anotimpul, locul şi funcţionalitatea acestora.

= mare importanţă în Aaponia se acorda simolismului floral /ceea ce înseamnă că unele

flori sunt pretaile pentru un oarecare eveniment, iar altele nu3 şi asocierii culorilor. Dar aceste

lucruri nu se găsesc numai în ideologia orientală. n =ccident, de asemenea e+istă multe popoare care

cred în superstiţii legate de flori, consider%nd că unele sunt norocoase iar altele nu. De fapt, &aponezii

au un cod de interpretare propriu. De e+emplu, dacă un aran&ament în Aaponia înseamnă virtute,

datorită materialului utilizat, în =ccident, acelaşi aran&ament reprezintă Bnumai un alt aran&amentC.

6t%t pentru &aponezi, c%t şi pentru occidentali, culoarea capătă şi ea un simolism aparte, de

e+emplu cominaţia de roşu şi al reprezintă veselie. "e consideră că, un aran&ament cu flori ale

într-un vas roşu sau flori roşii într-un vas al dega&ă căldură şi pofta de viaţă, însufleţind petrecerea la

care este utilizat.

De asemenea, pentru 6nul ou este interesant de a urmări conceptele &aponezilor. 6nul ou

reprezintă o ocazie care în Aaponia este celerată cu mare vervă şi e foarte important ca aran&amentele

florale să transmită flecare un mesa& - unul dintre acestea fiind dat de amus şi pin.

Pinul simolizează longevitatea, iar amusul simolizează fle+iilitatea şi puterea /deoarece

se apleacă înaintea v%ntului de iarnă, pentru ca apoi primăvara să fie din nou în picioare3.

*n =ccident sărătorile de crăciun creează o atmosferă de festivitate, mesa&ul universal fiind

Bpace pe păm%nt şi unătate între oameniC, cu acest prile& fiecare depune eforturi speciale pentru a-şi

decora locuinţa. i ce poate fi mai frumos dec%t un aran&ament în stil &aponez care să emane

solemnitate şi ucurie. în Aaponia, crăciunul nu reprezintă o sărătoare at%t de importantă, Aaponia

fiind o ţară udistă. $u toate acestea, în zilele noastre magazinele v%nd articole de crăciun, acesta

fiind celerat cu aceeaşi ucurie ca şi în =ccident, c#iar dacă nu i se acordă semnificaţie religioasă.

oate stilurile de ază şi variaţiile acestora pot fi adaptate în acord cu spiritul $răciunului,

încorpor%nd decoraţiunile familiale şi tradiţionale /sfinţi, v%sc, steluţe argintii şi aloane colorate3.

oarte apreciate sunt aran&amentele simple, în forma M=!AF66, utiliz%nd ramuri dezgolite sauc%teodată pulverizate parţial cu diferite materiale ale, cre%nd senzaţia de zăpadă.

*n martie &aponezii celerează Bfestivalul fetelorC cunoscut şi ca estivalul Păpuşilor, c%nd

piersicii sunt în floare, oferind posiilitatea de a crea aran&amente cu aceştia. în mai urmează

festivalul ăieţilor, deoarece este anotimpul c%nd irişii sunt înfloriţi, aceştia simoliz%nd m%ndria

locală, în timp ce frunzele acestora sunt folosite de ăieţei pe post de săiuţe, ei &uc%ndu-se de-a

soldaţii.

*n Aaponia, simolismul natural &oacă un rol foarte important în alcătuirea aran&amentelor pentru ziua de naştere. în funcţie de modul de dispunere, florile care cad /at%rnă3 - cum ar fi

cerceluşul - sunt evitate deoarece sugerează pierderea sau moartea, la fel şi florile copacilor ale căror 2



ramuri au spini.

n ceea ce priveşte culoarea, toate aran&amentele pe al - de oicei din lotus - sunt utilizate

în special în serviciile religioase udiste, iar toate nuanţele de purpuriu reprezintă culoarea

dimineţilor în Aaponia. $ulorile prea solemne sau asociaţiile nefericite, florile care încep să se treacă

sau sunt lipsite de viaţă provoacă o atmosferă ternă /tristă3. $#eia reuşitei poate fi vigoarea şi

vivacitatea, cu material t%năr şi sănătos, mai ales sezonal.

$" Decorarea eselor

*ndiferent de prile&ul cu care se organizează o masă, pe l%ngă regulile generale privind

aran&area farfuriilor, tac%murilor sau pa#arelor, ornarea acesteia cu flori este oligatorie asigur%nd

finalitate şi d%nd practic strălucire evenimentului ca atare. Este recomandată ornarea mesei cu flori

at%t la evenimentele festive c%nd se impune utilizarea unor flori delicate şi deoseite, c%t şi la cele

familiale, atunci c%nd putem folosi flori mai simple, fără pretenţii /de la primii g#iocei p%nă la cele

mai t%rzii crizanteme3 sau c#iar material verde.

=rice aran&ament floral treuie să se armonizeze cu tipul evenimentului, cu celelalte

materiale utilizate la aran&area mesei, precum şi cu forma acesteia. în cazul în care masa este aran&ată

cu un servici din porţelan se vor utiliza vaze mici din porţelan fin sau cristal, în timp ce în cazul

meselor mai mari sau a întrunirilor festive, c%nd masa este destul de încărcată cu veselă şi m%ncare se

vor utiliza aran&amente mai mici plasate din loc în loc şi aran&ate c%t mai le&er.

Aranjarea mesei pentru sărbătorirea zilei de naştere

Giua de naştere constituie un eveniment deoseit în viaţa fiecăruia, adult sau copil, fiind un;



prile& de ucurie, de înt%lnire cu familia sau cu prietenii apropiaţi.

=rnarea mesei pentru ziua de naştere a unui adult depinde de forma şi mărimea mesei. Pe o

masă rotundă sau plată se vor folosi vase rotunde iar pe o masă dreptung#iulară sau ovală vase ovale

sau asimetrice. Evident că un aran&ament larg este impracticail pe o masă mică, în timp ce un

aran&ament mic se pierde complet pe o masă masivă. 6ran&area florilor în vase se va face concentric,

c%t mai le&er astfel înc%t ti&ele florilor să se distriuie simetric în toate părţile. !ecomandate pentru

astfel de evenimente sunt şi aran&amentele &aponeze orizontale şi în evantai.

*n ceea ce priveşte materialul vegetal utilizat, se pot folosi cu succes florile de sezon, în

culori vii dacă se aniversează un t%năr sau în culori pale dacă este aniversarea unei persoane mai în

v%rstă. u treuie să uităm materialul au+iliar, mai ales asparagusul sau ti&ele voluile ale unor specii

floricole cum ar fi' Ficuspumila, Hedera helix, care se pot utiliza at%t în aran&ament, c%t şi singure,

aşezate l%ngă pa#are sau tac%muri sau c#iar prinse pe marginile feţei de masă.

$%nd se sărătoreşte ziua de naştere a unui copil se aran&ează separat masa pentru copiii

invitaţi şi separat pentru adulţi. Masa copiilor treuie să fie decorată cu flori şi panglici colorate, care

creează ună dispoziţie. lorile se aran&ează su formă de cununi sau mici aran&amente, în amele

cazuri acestea fiind plasate în mi&locul mesei.

Aranjarea mesei pentru sărbătorirea zilei onomastice

"e realizează după aceleaşi principii ca şi cea a zilei de naştere cu deoseirea că treuie să

fie mai soră şi să utilizeze aran&amente cu flori mai delicate {Dianthus, Freesia, Lisianthus, etc.3 şimaterial au+iliar puţin. Dacă sărătoritul este ărat se adaugă ca ornament panglici înguste de

culoare leu iar dacă sărătorita este femeie panglici de culoare roz.

<



Aranjarea mesei pentru logodnă şi nuntă

Masa aran&ată pentru logodnă treuie să emane ucurie şi fericire, motiv pentru care se

utilizează aran&amente florale în culori vii, realizate fie din flori de sezon, fie din flori deoseite, în

funcţie de tipul veselei utilizate. "e mai pot adăuga ornamente constituite din panglici, fine şi

discrete, în culorile florilor sau a veselei utilizate, precum şi material verde aran&at în apropierea

tac%murilor sau prins pe feţele de masă.

Masa aran&ată pentru nuntă treuie să emane ucuria dar în acelaşi timp discreţia, astfel

înc%t pe masa mirilor se recomandă un aran&ament realizat din flori ale sau în culori pastel în

asociere cu multă verdeaţă, flori delicate de Gypsophylla şi fundiţe de tul, în tip ce pe celelalte mese

/sau la capete în cazul unei singure mese3 se poziţionează 5-@ aran&amente florale mai mici şi

realizate şi din alte flori dec%t cel de pe masa principală. )erdeaţa treuie să se regăsească din

aundenţă, put%ndu-se asocia cu panglici sau c#iar lum%nări.

H



Aranjarea meselor tip bufet suedez

*n ultimul timp, întrunirile cu diverse ocazii s-au a+at pe o nouă concepţie privind aran&area

mesei, at%t din lipsă de spaţiu dar şi pentru a evita anumite situaţii s-a renunţat la aran&area

tradiţională a mesei şi s-a trecut *a constituirea aşa zisului ufet suedez sau ufet rece, în care totul

este concentrat pe o singură masa. în astfel de situaţii, aran&amentele florale pot fi din cele mai

diverse, de la cele mici poziţionate din loc în loc, p%nă la cele piramidale sau asimetrice de

dimensiuni mari poziţionate central sau în părţi în funcţie de modul de aran&are al mesei.

Esele tip ufet suedez permit şi utilizarea

florilor cultivate la g#iveci decorative prin flori plasate

cu gust în anumite ung#iuri, precum şi a celor

decorative prin frunze de oicei plasate central sau în

apropierea mesei în cazul e+emplarelor mai masive.

0



Aranjarea meselor pentru sărbătorile creştine si a meselor în familie

6t%t Pastele, c%t şi $răciunul reprezintă sărători creştine pe care noi rom%nii le tratăm cu

preţuire şi respect. Deşi de cele mai multe ori aceste sărători se derulează în familie nu treuie

niciodată să negli&ăm aspectul mesei organizate cu prile&ul respectiv. De pildă, masa de Paşti pe l%ngă

ouăle tradiţionale aran&ate cu gri&ă în coşuleţe sau alte recipiente treuie să aiă şi un aran&ament

floral constituit din flori de sezon care să simolizeze apropierea primăverii şi renaşterea naturii.Masa de $răciun poate fi ornată cu diferite tipuri de aran&ament, de la cele realizate din flori

proaspete p%nă la cele mai diferite ornamente cu lum%nări, v%sc, glouri sau panglici colorate în

funcţie de gustul şi starea sufletească a fiecăruia.

ie că este o zi deoseită, fie că este o zi ca oricare alta, florile -simolul dragostei şi

frumuseţii treuie să ne însoţească oriunde fac%ndu-ne viaţa mai frumoasă, fac%ndu-ne pe noi,

oamenii mai uni, mai încrezători şi mai umili în faţa minunăţiilor aturii care ne încon&oar

$u ocazia acestei saratori treuie sa sc#imati amianta casei dumneavoastra, sa ii dati, cua&utorul decoratiunilor specifice, un aspect festiv si vesel. u treuie sa e+agerati, insa, in nici un fel.

=iectele pe care le veti folosi treuie alese cu gri&a.:



Puteti sa confectionati c#iar dumneavoastra diverse tipuri de aran&amente din rad, pin,

lumanari, flori uscate, fructe, glouri, care se fi+eaza pe pereti, pe usi sau pe masa, avand astfel

posiilitatea de a va e+prima intr-un mod artistic.

De e+emplu, pe peretele din fata usii de la intrare se asaza o ramura mai mare de rad sau pin

pe care se prind cu clame lumanari colorate, grupate in 5-@ puncte.

De aceleasi ramuri se prind fire de eteala, glouri si clopotei, panglici, fundite colorate.

!amura se asaza fie orizontal, fie putin olicI este asolut necesar sa e+iste o proportie &usta intre

ramuri, elementele verticale /lumanari3 si cele descendente /eteala, panglici3.

Deasupra unei usi sau atarnat de o plafoniera puteti face un aran&ament care sa contina in el

simolurile' fericirii - vasc, al vietii lungi - conifere, al elsugului - fructe, al succesului - scaietii

argintii. Pe o coronita din rad sau pe o pernita din musc#i se infig alternativ /dupa ce au fost legate

cu sarma3 nuci si mere mici /rosii si galene3, conuri de diverse forme, ramurele de vasc, maces sau

dracila, scaieti argintii, uc#etele de flori uscate, ramurele de ienupar sau rad argintiu.

1



Cum sa confectionam o coroana de brad

*n asteptarea nasterii lui *isus, in multe tari europene si in "tatele 4nite se confectioneaza la

sfarsitul lui noiemrie coronite de rad impodoite cu eteala, vasc, panglici, glouri sau flori uscate.

4nii le fi+eaza pe usa casei, altii le atarna de lustra, sau le pun in mi&locul mesei. Fradul e uneori

inlocuit cu un frunzis verde cerat, cu nuiele sau cu panglici impletite.

"a vedem care sunt pasii cu a&utorul carora se poate confectiona o coroana de rad.

*n primul rand aveti nevoie de o sarma pentru sc#eletul coroanei.

$renguletele de rad vor fi fi+ate cu ata pe aceasta sarma.

$oronita este aproape gata. )a treui sa ne asiguram ca crengile sa fie ine fi+ate

"a fi+am ornamentele /lumanari, nuci etc.3 pe coronita.

Pentru cele 2 saptamani ale 6dventului avem cate o luminare.

*n fiecare saptamana se aprind cate o luminare care va arde cateva minute, pana in seara de$raciun, cand se aprind toate patru

11



Multe din aceste materiale le puteti recolta in plimarile si e+cursiile din timpul verii si

toamnei.

Daca nu aveti timp sau dispozitia necesara pentru a crea aceste aran&amente puteti apela la

magazinele specializate in comercializarea oiectelor specifice acestei saratori. 6ici veti gasi o

gama larga de produse realizate din materiale care rezista timp de mai multi ani.

De asemenea, veti gasi elemente de decor imprumutate din =ccident, cum ar fi g#irlandele

pentru impodoirea arcadelor e+terioare ale casei, figurine ce pot fi iluminate electric si care pot fi

amplasate in gradina etc.

Elementul cel mai reprezentativ pentru $raciun este radul. Daca nu vreti sa sacrificati

unul din padurile noastre, puteti ac#izitiona unul artificial, impodoit, dupa preferinta, cu accesorii

elegante.Pentru decorarea mesei de $raciun puteti folosi sfesnice, care au ca element decorativ

plante aromate, al caror parfum persista < luni, aran&amente din lumanari si coronite din plante

artificiale. 4n mod de a va impresiona oaspetii ar fi daca in dreptul fiecarui tacam veti pune intr-un

mic vas cu apa cate o inflorescenta rosie din Poinsetia /"teaua $raciunului3 - planta traditionala a

acestei saratori.

Aranjaente #lorale %entru asa de Craciun

15



Mici oa&e de culoare*n locul unui aran&ament gigantic, ganditi-va sa faceti uc#ete mai mici pe care sa le amplasati ici-colo pe masa.Decoratiunile argintii si ramurile de rad sunt specificesaratorilor de iarna, dar florile aduc si mai multa culoare.

u uitati ca aran&amentul treuie sa se potriveasca cufarfuriile si fata de masa.

'erde si al(6ran&ati ramuri de rad si flori ale de crin intr-o urna deargint. Desi arata e+traordinar, crinii au un parfum foarte

pregnant care se va amesteca cu mirosul imietor al ucatelor pregatite pentru $raciun. Mai mult, polenul deflori poate pata fata de masa, asa ca ar fi ine sa inlaturatisursele de polenI e foarte simplu, pur si simplu tineti floarea

deasupra unui castron sau cos de gunoi si taiati staminele cuo foarfeca.

@. Flori si luanari6cest aran&ament este facut cu a&utorul unui urete specialfolosit in florarii, numit oazis.Deasupra au fost asezate treicandele - astfel sunt mai usor de inlocuit, atunci cand enevoie - care sunt tinute de ramurile uscate infipte in &urullor. *n &ur au fost asezate flori si ramuri verzi care cooara

pana la nivelul mesei.

1@



Masa de ,aste6ran&amentul este simplu, nu aveti nevoie decat de putinaimaginatie pentru a comina caveta oiecte pe care le aveti

cu siguranta de&a in casa' o fata de masa, un vas de ceramicain care sa asezati florile, panglici, nelipsitele oua colorate,farfurii, omoane, etc. Pentru a realiza un aran&amentfloral asemanator celui din poza, prindeti in &urul vasuluiceramic panglici roz si galeneI inauntru asezati iara saufrunze si flori. Pastati iara si pentru a realiza un culcus incare sa asezati oul. Daca aveti radare si indemanare, putetidecora ouale cu desene sau puteti scrie pe ele numele

persoanelor invitate la masaI alaturi, in farfurie, asezaticateva omoane colorate in forma de oua.

Cui(uri de #loriransformati florile desc#ise in adevarate cuiuridecorative. Puteti folosi lalele sau trandafiri, mai ales dacaacestia din urma sunt parfumati. aiati tulpinile foarte scurtsi aran&ati florile in vase cu apa.

Ora ceaiului$anile de ceai de pe vremea unicii pot deveni vase

perfecte pentru mici aran&amente florale de primavara.Puneti inauntru apa sau urete pentru flori /se gaseste laflorarii3 pentru a tine tulpinile la un loc. Pasul urmator este

sa aduceti flori din gradina sau cumparate de la piata si sa learan&ati in cesti dupa cum doriti. 6legeti plante cu flori micicum este lacramioara, zamila, etc., pentru a se potrivi cudimensiunile cescutelor.

1;



Ie%uri si #loriMasa de paste este plina cu iepurasi mici de portelan, loculcentral ocupandu-l vaza cu iepure si cu flori mov. Pentru catot aran&amentul sa nu devina apasator, gama cromatica estesimpla. olositi flori proaspete, sau, pentru un aran&amentumai simplu, alegeti g#ivece cu flori.

Iar(a si oua de ,aste6legeti un g#iveci de teracota sau un container din plasa simetal, umpleti-l cu pamant de flori si plantati catevaseminte de gazon cam la @ mm su nivelul pamantului,dupa care udati ine. 6sezati vasul la soare si udati lafiecare doua zile. *ara va creste in ;-H zile. $and va creste,

puteti aseza prin iara ouale colorate de Paste.

Aranjaent de ,aste cu lalele9alele sunt flori care stralucesc pur si simplu prinfrumusetea si personalitatea lor, mai ales aceste lalele

patateI un mare atu este ca ele continua sa creasca si dupace au fost taiate. *n e+emplul alaturat, tulpinile au fost taiatescurt pentru ca florile sa stea adunale la un loc, intr-o masagalena cu rosu.

1<



)n aranjaent de %riavara

9iliac, iris sierian, u&ori si flori de fasole ornamentalasunt ingredientele pentru acest aran&ament floral parfumat.E+ueranta uc#etului reiese din cominatia de culoriintense. Pentru a se mentine mai mult timp, taiati liliacule+act cand florile incep sa se desc#ida.

Aranjaente în stil olande&

Multe dintre cele mai populare forme de aran&ament floral occidentale sunt creaţii ale artiştilor olandezi.

6ceştia au elaorat forme noi, care ulterior s-au răsp%ndit şi au devenit clasice.

4n foarte cunoscut stil de aran&ament, care are origine olandeză, este cel în care florile sunt

grupate într-o masă compactă de formă conică /figura de mai &os3

Aranjaent conic in stil olande&

"e folosesc $%teva tipuri diferite de flori care se fi+ează fie în straturi concentrice aran&ate pe verticală, fie

în spirale succesive. 6cest stil de aran&ament este foarte evident la pomii de $răciun /fig. 13. Este deoseit de

decorativ şi uşor de plasat în interioare datorită formei sale compacte.

1H



Fi*ura ! - ,o de Cr.ciun Fi*ura $ - Aranjaent cu tul%ini %aralele

ntr-un alt tip clasic de aran&ament olandez, florile sunt fi+ate în poziţiile fireşti de creştere, cutulpinile paralele şi distanţate unele faţă de altele /vezi fig. 53. 6semenea aran&amente se azează pe &ocul

dintre planul orizontal de flori fi+ate la fel de compact şi aproape de gura vasului şi liniile verticale paralele

descrise de tulpini înalte şi drepte.

*n general, în stilurile de aran&ament olandeze, indiferent de tipul lor, mare parte din tulpinile mai

lungi sunt poziţionate paralel, iar florile sunt grupate compact.

Multe dintre aran&amentele florale folosite în interioare ca piese centrale de decoraţiune sunt

realizate în acest stil compact, în care florile sunt grupate relativ str%ns.

/ I / L I O 0 R A F I E

1. =9*MP*6 69*6 *=!DJE"$4 K Plante de interior şi artă florală K

Editura E4!=F* K imişoara K 52.

5. )*=9E6 ?4*4 K !ebena K Editura K $artea de uzunar - Fucureşti10



1 E / O 0 R A F I E

@. #ttp'LL.dacia.edu.mdLroNdaciaLactivitatiLucatariaLdeseatnicovL=rganizareaN

deservirei.#tm

2. #ttp'LL151.etp.roLcontentLs#oNarticle.p#p@OarticleNid<:

;. #ttp'LL.fiorie.itLcorsi.#tm

<. #ttp'LL.mastrofioristi.comLpagineLintro.#tml

H. #ttp'LL.szirom.#uLadventi>oszoru.p#pOfrom15Qcount<

0. #ttp'LL.aroid.orgLgeneraLant#uriumL

:. #ttp'LLfacultRstaff.vc.eduLSpresslarL$ultivated6nt#uriumL6nt#uriumarm.#tm

1. #ttp'LLplanteinteriore+teriorseminte.incasa.roLPlanteNinteriorNe+teriorN"eminteN;

@:N1.#tml

11. #ttp'LL.statiuneaaneasa.roLplanteLplante.p#pOid5

15. #ttp'LL.florariavioleta.roLinformatiiutile.#tml

1@. #ttp'LL.gradinisiplante.roLscNfrunze.#tml

12. #ttp'LL.egradini.roLplanteLegoniaLegonia.#tm

1;. #ttp'LL.egradini.roLplanteLplante.#tm

1<. #ttp'LLingri&ireaplantelor.gradinamea.roL*ngri&ireaNplantelorN;2@N1.#tml

http://www.dacia.edu.md/ro_dacia/activitati/bucataria/deseatnicov/Organizarea_deservirei.htm


http://121.etp.ro/content/show_article.php3?article_id=609

http://www.fioriweb.it/corsi.htm

http://www.mastrofioristi.com/pagine/intro.html

http://www.szirom.hu/adventikoszoru.php?from=12&count=6

http://www.aroid.org/genera/anthurium/

http://facultystaff.vwc.edu/~presslar/CultivatedAnthurium/AnthuriumFarm.htm

http://planteinteriorexteriorseminte.incasa.ro/Plante_interior_exterior_Seminte_539_1.html


http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/plante.php?id=2

http://www.florariavioleta.ro/informatiiutile.html


http://www.gradinisiplante.ro/sc_frunze.html

http://www.egradini.ro/plante/begonia/begonia.htm

http://www.egradini.ro/plante/plante.htm

http://ingrijireaplantelor.gradinamea.ro/Ingrijirea_plantelor_543_1.html



http://121.etp.ro/content/show_article.php3?article_id=609

http://www.fioriweb.it/corsi.htm

http://www.mastrofioristi.com/pagine/intro.html

http://www.szirom.hu/adventikoszoru.php?from=12&count=6

http://www.aroid.org/genera/anthurium/

http://facultystaff.vwc.edu/~presslar/CultivatedAnthurium/AnthuriumFarm.htm



http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/plante.php?id=2


http://www.gradinisiplante.ro/sc_frunze.html

http://www.egradini.ro/plante/begonia/begonia.htm

http://www.egradini.ro/plante/plante.htm

http://ingrijireaplantelor.gradinamea.ro/Ingrijirea_plantelor_543_1.html

Aranjamente Florale Occidentale Clasice.doc

Documents

Transcript of Aranjamente Florale Occidentale Clasice.doc