Apa MEM

REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA - PROIECT TEHNIC PTh+ DETALII DE EXECUTIE

.Beneficiar COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA

COMUNA MOVILA TITLU PROIECT

REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA -IN COMUNA MOVILA – JUD. IALOMITA”,

2012


.BENEFICIAR COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA TITLU PROIECT REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA – jud. IALOMITA”,

COLECTIV DE ELABORARE

Nume SPECIALITATE SEMNATURA –s. ing. . ANGHEL COSTEL sef proiect, Tehnologie

-ing. STROE FLORENTINA ing. constructii

– sing. ANGHELACHE PAULINA proiectant lucrari constructii

- arh. STOICA FLORIN arhitect

SEF PROIECT, –sing. . ANGHEL COSTEL


.BENEFICIAR COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA TITLU PROIECT REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA – jud. IALOMITA”,

BORDEROU

I PIESE SCRISE

1.FOAIE DE CAPAT

2.COLECTIV DE ELEBORARE

3.BORDEROU

4.MEMORIU - TEHNIC

5.PROGRAM DE URMARIRE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE EXECUŢIEI

II PIESE DESENATE

1. PLAN DE INCADRARE IN TERITORIU ............................................................................................A00

2. PLAN INCADRARE IN ZONA .........................................................................................................A01

3.RETELE DE DISTRIBUTIE APA -PLAN DE SITUATIE..……………………………………......................H00

4.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FETESTI …PLAN …………...………… …..........................H01

5.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FETESTI PROFIL LONGITUDINAL ……......… ................ H01’ 6.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA I.C.BRATIANU ………………………………….………….H02

7.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA I.C.BRATIANU PROFIL LONGITUDINAL........................H02’ 8.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA N.IORGA PLAN …………………………….……………H03

9. RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA N.IORGA PROFIL LONGITUDINAL..............................H03’ 10.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA N. BALCESCU-PLAN ……………………………………..H04

11.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA N. BALCESCU- PROFIL LONGITUDINAL ……………....H04’ 11.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA A.I.CUZA PLAN …………………………………………H05

13.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA A.I.CUZA PROFIL LONGITUDINAL …………………..H05’ 14.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.VITEAZUL-PLAN ………………………………………H06

15.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.VITEAZUL-PROFIL LONGITUDINAL …………. …….H06’ 16.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.CEL BATRAN PLAN ………………………………..H07

17.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.CEL BATRAN PROFIL LONGITUDINAL ………….H07’ 18. RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA ETERNITATII PLAN ………………………………………H08

19.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA ETERNITATII PROFIL LONGITUDINAL ……………….....H08’ 20.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA CREDINTEI PLAN ……………………………………….H09

21.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA CREDINTEI PROFIL LONGITUDINAL …………...........H09’ 22.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA V. TEPES PLAN …………………………………………...H10

23.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA V. TEPES PROFIL LONGITUDINAL ……………………...H10

24.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA SCOLII. PLAN …………………………………………..…H11


25.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA SCOLII. PROFIL LONGITUDINAL……………...………..H11’ 26.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA BASARAB 1 PLAN …………………………………....H12

27.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA BASARAB 1 PROFIL LONGITUDINAL ……………..H12’ 28.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FERDINAND I PLAN ………………………………….…H13

29.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FERDINAND I PROFIL LONGITUDINAL ……………...H13’ 30.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FERDINAND II PLAN …………………………………….H14

31.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA FERDINAND II PROFIL LONGITUDINAL ……………...H14’ 32.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA MATEI BASARAB PLAN …………………………….….H15

33.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA MATEI BASARAB PROFIL LONGITUDINAL …………..H15’ 34.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA IZLAZULUI PLAN ………………………………………...H16

35.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA IZLAZULUI PROFIL LONGITUDINAL …………………..H16’ 36.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA GEORGE COSBUC PLAN ……………………………..H17

37.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA GEORGE COSBUC PROFIL LONGITUDINAL… ………H17’ 38.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA VASILE ALEXANDRI PLAN ………………………….…H18

39.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA VASILE ALEXANDRI PROFIL LONGITUDINAL… ………H18’ 40.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA GARII PLAN ……………………………………………...H19

41.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA GARII PROFIL LONGITUDINAL ………………………..H19

42.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.EMINESCU PLAN ……………………………………..H20

43.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA M.EMINESCU PROFIL LONGITUDINAL ………………..H20’ 44.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA SPICULUI PLAN ……………………………………….….H21

45.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA SPICULUI PROFIL LONGITUDINAL ………...………....H21’ 46.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA UZINEI PLAN ...............................................H22

47.RETEA DE DISTRIBUTIE APA -STRADA UZINEI PROFIL LONGITUDINAL ………...…………..H22’ 48.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV1 PLAN -SECTIUNE................................................CV1

49.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV2 PLAN -SECTIUNE................................................CV2




53.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV6 PLAN -SECTIUNE.................................................CV6


55.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV8 PLAN -SECTIUNE..................................................CV8


57.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV10 PLAN -SECTIUNE..............................................CV10

58.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV11PLAN -SECTIUNE...............................................CV11



61.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV14 PLAN -SECTIUNE...... .......................................CV14




64.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV17LAN -SECTIUNE.................................................CV17


65.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV19PLAN -SECTIUNE..............................................CV19



68.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE -CV22 PLAN -SECTIUNE................................... .........CV22




72.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN GOLIRE PLAN -SECTIUNE........................................................C G

73.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE PLAN -SECTIUNE-COND .ADUCTIUNE......................CA 1

74.INSTALATII HIDRAULICE CAMIN VANE PLAN -SECTIUNE - COND .ADUCTIUNE......................CA2

75.HIDRANT INCENDIU SUBTERAN -DETALIU MONTAJ ......................................................................HI

76.BRANSAMENT APA -DETALIU -PLAN SECTIUNE ............................................................. ........BA00

77.CAMIN VANE --PLAN ,SECTIUNI ,ARMARE (1.30X1.30X1.90)................................................RO1

78.CAMIN VANE --PLAN ,SECTIUNI ,ARMARE (1.50X1.50X1.90)................................................RO2

79.CAMIN VANE --PLAN ,SECTIUNI ,ARMARE (1.80X1.1.8+X1.90)................................................RO3

SEF PROIECT ,

SING. ANGHEL COSTEL


.BENEFICIAR COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA TITLU PROIECT REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA

– jud. IALOMITA”,

MEMORIU TEHNIC DATE GENERALE: 1.Denumirea obiectivului de investi ii

REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA 2.Amplasament (judeţul, localitatea, strada, numărul); COMUNA MOVILA jud. IALOMITA telefon ;0243-311002, 311005,fax :0243-311002 3.Titularul investi iei; COMUNA MOVILA JUD. IALOMITA 4.Ţeneficiarul investi iei; COMUNA MOVILA JUD. IALOMITA 5.Elaborator proiect S.C. PROCIVIL S.R.L. SLOBOZIA-JUD. IALOMITA Strada Closca nr.18 ; J 21/410/1996 ; CUI RO89 654 73 A) INFORMA II GENERALE PRIVIND PROIECTUL Comuna Movila este situata in partea de S-E a judetului Ialomita, la 40 grade si 30 minute latitudine nordica si 27 grade si 45 minute longitudine estica la limita de est a judetului, limitrofa cu judetele Calarasi si Constanta. Movila se gaseste la 15 km de municipiul Fetesti si 15 km de orasul Tandarei, pe drumul judetean Dj 212 Fetesti-Tandarei. De asemenea, prin comuna Movila trece calea ferata Fetesti-Tandarei-Faurei. Fata de municipiul Slobozia, localitatea se afla la o distanta de 40 km. Nu are sate apartinatoare, doar un trup izolat de intravilan numit Baraganul. Teritoriul comunei Movila are urmatorii vecini: la N - teritoriul comunei Saveni si satului Platonesti la S - municipiul Fetesti la SV - teritoriul comunei Stefan cel Mare la NV - teritoriul comunei Suditi la E - teritoriul comunelor Facaieni si Vladeni

Comuna Movila are o populaţie de circa 2.200 de locuitori repartizati in 754 gospodarii, conform declaraţiilor date de către Primaria Movila. B ) SITUATIA EXISTENTA In prezent in comuna Movila exista sistem centralizat de si atributie apa potabila alcatuit din : 1.Sursa de apa -trei puturi forate de mare adincime 2-Conducta aductiune-teava otel neagra STAS 7656-Ǿ 89 x3.5 Ǿ 108x4 mm - Ǿ 133 x4mm L= 2250 mm

3.- Inmagazinare -Rezervor de inmagazinare din beton semiingropat V = 300 ,0 m c 4.Statia de pompare – cu hidrofor 5.-Statie de clorinare

6 -Retea de distributie-- din teava otel neagra Stas 7656 imbinata prin sudura Ǿ89 x3.5 .Ǿ 133 x 4mm L=12520ml


- din teava din polietilena inalta densitate Ǿ 63 x3.6 …..Ǿ 110 x 6.3 mm =2100 ml Pe conducta de distributie sint prevazuti hidranti de incendiu subterani Dn 65 , camine de vane la noduri si robinete de golire Principalele probleme in exploatarea sistemului actual de alimentare cu apa sunt generate de presiunea neuniforma in retea si avarii, cauzate de: - fluctuatii de presiune in perioadele de consum maxim: generate de diametrul necorespunzator al

conductei principale cat si de rugozitatea mare a materialului din care sunt conductele existente - avarii: generate de vechimea si materialul conductelor (conducte sint din otel avand peste 18 ani

vechime in exploatare)

C) SOLUTIE PROPUSA

Prezenta documentatie, solutioneaza in faza proiect tehnic ,detalii de executie,( PTh+DE,) REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA COMUNA MOVILA – jud. Ialomita”, La baza intocmirii prezentetei documentatii au stat datele de tema din caietul de sarcini si actele normative

SR 1343/1-2006- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă necesare pentru localităţi. STAS 1478-9- Alimentări cu apă pentru construcţii civile şi industriale

SR4163/1/2/3-Alimentări cu apă- RETELE DE DISTRIBUTIE –prescriptii de proiectare,prescriptii de calcul, prescriptii de executie si exploatare -NP003/97–Normativde proiectare ,executiesi exploaterea instalatiilordin polipropilena -C56/02-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii Pentru asigurarea necesarului de apa pentru nevoi gospodaresti , nevoi publice si stingerea incendiilor la gospodarii individuale – imobilele social-culturale , in conditii de debit si presiune , in mod controlat si permanent se propune : - a) Reabilitarea retelei de distributie apa existenta, prin inlocuire conductelor metalice existente

cu conducta din polietilena inalta densitate tip PE 80 SDR 17.6- Pn 6 bar. Se propune inlocuirea conductelor de distributie apa pe strazile Strada DIAMETRE-existente /propuse /LUNGIMI

Total conf. profil longitudinal

OL Dn 125mm OL Dn100 mm OL Dn 80 mm OL Dn 65mm

OL Dn 50

ml O 140x 8 mm O110x6.3mm O 90x5.1mm

O 75 x 4.3mm O 63X3.6mm

FETESTI 1015 805 210 0 0 0

I.C.BRATIANU 830 250 275 0 0 305

N.IORGA 865 250 505 0 0 110

N. BALCESCU 550 0 550 0 0 0

A.I.CUZA 1235 0 1075 0 160

M.VITEAZU 360 0 360 0 0 0

M.CEL BATRAN

250 0 250 0 0 0

ETERNITATII 360 0 360 0

0 0

CREDINTEI 260 0 260 0

V. TEPES 770 0 660 0 110

SCOLII 305 0 0 190 115

BASARAB 1 250 0 250 0 0 0

FERDINAND 610

0 500 110

MATEI BASARAB 250 0 250

0 0 0

IZLAZULUI 615 0 615

0 0 0


TOTAL 1 8525 1305 5045

1075 190 910

G. COSBUC 665

0 315 0 250 100

VASILE ALEXANDRI 580

0 580 0 0 0

GARII 910 910 0

0 0 0

M.EMINESCU 640 0 450 0 190 0

SPICULUI 590 0 490

0 0 100

UZINEI 610 0 610 0 0 0

TOTAL 2 3995 910 2445 0 440 200

TOTAL (1+2) 12520 2215 7490 1075 630 1110

-Se realizeaza o retea inelara in proportie de 95% recomandata de SR4162/1-95-care ofera avantajul unei sigurante maxima in continuitatea alimentarii cu apa prin alimentarea fiecarui punct din doua

parti . b)- Se propune inlocuirea conductei metalice de aductiune existenta dintre puturile forate PF1…PF2..-PF3- si gospodaria de apa -cu conducta din polietilena inalta densitate tip PE 80 SDR17.6 Pn6 bar, cu diametrul exterior , De= 90x5.1 mm , De=110X6.3 mm, De=125 X7.1 mm Conductele de refulare ale puţurilor,F1,F2, F3 din OL Dn 80 se inlocuiesc cu conducte din polietilena inalta densitate tip PE80 SDR 17.6 PN6 bar , pe trasee astfel : Traseu -F1- CA1 - --conductă De 90x5.1 mm, L = 560 m. Traseu -F1- CA1 -- -conductă De 90x5.1 mm, L = 340 m. Traseu-F 3- CA2 - -conductă De 90x5.1 mm, L = 900 m. Tradeu - CA1 CA 2 - conductă De 110 x 6.3 mm, L = 170 m. Traseu - CA2-GA -gospodaria de apa -De 125x7.1 mmL= 280 Lungime totala a conductei de aductiune este de = 2250 m

Conducta existenta teava otel Dn Lungime (m) Conducta propusa PE 80 SDR 17.6 De

Lungime

80 mm 1800 90x5.1mm 1800

100 mm 170 110x6.3 mm 170

125 mm 280 125x7.1mm 280

Total 2250 2250

Conducta de aducţiune va fi pozată la cota săpăturii de - 1,20 m faţă de cota terenului natural, având prevăzut sub generatoarea inferioară a tubului un strat de 15 cm grosime de nisip sortat. Umplutura de pământ în jurul şi deasupra conductei se va face cu nisip sortat şi compactat manual (γdmediu =17,5 kN/mc). Conducta de aductiune traversează drumul judeţean Dj 212 o singura data – pe tronsonul CA2-GA – cu diametrul De 125 mm, L = 12 m. Subtraversarea va fi realizata prin foraj orizontal.

Pe traseul conducte de aductiune s-au prevazut canine de sectionare -rectangulare din beton CA1,CA2 echipate cu robineti clapa fluture cu actionare nanuala cu levier Pn 16 bar si robineti de golire -robineti cu sertar pana si mufa Dn50 mm( O2’’) c) - Refacerea bransamentelor existente pe traseul retelei ce se va reabilita - Refacerea bransamentelor individuale existente se va realiza din conducta de serviciu stradala prin intermediul colierelor de bransare intarite pentru tevi din polietilena, adaptate la diametrul conductei. S-a prevazut pentru refacerea bransamentelor, teava de polietilena inalta densitate tip PE 80 SDR17.6 Pn 6 bar O20x2mm. Se vor reface 598 bransamente repartizate pe strazi astfel : Denumire STRADA

NR. BRANSAMENTE Lungi Scurte LATIME

STRADA

FETESTI 65 43 22 17.5


I.C.BRATIANU 36 17 11.4

N.IORGA 20 10 10 11.8

N. BALCESCU 37 19 18 14.2

A.I.CUZA 43 13 30 19.55

M.VITEAZUL 22 12 10 11.4

M.CEL BATRAN 15 6 9 11

ETERNITATII 27 16 11 14.6

CREDINTEI 40 19 21 13.65

V. TEPES 44 23 21 11.7

SCOLII 13 7 6 19.5

BASARAB 1 17 8 9 11.8

FERDINAND 36 13 23 18.7

MATEI BASARAB 18 9 9 12.1

IZLAZULUI 12 0 12 11.9

TOTAL 1 445 215 230

GEORGE COSBUC 5 2 3 8.5

VASILE ALEXANDRI 41 17 24 10.8

GARII 7 1 6 12.1

M.EMINESCU 43 23 20 14.5

SPICULUI 25 9 16 12.6

UZINEI 32 19 13 18.5

TOTAL 2 153 71 82 TOTAL 1+ 2 598 286 312

DESCRIERE LUCRARI Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile STAS 4163/3-96 Prin inlocuirea conductelor (reabilitare ) din otel cu conducte din polietilena inalta densitate tip PE 80 SDR 17.6 se realizeaza o reducere a piederilor de sarcina cu 40-45% cea ce imbunatateste circulatia apei in retea si implicit presiunea disponibila in noduri si pe ramuri Se asigura presiunea manometrica la bransamente Hs=16mCA =1.6 bari ( la cladirile parter, P+2 nivele xistente in localitate Se asigura debitele cerintei de apa avind in vedere debitele specifice pentru nevoi gospodaresti si nevoi publice qi=120 l/om si zi conform SR 1343/1-2006 Conductele de apa potabila propuse se vor amplasa cu respectarea : - Normelor tehnice DRDPprivind proiectarea si amplasarea instalatiilor in zona drumurilor elaborate conf. OG. Nr, 43/97privind regimul drumurilor,

- ORD.nr.47/27 ian 1998-norme tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare in localitatile urbane si rurale -STAS 8591/1-97 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane. Conductele noi din PE 80 SDR.1736 propuse se vor amplasa in vecinatatea celor existente (pentru a nu intrerupe furnizarea apei catre consumatori), care vor fi dezafectate dupa punerea in functiune a celor noi. . Conditii impuse la executia lucrarilor de catre detinatorii de lucrari in zona Respectarea distantelor, pe plan orizontal si vertical, impuse de STAS 8591-1997. Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor amplasa utilaje, materiale, pamant, constructii de orice fel, etc. In zonele de intersectie cu retelele existente, sapatura se va executa manual. Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat cele indicate pe plan, si sa soliclte prezenta si asistenta tehnica din partea intreprinderii detinatoare a retelei respective.


Protejarea retelelor intilnite la sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de beneficiar. Sapaturile si umpluturilile vor fi executate conform nomelor in vigoare si cu respectarea conditiilor impuse in avize. Se vor face sondaje prin teledetectie, pentru a se stabili pozitionarea exacta a cablurilor subterane pentru executia subtraversarii prin forare orizontala a drumului judetean. In situatia in care se constata o neconcodanta intre traseele indicate in avize pe planuri si situatia reala din teren, se va opri lucrarea si se va solicita prezenta delegatului detinatorului de retele edilitare pentru a stabili de comun acord conditiile de continuare a lucrarilor. Se va asigura securitatea si continuarea circulatiei mijloacelor de transport in comun pe toata durata executiei lucrarilor. Cu cel putin 48 de ore de inceperea lucrarilor constructorul va convoca ENEL care va trimite personal de specialitate pentru asistenta la lucrari in punctele cu retele electrice. Pozarea conductelor de distributie apa propuse se va face , ingropat intr-o transee cu latimea de 0.7m (50cm + De-ampriza conducta) si o adancime de minim 1,0 m- fata de cota terenului sistematizat , respectandu-se adancimea de inghet impusa prin STAS 6054 . Lucrarile de terasamente se vor executa 30% manual si 70 %mecanizat Fundul transeei se va nivela manual , cu un strat de nisip 15 cm , dupa compactare, . Fundul transeii trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia . Inbinarea conductelor se va face prin sudura cap la cap Sudura cap la cap cu disc ,cu rezistenta electrica ,consta din pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat cu ajutorul unui disc cu rezistenta in zona de sudare,la o temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni –presare –necesare,sudura realizindu-se omogen, fara aport de material. Ordinea operatiilor pentru sudura cap la cap: curatirea prealabila a tubului;

-taierea la unghi de 90o a capatului tubului (folosind forfece pentru Dn < 63 rnm si ghilotina pentru Dn > 63 mm; -curatirea marginilor interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat (se foloseste cutit cu lama sau razuitor); -degresarea suprafetei de sudura, prin frecare (stergere cu tesatura textila sau hartie alba absorbanta imbibata cu solvent); -fixarea dispozitivului de pozitionare; -reglarea temperaturii de sudare si a presiunii necesare; -plasarea termoelementului in dispozituvul de sudura si poza contur a suprafetelor de sudat; -executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat; -se asteapta racirea ansamblului; -se demonteaza dispozitivul de pozitionare; -dupa asamblarea pe marginea transeei sau in transee dupa caz si montarea accesoriilor (robineti, ventile, etc) in conformitate cu proiectul se face proba de presiune.

Montarea , pe fundul santului se va face ondulat ( nu in linie dreapta ) , pentru preluarea dilatarilor Dupa instalarea in sant, conductele se acopera cu un strat de nisip de 15cm. Peste stratul de nisip , transeea se va umple cu pamant selectat , 30 cm compactat manual . Se va monta grila de avertizare , banda PVC albastra,in partea finala a zonei de pozare a conductei .Se va definitiva umplutura . Se va realiza un grad de compactare de minim 90% Zona de imbinare a tevilor se lasa libera pina la realizarea probelor . Conducta de distributie apa propusa pe strada FETESTI subtraverseaza drumul judetean Dj 212 in dreptul gospodariei cu apa Sutraversarea drumului judetean , cu conducta din polietilena inalta densitate tip PE 80 SDR 17.6 O 140 x8 mm se va realiza conform prevederilor STAS 9312 art 2.3.3 in tub de protectie metalic prin forare orizontala –dirijata


Tuburile de protectie avind diametrul O 168 x 8 mm, pentru conducta de apa se prelungesc cu minim 2 m de o parte si de alta a tramei stradale . Conducta se monteaza la o adincime de minim 1.5m de la fata superiora a carosabilului pina la generatoarea superioara a tevii de protectie Pe conducta de apa ce subtraverseaza drumul judetean se monteaza robineti de sectionare in caminele de vane - CV1-CV11 Pe traseul re elelor inlocuite s-au prevăzut: -Camine pentru vane de inchidere,separatie , si golire.-CV, CV+g ,Cg Caminele sint de tip rectangular ,si se vor executa din beton armat (plansele R0…R01 )si vor fi prevazute cu capace si rame fonta STAS 2308 tip II necarosabile.Caminele respecta prevederile STAS 6002 si SR ISO 4064/1.2 Vane de sectorizare si golire , - creaza posibilitatii de interventie rapida si pe lungimi limitate in cazul aparitiilor unor avarii la retea . Instalatiile hidraulice din camine se vor executa conform detaliilor din plansele CV……. S-au prevazut–pentru sectionare -robinet –vana clapa fluture cu actionare nanuala cu levier Pn 16 bar ,iar pentru goliri robineti cu sertar pana si mufa Pn10 bar Dn=50mm(O 2 ‘’) Montarea robinetelor pe o conducta din PEID se face cu ajutorul pieselor speciale: capat de flansa cu flansa aditionala din OL-Zn -Hidrantii de incendiu (Hi)(plansa H I )- hidranti de incendiu subterani Dn 65mm STAS 695 existenti se vor rebransa pe conductele din polietilena inalta densitate cu : -capat flansa O 75 mm, -teava PE 80 SDR17.6 Pn6bar O75 x5.1 mm -teuri reduse O110/90 mm si 140/75 mm imbinate prin sudura cap la cap Pentru reperare usoara pozitia hidrantilor se va marca prin indicatoare conform SR ISO 6309/98- Protectia impotriva incendiilor –Indicatoarede securitate-Pe placuta se va inscriptiona litera H,directia si distanta la care este amplasat hidrantul.Placuta se va amplasa la loc vizibil.

VERIFICARI INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE Verificarile , incercarile si probele se executa in conformitate cu prevederile Legii 10/95, Stas 22 250, STAS 4163/1/2/3, HG 273/94.C56/2002 CAIETUL VII -Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica preliminar -durata de timp intre montare si inceperea efectuarii probei sa nu fie mai marede 30 zile. - concordanta lucrarilor executate , cu proiectul - caracteristicile armaturilor - pozitia si executia caminelor de vane - calitatea imbinarilor, - existenta robinetilor de aerisire in punctele ridicate pe traseu - existenta in punctele joase de pe traseu a ventilelor de golire Dupa efectuarea si reusita probei de presiunese vor executa :

-unplerea transeei in zona imbinarilor -verificarea gradului de compactare -refacerea zonelor afectate Inainte de punerea in functiune se face :-spalarea si dezinfectarea retelei de apa PROBA DE PRESIUNE Verificarea etanseitatii si rezistentei conductelor se face hidraulic.La inceperea probei de presiune reteaua trebuie sa aibe montate toate armaturile.Umplerea conductelor cu apa pentru proba se face cu apa potabila, din aval catre amonte,pentru aerisirea retelei. Lungimea tronsoanelor de proba este de 500 m Presiunea de proba este de Pp=1.5 presiunea de regim Pp=5 atm.Presiunea de proba se realizeaza cu o pompa de mina cu piston. care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al tronsonului supus probei Durata probei este de =1 ora


Pentru verificarea presiunilor de proba se monteaza manometre la capetele tronsonului de proba (in camine) Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile .Rezultatele probelor se inscriu intr-un proces verbal.pentru proba depresiune model ANEXA IV 18 din NORMATIV C56/2002

DEZINFECTAREA SI SPALAREA RETELEI

Dupa reusita probelor se trece la spalarea conductei . Spalarea conductei se face cu apa curata , prin trecerea , timp de minim 10minute a unui curent de apa potabila , cu o viteza de 1.5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritati- -lor din interiorul conductelor..

Dezinfectarea se face , cu clor sub forma de solutie –25-30mg./l apa .Solutia se introduce prin hidranti .Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de golire si se procedeaza la o noua spalare .Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul clorului dispare.,iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI Punerea in functiune a retelei se face ,procedindu-se astfel: - se deschid hidrantii de la extremitatea din aval - se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a vanei de la extremitatea din amonte a

portiunii ce se pune in functiune - dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantul deschis,se mai asteapta

inca 5 minute dupa care se inchide hidrantul - se verifica functionareea unor puncte de consum- cismele din curti . - Punerea in functiune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care verifica potabilitatea

apei transportate prin reteaua respective

- .ELEMENTE DE COORDONARE

Conform STAS 4273-83 “Incadrarea în clase de importanta“ lucrarile propuse se încadreaza astfel: * Cap. 1.2. tabelul 1 clasa de importanta IV

* Cap. 2.10. tabelul 9 categoria constructiilor hidrotehnice aferente asezarilor omenesti (alimentari cu apa si canalizari) pentru localitati de tip rural - categoria 4

* Cap. 5.1. tabelul 13 - în functie de durata de exploatare si rolul functional la lucrari definitive

categoria 4-IV. Categoria de importanta a lucrarii a fost stabilita in conformitate cu urmatoarele acte normative:

Legea 10/1995 (Legea Calitatii in constructii) H.G. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata cu

H.G. 675/2002 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii Ordinul 31/N/2.10.1995 al MLPAT privind Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a

constructiilor Conform metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor a rezultat ca lucrarile se incadreaza in categoria de importanta “C”, constructii de importanta normala In conformitate cu HG 925/95 prezenta documentatie se supune verificarii tehnice la cerinta –Is,

CERINŢELE ESENŢIALE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIN LEGEA NR.10/1995 PRIVIND CALITATEA în construcţii, modificata cu Legea nr. 123 / 05.05.2007, cuprind :

a) rezistentă mecanica şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sănătate şi mediu; d) siguranţa in exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie si izolare termica; a) Rezisten ă mecanica şi stabilitate


Conductele si racordurile din PEHD propuse pentru realizarea investiţiei sunt rezistente în timp, având o durata normală de utilizare de peste 50 de ani cu respectarea condiţiilor de montaj şi exploatare impuse de producător. Rezistenţa şi stabilitatea tevilor din PEHD este conferită de rezistenţa la variaţiile de temperatură, la abraziune şi coroziune, la agenţi chimici, mecanici şi seismici b) Securitate la incendiu Sistemele de alimentarea cu apa nu sunt combustibile şi nu întreţin arderea. c) Igiena, sănătate si mediu Lucrările cuprinse în prezentul proiect au ca scop asigurarea unui serviciu de alimentare cu apa necesar populaţiei pentru întreţinerea igienei personale, cât şi a igienei în activitatea de producţie, comerţ, in instituţii publice etc. Transportul apei potabile prin conducte din PEHD nu permit depuneri de calcar sau alte materiale care să influenţeze negativ capacitatea de transport a conductei . Stabilitatea chimică a conductelor PEHD este mare la acţiuni exterioare iar transportul apei se face în deplină siguranţă din punct de vedere ecologic, chimic şi sanitar. Refacerea şi protecţia mediului după execuţie se va face prin sistematizare înierbare d) Siguranţa în exploatare Datorită caracteristicilor ţevilor din PEHD, siguranţa în exploatare este mult mai ridicată decât în cazul utilizării altor materiale. Rezistenţa şi stabilitatea mărită la sarcini statice, dinamice şi seismice precum şi la acţiunea agenţilor chimici, asigură siguranţa în exploatare. Etanşarea foarte bună a conductelor PEHD nu permite pierderi ale fluidelor transportate şi nici infiltrarea accidentală a unor fluide toxice sau poluante din exterior. e) Protec ie împotriva zgomotului Reţelele de distributie apa propuse sunt subterane şi oferă o bună protecţie fonică. Prin dimensionarea corectă a conductelor, vitezele de curgere se situează în regimul economic, nivelul de zgomot fiind coborât f) Economie de energie si izolare termică Datorită calităţii PEHD-ului şi în urma montajului corespunzător, se asigură o buna etanşare a conductelor, nepermiţând pierderi de apă.

PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA La intocmirea prezentei documentatii s-a tinut cont de prevederile: -Stas 1342-Apa potabila - SR 1343/1-2006 Alimentari cu apa Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre populate - SR 4163/1/2/3-Alimentari cu apa Retele de distributie. Stas 1629/2-95 Alimentari cu apa –Captarea apei subterane cu puturi -Indicativ -C56/02-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii aferente constructiilor -Indicativ I22/99- Normativ pentru proiectare si executareaconductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor -Indicativ –GP 106-04 –Ghid de proiectare ,executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si

canalizare in mediul rural. - Indicativ GP 043Ghid pentru proiectarea ,executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizind cobducte din PVC si polietilena - ISO /TR 7474 –Tevi si accesorii din polietilena de inalta densitate - DIN8075 –Tevi PEID-Cerinte generale de calitate - UNI 76611 +FA 1-Tuburi din PE inalta densitate pentru conducte sub presiune, tipuri, dimensiuni, accesorii - UNI 7612-Racorduri din PE pentru conducte sub presiune .tipuri ,dimensiuni, accesorii. - SR ISO1167-Tevi din materiale plastice pentru transportul lichidelor. - SR ISO 3126 –Tevi din materiale plastice –Masurarea dimensiunilor - ISO/IC 138/SC 2-Standard intenational cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate pentru

conducte de apa ingropate si neingropate. - ISO 5208 –Verificarea la etanseitate - STAS 8591/1--91Amplasarea inlocalitati aretelelor subterane amplasate in sapatura - STAS 3819- Alimentari cu apa -Aductiuni


INSTRUCTIUNI suplimentare de executie ,probare, spalare si punere in functiune sunt prevazute in CAIETUL DE SARCINI anexat MASURI DE SECURITATE LA INCENDII, In executie si exploatare se vor respecta toate normele dePSI aflate in viguare -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor priviind protectia la actiunea focului Indicativ P 118 -Norme PSI pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-Indicativ C 300 -Legea nr 307 /2006 de aparare impotriva incendiilor -Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor.-ORDINUL .M.I.A 163/2008 MASURI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI . - Pe perioda executiei lucrarilor beneficiarul si constructorul va solicita prezenta ; unui agent responsabilil cu siguranta circulatiei, - utilajele nu vor stationa in zona de ciculatie - nu se vor depozita materiale in zona de circulatie -lucrarile vor fi semnalizate corespunzator atit pe timp de zi cit si pe timp de noapte NORME PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

La executia lucrarilor se va respecta legislatia de protectia muncii in viguare -Legea 90/96-a protectiei muncii si ;;Normele metodologice de aplicare -NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii -Norme spacifice de protectia muncii, pentru activitatea intreprinderilor de constructii-montaj si de deservire apartinand primariilor, elaborate de MLPTL.-

-Regulament privind protectia si igiena muncii. in constructii-Ord, MLPAT, nr. 9/N 15.03.93 In faza executiei se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea terasamentelor ,mecanizat sau manul,la montarea conducteloraccesorilor ,si instalatiilor.preaprarea si turnarea betoanelor , aconfectiilor metalice ,cu referire in special la -permiterea accesului in zona de lucru numai apersoanelor din santier -instruirea personalului asupra pericolelor ce exista in legatura cu munca ce trebui prestata,intocmirea si semnarea fiselor de protectia muncii -verificarea starii tehnice a utilajelor inainte de inceperea muncii -in apropierea liniilor electrice ,vor fi luate masuri speciale de lucru si deplasare -nu se admit la lucru personalul ce nu are instructajul de protectia muncii la zi . PROIECTANT Sing. ANGHEL COSTEL


.BENEFICIAR COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA TITLU PROIECT REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA MOVILA – jud. Ialomita”, PROGRAM de urmarire a calităţii lucrărilor de execuţiei In conformitate cu următoarele legi şi normative în vigoare: Legea privind calitatea în construcţii nr. 10/18.01.1995

Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat prin HGR nr. 272/1994

Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 pentru " Procedura privind controlul statului în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor". Se stabileşte de comun acord prezentul program de control al calităţii lucrărilor

Nr.

crt

Lucrări ce se controlează, se verifică sau se recepţionează calitativ pentru care se

întocmesc documente

scrise

Documentul care se întocmeşte: -P.V.R.C Proces verbal de recepţie calităţii - P.V - Proces verbal

-PV FD-Proces verbal faza determinanta

-P.V.L.A-Proces verbal lucrari ascunse

-P.V.R. Proces verbalde recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R. Proces verbal recepţie finala,la

expirarea perioadei de garantie

Cine întocmeşte şi semnează:

- I Inspecţia de stat în construcţii - B - Beneficiar

- E - Executant

- P – Proiectant

RTE-Responsabil

tehnic cu executia

Numărul şi data actului

încheiat

Obs.

1 2 3 4 5 6

1 Predare - primire

amplasament

P.V B, +E+.RTE

2 Trasarea lucrărilor pe teren- .conducte apa

RECE ,camine, ,hidranti

de gradina

P.V B,+E+.P.+RTE

Verificare cote,

trasee transee, PVLA P+B+E+RTE

3 Verificarea materialelor

privind aspectul,

certificatul de calitate

P.V.R.C B,+E+ RTE

4 Verificarea cotelor

săpăturii P.V.L.A B+.E+ RTE+I

5. Verificarea pat nisip PVL A B+.E+ RTE Consituie fază detrminantă

5. Verificare montaj

conducte apa, hidranti

P.V.L.A B+.E+.P RTE

6. Proba de presiune apa P.V.F.D. B+.E+.P+ RTE +.I Consituie fază detrminantă

8, Executarea umpluturilor P.V B.+E+ RTE

9. Recepţia la terminarea

lucrărilor P.V.R. B+.E+.c RTE

omisie.+

10 Recepţia finala PVRF B+.E+. RTE

omisie.

NOTA

Prezentul program de control la faze determinante va fi prezentat de către beneficiar spre acceptare la

organismul teritorial al ISC, înainte de începerea lucrărilor. Coloana 5 se completează la data încheierii actului prezentat în coloana 3.Executantul va anunţa în scris, cu

10 zile înainte, factorii care trebuie să participe la fazele de control şi la fazele determinante. La recepţie, la terminarea lucrărilor un exemplar din prezentul PROGRAM se va anexa la cartea construcţiei.


BENEFICIAR, PROIECTANT , EXECUTANT, C.C.I C.C.L C IALOMITA,

.BENEFICIAR COMUNA MOVILA ; JUD. IALOMITA TITLU PROIECT REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA COMUNA MOVILA

CAIET DE SARCINI - RETELE DE DISTRIBUTIE APA - POLIETILENA INALTA DENSITATE -PE-HD Prezentul CAIET DE SARCINI,are ca obiect stabilirea principalelor caracteristici constructive ale elementelor componente RETELELOR DE DISTRIBUTIE APA –din tuburi de polietilena inalta densitate-tip PE 80 SDR.17.6 Caietul de sarcini cuprinde capitolele 1.Generalitati 2.Materiale utilizate 3Verificarea materialelor 4.Transportul, manipularea ,depozitarea materialelor 5.Executarea lucrarialor

6.Montajul conductelor armaturilor 7.Verificari incercari si probe in vederea punerii in functiune 8..Masuri privind securitatea si sanatate in muncia 9.Masuri privind securitatea la incendiu 10.Prescriptii tehnice de baza

11.Ghid metodologic pentru programul de verificari si receptia lucrarilor 12. Exploatarea si intretinerea retelelor de distributie apa Solutiile si caracteristicile solutiilor adoptate,sunt figurate in plansele ,,H…ţV …’’anexate

1. GENERALITATI 1.1. Dispozitii generale pentru executant Pentru realizarea in bune conditii a tuturor lucrarilor care fac obiectul prezentei investitii, executantul va desfasura urmatoarele activitati: - Studierea proiectului pe baza pieselor scrise si desenate din documentatie, mentionate in borderou, precum si a legislatiei, standardelor si instructiunilor tehnice de executie la care se face trimitere, astfel incat la inceperea executiei sa poata fi clarificate toate lucrarile ce urmeaza a fi executate - Conductele si racordurile folosite pentru realizarea instalatiilor trebuie sa poarte un consemn de marca

care sa asigure conformitatea cu normele standard - Va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre elementele grafice si cifrice sau va prezenta obiectiuni in vederea rezolvarii si concilierii celor prezentate. In timpul executiei: - Va asigura aprovizionarea ritmica cu materialele si produsele cuprinse in proiect in cantitatile si sortimentele necesare - Va sesiza proiectantul in cazul imposibilitatii procurarii anumitor materiale si produse prevazute

in documentatia de proiectare prezentand in acelasi timp o oferta a altui material similar, cu caracteristici cel putin identice din punct de vedere tehnic si economic cu cel prevazut in proiect - Va sigura forta de munca si mijloacele de mecanizare necesare in concordanta cu graficul de executie si cu termenele partiale stabilite - Va respecta cu strictete tehnologia si caracteristicile de lucru mentionate in proiect. Executantul lucrarilor este obligat sa pastreze pe santier, la punctul de lucru, pe toata durata de executie si a probelor tehnologice, intreaga documentatie pe baza careia se executa lucrarile respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs.


Aceasta documentatie impreuna cu procesele verbale de lucrari ascunse, documentele care atesta calitatea materialelor, instalatiilor, celelalte documente care atesta buna executie sau modificarile stipulate de proiectant in urma deplasarilor in teren, vor fi puse la dispozitia organelor de indrumare - control. Modificarile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului. Modificarile consemnate in caietul de procese verbale vor fi stipulate si in partea desenata a documentatiei, in scopul informarii beneficiarului la punerea in functiune despre elementele reale din teren. In caz contrar, executantul devine direct raspunzator de eventualele consecinte negative cauzate de nerespectarea proiectului.

Protectia muncii se va asigura si prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor conventionale si a indicatoarelor de securitate. 1.2. Dispozitii generale pentru beneficiar Beneficiarului, prin dirigintele de santier, ii revin urmatoarele sarcini: - Receptia documentatiei tehnice primite de la proiectant si verificarea pieselor scrise si desenate, precum si a corespondentei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, etc.) - Sesizarea proiectantului de orice neconcordanta sau situatie specifica aparuta la executie, in scopul analizei comune si gasirii rezolvarii urgente - Anuntarea proiectantului in vederea prezentarii la fazele determinante: trasare retele, punere in functiune sau alte situatii - Neacceptarea modificarilor fata de proiectul tehnic fara avizul proiectantului - Urmarirea ritmica a executiei lucrarilor in scopul respectarii documentatiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitatii lucrarilor, la confirmarea lucrarilor ascunse si a cantitatilor de lucrari, efectuate de executant la nivelul fiecarei faze determinante - Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alta faza sau receptia lucrarilor executate fara atestarea tuturor elementelor care concura la o buna calitate a materialelor si executiei - Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de santier, va solicita sprijinul proiectantului in scopul clarificarii problemelor.

2.MATERIALE UTILIZATE -tub polietilena inalta densitate UNI 7611-PE 80 SDR.17.6 Pn6 bar. -piese de legatura- fitinguri cu etansare prin sudura cap la cap, polofuziune-mufa,piesa de bransare intarita - manson cu flanse -piese de legatura- fitinguri cu imbinare prin compresiune -mufa , teu ,,coturi -conducte metalice –tevi STAS 404/2 STAS 7656 STAS 7657 -otel lat STAS 395 -otel cornier STAS 424,STAS 425 -otel patrat STAS 334 -tabla SREN 1009 -armaturi -robineti cu ventil si mufa STAS 6480 -robineti fonta cu sertar pana si corp plat STAS – 2550 -robineti fonta cu sertar pana si corp oval STAS - 1518 -vana din PVC cu sfera si flanse -robineti de retinere cu clapa, STAS 4163 -robineti cu clapa fluture - -hidranti de de gradina O ¾ ‘ ‘ -hidranti de incendiu subterani Dn=65 mm STAS 695 Tuburile si racordurile din polietilena inalta densitate ofera avantaje utilizatorilor din domeniul lucrarilor de alimentare cu apa in comparatie cu materialele clasice (otel, fonta). Durata de viata a conductelor din polietilena este de minimum 50 ani. Tuburile si piesele din polietilena de inalta densitate se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare, rezistenta chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.


La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor la presiuni inalte, usurinta de montaj, manevrare, transport si depozitare, precum si asigurarea unor conditii de buna functionare in timp. Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de respectare a: -ISO 9002 si EN 29002 - Standarde intemationale pentru controlul calitatii conductelor de PEID -ISO 161 si 3609 - Dimensiuni si abateri dimensionale admise -ISO 7270 - Verificare aspect -ISO 1167 -Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea rezistentei la presiunea interioara -ISO 12162 - Clasificarea marcilor uzuale de polietilena inalta densitate -DIN 8075 - Tevi de polietilena inalta densitate cerinte generale de calitate, teste -ISO 5208 - Verificarea la etanseitate. -robineti fonta cu sertar pana si corp plat STAS – 2550 Robinetii cu sertar vor fi, în funcţie de utilizare, cu flanşe sau cu mufe. Vanele sertar cu flanşe vor fi montate în cămine (, goliri, by-pass etc.), Presiunea nominală a vanelor cu sertar va fi cel puţin egală cu cea mai înaltă presiune de pe conductele pe care sunt montate (PN 6, ). Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă. Vanele cu sertar vor fi alcătuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul şi sertarul vor fi făcute din fontă ductilă, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele interne, altele decât sertarul, vor fi făcute din oţel inoxidabil, bronz, alama nichelată sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi înglobat în cauciuc (EPDM) vulcanizat. Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta îngropat vor fi furnizate împreună cu tijă de manevră, tub de protecţie a tijei de manevră şi capac din fontă turnată. De asemenea, se vor instala plăcuţe ce vor indica poziţia fiecărei vane îngropate. Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta în cămine vor fi furnizate împreună cu roata de mână din fontă turnată, garnituri, piuliţe şi şuruburi. -robineti cu clapa fluture - Vanele fluture vor fi de tipul acţionate manual de tip levier , vor fi montate între flanşe şi vor avea găuri de centrare. Vanele vor fi livrate cu mâner de acţionare şi în cazul vanelor cu reductor, cu mecanism de închidere cu indicatoare care arată poziţia discului. Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS 5155, DIN 3202-K1 sau echivalent. Poziţia găurilor de centrare va fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apa potabilă. Vanele vor fi livrate împreună cu piuliţe şi şuruburi. Presiune nominală va fi cel puţin egală cu cea mai mare presiune de pe conductele şi fitingurile la care sunt conectate, dar cu o presiune nominală PN 10, PN 16. Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă. -hidranti de incendiu subterani Dn=65 mm STAS 695 DIN 3221 Hidranţii sint supraterani , cu un diametru nominal de 65 mm şi vor avea presiunea minimă PN 10 bar. Hidranţii subterani vor fi în conformitate cu STAS 690, DIN 3222 sau echivalent, Hidranţii procuraţi din import vor avea în mod obligatoriu, pe lângă Agrementul Tehnic emis de M.L.P.T.L., şi Avizul I.G.C.P.M. (Inspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari), Din construcţie, hidranţii de incendiu vor avea o pierdere de sarcină minimă, vor permite demontarea completă şi înlocuirea pieselor de schimb fără dificultăţi. Garnitura hidrantului va putea fi schimbată fără dezgroparea hidrantului. Pentru protecţia împotriva îngheţului, hidrantul va avea prevăzută la partea inferioară un dispozitiv care asigură evacuarea automată a apei din corp în poziţia 'închis' a ventilului într-un timp scurt. Volumul de apă rămas în interiorul hidrantului după golirea completă nu trebuie să depăşească 100 cm3. Materialele pentru hidranţi vor fi după cum urmează: corp, capac, corp ventil, cutie ventil, capac de manevră - fontă cenuşie şi/sau ductilă; tijă de acţionare, ax prindere a corpului ventilului - oţel inox, minim 11,5 % Cr;


inel de etanşare corp - bronz sau alamă; garnitură ventil - cauciuc. Hidranţii vor fi livraţi împreună cu un cot la 90º cu picior, cu flanşe, din fontă ductilă (conform DIN 28638). Acestea vor avea toate garniturile, şuruburile, şaibele şi piuliţele necesare pentru montajul hidrantului. Flanşele cotului cu picior vor avea dimensiunile, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. La hidranţii subterani, la fiecare 3 - 5 hidranţi subterani instalaţi în reţeaua de distribuţie se va prevedea un dulap metalic cu uşi de sticlă mată care va conţine următoarele accesorii şi materiale necesare stingerii incendiilor:

2 furtune tip B ( 70 mm) în role de 20 m (inclusiv racorduri şi garnituri de asamblare); 2 ţevi de refulare tip B cu orificii de refulare 20 mm două chei pentru hidranţi subterani STAS 696-80; 2 hidranţi portativi STAS 698-86 - tip 2 (cu cot dublu) cu racord tip B.

Dulapul metalic va fi instalat într-un loc sigur (de exemplu în curtea unei instituţii publice), ferit de intemperii şi va fi inscripţionat în mod vizibil cu cuvintele "ÎN CAZ DE INCENDIU SPARGE GEAMUL". Hidranţii de incendiu vor fi amplasaţi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astfel, hidranţii se amplasează la o distanţă de maximum 2 m de la căile de circulaţie, la minimum 5 m de zidurile clădirilor pe care le deservesc şi la minimum 15 m de obiectele care radiază intens căldura în caz de incendiu. Conform agrementului nr. 28514/28.08.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militari, hidranţii de incendiu trebuie să fie pozaţi riguros vertical, să se respecte adâncimea de îngropare de 1,25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o placă de beton prefabricat având 30 x 30 x 15 cm. În jurul fundaţiei hidrantului se va realiza o umplutură din nisip cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50 m, pentru drenarea apei de golire de la hidrant. Pentru a uşura accesul, în jurul hidranţilor supraterani, pe o suprafaţă 1.5 x 1.5 m2 se va executa o betonare uşoară. Pentru reperare uşoară, amplasamentul (poziţia) hidranţilor exteriori se va marca prin indicatoare,

conform SR ISO 6309:1998 - Protecţia împotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. Astfel, pe plăcuţă vor fi inscripţionate litera H, direcţia şi distanţa (distanţele) la care este amplasat hidrantul. 3.. VERIFICAREA MATERIALELOR Materialele se pun in opera dupa ce se verifica calitativ conform Normativ C 56/2002 Caietul VII si Normativ I22 cap 22. (control vizual pentru constatarea evenimentelor deformari, blocaje la aparataje, starea filetelor.) Materialele si utilajele, utilizate la executarea instalatiilor vor fi insotite de : - certificat de calitate emis si semnate de furnizor, - fise tehnice de detaliu ,continind caracteristicile produsului,durata de viata in

exploatare,instructiuni de montare,probe.intretinere si exploatare - agremente tehnice emise de MLPTL si AVIZ IGCPM (Inspectoratul central al corpului de pompieri)in

conformitatea cu LEGEA 307 /2006-privind apararea impotriva incendiilor Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul,

care sa coincida cu certificatele de calitate aferente. Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare. Componentele de conducte (tevi, fitinguri, armaturi, etc.) vor fi in conformitate cu cerintele proiectului. Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilenainalta densitate vor fi verificate vizual si dimensional. La examinarea vizuala tuburile si piesele trebuie: sa fie liniare; sa fie colorate uniform; sa prezinte suprafata interioara si exterioara neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi; sa prezinte intacte capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor depriza; sa prezinte sectiunea transversala a peretelui tubului fara goluri de aer sau alte neomogenitati. La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:


sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni; sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO. Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic. Toate tuburile si piesele din polietilena inalta densitate necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor introduce in lucru. 4. 4..TRANSPORTUL ,MANIPULAREA,DEPOZITAREA MATERIALELOR Elementele componente ale conductelor se protejeazä impotriva deteriorárilor ce pot apärea in timpul transportului, depozitárii si manipularii. Se va avea in vedere ca polietilena sá nu fie expusä deteriorärilor prin zgâriere, fiind foarte sensibilä la contactul cu obiecte ascutite. In acest sens se vor lua másuri corespunzätoare, având in vedere cä se acceptä adâncimi de zgârieturi pânä la 10% din grosimea peretelul de teavá. Transportul, manipularea si depozitarea se vor face inconformitate cu recomandärile furnizorilor de materiale. Tuburile din polietilena sunt elestice, relativ usoare si usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din piele, cauciuc, nylon sau polietilena, interzicandu-se folosirea lanturilor sau carligelor metalice in contact cu materialul, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor din pozitie inc1inata si deteriorarea lor. La încărcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Tuburile din PE se livreaza si se transporta orizontal, in colaci sau pe tamburi (De ≤110 mm). Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a impiedica intrarea animalelor, pietrelor, pamantului sau apei. 4.1 Transport Materialele neambalate se vor transporta in vehicule amenajate, cuplatformele de asezare plate,

curate, färä obiecte täioase sau ascutite care potproduce deterioräri. Se are in vedere ca in timpul transportului tevile sä fieferite de orice sursä de caldurä sau emanatii de gaze. Pe timpul verii, pentru afi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din polietilenä se vor transporta, preferabil, acoperite. Tuburile din polietilenä de dimensiuni mai mari de 110 mm, se livreazä si se transportä orizontal, in pachete ambalate. Fitingunile, precum si alte mateniale märunte se vor transporta in ambalajele originale, cu respectarea tuturor mäsurilor de protectie anterior enuntate. 4.2 Manipulare La incärcare, descärcare si la alte manipulári, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Pentru manevrare si ancorare este admisä numai folosirea chingii de piele, cauciuc, nylon sau polipropilenä, evitându-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinatá si deteriorarea suprafetei exterioare. Pachetele de tevi se vor manipula cu motostivuitoare, corespunzätor dotate. Se interzice târârea sau rostogolirea tuburilor din polietilená.

4.3 Depozitare Depozitarea materialelor din polietilenä in depozitele principale sau zonale se va face in conformitate cu recomandärile producätorilor. Aceasta se va face corespunzätor, tinând seama de pericolul deteriorärii (deformari ale sectiunii transversale, ovalizäri), precum si de influenta variatiilor de temperaturä sau a actiunii directe a radiatiilor solare. Depozitarea se face tinându-se seama de dimensiuni si tip de material, precum si de durata depozitarii. Se va asigura accesul la materiale in ordinea achizitionárii acestora, pentru a evita perioade mari de stationane si degradare in timp prin fenomenul de “imbätrânire”. Tuburile trebuie depozitate in zone stabile si plane, lásându-se cai de acces pentru scoaterea materialului. Polietilena de culoane albasträ se va depozita acoperitá, protejatä de radiatiile solare. Tuburile albastre de polietilenä au o perioada de expunene la mediul extern, de pânä la 12 luni, dar trebuie totusi acopenite cu folii opace. Tubunile negre de polietilená pot fi depozitate in aer liber. Fitingurile se vor depozita in spatii acoperite, in ambalajele cu care aufost livrate. Conductele si fitingurile trebuie sá fie depozitate departe de: - surse de caldurä;


-uleiuri hidraulice sau lubrefianti; - benzinä; - solventi; - alte chimicale cu reactie agresivá. Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.). Stivele de legäturi nu trebuie sá depäseascä o inaltime de 3 m. Conductele libere pot fi depozitate si sub forma de piramide cu inältimi de paná la 1m. Temperatura recomandata de depozitare este între +5°...+40oC, departe de orice sursa de caldura .4.4 Depozitarea pe santier. Pe santierele locale, conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitateintr-o maniera care sá asigure pástrarea acestora fara a se deteriora si sá fie accesibile livrärii lesnicioase la locul de muncä. La manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli: ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure; evitarea contactului cu piesele metalice iesite in afara, cu protejarea partilor metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de manevrare; impiedicarea aruncarii de pietris, gudroane sau fum asupra materialului in timpul transportului; stocarea se va face pe suprafete plane amenajate, iar in cazul unei stocari de lunga durata se va evita contactul direct cu solul. Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din polietilena este intre, +5°...+30oC. Atunci cand sunt depasite aceste temperaturi se iau masuri speciale si anume: intre +5°…-5oC se asigura corturi incalzite, iar peste 30oC se feresc de razele soarelui. 5.. EXECUTAREA LUCRARILOR Montajul si executia lucrarilor de alimentare cu apa din tuburi de polietilena inalta densitate este obligatoriu sa se faca cu unitati de constructii profilate in astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal calificat, specializat. Montarea,conductelor,se va face cu respectarea prevederilor Normativului I22/99 cap 4 , art. 4 ,Stas 4163/3-1996 si a prezentei documentatii ( pl. H ) in urmatoarea ordine tehnologica:

5.1.TRASAREA --Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5. Contractantul trebuie sä se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale lucrärilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi: natura solulul, conditiile de pozare, panta terenului, etc. sunt in discordantä cu prescriptiile proiectului, trebuie informat proiectantul general. Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in vârfurile de unghi, a tangentelor de intrare si iesirile din curbe, in punctele de intersectie cu alte conducte). Reperele amplasate pe ax vor avea doi martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sä nu permita degradarea in timpul executärii säpäturilor, depozitärii pämântului, sau din cauza circulatiei. Este obligatoriu respectarea cotelor de pozare din proiect. -Se va stabili pozitia gospodariilor subterane –conform avizelor de specialitate-Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in puctele caracteristice ( coturi, in axul caminelor. in

punctele de intersectie cu alte conducte, bransamente.) 5.2.EXECUTAREA TRANSEELOR Executarea transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului , a normelor de protectia muncii in constructii. a conditiilor locale de teren. precum si a recomandarilor furnizorului. Execuţia tranşeelor va începe numai după completa organizare a lucrării şi aprovizionarea cu materiale (conducte, piese speciale) şi a utilajelor de execuţie (pentru săpat, transport, compactări, probe de presiune), impuse de furnizorul de materiale, astfel încat tranşeele să rămână deschise pe o perioada cât mai scurtă de timp. .Latinea transeei va fi pentru 60-80 cm (De+500mm) .Adincimea transeei ,va fi de minim 1.0m deasupra generatoarei superiore a conductei, pentru respectarea adincimii de inghet ,impusa de Stas 6054.


5.2.1 TERASAMENTE 5.2.1.1Executia transeei . Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona amplasárii. Atunci când trebuie säpatä transeea sub o cale de circulatie, se recomandá, in primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic, sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele invecinate. In principal se va adopta metoda santurilor inguste. Linia transeei va fi egalä cu diametrul exterior al conductei la care se adauga 500 mm. In acest caz, toate operatiile pregätitoare se vor desfäsura pe marginea transeei. Santurile trebuie sápate pânä la nivelul cerut prin proiect, astfel incât sä se respecte acoperirea minima a conductei la inghet si tatodata sä corespunda profilului hidraulic proiectat. Materialul excavat trebuie sä fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, dacä este posibil, pentru lucrärile de umplutura. In timpul executiei transeei, se va avea grijä sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri dacä este cazul. In plus, se var indepárta pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incât sa se evite caderea lor accidentalä pe conductele deja pozate. 5.2.1.2. Realizarea patului de pozitie Comportamentul tubului in sant este influentat si conditionat de modul de rezemare a acestuia pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umpluturä. Acestea intervin: = in repartizarea fortelor de reactiune ale solului; =din actiunea impingerii laterale a terenului; =din repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului; =din protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultatedin prezenta unor corpuri dure la periferia sa. Se intelege deci grija deosebitä care trebuie acordatä realizärii patului de pozare acolo unde este cazul si umpluturii transeelor. Patul de pozitie are ca prima functie asigurarea unei reparatii uniforme a incärcärilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci, sä se pozeze tuburile astfelincât sä nu aibá reazem linear sau concentrat. Sunt

interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Este esentialä pozarea conductelor pe support neted si continuu. Acest lucru se obtine prin indepärtarea oricäror puncte proeminente de pe fundul santului si inlocuirea lor cu material de umpluturä de granulatie fina. Cand egalizarea nu poate fi executatä cu usurintä, denivelárile mici pot fi depäsite prin amplasare de material selectionat sau cu granulatie finä, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat. Ca urmare, se disting douä situatii Pozarea pe sol existent fárä coeziune In cazul in care solul existent este sfärâmicios (nisip sau pietris), pozarea directa poate fi luatä in consideratie cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a tubului in solul existent, astfel incât sä constituie o rezemare uniformä pe toatá lungimea sa. Pozarea pe pat realizat din material adäugat In linii generale, atunci când fundul transeei nu se preteazä la realizarea in situ a patului de pozare, datoritä naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este necesar sa se sape transeea mai adânc, cu scopul de a se adauga material granular. Grosimea dupä compactare sub generatoarea inferioarä a tubului va fi minim 15 cm. Materialele adecvate pentru realizarea patului (umplutura) includ nisip de drenaj, pietris si sol de natura friabila.

Granulatia nu trebuie sä depäeascä 10 mm la patul conductei. Nu se vor folosi drept support temporar pentru conducte bucati de cáramidä sau alt material dur. Pentru asigurarea accesului pietonilor la gospodariile existente, se vor monta podete cu parapete metalice la distanta de 20 m. Transeele vor fi semnalizate pe timp de noapte si zi. 5.2.1.3 Tehnologia de instalare “fara sapaturä” a conductelor Se utilizeazä pentru subtraversarea drumului judetean Dj212 Operatia de pozare fara säpaturä” (cu foraj directional sau orizontal) a conductelor va fi executatä de cätre echipe specializate dotate cu echipamente corespunzätoare. Se vor utiliza echipamente de forare specializate pe astfel de lucräri. Dupä executarea forajului se trece la introducerea tronsonului de conducta care urmeazä sä fie conectat la conducta pozatä in transee deschise.Tehnologia de realizarea a forajului este prezentat in caietul de sarcini specific anexat 5.2.1.4 Realizarea umpluturilor Umplutura transeei cuprinde douá zone bine definite si anume:


a) Zona de acoperire - pânä la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesarä asigurärii stabilitatii conductei. b ) Zona de umplutura - necesarä pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra conductei si protejarea acesteia. Zone de acoperire trebuie sä indeplineascä urmätoarele conditii de materialsi executie: .-materialul de umpluturä trebuie sá fie curätat de pietre si blocuri sau materiale solidificate; - pentru terenurile care nu prezintä capacitate corespunzätoare decompactare, trebuie sä se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri,pietrisuri, pámânt) sau o protectie de beton; -nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezintä tasäri ulterioare; -compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15 cm. Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Gradul de compactare a umluturii care trebuie sa fie de 85% Se va monta apoi grila de avertizare (banda PVC- albastra Zona de umplutura va fi executatá in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizatä prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incât tuburile sä nu sufere nici a deteriorare. Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptatä in procente foarte mici pentru zona de umpIutura. In cazul in care existä si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat. Compactarea umpluturii se va face –manual -30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Grad de compactare 90% -Umplutura pina la cota terenului se va compacta mecanizat –Grad de compactare 95-97% 5..2.1.5 Refacerea terenului si aducerea lui la forma initiala. In cadrul acestui proiect sunt prevazute numai lucrarile de refacere a terenului pentru aducerea la forma lui intialä. In cazul pozarii conductelor in carosabil, se verifica gradul de compactare a umluturii care trebuie sa fie de 97% 6.MONTAJUL CONDUCTELOR

,In vederea montarii,conductele ,piesele de imbinare se verifica in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul transportului. Tuburile ,accesoriile din polietilena, si otel necorespunzatoare nu se vor introduce in lucru

.Conductele se vor curata atit la interior cit si la exterior , inainte de montare 6.1.IMBINAREA CONDUCTELOR trebuie sa asigure o perfecta etanseitate. 6.1.1.IMBINAREA PRIN SUDARE CAP LA CAP a conductelor de polietilena –cu utilaj special-cu disc(oglinda ) cu rezistenta electrica-sudura prin fuziunea capetelor-se foloseste pentru tuburile PE cu diametru mai mare de 110 mm . Sudura cap la cap cu disc ,cu rezistenta electrica ,consta din pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat cu ajutorul unui disc cu rezistenta in zona de sudare,la otemperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni –presare –necesare,sudura realizindu-se omogen, fara aport de material.

Procedura de sudura cuprinde fazele : -introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghina reglabila -curatirea si asezarea in acelasi plana celor doua capete cu ajutorukl uneei freze cu cutite -preincalzirea suprafetelor-care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca(210 C) teflonata -extragerea placii incalzite si compresia celor doua capete -racirea in masina pina la 60 C- -scoaterea din masina . Masina de sudat este formata din: suport cu menghine mobile-miscarea de apropiere si indepartare este realizata prin intermediu unui piston hidraulic alimentat si comandat de la ocentrala oleodinamica portabila -placa termostatica cu rezistente inecate si acoperite cu un strat antiadeziv de teflon.Temperatura este controlata de un termostat. Cerinte necesare in procedura de sudare: -alinierea axiala aconductelor -control si corectii a eventualelor ovalizari la capetele tuburilor


-curatirea de corpuri straine,urme de unsoare,a apei -respectarea presiunilor specific de preincalzire si sudare -respectarea temperaturii placii-210 C -respectarea timpilor de preincalzire, sudare, racire -racirea trebuie sa se faca natural-a se evita metode bruste de racire cu apa si aer. -temperatura mediului in jurul sudurii sa fie cuprinsa in plaja 0-45 C 6.1.2 IMBINARE MECANICA –PRIN COMPRESIUNE –A CONDUCTELOR DE POLIETILENA Se bazeaza pe doua principii: -etansarea prin intermediul unei garniture toroidale (ORING)care lucreaza peexteriorul tubului -incastare tuburilor prin intermediul colierelor deprindere dintate antidesfacere . Acest procedeu de imbinare cu fitinguri compresune sefoloseste pentru tuburi cu diameter e cuprimse intre De16-110 mm Fitingul de compresie se compun din –element de record,element deetansare –ORING,element de compresie si ancorare . element de compresie . Stringerea elementelor de record si compresie serealizeaza cu clesti de teava . Prin imbinare se realizeaza tronsoane de 150 m pe marginea santului . Înainte de coborârea tuburilor în tranşee , se recomandă să se asigure o adâncitură de îmbinare sau “clopot” pe fundul tranşeei (în dreptul îmbinării cu mufa sau prin sudura) pentru a permite asamblarea corectă. 6.1.3.IMBINARE CU FLANSE- A CONDUCTELOR DE POLIETILENA Acest tip de imbinäri se practicä pentru montajularmäturilor pe retea (vane de separare, hidranti). Cea mai des intâlnitä esteimbinarea cu flansa metalicä care necesitä utilizarea unei piese speciale(adaptor pentru flanse) care se racordeazä la conductá prin una dinimbinäriie fixe amintite.Flansa utilizatä este introdusä liber pe aceastá piesä,fiind utilizatä drept contraf1ansä pentru fixarea armäturilor. Presiunea nominalä a flanselor va fi cel putin egalä cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care sunt atasate.Dupa curätirea flanselor, garnitura va fi

pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial cu mâna. In continuare, suruburile de fixare se vor strangecu cheia alternându-le pe cele diametral opuse. Garnitura de etansare silungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor. Garniturile de etanare din cauciuc vor fi pästrate la intuneric, la adäpost de efectele temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pânä in momentul utilizarii. Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald. Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitatä pânä in momentul utilizarii lor. Lungimea suruburilor trebuie sä fie suficient demare pentru ca atunci când acestea sunt strânse cu piulitele sä rámânä cel putin un pas peste piulitä. 6.1.4 POZAREA TUBURILOR IN TRANSEE La pozare se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 6819-97 - Aductiuni si STAS 8591/97 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incât sä se evite prezenta in patul de asezare sau in umpluturä a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cumuchii taioase sau colturi ascutite. Acestea pot produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei. Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, in cazul imbinárii prin electrofuziune, se va verifica dacä gradul de räcire al tubului este satisfäcator. Dacä conductele au fost depozitate la o temperatura diferitä de cea a mediuluiambiant se va avea grijä ca inainte de instalarea in sant aceasta sä corespundä mediului de ucru. Conductele vor fi coborâte in mijlocul santului, având grijä sä nu fie deteriorate. Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conductä. Trebuie luate toate mäsurile de sigurantä pentru a evita pätrunderea materialelor stráine in interiorul tevilor si fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor materiale.


Schimbári ale directei tronsonului de conductä de PEID pot fi permise de capacitatea de indoire a tuburilor. Cu toate acestea, trebuie mentinut tubul pozitionat central in sant prin compactarea corectä a materialului de umpluturá de pe margine. Dacä este necesarä realizarea imbinärilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice in ceea ce priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intemperiilor. Capätul liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat inainte, pe masurä ce progreseazä lucrärile. Atunci când lucrärile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este inundat. Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor depäsi 250 m. Aceste obstacole vor fi indepärtate atunci când operatiunile de montaj ajung in dreptul lor. Este necesarä tinerea unei evidente complete si clare a instalatiilor inainte de acoperirea conductelor. 6.1.5. MONTAREA HIDRANTILOR Montarea hidrantilor de incendiu subterani se va face cu respectarea normatinelor in viguare STAS 4163/3 –cu respectarea urmatoarelor conditii – -respectarea adincimii de acoperire de minim 1.0m din dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului -asezarea talpii cotului pe un radier de betion C 5/7.5 (20x20 x10cm) -asezarea CORPULUI bloc de beton C5/7.5 (50 x50x10 cm) -construirea unei zone de drenaj cu materiale concasate pentru evacuarea apelor de golire -hidrantul trebuie sa corespunda STAS 695 Pentru reperare usoara pozitia hidrantilor se va marca prin indicatoare conform SR ISO 6309/98-Protectia impotriva incendiilor –Indicatoarede securitate-Pe placuta se va inscriptiona litera H,directia si distanta la care este amplasat hidrantul.Placuta se va amplasa la loc vizibil.

6.1.6 MONTAREA ARMATURILOR pe retele de distributie –se face in scopul limitarii la maximum a tronsoanelor in functiune spre interventie .Montare armaturilor (robineti -vane de sectionare )se face in camine din beton armat prevazute cu capac si rama fonta cu piesa suport STAS 2308 tip II necarosabil,prevazuti cu scara de acces . Se verifica daca armatura ,(robinetul clapa fluture ,) ce se monteaza corespunde cu cel prevazut in proiect (tip, model, caracteristici dimensionale,diametru, presiune ) -se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere deschidere . -montarea robinetelor pe conducta PE se face cu piese speciale capat flansa cu flansa libera --trecerea conductelor din polietilena prin peretii caminelor se vor proteja cu conducte metalice ,etansarea realizindu-se spuma poliuretanica .

6.1.7 EXECUTAREA CAMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT -Se vor respecta : marca betoanelor,marca armaturilor(diametre , ,pozitie de montaj) normele de turnare ,de vibrarea betoanelor.

-Se vor respecta cotele prevazute in proiect pentru montarea vanelor in camine,a pieselor de trecere prin pereti, a cosului de acces,a ramei si capacului din fonta la cotele terenului -Treptele de acces in camin se vor realiza conform proiect -Finisajele interioare si exterioarela camine se vor realiza conform prevederilordin proiect -Se va verifica manevrabilitatea usoara a vanelor de inchidere. -Toate piesele metalice din camin se vor vopsi anticorosiv. 7.VERIFICARI INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE Verificarile , incercarile si probele se executa in conformitate cu prevederile Legii 10/95, Stas 22 250, STAS 4163/1/2/3, HG 273/94. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica preliminar -durata de timp intre montare si inceperea efectuarii probei sa nu fie mai mare de 30 zile. - concordanta lucrarilor executate , cu proiectul - caracteristicile armaturilor


- pozitia si executia caminelor de vane - calitatea imbinarilor, - existenta in punctele joase de pe traseu a ventilelor de golire Dupa efectuarea si reusita probei de presiunese vor executa : -unplerea transeei in zona imbinarilor -verificarea gradului de compactare - refacerea partilor carosabile , PROBA DE PRESIUNE -conducte apa Verificarea etanseitatii si rezistentei conductelor se face hidraulic.La inceperea probei de presiune reteaua trebuie sa aibe montate toate armaturile.Umplerea conductelor cu apa pentru proba se face cu apa potabila, din aval catre amonte,pentru aerisirea retelei. Lungimea tronsoanelor de proba este de max. 500 m

Presiunea de proba este de Pp=1.5x presiunea de regim Pp=5 atm.Presiunea de proba se realizeaza cu o pompa de mina cu piston. care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al tronsonului supus probei Durata probei este de =1 ora Pentru verificarea presiunilor de proba se monteaza manometre la capetele tronsonului de proba (in camine) Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile .Rezultatele probelor se inscriu intr-un proces verbal.pentru proba depresiune model ANEXA IV 18 din NORMATIV C56/2002

DEZINFECTAREA SI SPALAREA RETELEI DE APA

Dupa reusita probelor se trece la spalarea conductei . Spalarea conductei se face cu apa curata , prin

trecerea , timp de minim 10minute a unui curent de apa potabila , cu o viteza de 1.5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritati- -lor din interiorul conductelor.. Dezinfectarea se face , cu clor sub forma de solutie –25-30mg./l apa .Solutia se introduce prin hidranti .Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de golire si se procedeaza la o noua spalare .Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul clorului dispare.,iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI de apa Punerea in functiune a retelei se face ,procedindu-se astfel: -se deschide hidrantul de gadina dela extremitatea din aval - se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a vanei de la extremitatea din amonte a

portiunii ce se pune in functiune- caminul Ca - dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantul de gradina deschis,se

mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchide hidrantul - se verifica functionareea unor puncte de consum- hidranti de gradina , robinetii obiectelor sanitare

din interior 8 MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA La executia lucrarilor se va respecta legislatia de protectia muncii in viguare -Legea 90/96-a protectiei muncii si ;;Normele metodologice de aplicare -NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii -Norme spacifice de protectia muncii, pentru activitatea intreprinderilor de constructii-montaj si de deservire apartinand primariilor, elaborate de MLPTL.- -Regulament privind protectia si igiena muncii. in constructii-Ord, MLPAT, nr. 9/N 15.03.93


In faza executiei se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea terasamentelor ,mecanizat sau manul,la montarea conducteloraccesorilor ,si instalatiilor.preaprarea si turnarea betoanelor , aconfectiilor metalice ,cu referire in special la -permiterea accesului in zona de lucru numai apersoanelor din santier -instruirea personalului asupra pericolelor ce exista in legatura cu munca ce trebui prestata,intocmirea si semnarea fiselor de protectia muncii -verificarea starii tehnice a utilajelor inainte de inceperea muncii -in apropierea liniilor electrice ,vor fi luate masuri speciale de lucru si deplasare -nu se admit la lucru personalul ce nu are instructajul de protectia muncii la zi . 9,MASURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDII La executarea şi exploatarea lucrărilor din documentaţie se va avea în vedere respectarea precizărilor firmei producătoare şi a următoarelor normative: - PE 022/87 Prescripţii generale de proiectare a centralelor termoelectrice şi a reţelelor de termoficare; - PE 009/93 Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice. - I-9/94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare aprobate cu Ord. MLPAT nr.17/NI/16.05.1995; - I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare - P-118/99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului cu modificările din ordinul MLPAT nr 29/N-96 - C-300/94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ord. MIA nr.163/2007 10 . PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA

La intocmirea prezentei documentatii s-a tinut cont de prevederile: - Legea nr.137/1995-Legea Mediului - Legea nr.107/1996-Legea Apelor -Stas1342-Apa potabila - Stas 1343/1-2006 Alimentari cu apa Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre populate -SR 4163-1/1996-Alimentarea cu apa retele distributie, prescriptii fundamentale; - SR 4163-2/1996-Alimentarea cu apa. Retele distributie, prescriptii calcul; -SR 4163-3/1996-Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de executie si exploatare; -Indicativ -C56/02-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii aferente constructiilor -Indicativ I22/99- Normativ pentru proiectare si executarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor - ISO /TR 7474 –Tevi si accesorii din polietilena de inalta densitate

- DIN8075 –Tevi PEID-Cerinte generale de calitate UNI 76611 +FA 1-Tuburi din PE inalta densitate pentru conducte sub presiune, tipuri, dimensiuni, accesorii UNI 7612-Racorduri din PE pentru conducte sub presiune .tipuri ,dimensiuni, accesorii. SR ISO1167-Tevi din materiale plastice pentru transportul lichidelor. SR ISO 3126 –Tevi din materiale plastice –Masurarea dimensiunilor ISO/IC 138/SC 2-Standard intenational cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate pentru conducte de apa ingropate si neingropate. STAS 8591/1-Amplasrea inlocalitati aretelelor subterane amplasate in sapatura STAS 3819- Alimentari cu apa -Aductiuni

STR.CLOSCA, NR.18, LOC.SLOBOZIA, JUD.IALOMITA,TEL/FAX: 0243 232634 ; E-MAIL: [email protected] J21/410/1996 ; RO8965473

11. GHID METODOLOGIC PENTRU PROGRAMUL DE VERIFICARI SI RECEPTIA LUCRARILOR

11.1 OBLIGATIILE PARTILOR

-Anteprenorul este obligat sa execute lucrarile conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare.

-In timpul executiei orice modificari sau completari ale proiectului se fac numai cu respecterea dispozitiilor legale in vigoare si cu acordul scris al proiectantului. -Proiectantul este obligat ca in termen de maxim sapte zile de la cererea antreprenorului sa solutioneze sesizarile facute.

-Urmarirea calitatii executiei se face de constructor prin reprezentant, de beneficiar prin diriginte de santier si de proiectant.

10.2 VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia reprezinta actiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarile executate, in scopul de a incepe exploatarea lor, certificand faptul ca constructorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu contractul si cu documentatia de executie.

Receptia se realizeaza in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii "Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" (HG 273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu.

Beneficiarul se va ocupa de convocarea comisiei de receptie si punere in functiune.Etapele de

realizare a receptie sunt: -receptia la terminarea lucrarii -receptia finala La receptia la terminarea lucrarilor, executantul trebuie sa probeze cu documente, calitatea materialelor puse in opera, executia corecta a lucrarilor ascunse si rezultatele probelor prevazute a se executa inainte si la terminarea lucrarilor. Prin receptia la terminarea lucrarilor, executantul ramane cu obligatia eventualelor complectari si remedieri stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie, respeciv curaspunderea realizarii probelor de garantie. In perioada de garantie, beneficiarul are obligatia de a exploata instalatia conform prevederilor Normativului C 247/93 cap. 3 si STAS 4163-3/96-cap 3 Daca in perioda de garantie ,instalatia nu realizeaza parametrii proiectati,beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor.

Daca la sfirsitul perioadei de garantie nu exista litigii,se incheie procesul verbal de receptie finala- conf. HG.273/94 Conditii impuse la executia lucrarilor de catre detinatorii de lucrari in zona Respectarea distantelor, pe plan orizontal si vertical, impuse de STAS 8591-1997. Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor amplasa utilaje, materiale, pamant, constructii de orice fel, etc. In zonele de intersectie cu retelele existente, sapatura se va executa manual. Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat cele indicate pe plan, si sa soliclte prezenta si asistenta tehnica din partea intreprinderii detinatoare a retelei respective. Protejarea retelelor intilnite la sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de beneficiar. Sapaturile si umpluturilile vor fi executate conform nomelor in vigoare si cu respectarea conditiilor

impuse in avize. Se vor face sondaje prin teledetectie, pentru a se stabili pozitionarea exacta a cablurilor subterane pentru executia subtraversarii prin forare orizontala a drumului judetean. In situatia in care se constata o neconcodanta intre traseele indicate in avize pe planuri si situatia reala din teren, se va opri lucrarea si se va solicita prezenta delegatului detinatorului de retele edilitare pentru a stabili de comun acord conditiile de continuare a lucrarilor.

mailto:[email protected]


Se va asigura securitatea si continuarea circulatiei mijloacelor de transport in comun pe toata durata executiei lucrarilor. Cu cel putin 48 de ore de inceperea lucrarilor constructorul va convoca ENEL care va trimite personal de specialitate pentru asistenta la lucrari in punctele cu retele electrice. 12. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA RETELEI DE APA

12.1 EXPLOATAREA RETELEI DE DISTRIBUTIE APA cuprinde tonalitatea operatiunilor care se efectueaza pentru reglarea retelei astfel incat aceasta sa functioneze in permanenta la parametrii prevazuti.

Prin operatiile de exploatare trebuie sa asiguram:

- continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum, nefiind admise intreruperi in functionare decat in cazuri considerate de forta majora, ca: intreruperea alimentarii cu energie electrica, lipsa accentuata si prelungita de apa la sursa, ruperi de conducte principale;

- mentinerea presiunii de serviciu intre valorile minime si maxime admisibile, in raport cu amterialul din care sunt executate conductele;

- prevenirea fenomenelor care pot stanjeni functionarea retelei prin implicatii asupra debitului, presiunii sau calitatii apei.

Exploatarea retelei se refera la urmatoarele parti componente ale acesteia: - conducte; - armaturi: vane, hidranti; - constructii accesorii: camine de vane; - aparatura de masura si control: contoare; Exploatarea retelei se face cu toate vanele de linie si de ramificatie deschise, inchiderea partiala sau totala a unora dintre acestea fiind permisa numai in cazul unui incendiu, cand s-ar dovedi necesara alimentarea cu precadere a anumitor puncte de consum in defavoarea altora, pe o perioada strict limitata de timp sau in cazul unor avarii importante in sistemul de alimentare cu apa. Exploatarea retelei cuprinde urmatoarele operatiuni: - supravegherea functionarii retelei; - identificarea deficientelor care implica interventia echipelor de intretinere a retelei; - efectuarea tuturor manevrelor pentru izolarea unor porti de retea la care se executa lucrari de

racordare, racordarea la retea a unor conducte noi, lucrari de remediere a unor avarii. Supravegherea functionarii retelei, cuprinde in deosebi, verificarea circulatiei apei in conducte, controlul presiunilor in conductele de serviciu, situatia vanelor care dupa destinatie trebuie sa fie complet inchise sau deschise, calitatea apei distribuia (examen vizual).

Personalul de exploatare trebuie sa constate ajungerea apei cu presune normala, pana la

capetele terminus ale retelei. In caz contrar, va stabili prin incercari succesive zona unde se produce incendierea sau intreruperea circuitului apei si care poate fi dupa caz, consecinta unei situatii ca:

- defectarea unei vane din amontola sectorului in cauza, prin desprinderea si caderea sertarului; - existenta unor vane in pozitia inchis, ca urmare a unei manevre anterioare efectuate in retea (cu

ocazia izolarii unui tronson pentru remedierea unor avarii, stingerea unui incendiu, etc.; - spargerea unor conducte si descarcarea apei intr-un canal invecinat, fara semne vizibile la

suprafata terenului; - obturarea conductei cu unele resturi de materiale ramase de la o lucrare anterioara. Verificarea starii tehnice a retelei se refera la toate partile componente ale acesteia si cuprinde in principal: - identificarea neetanseitatilor puse in evidenta prin pierderile de apa vizibile (la suprafata

pavahelor, la armaturi, in caminele de canalizare) si ascunse; - constatarea deteriorarii armaturilor si a constructiilor anexa ale retelei, ca: vane intepenite capace

sparte sau lipsa, zidarie deteriorata, trepte cazute, repere devenite invizibile, garnituri neetanse etc.

Constatarile facute de personalul de exploatare, cu ocazia efectuarii lucrarilor mentionate mai sus vor fi consemnate in rapoartele de activitate ale acestuia, luandu-se masurile ce se impun. 12.2 INTRETINEREA RETELEI DE APA



Intretinerea retelei de distributie cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza asupra retelei pentru ca aceasta sa-si mentina, sau in cazul avariilor sa-si restabileasca capacitatea de transport, in conditii corespunzatoare tehnice, sanitare si economice.

Operatiunile de intretinere se executa in mod planificat pe baza de grafice elaborate din timp, pentru perioade de cel putin 6 luni. Fac exceptie avariile si defectiunile vizibile care se inlatura imediat ce se constata.

Intretinerea retelei cuprinde urmatoarele operatiuni: - spalarea, curatirea si dezinfectarea conductelor; - revizia prevazuta a instalatiilor, inclusiv pregatirea instalatiilor pentru preioada de iarna; - remedierea avariilor.

Spalarea retelei se face pe intreaga retea precum si toate ramificatiile care constituie capete – terminus ale retelei. Spalarea se face de regula odata pe an, in cazul in care se dovedeste necesar, intervalul intre doua spalari poate fi redus de la un an la 6 luni. Spalarea se face cu apa curata, pe tronson de la 100 – 50 ml. prin trecerea timp de 10 minute a unui curent de apa de regula cu o viteza de cel putin 1,5 m/s. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, operatiunea se va efectua din spre partea amonte spre aval a retelei. Spalarea se va prelungi oricat timp se va dovedi necesar pentru a se obtine siguranta ca au fost indepartate toate impuritatile in interiorul conductelor, apa in punctul de evacuare fiind complet limpede. Dezinfectarea retelei se face in una din urmatoarele situatii: se constata prezenta in apa din retea a unor elemente biologice; s-au inlocuit portiuni de conducta cu lungimi mai mari de 10 ml.;

se constata in mod sistematic lipsa clorului in exces pe anumite portiuni de retea. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau substanta clorigena – clorura de var sau cloramina sub forma de solutie, preparata astfel, incat sa-si mentina in retea o concentratie de 25 – 30 ml./l apa. Solutia va ramane in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de golire sau prin hidranti si se precedeaza la o noua spalare cu apa.

Dezinfectarea se repeta in cazul in care, intre dezinfectare si dare in exploatare a retelei, va trece o perioada mai mare de trei zile in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv, nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice prevazute in standardul de calitate.

In paralel cu efectuarea dezinfectarilor, se vor produce cercetari pentru depistarea precisa a cauzei care a condus la situatia respectiva, pentru a se putea lua cat mai repede masuri pentru inlaturarea cauzei.

Revizia preventiva se face in deosebi in scopul prevenirii pe cat posibil a defectiunilor care pot duce la

intreruperea circulatiei apei in retea si cuprinde: - revizuirea si repararea vanelor, hidrantilor, cismelelor prin inlocuirea pieselor uzate pe cale a se

defecta, strangerea suruburilor, inlocuirea garniturilor, ungerea angrenajelor; - revizuirea si repararea partilor de constructie ale caminelor, tunelelor etc., colpletarea treptelor de

acces, a capacelor si incuietorilor, refacerea tencuielilor cazute etc.; - refacerea vopsitoriei unde este cazul (capace, tamplarie metalica etc.); - revizuirea reperelor folosite la indicarea pozitiei armaturilor, caminelor etc. inclusiv reperele care

arata sensul de inchidere a vanelor cu de multiplicare; - demontarea si remontarea contorilor de pe bransamente; - scoaterea din functiune a instalatiilor cu utilizare temporara: hidranti de stropit, inclusiv

repunerea acestora in functiune, cand acest lucru devine necesar; - verificarea starii tehnice a instalatiilor interioare si remedierea defectiunilor constatate.

Operatiunile de mai sus se executa odata pe an.

Personalul afectat activitatii de intretinere are si sacrina de a remedia in mod operativ defectiunile semnalate de personalul de exploatare si care depasesc posibilitatea de remediere imediata ale acestuia.

Operatiunile de intretinere se executa cu mentinerea in functiune a retelei de distributie. Remedierea avariilor cuprinde repararea neetanseitatii imbinarii retelei, fisurarii sau ruperii tuburilor (prin socuri mecanice exterioare, suprapresiuni in conducte, defectiuni de fabricatie sau montare, coroziuni, slabirea terenului inconjurator etc.) ori defectarii armaturilor, astfel incat acestea prezinta



pierderi importante in apa. Nu sunt considerate avarii: lipsa sau defectarea unor piese ale armaturilor (in cazul in care nu se produc pierderi de apa sau acestea sunt reduse), lipsa capacelor, a treptelor caminelor. Remedierea avariilor se va efectua de regula cu materiale de aceleasi dimensiuni si caracteristici cu cele din care este

confectionata reteaua in zona respectiva. In nici un caz nu se va admite ca remedierea sa se faca in conditii care ar putea

diminua capacitatea de transport a retelei sau cu materiale ce ar fi contraindicate din punct de vedere al terenului din zona,

al caracteristicilor apei etc. La remedierea avariilor care necesita oprirea circulatiei apei se vor avea in vedere urmatoarele: zona ce se izoleaza de restul retelei sa fie cat mai redusa; - remedierea avariei sa se efectueze in mod continuu indiferent de cate schimbari necesare in acest

scop, nefiind admis a se intrerupe lucrul intre schimburi sau in timpul noptii, ori in zilele

nelucratoare. 12.3 EVIDENTA EXPLOATARII SI INTRETINERII Pentru exploatarea si intretinerea corecta a retelei de distributie, este necesar sa se organizeze si tine la zi urmatoarele evidente: - evidenta constructiilor si instalatiilor care alcatuiesc reteaua; - evidenta parametrilor functionali; - evidenta lucrarilor de intretinere. Evidenta constructiilor si instalatiilor retelei este organizata la sediul unitatii si cuprinde descrierea completa a componentei si modul de functionare a retelei.

Pe planul de situatie este trecut traseul conductelor, materialului si diametrul acestora, cotele de pozare, pozitia vanelor si hidrantilor.

Evidenta lucrarilor de intretinere se face pe fisa in care se consemneaza pentru fiecare conducta in parte natura lucrarilor efectuate, timpul necesitat formatia de lucru, felul si cantitatile de matriale consumate, avand in vedere ca aceste fise constituie acte de evidenta care se folosesc la stabilirea pentru anul urmator la necesarul de materiale etc. Datele principale de exploatare si intretinere vor fi centralizate si prelucrate dupa incheierea fiecarui an, punandu-se in evidenta evolutia debitelor si a presiunilor in unele zone unde acestea inregistreaza scaderi accentuate, numarul total si felul avariilor, durata interventiilor, cantitatile de materiale consumate la lucrarile de intretinere si de remediere a avariilor, masura in care au putut fi respectate, frecventele diferitelor lucrari din graficul de intretinere etc. In general, se va cauta a se valorifica intr-o masura cat mai mare toate concluziile ce rezulta din datele de exploatare si intretinere, astfel incat organizarea si desfasurarea acestor activitati in anul urmator sa se imbunatateasca continuu pe baza experientei acumulate. MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA In exploatarea si intretinerea retelei de distributie se vor aplica toate reguluile de protectia muncii, cuprinse in normativele care contic prevederi ce au contingenta cu specificul lucrarilor care se efectueaza in cadrul retelei. In mod deosebit, se va insista asupra regulilor privind: a) accesul in caminele si celelalte constructii accesorii ale retelei si asigurarea muncitorilor

impotriva accidentelor de circulatie; b) folosirea echipamentului de protectie si de lucru; c) protectia impotriva intoxicatiilor cu clor, posibile in timpul dezinfectarii conductelor; d) transportul si punerea in opera a materialelor (tuburi, vane, plumb topit etc.); e) manevrarea armaturilor din retea numai de catre personalul intreprinderii care a fost

insarcinat in acest scop; f) activitatea pe santier ce se desfasoare cu ocazia remedierii avariilor (coborarea in transee,

sprijinirea malurilor epuismente, semnalizarea locurilor de munca); g) folosirea utilajelor de interventie (motopompe, electropompe, compresoare, macarale, aparate

de masura etc.). De asemenea, se va preciza modul in care se face instructiunile de specialitate, improspatarea periodica a acestuia, afisarea la locurile de munca a principalelor reguli de securitate etc.

PROIECTANT


Apa MEM

Documents

Transcript of Apa MEM