ANXIETATEA

Ce este anxietatea Anxietatea generalizata se carcaterizeaza prin teama excesiva, exagerata si griji in legatura cu evenimentele de zi cu zi. Persoanele care au anxietate tind sa se astepte tot timpul la dezastre si nu se pot opri sa se ingrijoreze in legatura cu sanatatea, banii, familia, slujba sau scoala. Adesea aceste griji sunt nerealiste sau disproportionate fata de situatie. Viata zilnica devine o grija permanenta si permanenta frica. In cele din urma anxietatea interfereaza cu cu gandirea persoanei si cu functionarea sociala, incluzand slujba, scoala, activitatile sociale si relatiile.

Simptomele in anxietate Anxietatea afecteaza felul in care gandeste persoana, dar in acelasi timp anxietatea poate conduce la simptome fizice. Simptomele de anxietate generalizata includ:-         tensiune si ingrijorare excesiva                                                                        -         un punct de vedere nerealist asupra problemelor-         lipsa de odihna-         iritabilitatedepresie-         tensiune musculara-         dureri de cap-         transpiratii-         dificultati de concentrare-         greturi-         nevoia frecventa de a merge la baie-         oboseala-         insomnie-         tremuraturi In plus, persoanele care au anxietate generalizata adesea au si o alta tulburare de anxietate, cum sunt atacurile de panica, tulburari obsesiv- compulsive si fobii, sau sufera de depresie, abuz de substante sau alcool.

Cauzele anxietatii generalizateCauzele exacte ale anxietatii generalizate nu sunt cunoscute, dar se pare ca la geneza bolii stau mai maulti factori: factori genetici, chimia creierului si stressul din mediu. Factorii genetici in anxietate: Istoricul familial are un rol in cresterea probabilitatii ca o persoana sa dezvolte anxitetate. Aceasta inseamna ca tendinta spre anxietate se poate mosteni in cadrul familiei. Chimia creierului: Anxietatea generalizata se asociaza cu nivele anormale de neurotransmitatori in creier. Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici care ajuta la transmiterea informatiei de la o celula nervoasa la alta. Daca neurotransmitatorii sunt dezechilibrati atunci mesajele din creier nu se pot transmite normal. Acest lucru poate modifica felul in care creierul reactioneaza la anumite situatii si poate duce la anxietate. Factorii de mediu: Traumele psihice si evenimentele stressante, cum sunt abuzul, moartea cuiva iubit, divortul, schimbarea slujbei sau scolii, pot duce la anxietate generalizata. Utilizarea sau incetarea utilizarii unor substante care produc dependenta, cum sunt alcoolul, cafeina si nicotina pot sa agraveze anxietatea.  Informatii suplimentare despre anxietate:anxietatea poate conduce la simptome fizice. Simptomele de anxietate generalizata includ:-         tensiune si ingrijorare excesiva                                                                        -         un punct de vedere nerealist asupra problemelor-         lipsa de odihna

-         iritabilitate-         tensiune musculara-         dureri de cap-         transpiratii

Tratamentul in anxietate

Tulburarile de anxietate sunt produse de o combinatie de factori de mediu.In cele mai multe cazuri anxietatea poate fi tratata. Succesul tratamentului difera de la o persoana la alta. Unele persoane raspund la tratament dupa cateva luni, altele au nevoide de tratament timp de un an sau doi. Uneori tratamentul este complicat de faptul ca persoanele care sufera de anxietate sufera in acelasi timp si de depresie sau abuz de substante. Din acest motiv tratamentul este individualizat.Desi tratamentul este individualizat, exista o serie de abordari standard care sunt eficace. De obicei psihoterapeutii folosesc o combinatie intre aceste metode de psihoterapie .

Psihoterapia comportamentalaScopul psihoterapiei comportamentale este modificarea si controlarea comportamentului nedorit. Persoana invata sa se descurce in situatii dificile, prin expunere controlata la factorii care produc anxietate.

Psihoterapia cognitivaScopul psihoterapiei cognitive este schimbarea tiparelor neproductive sau intruzive. Persoana isi examineaza sentimentele si invata sa separe gandurile realiste de cele nerealiste. Ca si in cazul psihoterapiei comportamentale, persoana care sufera de anxietate este activ implicata in propria vindecare.

Psihoterapia cognitiv- comportamentala sau CBTMulti psihoterapeuti folosesc o combinatie de tehnici cognitive si comportamentale, adesea cunoscute sub numele de psihoterapie cognitiv- comportamentala.

Tehnicile de relaxareTehnicile de relaxare ajuta persoana sa isi dezvolte capacitatea de a face fata stressului si simptomelor fizice care contribuie la anxietate. Aceste tehnici include tehnicile de respiratie si relaxarea musculara progresiva.

HipnoterapiaPrin hipnoterapie si psihoterapie ericksoniana sunt abordate aspectele ilogice ale anxietatii, aspectele legate de faptul ca persoana stie ca anxietatea sa este irationala, si cu toate acestea nu o poate controla. Sunt folosite in special metode de imagerie ghidata si interventii metaforice.

MedicatiaUneori medicatia este utila in tratamentul anxietatii, si se foloseste cel mai frecvent impreuna cu psihoterapia. Se pot prescrie antidepresive sau anxiolitice pentru a ameliora unele simptome mai severe. Medicatia se foloseste pe termen scurt sau pe termen lung, in functie de necesitatile personale.

Alegerea psihoterapeutuluiAnxietatea poate fi tratata de psihoterapeut si psihiatru. Atunci cand faceti o programare la psihoterapeut puteti intreba:-         Ce pregatire si experienta are pentru tratamentul tulburarilor de anxietate?-         Care este abordarea pe care o foloseste in tratamentul anxietatii? -         Care va fi frecventa si durata sedintelor de psihoterapie? -         In ce zile si la ce ore se poate face o programare? -         Care este costul unei sedinte de psihoterapie?Daca psihoterapeutul nu va poate raspunde la intrebari sau daca nu va simtiti confortabil in timpul discutiei, cautati pe altcineva.

  Anxietate si depresie

Ce putem face daca avem atat anxietate, cat si depresie?Cei mai multi oameni se simt uneori anxiosi sau depresivi. Daca pierdem pe cineva drag, daca suntem concediati, daca trecem printr-un divort sau orice alta situatie dificila poate duce la sentimente de tristete, singuratate, teama, anxietate sau nervozitate. Aceste sentimente sunt reactii normale la factori stresanti. Unele persoane au insa astfel de sentimente in fiecare zi, fara motiv aparent, si aceasta face dificila indeplinirea activitatilor zilnice. Daca vi se intampla asa, atunci probabil suferiti de depresie, de anxietate, sau de amandoua. Nu este ceva neobisnuit ca persoanele care sufera de anxietate sa sufere si de depresie, sau invers. De fapt, aproape jumatate din persoanele diagnosticate ca avand o tulburare de anxietate au in acelasi timp depresie. La fel, majoritatea persoanelor diagnosticate cu depresie majora au in acelasi timp si anxietate. Dar ambele, anxietatea si depresia, pot fi tratate.O tulburare de anxietate este o afectiune care face parte dintr-un grup de afectiuni caracterizate de anxietate sau frica persistenta, incontrolabila si irationala. In aceasta categorie se afla anxietatea generalizata, tulburarea sau sindromul obsesiv- compulsiv, atacurile de panica, sindromul de stress postraumatic, anxietatea sau fobia sociala si fobiile specifice.Depresia este situatia in care persoana se simte descurajata, trista, fara speranta, nemotivata sau cu o lipsa de interes general pentru viata. In caz de depresie majora aceste simptome sunt foarte pronuntate. Exista mai multe tipuri de depresie: depresia majora, distimia si tulburarile bipolare. Toate aceastea pot coexista cu anxietatea.Multe persoane care au depresie majora au un istoric de anxietate. Nu exista vreo dovada ca anxietatea ar cauza depresia sau invers, dar exista multe persoane care sufera atat de anxietate cat si de depresie.Depresia si anxietatea pot fi tratate prin psihoterapie, psihoterapia fiind adaptata nevoilor personale, functie de simptomatologia anxietatii si depresiei. Psihoterapia integrativa, hipnoterapia si psihoterapia cognitiv- comportamentala par a fi adecvate pentru psihoterapia ambelor afectiuni: anxietatea si depresia.

  Anxietate si insomnie

Somnul este important pentru sanatate. Multi dintre noi se rasucesc in pat si privesc mereu ceasul atunci cand nu putem dormi. Pentru unele persoane insa noptile de insomnie sunt ceva obisnuit.Foarte multe persoane sufera de insomnie cronica. De multe ori insomnia este produsa de stress si anxietate. Anxietatea exacerbeaza insomnia.

Ce este anxietatea?Anxietatea cuprinde un grup de tulburari cu simptome de tipul anxietate nejustificata, frica, teama, ingrijorare. In acest grup se inscriu anxietatea deneralizata, tulburarea obsesiv- compulsiva, atacurile de panica, stressul posttraumatic si fobiile specifice. Tulburarile de anxietate sunt probleme de sanatate serioase, dar care din fericire pot fi tratate.

Ce este o tulburare a somnului?Tulburarile de somn se caracterizeaza prin tipare anormale ale somnului care interfera cu functionarea fizica, mentala si emotionala. Stressul si anxietatea pot duce la insomnie sau alte probleme legate de somn. Insomnia este termenul clinic pentru dificultatile de adormire, trezirea prea devreme dimineata sau trezirea fiind obosit. Alte tulburari de somn sunt apneea sau sforaitul puternic datorat obstructionarii cailor aeriene, somnabulismul, si narcolepsia sau adormirea spontana.

Anxietatea duce la insomnie sau insomnia duce la anxietate? Ambele variante sunt posibile. Anxietatea poate duce la probleme de adormire sau la trezirea pre devreme, dar si insomnia poate duce la anxietate. Lipsa de somn stimuleaza acele parti ale creierului care sunt asociate cu depresia, anxietatea si alte tulburari psihice. Cercetarile arata ca insomnia este prezenta si in majoritatea afectiunilor psihiatrice. Pentru persoanele care au anxietate insomnia este parte a cercului vicios in care se afla. Uneori si antidepresivele care sunt prescrise pentru depresie pot cauza insomnie. Studiile arata ca persoanele care au insomnie cronica au risc crescut de aparitie a unei tulburari de anxietate. Deprivarea de somn duce la sentimente si emotii negative.

Nouazeci la suta din persoanele care au insomnie sufera si de o alta problema de sanatate. Persoanele care au insomnie au un risc crescut de boala cardiaca, palpitatii, hipertensiune arteriala, infarct miocardic, atac vascular cerebral si diabet zaharat.

Psihoterapia anxietatii si insomnieiOptiunile de tratament pentru anxietate si insomnie include psihoterapia integrativa, psihoterapia cognitiv- comportamentala, hipnoterapia, tehnicile de relaxare si medicatia. De multe ori se recomanda o combinatie de tehnici si metode de psihoterapie.

  Anxietatea sau fobia sociala

Anxietatea sociala, cunoscuta si sub numele de fobie sociala, se caracterizeaza prin frica intensa de a fi privit si evaluat negativ de catre ceilalti in situatii sociale. Unele persoane cu anxietate sociala se simt foarte rau atunci cand trebuie sa apara sau sa vorbeasca in public. Pentru unii este foarte dificil sa comande mancare la restaurant, sa semneze ceva in public sau sa dea un telefon.Desi persoanele care au anxietate sau fobie sociala stiu ca frica lor este excesiva si nerezonabila, se simt neajutorati in fata sentimentelor de anxietate, de teama. Persoanele cu anxietate sociala se tem ca s-ar putea comporta astfel incat sa fie umiliti sau jenati in fata altora. Anxietatea poate interfera cu rutina zilnica, ocupatia persoanei, sau viata sociala. Poate fi dificil sa termine scoala, sa mearga la un interviu pentru slujba si sa isi gaseasca un partener.

Simptomele fizice ale anxietatii sau fobiei sociale includ:-         roseata fetei-         transpiratii-         tremuraturi-         greturi-         palpitatii-         ameteli-         durere de cap

Adesea anxietatea sociala este selectiva. Multe persoane se tem de anumite interactiuni sociale cum sunt a da un telefon sau a vorbi cu un vanzator in magazin, sau a tine un discurs, in timp ce in alte situatii se pot comporta absolut normal. Alte persoane pot avea dificultati in acetivitatile zilnice in care ar putea fi observati de altii, cum este sa aiba o conversatie cu un strain sau o persoana care are autoritate, sa participe la sedinte sau la orele de clasa, sa aiba o intalnire, etc. De obicei anxietatea sociala debuteaza in copilarie sau adolescenta. Copiii cu anxietate sau fobie sociala adesea au comportament de agatare, crize sau mutism.

Tratametul anxietatii sau fobiei sociale este in primul rand prin psihoterapie, adaptata nevoilor persoanei, respectiv psihoterapie individualizata, incluzand psihoterapia integrativa, psihoterapia cognitiv- comportamentala, hipnoterapia, tehnicile de relaxare, imageria ghidata, psihoterapia psihodinamica.

  Teorii supra anxietatii

Sigmund Freud spunea ca anxietatea este un semnal al pericolului si o cauza a comportamentului defensiv. Freud credea ca sentimentele de anxietate apar datorita conditionarii clasice si experientelor traumatice. Anxietatea este mentinuta datorita conditionarii operante: atunci cand vedem sau intalnim ceva care se asociaza cu o experienta traumatica anterioara apar din nou la suprafata sentimentele de anxietate. Suntem usurati pe moment atunci cand ne indepartam de situatia care declanseaza anxietate sau frica, dar data viitoare cand ne vom afla in aceeasi situatia anxietatea va fi si mai mare, dorind din nou sa scapam de acea situatie, astfel ca simptomele se accentueaza progresiv, situatie cunoscuta sub numele de intarire negativa.In acest fel pot apare fobiile simple dar si tulburarea de anxietate generalizata.Teoriile moderne sustin ca anxietatea are la baza o componenta de mediu, respectiv factori stressanti si traumatizanti din mediu, precum si predispozitia genetica si dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetari indica ca dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, si nu cauza comportamentului si

sentimentelor negative din anxietate. Prin invatarea unor tipare de gandire si comportament sunt stimulate anumite conexiuni dintre celulele creierului, care duc apoi la modificari ale substantelor chimice din creier. Astfel sunt intarite tiparele negative, si se creaza un cerc vicios care se auto- intretine.

  De ce serotonina produce anxietate

Serotonina pare sa fie substanta chimica cea mai importanta intr-o mare varietate de tulburari ale dispozitiei. Cu toate acestea mecanismul prin care ea actioneaza este inca necunoscut. Multa vreme s-a crezut ca supra-activitatea sistemului serotoninei poate duce la depresie si anxietate. Dar noile modele sustin ca ne gandim la ceva ce se va intampla si cream astfel anumite reflexe daca gandurile sunt repetate. Apare astfel un mecanism al invatarii prin reflexe sau automatisme. Ca urmare secretia de serotonina este rezultatul reflexului sau automatismului. Atunci cand serotonina scade, de exemplu in depresie sau anxietate, nu mai exista capacitatea momentana de evitare a reflexului sau automatismului. Din acest motiv se recomanda uneori medicamente care sa duca la cresterea serotoninei, pentru a reinstala accesul la alte reflexe si a reechilibra situatia.

  Sindromul se stress postraumatic

Sindromul de stress postraumatic este o afectiune care apare dupa eveniment terifiant. Adesea persoanele cu sindrom de stress postraumatic au ganduri si emotii terifiante persistente sau apare o amorteala emotionala.

Evenimentele care pot duce la sindrom de stress postraumatic sunt accidentele serioase, cum sunt accidentele de masina sau de tren, dezastrele naturale ca de exemplu inundatii, incendii, cutremure, atacuri violente, violul, tortura, captivitatea, experientele de razboi, etc. Evenimentul care declanseaza sindromul de stress postraumatic este ceva ce a amenintat viata persoanei sau a cuiva apropiat, sau poate fi ceva la care a fost martor, de genul unei distrugeri in masa sau a unui accident de avion.

Indiferent de cauza, persoanele cu sindrom de stress postraumatic retraiesc trauma in mod repetat, sub forma cosmarurilor sau amintirilor necontrolabile din timpul zilei. Simptomele include insomnie, depresie, sentimente de detasare, pierderea interesului in activitatile care altadata le faceau placere, iritabilitate, violenta, agresivitate.

Sindromul de stress postraumatic poate apare la orice varsta, inclusiv la copil. Se poate asocia cu depresia, abuzul de substante sau anxietatea. Simptomele pot fi usoare sau severe. In general simptomele sunt mai severe daca evenimentul trauametic s-a datorat unei persoane, de exemplu simptomele sunt de obicei mai severe in caz de viol comparativ cu inundatiile sau cutremurele.

Nu toate persoanele care au trait un eveniment traumatic ajung sa aiba sindrom de stress postraumatic. Sindromul de stress postraumatic este diagnosticat numai daca simptomele mentionate dureaza mai mult de o luna. La persoanele care fac sindrom de stress postraumatic simptomele debuteaza de obicei in primele 3 luni dupa evenimentul traumatic si evolutia este variabila. Unele persoane se vindeca in 6 luni, la altii simptomele dureaza mai mult. Uneori simptomatologia poate dura cativa ani.

Tratamentul sindormului de stress postraumatic este prin psihoterapie si medicatie. Se prescriu antidepresive si anxiolitice pentru simptomele de depresie si insomnie. Psihoterapia este de tip integrativ, cognitiv-comportamentala, hipnoterapie. Sprijinul acordat de familie si prieteni poate garbi insanatosirea.

  Tipuri speciale de anxietate Anxietatea existentialaUnii psihologi sustineau ca anxietatea este o reactie la nefiinta, respectiv la trauma mortii. Conform acestei pareri omul ajunge sa realizeze ca apare un punct la care ar putea inceta sa existe, respectiv ar putea muri, si din acest moment apare anxietatea. Astfel, dupa Freud, religia devine un mecanism de adapater ca raspuns la aceasta anxietate.

Ruminatiile filozofice ar fi o parte a acestui tip de anxietate, respectiv tulburarea obsesiv- compulsiva.

Anxietatea de testareAnxietatea de testare este teama sau nervozitatea simtita de studentii care au de dat un examen. Studentii care sufera de anxietate de testare ar putea avea urmatoarele simptome: asocierea rezultatului testarii cu valoarea personala, jena in fata unui profesor, teama de indepartare data de parinti sau prieteni, presiunea timpului, teama de pierdere a controlului. Anxietatea de testare apare ca urmare a fricii de evaluare negativa si din acest motiv este considerata de unii specialisti un subtip al anxietatii sau fobiei sociale.

Anxietatea fata de strainiAnxietatea la intalnirea cu un strain este un stadiu normal al dezvoltarii copilului. In aceste cazuri nu este vorba despre o anxietate in sens clasic. La adult frica de alti oameni se incadreaza in categoria anxietatilor.