Ginette Fertz - Anxietate, Depresie, Suferinta

8/19/2019 Ginette Fertz - Anxietate, Depresie, Suferinta

1/41

Promovarea confortului pacientului î nIngrijirea Paliativă

Anxietate Depresie Delir

Ginette G. Ferszt PhD, RN, CS

Universitatea din Rhode Island


2/41

• Portretul ideal


3/41

Temerile pacientului

Moarte

Povară

DesfigurareDependenţă

Necunoscut

Pacient Incontinenţăşi alte simpt.

Preocupăriexistenţiale

Durere


4/41

Stiluri de a face faţă

Activ ( protectiv)

Caută sprijin socialRezolvă problemeConcentrare pe

gândire pozitivă

Reacţionează la alţii

Pasiv

Retragere socialăReflectare

Pesimism

Nu poate fi înveselit


5/41

Populaţia generală

Depresia î nrândulpopulaţiei

1 la 6/an î nSUA

Depresie î ncancer

20-40%


6/41

Tulburări depresive

• Tulburări de adaptare• Tulburări de dispoziţie datorate stării

de sănătate• Tulburare depresivă majoră (MDD)• Tulburare bipolară•

Distimia


7/41

Convingeri

• Depresia este acceptată în funcţie de

situaţie• Depresia este o parte “normală” a

procesului bolii

•

“Aproape toţi pacienţii terminali suntdepresivi”


8/41

Provocări în Evaluare

• Depresia se diferenţiază foarte greu desuferinţa normală, in rândul acestei populaţii,deoarece boala avansată implică invariabil

frică şi tristeţe• Cadrele medicale trebuie să echilibreze riscul

de a medicaliza suferinţa normală cu risculde a sub-detecta şi sub-trata depresia.


9/41

Fear

Sadness

TearfulnessWeight loss

Sleep problems

Anxiety

Ce este?

Frică

TristeţePlâns uşor

Anxietate

Pierdere îngreutate

Insomnie

Boală fizicăDepresie


10/41

Factori de risc

• Antecedente patologice personale sau

familiale

•

Status precar de performanţă• Dizabilităţi fizice• Boală avansată la momentul

diagosticului• Simptome slab controlate

• Sprijin social precar


11/41

Prezentare tipică•

Dispoziţie, plâns uşor, iritabilitate şireacţii emoţionale reduse• Inchidere în sine, pierderea interesului

sau plăcerii în activităţile zilnice(anedonia)

• Simptome fizice netratabile

• Neajutorare, lipsa de speranţă,inutilitate, vină

• Refuzul îngrijirii, comportament

suicidal


12/41

Screening Iniţial Întrebări scurte

• V-aţi simţit abătut, depresiv sau lipsitde speranţă, în ultimele 2 săptămâni?

• În ultimele 2 săptămâni aţi simţit călucrurile mici vă produc plăcere şibucurie?


13/41

Termometrul suferinţei


14/41

Diagnostic diferenţial

• Simptome fizice continue (suferinţăintensă)

• Medicaţie ( citostatice, steroizi,toxicitatea opioidelor, antihipertensive)

• Interdicţia de substanţe sau alcool• Metastaze cerebrale

• Alte afecţiuni fizice (hipotiroidism;hipercalcemie)

• Delir sau demenţă


15/41

Instrumente de Screening

Scala Hamilton pentru anxietate şidepresie (HADS) evaluează severitateadepresiei şi monitorizează schimbările

în timphttp://healthnet.umassmed.edu/mhealth/HAMD.pdf

Scala de depresie Edinburgh

http://www.shiregps.org.au/documents/MH_Edinburgh_PND%20Scale.pdf

http://healthnet.umassmed.edu/mhealth/HAMD.pdfhttp://healthnet.umassmed.edu/mhealth/HAMD.pdf


16/41

Abordarea tratamentului

• Abordări de Nursing•

Consiliere• Terapii creative

• Antidepresive

• Psiho-stimulante


17/41

Nursing-ul

• Prezenţareconfortantă

• Atingerea

• Încurajare• Relaxare

• Imaginaţie indusă• Stimulare


18/41

Alegerea Antidepresivelor

Prima linie:

Sertraline (SSRI) sau Zoloft

Dacă prognosticul este >2-3 luni şi asociatcu anxietate

50 mg/zi;

mărirea dozei cu50 mg

/zi în2

săptămâni (max 200mg.) Probabilitate redusă de întrerupere a

sindromului


19/41

Prima linie:

Citralopram/ Celexa ( SSRI)• Dacă prognosticul este >2-3 luni• Începeţi cu 20-40 mg. zi ( max 60mg/zi)

• Picături orale


20/41

Duloxetine/Cymbalta (NSRI)

• Dacă prognosticul este >2-3 luni• Diminuează durerea neuropatică

• 30-60 mg. /zi


21/41

A doua linie

Mirtazapine/ Remeron ( SNDI)

Doză de început 15 mg/zi Mărirea dozei la 30 mg /zi î n 2 săpt. Efecte sedative iniţiale Imbunătăţeşte apetitul Util la pacienţii cu pierdere în greutate


22/41

Dacă nu există răspuns dupa 4săptămâni:

Amitriptilina (TCA)

• Incepeţi cu 10-25 mg.• Dacă este tolerată măriţi doza la 25-50

mg. după 3-7 zile• Max 200 mg./zi• Utilizat adesea la durere neuropatică


23/41


24/41

Anxietate

• Prevalenţă 25-40% la pacienţii cucancer pe parcursul bolii

• Corelat în mare măsură cu durereainsuficient controlată

• Medicaţie: steroizi, antipsihotice,antihistaminice, digitala

•Hipoxie, sepsis, hipoglicemie,insuficienţă cardiacă

• Interdicţie de la alcool


25/41


26/41

Întrebări simple

• Simţiţi o stare deanxietate sau

nervozitate?

• Aţi simţit că o să înnebuniţi sau că văpierdeţi controlul?

• Sunteţi o persoanăcare se îngrijoreazămult?


27/41

Tulburări de anxietate

• Tulburare de stres post traumatic

•

Tulburare generală de anxietate• Atac de panică• Fobii

• Tulburare obsesiv compulsivă


28/41

Tratament farmacologic

Medica-

ment

Doză Comentarii Altele

Clonazepam

(Klonopin)

0.5-2mg. po

la 6-24 hrs.

Eficient înanxietatea

persistentă

Utilizat încomportament

agresiv la pacienţicu traume la nivel

SNC

Lorazepam

(Ativan)

0.5-2 mg.

PO/IM/IV în bolusla 4-12h

Efect imediat şicontrol eficient

Util la pacienţi gravbolnavi; Poate fi

administrat prin

perfuzie picăturăcu picătură

Alprazolam

(Xanax)

0.25-.1 mg. tab po

la 6-24h

Efect imediat şicontrol eficient

Atacuri de panicăToleranţa se poatedezvolta rapid


29/41

Delir ul în Îngijirea Paliativă

• Prevalenţă 62-88% dinpacienţii cu cancer înstadiu terminal

•

Puţin recunoscut• Complicaţii

neuropsihice în unităţilede Îngrijiri paliative

• Prognostic de zile sau

săptămâni pentrumoarte iminentă


30/41

Etiologii medicale multiple

• Infecţie (IR)• Insuficienţă majoră de

organ

•

Tulburări electrolitice• Efecte adverse ale

medicamentelor

(opioide;benzodiazepine,

anticolinergice, steroizi)

• Deshidratare


31/41


32/41

Caracteristici clinice

1. Debut acut

2. Evoluţie fluctuantă3. Alterarea nivelului de

conştienţă4. Declin cognitiv

Gândire dezorganizatăConversaţieincoerentă

Iluzii sau halucinaţii5. Agitaţie sau letargie


33/41

Avertismente

Delirul poate interfera

cu recunoaşterea,raportarea şimanagementul durerii

Agitaţia asociată cudelirul poate fi

interpretată greşit, cadurere necontrolată şi

duce la utilizarea pestemăsură a opioidelor


34/41


35/41

Instrumente de diagnostic

• Memorial Delirium

Scalehttp://crashingpatient.com/pdf/

MDAS.pdf

• Scala revizuită derating a delirului

•

Metodă de evaluarea confuziei

http://crashingpatient.com/pdf/MDAS.pdfhttp://crashingpatient.com/pdf/MDAS.pdfhttp://crashingpatient.com/pdf/MDAS.pdfhttp://crashingpatient.com/pdf/MDAS.pdf


36/41

Nursing Management

• Siguranţă• Cameră liniştită• Lumină difuză• Puţine întreruperi• Comunicare simplă• Explicaţii repetate


37/41

Tratament non-farmacologic

• Oxigen

• Fluide şi electroliţi• Utilizarea

mijloacelor vizuale• Cameră liniştită şi

bine luminată cu

obiecte familiare în jur • Ceas vizibil


38/41


Haloperidol ( Haldol)

( gold standard)

0,5-2 mg. la 2-12 ore.PO, IV, IM

Doze peste 4.5 mg/zi, duce la mărirea

Sindromulextrapiramidal


39/41


Chlorpromazine

(Thorazine)

Doză zilnică

12.5- mg. la 4-6

ore.

Rută

PO, IV, IM

ConsideraţiiObservaţiscăderea T/A şianticolinergice

Risperdone

(Risperdal)

0.25-1 mg.

la 12-24 ore.

PO şi tabletecare se

dezintegreazăoral

Risc mai

scăzut desedare

Aripiprazole

(Abilify)

2.5-10 mg.

la12 ore

PO, IM

Tablete care se

dezintegreazăoral

Efect de

sedare mai

scăzut


40/41

Delirul terminal

30% dintre pacienţii în stare terminală nurăspund la

tratamentul cuantipsihotice

Adăugaţi Lorazepamsau Midazolam

Propofol


41/41

Refer inţe• Brennan, C. et al (2010). The Hospital Anxiety and Depression scale. A

diagnostic meta-analysis of case finding ability. Journa l of Psychosom atic

Research , 69(4 ), 371-378.

• European Palliative Care Clinical Guidelines ( 2009).

www.compasscollaborative.com/pdf/EPCRCdep.pdf

• Mitchell, A.J. 92011). Prevalence of depression, anxiety, and adjustment

disorders in oncological, hematological and palliative care settings: a meta-analysis of 94 interview based studies. The Lancet Onco log y, 12(2 ), 160-174.

• Paice, J. (2002). Managing psychological conditions in palliative care.

American Journal of Nursing, 102 (11), 36-40.

• Yesne, A. & Breithart, W. (2009). Delirium in palliative care. Primary

Psyc hiatry, 5 , 42-48.

• http://www.hospicecare.com/resources/emedicine.htm

• www.palliativedrugs.com

• Berger, A. et al. (2007). Principles and practice of palliative care and supportive

oncology ( 3rd ed.). Lippincott.
http://www.compasscollaborative.com/pdf/EPCRCdep.pdfhttp://www.hospicecare.com/resources/emedicine.htmhttp://www.palliativedrugs.com/http://www.palliativedrugs.com/http://www.hospicecare.com/resources/emedicine.htmhttp://www.compasscollaborative.com/pdf/EPCRCdep.pdf

Ginette Fertz - Anxietate, Depresie, Suferinta

Documents

Transcript of Ginette Fertz - Anxietate, Depresie, Suferinta