Universitatea de Stat “Alecu Russo”din BaltiFacultatea de Economie

Catedra de Finante si Contabilitate

Tema:,,Deficitul bugetar in Republicii Moldova:

proportii, tendinte si perspective.”

La disciplina: Finante publice

Elaborat de: Cazacu AnaFB 21z

Balti 2011

Cuprins:

Introducere

1. Concept si efecte ale deficitului bugetar

2. Cauzele deficitului bugetar

3. Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar în Republica Moldova

4. Surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova

5. Situaţia bugetară a Republicii Moldova

6. Concluzii

7. Bibliografie.

Introducere :

Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al

bugetului este considerat drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind

legate indisolubil. Echilibrul bugetar se referă la păstrarea egalităţii dintre

veniturileşi cheltuielile bugetare, atât la întocmirea planului financiar centralizat

anual, câtşi pe perioada de execuţie a acestuia.

Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea

veniturilor publice, bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit,

care este opusul excedentului bugetar – când suma veniturilor publice depăşeşte

valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în care, încă din faza de elaborare a

bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit

bugetar.

1. Concept si efecte ale deficitului bugetar

Bugetul statului este reflectarea situaţiei economice a ţării, de aceea

constituirea, adoptarea şi executarea acestuia se găsesc nu doar în atenţia puterii

executive şi legislative, ci şi în atenţia opiniei publice.

Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele

sociale, precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea

resurselor între generaţii. Nu se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa

riscuri exagerate, cauzate de generaţiile precedente. Însă, echitatea distribuţiei

deficitului bugetar între generaţii depinde de sistemul fiscal şi sistemul de

cheltuieli al statului.

Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma

consecinţelor de lungă durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.

Odată cu trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă, elaborarea unui

sistem eficient de relaţii bugetare la toate nivelele autorităţilor publice devine o

condiţie decisivă în realizarea reformelor. Totodată, atît în aspect teoretic cît şi în

aspect practic a constituirii bugetului, rolul şi importanţa acestuia, ca instrument

activ de influenţă asupra economiei, crează apariţia multor probleme, soluţionarea

cărora ar permite intensificarea influenţei bugetului asupra relaţiilor de piaţă şi au

drept scop ieşirea ţării din criza economică îndelungată. În legătură cu cele expuse,

este logică analiza apariţiei deficitului bugetar şi posibilităţile de remediere a

acestuia.

Odată cu trecerea la economia de piaţă problema deficitului bugetar a

devenit una din problemele primordiale, pe care guvernul Republicii Moldova este

obligat să o soluţioneze.

Statul permanent se confruntă cu soluţionarea problemelor legate de inflaţie,

şomaj, deficitului cronic al bugetului de stat.

Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor

bugetare – este un fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat

absolut toate ţările lumii.

Deficitul care provine din diferenţa dintre suma cheltuielilor publice

ocazionate de plăţile prin transferurişi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii

publice, pe de o parte,şi suma veniturilor publice, pe de altă parte, este considerat

deficit primar. Dacă se întregesc cheltuielile publice cu plăţile de dobânzi aferente

împrumutului public, se obţine deficitul total.

2. Cauzele deficitului bugetar.

Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată, cât şi în

ţări cu economie în curs de dezvoltare sau în tranziţie, iar cauzele pot fi generate de

propria economie sau de conjunctura internaţională. Concret, printre aceste cauze

se numără:

▪ nivelul şi fluctuaţiile produsului intern brut, care reprezintă una din cauzele

interne ce duc la apariţia sau creşterea deficitului bugetar, prin încetinirea ritmului

de creştere a veniturilor publice. În schimb, într-o economie dezvoltată, cu agenţi

economici puternici, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupateşi cu o populaţie cu

venituri şi averi ridicate, în care disciplina financiară este respectată, veniturile

publice care alimentează bugetul naţional se vor încasa în cuantum ridicat şi la

termenele prevăzute, ceea ce creează premisele acoperirii cheltuielilor publice;

▪ gradul de redistribuire a produsului intern brut poate conduce la

dezechilibre între veniturile şi cheltuielile publice, în condiţiile în care cresc

componentele privind ajutorul de şomaj şi asistenţa socială.

▪ creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre

cauzele care au dus la depăşirea veniturilor publice de către cheltuielile publice;

▪ fenomenele conjuncturale internaţionale îşi transmit influenţa prin

intermediul cursului de schimbşi al ratei dobânzii.

Efectele în plan economic şi social ale deficitului bugetar sunt multiple.

Existenţa deficitului bugetar conduce la:

▪ creşterea datoriei publice şi, implicit, a serviciului acesteia, respectiv

cheltuielile publice privind rambursările, dobânzile şi comisioanele exigibile în

fiecare an pentru stingerea datoriei publice;

▪ deficitul bugetar contribuie la creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin

sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului;

▪ în condiţiile în care împrumutul public este contractat de o generaţie şi este

achitat de o alta, apare o distribuire între generaţii a beneficiilor şi costurilor

acestuia, care poate fi considerată ca fiind inechitabilă, în funcţie de scopul iniţial

al creditului public.

3. Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar în

Republica Moldova

Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt:

1) Datoria externă constituie aproximativ 75% din PIB, pe când, conform

experienţei internaţionale, pentru funcţionarea normală a sistemului economic se

permite o cotă parte a datoriilor externe ce nu depăşeşte 40%;

2) Cheltuielile de deservire a datoriei externe sunt de 10,4% din volumul

exportului, în timp ce nivelul admisibil este considerat de pînă la 5%;

3) Orientarea geografică a comerţului exterior nu este perfectă. Astfel, exportul

într-o ţară şi importul dintr-o ţară nu trebuie să depăşească corespunzător 30 şi

20% din volumul total, pe cînd indicatorii relaţiilor noastre cu Rusia sunt

corespunzător 60% şi 30%;

5) Deficitul balanţei comerciale ;

6) Indicatorul de eschivare de la plata impozitelor este foarte înalt şi prezintă un

pericol pentru siguranţa economică a statului;

7) Volumul investiţiilor străine este insuficient. Prevalează tendinţa de migrare a

capitalului peste hotarele ţării, fapt ce denotă decapitalizarea economiei.

Practica internaţională, în ceea ce priveşte diminurea deficitului bugetar,

aplică pe larg atragerea în ţară a capitalului străin. Prin intermediul acestuia

simultan se soluţionează mai multe probleme, nu doar probleme cu caracter fiscal

ci şi cele cu caracter economic:

• se extinde baza de producere a mărfurilor şi serviciilor;

• apar noi contribuabili (respectiv, se majorează fluxul veniturilor

în buget);

• se ameliorează situaţia balanţei de plăţi.

4. Surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica

Moldova

O problemă foarte importantă s i de mare actualitate în legătură cu deficitul

bugetar o reprezintă depistarea şi îmbinarea modalităţilor de finanţare a acestuia.

Problema finanţării deficitului bugetar are două moduri de rezolvare:

emisiunea monetară ş i împrumutul de stat.

a) Emisiunea monetară (monetizarea deficitului bugetar) constă în

vânzarea de active lichide băncilor comerciale şi are un pronunţat caracter

inflaţionist. În cadrul acestui proces, Ministerul Finanţelor Publice vinde titluri de

stat Băncii Naţionale, care, pe această cale, acordă statului un împrumut. Pe

măsură ce Banca Naţională achiziţionează titluri de stat, ea oferă băncilor

comerciale rezerve suplimentare de active lichide şi astfel sporeşte masa monetară

din economie. Banca Naţională poate cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară,

ceea ce constituie un echivalent modern al emisiunii monetare.

Monetizarea deficitului bugetar are caracter inflaţionist până în momentul în care

economia se îndreaptă spre un nou echilibru pe termen lung, cu un nivel mai ridicat

al preţurilor.

b) Finanţarea deficitului bugetar prin credit public. În general, împrumutul

generează starea de echilibru între nevoia crescută de resurse a debitorului şi

nevoia de fructificare a resurselor excedentare aflate la creditori. Din cauza

efectelor negative ale creşterii inflaţiei în situaţia monetizării deficitului bugetar,

soluţia rămasă pentru acoperirea acestuia este recurgerea la împrumuturi publice de

pe piaţa internă sau externă. Caşi în cazul agenţilor economici, este necesar ca

„profitul” pe termen mediuşi lung al împrumutului public contractat pentru

finanţarea cheltuielilor publice să fie acoperitor pentru serviciul datoriei publice.

Cu alte cuvinte, statul trebuie să utilizeze împrumutul pentru finanţarea de

bunuri publice solicitate de piaţă în ansamblul ei, astfel încât, pe cât posibil, să nu

se producă o pierdere de utilitate din cauza alocării resurselor prin intermediul

deficitului bugetar.

Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova

sunt creditele BNM, veniturile din realizarea hîrtiilor de valoare de stat, creditele

altor instituţii financiare şi împrumuturile externe.

Sursele externe, de asemenea, reprezintă una din resursele importante în

acoperirea deficitului bugetar. Şi în acelaşi timp, împrumuturile externe

condiţionează creşterea datoriei externe a Republicii Moldova. Astfel, rezultă că

sursele de finanţare a deficitului bugetar conduc la majorarea datoriei interne şi

externe, iar creşterea acestora favorizează sporirea datoriei de stat.

5. Situaţia bugetară a Republicii Moldova

Deficitul bugetului public al Moldovei in 2010 a constituit 1 mlrd. 778 mil.

lei, sau 2,5 % în raport cu PIB. Ministrul Finantelor a mentionat, ca conform

datelor preliminare, la bugetul public naţional in anul 2010 au fost acumulate

venituri în sumă totală de 27 mlrd. 550,9 mil. lei, sau cu 4 mlrd. 033,2 mil. lei mai

mult decît în perioada similară a anului 2009. Faţă de sarcinile stabilite, încasările

au înregistrat un nivel de 102,4 la sută. Din suma totală a veniturilor bugetului

public naţional, veniturile fiscale au constituit 22 mlrd. 547,7 mil.lei, iar încasările

nefiscale (inclusiv încasări din mijloace speciale şi fonduri speciale) au constituit 3

mlrd. 009,3 mil. lei.

Sarcinile stabilite pe perioada dată au fost îndeplinite la nivel de 103,8 la

sută şi 105,0 la sută, respectiv.

Comparativ cu perioada similară a anului 2009, veniturile fiscale s-au

majorat cu 3mlrd. 016,0 mil. lei, încasările nefiscale - cu 311,3 mil. lei.

Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 53,7 la sută (în 2009

– 58,2 la sută) revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi

35,4 la sută (faţă de 32,8 la sută 2009) –Serviciul Vamal. Faţă de perioada similară

a anului 2009, in 2010 ritmurile încasărilor s-au majorat cu 8,2 la sută – la

veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi cu 26.4 la sută – la

veniturile administrate de către organele Serviciului Vamal.

Respectiv cheltuielile bugetului public naţional in 2010 au constituit 29

mlrd. 328,9 mil. lei (94,3 la sută faţă de prevederile perioadei gestionare).

Totodată, comparativ cu perioada similară a anului 2009, acestea sînt în creştere cu

1 mlrd. 974,6 mil.lei ( 7,2 la sută). Partea preponderentă a cheltuielilor publice –

73,0 la sută, au fost direcţionate pentru realizarea programelor cu caracter social-

cultural. Cheltuielile pentru domeniul economiei naţionale au constituit 10,9 la sută

din suma totala. Pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale a

fost cheltuit 5,3 la sută din suma totala a surselor.

Republica Moldova a încheiat anul 2010 cu un deficit bugetar sub limita

ţintei de deficit, de 3 596.0 milioane de lei, prevăzut în scrisoarea suplimentară la

acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.Ministerul Finanţelor a anunţat

un deficit bugetar de 1 778.0 milioane de lei pentru 2010.

Ţinta de deficit a fost revizuită în scădere la mijlocul anului 2010, după

vizita la Chişinău a misiunii FMI, de la 4 474 milioane de lei, cît prevedea iniţial

Memorandumul cu privire la Politicile Economice şi Financiare,  la 3 596,0

milioane de lei. Prognoza privind mărimea deficitului în raport cu Produsul Intern

Brut a fost redusă de la 7,0% la 5,4%.

Sub aspect istoric RM a avut un buget echilibrat. În 2009 RM a înregistrat

un deficit bugetar semnificativ de -6.8% în urma următorilor factori: scăderea

remiterilor şi investiţiilor străine directe, scăderea consumului, scăderea

importurilor şi, în final, scăderea impozitelor colectate,

Măsura de consolidare fiscală întreprinsă de guvern la sfârşitul anului 2009 şi 2010

şi sprijinul din partea partenerilor străini, inclusiv FMI, au fost singurele modalităţi

de a stabiliza într-o perioadă extrem de scurtă a deficitului bugetar şi pentru a

sprijini cheltuielile bugetare, în special, plata pensiilor şi remunerarea angajaţilor

instituţiilor publice.

6. Concluzii

Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele sociale,

precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea resurselor între

generaţii. Nu se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa riscuri

exagerate, cauzate de generaţiile precedente.

Economiştii ce pledează pro deficit bugetar, explică necesitatea unei astfel

de politici pentru întărirea economiei în condiţiile dispariţiei încrederii în

capacitatea guvernării. După Keynes, economiştii susţin că în aceste cazuri

deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea încrederii, anticipînd, astfel,

recesiunea sau depresia economică.

Aceste argumente pot fi justificate, dar nu întotdeauna acceptate, în deficitul

bugetar, în condiţii actuale, îşi găsesc reflectarea problemele de lungă durată,

diferite de cele pe care le înanintează teoria keynesistă.

Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma

consecinţelor de lungă durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.

Majoritatea guvernelor, atît în ţările dezvoltate cît şi în ţările în curs de

dezvoltare, în ultimul timp şi în ţările emergente, nu pot acoperi cheltuielile pe

baza veniturilor, formînd astfel deficitul bugetar al statului. Apare întrebarea

despre dimensiunile admisibile ale deficitului, despre impactul acestuia asupra

economiei pe termen lung şi pe termen scurt, şi despre posibilitatea de acoperire a

acestuia.

Odată cu trecerea la economia de piaţă problema deficitului bugetar a

devenit una din problemele primordiale, pe care guvernul Republicii Moldova este

obligat să o soluţioneze.

Bibliografie

1. Batişcev R. Factori care generează deficitul bugetar în Republica Moldova.

Economica, nr. 6, Chişinău, 2002, ASEM

2. Batişcev R. Probleme ale atragerii şi utilizării investiţiilor străine.

Economica, nr. 1, Chişinău, 2003, ASEM

3. Batişcev R. Investiţii străine directe: cauze şi dificultăţi. Economica, nr. 2,

Chişinău, 2003, ASEM

4. Batişcev R. Problemele principale ale finanţării externe. Economica, nr.3.

5. www.google.com/deficitul/bugetar/in RM.3546

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit/bugetar