Anul XIII Numărul 1 (193) 23 ianuarie 2012

Pe aceşti trei Sfinţi Părinţi: Vasilie cel Mare,Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, îi sărbă-torim laolaltă, ca pe cei mai mari învăţători şi Păs-tori ai Bisericii, din toată istoria creştinătăţii. Viaţalor sfântă şi învăţăturile lor alcătuiesc nişte în-dreptare de ortodoxie, vrednice de toată lauda şiîncrederea. Este o dovadă limpede că este rătăciresă nu crezi ca ei. Ei arată la treapta cea mai înaltă“drumul împărătesc” în Biserica Ortodoxă. Ei suntadevăraţii ctitori ai Ortodoxiei. Şi pentru că, pelângă darul tălmăcirii Sfintelor Scripturi, ei s-auînvrednicit şi de înalta treaptă a arhieriei, ei sunt

cunoscuţi îndeobşte subnumeledeSfinţiiTrei Ierarhi.Pe aceştia îi avem noi oamenii, după Dumnezeu,făcători de bine şi păzitori.Aceştia sunt stâlpii cei neclintiţi ai credinţei noas-tre, peste care înţelepciunea lui Dumnezeu şi-a în-tărit casa ei, pe care porţile iadului, adică ereticiicei rău credincioşi şi fără de minte, n-au putut nici-decum s-o clintească. Aceştia sunt, după SfinţiiApostoli, dascăli ai lumii. Pe aceştia îi serbăm şinoi, săvârşind pomenirea lor cu bucurie şi cu cre-dinţă.

- continuare în pagina 2 -

Soborul Sfinţilor Trei Ierarhi

Istoricitatea afină a Căsătoriei, nu înlătură ni-cidecum o hermeneutică a Nunţii „împinsă”până la nişte eminamente semnificaţii metafi-zice, întrucât această ecuaţie Bărbat-Femeie seimpune într-o constelaţie a Sacrului în care„mulţimea «perfectă» a lui Unu e Doi” (1).Consacrată a fi „calea largă” a lumirii depline,ea pune Omul „în rost”, fiindu-i „cap de viaţă”(2) împlinită. Veche de când Lumea – conju-galitatea edenică a Protopărinţilor Adam şiEva (3) - „pomenită şi-n cărţi” (4) , Nunta

revelează plenar necuprinsul puterii jertfel-nice, căci dacă Unul nu răspunde Celuilalt cuegală dragoste, acest „gol” îl umple Crucea –Iubirea Răstignită, care transfigurează orice„anomalie” ontologică (5). Însuşi Dumnezeuprin Fiul – Mire, se uneşte marital cu Biserica– Mireasa Mielului pentru ÎmpodobireaUmanului cu Sfinţenie (6). Unirea celor doi„poli” ai Umanului prin nupţialitatea sacra-mentală transcende aspectele sociologice,antropologice, psihologice şi juridice, încăr-

cându-se cu „greutatea” uşoară a Misiunii,chemată fiind să dea mărturie despre unitateadintre Hristos şi Poporul Său (7), căciDragostea nu e părtinitoare, egoistă, îngustă –ea nu e să te uiţi Unul la Celălalt, ci Amândoiîn aceeaşi direcţie (8): Mireasa primind îninimă săgeataAlesului – „Arciaş”, nu „moare”doar pentru Ea, ci, în avântu-i maternal, zvâc-neşte ca Împreună să „ochească” Ţinta de Sus(9).

Viorel Dorel CHERCIU- continuare în pagina 2 -

Corala Giroceana aaniversat, în preajmasărbătorilor de iarnă,cum nu se poate maifrumos cei trei ani deactivitate pe care îiare de la înfiinţarea eişi până în prezent.Formaţie corală cu unbogat palmares, deşieste la început dedrum, Giroceana adus numele comuneiGiroc pe scenelecelor mai presti-gioase festivaluri de profil, dar şi-a făcut unrenume şi la tradiţionalul festival judeţean“Lada cu zestre”, unde a contribuit, în anul2011, la obţinerea Marelui Premiu de către ar-tiştii din Giroc şi Chişoda. Aşadar, la aniver-sarea a trei ani de când ne încântă cu prestaţiasa, Corala Giroceana a editat, prin grija

Primăriei şi aConsiliului Lo-cal Giroc, unvolum în caresunt prezentateprincipalele re-pere ale activi-tăţii formaţieiconduse de teo-logul MirceaSturza, şi a în-registrat un CDcare reflectămuzical reperto-riul coralei. Lu-

crarea “Corala Giroceana la aniversarea a treiani de activitate”, apărută în condiţii graficedeosebite la Editura Brumar, beneficiază de oprefaţă semnată de primarul comunei Giroc,Iosif-Ionel Toma, unul dintre artizanii fonda-tori ai acestei corale.

- continuare în pagina 6 -

Căsătoria. Excurs istoric în Banat (Secolele XVIII-XX) - I

Profesorul Silvestru Livius Ştevin,Cetăţean de Onoare al Girocului

Pe r s ona l i t a t emarcantă a vieţiididactice giro-cene, profesorulSilvestru LiviusŞtevin şi-a dedi-cat întreaga acti-vitate şcolii şiculturii din acestelocuri. La sfârşi-tul anului trecut,odată cu aniver-sarea a 70 de anide viaţă, a fostonorat de comu-nitatea giroceanăîntr-un cadru fes-tiv, în „Sala Ro-mană”, a PrimărieiGiroc. Domnieisale i-a fost acor-dat titlul de Cetăţean de Onoare al comunei, în prezenţa unei nu-meroase asistenţe, distincţia fiindu-i conferită de către primarulIosif Ionel Toma, care a prezentat motivaţia: „Primarul comuneiGiroc propune iniţierea unui proiect de hotărâre privind acorda-rea titlului de Cetăţean de Onoare al comunei Giroc domnuluiLivius Silvestru Ştevin şi a Plachetei pentru activitatea didac-tică, culturală şi sportivă desfăşurată. Menţionez că domnul pro-fesor a desfăşurat activitate didactică o perioadă de 33 de ani, înperioada 1973 – 1981, ocupând şi funcţia de director al Şcolii dinGiroc. În anul 2000 publică volumul Desculţ prin propriul des-tin – roman cu date autobiografice. Pentru întreaga activitatepropun să i se atribuie titlul de Cetăţean de onoare al comuneiGiroc şi, totodată, propun acordarea plachetei aniversare pentrucontribuţia adusă ca promotor al activităţilor culturale şi sportive”.

- continuare în pagina 5 -

Corala Giroceana la aniversareaa trei ani de activitate

“De la înfiinţarea coralei, de la primele apariţii pe scenă până în prezent s-au scurs treiani, o perioadă bogată în activitate, cu amintiri frumoase care merită să fie păstrate şiprezentate tuturor celor interesaţi de muzica, de cor, de cultură. După cum spunea Nico-lae Iorga că „a fi tânăr cuprinde o datorie şi nu o scuză”, tânăr fiind, am considerat căîmi revine datoria morală de a fixa în scris această perioadă de activitate corală şi de aface cunoscută munca noastră, a coriştilor din Giroceana.Am izbutit aşadar să adun în lucrarea de faţă truda celor trei ani în care alături de coriştiimei am realizat acte artistice notabile, pătrunzând în lumea fascinantă a muzicii corale.Cu toate acestea, cele prezentate aici sunt doar o mică parte din activităţile desfăşuratepe parcursul anilor”.

Dirijor, Mircea Sturza

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Soborul sfinţilorTrei Ierarhi- continuare din pagina 1 -

Pricina praznicului acestuia a fost în acestchip: în zilele împărăţiei lui Alexios I Com-nenul (1081-1118), care a luat împărăţia dupăNichifor Botaniates (1078-1081), s-a făcutîmpărţire şi prigonire între bărbaţii cei pri-copsiţi în învăţături şi îmbunătăţiţi. Căci uniicinsteau mai mult pe marele Vasile, zicânddespre dânsul că este înalt la cuvinte, ca unulce a cercetat şi a ispitit firea lucrurilor prinsine, şi cum că era atât de mult îmbunătăţit,încât puţin îi lipsea de a-l asemăna pe el cuîngerii. Căci nu făcea pogorământ legii, niciierta cu lesnire, ci era greu la obicei şi aspru,neavând la sine nici un lucru pământesc. Iarpe dumnezeiescul Ioan Gură deAur îl micşo-

rau, ca şi cum ar fi fost în oarecare chippotrivnic marelui Vasile, fiindcă era lesniciosşi atrăgător către pocăinţă. Erau însă alţii careînălţau pe dumnezeiescul Hrisostom, ca şicum ar fi fost în învăţături mai cupogorământ omenesc şi cum că mai cu în-lesnire povăţuia pe toţi şi îi chema cătrepocăinţă. Deci, îl cinsteau mai mult decât pemarele Vasile şi decât pe Grigorie, atât pen-tru mulţimea cuvintelor celor de miere curgă-toare, cât şi pentru iscusinţa cugetărilor.Alţii iarăşi cinsteaumaimult pe dumnezeiesculGrigorie, ca cel ce a întrecut în înţelepciuneşi în învăţătură elinească pe toţi dascălii ceivestiţi şi pe elini, cum şi pentru frumuseţeacuvintelor şi înflorirea lor. Atunci, prin opricină ca aceasta a celor învăţaţi s-a întâm-plat de s-a despărţit mulţimea poporului. Şiunii se ziceau Ioaniteni, alţii Vasiliteni, iaralţii Grigoriteni. Deci, astfel sfădindu-se ceiînţelepţi şi zicând între dânşii multe feluri decuvinte, de trei ori fericiţii aceştia dascăli auvoit să-i împace, ca să nu se mai sfădească îndeşert. Pentru aceea, după câţiva ani, s-auarătat sfinţii ierarhi, mai întâi câte unul deo-sebit, apoi şi câte trei împreună, nu în vis, ciaievea la arătare, lui Ioan, mitropolitul cetăţiiEvhaitenilor, care era om îmbunătăţit şipreaînţelept, după cum şi scrierile lui îl arată.Şi toţi trei au zis către dînsul cu un glas: "Noi,precum vezi, una suntem la Dumnezeu şi nueste între noi nici o sfadă sau împotrivire, cifiecare în vremea sa pornindu-se de dum-nezeiescul Duh, am scris învăţăturile spremântuirea cea de obşte şi folosul oamenilor;şi acelea pe care le-am învăţat noi înşine,le-am dat şi altora spre înmulţirea talantuluinostru şi nu este între noi vreunul întâi sau aldoilea, ci dacă veţi vorbi de unul, cei doiurmează ”.

- continuare din pagina 1 -Prezent la Cana Galileii, însoţit de Maica Sa, Iisus Hristos îşiarată „semnul Măririi” prin transformarea Apei în Vin laOspăţ, început al minunilor (îl previne pe Natanael că va„vedea lucruri şi mai mari”) menit să ademenească „Nea-murile” a râvni după „Nunta Împărătească”, unde„bunătăţile veşnice” nu cunosc Sfârşit (10).„Oficiată” în Împărăţia lui Dumnezeu, Nunta – Cununia(latinescul „corono-are” = a (în) cununa, a (în) corona; lt.nubo-ere,nupsi,nuptum=asemărita,„maritare”şi„inuxorare”)este un „Dar” (11) nonencratic pentru putinţa dobândiriiDesăvârşirii (12). „Prostituţia sacră” a religiilor păgânedin Orient în „onoarea” unor zeităţi „pasionale” –Afrodita Baalath şi Astarte (13) - a fost înlocuită cu puri-tatea Fecioarei marianice.Dogmatic, definim Cununia ca o „acţiune sacră, de prove-nienţă divină, prin care se acordă celor ce se unesc în modliber – prin binecuvântarea preotului – Harul SfântuluiDuh, care sfinţeşte şi înalţă legătura firească a Nunţii”(14). „Îmbibate” de energiile Duhului Sfânt, Căsătoria şiFamilia „fac parte din natura Binelui” (FericitulAugustin)(15), ca atare, „ornamentează” Viaţa chiar în latura eipragmatică, căci „nupturienţii” se „înhamă” la acest „carcu jug” pentru a avea o „Casă”, singularizându-se în ma-tricea complexă a „Traiului – Pereche”, „uitaţi” într-unspaţiu ex-centric comunităţii, unde îşi vor hotărî singuri„soarta”, însă nu oricum, ci în spiritul normelor moralemoştenite de la Înaintaşi.Tinerii sau mai vârstnicii candidaţi la conjugalitate erauîndatoraţi a urma normele canonice stabilite de Biserică,îndrumaţi parenetic de cler să-şi îndeplinească datoriilece le revin din această „sfântă unire liberă” (16).Instituţionalizarea comunitară a căsătoriei a însemnat şi oalternativă pe care colectivitatea umană a adoptat-o pen-tru a regla mecanismele biologice, sexuale, morale, subor-donându-le „ideii de continuitate” (17) şi totodată pentrua contracara eficient „dezordinea amoroasă” (18).Antropologii darvinişti susţin că Familia are un funda-ment strict biologic şi psihologic, nicidefel unul spiritual-metafizic, care să genereze „dignitas matrimonii” (19).Căsătoria, din punct de vedere creştin, se descoperă în douăchipuri: distincţie de persoane unite şi unitate de persoanedistincte, fără posibilitatea creării unei fisuri care să producăun amestec „ilicit” de consangvinitate, deoarece Sexul mat-rimonializat se integrează ordinii Învierii (20), anulând de-finitiv efectele dezastroase ale pervertirii post-lamasariene(de după Cădere) a Omului, Căsătoria devenind un „micro-cosmos al unităţii întregii Umanităţi” (21).

Viorel Dorel CHERCIU- va urma -

Note:1. Corneliu Mircea, Facerea. Tratat despre Fiinţă,Bucureşti, Cartea Românească, 2001, p. 262.2. Ernest Bernea, Nunta în Ţara Oltului, în Secolul 20, nr.313-314-315, 1987, p. 95.3. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Vol.I, Bucureşti, E.I.B.M.B.O.R., 2003, p. 188.4. Ernest Bernea, St. cit., p. 96.5. Constantin Galeriu, Taina Nunţii, în Studii Teologice,Anul XII, nr. 7-8, 1960, p. 495.6. Vasile Mioc, Mireasa Mielului. Feminitatea Bisericii înraport cu Domnul ei dupăApocalipsa Sfântului Ioan Teo-logul, în Transilvania,Anul XXV (C), nr. 3-4, 1995, pp. 82-88.7. DumitruRadu, Caracterul ecleziologic al SfintelorTaineşi problema comuniunii, în Ortodoxia,Anul XXX, nr. 1-2,1974, p. 311.8.ConstantinNecula, PorţileCerului,Vol. II, Sibiu, EdituraAgnos, 2007, p. 109.9. Mircea A. Tămaş, A lumii mireasă. Introducere înmetafizica Nunţii, Zalău, Editura Color Print SRL, 2003,p. 207.10. Cristian Bădiliţă, Episod neo-testamentar, în AltarulBanatului, Anul XX (LIX), nr. 7-9, 2009, p. 13.11. G. I. Tohăneanu, Cununa (În) corona, în Lumină lină,Anul IV, nr. 4, 2008, p. 1; Gh.Guţu, Dicţionar latin-român,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, p. 803.12, David şi Mary Ford, Căsătoria, cale spre sfinţenie.Vieţile sfinţilor căsătoriţi, Traducere deC-tin Făgeţan, Bu-cureşti, Editura Sophia, 2001, passim.13. Marius Ţepelea, Aspecte ale vieţii sociale în BisericaPrimară, Deva, Editura, Emia, 2004, p. 125.14. Hristos Andrutsos, Dogmatica Bisericii OrtodoxeRăsăritene, Ediţia a II-a, Atena, 1956, p. 396, apud PanaiotisBoumis,TainaNunţii,Traducere de IonuţDumitruUlimiuc,Bucureşti, Editura Sophia, 2007.15. Violeta Barbu, De bono coniugali. O istorie a familieidin Ţara Românească în secolul al XVIII-lea, Bucureşti,Editura Meridiane, 2003, p. 7.16. Vasile Gordon, Pareneza la Cununie. Consideraţii teo-retice şi exemplificări, în Altarul Banatului, Anul IX(XLVIII), nr. 4-6, 1998, pp. 36-55.17. Ion Şeuleanu, Poezia populară de nuntă, Bucureşti, Edi-tura Univers, 1985, p. 55.18. Peter Bruckner, Alain Finkielkrant, Noua dezordineamoroasă, Traducere de L. Brăileanu, Bucureşti, EdituraNemira, 1995, passim.19. Julius Evola, Metafizica sexului, Traducere de SorinMărculescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994, p. 267.20. Ilie Moldovan, Iubirea taina căsătoriei, Alba Iulia,1996, p. 37.21. David C. Ford, Bărbatul şi Femeia în viziunea Sfântu-lui Ioan Gură de Aur, Traducere de Luminiţa IrinaNiculescu, Bucureşti, Editura Sophia, 2007, p. 103.

Căsătoria. Excurs istoric în Banat (Secolele XVIII-XX) - I

La începutul lunii ianuarie, ca în fiecare an, am sărbătoritSoborul Sfantului Ioan Botezătorul, zi în care este cinstitcel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul IoanBotezătorul s-a născut în cetatea Orini,în familia preotului Zaharia. Elisabeta,mama sa, era descendentă a seminţiei luiAaron. Naşterea prorocului Ioan s-a pe-trecut cu şase luni înaintea naşterii luiIisus. Naşterea sa a fost vestită de cătreîngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ceacesta slujea la templu. Pentru că nu vada crezare celor vestite de îngerul Ga-vriil, Zaharia va rămâne mut până la pu-nerea numelui fiului său.Sfântul Ioan Botezătorul a început săpredice în al cincisprezecelea an al dom-niei Cezarului Tiberiu, pe când PontiuPilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti popo-rul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi peAcestaşi a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe careel îl transmitea era: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia

cerurilor!”. Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţprilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfân-tului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme,

Sfântul Ioan era întemniţat în castelul luiIrod de la Maherus. Ioan îl mustrase peIrod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada,care era soţia fratelui său. În ura ei demoarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea,fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţi-lor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de laacesta capul Botezătorului ca răsplată.Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători:zămislirea lui (23 septembrie), naşterea(24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăie-rea capului (29 august), prima şi a douaaflare a capului lui (24 februarie) şi a treiaaflare a capului său (25 mai).Aproximativ două milioane de românişi-au serbat, în 7 ianuarie, onomastica. Şiîn comuna noastră a fost prilej de

sărbătoare pentru mulţi dintre locuitorii ei, drept pentrucare le urăm, şi pe această cale, un sincer

La mulţi ani!

Sfântul Ioan Botezătorul

Un om cobora din Ierusalim laIerihon.A căzut între nişte tâl-hari, cari l-au dezbrăcat, l-aujefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsataproape mort. Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drumun preot; şi când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte,pe alături. Un Levit, trecea şi el prin locul acela; şi cândl-a văzut, a trecut înainte, pe alături. Dar un Samarinean,care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi când

l-a văzut i s-a făcut milă de el.S-a apropiat de i-a legat rănile şia turnat peste ele untdelemn şi

vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui şi l-a dus la un han, şi aîngrijit de el. A doua zi, când a pornit la drum, a scos doiarginţi, i-a dat hangiului şi i-a zis: Ai grijă de el, şi oricevei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere.Care dintre aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că esteaproapele celui ce căzuse între tâlhari?

Pilda Samarineanului

3DIALOG CU CETĂŢENII

Din activitatea Poliţiei LocaleÎn ultima perioadă, respectiv a doua jumătate a lunii decembrie 2011 şi începutullunii ianuarie 2012, agenţii de poliţie locală au participat la luarea măsurilor de or-dine la manifestările desfăşurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă (cultural-artistice,religioase, jocuri de artificii). De asemenea, au cooperat cu lucrătorii de poliţie dela Secţia 1 Poliţie Rurală, cu care au patrulat în zona de competenţă în vederea me-nţinerii liniştii şi ordinii publice, asigurarea unui climat de siguranţă şi preveni-rea comiterii unor fapte antisociale.Nu au fost înregistrate evenimente deosebite, fapt ce arată că activitatea de pre-venire a avut efectul scontat.În perioada următoare, în funcţie şi de condiţiile meteorologice, vom avea în ve-dere respectarea HCLGiroc nr. 15/2011, în ceea ce priveşte depunerile de zăpadăşi gheaţă, curăţarea trotuarelor, a părţilor carosabile ori depozitarea necorespunză-toare a materialelor agricole, menajere, a combustibililor, necurăţarea căilor pu-blice după descărcarea sau încărcarea mijloacelor de transport.Am avut în vedere, şi în continuare, păstrarea ordinii şi liniştii publice din pers-pective difuzării muzicii la parametrii legali, fără să se creeze disconfort, ca ur-mare a manifestărilor distractive din această perioadă.

Jr. Daniel SGURĂŞef serviciu Poliţie Locală

În legătură cu ordonanţa de urgenţă,aprobată zilele trecute în şedinţa de Gu-vern, care modifică şi completeazăunele acte normative ce reglementeazăacordarea de prestaţii sociale, Minis-terul Muncii face următoarele precizări:· Raportarea la Indicatorul Social de Re-ferinţă (ISR) nu scade cuantumul pres-taţiilor, ci aduce ordine în sistem. Pânăacum, prestaţiile sociale erau stabiliteprin hotărâri de guvern.Această ordonanţă de urgenţă aduce omodalitate de calcul unitară şi stabileşteca toate prestaţiile sociale să se rapor-teze la un indicator social de referinţă.ISR reprezintă unitatea exprimată în leila nivelul căreia se raportează benefi-ciile de asistenţă socială, suportate dinbugetul de stat. Pentru anul 2012, ISR afost stabilit la o valoare de 500 de ron,prin legea nr. 76/2002, privind sistemulasigurărilor pentru şomaj şi stimulareaocupării forţei de muncă şi prin Legeacadru a Asistenţei Sociale, 292/2011.· Indicatorul Social de Referinţă este opractică europeană. Este prima oarăcând prestaţiile sociale sunt raportate laun astfel de indicator.· Din 2012, toate prestaţiile sociale se

raportează laIndicatorul So-cial de Refe-rinţă, iar pemasură ce le-gile subsec-vente alenoului Cod alAsistenţei So-ciale intră în vi-goare, actualele54 de prestaţiivor fi reduse la9 tipuri de alo-caţii, indemnizaţii şi facilităţi.Iată principalele modificări:1. Venitul minim de inserţie - se insti-tuie prin unificarea actualului venitminim garantat, a alocaţiei pentru susţi-nerea familiei şi a ajutorului pentru în-călzirea locuinţei. Se aplică din 2013;2. Alocaţia de stat pentru copii - se men-ţine la cuantumul actual;3.Alocaţia de plasament - se menţine lacuantumul actual;4. Indemnizaţii, stimulente şi ajutoarecreştere copil - se menţin din prestaţiileactuale care privesc indemnizaţia pen-tru creşterea copiilor şi stimulent lunar

(OUG. Nr.111 /2010) şi cele 7tipuri de indem-nizaţii şi ajutoarecare se acordăpersoanelor careau în îngrijirecopii cu handicap0-7 ani acordateîn baza Legiinr.448/2006;5. Indemnizaţiipersoane cu nevoispeciale - se insti-

tuie din 2013 la modificarea Legii nr.448/2006;6. Indemnizaţia lunară de hranăHIV/SIDA - se menţine la cuantumulactual;7. Ajutor pentru persoane refugiate - semenţine la cuantumul actual;8. Ajutorul de urgenţă - se menţine lacuantumul actual şi va cuprinde inclu-siv ajutoarele financiare şi cele pentrutratamente în străinătate;9. Facilităţi - se menţin la cuantumul ac-tual, respectiv contribuţiile de asigurăride sănătate (beneficiari de VMG şi deindemnizaţie pentru creşterea copilu-

lui), transport persoane cu dizabilităţi,subvenţionare dobânzi credite pentrupersoane cu dizabilităţi.Beneficiarii de venit minim garantat,alocaţia de susţinere a familiei şi indem-nizaţia de creştere a copilului, care nuîşi plătesc taxele şi impozitele locale,pot fi suspendaţi din plată pe perioadăde până la 5 luni. Reintră în plată înmomentul în care fac dovada achităriitaxelor şi impozitelor locale, urmândsă primească şi suma cuvenită pe pe-rioada suspendării. Precizăm că nusunt vizaţi beneficiarii de alocaţii destat pentru copii.În concluzie, noua modalitate de calculnu duce la scăderea prestaţiilor sociale.Acestea rămân la acelaşi nivel regle-mentat în prezent. În schimb, de acumîncolo, prestaţiile nu vor putea fi modi-ficate, decât printr-o schimbare a Indi-catorului Social de Referinţă. Oricemodificare a Indicatorului Social de Re-ferinţă va duce, implicit, la modificareaîn cascadă a tuturor prestaţiilor sociale.În acest fel, vom avea o imagine corectăşi de ansamblu asupra tuturor modi-ficărilor.

Trageri în Poligonul ChişodaÎN PERIOADA 17.01.2012 – 29.02.2012, ÎN POLIGONUL DE TRAGERECHIŞODA SE EXECUTĂ TRAGERI ZIUA ŞI NOAPTEA CU ÎNTREGARMA-MENTUL DE INFANTERIE ÎN URMĂTOARELE ZILE:IANUARIE: 24, 25, 26 şi 31FEBRUARIE: 01, 02, 07, 08, 09, 14, 15, 16, 21, 22, 23, 28 şi 29

În atenţia beneficiarilor de prestaţii sociale

Pentru toate speciile pomicole, în perioadade repaus vegetativ, respectiv de la cădereaa 90% din frunze şi până la “umflarea” a1-5% muguri floriferi recomandăm aplica-rea măsurilor de igienă culturală şi efectua-rea tratamentelor chimice de iarnă.Înaintea aplicării tratamentelor chimice sevor executa lucrările de igienă culturală careconstau în: eliminarea lăstarilor şi ramurilorcare prezintă simptome de rapan, făinare,foc bacterian, a celor care prezintă ulceraţiiproduse de păduchele lânos; la făinare tăie-rea se execută cu cel puţin 5 cm mai josdecât locul unde se observă atacul, pentrueliminarea ochilor ce ar putea fi infectaţi dela lăstarul bolnav; încorporarea în sol a fruc-telor şi frunzelor bolnave care prezintă simp-tome de băşicare, pătări, monilioză;protecţia pomilor tineri împotriva rozătoa-relor; eliminarea şi arderea pomilor puternicvirozaţi, a celor care prezintă simptomeleunor boli de degenerescenţă şi a celor afec-taţi integral de focul bacterian; adunarea şiarderea cuiburilor de omizi defoliatoare; fer-tilizarea raţională cu îngrăşăminte complexe(excesul de azot sporeşte sensibilitatea po-

milor la boli şi scade rezistenţa acestora laîngheţuri); la efectuarea tăierilor “în uscat”se va avea în vedere reducerea înălţimii po-milor, pentru facilitarea “îmbăierii” inte-grale cu soluţia de stropit; instalarea brâielorcapcană, pentru reducerea rezervei biologice

de gărgăriţă florilor de măr şi păr. Trata-mentele chimice – pentru reducerea rezer-vei de agenţi fitopatogeni (rapan, monilioză,foc bacterian, băşicări, ciuruiri, pătări etc)se va aplica un tratament chimic (noiembrie-decembrie) cu un fungicid cupric: KOCIDE101 conc 0,3% sau FUNGURAN OH conc0,3% sau CHAMPION 50 WP conc 0,3%sauALCUPRAL50 PU conc.0,3%, urmândca în aşa-numitele ferestre de iarnă (ianuarie– martie) până la fenofaza de urechiuşe deşoarece la seminţoase şi buton verde la sâm-buroase să se efectueze un alt tratament chi-mic – cu insecticid pentru combatereadăunătorilor care iernează în diferite stadiipe şi în scoarţa pomilor (larve hibernante alepăduchelui din San Jose, păduchilor ţestoşi,păduchelui lânos, ouă de acarieni, afide, pre-cum şi a formelor de hibernare ale gărgări-ţelor florilor şi mugurilor, puricilor meliferi,omizilor defoliatoare, viermilor fructeloretc.). Se utilizează următoarele insecticide:pentru ouă hibernante de acarieni şi larve hi-bernante ale păduchelui din San Jose:CONFIDOR OIL conc.1,5 sau NUPRIDOIL SC conc.1,5% ; pentru rozătoare - înplantaţiile unde se constată prezenţa a 4-5colonii /Ha se vor aplica momeli toxice cuBROMAKOL – 25-50 g/ galerie sauCRITOX - 1 cartuş fumigen/galerie.OBSERVAŢII: Intervalul dintre cele douătratamente să fie de minimum 30 de zile;tratamentele trebuie efectuate pe timp liniş-tit, la temperaturi mai mari de 4-5 grade Cel-sius, pomii să nu fie acoperiţi cu zăpadă,polei, chiciură. Cantitatea de produs comer-cial se va calcula pentru: 1.500 l apă/Ha laspeciile: măr, cireş, vişin, nuc; 1.000 lapă/Ha la speciile: păr, gutui, prun, cais, ar-buşti fructiferi, pepiniere pomicole.Vor fi respectate cu stricteţe normele delucru cu produse de uz fitosanitar, cele deprotecţia mediului, animalelor, familiilor dealbine. Inspector

Maria HANEŞ

În anotimpul rece, atunci când ninge şieste foarte frig, trebuie să vă luaţi unelemăsuri suplimentare, mai ales în cazulîn care sunteţi nevoiţi să porniţi la drumcu autoturismul propriu. Astfel, în casetrebuie verificate mijloacele de încălzire(sobele ori centralele termice) şicoşurile de evacuare a fumului şi agazelor fierbinţi pentru a depista şi re-media eventualele defecţiuni. De ase-menea, este important să aveţi, pentruorice eventualitate, la îndemână uneltede îndepărtare a zăpezii.Există o serie de măsuri care pot preîn-tâmpina evenimentele neplăcute atuncicând porniţi la drum: la autoturism tre-buie să verificaţi sistemul de aprindereşi să curăţaţi bornele bateriei; pentru aevita îngheţarea este necesar să aveţiasupra dumneavoastră o cantitate sufi-

cientă de antigel; asiguraţi-vă că siste-mul de încălzire şi dezgheţare funcţio-nează; verificaţi dacă ştergătoarelefuncţionează şi asiguraţi-vă că aveţi su-ficient lichid de curăţare pentru tempe-raturi scăzute; nu în ultimul rând,dotaţi-vă cu lanţuri antiderapante.Este important pentru populaţie să nu seexpună foarte mult temperaturilorscăzute. În timpul iernii este importantconsumul de lichide, dar fără a se faceexces de cafea sau alcool. Instalaţiileelectrice din casă nu trebuie suprasoli-citate, iar când aparatele electrice nusunt folosite ele pot fi decuplate de lareţea. Mijloacele de încălzire portabiletrebuie amplasate la distanţă de mini-mum un metru de orice material com-bustibil.

Dumitru CRĂINICEANU

Tratamentele de iarnă în pomicultură

Recomandări pentru sezonul rece

De acum înainte, locuitorilor din Girocşi Chişoda le va fi mai uşor să afle in-formaţii utile cu privire la activitateaSC Giroceana SRL, graţie noului sitede Internet care a devenit deja funcţio-nal. Dacian Marinescu, directorul so-cietăţii, spune, în cuvântul adresatvizitatorilor site-ului, că ideea vine însprijinul comunicării dintre cetăţean şi

societatea Giroceana, dar şi în dorinţade a răspunde mai uşor problemelor ri-dicate de locuitorii din Giroc şiChişoda. Informaţiile cuprinse pe sitevizează transportul în comun, sistemulde apă şi canalizare, iluminatul publicdin Giroc şi Chişoda. Toate aceste in-formaţii le găsiţi, aşadar, la adresa deInternet www.giroceana.ro.

Giroceana SRL are site pe Internet

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Cuvinte, darurisfinte

La ceas de taină, cu sufletele curate şinevinovate, călătorim pe drumul colin-delor, apropiindu-ne cu mare bucurie deaceastă sărbătoare ce aduce cu ea feri-cire, curăţenie sufletească şi nemărginităiubire de oameni .Elevii clasei a IV-a de la Şcoala „IosifCiorogariu” din Chişoda au susţinut, înain-te de Sărbătoarea Crăciunului, serbarea”Cuvinte, daruri sfinte”. Cu dragostecreştină, copiii au dăruit cuvinte - darurisfinte de la Dumnezeu părinte. Publiculnumeros i-a răsplătit cu ropote deaplauze. Momentele cele mai apreciate

au fost: sosirea Iernii, dansul fulgilor denea, Visul Omului de Zapadă, Zâna Bunăcu crenguţa fermecată, colindatorii, în-tâlnirea cu Moş Crăciun, dansul renilorşi împărţirea cadourilor de către moşulcel darnic şi bun.

Înv. Georgeta BARNA

Dacă tot a fost luna de-cembrie, luna cadourile,preşcolarii din grupa mij-locie B, de la Grădiniţa cuProgram Prelungit Giroc,împreună cu doamneleeducatoareAndrea Mano-lea şi Rodica Pienaru,s-au transformat pentru oclipă în Moşi Crăciuni. Eiau mers în vizită la grădi-niţa Liceului Iris unde auîmpărţit cadouri copiilorcu deficienţă de vedere.Cei mici au susţinut unfrumos recital de colinde,înveselindu-i cu glasurilelor pe cei din jur. Emoţiileau fost mari, pe obrazulpreşcolarilor alunecând

câteva lacrimi.Această acţiune nu va fisingura, între cele douăunităţi existând un parte-neriat educaţional cu titlul„O minune, un copil”. Amîncheiat acest proiect înideea de a obişnui copiii sătrăiască în relaţie cu ceidin jur, să-şi dezvolte stăriafective pozitive, să mani-feste prietenie, generozi-tate, altruism, să lărgimsfera noastră de prietenie.În speranţa că această vi-zită a adus o rază de bucu-rie şi speranţă în inimamicuţilor, proiectul vacontinua până în 2013... şinu numai. (A.M.)

Giroceni mici şi darnici

Ca în fiecare an, elevii de la Şcoala cuclasele I-VIII „Iosif Ciorogariu” dinChişoda au prezentat, în ziua de 22 de-cembrie 2011, un frumos program ar-tistic având ca temă momentul sfânt alNaşterii Domnului nostru Iisus Hris-tos. La eveniment au fost prezenţi, ală-turi de cadrele didactice, părinţii şibunicii elevilor, care au venit pregătiţicu aparatele de fotografiat pentru aimortaliza momentele.Programul artistic a debutat cu monta-

jul literar muzical “Uite, vine Moş Cră-ciun!”, prezentat de cei mai mici eleviai şcolii, cei din clasa I, îndrumaţi dedoamna prof. LilianaAntal.Au fost re-marcate fermecătoarele colinde inter-

pretate de elevii din clasa I LarisaZăgan, Camelia Bucu, Abel Chifan,Cassandra Vasile şi Sara Dobra, careau fost îndelung aplaudaţi. Au urmatelevii din clasa a II-a, pe care doamnaînv. Gabriela Condrea i-a învăţat mi-nunate colinde şi versuri. Copiii aucântat ca nişte îngeraşi şi au recitatclar, cu intonaţie. Elevii din clasele aIII-a şi a IV-a au cântat colinde cunos-cute, în limba engleză, arătând celorprezenţi cât de mult iubesc aceastălimbă, pe care o studiază cu doamnaprof. Gabriela Vlasie. Un alt momenta fost dansul renilor, prezentat de elevidin clasa a IV-a, îndrumaţi de doamnaînv. Georgeta Barna. Doamna prof.Constanţa Onose a îndrumat elevii dinclasa a V-a, care au pregătit o scenetăavând ca subiect Naşterea lui Isus.Publicul a fost încântat de sceneta“Necazul lui Moş Crăciun”, prezentatăde elevii din clasa a VI-a, îndrumaţi de

doamna dirigintă Georgina Ianculescu.ElevaAlexandra Comaniţă a reprezen-tat clasa a VII-a şi a interpretat o splen-didă colindă, încântând publicul. Clasaa VIII-a a fost reprezentată de elevulAdrian Galuşka, acesta interpretând, lachitară, două melodii. Publicul a ur-mărit cu atenţie toate momentele pro-gramului, a aplaudat cu dărnicie,încununând astfel munca dascălilor şi amicilor artişti.Prin grija Primăriei Giroc, a domnuluiprimar Iosif-Ionel Toma, Moş Crăciuna venit şi anul acesta, încărcat cu dul-ciuri care de care mai apetisante, ofe-rite ca răsplată pentru spectacoluloferit, dar şi pentru că elevii au fostcuminţi pe parcursul întregului an.După ce darurile Moşului au fost îm-părţite, momentul a fost imortalizat înnenumărate fotografii făcute lângă bra-dul împodobit.

Prof. Marieta DENEŞ

Decembrie 2011 la şcolile din Giroc şi Chişoda

Serbare de Crăciun la şcoala din Chişoda

Cu mic, cu mare,haideţi la serbare!!!

Încercând să-i facă pe copiii de la grupa mareA săînţeleagă semnificaţia Crăciunului, doamnele edu-catoare Florina Berindeiu şi Janina Terteci, au alesca temă pentru serbarea de Crăciun sceneta “Naş-

terea Domnului Iisus Hristos”. Într-un decormagic: grajd, iesle, măgar, oaie, focul păstorilor,decor realizat cu ajutorul părinţilor (cărora le mu-lţumim şi cu această ocazie), pe coloana sonoră afilmului Iisus din Nazaret, au intrat în scenă co-piii, costumaţi în Maria, Iosif, trei păstori, treimagi, îngeraşi, stele, etc. Au prezentat versurile şiau cântat colinde, derulând exact scena naşteriiDomnului Iisus, folosind o intonaţie şi o mimicăpotrivită personajelor.Drept răsplată, Moş Crăciun nu a întârziat să aparăşi, pe lângă felicitările şi laudele aduse din partealui şi ale spectatorilor (respectiv părinţi, bunici,rude), copiii au primit o mulţime de daruri.

Janina TERTECI

Ca în fiecarean, colindă-torii ne anunţăsărbătoareaCrăciunuluişi ne dauvestea Naş-terii Dom-nului. La felau făcut şipreşcolarii de la Grădiniţa cu Program Prelungit dinGiroc, care au colindat Primăria din Giroc, unde aufost întâmpinaţi de domnul primar Iosif-Ionel Toma.Copiii din grupa mijlocieA, îndrumaţi de educatoareaLenuţa Terteci, grupa mare A, alături de educatoarea

Janina Ter-teci, şi grupamare pregă-titoare, con-dusă deeducatoareaLidia Blidă-ran, au în-cercat săpăstreze tra-

diţia de Crăciun, prin interpretarea cunoscutelor colin-de ”O, ce veste minunată!”, “Trei păstori!”, “Domn,domn să-nalţăm” etc. Gazdele i-au ascultat pe miciicolindatori, au cântat alături de ei şi i-au răsplătit aşacum e datina, cu fructe, dulciuri şi ceai cald.

Prof. Înv. Preş. Janina TERTECI

“Am plecat să colindăm... Domn, Domn..!!!”

5DIALOG CU CETĂŢENII

Concursul Naţional deMatematică LUMINAMATH, care a ajuns la aXV-a ediţie, s-a desfăşuratîn fiecare judeţ, la unulsau mai multe centre sta-bilite de inspectorateleşcolare respective. Eleviide la Şcoala cu clasele I-VIII “Iosif Ciorogariu”Chişoda au susţinut acestconcurs la Şcoala cu cla-sele I-VIII Nr. 22 din Ti-mişoara. Concursul seadresează elevilor din cla-sele IV-VIII şi constă în 30 de problemetip grilă pentru clasa a IV-a şi 40 pentruclasele V-VIII. Există un singur răspunscorect pentru fiecare problemă şi pentrurăspunsurile greşite se scad puncte.În 21 decembrie 2011, la Colegiul Na-ţional de Artă “Ion Vidu” din Timişoara,a avut loc festivitatea de premiere a ele-vilor din clasele IV-VIII care au obţinut

premiile I, II, III sau men-ţiuni la LUMINAMATH- ediţia 2011. Premierea afost organizată de Inspec-toratul Şcolar JudeţeanTimiş şi de Şcoala Inter-naţională “Spectrum” dinTimişoara.Elevele Lavinia Diniş şiIulia Mărţuică din clasa aV-a de la Şcoala cu cla-sele I-VIII “Iosif Cioroga-riu” au obţinut menţiune,primind diplome şi câteun cadou simbolic. Ne

mândrim cu aceste rezultate, având învedere că au participat mulţi elevi de laclasa a V-a, iar printre şcolarii care auobţinut premiul I, II, III sau menţiune lanivelul judeţului se numără şi elevelenoastre, fiind singurele cu menţiune dinmediul rural.Obiectivul concursului LUMINAMATH este de a creşte randamentul co-piilor la matematică, de a evalua eleviiclaselor a VIII-a înainte de Testarea Na-ţională, de a-i familiariza cu testul grilăşi atmosfera de examen, de a motiva ele-vii pentru studiul matematicii şi de a îm-bunătăţi cooperarea între şcoli.Concursul LUMINAMATH oferă elevi-lor oportunitatea de a-şi măsura cunoştin-ţele de matematică şi a afla nivelul deperformanţă la care au ajuns, urmărindşi captarea interesului pentru ştiinţeleexacte. La ultima ediţie au participat32.510 elevi, iar anul acesta au partici-pat 47.000 de şcolari din toată ţara.

Prof. Marieta DENEŞ

Rezultate meritorii pentru elevii chişozeniConcursul Naţional de Matematică LUMINA MATH

De la sufletla suflet

Elevii din clasele a VI-a şi a VII-ade la Şcoala cu clasele I-VIII “IosifCiorogariu” Chişoda, îndrumaţi ded-na prof. Georgina Ianculescu şid-na prof. Gabriela Vlasie au vizi-tat, în 16 decembrie 2011,Azilul debătrâni - Centrul Maltez Timişoara.Doamnele profesoare şi-au propussă trezească în sufletele elevilor sen-timente de omenie, respect şi pre-ţuire pentru cei în vârstă. Prinaceastă acţiune caritabilă s-a urmăritrevigorarea spiritului civic şi al men-talităţilor comunitare, prin promova-rea valorilor de solidaritate,generozitate, dar şi responsabilizareaelevilor şi a cadrelor didactice prinimplicarea în acţiuni de voluntariat.Atât bătrânii, cât şi personalul de laCentrul Maltez Timişoara au fost în-cântaţi de programul artistic prezen-tat de elevi.Acesta a cuprins sceneta“Necazul lui Moş Crăciun” şi o seriede colinde. La finalul activităţii, ele-

vii au oferit mici daruri bătrânilor.Pentru a populariza astfel de acţiunicaritabile, s-a realizat în cadrul şco-lii un panou cu imagini de la CentrulMaltez şi serbarea prezentată deelevi.

prof. Marieta DENEŞ

Şcoala cu clasele I-VIII Giroc a găzduit marţi, 20 decembrie2011, tradiţionalul Târg de Crăciun, aflat la a treia ediţie.Activitatea a avut ca obiective comunicarea între elevi, părinţişi cadre didactice, socializarea, formarea deprinderilor de bunicomercianţi şi negociatori, iar în scop umanitar, fiecare, a pututsă facă donaţii pentru cazurile sociale ale şcolii. În deschidereaTârgului, grupul de elevi de la Clubul de teatru, pregătiţi dedoamna profesoară Mariana Luca, a prezentat sceneta „Naşte-rea Domnului”. Ne-au încântat cu colinde elevele LoredanaSur şi Leleţi Eniko. Pe mesele aranjate în holul şcolii, elevii şipărinţii au expus aranjamente de Crăciun, felicitări, jucării, di-ferite podoabe şi obiecte lucrate manual, s-au vândut prăjituri,clătite, ceai, globuri, flori etc. Printre cumpărători au fost cadredidactice, foarte mulţi părinţi şi ne-am bucurat de prezenţa co-legilor de la Şcoala Chişoda (elevi şi profesori). Din donaţiile

făcute, până în prezent, s-a achiziţionat un laptop pentru elevulSebastian David din clasa a IV-a. Prof. Melentina COSTA

Târgul de Crăciun aajuns la ediţia a treia

- continuare din pagina 1 -

La rândul său, profesorul OctavianGruiţa, şi el fost director al şcolii dinGiroc şi Cetăţean de onoare al comuneiGiroc, a avut doar cuvinte de laudă des-pre dascălul şi omul Silvestru Ştevin:„L-am cunoscut încă de la veni-rea în Giroc, în anul 1966, cândeu eram student, iar mai apoitânăr profesor, dar într-o altăşcoală. Domnul profesor Silves-tru Ştevin se străduia să atragă ti-neretul din Giroc spre activităţilede la căminul cultural. Atuncipoate nu i-am înţeles strădania şiefortul, dar devenindu-i mai apoicoleg am înţeles cât de grea, deistovitoare, dar de multe ori şi lip-sită de sens era această muncă de,,culturalizare a maselor”, pe careo pot înţelege doar cei ce au fostîn învăţământ în acea perioadă. Odatăcu transferul meu la şcoala din Giroc, înanul 1977, l-am putut aprecia ca pe unfoarte bun specialist în disciplina pecare o preda, contribuind la descoperi-rea unor talente în domeniul sportului,printre care şi pe multipla campioană lakaiac-canoe, Daniela Bitulean Ciucur.S-a achitat cu conştiinciozitate de obli-gaţiile profesionale, dar şi de multiplele

sarcini extraşcolare, culturale, obşteştişi chiar politice. A fost directorul care apus bază pe activitatea la clasă a cadre-lor didactice şi pe rezultatele elevilor,lăsând pe plan secundar munca de ,,bi-rocrat” a directorului, care în acea pe-rioadă, ca şi acum, era foarte apreciată.

Din acest punct de vedere, directorulSilvestru Ştevin a fost un rebel, la fel caşi bunul său prieten şi înaintaş, OvidiuTocmacov”. Caracterizându-l pe Sil-vestru Ştevin, domnul Octavian Gruiţaspune că acesta era exigent cu sine în-suşi, dar şi cu colectivul de cadre di-dactice şi elevii pe care i-a condus,mereu nemulţumit, dovadă că şi activi-tăţile cele mai reuşite le aprecia, mai în

glumă mai în serios, cu nota ,,şaseplus”. „Foarte apreciat de elevi, dar şide autorităţile locale, a fost iniţiatorulmultor activităţi sportive, culturale şi tu-ristice de amploare, fiind organizatorulunor excursii în împrejurimi, dar şi înţară, precum şi a unor expediţii în Mun-

ţii Carpaţi şi în Delta Dunării. A fost di-rectorul care, alături de colegii din aceaperioadă, a contribuit efectiv la con-struirea localului nou al şcolii. A mobi-lizat tinerii la activitaţi sportive şiculturale, iar de multe ori a suportat cri-tici nemeritate venite din partea unoractivişti de partid, care nu aveau niciolegătură cu învăţământul, pentru diverselucruri ce nu aparţineau de învăţământ.

„Profesorul Ştevin, a mai spus OctavianGruiţa, are evidente înclinaţii literare,cu o cultură umanistă pentru care potsă-l invidieze şi cei cu studii de specia-litate, dar şi cu un dar al povestirii re-marcabil. Profesorul Silvestru Ştevin apublicat în anul 2000 volumul ,,Desculţ

prin propriul destin”, un roman auto-biografic, ce redă tragedia familiei saleşi a altor mii de familii bănăţene în aniideportării în Bărăgan, pe care şi el, copilfiind, a cunoscut-o. Trebuie să-l apre-ciem şi să-l cinstim aşa cum se cuvinepe profesorul, directorul, prietenul şiOMUL SILVESTRU ŞTEVIN”.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Profesorul Silvestru Livius Ştevin, Cetăţean de Onoare al Girocului

6 DIALOG CU CETĂŢENII

Fără ca noi să fim conştienţi de asta, inima noastrăîşi face datoria neîntrerupt, zi şi noapte. Învăţăms-o preţuim abia când se defectează. Acest organvital este cât pumnul stăpânului ei. Pentru un adultcântăreşte 300-350 grame. Ritmul bătăilor ei este deaproximativ 140 pe minut la nou-născuţi şi scade lamaturitate către 60-80 pe minut. Aceasta înseamnăcă inima poate depăşi 100.000 de bătăi pe zi şi 40 demilioane pe an. Pentru 70 de ani de viaţă putemajunge la peste 2,5 miliarde decontracţii ale cordului.Din a patra săptămână de sarcină,inima embrionului începe să pulse-ze în abdomenul mamei. La ma-turitate cordul pompează zilnicpeste 7.000 de litri de sânge, iarîntr-o viaţă de om peste 150 demilioane de litri. Specialiştii spuncă muşchii cardiaci sunt progra-maţi să reziste peste 150 de ani.Şi totuşi nici un om din istoria re-centă nu a ajuns la această vârstămatusalemică. Într-un clasamental cauzelor deceselor pe primul loc se situează dedeparte bolile cardiace. Multe din acestea sunt re-zultatul dezechilibrelor la nivel mental, pe care înlimbaj elevat le numim stress.Treptat, specialiştii descoperă cu uimire ce legăturistrânse există între universul nostru afectiv şisănătatea inimii. Nu doar modul de hrană defectuosşi lipsa de mişcare sunt responsabile de îmbolnăvi-rea inimii, ci şi frica, furia, tristeţea şi celelalte ma-nifestări ce ne afectează psihic.Durerile sufleteşti pot omorî inima.Organul situatdedesubtul sternului a fost considerat multă vremeun exemplu de mecanism robust ce funcţionează în

general fără necesităţi de întreţinere, timp de maimulte decenii, cu condiţia ca ţevile ei de alimentaresă nu se înfunde, datorită unor influenţe genetice sauunui mod de viaţă nesănătos - înţelegând prin astafumatul, alimentaţia bogată în grăsimi animale, se-dentarismul.Acum câţiva ani, când primii medici şipsihologi şi-au pus întrebarea dacă nu cumva sufe-rinţele psihice “atacă inima” literalmente, ei au fostîntâmpinaţi cu zâmbete îngăduitoare. Însă de atuncişi până astăzi, psihocardiologia, disciplina medicală

specializată în efectele patolo-gice produse de stresul psiho-so-cial asupra inimii, a prins conturşi a câştigat teren.Au ieşit de subtipar manuale voluminoase. Iarîn tot mai multe spitale din Oc-cident, lucrează mână în mânacardiologi, specialişti în psiho-somatică şi psihologi. Aceastănouă orientare medicală are labaza constatarea că durerile su-fletului au suficientă putere pen-tru a provoca o paralizie a unorporţiuni din miocard. Ce se pe-

trece acolo, sub piele, muşchi şi coaste? Cum seajunge de la stări de spirit la obturări ale vaselor desânge? Cum paralizează sufletul inima? Până în pre-zent, cercetătorii n-au elucidat toate detaliile acestorprocese primejdioase, însă esenţa lor este mai presusde orice dubiu: când tristeţea, stările conflictuale,frustrarea sau melancolia durează săptămâni şi luni,ele nu mai înseamnă pentru organism decât un sin-gur lucru - stres şi anume în varianta sa nesănătoasă,cronică: sindromul inimilor zdrobite. Efectul lui nu estetotdeauna mortal, dar aduce multă suferinţă.

(va urma)Codruţa TOMESCU

- continuare din pagina 1 -

La evenimentul sărbătorit festiv în “SalaRomană” a Primăriei au participat nu-meroşi giroceni, lansarea cărţii fiindprecedată de un mini-concert susţinut deformaţia familiei Chifan din Chişoda,care a interpretat melodii instrumentalespecifice sărbătorilor de iarnă. Despre«Corala Giroceana», despre carte şi CDau vorbit primarul Iosif Ionel Toma,preotul paroh al Parohiei Chişoda,Traian Debucean, şi autorul volumului,dirijorul Mircea Sturza. După cum aprecizat primarul Iosif Ionel Toma:“Teologul Mircea Sturza a scos la lu-mină, prin trudă şi temeinicie, o lucrarecare este astăzi o preţioasă mărturie acuvintelor ce aduc slavă lui Dumnezeu,dar şi care enumeră o serie de activităţilegate de viaţa spirituală prin cântec şipelerinaj. Cu mulţi ani în urmă, a fostchemat în biserica noastră să îm-părtăşească din experienţa dobândită în

tainele cântărilor liturgice şi să îndrumeun cor cu mare rezonanţă istorică, atâtde drag credincioşilor noştri. (…) Prinlucrarea de faţă se dă o nouă dimensiunevieţii ortodoxe de pe aceste meleaguri,întărind, pas cu pas, ideea că această tra-diţie este veşnică, indestructibilă şi ne-

schimbată. Preocupat de studiu, MirceaSturza termină cursurile Facultăţii deTeologie, obţinând şi un masterat, ceeace am putea spune că ar fi suficient pen-tru un tânăr de vârsta lui. (…) Dominatde linişte sufletească, de iubire şi pace,ştie să se bucurede roadele mun-cii sale, alăturide cei cu care aînfiinţat „CoralaGiroceana”.Alături de mem-brii coralei dinGiroc se bucurăşi ascultătorii, deceea ce li seoferă prin viecântare, în dife-rite ocazii. Glasulinconfundabil alacestui grup coral duce mai departe tra-diţia corală giroceană, făcând fală înain-taşilor acestui gen de muzică, iar prin

cartea apărută acum teologul MirceaSturza prezintă un studiu aprofundatasupra unei scurte perioade de existenţă,de trei ani, a „Coralei Giroceana”.Mircea Sturza spune că această Coralăa devenit în scurt timp o mare familie încare se împărtăşesc bucurii şi necazuri,

pentru că fiecare are şi momente bune şimomente triste, la care participă îm-preună. Vorbind despre începuturile co-ralei şi despre greutăţile inerenteîntâmpinate de-a lungul vremii dirijorulcoralei, Mircea Sturza spune: “Corala

Giroceana aluat fiinţă şifuncţioneazăîn cadrulCons i l i u lu iLocal Giroc,care în fruntecu domnulprimar IosifIonel Toma,mentorul şiiniţiatorul for-maţiei, ne-asusţinut, ne-aîncurajat şi

ne-a creat condiţii pentru o bună des-făşurare a actelor artistice. Mulţumirileau fost pe măsură de fiecare dată când

pe diferitele scene de concerte CoralaGiroceana a adus cinste Comunei Giroc,demonstrând şi expunând bogăţia lăziide zestre pe care Girocul o deţine. De laînfiinţarea coralei, de la primele apariţiipe scenă şi până în prezent s-au scurstrei ani, o perioadă bogată în activitate,

cu amintiri frumoase care merită să fiepăstrate şi prezentate tuturor celor intere-saţi demuzică, de cor, de cultură”.MirceaSturza mai adaugă că a izbutit să aduneîn volum truda celor trei ani în care ală-turi de coriştii lui a realizat acte artisticenotabile: “Toate acestea sunt aduse ca opreţuire şi cinstire acestor oameni mi-nunaţi devotaţi corului, care şi-au dăruito bună parte din timpul lor acestei acti-vităţi, dar mai ales şi-au dăruit o partedin sufletul lor. Cu nădejdea că lucrareade faţă va fi spre bucuria membrilor Co-ralei Giroceana şi de folos iubitorilormuzicii, mulţumesc tuturor care într-unfel sau altul sunt alături de mine şi măsusţin în munca pe care o desfăşor”.Aşa cum precizează primarul Iosif IonelToma în prefaţa volumului: «Cartea esterecomandată pentru a fi citită şi spre a fipăstrată în biblioteca inimii, pentru căaceasta a fost binecuvântată în multelăcaşuri sfinte prin însuşi dirijorul şimembrii care compun Corala Giro-

ceana. Cred că Bunul Dumnezeu, cuharul său şi iubirea de oameni, a rânduitsă trăim aceste clipe care nu trebuiedecât să ne lumineze sufletul şi inima,să avem bucurie şi iubire pentru cei carese ostenesc întru Slava lui Dumnezeu”.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Corala Giroceana la aniversarea a trei ani de activitate

Sufletul ucigaş (I)24 ianuarie - UnireaPrincipatelor Române

Unirea Princi-patelor Românecunoscută şi caMica Unire (Ma-rea Unire fiindcea de la 1918) aavut loc la jumă-tatea secolului alXIX-leaşireprezintăunificarea vechilorstate Moldova şiŢara Românească.

Unirea este strâns legată de personalitatea lui AlexandruIoan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor princi-pate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 înŢara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex,bazat pe puternica apropiere culturală şi economică întrecele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu rea-lizarea uniunii vamale între Moldova şiŢara Românească,în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv GheorgheBibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la uncontext european favorabil realizării unirii. Votul popularfavorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unorAdunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta ouniune mai mult formală între cele două ţări, cu guvernediferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anuluiurmător, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuzaa fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti,aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorulunioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentulşi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sade la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducereape tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen,iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

7DIALOG CU CETĂŢENII

DDiiaannaa EElleennaa JJiiaannuu33 aannii,, GGiirroocc

SSoonniiaa RRaacczz,,44 aannii,, GGiirroocc

ŞŞtteeffaann RRaacczz,,44 aannii,, GGiirroocc TTiimmeeeeaa IIooaannaa RRaacczz

77 aannii,, GGiirroocc

Când am primit invitaţia de a colinda în ParlamentulRomâniei, am luat-o ca pe o flatare, fără să am cer-titudinea că va deveni realitate. Confirmarea invi-taţiei a venit prin secretarul general al CultuluiCreştin Baptist, dl. Ionel Tuţac. În data de 7 decem-brie, corul şi orchestra Bisericii Creştine BaptisteGiroc aveau de interpretat cinci piese cu mesajulNaşterii Mântuitorului, la micul dejun cu rugăciuneîn Parlamentul României.Am început pregătirile pentru eveniment şi am so-licitat Consiliului Local şi Primăriei Giroc să neofere autocarul pentru transport. În timpul pe care l-am avut înaintea începerii recepţiei, am vizitatPalatul Parlamentului. Am admirat arhitectura şi fini -sajele sălilor, am făcut poze, am cântat şi ne-am rugatîn sala de plen a Senatului.În deschiderea recepţiei, am fost salutaţi de domnulprofesor Petru Andea, fost deputat PSD, cel care a

coordonat programul formaţiilor invitate cu aceastăocazie. S-a rostit apoi rugăciunea Tatăl nostru, dupăcare orchestra, sub bagheta dirijorului SavaCrăinicean, a interpretat piese cu tematica NaşteriiMântuitorului Isus Hristos. A urmat corul dirijat deEugen Goldiş, artist liric în cadrul corului IonRomânu al Filarmonicii de stat Timişoara, care a in-

terpretat piesele Tatăl nostru şi Binecuvîntează,Doamne, România. Toţi cei prezenţi au fost plăcutimpresionaţi, exprimând aprecierea lor prin aplauze.Impactul a fost copleşitor, pentru că şi a doua seară,în 8 decembrie, ne-au anunţat să cântăm din nou,deşi erau programate alte formaţii. Suntem mulţumitori lui Dumnezeu, care ne-a făcutfavoarea să înălţăm Numele Lui în Sfatul Naţiuniinoastre. Suntem recunoscători domnului primar şiConsiliului Comunei Giroc care ne-a facilitat depla-sarea la Bucureşti. Suntem bucuroşi că am adus unplus de imagine la prestigiul comunei Giroc, pe caream avut onoarea s-o reprezentăm.Dumnezeul adevărat descoperit nouă prin Fiul SăuIsus Hristos să binecuvînteze localitatea şi naţiuneanoastră şi să ne izbăvească în aceste vremuri de crizăeconomică şi morală.

Biserica Creştină Baptistă GirocPastor Victor Viorel ŢUŢ

Colind girocean în Parlamentul României

În 15 ianuarie2012 s-au îm-

plinit 162 deani de lan a ş t e r e ap o e t u l u inaţional alRomâniei,M i h a iEminescu.

Eminescu afost un geniu

al literaturii ro-mâne şi un om cu

o cultură vastă, acope-rind domenii diferite, cu intuiţii deose-bite în ce priveşte nu numai filozofia, cişi structura şi finalitatea universului.1866 este anul primelor manifestări li-terare ale lui Eminescu. În 12/24 ianua-rie moare profesorul de limba românăAron Pumnul. Elevii scot o broşură,«Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti(Lăcrimioare... la mormântul prea-iubi-tului lor profesoriu)», în care apare şipoezia «La mormântul lui Aron Pum-nul», semnată M. Eminoviciu, privatist.

La 25 februarie/9 martie (stil nou) de-butează în revista Familia, din Pesta, alui Iosif Vulcan, cu poezia «De-aşavea». Acelaşi Iosif Vulcan îl convingesă-şi schimbe numele în Eminescu. Ceamai realistă analiză psihologică a luiEminescu i-o datorăm lui I.L. Caragialecare după moartea poetului a publicattrei scurte articole pe această temă: ÎnNirvana, Ironie şi Două note. Dupăpărerea lui Caragiale, trăsătura cea maicaracteristică a lui Eminescu era faptulcă „avea un temperament de o excesivăneegalitate”. Viaţa lui Eminescu a fost ocontinuă oscilare între atitudini intro-vertite şi extravertite. „Aşa l-am cunos-cut atuncea, aşa a rămas până în cele dinurmă momente bune: vesel şi trist; co-municativ şi ursuz; blând şi aspru; mul -ţumindu-se cu nimica şi nemulţumittotdeauna de toate; aci de o abstinenţăde pustnic, aci apoi lacom de plăcerilevieţii; fugind de oameni şi căutându-i;nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil cao fată nervoasă. Ciudată amestecătură!– fericită pentru artist, nefericită pentruom!”.

Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie,La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deşi moare valul,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântulSpada ta de sânge duşman fumegând,

Şi deasupra idrei fluture cu vântulVisul tău de glorii falnic triumfând,

Spună lumii large steaguri tricoloare,Spună ce-i poporul mare, românesc,

Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,

Când cu lampa-i zboară lumea luminând,El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Tânără mireasă, mamă cu amor!Fiii tăi trăiască numai în frăţieCa a nopţii stele, ca a zilei zori,Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

8 DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/30

68 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Denis Alboniîn finala României

În perioada 16-21 decembrie 2011, la Călimăneşti, s-au desfăşurat semifinaleleCampionatului Naţional de Şah pentru copii şi juniori, la categoriile B8, B10 şi

B12.Aceste semifinale au avut rolul de atria jucătorii înainte de finala Campio-natului Naţional din aprilie 2012, în-trucât la aceste categorii (băieţi pânăîn 12 ani) concurenţa din ultimii ani afost formidabilă.Clubul de Şah Giroc a fost prezent laaceste semifinale cu doi sportivi. Lacategoria B10 (băieţi 9-10 ani) a fostPaul Alexandru Paraschiv din Giroc,iar la categoria B12 (băieţi 11-12 ani)a participat Denis Dean Alboni dinChişoda. Şansa i-a surâs chişozeanu-

lui Denis Alboni, care cu 5,5 puncte din 9 posibile s-a calificat în finala ţării,clasându-se pe locul 20 din 95 de participanţi la categoria sa.

Zamfir MOLDOVAN

În perioada 6-14 ianuarie, la Căciulata,s-a desfăşurat Campionatul NaţionalŞcolar ediţia 2012, în organizarea Clu-bului de Şah „Elisabeta Polihroniade”.Această competiţie contează ca şietapă de calificare pentru CampionatulMondial Şcolar, care în 2012 va avealoc în România, la Iaşi, timp de zecezile începând cu 28 aprilie.Premiul pus în joc de către Clubul deŞah „Elisabeta Polihroniade”, pentruocupanţii locului I de la fiecare cate-gorie de vârstă, a fost contravaloareacosturilor de cazare şi masă la Cam-pionatul Mondial Şcolar, costuri carese ridică la aproximativ 600 de euro desportiv.Clubul de Şah Giroc a participat cu 4sportivi (în ordine alfabetică): DenisAlboni la categoria B11, Robert Matişla categoria B15, Alexandra Paraschivla categoria F11 şi Paul Paraschiv lacategoria B11.Categoriile de vârstă la CampionatulMondial Şcolar diferă de cele dinCampionatul Mondial pentru Copii şiJuniori versiunea F.I.D.E. – ele mer-gând din 2 în 2 ani pe vârste impare,de la 7 până la 17 ani. Sistemul com-petiţional clasic pentru copii şi junioriare categorii pare, din 2 în 2 ani, de la8 până la 20 de ani.Şahiştii din Giroc s-au întors cu douămedalii, deşi evoluţia din prima jumă-tate a turneului le-ar fi permis tuturorcelor patru să emită pretenţii la po-dium. În prima rundă, Matiş ratează deaproape punctul împotriva lui Alexan-

dru David, un şahist cu ELO 1968 dela ACS de Şah APA NOVA din Bucu-reşti (un club puternic, cu mai mulţiantrenori de şah angajaţi).„Norocul e de partea celor curajoşi”,se spune. După ce Robert ocoleşte va-rianta câştigătoare de teama unor com-plicaţii, iniţiativa îi revine

bucureşteanului, care marchează cu ocombinaţie temerară. Robert Matiş re-vine cu o serie de trei victorii, ocupândlocul III după a patra rundă, dar înrunda a cincea ratează împotriva lide-rului Bogdan Deac, de la Clubul deŞah Râmnicu Vâlcea, ezitând din nousă marcheze după ce construise o po-ziţie câştigătoare. Respectul exageratpentru forţa adversarului nu prea ajutăîn şah... După acest eşec, Robert mairemizează cu unul dintre favoriţi, Artur

Toth, de la Odorheiu Secuiesc, dar nu-şi mai regăseşte pasul, gafează în ul-tima rundă cu un jucător mai slab cotatşi termină pe locul 10.Denis DeanAlboni are un start drama-tic, cu una dintre partide luptată pestepatru ore „de la o poartă la cealaltă”,iar după patru runde este liderul cate-

goriei B11, cu trei victorii şi o remiză.Probabil că Dean trebuie să mai lu-creze la condiţia fizică, întrucât parti-dele epuizante de la start şi-au spuscuvântul în rundele 5 şi 6, când a pier-dut două partide consecutiv. Denis aterminat pe locul 5, la departajarestrânsă cu locurile 3 şi 4. Deşi a reve-nit câştigând rundele 7 şi 9, o remizănepermisă cu doi pioni în plus în rundaa opta l-a făcut să scape din mâini me-dalia.

În timp ce şahiştii din Chişoda au datdin plin spectacol fără a reuşi să ră-mână cu bocancii pe podium, giroce-nii, mai calmi şi mai aşezaţi, au strânsremiză cu remiză fără „să pună damaîn priză” (fără a face multe gafe). Fra-ţii Paraschiv se băteau în ultima rundăpentru obiective diferite: Alexandraavea nevoie de victorie sau remiză (înfuncţie de jocul rezultatelor) pentru aocupa locul III, dar pentru Paul singuravariantă era victoria, pentru a-şi men-ţine avansul de jumătate de punct pecare îl avea faţă de toţi ceilalţi concu-renţi.Amândoi girocenii au obţinut în ultimarundă victoria cu un joc superb şi te-nace, dărâmând „castelele” adverse culovituri bine calculate, deşi Alexandraa beneficiat la un moment dat de ser-viciile zeiţei Fortuna, iar atacul ei finalar fi putut fi ceva mai scurt şi mai pre-cis - fără ca varianta aleasă de ea să-şipiardă totuşi din frumuseţe.Astfel, Girocul se poate mândri de laînceputul anului 2012 cu doi medaliaţila Campionatul Naţional Şcolar, iarPaul Paraschiv se poate mândri cu pri-mul său titlu de campion naţional deşah, fiind campion naţional la şahulşcolar, categoria B11.Alexandra a ocupat locul III la F11 cu5 victorii, 3 remize şi o singură înfrân-gere, iar Paul Paraschiv a ocupat loculI neînvins, cu 5 victorii şi 4 remize (7puncte din 9 posibile) într-o grupă ex-trem de viu disputată.

Zamfir MOLDOVAN

Girocul are un nou sportiv de viitor

Paul Paraschiv – campion naţional la şahul şcolar

Profesorul Zamfir Moldovan, colabora-tor al ziarului nostru şi antrenor în cadrulclubului de şah din Giroc, a publicat, lafinele anului trecut, o lu-crare de specialitate care,aşa cum îi spune şi titlul,este utilă atât copiilor, câtşi părinţilor. “Şah pentrupărinţi şi copii” este o in-cursiune nu doar în istoriasportului minţii, ci consti-tuie şi un îndrumar pentrucei care practică şahul, fieca hobby, fie ca sport deperformanţă. “Cartea defaţă îi ajută pe părinţi săînţeleagă care sunt bene-ficiile practicării şahului,cum gândeşte un şahist,câteva lucruri despre co-piii supradotaţi, ce s-a întâmplat şi ce seîntâmplă în lumea şahului şi în şahul şco-lar. De asemenea, am inclus şi câteva sfa-turi pentru părinţii care vor să se ocupede copiii lor, să înveţe şi să-i înveţe pri-

mele noţiuni despre şah”, spune autorulîn prefaţa cărţii. Volumul semnat deZamfir Moldovan mai cuprinde trecerea

în revistă a campionilorşahului românesc, şahul înartă, literatură şi filme,şahul în societatea contem-porană, noţiuni generaledespre acest sport, dar şicuriozităţi din lumea spor-tului minţii.Profesorul Zamfir Moldo-van s-a născut la BaiaMare, în 10 septembrie1967. A absolvit ŞcoalaNaţională de Antrenori,specializarea şah, şi Facul-tatea de horticultură din Ti-mişoara, specializareagenetică. De peste 15 ani

este antrenor. Actualmente este maste-rand în anul II la Facultatea de litere de laUniversitatea de Vest din Timişoara, spe-cializarea engleză-traductologie.

A. BORBELY

Şah pentru părinţi şi copii