MACROECONOMIE FINANCIARA

Andreea StoianConf.univ.dr.

Departamentul de Finanţe şi CEFIMO

ASE Bucureşti

Politică fiscală impactul politicilor fiscale asupra cererii și ofertei agregate;

caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate

afectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic.

Impactul asupra comportamentului consumatorilor

sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul

economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii,reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice

discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura

impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) independent de

modificările care apar în mediul economic.

Economia națională+G

Sursa: Case, Karl;

Fair, Ray; Oster,

Sharon, 2012,

”Principles of

Macroeconomics”,

Prentice Hall,

capitolul 9,

pp.165—175,

pp.185

Exemplu

Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185

Impactul asupra cererii agregate

Efe

ctu

l

mu

ltiplic

atorilo

r

Multiplicatorul cheltuielilor

Multiplicatorul fiscal

Multiplicatorul bugetar

Multiplicatorul cheltuielilor

Definiție Demo

Acest indicator arată cu

cât se modifică nivelul

venitului naţional la

modificarea cheltuielilor

guvernamentale

MC=1/MPS

Exemplu

Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185

Multiplicatorul fiscal

Definiție Demo&Exemplu

Arată cu cât se modificămărimea venitului

naţional la modificarea

impozitelor percepute de

stat

MF=-MPC /MPS MPC=0.75

T=-100, Y=300

G=+100, Y=400

Multiplicatorul bugetar

Definiție Demo

Modificarea înregistrată la

nivelul venitului naţional ca

urmare a unei modificări a

creşterii cheltuielilor

guvernamentale finanțate

prin creşterea impozitelor.

Mărimea multiplicatorului

bugetare este 1.

Exemplu

Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185

Recap

Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185

Impactul asupra ofertei agregate

Reducerea impozitelor conduce la creşterea venitului disponibil

şi a economiilor, determinând creşterea ratei de acumulare a

capitalului

Reducerea impozitelor pe veniturile din salarii stimuleazăoferta de muncă

Reducerea impozitelor conduce la reducerea aversiunii la risc

din partea investitorilor

Mix de politici (I)

• Pentru a conduce la aceeaşi creştere acererii agregate este necesară oreducere mai mare a impozităriicomparativ cu creşterea cheltuielilorguvernamentale

• Pentru a creşte consumul iniţial cu oanumită mărime este necesarăreducerea impozitării cu mai mult demărimea respectivă (o parte aimpozitării afectează economiile şi nuconsumul

McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems and

Policies”, McGraw-Hill, Inc. Thirteenth Edition

Opţiuni politice: G sau T?

Opinia “liberală”:

Sectorul guvernamental trebuie extins în vederea corectării eşecurilor

pieţei

În perioadele de recesiune este necesară creşterea cheltuielilor

guvernamentale

În perioadele de expansiune se recomandă creşterea impozitării

Opinia “conservatoare”:

Sectorul guvernamental este prea mare şi ineficient

Recomandă în perioadele de recesiunea creşterea cererii pe baza reducerii

impozitării

Recomandă în perioadele de expansiune reducerea cererii prin reducerea

cheltuielilor guvernamentale

McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems

and Policies”, McGraw-Hill, Inc.Thirteenth Edition

(...)

Probleme și critici ale politicii fiscale (I)

Sursa: (McConnell şi Brue, 1996)

Decalaj operaţional

momentul scurs între adoptarea măsurilor de politică fiscală şi cel

în care se simt efectele asupra producţiei, şomajului sau inflaţiei

Decalaj de recunoaştere

timpul scurs între momentul începerii unei perioade de recesiune

sau expansiune şi conştientizarea efectivă a acesteia

Decalaj administrativ

Decalajul între momentul în care este nevoie de intervenţia politicii

fiscale şi momentul în care se adoptă,efectiv, măsurile de politicăfiscală

Probleme și critici ale politicii fiscale (II)Probleme politice

Alte obiective

Stabilitatea economică nu reprezintă unicul obiectiv al politicilor fiscale

Furnizarea bunurilor publice

Redistribuirea veniturilor

Finanţele administraţiilor locale

Politica fiscală la nivelul administraţiilor locale este prociclică

Administraţiile locale trebuie să respecte constrângeri de natură constituţională sau legalăîn ceea ce priveşte echilibrarea bugetelor

Electorat

Deficitele pot fi atractive din punct de vedere politic, iar excedentele bugetare “dureroase”

Reducerea impozitelor sau creşterea cheltuielilor guvernamentale atrag capital electoral

Creşterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor guvernamentale “irita” alegătorii

Ciclul politic

Politicienii nu acţionează întotdeauna în interesul economiei, ci doar pentru a fi realeşi

Politicienii pot manipula politica fiscală în sensul atragerii unui număr cât mai mare de

voturi. Chiar cu costul destabilizării economiei

Redistributivitate

Efectul de evicţiune (crowding – out)

O politică fiscală expansionistă poate conduce la creşterea ratei

dobânzii şi, implicit, la reducerea investiţiilor

Creşterea cheltuielilor guvernamentale, în condiţii de recesiune

economică, determină creşterea masei monetare pentru finanţarea

deficitului şi, implicit, a ratei dobânzii, ceea ce poate conduce la

reducerea investiţiilor

(...)

Impactul asupra comportamentului. Curba Laffer

Laffer, A., The Laffer curve: Past, Present and Future, The Heritage Foundation, June, 2004

Aritmetica modelului Laffer

Aplicabilitatea curbei Laffer.

Evidențe empirice pe cazul RO

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

SCC_RATE 17.39909 7.817150 2.225758 0.0377

SCC_RATE_2 -0.918345 0.429805 -2.136658 0.0452

C -71.89842 34.40753 -2.089613 0.0496 R-squared 0.290283 Mean dependent var 9.338408

Adjusted R-squared 0.219311 S.D. dependent var 3.236776

S.E. of regression 2.859905 Akaike info criterion 5.060562

Sum squared resid 163.5812 Schwarz criterion 5.208670

Log likelihood -55.19646 Hannan-Quinn criter. 5.097810

F-statistic 4.090123 Durbin-Watson stat 0.481264

Prob(F-statistic) 0.032423

4

6

8

10

12

14

16

6 7 8 9 10 11 12

SCC_RATE

SC

C_

VO

L

Impactul asupra comportamentului. Simulări-consumatori individuali

P=2%, dacă presiunea fiscală creşte;P=1%, dacă presiunea fiscală scade

0 .6 1

0 .6 2

0 .6 3

0 .6 4

0 .6 5

0 .6 6

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

C_ M G

0 .0 9

0 .1 0

0 .1 1

0 .1 2

0 .1 3

0 .1 4

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

I_ M G

Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea

riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

Impactul asupra comportamentului. Simulări-agenți economici

0 .6 1

0 .6 2

0 .6 3

0 .6 4

0 .6 5

0 .6 6

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

C_ M G

0 .0 9

0 .1 0

0 .1 1

0 .1 2

0 .1 3

0 .1 4

2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0

I_ M G

Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea

riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

Efectele intergeneraţionale ale impozitării (I)

Auerbach, Gokhale şi Kotlikoff (1994): efectele politicii fiscale

pentru mai multe generaţii de contribuabili

poate fi estimată suma impozitelor nete (impozitele plătite mai

puţin transferurile de care beneficiază) pe care trebuie să o plăteascăatât generaţia curentă, cât şi generaţiile viitoare

Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), „Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate fiscal Policy”, Journal of Economic

Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94, pag.84-85.

Efectele intergeneraţionale ale impozitării (II)

Exemplu (I):

În primul caz se are în vedere o reducere cu 20% a ratei impozitului

pe venit, pe o perioadă de 5 ani, urmată de o creştere a ratei,

superioară nivelului iniţial, pentru a se menţine constant raportul

dintre datoria publică şi produsul naţional brut

de reducerea ratei impozitului pe venit vor beneficia toate

generaţiile de peste 25 de ani

cel mai mare beneficiu se va înregistra pentru cei care au 55 de ani, la

momentul analizei, iar povara fiscală cea mai mare se va manifesta

asupra generaţiilor a căror vârstă este cuprinsă între 15 şi 20 de ani

Exemplu II:

În cel de al doilea caz, se are în vedere o politică ce vizeazăcreşterea cu 20% a beneficiilor furnizate prin bugetul asigurărilor

sociale, creştere finanţată prin creşterea contribuţiilor de

securitate socială

barbaţii şi femeile în vârstă vor avea cele mai mari

avantaje de pe urma acestei politici

generaţiile tinere şi mai ales cele viitoare vor avea

dezavantaje, din punctul de vedere al poverii fiscale

suportate.

Efectele intergeneraţionale ale impozitării (III)

Exemplu III:

În al treilea caz se propune o modificare a structurii ratelor de

impozitare, adică o reducere cu 30% a contribuţiilor de

securitate finanţată printr-o creştere a impozitelor pe vânzări

Efectele constau în avantaje pentru generaţiile tinere şi de vârstămedie, în timp ce povara fiscală se exercită asupra generaţiilor în

vârstă

Efectele intergeneraţionale ale impozitării (IV)

Bonus

http://blogs.wsj.com/economics/2014/10/01/unemploy

ment-hurts-happiness-more-than-modest-inflation-new-

paper-says/

http://www.project-syndicate.org/commentary/why-

america-s-economy-is-recovering-faster-than-europe-s-by-

jean-pisani-ferry