ANULU T7-X. ARADU, 7/19 NOEMVRE ±332. 3STr. 4 5 .

BISERICA si SCOLA. STóia, b iser icésca , scolast ica , litexaria, s i econ.oi3a.ica..

Ese o data in septemana : Duminec'a.

I»ret fulu a b o n a m e n t u i u i : \ l*rc l iu ln inaei-tiuniloi-u : \ Corespondintiele se se adreseze la Redae-( \ tiunea dela

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. < Pentru pubUcatiunile de trei ori ce eontienu s BISERICA si SCOL'A" TI t! ••. » J U M - a u u 2 » 5 0 i! \ cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte 5 % l •

Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 „ — ., \ . „ . . . „ ) &r banu de prenumeratiune la

„ j . a . 3 ;', 50 :, \ 4 f l - 8 1 m a l S U S 3 fl' V - *• < „ T I P O G R A F I ' A D I E C E Ş A N A I N A R A D . "

Invetiamentulu religiunei in scólele nos t re .

Este o plansóre generala, ca unu indiferen-tismu religiouaru si chiar unu spiritu de o ireli-giositate inspairaantatóre se intinde cu pasi re-pedi asupra societăţii nòstre ; clasele ómeniloru inteliginti au parasitu biseric'a, si totu astfelu face si poporulu de josu irnitandu óresi-cuniva exemplulu celoru cu carte si invetiatura (?). Omenii inteligenţi se ocupa d e tòte celelalte lucruri, nu­mai de religiune nu. Daca este vre-unu romantiu, veri o poesie séu vre-o carte defaimatóre pentru religiune, toti sunt dispuşi a-o procura, toti au bani ca se-o cumpere, si timpu ca se-o citésca. Daca insa este vorba a cumpăra si a ceti o carte religiósa, atunci si timpulu si banii lipsescu !

Spiritulu acest'a de indiferintia si antipatie catra religiune si biserica predomina tòta gene-ratiunea actuala, strabataudu pana si in sanctu­arele instituteloru nòstre de cultura si educa-tiune ! In adeveru, ómeni, cari nici odată n'au meditatu seriosu asupra cestiuniloru religióse, ii vedemu ca nu se sfiescu a vorbi cu cea mai mare temeritate si frivolitate despre lucrurile cele mai inalte si sânte, ii vedemu vorbindu contra religiunei, contra asiediaminteloru biseri-cei ! Si aceşti ómeni nu numai câ nu se temu a arata in publicu o asemenea usiurintia con­damnabila, ci din contra ei au aerulu de-a crede câ prin acést'a dau o dovada despre o cultura si invetiatura superiora!

In fati'a acestui curentu amenintiatoriu, omenii de bine, mai cu sama auctoritatile nòstre bisericesci, ingrigeati de viitoriulu societăţii, si-au pusu întrebarea : ce avemu de facutu ca se desteptamu in poporu amórea si devotamentulu pentru religiune si biserica? Ce avemu de facutu ca creştinii se cerceteze cu evlavie si cu pietate sânt'a biserica in dile de dumineci si serbatori? Cu unu cuventu: ce avemu de facutu pentru ca

se stirnimu si se intarimu in poporu simtiemin-tele religiose-morale?

La intrebarile aceste ori ce respunsu ar da cineva, noi avemu firma convicţiunea, câ religio-sitatea si moralitatea in societate se potu cultiva si intari numai prin religiune, ale sale dintru ale sale! adecă priu educatiunea si instrucţiunea re-ligiosa-morala. Religiunea, dupre dis'a unui peda-gogu celebru, fiind „nutrimentulu inimei," după cum celelalte alimente sunt ale corpului, ea trebue transmisa omului deodată cu laptele mamei, ea tre­bue a fi inradacinata si bine-intarita in mintea si inim'a tuturoru omeniloru inca din mic'a loru copilărie. Acest'a ni-o indegeteza si Mantuitoriulu Christosu, când dice: „Lasati pruncii se vina."1

Insa daca copilulu nu va gasi in cas'a parin-tesca nici macaru simptome de religiositate si moralitate, er in sc61a va observa câ studiulu religiunei, menitu a deştepta in elu simtieminte reli­giose-morale, se tracteza in modu superficialu si cu nepăsare, cum vom pute pretinde atunci, ca inim'a lui se fie petrunsa de spiritulu religiosi-tatii si alu moralităţii ? Trebue dar a lua dispu-setiunile necesare si a veghia seriosu asupra instructiunei religiosa, daca vrem inbunatatirea positiunei morale a societăţii si formarea unei generatiuni luminate si gloriosa

Dupa cum s'a urmatu pana acuma la noi, instrucţiunea religiosa, in tota întinderea invetia-mentului primaru, cât si secundariu, este cea mai negligata, o spunemu acesta cu tota fran-cheti'a. Si pe cand in tote celelalte ramuri de

./invetiamentu s'au facutu reforme si imbunatatiri, j ^cu învetiamentulu religiunei am remasu tot unde 1 l 5 a a i ţ stătu mai nainte! Nici o imbunatatire, nici ^jtati progresul

Cu acest'a insa nu vreau se dicu, câ auc­toritatile nostre scolare-bisericesci, n'au luatu mesurile trebuit6re pentru imbunatatirea invetia-mentului religiosu. Da, mesuri pentru organisa-

rea si înaintarea invetiamentnlui in generalu, s'au facutu in tota cunoscinti'a de lucru. Avem nnu plauu si norme pentru invetiamentulu elementaru, escelente! Ceea ce relevamu insa ca unu felu de scădere, este câ auctoritatile nóstre biseri-cesci si şcolare n'au veghiatu pana acuma cu destula energia, cum se aplica aceste norma­tive, mai cu sema in respectulu invetiamentului religiosu. Ba, nici n'a definitu. cine anume se însărcina cu propunerea religiunei in scólele ele­mentare, invetiatorii ori preoţii ?

Cu adeveratu, dupre usulu din trecutu, in­vetiatorii se privescu si astadi ca propunătorii religiunei in scólele elementare. Dar cine nu scie ore, câ invetiatorii, cbiar si cei mai capa­bili, pentru propunerea altoru obiecte, in privi­rea religiunei adeseori se intempla a nu fi cu tote acestea pe deplinu intariti in adeverurile re­ligiunei nóstre ortodoxe. Afara de acestea inve­tiatorii sunt atât de insarcinati cu celelalte obi­ecte de. invetiamentu, incât pentru studiulu reli­giunei nu le remâne nici timpu de ajunsu, ca sé se prepareze la propunerea ei.

Remane dar afara dé îndoiala, câ fiind preoţii persónele, care in modu specialu se ocupa cu studiulu religiunei, atât de necesara si binefaca-toriu pentru toti, in sarcin'a loru cade necontes-tabilu propunerea acestui obiectu in tote scó­lele nóstre, precum si responsabilitatea pentru pro-gresulu moralu-religiosu alu tinerimei, si a so­cietăţii in generalu.

Se incepemu asiadar dela religiune pentru ca se isbutimu la inbunatatirea positiunei morale a poporului!

Din lucrările conferintieloru mixte.

In nrii precedinti sm. inregistratu cu mare bucurie întrunirea conferintieloru mixte, preotiesci si invetiatoresci, in scopulu de a-se consulta pre­oţii si invetiatorii in privirea imbunatatirei posi­tiunei morale si materiale a poporului. Aceste consultări urmandu pe temeiulu indegetariloru date de Preasanti'a Sa, Episcopulu eparchiotu, in cercular'a publicata in nr. 40 alu jurnalului nostru, aveau ca obiectu urmat6rele cestiuni:

1. Cum se se ingrigesca mai bine venitele bisericesci si şcolare pentru ca din ele se se pota sustiene bisericile si scolele, formând fon­duri pentru intretienerea preotiloru si invetiato-riloru, cât si pentru ajutorarea poporului cu dare de împrumuturi ?

2. Cum se se sternesca in copii si poporu iubirea catra scola si biserica si cercetarea loru regulata, pentru ca binefacerile si luminile loru se se respandesoa asupra tuturora ? si

3. Cum se se combată si paraliseze unele prejudetie si viţii in respectulu higieuei publiee si a prosperităţii nostre economice ?

Respunsulu si solutiunile ce vor fi datu con-ferintiele mixte cestiuniloru de fatia, va interesa negresitu, si trebue se ne intereseze, pre toti, cari dorimu îmbunătăţirea positiunei morale si economice a poporului nostru, lipsitu aprope cu deseversire de ingrigirea guvernului. De aceea promisesemu a dâ unu reasumatu de lucrările conferintieloru, ceea ce si facemu, incependu cu conferintiele din protopopiatele Timisiorei, Ha-siasiului, B. Comlosiuiui, Chisineului si a Ţot-varadiei.

Cu privire la punct. I. despre o manipulare mai buna si consciintiosa a averiloru si venite-loru bisericesci si şcolare, conferinţa a din Tirai-siâr'a, a botaritu ca banii bisericiloru se se schimbe in realităţi sau moşii, er venitele se se depună in cass'a de păstrare; cu respectu la a-jutarea poporului cu dare de împrumuturi, in vreme de lipsa, conferintia opineza, ca spre sco­pulu acest'a se se creeze g r â n a r e c o m u n e , ca astfelu ajutoriulu se se dee in naturalie (grâu, cucuruzu etc.) nu in bani.

Conferinţa din Belintiu (Hasiasiu) reco­manda o procedare rigorosa conform normative-loru si regulamenteloru existente, atât la orga­nele superiore bisericesci, cât si la cele subal­terne, si anume ca la darea de împrumuturi se se cerce garanţia hypotecaria, cât si morala, era carnetele se se încaseze regulafu si punctualu, ca din venite se se pota dâ împrumuturi credin-tiosiloru lipsiţi, insa numai acelora, cari cerce-teza s. biserica cu zelu crestinescu, si, avend prunci, ii trimitu regulatu la scola.

Conf. din B. Comlosiu: se se aplice regu­lamentele existinte in privinti'a manipularei ba-niloru bisericesci, si mai nainte de tote se se restabilesca vaz'a si încrederea organeloru admi­nistrative, inlaturandu-se tote personele suspecte si discreditate sau chiar inmorale din corporatiu-nile administrative bisericesci; era pentru cre­area unu fondu de dotatiune pentru preoţi si in-vetiatori, aceştia se angajaza solidar, ca, fiind spriginiti din partea consistoriului, se mijlocesca la autorităţile competinte segregarea unui teri­toriu din pâssiunile comunale.

Conferintiele din Chitighaz si Chisineu : a) banii împrumutaţi se se incasseze si se se depună in cass'a de păstrare ; b) daca orecare credin-ciosu ar voi se iee bani imprumutu, se-i-se dee numai pe langa garanţia ipotecaria sigura ; si c) capitalele bisericiloru se se sporesca cu colec­tarea de contribuiri benevole, in timpulu sece-risiului mai bunu ca de mijlocu.

Conf. din Totvaradia : banii bisericesci si scolari sè se încaseze pana la finele lui Martin, 1883, ér sumele incassate sè se dee imprumutu numai cu garanţia suficienta ; la cei ce nu pla-tescu percentele in cursu de trei ani, sè se pri-vésca capitalulu abdisu.

La punct. 2: cum sè se deştepte in copii si poporu iubirea si frecuentarea bisericei si scólei, conferintiele sustienu in generalu, cà numai preoţii si invetiatorii buni, potu face biseric'a si scóla iubite si cercetate cu zelu si devoţiune. In scopulu acest'a se recomanda ca pedagogii cei buni se fie încurajaţi pe carier'a invetiatorésca. In specialii :

Conferintiele din Timisióra si Belintiu, ac-centuaza necesitatea, ca invetiamentului popo-ralu se se dee o direcţiune practica, sè se impar-tasiasca copiiloru mai cu sama cunoscintiele de care poporulu are ne aparata trebuintia pentru îmbunătăţirea traiului seu ; in urmare, se se dee studiului Economiei, (agriculturei, horticulturei etc.) cea mai mare atenţiune, càci singuru studiulu acest'a ofere poporului foióse reale si palpabile, care ilu vor face se pretiuésca scól'a. Er ven. consist, se ingrigésca de manuale bune de Agri­cultura, impartiendu recompense invetiatoriloru cari se vor destinge in propunerea practica a agriculturei si vor ave gradini bine cultivate, si înzestrate cu legume si pomi roditori. Unu altu mijlocii pentru a face scól'a iubita si astfelu cercetata de copii, conferintiele recomanda visi-tele invetiatoriloru pe la parinfi si sfatuirile amicale, ca se-si trimită copii la scóla, precumu si escursiunile didactice la propunerea si studi-area istoriei naturale. Er pentruca bisericile se fie cercetate de creştini cu zelu, conferinti;a afla ca celu mai potrivitu mijlocu, cuventarile biseri­cesci rostite in biserici de preoţi, precum si organisarea coruriloru de cântăreţi in tòte comu­nele. Insa mai multu potè deştepta in poporu evlavi'a si atragerea catra biserica evlavia si pietatea cu care preoţii trebue se seversésca sântele serviţii ddieesci.

La punctulu acest'a conferintiele din Chisi-neu-Chitighaz, opinéza ca se se aplice rigórea legei fatia cu părinţii cari nu-si trimitu copii la scóla, a colo unde sfaturile invetiatoriului nu vor ave resultatu, recomanda insa totodată invetia­toriloru, ca se desvolte mai multa energia si se preferésca studiulu religiunei, istori'a naţionala si cântările, dar nu cu inapoiarea celoralalte obiecte de invetiamentu. Apoi, pentru ca popo­rulu se cerceteze mai regulatu biseric'a confe-rinti'a roga pre veli, consistoriu ca se esopereze prin organele politice inchiderea birtnriloru si a tuturora localuriloru publice pe timpulu servitiu-lui divinu.

Conf. din B. Comlosiu, pe langa îmbunătă­ţirile recomendate de celelalte conferintie, mai adaugă si incbierea anului scolasticu cu solem­nitate si cu distribuirea premieloru intre copii, cari s'au destinşii prin diligintia si progresulu intru invetiatura. Er pentru esecutarea si per-fectiunarea invetiatoriloru in art'a didacticei re-comenda regularea conferinteloru invetiatoresci cu programe stabilite de consistoriu, la care se iee parte si câte unu comisariu consistorialu.

Conf din Totvaradia recomanda întrunirea preotiloru si invetiatoriloru din câte 4—5 co­mune in conferintie lunare pentru a-se deprinde in propunerea metodica, er preoţii in predica.

Referitoriu la punct. 3. cum se se Mature unele viţii, precum luxulu, lenevirea si beti'a, conferintiele recomanda predicarea invetiaturiloru morale in biserica, formarea reuniuniloru de cân­tări, de lectura si de temperantia ; dar in com­baterea cu succesu a beuturiloru spirtuose si a deprinderiloru daunose sănătăţii, conferintiele din Timisior'a si Belintiu, constata trebuinti'a de-a introduce studiulu h i g i e n e i p o p u l a r e in tota întinderea invetiamentului primaru si secundarul, Er pentru încurajarea la activitate, conf. din B. Comlosiu propune a se recompensa tieranii cari se vor destinge prin o buna economia si culti­vare rationabila a pementului.

Memoriu pentru cântări le Bisericesci in România.

De Episcopulu de Romanu Me lcn i sedecu , (Cont inuare si fine.)

D e l à i n c e p n t u l u secolului p a n a acuma noi a m a r e t a t u numai p rogresu lu acelu l audab i lu ce s 'a facutu pe t e r e n u l u desvol ta re i can tu lu i nos t ru biser icescu na t iona lu , pr in osêrdia unoru persone vrednice de t o t a s t ima nós t ra . Vine acum rendu lu se vorb imu si de t r i s t u l u r eg resu ce s 'a facutu si se face de u n u t impu in r a m u r ' a c an tu lu i bisericescu.

Scólele de c â n t ă r i : a lu i Ven iaminu si a lui Dionis ie , a con t inua tu inca sub succesorii lo ru mi t ro -po l i tu lu Gr igor ie in Munten ia si Melet ie in Moldova, apoi ele au decadiu tu , ai t r e p t a t u s 'au desfint iatu. P r e ­d a r e a psa l t i ch ie i inse a con t i nua tu a se u r m a p r in seminar i i ; d a r si aci au mersu decadiendu, din l ipsa de profesori compet in t i in r a m u l u acesta . P e l a n g a aceea elevii seminar ie ioru se p rega te scu p e n t r u p re ­oţ ie , dăscăl ia sau psa l t i a t r e b u e se ocupe a l t e per ­sone ; p re cand p reo tu lu servesee in a l t a r u , c â n t ă r e ţ i i t r e b u e se-si faca servioiulu loru la s t rane . Scólele de c â n t ă r i s u n t d e s t i n a t e anume p e n t r u servic iulu bise-r icesca din a fa ra de a l t a r iu . I n s a aceste scóle de c â n t ă r i bisericesci ne mai ex is tandu in România , c â n t a r e a biser icésca i a r a s i a incepu tu a se pros t i si a r e m a n e a necu l t iva ta .

Caúsele aceste i decadin t ie sun t mul t ip le . Vom a r a t a pe cele ma i p r inc ipa le :

1) Cea mai p r i n c i p a l a este l ipsa de mijlóce, Mitropol ie le , episcopiele si mănăs t i r i l e , unde au fost si unde a r t r e b u i se fie scólele de cân tă r i , cu secu-

l a r i s a r ea aver i loru , s 'au redusu l a s t r i c tu lu necesa ra p e n t r u ex i s ten t ia di lnica. B a in mul te p a r t i b u g e t u l u nu da m a c a r a aces tu s t r i c tu necesara p e n t r u servi -t ie le bisericesci, in t re a l ţ i i , c â n t ă r e ţ i i sun t v redn ic i de j a l i t u cu i n t r e t i n e r e a ce li se da dela s t ă t u .

2) C â n t ă r e ţ i i mai i na in t e e r a u bine p ia t i t i si î n t r e ţ i n u ţ i pe l a mit ropol i i , episcopii si mănăs t i r i , ca t a t i a r t i ş t i i dist insi . P e l a n g a aceea ei e rau scu t i ţ i de dăr i , de to t e angar ie le , si onora t i cu r a n g u r i boeresci . E r a pr in u r m a r e o clasa de ómeni dis t ins i si a s igura ţ i in t r a i u l u loru. P a n a si cân tă re ţ i i sau dascăli i simpli de t i é ra , in p r iv i rea n e a p e r a t u l u i loru se rv i t iu bisericescu, cape tau celu pu t inu p a m e n t u l u de h r a n a g r a t i s u de la p rop r i e t a r i , si dela s t ă tu scu­t i r e de biru si de a l te hava le l e . De aceea t iner i i din poporu, seraci , c redeau o norocire de a deveni cân­t ă r e ţ i , sau psa l t i pana si dascăl i l a o b i se r ica de t i é ra , si cău tau scóle, ca se inve t ie cân tă r i l e biseri­cesci si se-si deschidă o ca r i e r a in v i é t i a loru. Boer i i pe la p ropr i e t ă ţ i l e loru isi aveau biserici frumóse si cu ingr i j i re i n t r e t i n u t e ; ei f recuentau - cu osirdie serviciele re l igióse bisericesci si se în t r eceau de a avea psa l t i si c â n t ă r e ţ i câ t de buni , si i n g r i j a u de t r a i u l u loru, ca de nisce ómeni forte t r ebu i to r i .

Reformele in t roduse cu repeg iune , r e s t u r n a n d u basele socie ta t ie i nòs t re an te r ió re , au s t r i c a t u si orga-nismulu bisericescu. I n t r e a l te le , scólele de c â n t ă r e ţ i s 'au desfiintiatu, c a n t a r e t i l o r u li s 'au l u a t u t ò t e scu­t i r i l e si avan t age l e an t e r ió re ; celoru de l a sa t e nu l i s 'au da tu nici p a m e n t u r i de h r a n a , nici s a l a r e , si s 'au redusu la aceeaşi pos i t iune sociala, ca si to t i ce i -a la l t i s ă ten i . N u sun t scu t i ţ i nici de r ec ru ta t i e , nici de ga rda . Din acés ta causa l ips 'a de c â n t ă r e ţ i pe ce merge se s imte mai t a r e , si p r i n oras ie , si mai ve r tosu pe l a s a t e .

3) U n u sp i r i tu r eu de i re l iog ies i t a te se in t inde cu pasi r eped i a supra socia ta t ie i nòs t re . Clasele in te ­l igen te a u pa r a s i t u biserica, lasand 'o óre-cum numa i pen t ru poporu lu de josu, care le si elu la rendulu seu, imi t andu esemplulu celoru mai mar i , pe care elu i i crede cu p a t r u ochi, si desperaţ i i de mul te le lui asu­p r i r i , si de miser ie , se mânie si p r e Ddieu, si n u se duce l a biserica. I n aces tu sp i r i tu de indi ferent ia si a n t i p a t i e c a t r a re l ig iune se crescu t iner i i , chiar p r in scólele nòs t r e . Nic i profesori i cei mai mul t i , nici elevii nu se mai ducu la biser ica Serba tor i l e , in t impulu se rv i t iu lu i rel igiosu, copii de pe la scóle sun t ocupaţ i de oficieri si de profesori cu eserei t ie le mili­t a r e , ceea ce s 'ar p u t e a face in a l t u t impu .

Esemple le rele de l a super ior i corumpu si pe cei inferiori . Se in t ie lege de sine, cà si c â n t a r e a biser icésca merge decadiendu si nu se cu l t iva . Das­căli i de c a n t a r i acei buni se p e r d u si a l t i nu s u n t spre a-i înlocui . D a c a se ivesce câ te unu lu cu p re t en ­ţ ie de dascalu de c a n t a r i , elu in locu se faca bine , face reu, l ips i tu fiindu de cu l tu ra t rebu inc iósa .

4) O a l t a causa a decadint ie i c an t a r i l o ru bise­r icesci este si aceea, cà in clasele cul te s'a descep-t a t u gus tu lu musieei armonice, ca re se obicinuesce in to t e t ie r i le c ivi l isate ale E u r o p e i . De aceea inca de demul tu , mai an te iu in Bucuresc i , s'a formatu sub Domnia lui Alex. Grhic'a o scóla de c a n t a r e biser i ­césca armonica sub conducerea A r c h i m a n d r i t u l u i Vi sar ion, rusu de or ig ina . Acés t a scóla a produsu celu dan ta iu chor romanu de c a n t a r i bisericesci armo­nice. A r c h i m a n d r i t u l u menţ ionaţ i i a prefacutu pe romanesce o mare p a r t e din cân t ă r i l e armonice a le bisericei rusesci . Curendu dupa aceea, musica acés t 'a

s'a i n t rodusu si in Moldova, mai in te iu in seminar iu lu dela Socola, in Domnia lu i Mihai S tu r za . Si aici musica biser icei rusesci a se rv i tù de basa, si chiara c â n t ă r i , p r e l u c r a t e la Bucuresc i in scóla mus ica la a lui Visa r ionu . I n Moldova, inse acés t a c a n t a r e chora la a i n t imp ina tu in curendu o m a r e r e s i s t en t i a in mi t ro -pol i tu lu Melet ie , carele , depr insu din t i n e r e t i e numa i cu melodia b iser icésca g reca - romàna , nu pu tea suferi se auda in biser ica noua c a n t a r e chora la armonica, si a mersu cu u r a a supra ei pana acolo, cà a soli­ci ta ţ i i l a p a t r i a r c h i a de Constant inopole o ca r t e pa t r i a r ch i ce ca desaproba tó re noulu i modu de can­t a re bisericésca, in u r m a r e a căre ia s 'a si desfint iatu chorulu vocalu dela semiuaru ln Socolei. N u mul tu a d u r a t u dupa acés t ' a si chorulu lui Visar ionu de la Bucuresc i .

Cu t ò t e aceste p lăcerea de c a n t a r e bisericésca a rmonica s'a desvo l ta tu to t mai m u l t u iu soc ie ta tea cu l t a romana , si g u v e r n u l u i a ra s i a inf int ia tu chorur i vocale, de c a n t a r i bisericesci armonice, mai an t e iu pela conserva tor ie le musicale din Bucuresci si Ias i , apoi si pe la une le biserici i n t r e t i n u t e de s t a t u . I n s a l ipsa de a r t i s t i compet in t i p e n t r u d i r igerea si de svo l t a r ea can ta r i lo ru bisericesci chorale , a fost eausa p e n t r u care acés ta r a m u r a n 'a p rogresa tu , ci a remasu s t a ţ i ona ra , ba inca a d a t u muj tu indere tu . D e mul t e ori chorur i le aces te au fostu d i r ig ia te de s t r a i n i cu t o t u l u necunosca tor i de musica bisericésca, si de t r e b u i n t i e l e cu l tu lu i . Mul t i d in t re ei, p a n a si unu evreu , ca re l e ajunsese d i r igen te le unu i choru din Bucuresc i , compuneau c a n t a r i bisericesci dupa capr ic iu lu loru , fa rà nici o norma, si t a r a nici o censura bisericésca, i n c â t pen t ru omulu necunoscetor iu e ra si es te u n u chinu de a a s c u l t a in biser ica as t -feliu de can ta r i . I n genere aces te chorur i s u n t l ip­s i t e de or i ce con t ro lu biser icescu. E i e i n v a t i a si c a n t a in b iser ica numai c a n t a r i de a le i i tughiei . L a o mul ţ ime de a l t e ocasiuni de so lemni tă ţ i rel igiose, c h o r u r i l e t a c u si l ips 'a loru o indepl inescu c â n t ă r e ţ i i o rd inar i . Chorur i le nòs t r e nu au produsu pana acum, de câ t o mica colect iune de c a n t a r i si acele r e u ese-c u t a t e si neacomoda te l a adeve ra t e l e t r ebu in t i e a le bisericei .

A s i a da r in p r e sen tu avemu in România , doue feluri de c a n t a r i bisericesci : melodia veche greco­r o m a n a pe semne de psa l t ich ie , si c â n t a r e a chora l a a rmonica pe note l imare . D a r amendoue aces te sis­t eme le posiedamu in o s t a r e de imperfecţ iune, sau mai b ine disu in t r ' o s t a r e decad iu ta . Si la acés ta s t a re caus 'a p r inc ipa la este cà p a n a acum nu avemu nic i p e n t r u un 'a , nici p e n t r u a l t a scóle speciale p e n t r u can tu lu bisericescu, nici o d i rec ţ iune si nici o p r i -v ighere biser icésca p e n t r u aces tu r a m u de musica . Cu t ò t a aces ta s t a r e defectuosa a musicei chorale la noi, mu l t i credu, cà se potè si t r e b u e ca ea se in lo-cuésca vechea nòs t ra c a n t a r e biser icésca, melodica, si cà acésta , dupa opinia loru, n u a r mai trebui, cu l t i va t a , ci l ă s a t a in părăs i re , idee fòrte nenoro­c i ta si n e m e d i t a t a . D a t o r i a S â n t u l u i s inodu este de a in tórce o seriósa lua re amin te , si o pa r in t é sca ing r ig i r e a supra desvol tare i r e g u l a t e a can tu lu i nos­t ru bisericescu, si a formarei c an t a r e t i l o ru necesar i pen t ru biser ica Românie i ,

i Ceru i e r t a r e membr i lo ru Sân tu lu i sinodu, daca

; potè am abusa t i ! de pac i en t i a P r e a - S a n t i e l o r u Sale, ! p r in aces tu memoriu lungu. Scopulu meu a fost de ; a face unu t ab lou is tor icu despre sór ta c an t a r i l o ru

bisericesci ortodoxe or ien ta le dela inceputu pana la

present i i , spre a se vedea modulu desvol tare i lorn , s ó r t a ce an a v u t u in deosebi te epoci pela deosebi te n a ţ i u n i or todoxe, s t a r e a loru presen ta , si apoi a se judeca mai lesne, ce este de facutu l a noi, p e n t r u a n u lasa c a n t u l u n o s t r a bisericescu sa se de ter ioreze , ci din con t r a se se p u n a pe calea desvo l ta re i pro­gres ive cuveni ta lu i , dupa esemplulu s t rămoşi loru nos t r i si a core l ig ionar i lo ru nos t r i din a l t e t i e r i .

Me resum deci : D in cele spuse p a n a aici am ved iu tu :

1) Cà b iser ica r o m â n a a re c r ea t a din a n t i c i t a t e o melodie a sa p ropr ia p e n t r u cân tă r i l e bisericesci , c r ea t a pe baze le melodiei b iser icesci o r ien ta le ant ice , p r e l u c r a t a insa si i nboga t i t a de cân tă re ţ i român i vecbi si nuoi , dupre geniulu musicalu si p r ac t i cu românescu . P e n t r u care i n t r e cân tă r i l e nos t re bise­r icesci s u n t mul te , care n u se gasescu nic i la u n a din biser ici le a l to ru n a ţ i u n i omodoxe cu noi. P r e cum sun temu da to r i a p ă s t r a si a r e spec t a t ò t e pro­dusele gen iu lu i nos t ru romanescu din t r e c u t u ; si pe ele a pune basa p rogresu lu i v i i toru , t o tu as ia t r e b u e se facemu si cu c â n t a r e a n ò s t r a bisericésca, c a r ea in adeveru o pu t emu numi n a ţ i o n a l a , p e n t r u cà ea es te popu la ra , si s'a ident i f icatu cu gus tu lu si s imt iu lu re l ig iosu a lu romanu lu i . P e l a n g a aceea, c â n t a r e a aces ta este fòrte bine acomoda ta se rv i t iu lu i biseri­cescu, lesniciósa si îndemâna t i ca , càci cu doi cân tă ­re ţ i , l a nevoe si cu unulu , se potè face t o tu servi-t i u lu divinu, in tò t e fasele lui . Ceea ce nu este t o t asia cu cân tă r i l e cbora le , ca re ceru g l a su r i m u l t e si alese, si cbel tuel i mar i , ca re n u se po tu i n t i m p i n a de câ t n u m a i de biserici le a v u t e ; è r a p e n t r u biseri-cele nòs t re , care mai tò te s u n t se race de to tu , nici nu potè fi v o i b a de c a n t a r i chora le . A f a r a de aceea c â n t ă r i l e bisericei nòs t r e sun t as ia de mul t ip le si var i i , i ncâ t celu mai bunu choru, l a mul te caşur i nu le -aru p u t e a esecutâ, ci t r e b u e se a iba a l ă t u r e a cu densii cân tă re ţ i ord inar i , car i se-i a ju te .

Asia da r din t ò t e aces tea p u n c t u r i de vedere , c â n t a r e a melodica a bisericei nòs t re n a ţ i ona l e t r e ­bue cu l t i va t a si desvo l t a t a in v i i to ru , cu aceeaşi in-g r i g i r e ca si in t r ecu tu . In p r ima l in ia t r e b u e a-se in t roduce u n i t a t e a can t a r e i in t ò t e biser ic i le Româ­niei , in loculu a r b i t r a g i u l u i si a lu bunu lu i p l ăcu a lu can ta re t i l o ru , s tab i l indu-se câ r t i de can ta r i de mo-delu cu care t o t i se se conforme in t ò t a t i é r ' a si sé se infiintieze scoli speciale p e n t r u formarea de cân­t ă r e ţ i buni .

2) Music 'a armonica, ca re este m u l t u i ub i t a in soc ie ta tea ómeniloru cul t i , sé se cu l t ive i n t r ' u n u modu r egu l a tu , si anume p e n t r u biserici le care vor avea mijlóce de a i n t r a t i e n e a cborur i . I n sa t ò t e aces te cho-r u r i se fia sub p r iv igber i a au to r i t a t i l o ru bisericesci, se nu esecute pr in biserici , de câ t can ta r i de acele ap roba t e de s â n t u l u Sinodu, si dupa că r ţ i l e anume recomenda te de dinsulu. Cu modulu aces t ' a se va in t roduce r e g u l a si un i formi ta te si in aces tu s is temu de c a n t a r e bisericésca, ca re as tad i este l a sa tu la bn-nu lu p lacu a lu mus ican t i lo ru din care cei mai mul t i , avendu p re t en ţ i a de a u t o r i de piese musicale , n ' au ideie de ca l i t ă ţ i l e c a n t a r e i bisericesci, si supera au-diulu si s imt iu lu rel igiosu cu t u r n u r i musicale, pro­duse de fantas i 'a loru sau i m i t a t e pe cân t a r ea t e a t r a l a ,

3) Mul tu cont r ibue la decadin t ia si p ă r ă s i r e a can ta r i lo ru bisericesci si semnele de psal t ichie , cu care acele c a n t a r i sun t scrise. Cu t ò t a î n t inde rea ce a l u a t u in t impu lu nos t ru s tud iu lu musicali! in tò te r amur i l e lui vocale si i n s t rumen ta l e , cantulu biseri­

cescu a remasu n e b a g a t u in sema si u i t a tu , din causa câ a r t i ş t i i mus iean t i n u cunoseu semnele musica le a-le can tu lu i nos t ru bisericescu. E l e au a junsu acum unu anacbronismu. P r i n seule es te pusa musica si se p reda l a mu l t e din ele, inse de c â n t a r e a biser icesca nu se aude nimicu n ica i rea p e n t r u câ nimeni d i n t r e profesori nu ounosce semnele psa l t ichie i . Cbiar in scolele normale , care s u n t des t ina te p e n t r u formarea inve t i a to r i l o ru pen t ru scolele ru ra l e , de si este p re -ved iu t a si c â n t a r e a bisericesca, spre a-se r e spand i pela scolele popora le , se p reda can tu lu choralu, ca­re le la t i e r a nu se pote apl ica, cu copii dela v e r s t a de 7—12 ani . Scolele aces tea ar face unu mare ser-vi t in bisericescu si c a n t a r e i bisericesci, daca melo-di 'a b iser icesca a r fi t r a n s c r i s a pe note l in iare , in­t r ' u n u anume m a n u a l u de c â n t ă r i bisericesci , ca re le se cupr india colect iunea c a n t a r i l o r u celoru ma i ne­cesare se rv i t iu lu i divinu, si ca re se se predea p r i n scolele popora le . P r in acesta , scol 'a sa tesca m a c a r u s 'ar pune eras i in l e g ă t u r a eu biseric 'a . Copii n ' a r s t a simpli p r iv i to r i i n biserica, ci a r lua p a r t e p r i n c â n t a r e si ce t i r e . S 'ar desvol tâ in ei gus tu lu musi­calu, s 'ar forma c â n t ă r e ţ i pen t ru sa te , de care a s t a d i este mare l ipsa. P e de a l t a p a r t e si cbiar d r a g o s t e a ca t r a scole si emu la t i unea de a-si da copii l a soola, s 'ar red icâ m u l t n in clas 'a n o s t r a agrio61a, cand pă­r in ţ i i a r vedea pe copii lo ru ce t indu si c a n t a n d u in biser ica . A s t a d i mu l ţ i d i n t r e s ă t e n i u ra scu scol 'a si p r e i n v e t i a t o r i ; câci vedu in ea ceva ce n u a re nic i o l e g ă t u r a m o r a l a cu densi i . Nic i i n v e t i a t o r i u l u nici copii nu mergu l a biser ica ; ci in t impu lu se rv i t i e -loru divine ei facu eserc i t i i m i l i t a r e , si daca mergu de câ t eva ori pe anu l a biserica, ei s t au acolo n u m a i ca simpli p r iv i to r i .

4) Din l ips 'a scoleloru speciale de cân ta re bi ­sericesca, ne l ipseseu cân tă re ţ i i , c â n t a r e a degenereza , l ips i t a de di rec ţ ie si l ă s a t a a r b i t r a r i u l u i si igno-r a n t i e i .

5) L a aces t ' a cont r ibue t o t a t â t a si l ips 'a de câ r t i de c â n t ă r i r e g u l a t e a t â t p e n t r u biserici câ t si pen t ru scole.

6) U n i t a t e a n o s t r a cere u n i t a t e n a ţ i o n a l a si p e t e renu lu bisericescu in t o t e r a m u r i l e in specia lu si in r a m u r ' a can tu lu i bisericescu. Ace leaş i c â n t ă r i me­lodice si armonice se se audia in to t e bisericele Ro­mâniei . Sân tu lu Sinodu este i nda to r i t u p r in l egea sa fundamenta la a p ă s t r a aces t ' a u n i t a t e d i sc ip l ina ra si n a ţ i o n a l a .

7) E s t e de dor i tu , ca cu t impu lu in s imiogra-fi'a musica la a bisericei nos t re se nu fie doue feluri de semne, adecă notele l in ia re si semnele p sa l t i ch i e i ; câci aces t ' a con t r ibue m u l t u spre a isola c â n t a r e a bisericesca melodica de cea armonica , si a-le ins t re -i n a cu t o t u l u u n a de a l t a . Cine invet ia pre una , n u invet ia pre cea la l t ă . Cine inve t i a note le l in iare , i-si deschide calea c a t r a t o t a sc i in t i ' a musica la a lumei c iv i l i s a t e ; celu cu semnele, dupa t o t a os tenela ce-si da, elu nu scie a l t a de câ t c ân t ă r i l e bisericesci. Cân­t a r e a pe semnele ac tua le es te amen in t i a t a a deveni cu t impulu nedescifrata , cea ce s'a i n t emp la tu cu psal-t i ch ia veche. A s t a d i nu mai este n imeni care se p6ta descifra căr ţ i le r emase din t impur i le , cand e râ l a moda aceea semiografie. Aces t ' a inse nu se pote in-t empla cu no te le l in ia re , care sun t cunoscute in t o t a lumea. P e l a n g a aceea t r a n s c r i e r e a can t a r i l o ru nos t re

! melodice pe note l i n i a re va face unu mare bine na-t iunei in genere : va contr ibui la r e spâud i rea cantu­lui bisericescu din Român ia si in ce le la l te provinci i

romane, unde elu nu pote s t r ă b a t e din causa eâ este ascunsu sub velulu semueloru de psa l t ich ie care s u n t pe acolo cu t o t u l u necunoscute .

P e bas 'a aces to ra t r ebu in t i u rgen te , si rec la ­m a t e de ordinea si p rogresu lu ce t r e b u e se domnesca in biser ic 'a r o m a n a in to t e r a m u r i l e ei, vin cu res-pec tu a supune l a de l ibe ra rea si h o t a r i r e a s â n t u l u i Sinodu ur tna tore le mesur i ce eu credu câ t r e b u e a-se l u a p e n t r u i m b u n a t a t i r e a can tu lu i nos t ru bisericescu.

Proiectu de regulamentu Pentru regularea si imbunatatirea cantului bisericescu in

Romani! a.

A r t . 1. Se se infiintieze la amendoue Metropo-l ie le si l a t o t e episcopiele câ te o scola de c â n t ă r i biser icesci .

A r t . Se se inscr ie in buge te l e respect ive câ te 4000 lei p e n t r u i n t r e t i e n e i e a aces to ra scole, din ca r i se se dea celui mai bunu can ta re t iu respect ivu , spre a p reda cân tă r i l e , e ra r e s tu lu se se dea ca a ju tor iu p e n t r u i n t r e t i ene rea e levi loru r e c r u t a ţ i d in t re copii seraci , ca r i au t e r m i n a t u cursulu i nve t i amen tu lu i pr i ­m a m si vor ave ca l i t ă ţ i l e ce ru te , spre a deveni c ân t ă r e ţ i .

A r t . 3. Se se ins t i tue de c a t r a sân tu ln Sinodu o comisie compusa din t r e i c â n t ă r e ţ i cei mai buni ce se gasescu as t ad i in t i e ra , care se a l ega d in t r e me-lodiele a s t ad i es i s ten te in E,omani'a, pe acele mai bune si mai conforme cu c â n t a r e a nos t ra veche na­ţ iona la , se le corega si a r angeze s is temat icu , dupa i n t r e b u i n t i a r e a loru in biser ica . Colecţ ia apoi se se supună la cerce ta rea si a p r o b a r e a s â n t u l u i Sinodu, dupa care ele se devină norma p e n t r u c â n t a r e a bi-sericesca si p e n t r u p redarea ei in scola.

A r t . 4. Membri loru comisiunei de c â n t ă r i li se v a da o d i u r n a de 150 lei pe l u n a in t o tu t impu lu ocu-pa t iune i cu aces ta luc ra re , care in t o t u casulu nu t r e b u e se dureze mai m u l t u de doi ani .

A r t . 5. Se se ins t i tue o a l t a comisie, t o t de s â n t u l u Sinodu, compusa celu put ienu de doi, cei mai bun i a r t i ş t i d in t r e d i r igen t i i chorur i loru es is tente , ca re se a l ega si se completeze cân tă r i l e a rmonice chora le , ce mer i t a a fi esecu ta te la servic i i le d ivine si l a a l t e so lemni tă ţ i rel igiose, la care se cere cân­t a r e a chora l a . P r e c u m : r andue l a l i tu rg ie i o rd ina re anua le si a - p o s t u l u i mare , r endue la t edeumulu i , a cununiei , a inmormentare i , a aghiasmei . Cân tă r i l e se fie conforme sp i r i tu lu i bisericescu, fara p re lung i rea pr isoselnica si fara t u r n u r i s t re ine de music 'a bise-ricesca. Comisiunea aces t 'a v a fi r e t r i bu i t a , ca si cea mai de susu. L u c r a r e a ei erasi se margiuesce pe t e rminu de doi ani .

Colecţ ia aces t 'a de cân tă r i chora le de asemenea se v a supune cerce tăr i i si ap robă r i i s ân tu lu i Sinodu. N u va fi permisu a-se c â n t a p r i n biserici a l t e cân­t ă r i chorale, a fara de acele rev i su i t e si ap roba te de s ân tu lu Sinodu.

A r t . 6. A t â t cân tă r i l e melodice, c â t si acele chorale , dupa ce vor p r imi ap roba rea s ân tu lu i Sinodu, se vor recomendâ D l u i Min i s t ru de cul te spre a-se t i pă r i cu che l tu ia la S t a t u l u i , si a-se da spre in t r e -bu in t i a r e unde se vor cere, pe l a biserici si scole.

A r t . 7. Se va publ ica de min is t ru lu cu l te lo ru concursu cu unu premiu suficientu, p e n t r u acelu ma­e s t r u de musica, ca re a r face cea m a i ' n e m e r i t a opera d e c â n t ă r i melodice bisericesci, as iedia te , pe note l i­n i a r e p e n t r u p r e d a r e a melodiei bisericesci in scolele n o r m a l e si ru ra l e din t i e r a spre a-se pu tea cu mo-

dulu aces t 'a r e spand i c â n t a r e a bisericésca si a în­lesni fo rmarea c a n t a r e t i l o r u pela sa te .

Oper 'a aces t ' a t r e b u e se cupr indă : 1) Câ teva s t i ch i r i de norma a-le fiecăruia din cele optu g l a su r i ce compunu melodi 'a bisericei nos t re ; 2) prosomiele sau podobiele ; 3) r îndu ia la l i tu rg ie i o rd ina re si a pos­tu lu i mare ; 4) axiónele se rba to r i lo ru impera tesc i .

Manua lu lu aces t ' a se va supune cerce ta re i si ap roba re i s â n t u l u i Sinodu, dupa a că ru ia recomen­da re D . m i n i s t r u î- lu va t i p ă r i i n t r ' unu n u m e r a su­ficientu de esemplare , care se va se rv i de norma p e n t r u p r e d a r e a can t a r i l o ru bisericesci pr in scólele normale si r u r a l e .

A r t . 8. V a fi bine m e r i t a t u dela biserica si na t i e ace lu maes t ru de c a n t a r i chorale, care se va osteni spre a preface in c a n t a r i a rmonice chorale melodi 'a u s i t a t a in biseric 'a r o m a n a ; p recum si acela carele va î n t r e p r i n d e a pune pe note l in iare t ò t e cân tă r i l e melodice a-le bisericei nos t re .

Cu modulu aces t ' a s 'ar simplifica m u l t u modulu inve t i a r e i can t a r i l o ru , si n ' a r fi nevoie de doue sis­teme de scrisu si de i nve t i a tu a r t ' a can ta re i , adecă de semne de psa l t ich ie si de note l in ia re . Cei ce invé t ia note le , nu p o t u cet i semnele , cei cu semnele nu po tu in t ie lege notele, si c â n t a r e a nòs t ra biseri­césca r emane i so la ta de a r t ' a gene ra l a musica la .

A r t . 9. P a n a l a i s p r a v i r e a si pub l i ca rea car t i -loru de can ta r i bisericesci , p roved iu t e in ar t icole le precedente , I n a l t u P r e a S a n t i t i i Mi t ropol i t i si P r e a S a n t i t i i Episcopi sun t indrep tu a nu pe rmi te sé se esecute p r in biserici si la ori ce se rv i ţ i i religióse, c a n t a r i care nu corespundu sp i r i tu lu i bisericescu, si regule loru melodiei si armoniei , care t r ebue se dis­t i n g a c â n t a r e a bisericésca.

A r t . 10. S â n t u l u Sinodu se mijlocésca la D . Minis t ru de eul te , cerendu ca Ds 'a , p r in t r ' unu pro­iectu de lege se céra la Corpur i le leg iu i tóre imbu­n a t a t i r e a pos i t iune i can ta re t i l o ru bisericesci , a n u m e : a) ce loru de pe la mosiele s t a t u l u i se l i se dea pa-men tu r i de h r a n a ; ér celoru de pe la mosiele par ­t i cu l a r e , comunile se fie da tóre a l e da sa la r i e celu pu t ienu de câ te 200 franci de unu lu pe anu ; b) ce­loru de pe la orasie , se li se dea sa la r i e m a c a r u de câ t e 100 franci pe l una din fonduri le biserici loru sau la l ipsa si nea junsu lu fonduri loru bisericesci , din ve­n i tu r i l e comunale.

A r t . 11 . P e n t r u i n c u r a g i a r e a si emula rea cul-t u r e i can ta r i lo ru nòs t re n a t i o n a l e b i s e r i c e s c i ; canta­re t i lo ru dis t insi , ma i alesu profesori loru de c a n t a r i bisericesci, p recum si celoru ce au l u c r a t u si publi-ca tu opere ap roba t e in r a m u l u aces ta , se li se dea semnele de onore si d i s t inc t iune , ca si a l t o r u ceta-t i en i mer i tos i .

D i v e r s e . * In ministerulu de interne u n g a r u se luc ra

u n u p ro iec tu de lege p e n t r u s e rba rea duminecei si di le loru de se rba tó re in cupr insu lu s t a t u l u i magia ru , care pro iec tu v a fi p r e s e n t a t u camere i p e n t r u des-b a t e r e in t impu lu celu mai scur tu . A r fi de dor i tu ca e l abora rea as tu i felu de pro iec tu de lege sè se faca cu a scu l t a r ea opiniunei t u t u r o r a a u t o r i t a t i l o r u eclesiast ice.

* Alegerea de notariu in Micalaca, in loculu r e p a u s a t u l u i n o t a r i u Cons t an t i n Comlosian, a a v u t u locu Mercurea t r ecu ta . Din 8 r e c u r e n ţ i numa i unulu era ne românu , ca re le a si fost a lesu cu t o t a l i t a t e a vo tu r i lo ru . T r i s t u s imptomu !

* Alegerea de deputatu dietalu in A r a d s'a i n t emp la tu S a m b a t ' a t r e c u t a r e u s a n d P . A t z e 1 cu 735 vo tu r i cont ra cand. pa r t ide i ex t reme Gr. Kove r , ca re a i n t r u n i t u numai 401 vo tur i . M a j o r i t a t e a vul­gu lu i nemul t i ami t a cu r e s u l t a t u l u a legere i a lua tu o a t i t u d i n e ag res iva fat ia cu pa r t i d ' a i n v i n g a t o r e ; or­d inea publ ica insa a fost r e s t ab i l i t a pr in i n t r even i -r e a mi l i ţ i e i ; da r malco l ten t i i s T au r e s b u n a t u s p a r g a u d ferest i le la mai m u l t e case d'ale pa r t i s an i lo ru alesu­l u i d e p u t a t u .

ZO-CLletin rxaeteorolog-ic-u..

| Diu'a. Lnn'a. | P r e s s i u n e a aeru lu i

T e m p e r a -tur'a Cer iu lu

Sâmbăta 11. Nov. !j 763.2 mm. 11-9 OR. ploiosu

Dumineca 12. „ • 764-5 „ 11-2 „

Luni 13. „ 768-6 „ 10 „ seninu

Marti 14. „ 769 8-5 „ noru

Mercuri 15. „ 762-9 „ 9-46 „ ploe

Joi 16. „ 759-8 „ 10-8 „ ploiosu

Vineri 17. „ 754-7 „ 11-9 „ ploe

C o n c u r s e . N r . 2710/855 scol.

Concursu p e n t r u ocuparea ca tedre i de cal igrafia si desemnu pre anulu scol. cur in te l a i n s t i t u t u l u pe-dagogico-teologicu, cu t e rminu p a n a in 30. Noemvre cal. vechiu anu lu cur in te .

Sa l a r iu lu e 300 fi. v. a. Recurse le ad jns ta te cu documinte le de calificatiune sè se subs t é rna la sub-scr isulu.

A r a d u din s iedin t i ' a Consis tor iu lu i t i e n u t a in 29. Octomvre 1882.

Ioanu Metiann, m. p . Episeopulu Aradulu i .

P e n t r u î n t r e g i r e a parochiei v a c a n t e de clas 'a I l - a din comun'a bisericésca gr. or. rom. din Caran-sebesiu, se escrie concursu cu t e rminu de 30. de dile delà prim'a publicare.

D o t a t i u n e a ei, cons ta din u rma tô re l e ven i te , si adecă : 1) din un'a si j u m e t a t e sesiune cons ta t a tô re din 4 8 j u g e r e pamentu , p a r t e a r ă t u r a , si p a r t e l ivada , ; 2) din b i ru lu (adauln) preot iescu, delà 224. familii ca re se t i enu as t ad i de a c é s t ' a pa roch ia dupa usulu de p a n a acuma, a 40 or. v. a. 3) ven i t e l e s to la re delà boteza ţ i , cununi i , si i nmormen ta r i din aces ta paro­chia, dupa s to la r iu lu v o t a t u de s inodulu epa rch ia lu din a n u l u 1880. A f a r a de a c e s t e a : 4) veni te le delà a l t e funcţ iuni l ibere , care le ceru, si se poftescu de c a t r a evlavia cres t in i loru . S e o b s e r v e z a , cà pa­roch ia nu posiede casa parochia la , si asia p reo tu lu va fi i u d a t o r a t u , a gri j i s inguru si pe spesele sa le propr i i , pen t ru locuint i ' a lui .

Recu ren ţ i i p e n t r u dobândi rea parochie i aces te ia s u n t poft i ţ i a subs te rne recursele loru, cu documen­te le care le prescr ie §. 13 alu s t a t u t u l u i org . si §. 15 a R e g u l a m e n t u l u i pen t ru paroehi i , la pro topresbi -t e ru lu coneerninte , dupa cum ordinéza §. 17 a Re- ; gu iamen tu lu i , in t e rminu lu susu defiptu.

Recurse le i n t r a t e dupa esp i ra rea aces tu i t e r ­minu, n u se vor luâ in cons ide ra re .

D i n s iedin t ia comite tu lu i pa roch ia lu gr . or. d in Caransebes iu in 29. Oc tomvre 1882.

losif Seracinu m. p. Ioanu Popoviciu m. p. pres iedinte . no tar iu comit.

P e n t r u depl in i rea s t a t iune i inve t i a to resc i g r . or. d in comun'a Uliuc, p p b i t e r a t u l u Jebe lu lu i , se escrie concursu p a n a in finea lui Noemvre 1882.

Emolumin te l e : 73 fl. 50 cr. bani ga t a , pen t ru lumini , clisa si sa re 50 fl., pent ru lemne inve t i a to r iu -lu i 4 8 fi., pen t ru confer int ia 10 fl., pen t ru sc r ip tu r i s -t ica 5 fi. p e n t r u lemne de incalz i tu scol'a 24 fl. pen­t r u unu j u r n a l u 4 fl.; 20 meti g r â u si 20 met i cu­curuzii , 4 j uge re de p a m e n t u l ivada , 1 / 2 j u g e r u g r a ­dina e s t r av i l ana si cor te lu l iberu cu 7 2 j u g e r u de g r ad ina p e n t r u legumi.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu postii s u n t a v i s a t i a-si t r imi t e recursele , i n s t ru i t e conform prescr i se io ru s t a t . org, si a r t . de lege X V I I I . 1879. pă r in t e lu i p ro-top re sv i t e ru A l e s a n d r u Ioanovici in J e b e l u ; si a-se p r e sen t â in vr 'o Dumineca ori se rba to re in b i se r ica spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si c â n t a r e .

UJiuc, in 30. Oc tomvre 1882.

Comi te tn lu parochia lu .

In contielegere cu Distric. protop.

P e n t r u dep l in i rea pos tu lu i inve t ia torescu vacan tu delà scol 'a gr . or. din comun'a Scaiusiu, in p ro topop . Lugos iu lu i , se escr ie concursu cu t e rminu p a n a l a 21. Noemvre st v. a. c.

E m o l u m i n t e l e sun t : 300 fl. v, a. 3 juge re pa­m e n t u a r a t o r i u , 8 s t a n g e n i de lemne din care a re a-se inca ld i si scôl 'a, 5 fl. sc r ip tur i s t i c ' a , 10 fl. p e n t r u confermt ie si cor te lu l iberu cu g r a d i n a de 1j2 j u g e r u .

N B . Cor te lu lu scôlei si sa la r iu lu pe j u m e t a t e , in in t ie lesulu §. 74 din R e g u l a m e n t u , a re a r e m a n é in folosulu veduvei inve t i a to rese si a orfaniloru p a n a iu 9 F a u r u 1883.

Recur se l e au a-se adresa c a t r a On. Comi te tu pa roch ia lu gr. or. din Scaiusiu si a-se t r i m i t e D l u i Georg iu P e s t e a n u pro topopu in Lugos iu .

Comite tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu D. protopp. si inspectorii! scolariu.

Alege rea de i nve t i a t o r i u in Pi/u mare, din l ips 'a r ecu ren t i io ru nepu tendu se t i enea la te rminu lu de­fiptu, cu aces t 'a se deschide concursu de nou cu te r ­minu de a legere pe Duminec ' a din 28. Noemvre st v. a. c.

E m o l u m i n t e l e s u n t : 1) Sa l a r i u in bani g a t a 100 fl. v. a. 2) 10 oubule de g r â u si 6 cubule de cucuruzu ce se r e scumpara in bani g a t a cu 146 fl. 25 cr. 3) P e n t r u recv is i t e de scr isu 6 fl. 4) D e l a i n m o r m e n t a r i m a r i unde va fi ch iematu 50 cr. er dela mici 25 cr. 5) 4 orgii de lemne de focu. 6) F o ­los i rea a loru 2/4 de sessiune de pamen tu e s t r av i l anu comassatu ce aduce ven i tu anua lu ca l a 380 fl. 7) Corte lu l iberu cu g r a d i n a de legumi .

A l e g e r e a va fi definitiva. — I n t e rminu de doi ani va da insa aiesulu, fostului inve t ia tor iu , din ban i buca t e si pamen tu a n u a l m i n t e a t r e i a p a r t e .

Dor i to r i i de a dobândi aces t 'a s t a ţ iune , recur­sele sale p roved iu te cu tes t imoniu despre abso lvarea celu pu t i enu a loru 5 clase gimnasiai i , teologie seu

p r e p a r a n d i a cu esamenu de cval i f icat iune, — vor ave p a n a in 25. Noemvre a. c. se le subs t e rna la Reve -rendiss imulu Domnu pro topopu si inspectore de scole P e t r u Cbiri lescu in K e t e g y h â z a .

D e l a r e c u r e n ţ i se poftesce : ca p a n a la t e rmi-nulu alegeri i , in c u t a r e Dumineca seu se rba tore se se p resen teze la biser ic 'a din locu, p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in cân tă r i l e bisericesci si t ipicu.

D in s iedint i ' a comi te tu lu i pa roch ia lu t i e n u t a in P i l u mare , l a 3. Oc tomvre 1882.

Comi te tu lu paroch ia lu . In contielegere cu mine: P e t r u C b i r i l e s c u , m. p. inspect. scl

P e n t r u îndepl in i rea pos tu lu i inve t ia to rescu de la scol 'a noua din Sic/au, (ppresv i t e ra tu lu Chis ineului) se deschide concursu cu t e rminu de a legere pe Du-minec 'a din 5. Decemvre st. v. a. c.

Emoiumin te l e i m p r e u n a t e ca acestu pos tu s u n t : 1) Sa l a r iu in ban i g a t a 360 fl. v . a. 2) P e n t r u scr ip-t u r i s t i c a 5 fl. 3) P e n t r u conferint ie inve t ia to resc i 10 fl. 4) S iepte orgi i de lemne din ca re se v a inca ld i si scol 'a. 5) Cor te lu cu g rad ina de l egumi .

Alesu lu deca v a documenta spor iu b u n u i n t r u inve t i amen tu pote con ta la i n b u n a t a t i r e a sa la r iu lu i .

Competenţ i i l a aces tu postu, a u a-si t r i m i t e re ­cursele i n s t r u a t e in in t i e lesu lu s t a t u t u l u i organicu , si p roved iu te celu pu t ienu cu t es t imoniu de 4 clase g imnas ia l i , pana l a 1. Decemvre a. c. la Reveren-dissimulu Domnu protopopu si inspec toru de scole P e t r u Cbir i lescu in K e t e g y h â z a .

D e l a r ecu ren ţ i se pofteşte a-se p r e s e n t â in vre-o Dumineca seu se rba to re la s. biser ica din locu, pen­t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si cân t ă r i l e bisericesci .

Din s iedint i ' a comi te tu lu i pa roch ia lu t i e n u t a in 5/17. Oc tomvre 1882.

loanu Codrianu, m. p. pres. comit, parochialu.

In contielegere cu mine: P e t r u C b i r i l e s c u , m. p. inspect. scl.

P e bas 'a decisului Venerab i lu lu i Consistoriu g r . or. din Oradea mare , dto 20. Sept . v. a. c. N r . 774 B . p e n t r u depl in i rea parochie i v a c a n t e de c las 'a I I I . Ateasiu, in t r a c t u l u protopopescu a lu Orad i i mar i , se escrie concursu, cu t e r m i n u de a legere pe 5. Decem­vre st. v. a. c.

Emoiumin te l e s u n t : a) 24 j u g e r e de pamentu , b) dela 100 de case câ te u n ' a mesura (vica) de g r â u , c^ stolele preot iesci î n d a t i n a t e si c u a r t i r u n a t u r a l u cu g r ad ina pen t ru legumi .

Recur in t i i au a-si t r a m i t e pe t i t iun i l e sa le în­z e s t r a t e cu do cuminte le necesar ie conform s t a t u t , org. si r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u parochi i — p a n a in d iu 'a de a legere , l a subscr i su lu in Bereche iu (Bara -kony) p . u. CsefFa.

A teas iu , 23. Oc tomvre 1882. Comi te tu lu parochîa lu .

In contielegere cu mine: T e o d o r a P a p u , m. p. paroehu comisariu consistorialu.

P e n t r u depl in i rea s t a t i u n e i inve t i a to resc i g r . or. din comun'a Balincz, p ro top re sb i t e r a tu lu Has ias iu lu i , se escrie concursu, cu t e r m i n u de a legere pe diu 'a de 14/26. Noemvre 1882.

E m o i u m i n t e l e : 100 fl. v. a. ban i g a t a , locu in t i a l i be ra cu 3 / i j u g e r u i n t r a v i l a n u , si 4 j u g e r e es t rav i -

l ane , si 6 orgi i de lemne, din car i se incaldiesce si scol 'a.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu post, s u n t av i sa t i a-si t r i m i t e recurse le , i n s t r u i t e conform prescr i se lo ru S t a t u l u i o rgan icu si a r t . de lege X V I I I . 1879. pă r in ­te lu i pro topopu Greorgiu Cra t iunescu , in Bel incz p. u. K i s z e t o ; si a-se p r e sen t â in vre-o Dumineca or i s e rba to re in biser ica , sp re a-si a r e t â des t e r i t a t ea in t ip icu si c â n t a r e .

Comite tu lu parochia lu . In contielegere cu mine: Gieorşiii C r a t i u n e s c u , m. p. pro­

topopu si inspect. tract. de scole.

D in l ipsa de r ecu ren ţ i p e n t r u de â po te face a l ege rea de inve t i a to r iu la scol 'a r o m a n a gr . or. d in comun'a Sosdia, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Jebel iu , se escrie concursu a I l I - a ora, cu t e r m i n u p a n a l a 21. No­emvre st. v. 1882.

Emoiumin t e l e i n p r e u n a t e cu a c e s t u pos tu in­ve t ia to rescu sun t u rma td re l e : 1) in bani g a t a 80 fl. 2) p e n t r u 12 1 / i chile lumini , 56 chile Iar du, 56 chile sa re si 9 orgi i de lemne din ca re a re a-se incald i si scol 'a , p re t iu i t e in ban i g a t a 100 fl. 90 er. 3) 12—3 HI. g r â u si 12—3 HI . cucuruzu, 4) paus ia le de scrip-t u r i s t i c a 8 fl. 5) p e n t r u confer int ie le i nve t i a to re sc i 10 fl. 6) 4 j u g e r e de p a m e n t u de fena t ia clas 'a pr ima, 7) g r a d i n a p e n t r u l egumi si c u a r t i r u l iberu, 8) dela i nmormen ta r i 50 cr.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu pos tu sun t av i sa t i recurse le loru provediu te cu t o t e documinte le p res ­crise de s t a t u t u l u org. bisericescu a-le adresa comi­t e t u l u i pa r . si a-le t r a m i t e pă r in t e lu i p ro topresb i t e ru si inspec toru scolaru A l e s a n d r u Ioanovic iu in J ebe lu , p a n a la mai susu ind ica tu lu t e r m i n u .

D e l a r e c u r e n ţ i se recere a-se p r e s e n t â in vre-o Dumineca ori se rba to re in s t ' a biserica din locu pen­t r u a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si cân tă r i l e bi­sericesci .

Sosdia, in 16. Octomvre 1882. Pentru comitetulu parochialu.

Vichentiu Prohdbu, m. p. preo tu .

In contielegere cu Rv. D. protop. A l e s a n d r u I o a n o v i c i u ,

I n u r m a r e a ordin. Ven . Consist , d iecesanu a lu Caransebes iu lu i , d to 16. Sep t emvre a. c. N r . 846 B . se escrie concursu pen t ru pa roch i ' a de c las 'a I l - a din comun'a Scolia, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u J e b e l u l u i cu t e r ­minu p a n a la 14. Noemvre st. v. a. c.

D o t a t i u n e a i n p r e u n a t a cu aces ta pa roch ia este : U n ' a sessiune pa roch ia l a de I . si a H . c lasa consta-t a t o r e din 30 de j u g e r e de p a m e n t u a r a t o r i u , s to la dela 100 de case respec t ive dela 560 de suflete dupa no rm 'a s t o l a r a provisor ie a diecesei Caransebes iu lu i a p r o b a t a de Sinodulu eparch. din an . 1880. B i ru lu usu-a t u adecă câ te 60 oche de g r â u p e n t r u fiecare sessiune.

D o r i t o r i i de a ocupa aces t ' a paroch ia s a n t avi­s a t i r ecurse le lo ru i n s t r u a t e in sensulu s t a t . o rg . b is . a-le subs t e rne d i s t r i c . p ro top . A le sand ru Ioano­viciu in J ebe lu .

D e l a r e c u r e n ţ i se recere a-se p r e sen t â i n t r ' o d i de Dumineca seu se rba to re in s. b iser ica din locu spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t u si in cele pas -torsul©

Scul ia , in 10 Oc tomvre 1882. Comi te tu lu paroch ia lu .

In contielegere cu D. prot. tractualu i A l e s a n d r u I o a n o v i c i u .

Cu redobendirea Domniei pamentene si incepe- J r ea unei epoee de iinisce, s'a s imt i tu neces i t a tea de | a se da si bisericei o o rgan i sa t iune stabila , si care se-i pe rmi tă desvo l ta rea s i înflorirea, î n t eme ia t a pe legi de s t ă tu .

Astfel iu s u n t legi le din 1864 si 1865, si legea din 1872 p e n t r u a legerea Mit ropol i t i loru si Episeo-piloru si cons t i tu i rea St. Sinodu.

P r a c t i c ' a insa , a a r e t a tu câ a t â t o rgan isa rea bi­sericei dupa legi le din 1864 si 1865, câ t si const i tu­i rea sf. Sinodu, dupa legea din 1872, cuprindu in sine vicii cari facu ca in v i i tor iu b iser ic 'a romana se numa i fie pa l lad ium na t iona l i t a t i e i nos t re cum a fost in t r ecu tu lu nos t ru gloriosu.

Romani i si-au iubi tu re l ig iunca ca si p a t r i ' a si p e n t r u dinsele n 'au c ru t i a tu nobilulu loru sânge, fiind-câ in re l ig iunea par in t i lo ru loru creş t ina res ida pr incipial i i l iber ta t ie i , ega l i t a t ie i si jus t i ţ i e i , fiind-câ numa i aces ta religii*ne face pe omeni capabil i de de-vo tamen te sublime si de sacraâei i , si, pe când sta-t u lu romanu ina in teza cu pasi g igant ic i , este de a n o s t r a sacra da to r ie se nu lasamu biseric 'a a rema-nea s t a ţ i ona ra ; este de demni t a t ea nos t ra s'o radi-camu la splendorea ce mer i ta , pen t ru câ cu rel igiu­nea nos t ra , avem drep tu lu se ne glorificamu ca popo­ralii celu mai umanu, celu mai to l e ran tu , celu mai b lându, celu mai generosu, si p e n t r u câ numai p a n a ' când vom avea o biserica romana vomu fi Roman i . Biser ic 'a nos t ra este l e g a t a de na t iona l i t ea nos t ra .

Spre a-se Î n l ă t u r a vic iur i le si a-se implini la­cunele ce se afla in legea ac tua l a a organisere i bise­ricei romane, subsemnaţ i i depu t a ţ i au c red iu tu nece-sa r iu se p res in te onor. A d u n ă r i legiui tore a l a tu r a -tu lu proiectu de lege, care coprinde mai mul te modi­ficări la legea in vigore.

P r i m a modificare ce se aduce legei este pr iv i -to re la compunerea St . Sinodu.

In biseric 'a c reş t ina or todoxa a domni tu to tdea-un ' a spi r i tu lu demooraticu. L a inceputu, comuni ta tea c reş t ina regula to te afacer i le rel igiose si de disci­pl ina ; si ea a legea pe preoţ i i si pe episcopii sei. A v e m chiar si p a n a as t ad i o d a t i n a moş ten i t ă din t impi i cei mai vechi ai bisericei creş t ine câ poporulu a lege pe se rv i tor i i a l t a r iu lu i , pe preoţ i si pe diaconi. T o t u in aces tu spi r i tu democrat icu avem si ins t i tu-t i unea dupa care Episcopi i si Metropoî i t i i t i e re i se a legu de corpuri le leg iu i t6re impreuna cu represen-t a n t i i Sinodului .

N u t o tu acestu sp i r i tu democrat icu a p u t u t u p e t r u n d e când s'a cons t i tu i tu Sinodulu dupa legea in vigore, compusu numai din episcopi si l asandu la o p a r t e pe preoţ i si pe laici , car i impreuna cu to ţ i i formeza biseric 'a in in t reg imea ei.

D a c a vom deschide i s tor i ' a bisericei creş t ine , vom vedea câ la Sinode au l ua tu pa r te , pe l a n g a episcopi, preoţ i si laicii . Inffuinti 'a o rgan i sa re i despo­t i ce a s t a tu lu i b izant inu , apoi i n v a d a r e a ba rbar i lo ru in t ie r i le creş t ine ortodoxe, si pe l anga acestea s ta­r e a cu l tu ra la î n a p o i a t a a poporeloru aces te ru t ie r i , a u cont r ibu i tu ca i n s t i t u t i u n e a s inodala a bisericei in sensu democra t icu se d e c a d a ; sau unde aces ta in-s t i t u t i u n e s'a desvol ta tu si a l ua tu o forma ore-care, i-s'a da tu aceea forma predomni tore in imper iu lu bi­zan t i nu din mediulu evu.

P r i n legea din 1864 se dedese Sinodului din Ro­mânia forma democrat ica , si in t rensulu luau pa r t e epi­scopi, archiere i , p reoţ i si laici . L e g e a insa avea u n u defectu câ r e p r e s e n t a n t i ' a e lementului la icu in Sinodu

nu e râ obl igatóre ci facul ta t iva , se lasâ acestui ele-mentu numai facu l ta tea de a fi alesu, si de a aceea am vediu tu câ in Sinodu dupa legea din 1864 n 'a p u t u t u pe t runde de câ t unu s ingura laicu.

D a r nu este n u m a i acestu defec+u care a făcut ca Sinodulu i n s t i t u i t u dupa legea din 1864 se nu dea f ructulu dor i tu ; pe l a n g a elu mai concura si pu t i ena cu l tu ra a c lerului , că ru ia l ipsindu-i ins t ruc t i ' a se l asa a fi ademeni tu de ins inuăr i le unoru p r e l a t i câ a r fi neeanonicu ca preoţ i i si la ici i se ia p a r t e in Sinodu, când aceş t i p re l a t i a r fi. facutu mai bine se le spună câ ch ia r in t impulu conciliiloru ecumenice preoţ i i au lua tu p a r t e in sinóde sau adunăr i le bisericei si ca sân te le canone prescr iu ca in fiecare t i enu tu sè se adune Sinodulu de dóue ori pe anu ca se reguleze afa­cerile bisericesci fia de disciplina, fia chiar dogmat ice .

P e l a n g a aces ta mai l ipsea in Sinodulu d u p a legea din 1864 si e lementulu sciintificu bisericescu, ceea ce a facutu ca mul t e din decisiuuile si r egu la ­mente le vo t a t e de aces tu Sinodu se denote necu-nóscerea a t â t de d rep tu lu canonicu si sciintiele teo­logice cât si de legi le s t a tu lu i .

L a cons t i tu i rea ac tua lu lu i Sinodu dupa l egea din 1872 s'a a v u t u in vedere ca modelu sinodulu diri­genti!, din San-Pe te r sburg , dupa care s'a cons t i tu i tu si celu din r e g a t u l u Greciei .

D a r in acele t i e r i sun t a l t e ins t i tu t iun i , a l t e t r ad i ţ i i si a l t e moravur i .

L a noi,1 t i èra eminamente democrat ica si cres­t ina , dupa o esper int ia de diece ani , s'a ved iu tu câ const i tu i rea sân tu lu i Sinodu dupa legea in v igóre nu corespunde nici cu da t in i le nos t re , nici cu ins t i tu t i -uniie nòs t re pol i t ice , nici cu sp i r i tu lu secolului in care ne aflamu, si, de aceea nu s'a p u t u t u desvol ta o v ié t i a bisericésca precum se aş tep ta . Afara de câ­t eva r egu lamen te de discipl ina si p e n t r u r e g u l a r e a u n o r u afaceri bisericesci, noi nu am ved iu tu lua te me-sur i de acelea car i sé produca o mişcare re l igiósa si mora la in poporu . I n t r ' u n e l e servic iur i nu s'a p u t u t lucra mai nimicu, p a r t e din l ipsa de i n i ţ i a t iva si p a r t e din necomplec tarea Sân tu lu i Sinodu.

Apoi chiar decisiunile S â n t u l u i Sinodu e rau pr i ­v i te a t â t de poporu cât si de preoţ i cu indifer iu t ia , daca nu cu órecare ne incredere , de órece se l uau farà pa r t i c ipa t iunea aces to ra si pu tea sé se dica : „de nobis sine nobis".

A c t u a l u l u proiectu de lege voiesce se in la ture t ò t e aces te neajunsur i prevediendu in cons t i tu i rea Sân­tu lu i Sinodu ca membrii : ina l t i p re la ţ i , p reo ţ i de m i r a si laici . Cu aces tu modu se da o mai mare au­t o r i t a t e mora la a t â t decisiuniloru S â n t u l u i Sinodu câ t si ina l t i lo ru demni ta r i a i bisericei, facendu pe poporu se par t ic ipe si sé se in tereseze de afaceri le bisericesci, dandu p r in aces ta ina l t i lo ru pas to r i a i bisericei romane o astfeliu de posi t iune i n câ t sé se pota dice cu d rep tu cuventu : „unde este t u r m ' a acolo si pas tor iu lu ."

Ca e lementu sciintificu, proieotulu ce lu-presen-t a m u prevede ca facendu p a r t e de d rep tu si profe­sorii facu l ta t i lo ru de teo logia si unu r e p r e s e n t a n t u a lu ina l t e i cur t i de casa t iune .

L a a t a r e o rgan i sa re eu ra tu democrat ica , nu se opunu nici sân te le canone, nici sp i r i tu lu bisericei or­todoxe, p e n t r u cà sân te le canone nu prevedu n ica i r i o o rgan i sa re a bisericei pen t ru e t e rn i t a t e , ci din con­t r a pe rmi tu ca afacerile bisericesci sé se reguleze dupa neces i ta ţ i , si chiar dogmele sé se ho t ă r a scă ; adecă b iser ic 'a c reş t ina , cu t o tu lu s t r ă i n a de imobU

î i smulu bisericiloru a l t o r a re l ig iuni , p revede unu pro-gresu a t â t in o rgan i sa re câ t si in desvo l ta rea dog-meloru, si aces ta face v i t a l i t a t e a si supe r io r i t a t ea sa a s u p r a a l to ru biserici .

I n pro iec tu lu de facia n u este cest iune de mo­dificarea vreunei dogme, ci numai de r egu l a r ea afa-cer i loru bisericesci in p r iv in t i ' a admin i s t r a t i va .

Că biseric 'a or todoxa pe rmi te o a t a r e organisare , a ce s t a se invedereza pr in fap tu lu câ, c reş t in i i de bi­ser ic 'a r e sa r i t u lu i din imper iu lu A u s t r o - U n g a r u se bucura de o astfeliu de o rgan i sa re democra t ica a r e -p re sen t a t i une i bisericesci, fa ra se fi cu teza tu v r eunu

Sr e l a tu sau vre-o a u t o r i t a t e bisericesca or todoxa se-i eclare de eterodoxi pen t ru aces ta o rgan isa re . Câ t

p e n t r u r e su l t a t e l e ob t ienute de densii p r i n t r ' o ase­menea organ isa re , suntem unan imi a recunosce câ ele l asa cu t o t u l u depa r t e r e s u l t a t e l e da te de acele or-gan i sa r i bisericesci pu t i enu compat ibi le cu geniulu cr i s t ian ismului . Acolo c lerulu este s t i m a t u si respec-t a t u , si biser ic 'a or todoxa se in ta resce si prospera , in câ t a deveni tu n u numai focarulu lumini loru ci si pa l l ad ium ortodoxiloru din imper iu lu Habsburg icu , farulu si fo r ta re t i ' a na ţ iona l i t ă ţ i i or u or todoxe.

O a dou'a modificare ce se aduce legei in v igore , este o regu la re mai buna a ju r i sd ic t iune i consisto-r i i loru b iser icesc i ; fiindcă, precum sun t as tad i ins t i ­t u i t e , pu tem dice câ ele nu judeca , ci si-dau numai p ă r e r i de judeca ta , lasandu-se la a rb i t ru lu episcopului de a o admi te sau a o respinge.

A t re ia modificare ce aduce proiectulu de fa t ia in o rganisa rea bisericei nos t re , este r ad ica rea epis­copiei Ramnicu lu l a g radu lu de metropol ie cu resie-d in t i ' a in capi ta l ' a Olteniei . Aces t ' a nu este o ino-v a t i u n e ; g r adu lu aces t 'a de i na l t i a r e este ant icu . I s -to r i ' a bisericei romane ne r e l a t e za câ in vechia ce­t a t e a Sever inu iu i a fost unu scaunu mi t ropo l i t anu , si t r a d i t i u n e a ne da, ca pe celu dan ta iu metropol i tu , pe An t im.

Si in aces ta p r iv in t i a nu facemu a l tceva de câ t rev indecamu unu d rep tu i s to r icu a vechi loru asiedia-min te ale t ie re i .

P e l a n g a aceste t r e i modificări, mai avem unu des ide ran tu pe care se-lu supunemu onor. A d u n ă r i . Aces tu des iderantu , cu t o tu lu legi t im si conformu cu m a r e a desvol ta re si însemnă ta te pol i t ica ce a l u a t u S t a t u l u nos t ru , este rad ica rea la t r e p t a de p a t r i a r c h u a p r i m a t u l u i bisericei romane .

E s t e o t r a d i t i u n e in biseric 'a c reş t ina ca orga­n i s a r e a bisericesca se se reguleze dupa cea pol i t ica. Astfel iu vedemu in Imper iu lu Romanu, câ organisa­r e a es ter iora a bisericei corespundea mai in tocmai cu cea pol i t ica. Ca faptu se pote aduce împre ju ra rea aceea, câ ac tua lu lu p a t r i a r c h u alu Constant inopolului e ra la inceputu unu simplu episcopu, supusu ju r i s ­d ic t iunei celui din Erac lea . î n d a t ă ce Cons tan t inopolu lu a deveni tu cap i ta l ' a imper iu lu i , si episcopulu de aci s'a r ad i ca tu la g r adu lu de pa t r i a r chu . Român ia fa-cenduse independenta si i na l t i anduse l a r a n g u l u de r ega tu , n a t u r a l u se cere ca si biser ic 'a r o m a n a in r e p r e s e n t a r e a ei se fie r ăd i ca t a l a unu g r a d u cores-pund ie to r iu cu demni t a t ea ei ca biserica a unu i s t ă t u de pes te cinci milione de l o c u i t o r i ; si pe câ t s t imu, nici unu p a t r i a r c h u din cei ac tua l i , nici chiar celu din Constant inopolu, n u are o popula t iune as ia de mare sub ju r i sd ic t iunea sa.

Chiar in biser ic 'a or todoxa mai es is ta afara de cei p a t r u p a t r i a r c h i si unu alu cincilea in Car love t iu p e n t r u creş t in i i ortodoxi, de or igine s l ava din Voivo-d in ' a si Slavoni 'a .

Cà l a acestu g r a d u se pote redicâ unu met ro ­pol i tu fa ra v io la rea san te lo ru eandne, aces ta ne-o do-cumentéza faptulu cunoseutu de to t i din t impur i l e moderne , pe t r ecu tu in Rusia . Astfel iu, in anu lu 1589, Iov , met ropo l i tu lu Moscvei, a fost r ad i ca tu de c a t r a T i a r u l u Rusiei l a t r é p t a de pa t r i a r chu , si venera-b i lu lu p a t r i a r c h u din Constant inopolu , I e remia I I . a recunoscutu aces t ' a ca fiindu conformu cu sân te l e canône.

Afa ra de aces ta , Roman i i au avu tu fericirea se v a d a pe t r onu lu Metropoliei din Bucuresc i ch ia r p a ­t r i a rch i . Ca esemplu ne aduce is tor i ' a biser icei r o ­mane pe ferici tulu p a t r i a r c h u Nifon, pe caré popo-ru lu romanu, pen t ru v i r t u ţ i l e sale pas to ra le si p e n t r u t a r i ' a ca rac t e ru l a i seu, lu-veneréza in t r e san t i si i n onôrea lui i-a r ad i ca tu chiar biserici .

D in cele ce precedu se v e d e câ n a propunemu ceva nou in biser ic 'a romana, ci lucrur i admise si s anc ţ iona te pr in d a t i n e si t r a d i t i u n i vechi .

Aces tea sunt , D lo ru depu ta ţ i , modificările ce se aducu p r i n proiectulu de fa t ia organisar i i a c t u a l e a bisericei nos t re or todoxe. Schimbăr i le aces tea n u t i ndu l a a l t ceva de câ t se p u n a biser icei romane unu fon-damentu t a r e , in câ t se devie p e t r a u n g h i u l a r a de care sè se sdrobésca t ô t e încercăr i le inamice ce s 'ar face in con t r a bisericei si n a t i o n a l i t a t i e i romane .

P R O I E C T U D E L E G E A r t . 1. Y o r luâ p a r t e l a Sinodu pe l a n g a cei

p reved iu t i in l egea ac tua la : a ) . Profesori i facu l ta t i lo ru de théologie ; b ) . U n u membru alu cur t ie i de casa ţ ie , alesu de

to t i membri i cur t ie i , fiindu ortodocs ; c). Siasesprediece preo ţ i de miru, câ te doi din

fiecare eparchie , d in t re p reo ţ i i ca r i au t e rmina tu g ra ­du lu LI. seminar ia lu , aleşi l a res iedin t i ' a fiacarei epis­copii, p r in t r a g e r e l a sor t i ;

d) . Doi sena tor i si doi depu t a ţ i . A r t . 2 Candida ţ i i de a rch ie reu s u n t t o t i clericii

ie remonachi si p reo ţ i veduvi ce vor p r é sen t a ac t e l e ce ru t e de canône in ceea ce pr ivesce cele duhovni-cesci, si dupa legile t i e re i in p r iv in t i ' a ins t ruc t iune i ; aceş t ia se a legu de c a t r a Sinodu.

L i s t ' a candida t i loru se p r e s in t a Sinodului de ca­t r a pres iedin te , care o v a pr imi delà me t ropo l i t i t ie­re i cu doue dile îna in te de a legere .

Episcopii eparchio t i se a legu dupa legea infiin-t i a t a , de c a t r a corpulu e lec tora lu compusu din mem­br i i Sinodului , Sena tu lu i si A d u n a r e i leg iu i tôre , din­t r e a rch ie re i i t i t u l a r i .

É r la demni t a t ea de met ropol i t i vor fi aleşi din­t r e episcopii eparchio t i , si p r ima tu lu va fi a lesu din­t r e cei doi metropol i t i ai Moldovei si Olteniei , t o t u de corpulu e lectoralu compusu precum s'a a r e t a t u ma i susu.

A r t . 3 . P e n t r u judecă ţ i l e bisericesci se ins t i tu -escu t r e i i n s t an t i e :

a ) . Consistori i le episcopale as ied ia te la fie-care episcopie la res iedint i 'a episcopului respec t ivu , com­puse d in t r ' unu a r h i m a n d r i t u pres iedin te , doi membri i si u n u candida tu preo tu de miru. E l e vor j u d e c a in pr im 'a i n s t an t i a ;

b) . Consistori i le ape la t ive pe l anga fie-care me­tropol ie , compuse din siese persone, ad i că : u n u pre­siedinte care v a fi archiereu, p a t r u membr i i si u n u cand ida tu preo tu . Aceş t i a vor judeca in a doua i n s t a n t i a ;

c). Consistoriulu supremu, compusu din duoi ar-chierei , doi a rchi raandr i t i si p a t r u preoţ i de miru, sub pres iedin t i ' a p r ima tu lu i avendu si unu cand ida tu to tu p reo tu de miru.

A r t . 4. Episcopi 'a Râmnicu lu i se ina l t i a l a g r a -dulu de metropolie cu t i t lu de metropol i ' a Ol tenie i si a Noului Sever inu, cu res iedint i ' a in Crâ iov 'a .

N. R. Locusteanu, Dimancea N-, N. Ghiva, Stancu Bechianu, F. Calinescu, N. Maldarescu, T. Boldur-Latiescu, 2?. Stefanescu, B. S. Campiniu.

Dóue scr isori din I ta l ia . ) I V

Neapoli, 7. Augustu st. n. 1882.

Iubite Amice ! T e vei fi mirând, câ p r imeş t i o scrisore dela

Neapol i . A m p l eca tu sun t acum vre-o t r e i sep temani dela Bucureş t i cu i n t e n ţ i a se t r ecu pe la A r a d , da r pe d rum m'am resgâud i tu si-am lua t 'o d rep tu sp re P e s t ' a , de unde am t r e c u t u apoi la Tr ies tu , si mai d e p a r t e l a Udine si Venet i ' a , unde am s t ă t u optu dile, apoi mi-am u r m a t u pe l a P a d u a si Bolonia d rumulu incoa. L a Napol i s t au acum de vre-o diece dile si mâne am se plecu l a Rom'a , unde voiu s t a deasemenea vre-o diece dile, apoi me in to rcu pe l a F l o r e n t i ' a , Genua si Milano

Via t i ' a in I t a l i ' a nu e s c u m p a : pot i t r a i cu 6 p a n a l a 8 franci pe di . E inse m u l t a che l tu ia la mă­r u n t a , t r a s u r i , b i le te de i n t r a r e , ciceroni, bacşişur i si a l t e deasemenea. Cu t o t e aces te cine dispune de 600 de franci pote ca le tor i 40 de dile in I t a l i ' a , se int ie lege, cu economie. Si bani i nu sunt a runca ţ i . I n adeve ru I t a l i ' a e boga t a mai alesu in opere de a r t a . L a t o tu pasulu e ceva ce t e face se-ti d i c i : n 'am ven i tu de geb'a. Astfeliu, de esemplu, s inguru mu-seulu din Neapol i r e sp la tes te che l tu ia l ' a de ca le tor ie . A m s t ă t u diece ceasur i in elu, da r nu po tu dice c'am vediu tu cele ce se afla in t r ' ensulu . I e r i am fost apoi l a Pompej i si-am s t ă tu dela 10 p a n a l a 4 y 2 dupa prandiu , da r n 'am vediu tu decâ t abia a t r e i a p a r t e din cele desgropate , forulu, templele , t ea t r e l e , bâ i le si câ te-va case p r i v a t e ; peste ce le la l te am t r e c u t u in fuga, de ore-ce voiam se me urcu p a n a de se ra si pe Vezuv.

I-mi inchipuiescu ce o se fie l a R o m ' a . D a r eu am se plecu mâne la siase si acum sun t

12 din nopte . Adio si l a revedere . Sa lu t a r i etc .

foan Slavici.

XX. Turin, 3. Septemvre 1882.

Iubite Amice ! Se n u t e mir i , câ nu t i -am respunsu p a n a acum

l a scrisorea, pe care am pr imit 'o in diu 'a sosiri i mele l a F lo r en t i ' a . Ca le to r indu pr in I t a l i ' a , ai v rea se nu mai fie nopte , a t â t de scur tu i-ti es te t impulu . P e mine me mai muncescu si as ia numi te le insp i ra t iun i ,

*) Amiculu nostru, prea stimabilulu Dnu I o a n S l a v i c i , profesoru in Bueuresci, facand o escursiune literara in Itali'a, ni-a adresata de acolo do'ue scrisori de unu interesu deosebita pentru publiculu roinânescu, pre care le si comunicamu lectoriloru noştri cu o indiscretiune mai multu voluntara. Red.

i ncâ t d iu 'a colindezu, ér ser i le me punu se scriu, si pas se ma i ajungu la scrisori

I n ac el a-si t impu i-ti impartasiescu, câ anevoia voiu p u t é t r ece pr in Arad , i ncâ t nu p r ea a m nădejde se-mi revedu a s t a d a t a amicii de acolo. Am p e r d u t u p r ea mul tu t impu la Neapol i , l a Rom'a si l a F l o ­rent i ' a . D i n t r u incepu tu socotisem câ voiu t r ece in vre-o optu dile p r in aces te t r e i orasie si voi s t a m a i mul tu l a Geneva , ca se facu bài . Cand am sosi tu apoi l a Neapol i , am u i t a t u cu t o t u l u bâi le si m ' am pusu l a a l t e lucrur i , i ncâ t in locu de 2—3 am s t a t diece dile acolo. L a R o m ' a am s t a t chiar pa t ru - sp re -diece ; da r l a Rom'a t o t se s t a i si nu mai mân tu -iest i a t â t e sun t de ved iu tu si de aflatu. — L a F l o ­rent i ' a , in sftrsitu, am remasu cu t o t u l u u imi tu . Ni ­meni nu-si pote închipui bogat i ' a de frumsetie, ca re e i ng ramad i t a la F lo ren t i ' a . I n n a i n t e de tò te oras iu la e si ca posit ie si ca cons t ruc ţ ie unulu din cele ma i fruiDÓse, dupa a mea p a r e r e — celu ma i frumosu in I t a l i ' a . D a r acés t ' a t r éca d u c a - s e : i n d a t a inse ce-ai i n t r a t u in orasiu, simţi , câ aici e l éganu lu r e n a s t e r e i i t a l i ene si la fieste-care pasu dai de urmele epocei frnmóse, in care cei dan t a iu omeni ai I t a l i e i si a t u n c i a i Europe i se adunase ră aici, ca se creeze a l ă t u r e a cu lumea an t i ca o noua lume moderna. I n fieste-care u l i t i a da i de câ te -va case frumóse in in t ie lesulu a-d e v e r a t u alu cuven tu lu i ; in fieste-care p i a t i a e câ te unu monumentu ori câ t e o biserica, in care pot i pe­t rece césuri i n t r eg i si t o t n u poti dice c'ai vediu t 'o al tfel iu decât in t r eacà t . C â t apoi p e n t r u ga le r i i si colect iuni le de t o t feliulu, e des tu iu se vedi F l o r e n ­t i ' a pen t ru ca se scii de ce e vorba . I n ceea ce pr i ­veş te an t i c i t a t ea , Rom'a si Neapol i s u n t mai boga te , inse a t â t pen t ru scu lp tu ra , câ t si ma i alesu p e n t r u p i c tu r ' a moderna F l o r e n t i ' a e s ingura in felulu ei. Mai alesu omulu nep rega t i t u numai l a F l o r e n t i ' a se pote or ien ta . A b i a este p ic toru ori sculp toru mai in-semnatu , care se nu fie r e p r e s e n t a t u cu mai m u l t e opere in cele doue ga le r i i m a r i din F l o r e n t i ' a si În­t r e g i aceste colect iuni sun t a ran ja t e dupa epoce, se­cole si scoli, i ncâ t incepi cu p ic tu r ' a o r i en ta l a a se­colului X I I I si t e urci p a n a l a Rafaelo , Leonardo si Michel-Angelo, si numai acum simţi in adeveru ce sun t aceşti t re i . — Noi, cari n 'am p r e a fost p 'aici , s t àm cu g u r ' a casca ta si ne miram, cum e ra cu pu-t in t i a , ca n iş te omeni ca aceia se mora .

Vorba scur t a : am s t ă t u optu dile la F lo ren t i ' a , apoi m'am mai opr i tu pe l a L ivorno , pe l a P i s ' a cu t u r n u l u ei celu inc l ina tu si cu domulu lu i Gal i le i i , apoi am pe t r ecu tu a l t e optu dile la Genua . . . . . .

Mai s tau l a Milano la Verona si l a Tr ies t , apoi o i-au d rep tu spre ap 'a cea dulce a Dâmbovi t ie i .

T e vei in t e resa farà îndoia la se afli impresi i le mele óre-cum etnologice. As ta - i unu lucru , care nu se pote spune in câ te -va cuvinte . Afla numai , ca s u n t de t o t bune : cine-i cunóste pre români si face o că lă to r ie pr in I t a l i ' a si nu e nici orbu, nici surdu, nici t àmpi tu , acel 'a n'o se mai dica in vié t i 'a lui , câ es te ma i mul tu sânge r o m a n u pe T i b r u decâ t pe Ol tu . B a t r ebue se-i cunosci b ine pe români , pen-t r u c a se scii, unde este si unde nu este s ânge ro ­manu in I t a l i ' a . Câ t t iene cóst 'a o r i en ta la dela Ve­n e t i ' a p a n a la Neapo l i numai pe ici pe colo găseş t i t i p u r i si forme car i i-t i reamintescu pe Români : e pe aici unu neamu de ómeni mai mărun ţ i , óchesi, iu t i , si iubi tor i de gàlàj ie , unu e lementu dupa păre­r e a mea disolvantu, ca re o se-i dee I t a l i e i mu l tu de

lucru . î n d a t ă inse ce ai p leca tu dela Neapol i sp re Rom'a , t o t mai desu in te lnes t i omeni, ca re - t i reamin-tescu in deosebi pe Români i de pe Va lea Ol tu lu i , despre Sibiiu, de pe Te rnave , si pe Campienii noşt r i . I-lu găseş t i p re tu t indenea aces tu t ipu, da r aici in-cepe a fi desu. L a Rom'a major i ta tea , aprope, sun t omeni as iedia t i ca românulu , ^vorbeseu r a ru , sun t cu­viincioşi, da r inca t o t e destulu de r a r u t ipu lu ro-mânescu. î n s p r e E lo r en t i ' a si la E lo r en t i ' a găseş t i aprope numai t ipu r i romaneş t i , da r a t â t de romaneş t i , i n c â t i- t i v ine se-i vorbeş t i omului aceluia româ­neş te . Credeam acum, câ inspre Geneva er se perde aces tu t ipu : din con t ra genovenii semăna celu pu-t i e n u t o t a t â t de m u l t u ca florentinii cu noi. — L a T u r i n am sositu ser 'a si n 'am p u t u t u se-mi dau sema de t i p u r i ; pe drum insa am observa tu , câ t ipu lu se pas t reza .

Câ t p e n t r u l imba, o se ne l amur imu in curend, de âra-ce acu se aduna cuvinte le dialecteloru i ta l iene . Si daca-i vorb 'a , aceste dia lecte sun t a t â t de deosebite, i ncâ t inceteza a mai fi o s ingura l imba. Eu , se in-t ie lege , nu le-am p u t u t u s tud ia in p r ip ' a călă tor ie i mele, inse a t â t am simti tu, câ din to te d ic t ionar i le d ia lec te loru i ta l iene a r esi pote chiar si o miie de cuvinte , care nu sun t i ta l ieneş t i , dar se afla in l imb'a nos t ra . Se ne in t ie legemu. P recum sti i , unde noi avem asia numi tu lu u scur t , i ta l ien i i au unu o. Aces tu o nu-lu p ronun ţ i a o mare p a r t e din poporulu i ta l ianu . Se dice si aici „un om" in locu de „un uomo", in tocmai precum se dice „porc", „plop", si „oua" in locu de ova „doi" in locu de „due" etc. — D a r ce-va ma i i m p o r t a n t u : la Napol i a r t ico ln lu masculinii nu e il, ci „lu", er la Genova ar t ico ln lu femininii e „a", „lu passare l lo" , (pasare lu lu) si „ a l i b e r t a " in locu de „la l iber ta . " E r a aceste nu sun t d ia lec te vagabounde , ci d ia lecte , in care se t iparescu foi. — D a r me mar-ginescu a o indica acest 'a , fiindcă aici e vorba de u n u lucru, care cere unu s tudiu mai in amenuntu . D a c a piemontezulu nu dice „piemont", ci „piemunt", 0 mai fi dicendu elu mul te ca noi.

U n u lucrn curiosu e j jo r tu lu . P r i n cen t ru lu I t a l i e i , ma i alesu la munte , si in

josu spre Cicili 'a, cu deosebire por tu lu femeiloru e aprope ca si la noi, ca t r in t i ' a si s t e r g a r u in capii, b r âu , care in cele mai mul te locuri s'a prefacutu in „Mieder" si opinci. Când t rec i cu t r enu lu peste t ia-r ine si-i vedi pe omeni l a lucru, t e s imţi c u r a t u ca pe T e r n a v e . Mai inspre nord aces tu „costume", cum 1 dicu ei, se perde si femeile sun t imbraca te ca niş te jupunese , ca se dicemu asia. Unu lucru inse m'a pusu in uimire . Si noi avem t ie rance , care por t a rochie si rochi 'a a re si aici si acolo acela-si croiu si mate r i i l e , ca desen, sun t acelea-si. L e ai pe femeile din Micalac 'a i na in t ea D T a l e . E l e por t a n iş te rochii cu pep ta ru lu scur tu , pe când unguroice le si svaboicele au pep t a ru lungu. Afara de aces t 'a spete le pep t a ru lu i la românce e la tu , inca t cusu tur ' a vine cam presub t io ra pe cand l a uuguroice si la svaboice spetele se s t r imteza , ca t rupu l u se p a r a subţ i re pe la brâu. In sfersitu rochi 'a româncei nu e croi ta pe sinu, ci s inulu se perde 6re-

llcum sub ea, in vreme-ce mai alesu la unguroice ro-jchi'a e făcuta par -câ anume de d r a g u l u

"domne ia r ta -me. Rochi 'a româncei o vei vede si la i t a l i anca , adecă o rochie, ca re acopere er nu scote la ivela formele t rupeş t i , unu lucru, pe care n u l 'am gas i tu la nici unulu d in t re poporele ce le cunoscu afara de român i si i ta l ieni . — E cest iune de g u s t : g u s t u l u e acelaşi si s i formele t r ebue se fie acelea-si .

N u m a i asia se pote esplicâ si i den t i t a t ea desenului , precum si a modului de a-si l ega cârpa pe capu, lu­cru, pe care-lu facu i ta l iene le cam ca femeile de la Cumlausiu si in genere ca româncele fara de conciu.

I n sfersitu cânteculu . E s t e o musica i t a l i a n a celebra. De as t a n u e

vorba . E a isi a re , pare-mi-se, i svorulu in Lombard i ' a . L a Neapol i , la Rom'a si Geneva omulu pros tu cân ta c u r a t u doin'a n o s t r a si anume la Neapol i cam ca in t i e ra , er la Geneva ca in A r d e a l u . L a Rom'a cânte­culu aduce orecum cu „lassii" a lu ungur i lo ru ; t o t u as ia si l a F lo ren t i ' a ,

I t i vor pa re curiose lucrur i le aceste , pen t rucâ , daca-i asia, cum de nu se s t iâ mai ina in te . N u se N u se sciâ, pen t rucâ nu se sciâ. î n a i n t e de to te I t a -l i 'a e o ames tecă tu ra de feliu de feliu de neamur i de omeni, pe care pana acum n 'au p r ea s tud ia tu n imene din acestu punc tu de vedere . I t a l i en i i ei insusi nu se cunoscu si abia acum incepu a-si da sema despre dia­lectele loru. Apoi — nu lesne se n imereş te se t r eca in lungu si in curmezisiu pr in I t a l i ' a unu omu, care-i cunoste p re Români a t â t de bine ca mine . . . D a r se in t ie lege aceste sun tu impresii, e ra nu constatări si m u l t u a r mai t r ebu i se s t au pr in I t a l i ' a p e n t r u c â se po tu afirma ceva ho ta r i t u . To te aceste sun t ces t iuni puse, in t rebâr i , ce urmeza a fi resolvate . Ceea ce po tu inse afirma cu ochii inchisi , e câ Moţii si Salageni i» si d impreună cu aceşt ia p a r t e a ho t a r i t u de mare* a j romani loru vor fi ce vor fi, dar u rmaş i ai coloni-i loru lu i T r a i a n u nu sun t ca Olteni i si ca p a r t e a m a r e a Bana t i en i lo ru si chiar a Campieni loru noş t r i . — Ce sun t ? A s t a e i n t r e b a r e a si-o i n t r eba re forte impor tan ta , pen t rucâ de la ea a t e r n a t o t a is tor i 'a vii-td re a nos t ra . L u a n d u d rep tu premise cele vre-o 4 0 capete de Daci , pre care le-am vediutu in ca le tor i ' a mea, eu concludu, câ abuna-ora D T a est i din nobil 'a semin ţ ia a lu i Deeebalu . *)

Ca a t a r e t e sa lu tu etc. loan Slavici.

Alessiu Popovicm advocatu in Comlausiu, ases. consistoriala, deputatu con-gresualu e tc . a ince ta tu din v ié t ia Mercur i in 25 . Au-gus tu st. v. la ôrele 11 n a i n t e de médiedi . Aces t a scire durerôsa ne cupr insa pre to t i amici i si s t ima-tor i i defunctului ca unu fulgeru deoda tă si n e a s t e p t a t u !

A mur i t u Alessiu Popoviciu si p r in môr tea lui pe rdu ramu pre celu mai neobos i tu si valoroşi i l up t a -tor iu si apa ra to r iu alu in te rese loru nôs t re na t iona le si bisericesci !

A m p ie rdu tu pe unu b a r b a t u cons tan tu in pr in­cipii, si pe r seve ran tu la lucru ! A m p ie rdu tu pe barba-tu lu , ca re nu numai u rma , ci insusi e râ axiom'a în­t r u p a t ă : „Amicus Plato, amicus Socrates, magis amica veritas."

I n adeveru Alessiu Popoviciu s inguru a fost din acele ca r ac t e r e ra re , care nepr iv indu in fa t ia puru­rea a judeca tu faptele omului. Astfe lu se ca rac té r i sa in t r ég ' a lui v i a t i a publica.

Ca unu barba tu , care si-a iub i tu na ţ iunea sa pana la fanat ismu, elu a l u a t u p a r t e ac t iva la tô t e

*) N'avem causa d'à fi mai putienu superbi pe numele „dacicu" ca pe celu „romana." Red.