Anu! XV. Arad, Sâmbătă, 12|25 Noemvre 1911 Nr. 248

ABONAMENTUL Pt an an . 28 Cor. Pe un jum. . 14 « Pe o lună . 2.40 < Numim! de zi pentru Ro-nlnia şi străinătate pe

an 40 franci. Telelőn pentru ora; şi

comitat 502. TRIBUNA IREDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA : Strada Deák Ferenc Nr. Й0

INSERŢIUN1LE se primesc la administraţie. Multămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înape-

lază.

In jarul tratativelor de împăcare.

De Grigorie Procopiu.

Rîmnicu-Vîlcii, 22 N o e m v r i e .

Pentru cei in i ţ i a ţ i a s u p r a s t ă r e i r e a l e a vieţei noas t re pol i t ice , r u p t u r a t r a t a t i v e l o r •deîmpăcare d i n t r e c o n s e r v a t o r i i c a r p i ş t i şi conservatorii d e m o c r a ţ i , u ' a fost de loc o surpriză, ci din c o n t r ă , un r e z u l t a t a ş t o p tat. o eonseouentă logica a a c e s t e i s t ă r i .

Pentru m a r e l e pub l i c însă , care-ş i for meaza conv inge rea din r e l a ţ i u n i l e p re se i de partid, ches t i unea a r ă m a s foa r t e n e l ă m u ­rită. El ştie că au e x i s t a t t r a t a t i v e de î m şfcare, că ace le t r a t a t i v e s 'au r u p t d a r .pentru ce au fost şi de ce s ' au r u p t , r e l a ţ i u ­nile pe cari i-le dă p r e s a de pa r t i d , m a i r ă u 1 încurcă, decâ t să-1 l ă m u r e a s c ă . E în dela­ţiunile aces te i p rese o a ş a a b u n d e n ţ ă de argumentaţie s u b i e c t i v ă şi o a ş a Дірва de obiectivitate, î n c â t p u t e m s p u n e i n v e r s â n d cunoscutul a d a g i u l a t in , c ă ea a se rv i t m a ­relui public în a c e a s t ă c h e s t i u n e : Nou mul ­ta sed mu l t a .

' In adevăr ce mai p o a t e să c r e a d ă şi să ştie marele pub l i c c â n d în f a ţ a d e c l a r a ţ i u -îtfor de răsboi î ndâ r j i t e ale c o n s e r v a t o r i ­lor democraţi, p r e s a c a r p i s t ă a f e c t e a z ă o semnă indiferenţă, f a ţ ă cu n e r e u ş i t a t r a t a ­tivelor de î m p ă c a r e . a ; f i rmând că , câş t i ­gul sau paguba dc fo r ţe a p a r t i d u l u i cu s a u &ràîmpăcare e o c a n t i t a t e neg l i j ab i l ă ; că guvernul carpist p o a t e m e r g e t o t a şa de bine, cu sau fără c o n c u r s u l c o n s e r v a t o r i l o r femocraţi.

Nu fac o vină p rese i de p a r t i d p e n t r u a-eastă lipsă de o b i e c t i v i t a t e . î n t r u câ t na -

relaţhmilor d a t e de ea î m b r ă c a t ă în bina polemicei, impl ică n e c e s a r m e n t e mai multă, s u b i e c t i v i t a t e ; ea n u c a u t ă a-titsă lumineze pe c i t i to r i i săi , c â t să-i câş­tige în favoarea .tezei pe ca r e o s u s ţ i n .

: Socotesc că n ' a r fi fără i n t e r e s p e n t r u cititorii „Tr ibunei" ca r i se i n t e r e s e a z ă de «iscarea politică delà no i ,dm R e g a t , o în­jurare sinceră d'a r e l a t a în m o d ob iec t iv ţeastă chestiune a t â t de m u l t d i s c u t a t ă fi aşa de puţin l ă m u r i t ă .

Ь Toată lumea pol i t ică i m p a r ţ i a l ă a re -iemoscut şi recunoaş te că p a r t i d u l conser-ptor de sub şefia dlui C a r p , a fost cons ide -jpil slăbit prin desl ipirea de là d â n s u l a în-iinmatei grupări pol i t ice d in ca ro d. T a c h e loûescu şi-a a lcătui t p a r t i d u l c o n s e r v a t o r Jiemocrat.

:< Nu se poate susţ ine că r e z u l t a t u l ale­grilor generale ar fi i n f i r m a t t e m e i n i c i a «estei aprecieri a j u d e c ă t o r i l o r i m p a r ţ i a l i asupra stărei de lucruri c r e a t ă p r in r u p e r e a conservatorilor democra ţ i de là t u l p i n a co­mună. Acest rezultat a fost din c o n t r a o |eouiirmare dureroasă p e n t r u d. C a r p , a fittrei de slăbiciune a p a r t i d u l u i s ău , fiind

d a t e e n o r m e l e sacrif ici i , m a i cu s e a m ă mo­ra l e ce a t r e b u i t să facă p e n t r u a-şi în jghe­ba o m a j o r i t a t e p a r l a m e n t a r ă , d e s f ă ş u r î n d la. î n c e p u t u l g u v e r n ă r e i sa le . o s t r ă ş n i c i e e l e c t o r a l ă p u ţ i n s c r u p u l o a s ă , de c a r e ţ a r a se d e s o b i ş n u i s e de m a i m u l t de d o u ă dece­nii , şi c a r e c h i a r în ace le d e p ă r t a t e t i m p u r i , c o n s t i t u i a u l t i m u l mi j loc al g u v e r n e l o r u-z a t e de o l u n g ă şi a g i t a t ă guvernare.

E d a r firesc ca p a r t i d u l c o n s e r v a t o r c a rp i s t să d o r e a s c ă î m p ă c a r e a , s i n g u r a în s t a r e să-i r e d e a for ţe le p i e r d u t e , să-i v in dece s t a r e a de a n e m i e po l i t i că pe c a r e i-a p r o v o c a t - o lovii ura d a t ă de d. T a c h e Io ­nosén , pr in r u p e r e a sa de là t u l p i n a p a r t i ­dulu i , şi pr in î n t e m e i a r e a p a r t i d u l u i con­s e r v a t o r d e m o c r a t . C o n s e r v a t o r i i ca rp i ş t i au fost şi s u n t g a t a să facă î n s e m n a t e sa­crificii p e n t r u a a junge la a c e a s t ă î m p ă ­ca r e : Min i s t e r e , p re fec tu r i , s i t ua ţ i i în ju­de ţe , o n o r u r i de t o t ferul, n i m i c n u a r r e fuza p e n t r u r e a l i z a r e a m u l t do r i t e i î m p ă că r i , de c a r e d e p i n d e v i t a l i t a t e a p a r t i d u l u i c o n s e r v a t o r ca rp i s t ca p a r t i d de g u v e r n a -m e n t .

E s t e t o t a t â t de firesc ca p r e s a car­p i s t ă să a s c u n d ă a c e a s t ă s l ăb i c iune , ace­s t a s t a r e de a n e m i c po l i t i că c a r e m i n e a z ă e x i s t e n ţ a p a r t i d u l u i dacă î m p ă c a r e a n u se face.

S u n t s l ăb ic iun i c a r i nu se p o t m ă r t u ­risi decât, d u p ă ce a i s c ă p a t de ele, s a u d u p ă ce t e -au d o b o r î t . P a r t i d u l conse rva ­t o r c a rp i s t se g ă s e ş t e în situaţiunea u n o r a n u m i ţ i bo lnav i , pe c a r i fie s i t u a ţ i u n e a lo r of icială , fie o c u p a ţ i u n e a p ro fe s iona lă îi o-bl igă să t ă i n u i a s c ă boa l a de ca r e s u n t m i ­n a ţ i . Ei r e c u r g în s e c r e t la cele m a i ener­g ice t r a t a m e n t e , p e n t r u ca să s c a p e de a-c o a s t ă boa lă , care- i a m e n i n ţ ă cl intr 'un m o ­m e n t î n t r ' a l t u l , să i s b u c n e a s c ă cu v io l en ţ ă , şi dobor îndu - i . să î m p i e d e c e d 'a c o n t i n u a m a i d e p a r t e î n d e l e t n i c i r e a p ro fes iona lă s a u oficială pe c a r e se l u p t ă s'o p ă s t r e z e .

D a c ă însă ca rp i ş t i i d o r e s c î m p ă c a r e a şi s u n t g a t a la sacr i f ic i i p e n t r u a o o b ţ i n e , e s t e o s i n g u r ă c h e s t i u n e , a s u p r a c ă r e i a d a c ă nu t o ţ i . d a r cel p u ţ i n n u a n ţ a p u r ju-m i n i s t ă d in p a r t i d c r ed că n u se p o a t e t r a n ­sige : C h e s t i u n e a l e g i t i m ă r e i m i ş c ă r e i po­l i t ice a dlui T a c h e l o n e s c u . p r in a d m i t e r e a pă r ţ i i p r i n c i p a l e a p r o g r a m u l u i său , revi ­z u i r e a c o n s t i t u ţ i e i p e n t r u r e f o r m a e lec to­ra lă , ceea ce imp l i că şi i m e d i a t a d i so lva re a p a r l a m e n t u l u i . O a s e m e n e a t r a n s a c ţ i u n e e c o n s i d e r a t ă ca o c a p i t u l a r e în f a ţ a t a -chiş t i lor , ca o r e c u n o a ş t e r e a nevo ie i de d e m o c r a t i z a r e a. p a r t i d u l u i — ; o confir­m a r e a a f i r m a ţ i u n i l o r t a c h i s t e , c ă p a r t i d u l c o n s e r v a t o r , în a c t u a l a lu i o r g a n i z a ţ i e , n u m a i c o r e s p u n d e n e v o i l o r v i e ţ e i m o d e r n e de s t a t . A c e a s t ă c a p i t u l a r e n u o a d m i t car­piş t i i m a i cu s e a m ă n u a n ţ a p u r j u n i m i s t ă . E i s p u n : R e i n t r a r e în p a r t i d , cu c â t de m u l t e o n o r u r i şi a v a n t a g i i da, c a p i t u l a r e , l e g i t i m a r e a î n c e r c ă r e i d 'a r e f o r m a şi de­m o c r a t i z a p a r t i d u l , n u .

C ă în a c e a s t ă temă. o fi i n t r î n d şi oa re -ca r i ca lcu le p e r s o n a l e a c o n d u c ă t o r i l o r car­piş t i , în v e d e r e a p r e g ă t i r e i s i t ua ţ i i l o r vii­t o a r e , în pa r t i d , e p r o b a b i l : ceea ce es te s igur însă , e că, în aşa chip se concepe , în l a g ă r u l ca rp i s t pos ib i l i t a t e a une i î m p ă c ă r i cu c o n s e r v a t o r i i d e m o c r a ţ i .

S ă v e d e m c u m es te p r i v i t ă c h e s t i u n e a în l a g ă r u l c o n s e r v a t o r i l o r d e m o c r a ţ i .

C â n d unul d in c o n d u c ă t o r i i f run t a ş i ai p a r t i d u l u i c o n s e r v a t o r , de v a l o a r e a şi s u p r a f a ţ a pol i t ică a d o m n u l u i T a c h e l o n e s c u . c a r e a c o n t r i b u i t în cea m a i l a rgă m ă s u r ă ia în­t ă r i r e a e l ec to ra l ă a p a r t i d u l u i c o n s e r v a t o r , c a r e a l u a t cea m a i a c t i v ă p a r t e la v i a ţ a pol i t ică a a c e s t u i p a r t i d , i a g r a v a h o t ă -r î re , ca în f r u n t e a cehu m a i î n s e m n a t e f r ac ţ iun i din m e m b r i i ace lu i p a r t i d , s ă se r u p ă delà tu lp ina pol i t ică c o m u n ă , m ă r ­t u r i s i n d i m p o s i b i l i t a t e a u n e i m a i d e p a r t e c o n l u c r ă r i c o m u n e ; c â n d u n a s e m e n e a f run taş pol i t ic a f i rmă că s u n t deoseb i r i a-dâne i de vede r i î n t r e cei ce-1 u r m e a z ă şi în t re cei ce r ă m â n fideli dlui C a r p , că a-ces te deoseb i r i de v e d e r i n u p r ivesc nu­m a i ches t i i de d i rec t ivă i n t e r i o a r ă a pa r ­t idulu i , şi că ceea ce Га d e t e r m i n a t să ia r ă s p u n d e r e a ace s tu i g r av d e m e r s pol i t ic , es te că p a r t i d u l c o n s e r v a t o r a şa c u m era a l c ă t u i t şi c o n d u s nu m a i r ă s p u n d e a ne-vo i lo rv ie ţ e i m o d e r n e de s t a t . c ă a r ă m a s înapoi fa ţă cu e v o l u ţ i u n e a s o c i e t ă ţ i i m o ­d e r n e c ă t r e d e m o c r a t i s m , că prin u r m a r e mişcarea , sa nu o o d i s iden ţă ci î n t e m e i a ­rea unu i nou p a r t i d cu n o u i t e n d i n ţ e şi cu deoseb i t p r o g r a m , ace l f r u n t a ş a t r ebu i i să-şi dea perfect s o c o t e a l a de g r a v i t a t e a r ă s p u n d e r i i ce-şi a s u m ă , de c o n s e c i n ţ e l e î n s e m n a t e a le i m p o r t a n t u l u i si g r a v u l u i

său d e m e r s . A s e m e n e a d e m e r s u r i n u se iau nici ab irai o, n ic i cu u ş u r i n ţ ă . D . T a c h e l o ­n e s c u însuş i m ă r t m i s e ş t e că s'a chibzui t m u l t p â n ă ce a l u a t sa h o t ă r î r e . p a n a ce a l u a t î n s e m n a t a şi g rav .

Or i să desfăsor i s t e a g u l r e g e n e r ă r i i , t r a n s f o r m ă r i i pr in d e m o c r a t i z a r e a pa r t i ­du lu i c o n s e r v a t o r , să . în t repr inz i pe a c e a s t ă p l a t f o r m ă o l u p t ă pe v i a ţ ă şi pe m o a r t e con t r a foşt i lor t o v a r ă ş i de o d i n i o a r ă , p e car i îi d e n u n ţ i ca r e a c ţ i o n a r i î ndâ r j i ţ i si per icu loş i , să ici un l e g ă m â n t dc o n o a r e şi faţă de ţ a r ă şi faţă de p a r t i z a n i , p r in des­f ă ş u r a r e a u n u i p r o g r a m , şi să s fâ rşeş t i p r in-t r ' o î m p ă c a r e s implă , cu a c c e p t a r e a , câ­t o r v a m i n i s t e r e , p r e f e c t u r i şi a l t e ono ru r i şi s i t u a ţ i i po l i t i ce , a c e a s t a a r fi cons t i tu i t pen t ru p a r t i d u l c o n s e r v a t o r d e m o c r a t , m a i mul t decâ t sacr i f ic iul v ie ţ i i sa le po l i t i ce , sacr i f ic iul c ins te i sale po l i t i ce .

I a t ă prin u r m a r e de ce î m p ă c a r e a era. impos ib i l ă . C o n d i ţ i u n e a de c ă p e t e n i e dc c a r e a t â r n a însuş i c ins tea pol i t ică a pa r t i ­dului ta chis t , e r a c h e s t i u n e a a d m i t e r i i ideii p r inc ipa le din p r o g r a m : r e v i z u i r e a p e n t r u r e f o r m a e l e c t o r a l ă . Ori t o c m a i a c e a s t ă c h e s t i u n e ca rp i ş t i i n u o pot s au n u v o r s'o a c c e p t e .

25 Nocrovrt n 1911

Cât priveşte pe d. Tache Ionescu şeful conservatorilor democraţi, este neîndoios că oste cel mai angajat din toţi în apărarea programului pc care Га desfăşurat, şi nu delà dânsul se poate aştepta sacrificiul d'a ceda asupra acestui punct de principiu. Cinstea sa politică, este mai angajată decât a ori cărui altuia.

Ce vor face însă ceilalţi partizani ai săi ? Ii vor rămâne fideli până la sfârşit, şi care va fi epilogul însemnatului eveniment politic al creărei partidului conservotor de­mocrat ?

S'ar părea că aceasta ultimă întrebare ar constitui o ofensatoare bănuială pentru fruntaşii partizani ai dlui Tache Ionescu. In adevăr cum se poate concepe ca într'o chestiune în care cinstea partidului e în joc, fruntaşii partizani ai dlui Tache Io­nescu să şovăe? Căci fără îndoială nu e vorba de acele dizerţiuni ale transfugilor ordinari, cari nu slăbesc prin fuga lor gru­parea politică pe care o părăsesc, nici nu întăresc pe aceea în care se înregimentează ca mercenari, despreţuiţi chiar de cei ce îi utilizează.

Nu de aceia e vorba, ci de partizani sin­ceri şi devotaţi ai dlui Tache Ionescu, cari concep posibilitatea împăcărei chiar cu sacrificarea programului desfăşurat, şi cari nu consideră angajată cinstea politică a partidului pentru aducerea la îndeplinire a acestui program pe ori ce cale şi cu ori ce sacrificii.

Explicaţiunea acestei ciudate situaţiuni politice din sânul partidului conservator-demoorat stă în greşala iniţială comisă la întemeierea acestui partid.

Un partid politic este un organism viu care se naşte în mod natural din nevoile vieţei politico-sociale a unei ţări. Nimeni nu poate să înfrângă legile naturale, nici în domeniul fizic, nici în domeniul vieţei politico-sociale. Ca un organism viu să se desvolte şi să trăiască, trebue să existe

— Copie de pe natură. — De Ioan Agârbiceanu.

SCENA I I . (Aceeaş casină şi aceeaş masă. Persoanele eele

de mai înainte. Seara următoare). L a i c u l I I (mestecând cărţile). Azi am con­

venit cu mulţi fruntaşi de aici. Le-am spus din fir în păr articolul de aseară şi ei mi-au părut foarte îndestuliţi. Pe semne desvălirea adevărului înalţă ori ce suflet.

B i e e r i c a n u l I (sentenţios). Da, adevărul trebuie să învingă. Şi nu-i mai frumoasă calitate decît de-a spune adevărul în faţă. P r in aceasta so­cietatea se purifică. Zdrenţele minciunii cad şi ră­mâne haina strălucitoare a adevărului.

B i e e r i c a n u l I I (asemenea sentenţios). E cea mai frumoasă luptă, zic ei eu, însă sunt puţini în generaţia tînără cari .să poarte flamura acestei lupte. Nu-i curajul necesar, pentru că nu-i since­ritate. Petru Marcu e rară excepţie, şi simt o ne­spusă fericire gândindu-mă la posibilitatea de-al avea în mijlocul nostru.

L a i c u l I (care în vremea asta ceti cu frun­tea încreţită în aceeaş gazetă, numărul de azi, se apropie p/alid ou foaia în mână). Nu vă grăbiţi aşa prietenilor. Mi-se pare că ne-am înşelat amarnic. Mi-se pare că acel Petru Marcu nu e nici mai mult nici mai puţin decât un fleac. (Sade lângă masa de joc).

B i e e r i c a n u l I şi П , Laicul II, (uimiţi). Cum ai spus ? ?

mai întâi embrionul, sămânţa care acu­mulând energia în jurul său, se desvolată pâna la complecta maturitate, Embrionul, sămânţa producătoare a vieţei, acumula­torul de energie necesară desvoltării ulte­rioare, al acestui organism care se nu­meşte un partid politic, este ideia condu­cătoare, este programul său. In jurul pro­gramului, în jurul ideii se închiagă parti­dul : cu ea se începe şi prin ea se birue ; ea dă putinţa de desvoltare şi de trăinicie a partidului pe care-1 închiagă.

Ori domnul Tache Ionescu, când a în­jghebat însemnata grupare politică pe care o conduce, a început prin a-şi crea o gru­pare de partizani personali, înlocuind ideia conducătoare, programul, cu atracţiunea extrem de simpatică a personalităţii sale superioare, ce e drept, dar neîndestulă­toare pentru a da trăinicia vitală unui par­tid de guvernament.

Formându-şi o impunătoare grupare tachistă, d. Tache Ionescu, în ameţitoarea satisfacţie a succesului, obţinut prin far­mecul simpaticei şi superior talentatei sale personalităţi, s'a lăsat sub stăpânirea de­plină a unui plăcut dar amăgitor miragiu, cari îi înfăţişa partizanii personali ca un partid, iar succesele electorale ca o dovadă nediscutabilă a existenţei şi vitalităţii a-cestui partid.

Şi cum să nu se lase în voia amăgitorului şi plăcutului miragiu, când satisfacţia era cu atât mai mare, cu cât i părea că a reuşit prin puterea talentului şi farmecul per­

sonalităţii sale să se sustragă delà dificul­tăţile începuturilor, pe cari le-au avut toţi întemeietorii de partide, delà fazele de propagandă, de lupte grele, de apostolat politic, pentru asigurarea triumfului final al idei conducătoare, a programului.

Ori cât s'ar fi lăsat însă să fie cuprins de plăcuta beţie a succesului d. Tache Io­nescu era o minte prea superioară, ca să-şi nu dea, în cele din urmă, seama, că un

L a i c u l I I I (indignat). Te rog de explicaţii. (Toţi privesc ciudat la laicul I şi nici prin gând

nu le mai trece să-şi viadă de joc). L a i c u 1 I (şi mai palid). Poftim şi ascultaţi.

E pur şi simnlu neruşinare să tipăreşti aşa ceva. (Citeşte): „O singură scuză', şi aceasta capitală, are generaţia ce se ridică acum: pilda însăşi a societăţii româneşti. Am susţinut la începutul ace­stor articole că generaţia bătrînă a fost călăuzită de principii înalte, culturale, naţionale. Că tineri­mea de azi o pe un nivou cu mult mai jos, în pri­vinţa aceasta. Mi-se piare însă că am fast înţeles greşit. Generaţia de care scriam cu însufleţire, care ne-a dat anul patruzeci şi apt nu trebuie con­fundată cu ceea ce constitue azi societatea noastră cultă. Generaţia сѳа. mare a apus în mormânt. Şi ceea ce i-a urmat nu-i de loc asemănătoare. Mă rog să privim de pildă pe advocaţii de azi.

L a i c u l I I şi DI (cu surprindere). Advo­caţii?

L ;a i c u 1 I (cetind ). Da, advocaţii de azi. Pă­rinţii lor au luptat adânc convinşi de drepturile noastre naţionale, şi pentru aceea lupta lor a fost sinceră, puternică. Cei de acum însă, deşi au fast crescuţi de părinţi aşa de mari, luptă pentru ochii lumei, cei mai mulţi, luptă ca să se poată scrie la gazetă numele lor. Dar nu-i însufleţire adevărată, şi lupta lor nu e sinceră şi pentru asta nici n'are rezultate asemănătoare cu luptele părinţilor. La noi lupta naţională a ajuns — spunând cu multă durere — un fel de panglicărie.

L a i c u l I I şi III (revoltaţi, cu fruntea înou-rată). Noi panglicari? Dar acesta e un ticălos or­dinar, căruia nu trebuia să-i deschidă gazetele co­loanele lor.

partid politic, nu poate să aibă ca simbol ca crez politic, un om, ori cât ar fiele simpatic şi superior, şi a dat partidului süi un program politic, în care ideia de cäpe tenie este revizuirea constituţiei pentru re forma electorală.

Câţi însă din acei cari l'au urmat la îw ceput încrezători numai în steaua sa pol tică personală, sau atraşi de farmeculsimi paticei sale personalităţi şi de superioriia-tea talentului său, câţi din aceştia simt! acelaş devotament pentru ideile din m gramul pe care şeful l'a dat mai târziu paj udului? Câţi din devotaţii săi partizani,Jj fine fleur a electorilor conservatori, în № tuala organizaţie electorală, eunt entai» maţi de ideia lărgirei colegiilor electori în care actualmente ei tronează a tot ternici ?

Răspunsul îl dă ezitaţiunile acelor din partizanii dlui Tache Ionescu cari laaăej se întrevadă că ar fi gata să facă îrapa» rea aruncând programul la coş, şi cari dacă nu o face încă, cea ce-i reţine, mú entusiasmul şi credinţa în ideile progft mului, ci devotamentul pentru persoaoa şefului.

Dacă până în cele din urmă d. Tache Ionescu va reuşi să păstreze cât mai mulţi din partizanii săi în jurul programului ce a desfăşurat, acesta de sigur va fi un bine în evoluţiunea partidului conservator,

Ori cum ar fi însă, un învăţământ se degajiază din desfăşurarea a-cestor eveai-mente politice, de care trebue să profite toţi conducătorii politici: acela că şi îa domeniul politic sau social a şi în cel fizic nu se poate Ш peste legile fireşti şi că creaţiunil* artificiale, ori cât de maestrit ш chiar cât de genial ar fi alcătuite, nu pot avea viaţa şi trăinicia celor naturale.

L a i c u l I (cetind, ştergându-şi fruntea), „i-lergarea după căpătuială, durere, nu se generaţia ce se ridică acum. Priviţi, vă rof,Ktot de ban care chimie pe intelectualii noştri dea Vedeţi averile adunate în ani scurţi, băncile » « înfiinţează tot mai multe din interese реноіЛ de cătră conducătorii noştri actuali, şi întrebi ţi-vă: ce pildă se dă generaţiilor ce se ridkă.

L a i c u l I I şi III (amândoi şi directori i bănci privesc cu furie, vorbele Іме opresc în $ Intr 'un târziu). Ăsta-i un descreerat.

L a i c u 11 (înfrînt, cetind mai departe). „Nit un interes mai înalt în rîndurile acestor laici, № îşi ţin de datorie dena lumina, după putinii fii ponorul. Când e vorba de luminarea рошаЫ elementul nostru laic, totdeauna zice: асоіи рот)іі !

B i s e r i c a n u l I (repede). Aeta-i «deviat Aici a adus-o foarte bine. Tot pe umerii taft, se nun toate poverile.

B i s e r i c a n u l I I (sentenţios). Noi «uite calul de bătaie a tuturor nereuşitelor cari laiciib încearcă voind să-şi validiteze interesele lor per­sonale în sinul populaţiei rurale.

L a i c u l I (oprindu-se din cetit, privind«I mirare La feţele preoţeşti). Voi sunteţi de o pârei» cu nemernicul ăsta?

L a i c u 1 I I şi 111 (cu răutate). M i t i *e»» infamii? _ i

B i s e r i c a n u 1 I (cu hot&rîre). Da, i«cili*i şi ne bucurăm că în sfârşit s'a aflat cineva ei ш spună şi vouă adevărul în faţă. Intr'adevär e (И nesuferit jugul ce ni-l'aţi pus voi după gnaMM Ne puneţi în foc totdeauna până aveţi lipii »j

25 Noemvre n. 1911 „ Î R I B U N A" Pag. 8

La gazeta oficială a comitetului naţional şi-au luat iar rolul Uterile cât pumnul, semn că dl Gol-diş ţi-a luat şi el activitatea. In numărul de astăzi cetim la pagina 3 două coloane cari bâjbăie de astfel de slove, N'avem nimic în contră. In sfâr­şit, tipăreşte cine cum voeşte, Deodată cu aceste ca­ractere grase intră însă în publicistica noastră vechiul sistem de înjurături corturăreşti specifice condeiului dlui Goldiş. Iată cum:

„Ramolitul national N. Oncu, noua infamie a „Tribunei", greţoasa murdărie vărsată de „Tri­buna", ticăloşii disidenţi delà „Tribuna", păcă­toşii incendiatori delà „Tribuna".

Aict avem ceva de spus. — Noi suntem obiş­nuiţi să rămânem calmi în discuţiile noastre chiar şi atunci când adversarul îşi pierde capul şi re­curge la orice mijloace ca să ne rănească. Această conduită ne-o impune respectul faţă de publicul cetitor şi respectul faţă de noi înşine. Când cineva, ca organul autorizat, pentru o critică binevoitoare adusă unui discurs prea puţin însemnat, îşi iasă însă din sărite, scuipă ca un lăieţ şi ne aruncă insulte atât de murdare, noi, deşi, adânc scârbit şi indignaţi nu mai putem sta de vorbă cu el — în ziar. Nu din alt motiv, dar unei bătăi de vorbe susţinută în acest ton, noi nu putem opune un echivalent vrednic de ea. Hârtia nul suportă.

• Şedinţă furtunoasă in Camera deputaţilor,

Do mult n ' a m a i fost în C a m e r a d e p u t a ­ţilor şed in ţă a t â t de f u r t u n o a s ă ca c e a de azi. Cauza fu r tune i e c e a v e c h e : deputaţii unguri nu pot să auză adevărurile triste ce lise spun.

Abia şi-a ridicat c u v â n t u l d e p u t a t u l Siriei, Dr. Şt. G. Pop, c a s ă r ă s p u n d ă l a îngăimările n e s ă b u i t e d e b i t a t e în ş e d i n ţ a de eri de Sümegi V i l m o s , şi m a j o r i t a t e a a şi izbucnit în s t r i g ă t e s g o m o t o a s e .

„Comi ta te le s u n t cu ibu l c o r u p ţ i e i şi al nepotismului" a spus d. Ş t . C. P o p şi d in toate colţurile s ' au r i d i c a t g l a s u r i c e r â n d chemarea la o rd ine a d e p u t a t u l u i r o m â n .

Preşedintele s 'a e x e c u t a t şi Га c h i e m a t la ordine.

A mai fost c h i e m a t la o r d i n e şi p e n t r u al doilea a d e v ă r : legea naţionalităţilor nu se execută!

Iatreg d i scu r su l dlui Şt. C. Pop, c a r e a zugrăvit s t ă r i l e t r i s t e d in ţ a r ă şi m u l t e l e nemdrituiri de ca r i a r e p a r t e p o p o r u l r o ­

m â n — a fost dee î n t r e r u p t de ţ i p e t e l e in­t o l e r a n ţ i l o r d e p u t a ţ i u n g u r i .

* Inainte de dl Şt. C. Pop a vorbit kossuthisful

Kovács Kálmán. După dl Şt. C. Pop au vorbit Holtmar János (poporal) şi Preszly E. (justhist), cari n'au primit bugetul.

A luat apoi cuvântul ministrul-preşedinte contele Khuen-Héderváry, care roagă camera să primească bugetul.

Răspunzând dlui Dr. Teodor Mihali, declară că înţelegerea dintre Unguri şi Români s'ar pu­tea face uşor, dacă cererile Românilor s'ar măr­gini la cele expuse de d. Mihali în discursul său de Luni.

* Reforma legii electorale. Cetim în „Világ":

Deputatul Sigismund Várady (cunoscut pentru convingerile lui democratice) a scris o carte in­teresantă, în care se ocupă cu chestiunea reformei electorale. „Date pentru reforma legii noastre electorale" e titlul cărţii şi cetitorii găsesc în ea un tablou complect despre dreptul electoral al tu­turor popoarelor de pe glob şi astfel îşi pot face singuri ideea> că dincolo de hotarele noastre drep­tul electoral democratic dominează aproape pretu-tindenea şi că cucereşte zilnic din ce în ce mai mult teren. Din datele aceste se desface lămurit în faţa cetitorilor faptul, că actualul sistem elec­toral din Ungaria e cel mai învechit în întreagă lumea şi că adus în legătură cu alte aşezăminte, do pildă cu organizaţia medievală a camerei mag­naţilor, bate recordul de antidemocratism faţă cu statele parlamentare. Cetitorul mai găseşte în

cartea aceasta pentru întâia oară sistemizate lip­surile genetice şi pe cele ce şi-le-a asumat în de­cursul evoluţiei acest eistem electoral, lipsuri şi nedreptăţi cari sunt primejdioase şi pentru sta­tul naţional maghiar (?) .

Chestiunea şcolilor ungureşti din România. „ B u d a p e s t i H i r l a p " p u b l i c ă în n u m ă r u l s ă u de azi u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă p r i m i t ă din B u c u r e ş t i :

„La intervenţia 'ministrului austro-un-gar la Bucureşti, principele Fürstenberg, guvernul român a revocat ordinaţiunea prin care şcolile ungureşti din România erau obligate să propună două ore pe zi limba românească. Ministrul de culte Arion abia după publicarea ordinaţiunii a aflat despre dispoziţiile cuprnse în ea. D. mi­

nistru Arion, când. revizorul şcolar Flo-rescu i-a prezentat ordinaţiunea spre sem­nare, na cerut să i-se comunice cuprinsul ei şi numai aşa s 'a putut întâmpla că nu­mele acestui ministru, care e călăuzit de cel mai larg liberalism, a putut să ajungă sub o ordinaţiune care calcă în picioare drepturile libertăţii culturale. Azi, însă, am revenit la starea din trecut şi nu ne în­doim că intervenţia energică a reprezin-tantului nostru nici pe viitor nu va rămâ­nea fără efect."1"1

Noi , c â n d î n d r ă s n i m să r e c l a m ă m p e s e a m a şcol i lor n o a s t r e u n as t fe l de l ibe ra ­l ism, s u n t e m t i m b r a ţ i t r ă d ă t o r i de p a t r i e . . . Ş i n o u ă n u ni-se d e s c h i d p e r s p e c t i v e l e re ­vocă r i i o r d i n a ţ i u n i l o r j i g n i t o a r e , ci — u-şile t e m n i ţ e l o r !

* Situaţia în Austria. Se anunţă din Ѵіепд: In

frunte cu preşedintele camerii, cu Sylvester, şefii partidelor politice au ţinut ieri o conferinţă cu scop de a asigura programul de muncă fixat de guvern pentru sfârşitul sesiunii actuale. Şefii de partide au convenit, ca pentru înlăturarea ane-voinţelor să se institue un for parlamentar com­pus din chiar şefii de partide. Primul ministru Stürgh a rugat pe şefii de partide să'şi puie in în cumpănă toată autoritatea pentru ca proiectul bugetului provizor să poată fi votat încă înainte de sărbătorile Crăciunului. Conferinţa a mai con­venit ca proiectul despre reforma regulamentului intern să fie tranşat cât mai curînd şi a hotărît ca o mulţime de proiecte urgente să fie împăr­ţite comisiilor parlamentare, fără să fie cetite prealabil în cameră.

*

Retragerea unui deputat. Am anuţiat că po­litica ungurească a înregistrat ieri o faptă vred­nică de interesul nostru. Deputatul kossuthist Emil Nagy ales în circumscripţia Szolnok a re­nunţat la mandatul său de deputat invocând moti­vul, că nu mai poate adera la principiile de azi ale partidului kossuthist. El spune anume, în scri­soarea ce a adresat în chestiune şefului Francise Kossuth, că consideră de o mare primejdie orice lărgire a dreptului electoral, fie şi numai până la limitele contemplate de conducerea partidului, mai ales fiindcă urmările acestei lărgiri nu se pot preveni decât cu centralizarea administra­

it», apoi ne daţi uitării de câte ori e vorba de-o

В і в ѳ т і с а п и і I I (sentenţios). Luminia nu » aprinde ca să se pună sub masă. Şi voi sunteţi itmini. Aşa dar la muncă. Glorie degeaba nu vi-se mai cade.

L a i c u l I I (ridicându-se cu indie-nare, se ri­dică ţi laicul I şi Ш) . Asta va să zică prietenie ţiemeeritat-e ! Jucăm de cincisprezece ani la masai «sta, ne credem vechi prieteni, ne ştim blânzi ca œieii şi nevinovaţi ca porumbeii. Când colo dum­neata (arată popii) două vipere, cari ar putea fi prea sătule şi totuş nu-s. Mergem! Cu dumnea­voastră domnilor nu mai avem nici o legătură. A-duoeţi-vă pe genialul tînăr să vă ţină de urît. (Cei trei laici ies, aruncându-le bisericanilor priviri de ură; fără să se mai salute).

B i s e r i c a n u l I. Ai văzut ? B i s e r i c a n u l I I (zîmbind şiret). Eu i-am

cunoscut de mult ce plătesc. Dar e bine că^şi dă omul arama pe faţă, odată.

B i e e r i c a n u l I. Cum poate cineva să se Khimbe atât de repede ? Până când Petru Marcu irita «căderile generaţiei ce se ridică acum, era tînăr cu ochiul ager, sincer, era om de т а те viitor, acum?

B i s e r i c a n u l I I (sentenţios). Sunt oameni ' cari nu pot isuferi că-i cunoşti, să le arăţi iádévá- j rata lor valoare. într 'adevăr însă mie-mi vine să cred că tînarul Marcu e un om foarte rar. f

(Rămân amândoi pe gânduri. Privesc obosiţi j prin casină).

B i s c r i c n u l I. Acum tot ce-i rău e că nu vom mai afla doi soţi stabili la jocul de cărţi. Şi, de-aici încolo, cu toamna asta serile sunt tot mai plictisitoare.

B i s e r i c a n u l I I (pe gânduri). Poate o să aflăm alţii. Tot e prea mult să se mânie aşa de­odată şi să rupă legăturile de prietenie.

(Ies amândoi vorbind încet despre o înmor­mântare).

SCENA II I . (Casina. Seara a treia. Bisericanii intră, poves­

tind. Mai pe urmă ceo trei laici). B i s e r i c a n u l I. Ai mai fost undeva după-

înmormântare ? B i s e r i c ia n u 1 I I . Nu. Am rămas acasă. Am

pregătit un estract de naştere. (Cu dispreţ). Mi­zerabile taxe.

B i s e r i c a n u l I (cu durere). Lumea spune j mereu: de preoţi e bine, dacă nu curge picură. Dar picurii aceştia într'adevăr sunt ridicoli (sede pe un

divan). Iată şi azi. Un mort care lasă prin testa­ment atâta avere singurului fecior, care şi el e destul de bogat. Şi, mă rog, prohod solemn, două predici, iertăciuni, slujirea parastasului, şi-ţi scoate ochii cu şase zloţi de om. Ei bine, noi ar trebui să nu fim atât dc prevenitori faţă de nime. E mai bun obiceiul dint'alte parohii, unde se sta­bileşte întâi taxa, şi numai după іасееа se începe slujba. Şti de ce să te tini.

B i s e r i c a n u l I I (şezând lângă celălalt). N'ar fi rău într'adevăr să introducem şi noi acest obicoiu. Cel piiţin scăpăm de-a mai fi păcăliţi.

(Intră o fetiţă şi împrăştie pe masă gazetele de azi, apoi iese. Bisericanul I ia câteva le frun­zăreşte cu apatie. De-odată se opreşte la un titlu scris cu litere groase: Preoţimea noastră. E în coloanele aceluiaş ziar din care cetise în cele două seri trecute laicul I ) . Iată un articol care ne inte­resează.

B i e e r i c a n u l I I (se apleacă, ia gazeta, în­toarce o foaie). E iscălit minunatul tînăr Petru Marcu. In numărul de ieri să şti că i-a pus la locul lor pe laicii noştri (vorbind reuşeşte să cetească câteva fraze). Dar stai frate, mi-se pare că pe noi ne ia şi mai aspru. (îşi tocmeşte ochelarii pe nas).

B i s e r i c a n u l I (cu interes). Ţi-se pare nu-

O B I L E 'ta m mai modernă execuţie se pot procura la:

pentru dormitor sufragerie

locuinţe, gart on In garnitură de

piele şi de arama precum şi covoare

f a b r i c a n t d e m o b i l e

S i b i u — N a g y s z e b e n , S í r . Ş a g n n a N r . 7

Pag. 4 „ 1 R I B Ü N A " 29 Noeawre «. 1911

ţiei, iar partidul kossuthist a reclamat zilele ace­ste în cameră prin rostul contelui Apponyi lupta cea mai energică împotriva oricărei încercări a guvernului de a centraliza administraţia. Menţi-nându-se actualul sistem administativ — raţio­nează E. Nagy — votul universal ar zădărnici

influenţa politicei ungureşti cel puţin în 20 până'n 25 comitate locuite de „naţionalităţi" (Slo­vaci şi români), ceeace ar însemna fără îndoială o mare „nenorocire naţională" pentru unguri, căci s'ar zădărnici pentru totdeauna realizarea ideii de stat. Pentru cazul când reforma electo­rală nu s'ar putea evita, Emil Nagy preferă, în­tărirea politicei 67-iste, dnpăce — zice — sunt de un ordin mai superior interesele colective ale rasei ungureşti decât interesele de partid. In faţa planului anunţat de guvern cu privire la admi-luis.traţie, fostul deputat (kossutibist, crede deci că datoria partidului său e să lupte „cu foc şi fier" împotriva partidului lui Justh, precum şi împotriva alianţei dintre acest partid şi socialişti, zădărnicind curentul votului universal şi luptând neclintit pentru păstrarea actualelor întocmiri administrative, cari singure pot să salveze supre­maţia ungurească.

Ştim că deputatul Emil Nagy a fost pe tim­pul regimului coaliţionist cel mai asiduu cola­borator al tuturor măsurilor luate împotriva nea­murilor nemaghiare şi că s'a bucurat de o mare autoritate în 'partidul său, dupăee lui i-s'a fost încredinţat rolul de a prezintă la timpul său în cameră faimosul proiect mouoparagraf prin care s'a înlocuit în mod provizor regulamentul intern al camerii. Hotărîrea lui de a renunţa la mandat, şi de a se retrage din arena politică e numai con­secventă, hotărîrea aceasta constitue însă un caz prea semnificativ pentru fermentaţia de idei ce s'a pornit în lumea politică ungurească sub pre­siunea tot mai impetuoasă a şovinismului feudal. O continuă şovăire se observă .în toate taberele şi desluşim semnele unor noi grupări politice în ca­mera ungară, dictate de instinctul de apărare al celor cari au pe conştiinţă întreagă răspunderea stărilor de sclavie politică de azi.

* Audienta lui Hazai. Din Viena se telegrafia-

ză: Ministru] apărării ţării Hazai Samu a fost

primit azi de M.aj. Sa în audienţă. Hazai a rapor­tat Maj. Sale despre discuţia de până acum a re­formelor militare.

Seara, ministrul s'a întors la Budiaipesta.

Puferea adevărului. 'Broşura pă r in t e lu i R o m a n C i o r o g a r i u

c a r e a fost p r imi t ă de î n t r e g pub l icu l no­s t ru cu un deosebi t i n t e r e s şi s i m p a t i e a a v u t d a r u l s ă s p u l b e r e şi cele m a i de p e u r m ă îndoie l i în ches t i a aşa z i su lu i „ m a n -g r i s m " de c a r e a m fost a c u z a ţ i a t â t a vre­m e , din p a r t e a u n o r o a m e n i l ips i ţ i de cel m a i e l e m e n t a r s i m ţ de r ă s p u n d e r e în f a ţ a opin ie i pub l i ce . Dovez i l e n e d i s c u t a b i l e cu ca r i a zdi 'obi t p ă r i n t e l e p ro to s ince i t o a t e a f i rma ţ i i l e l ips i te de or ice t e m e i u de ade ­văr , r ă s p â n d i t e p r in p r e s ă şi pe ş o p t i t e de cl ica o r g a n u l u i a u t o r i z a t , ş i -au f ăcu t efec­tul lor nes t ăv i l i t . A s t ă z i n u n e m a i p u t e m înch ipu i u n o m serions c a r e , c e t i nd b r o ş u r a pă r in t e lu i C io roga r iu , s ă m a i î n d r ă s n e a s c ă să sus ţ i e ca lomni i l e r id ico le de m a i de m u l t . A c e a s t ă p r e s u p u n e r e a n o a s t r ă o p u t e a î m p ă r t ă ş i o r ic ine , c h i a r şi f a ţ ă de d. Gold i ş . Nu p u t e a m însă noi , de aici de a-ca să . ca r i c u n o a ş t e m n e s p u s de b i n e în­t r e a g a ps iho log ie a a c e s t u i o m b o l n a v de u r ă . N e a ş t e p t a m , deci , la t o a t e in jur i i le şi c a lomni i l e din n u m ă r u l de a s t ăz i al or­g a n u l u i a u t o r i z a t , n e a ş t e p t a m ca p r eo ţ i i ca r i a u g r ă b i t să e x p r i m e î n c r e d e r e pă­r in t e lu i C i o r o g a r i u să fie te r fe l i ţ i şi f ăcu ţ i şi ei m a n g r i ş t i şi t r ă d ă t o r i de n e a m . D . Cok l i ş î m p r e u n ă cu to ţ i i a u t o r i z a ţ i i lui n u pot să r e s p e c t e z e , p r in f irea lor, a d e v ă r u l , f i rea-ar el o r i c â t de c la r şi a p r e c i a t de o î n t r e a g ă l u m e . D e ace ia s o c o t i m c ă e cu d e s ă v â r ş i r e inu t i l să m a i s t ă r u i m a e u p r a m a n g r i s m u l u i pe ca r e ni-1 a r u n c ă în f a ţ ă din n o u o r g a n u l a u t o r i z a t . C a l o m n i a acea­sta c pe c â t de b a n a l ă pe a t â t de r id i co lă .

D. Gold i ş c e a r c ă î n s ă s ă p r e z i n t e în-suf le ţ i te le t e l e g r a m e de a d e r e n ţ e v e n i t e

de là peste o sută de p r eo ţ i d in d i e c e z a Ara ­

du lu i c a r i îl c u n o s c pe p ă r i n t e l e Ciorogariu, ca pe n i ş t e m a n i f e s t a ţ i i de d r agos t e venite d u p ă p o r u n c a , ,of ic ia lă" a păr in te lu i Cio­r o g a r i u . D . Gold i ş , c e a r c ă să mistifice opi­nia publică, r o m â n e a s c ă şi de astădată, c r e z â n d că p o a t e face pe c ineva să creadă că s i t u a ţ i a de d i g n i t a r b i se r icesc a părin­te lu i C i o r o g a r i u a r fi s i l i t o a r e c u m pe pre­oţ i să t r i m i t ă t e l e g r a m e l e pe c a r i le-am pu­b l i ca t no i şi le-ar fi c e r u t pă r in t e l e Cioro­g a r i u . Nu ne s o c o t i m î n d r i t u i ţ i să apărăm noi p reo ţ imea , n o a s r ă , r e d u s ă p r in aceasta b ă n u i a l ă c a l o m n i o a s ă la un rol umilitor şi l ipsit de d e m n i t a t e . Or ice om cuminte va şti să î n ţ e l e a g ă că d. Gold i ş , de dragul d i s t ruge r i i p ă r i n t e l u i C i o r o g a r i u , loveşte în pes te o s u t ă o p r e o ţ i onorab i l i , cari ştiu să-şi i m p u n ă în un a n u m i t m o m e n t con­v i n g e r e a lor. i a r ă să se t e a m ă de condeiul perfid al d lui Gold i ş .

F a c e m însă o î n t r e b a r e organului au­to r i za t şi-1 r u g ă m să ne r ă s p u n d ă fără în-c u n j u r :

P e n t r u ce n ' a u t r i m i s p reo ţ i i aderenţe p ă r i n t e l u i C i o r o g a r i u î n a i n t e de a fi apărut b r o ş u r a . ,Spre p r ă p a s t i e " ? Păr in te le Cio­roga r iu a v e a d o a r şi a t u n c i ace iaş putere of ic ia lă ca şi a c u m .

I n b u n ă t a t e a n o a t s r ă nemărg in i t ă îi fa­c e m însă noi o în lesn i re dlui Goldiş şi-1 ser­v im cu o e x p l i c a ţ i e :

î n a i n t e de a p a r i ţ i a b r o ş u r e i pari C i o r o g a r i u m u l ţ i o a m e n i de b ine de-aino­şt r i m a i p l u t e a u încă în n e g u r a împrăştiata de o r g a n u l a u t o r i z a t . A c u m s'a convins fos" o r ice o m cu c o n ş t i i n ţ ă că t o a t e veştile* p â n d i t e sub a c e s t r a p o r t n ' a u fost M s imple c a l o m n i i . Din p r i c ina aceastgam­ili i şi p reo ţ i i şi au p e c e t l u i t cu telegramele lor a d e v ă r u r i l e p ă r i n t e l u i Ciorogariu. Prin u r m a r e . . R o m â n u l " î m p r e u n ă cu d. Goldij n ' a u d e c â t să se p l ece în f a ţ a situaţiei date, să-şi p u n ă c e n u ş ă pe c a p sau. . . să înjure ma i d e p a r t o pe p r eo ţ i , să-i ameninţe cu r ă s c u l a r e a p o p o r u l u i împo t r iva lor, àl facă m a n g r i ş t i . t r ă d ă t o r i de neam. etc.

mai, colegă. Ou mintea: limpede pe care o are în noi nu va putea să vadă decât pe adevăraţii luptă­tori pentru legea strămoşească şi drepturile na­ţionale. Ani fost de veacuri şi vom fi şi pe viitor.

B i s e r i c a n u 1 II (fruntea: bse înourează mai tare). Asculta prietene, stai să-1 citim. O să vedem îndată. (Citeşte). „Preoţimea, acest factor în . desvoltarea naoastră culturală, economică şi socială, de o vreme încoace pare a-şi uita de sin-gura raţiune pentru care există. Tot mai dese sunt cazurile când scopul material învinge şi în viaţa preoţimei noastre, scopurile de ordin miai înalt. Civilizaţia, poate fi rău înţeleasă de mulţi, precum şi este. De pildă adevărata cultură nu pre­tinde delà nime tuaiu luxos acasă, aere mari în societate, cheltuieli peste puterile cuiva Ceea ce numim spiritul timpului e de multe ori o frază sub care ne ascundem slăbiciunile. Astfel azi o buna parte a păturei noastre culte ofere un trist exemplu pentru generaţia ce se ridică, prin faptul că duce o viaţă prea luxoasă, peste puterile ei. Ei bine, preoţimea în multe ţinuturi vrea să ţină pas cu pătura cultă în această interpretare greşită a civilizaţiei. Luxul începe să ne molipsească şi pe intelectualii sartelor, în rîndul întâi pe preoţi. Şi cum veniturile lor de regulă mici în proporţie cu

câştigul unui advocat de pildă, tot mai dos vom întâlni astfel de preoţi cari încep să jertfească bunuri. Taxele cari le primesc pentru deosebitele slujbe nu-i mai mulţumesc. Se duc rău dispuşi la înmormântări şi se întorc şi mai năcăjiţi. Acasă li-se cer mereu bani mulţi şi ei îşi descarcă mânia asupra parohienilor.

B i s e r i c a n u i I (înfuriat. îi plesneşte ga­zeta din mână). Ăsta cu -adevărat e un ticălos, un anarhist. îmi pare nespus de rău că am fost atât de mărginiţi să-1 credem un om sincer şi cinstit. Cei trei prieteni ai noştri au văzut mai repede scamiatoria1.

B i s e r i c a n u 1 I I (ia gazeta şi caută locul unde a întrerupt cetitul. Continuă). Nu poate fi ceva mai puţin edificator pentru marile mase po­pulare decât să vadă. pe slujitorii bisericei că se tocmesc pentru servici, că fac vânzătoare slujbele sfinte. Din capul locului părerea noastră ar fi să •se şteargă ori ce taxă pentru serviciile ce le face preotul, şi să se rebonifice din partea statului. (Se opreşte aici şi aruncă cu disgust gazeta). Bine ai spus prietene că. ăsta-i un anarhist. Nu puteam noi bănui după libertatea cu care-şi spunea păre­rile, că ăsta-i dat cu socialiştii cu jidanii, că-i un dujmian al bisericei? Să no iee taxele!

B i s e r i c - a n u l I (cu dujmănie). Acesta ves­

teşte dar secularizarea. Mă rog poftim principii delà generaţia tînără.Să ne remunereze statul! Du •atunci pentru ce miai am eu molitvelnie şi patn-fir? Atunci vine demoralizarea întreg 'poporali Da, se va demoraliza întreg poporul. (Repeţifraá părîndu-i foarte potrivită) .

B i s e r i c a n u I I I (cu ură). Şi, mă cum o aduce ca să nu ee vadă ca ne ieste. Zice că vrem să fim in rînd cu păturacultí în interpretarea greşită pe care o dă aceastaсія-lizaţiei. Ei bine, eu îţi spun că socialistul ; crede că noi nu ne putem înşira între ceilalţi № telectuali. Da, batjocorindu-ne ne ureşte.

(Amândoi rămân mânioşi privind unul pe < fereastră altul pe alta. Cei trei laici intră ѵеміі Ei cetiră la cafenea articolul „Preoţimea noatf şi porniră, repede să-şi răsbune asupra prietenilor).

L a i c u l I (eu entuziasm). Aţi avut i prietenilor. Noi ne-am prea grăbit cu Jude«» Tînărul Petru Marcu rămâne un om superior.

L a i c u 1 I I (apropiindu-se). Un spirit Si».. L a i c u l III (surizând). Un ochiu páti*

zător. (Cei doi bisericani tac, se fac că nu-i aud), L a i c u l I (luând gazeta de pe masă). Ѣ

aici un articol splendid. Aşa ceva nu mai ecri

D r . Balázs E m i l Institut pentru consnitaţftmi medicale, TIMIŞOARA, V á r o s h á z - o t c z a 1 4 .

Operează şi vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor f! lAf formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrici

decarea bolilor de beşlcă prin electricitate. Consultaţluni pentru operare şl boli de piele delà 8—9 ore a. m. şl d»k2-Jp. Celor din provincie, cărora se recere Îngrijire mai îndelungată, le stă Ia dispoziţie camere confertote

25 Noemvre 1911 n. „ T R I B U N A M Pag. 5

Iată, astăzi m a i p u b l i c ă m n u m e l e câ­torva preoţi, po ca r i îi dâ ra pe m â n a d lu i Goldiş. să-i î n c a r c e d e ep i t e t e , să-i d i s t r u g ă «im va sti si va voi .

.Tribuna" Arad.

Subscrisă înfierează atacurile îndreptate con-trtPrea Cuvioşiei Sale Roman Ciorogariu şi re­nasc adevărul restabilit în articolele din „Tri-faa" „Spre prăpastie". Trăiască solidaritatea! ftrnrf lazar, pprezb., George Costina, Ioan Se­ne, Romui Hărduţ, Pavel Hărduţ, Nicula, Go­ni, Leuca, Pirna, Feier, Ioan Petrişor, Oheorghe tărişor, Micluţa, P. Sirca, Nieolae Sirca, V.

fiu, I. Giurgiu, V. Cristea, Constantin La­ur, V. Bulz, S. Stârnijan, Miclean Hărduţ, IFforea, P. Mihufia, L. Micluţa, Teodor Bodea.

preoţi în protopopúdid Hălmajului. *

Prea Cuvioşiei Sale Roman Ciorogariu, Arad.

Preoţii tractului Chişineu, adunaţi în colegiu, [«această ocaziune dau espresiune sentimentelor

kr de aderentă fată de Prea Cuviosia Ta. [îenefrtu Muscan, Petru Biberia, Aurel Papp, \lkxandru Popoviciu, George Ardelean, Lauten-

I w ï W e r , Aurel Varga, 'Lacharie Colceriu, Vin-!Miftu Pantoşiu, Vasilie Beleş, Iustin lancu, De-\%ttriuMihuţiu, George Ciobriş, Gavril, Poppluca, J W o f Tinter, Ştefan Leucuţia, Teodo-r Petras,

Silviu Filip, Victor Popoviciu. *

Prea Cuvioşiei Sale Roman Ciorogariu Arad.

I Din prilejul adunării colegiului preoţesc din I Wuseqti, preoţi mea adunată esprimă aderenţă ! JMt'ile dépose în broşura „Spre prăpastie." j f t i f tm'm Serb, Lucian Şcpeţan, Adam Grota, ІІюші Secoşan, Dirnitrie Popoviciu. George Pe-

f . L ' ; 7 . П n' ,.!_„

• u m вппад, îosij LHoamoeş, lanzenmon лгае-ifei, Qeorge Milos, George Rista, Vasilie Ilie, Ѵщеі Dorea, Pantelimon Costa, Ioan (nedesci-• frabil), Ioan (nedescifrabil).

|Уknoi. (Observă că gazeta-i turt i tă) . Sau l'aţi ! aţi voi ?

Biseric a n u l I (cu silă). D a , l'iarn cetit, îtţire numai rău pentru incidentul de aseară. bţn astfel de anarhist ser int it nu se plătea să

I Käricäim pârtia . Ceitrei laici (cu bucurie). Anarhist? B iee r i canu l I I (sentenţios). Da, vă spun

|*d-i\m om fără nici u n Dumnezeu. U n anarhist [iacei mai periculoşi pentru naţiune.

Laicul II (încântat). Bravo! Tot popii mai |«mţi. Iată, fraţilor, cel mai ipotrrvit nume pen-іЫюстеегагиІ acela.

laicul I (încântat). Toată inteligenţa lui a Ш г а ш тш artificiu. Iu ziua de azi mulţi îm-|kî lumea cu apă rece.

Biaer icanul I (mulţumit). întocmai ca pnemea 9, Pavel. Mulţi prooroci mincinoşi. laicul III (încântat). Dar voi nu-1 cunouş-

am vorbit odată eu el. Din, din faţă îi ţ.liţte stupiditatea,

(Tac toţi câteva clipe. Apoi bisericanul I I pb): Jucăm o partie ?

Toţi. Se înţelege că jucăm. (8e aşează la masa de joc. Cortina).

Şezători la Văleni şi la Ploieşti. Ploieşti, 22 Noemvre.

Duminecă 30 Oetomvric a avut Iov în sala şeoalei primare de băieţi din Vălenii de Munte deschiderea celei de a doua scrii de şezători lite­rare şi muzicale organizate de membrii Casei de cetit.

Ideschiderea s'a făcut y ' in marşul „Deşteap-tă-te Române", cântat de corul „Frăţia" condus de d. O. Oneiu, un bun cunoscător al muzicei vo­cale.

Л urmat apoi conferenţ.a dlui D. Munteanu-RSmnic, profesor la Liceul din Ploieşti. D-sa. & \orbi t despre „însemnătatea şi foloasele Caselor de cetit". Arată mai întâi reaua literatură popu­lară ce se ceteşte la noi şi care se compune mai numai din romane senzaţionale, sau scrise să pară senzaţionale, din cărţi cu descrierea haidu­cilor, criminalilor .sau altor fiinţe pierdute îna­inte de a înceta din viaţă.

Citează câteva fraze din asemenea scrieri în care cele afirmate sunt neadevăruri prin chiar felul lor de expunere.

Toate aceste .scrieri de senzaţie, anume făcute de străinii lacomi de bani pentru a înşela poporul inconştient de, menirea sa, au o înr îurire destul de neplăcută asupra celor ce le cetesc şi mai ales asupra sufletelor tinere şi slabe. Scrierile acestea în loc de a lumina pe cel ce le ceteşte, ii întunecă mintea- şi dreapta judecată, îi umple sufletul cu grozăveniile cele mai imaginare, ducându'l a trăi în lumea eroilor cari formează subiectul acelor scrieri otrăvitoare de suflete.

Stăruieşte apoi asupra adevăratei literaturi ce trebue să se cetească, din care cetitorul să poată folosi сгі succes în viaţa de toate zilele. Din această literatură să reiasă la suprafaţă ade­vărata cultură care să formeze caracterul, unul din cele mai necesare vieţei omului.

Adevărata literatură ce trebue să se cetească să aibă ea bază — în primul rând pentru noi — educaţia naţională a poporului.

Toate aceste calităţi sufleteşti se pot căpăta cu prisosinţă, nu numai pe băncile şcolilor supe­rioare, prin titluri universitare, etc., ci şi prin ajutorul caselor de cetit şi Bibliotecelor publice, care la noi mai ales, în oraşe au luat început din iniţiativă particulară şi foarte rară.

In alte ţări casele de cetit şi BibHotecile pu­blice la sate şi oraşe sunt întreţinute de stat şi comune şi se cheltuiesc mari sume cu între­ţinerea km

Tot acolo unii dintre particularii avuţi con­tribue şi ei cu sume mari la întreţinerea caselor de cetit şi a Bibliotecilor.

Făcând o comparaţie între numărul şi bogăţia Caselor de cetit din alte ţări faţă de ţara noastră, găseşte că aceasta e înapoia tuturor în această privinţă.

Termină, îndemnând oamenii la o acţiune cul­turală mai energică şi mulţumind membrilor Casei de cetit din Vălenii de Munte.

A urmat corul soc. „Frăţia", declamaţii etc.

In ziua de Si. Arhangheli Mihail şi Gavril (8 Xoemvrie) a avut loc în localul Ligei din Ploieşti a 11 şezătoare a Ligei.

D. inginer D. Clein, a făcut, o importantă co­municare: „Impresii delà serbările din Blaj", care au fost ascultate cu un viu interes de numerosul public din sală. D-sa începe т>гіп a povesti ple­carea d-sale spre Blaj ; proectul de a trece gra­niţa prin Sibiiu, e zădărnicit prin accidentul în­tâmplat în staţia B. M. de lângă Bucureşti (cioc­nirea din ziua de 13 August între expresul de Berlin şi un tren de marfă.)

Nu putea decât să treacă în Transilvania prin Predeal; aglomeraţia prea mare era să'l facă să scape trenul ungar. In acelaş tren cu care ee du­cea d-sa se duceau spre Sinaia domni şi doamne din elită cu ocazia vizitei prinţului moştenitor

Iussuf Izedin. O doamnă îl întrebă ironic: De­sigur mergeţi şi dv. la. Sinaia, Domnule? — „Nu merg la serbările „Astrei". — „Apoi, răspunde d-na „Astra" îşi are sediul La.... Ploieşti şi Oâm-pina !...

.înţelegea prin „Astra" o societate de... «pe­trol !...

13i trenul ungar se suie şi mitropolitul Me-ţianu care mergea tot la serbările „Astrei".

La Blaj, şcoala românească era transformată în dormitor; paravane de pânză, despărţiau sălile în compartimente.

In ziua de 15 August la ora 7 1 / 2 dim. vine mitropolitul Meţianu. Dl Clein povesteşte cuvân­tările ce s'au ţinut la catedrală: Cele ale dlui A. Bârseanu, mitropolitul Meţianu, Vasile Goldiş, etc., povesteşte entusiasmul ce cuprinsese inimile a 2000 de români ce „nici prin grai, nici prin scris nu se pot descrie.

Citează fragmente din cuvântările ţinute, ur­mează cu povestirea banchetelor, pieselor de tea­tru, a parastaselor, fapte atât de cunoscute, şi cari sunt de prisos a le menţiona în mod amănunţit.

Emoţionat, dl Clein descrie întâmplările pe­trecute la Banchetul de 1000 persoane, la care a luat parte şi d-sa; impresia ce i-a făcut intona­rea marşului „Deşteaptă-te Române", şi mai cu seamă entuziasmul căruia nu i-s'a putut opri ni­meni, deşi fişpamil era de faţă.

Urmează sborul lui Vlaicu pe „câmpia Liber­tăţ i i"; cu lacrămile în ochi, povesteşte sfârşitul serbărilor şi termină eu:

„Acum slobozeşte Doamne pe robul tău, că vă­zură ochii mei..."

Aplauze prelungite au acoperit ultimele cu­vinte ale dlui Clein.

După d-sa urmează dl St. P . Moreovescu care declamă cu multă simţire, înduioşătoarea poezie a dlui Qj§buç : „Mama".

Dnii Virgil şi Petre Dima, au executat; cu mult talent la vioară mai multe bucăţi, foarte bine executate.

Dl Traian Th. Stoeneseu, advocat din Bucu­reşti şi marele secretai- al Lojei Bunilor Tem­plieri, ţine o interesantă conferinţă tractând des­pre : Alcoolism — un pericol naţional.

D-sa arată relele ce urmează abuzului de bău­turi alcoolice; expune starea Românilor din Bu­covina, Maramureş şi Moldova mai ales cu Ma-jestatea Sa cârciumarul Evreu, otrăveşte şi tâm-peşte pe bietul ţăran cu basamacul amestecat cu vitriol. Unde tronează mai cu seamă fiii lui Is-rail, locuitorii sunt pierduţi; urmările abuzului de băuturi se ivesc repede spre nenorocirea ţării şi neamului.

Epilepticii, nebunii, degeneraţii sunt în mare parte urmaşii beţivilor. Omul se tâmpeşte, se a-nemiază, corpul şi sufletul se schimbă cu totul, urmaşii sunt predispuşi la toate boalele. Şi Ţara pierde în fiecare din aceşti nenorociţi câte un factor ce ar fi fost de folos societăţii din care face parte.

Dar răul este că beţia se întinde până şi la straturile mai sus pusa Funcţionarii de exem­plu, de asemeni dau un procent de beţivi. Stu­denţii se etrîng prin berării să discute şi să în­vârtească împrejurul unui subiect fără importanţă principii şi Mei cu totul sterpe, în loc ca să se strîngă în casele de cetire, câte sunt şi acelea.

In Moldova, spune d-sa, mai mulţi învăţători propovăduiau abţinerea delà băuturile spirtuoaee. Seara s'au întrunit apoi la unul din ei şi au făcut un chef monstru.

Iată răul: nu trebuesc vorbe ci exemple. Şi exemplul bun spune d-sa îl dă Soc. Buni­

lor Templieri, care are de scop abţinerea cu desă­vârşire a uzului băuturilor alcoolice, căci, uzul devine „abuz".

La sfârşit dl D. Munteanu-Rîmnic a cetit mai multe scene din poemul dramatic al dlui Iorga: Mihai Viteazul. Corespondent.

i o b i l e ! b z i e d e c u m p ă r a t k cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai săzute

:Г S ï é k e l j ş i B é t l Í 2 A №

Oamenilor acreditabilî se vând şi pe lângă — plăti re î n rate lunare f ă r ă n i c i o urca»

! — — — — de preţ. = Mare asortiment în tnisouri pentru mirese. = La cerere din Dfovinrie i r i m i i c Ьп/»«ы

Pag . T R I B U N A ' 25 Noemvre n. Ш

Scrisori din Bucureşti. Dorul de reclamă şi urmările lui. — Un ziar un­guresc scris româneşte. — Vlaicu şi alţii. — Con­

certele societăţii Carmen.

Bucureşti, 9 Noemvrie v. Triliin în lumea celei mai acerbe concurenţe.

Este deci foarte firesc ca timpul de faţa aă înflo­rească reclama. Uneori ajungi la convingerea că fără reclamă nu se poate face nimica. Negusto­rul îşi triinbiţă în lume calitatea mărfurilor sale, meşteşugarul îşi face reclamă (atelierului. Şi nu lipsesc nici artiştii, cari prin mijloace cu totul străine de focul sfânt al artei caută să facă zgo­mot în jurul numelui lor.

Cutare politician îşi împarte portretul în mii de exemplare. Cutare mediocritate intelectuală face să i-«e trimbiţe numele. în vederea unei po­pularităţi, de care este dornic. Cutare ziar debi­tează calomnii, cu scopul de a le distruge pe al­tele, urmărind cu ridicolă ură pe toţi cari nu-i a-probă atitudinea. Scopul scuză mijloacele. Şi ni­meni mai mult decât aşa zişii oficiali ai noştri nu «'au folosit de înţelesul acestui dicton. Numai cât în drumul lor s'ait izbit ca dc un puternic zid de cumpăna opiniei publice, care ştie să preţuiască toate, care ştie unde este adevărul.

Aşa a păţit-o nenorocitul ziar al dl ui Goldiş, care a crezut că-şi poate 'permite să arunce cu no­roi în toţi aceia cari pun greutatea meritată pe cele scrise de dânsul. Oare în goana-i după sim­patii s'a trezit într'o bună zi cloaca tuturor ex­pulzaţilor din câmpul literaturei noastre. De aici apoi batjocurile şi necuviinţele la adresa atâtor sârguincioşi muncitori ai condeiului. Unii агі tă­cut, compătimindu-l. Alţii însă au făcut mai bine, aşezând la locul lui pe cel ce. se amesteca în lu­cruri, la cari nu se pricepe.

In ultimul număr al revistei „Ramuri" citim următoarele: „Românul" din Arad îşi permite o serie de necuviinţi la adresa revistei noastre. Nu putem intra în polemică cu domnii delà .,Româ­nul" din diferite, motive. întâi pentru că fiind redactat de oameni cu cultură ungurească, pen­tru noi acest ziar este un organ unguresc scris într'o scâlciată limbă românească. Al doilea pen­tru că, deşi şomai în atâtea rîuduri, directorul „Românului" nu dovedeşte afirmaţiunile minci­noase, pe cari le-a lansat cu privire la atitudinea ziarului „Tribuna". Şi cel ce susţine o minciună este înaintea opiniei publice un mincinos!"

Scurt şi precis. Mâne vor veni şi alte reviste si ziare din ţară să înfiereze în ceiaşi termeni ca­tegorici pe cei vinovaţi. Tar ei se vor gândi pro­babil că şi reclama trebuie făcută în mod inteli­gent. Altfel ea este un bun mijloc de a te compro­mite pentru viaţa întreagă.

#

Într 'un număr al revistei „Flacăra", aviatorul d. Aurel Vlaicu, vorbind despre întrebuinţarea «aeroplanelor de cătră marele public, afirma ca aviaţiunea nu va izbuti să fie decât un plăcut sport pc vreme frumoasă. Afirmaţiunea este fă­cută în cadrul unui articol presărat cu glume şi vorbe de spirit, astfel încât ori cine poate vedea că primul aviator român are în vedere pe profani si nici decum pe aceia cari se gândesc ca să pună aeroplanele în serviciul utilităţii publice.

Dar aviatorul n'a fost, înţeles. Şi îndată după ajxariţia articolului ne-a fost dat să citim o serie de observări care de care.mai curioase la adresa lui Vlaicu. Unii îl acuzau de decepţionism, alţii de lipsa dc energie şi câte altele. Ceea ce este niai curios e că aceia cari ridicau чясе-ste obiecţiuni, «iei unul nu a contribuit cu nimica la progresul •aviaţiei, nici unul n'a venit cu o ideie nouă. Ba poate că marea lor majortate ar hezita să facă prin văzduh o plimbare cu aeroplanul. Ceea ce nu-i împiedecă, fireşte, a acuza pc cel ce ne-a dat ceva, pe cel care a făcut să se înscrie şi numele de ro­mân în cartea eroilor, cari au luptat pentru cu­cerirea văzduhului. E aşa de uşor să vii cu vorbe în faţa unui om, care a făcut fapte. Şi e o naivi­tate condamnabilă să formulezi cap de acuzare dintr'o observaţie făcută în treacăt, într'un arti­col literar.

Vlaicu ne-a dat ceea ce alt Român nu ne-a putut da până acuma. El are deci dreptul să vor­bească. Şi este o notă frumoasă asupra onestităţii lui sufleteşti că nu caută să exagereze nimica. Tocmai modestia acestui om Га făcut să vorbească aşa, spre a nu avea cumva aparenţa că — dând

prea mare importanţă folosului aeroplanelor —-vrea să se ridice pe el şi invenţia lui. Dar poţi cere ori cui sa le înţeleagă acesteia î Şi cei cari n'au pus in viaţa lor întreagă mâna pe cârma unui aparat de zburat, cei cri n'au simţit o clipă fiorul celui ce pluteşte deasupra pământului plin de pa­timi, — scriu înainte.

De sigur în această atitudine a mărunţilor faţă de Aurel Vlaicu se manifestează tot năzuinţa de a se ridica, de a se impune în faţa publicului, prin vorbe. Şi cu toate acestea sunt oameni, sunt so­cietăţi cari lucrează în linişte, fără a aminti mă­car de cele ce-i preocupă, şi cari aduc cu atât, mai mare folos societăţii, aduc mai mari servicii cul­ţii iei naţionale.

Iată de pildă societatea. „Carmen" de sub con­ducerea maestrului Kiriac. De câte ori se anunţă, un concert al acestei societăţi, în public domneşte un adevărat entuziasm. Şi nici o gazetă nu face gălăgie, nu îndeamnă publicul să cumpere bilete. Cu toate acestea sale Ateneului, unde se ţin ace­ste, concerte, este totdeauna prea mică pentru mul­ţimea care vine să aziste Ia aceste frumoase mani­festări dc adevărată artă.

La concertul, ce se dă Vineri, la 11 Noemvrie se va cânta renumita piesă „Pustiul" de Felician David, care a pus în această operă tot farmecul muzicei orientale, toate emoţiile 7x3 cari le-a sim­ţit în timpul cât a fost misionar. O altă bucată1, care va produce de sigur entuziasm în sufletele, auditorilor este cunoscutul vals al lui loanovici „Valurile Dunării", pentru care s'a compus un text nou, al cărui subiect este luat din poveştile noastre populare: Nunta zinei Dunărei cu Craiul codrilor. Lupta dintre acesta din urmă cu zmeul, care vrea să o fure pe zînă. Triumful şi bucuria tuturor.

Maestrul Kiriac este unul dintre puţinii, cari nu pun preţ pe vorbe, ci pe fapte. Şi tocmai de aceea se bucură de atâta stimă şi apreciere din partea tuturor înţelegătorilor de artă.

Corespondent.

Cronică ştiinţifică.

D e - a S e n a t u r i i . ( ü m m ) .

Ridicole faţă de perspectivele deschise de ra­diologia modernă, ne par acuma datele astrono­miei. Şi totuş, cu ce cifre măreţe se calculează în domeniu] astrofizicei ! Ne pare că e mare pă­mântul nostru, şi totuş, el, împreună cu luna, ar putea liniştit să se plimbe în internul soarelui, fără ca să-i fie teamă să se lovească de pereţii lui. Soarele, care pare atât de aproape de noi, din oare a ieşit pământul nostru, se află la o depăr­tare atât de imensă, încât un glonte de tun, slo­bozit de pe pământ spre soare, abia după, mulţi, mulţi ani şi-ar ajunge ţinta. Lumina parcurge în o secundă. 300.000 kim., ceea ce înseamnă, că ar fi în stare să încunjure pământul la, ecvator de şapte ori! Şi cu toate acestea-i trebuie mai multe minute, ca să ajungă delà «oare la. noi. Delà Cen­tauri îi trebuiesc 4 ani, iar delà alte stele f ixei trebuiesc sute şi mii de ani! Raze, cari au pornit pe timpul lui Moş Adam sau Moş Traian, abia. azi le vedem. De aceea se şi explică, că noi Tcdem stele, cari de mult nu mai există. Steaua -s'a ni­micit, raza ultimă pe care a trimis4;, a tot caJăto-rit drept înainte prin univers, până ce, mult dupa moartea celei ce o a născut, soseşte la noi:

La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-a trebuit Luminii să ne-ajungă.

Poate demult s ' a stins în drum In depărtări albastre. Iar r a i z a ei abia acum Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie: Fra, pe când nu s 'a zărit. Azi o vedem, şi nu c.

Ce frumos a spus acestea Eminescu, care în­suşi se asemăna cu o astfel de stea, pe care. ѵя »'©

vedem în toată măreţia ei, au trebuit să treacă ani: Azi o vedem şi nu e!

Astronomii au împărţit stelele, după fulul cum Ie zărim, în stele de mărimea I-, Il-a etc. Cele de mărimea 1-ase pot zări foarte bine cu ochiul liber, pe când cele de a î l-a abia le putem vedea cu ede mai perfecte ochiane. In jumătatea a doua.a vea­cului trecut s'au observat la unele stele o perio­dicitate foarte interesantă. In cursul unui timp oare-care treceau prin schimbări uimitoare. Ast­fel steaua .Mira în grupul balenei, în decurs de 331 zile 20 ore, trecea din ordinea 1- în ordine* •a XII-a, adecă din un extrem înal tul .

Diametrul pământului e de 12,750.500 metri — o distanţă considerabilă! Dacă am duce de cele două capete al diametrului două linii până 1* steaua fixă Centauri, am căuta deci să construim un triunghiu ecvicrural ca bază egală d i » trului pământului = 12,750.500 m., şi cu ereatt-tul în centrul stelei, n'am ajunge la nici ub rezul­tai. Depărtarea fiind imensă, unghiul delà creştet ar fi infinit de mic, astfel că cei doi cruri arcon-cădea. Astfel e pământul ncxstru, la aparenţă dea-tul de mare, un punct foarte mic, disparent a nn hers .

Precum perspectivele astronomici în .spaţiu sunt măreţe, astfel sunt ale paleontologiei ei a» mogoniei în timp. Savanţii n'au îndrăznit mâw şă dea cu socoteala, câte milioane de ani au trccil din momentul când pământul, rupându-ee di soare, s'a născut. S'au făcut însă calculaţii, -unele destul de verosimile, — câţi ani au trecui delà ivirea vieţii organice pe pământ. Unii an admis cifra de 1500 milioane dc ani, — în ori ce caz prea mare, — alţii au căzut în alt extrem,dai» vieţii o-etate de abia 25 milioane ani. Majoritate» învăţaţilor dă cu socoteala, că cifra cea mai ade­vărată este între 100 şi 200 milioane ani. In re­vista germană „Prometheus" (Nr. 10—1899) se află o tabelă interesantă: Dacă •admitem că via|i organicii are o etate de 100 miloane ani, — oei/rf relativ mică, — şi proiectăm aceşti 100 milioaM ani pe o zi, zicem dar aşa, că viaţa organici ei desvoltat în o singură zi, atunci diferitoAepcw s'ar proiecta pe minute. Iată tabela:

I- Epoca arheozoică (primordială), delàіит-putui vieţei organice până la sfârşitul canbriuhu. Timpul acraniilor 52 milioane ani — 12 ore30m. dar aşa, ar ţine delà 12 ore noaptea, până la dotii-sprezece şi jumătate la prînz.

II. Epoca paleozoică (primară), delà începutul silurului până la sfârşitul permului. Epoca peşti lor. Delà 12 jum. ore p. m. până la 8 jura. ort seara. 11 miloane ani 8 ore 5 min.

III . Epoca mesozoică (secundară) delà iu» putui triasului până la sfârşitul cretei. Epocarep tiliilor, dela 8 jum. seara până la ll'/< noaptea. 11 пцГоапе ani = 2 ore 38 min.

IV. Epoca cenozoică (terţiară), dela deocea până 5a pliocen, epoca mamiferelor, dela ll'L noaptea până la-2 minute înainte de miezul nopţii | 3 milioane ani — 43 min.

V. Epoca antropozoică (cvaternară),dehdila viu până azi, epoca omului, dela 12 orc fără 2 mi­ma te până la miezul nopţii. 100.000 ani - 0.1 mu. | ani == 2 min.

Epoca culturei, pe care bine voim в o mm\ ..îsforîa lutnei", si {ine de 6000 ani, or аѵм in /«• J bda aceasta abia o secunde.

Mai rar a fost aleasă o numire mai nimerii I decât aceasta: „Istoria lumii". Istoria lumii ft-prinde toată eternitatea, pe când istoria omeniţi | are abia 6000 mii do ani! Istoria omeiiimoii» prinde 5 secunde faţă de istoria vieţei pe pirat Istoria întregului pământ însă o un fragment» finit de mic faţă de eterna istorie & lumei!

Deunăzi am văzut o pictură a renumitului| tist german Ferdinand Hodler. Se chiarai: „Se­ină rgini rea". Un tînăr stă pe o .stâncă solitarii J u r împrejur, jos la dreapta, la stânga, înainteí ] îndărăt o măre do nori greoi, nemărginiţi, cui j se pierde în zori. Pictura poartă timbrul monoto­niei eternităţii. Faţa tînănilui exprimă frică, ad-1 mi raţie şi groază faţă de necunoscutul ce-i a» j îa picioare. Am admirat pictura, mi-a plăci ţi prelucrarea ei, — nu m'a, emoţionat însă. Ш însă repet în gând o simplă maţ ic, — atât à grozavă în simplicitatea ei, —: •pământ: oîcctn» — univers: bacii, atunci mă cutremur, sulM | meu se pierde în imensitatea universului, lunci mă conving, că ori ce e omenesc e Mß{ dt: inie faţă de natură. — S'a zis si se пЩі

25 Noemvre it . 1011 „ T R I B U N A " ' Pag. 7

naturalistul e materialist şi ateist, lipsit de ori ce idealism. Nu, asta nu poate li adevărat! Cugetul naturalistului trebuie să se avânte în sferele cele mai abstracte, cele mai ideale, lipsite de ori ce-i «menesc, — în universul nemărginit-şi etern. El are de lucru cu atâtea lucruri măreţe, pe cari a-peaea nu le poate înţelege, încât sufletul său, — vrmd nevrînd, — trebuie să se închine faţă de a-Щ forţă formidabilă, din care toate au ieşit. O-mul sălbatec e silit de forţele natúréi, pe cari nu It înţelege, să-şi ereieze un Dumnezeu, — iar omul dt. fiindcă le înţelege. Newton, marele astro-Mm niciodată nu rostia cuvântul „Dumnezeu", Iară ca să-şi descopere capul. Darvin care azi e atit de des privit ca tatăl ateizmului, totdeauna s mărturisit, că el vede în natură ori când şi ori ажіе, manifestându-se Dumenezeirea !

Valoarea etică şi educativă a naturci încă e mare. Fudulia omenească dispare faţă de măreţia

imiversului, dară şi celălalt extrem, înjosirea o-T.alui, nu poate dăinui, când contemplezi subtili-

Nţile naturel. In acele timpuri, când natura era lit tot necunoscută, s'a născut ridicola numire de !-istoria lumei", precum pe timpul, când pământul Im privit «a disc înflorea ascetismul. — Azi, o-I mul care se ocupă cu natura, ştie că el nu-i centrul • lamei, se mângâie însă cu gândul, că omul este lateazală în lanţul eternităţii şi nemărginirii, care • itabibşte legătura între extreme. Dacă am vrea să • «prezentăm calea'delà electron la univers prin o •'inie dreaptă, infinit de lungă, cu dreptate ar fi, • «punem pe om la mijlocul ei. Căci el e în natură l-anrca medioeritas". V. B.

Răsboiul i t a l o - t u r c . Ştirile de azi n u a d u c n i m i c n o u . S u n t

• mult c o m b i n a ţ i i r e f e r i t o a r e la in ten-• guvernelor ţ ă r i l o r b e l i g r a n t e . Ce v o r b. în attumite c a z u r i ? Şi z i a r e l e d a u di-Wt răspunsuri. C a t o a t e a c e s t e p u t e m "Piino că s i tuaţ ia e s t e l in i ş t i t ă . A m â n d o u ă íiárile aşteaptă r e z u l t a t u l i n t e r v e n ţ i e i pu-inlor. ч /

Se dau mici l up te în T r i p o l i t a m a , Air ni un c a r a c t e r p a r ţ i a l . V r e m e a fru-

hoasă este folosită la î n t ă r i r e a pozi i lor I*!nici decât pent ru lup te .

Blocarea mărei egeice. ! bani „Kölnische 'Leitung" află că Italia a

• ЧМоІ oficial guvernai rus că va bloca -marea • tyc. Se subînţeleg şi Dardanelele. j Wo ia toate măsurile ca Dardanelele să fie

I ««jlfr/ incit isc.

Vasele italiene la Tarent. I fim Titrent se a n u n ţ ă c ă f lo ta i t a l i a n ă • warcă acolo proviz iuni şi a l i m e n t e . L a • arsenal se lucrează zi şi n o a p t e . P l e c a r e a Itei est o iminentă.

I Ziarul „Avant i" află c ă se p r e g ă t e ş t e •tnatitoroa unui corp e x p e d i ţ i o n a r c a r e s ă щ,гщ insulele din m a r e a E g e e şi p u n c t e l e l^pe coastă cari vor fi b o m b a r d a t e în cur-ІчІ zilelor viitoare.

Amânarea acţiune! navale italiene. 1 Кл Rome se anunţă că, deputatul Comeni • Äöim articol in care atrage atenţiunea Pute­rn1» ti acţiunea flotei italiene în marea Едещ

Щ »№ «minata pentru a se uşura acţiunea marilor • rVi in favoarea păcii.

Acţiunea Italiei in marea roşie. ! farul „Tribuna" din Roma crede verosimilă •(ira din Constantinopol, după care partid A-•Widin Marea Roşie, de pe coasta Arabici, a fost •Wardat. Щ Septic că la Akaba Turcii adunau trupe, arme SBOiiţiuni şi că pregăteau o expediţie cu un •йію vipor-spital pe care ar încerca să'l aducă Ш coastele Cincraieei. I Pc de altă parte s'a observat, că Turcii au în-

Д*а' prin nişte emisari să împingă la răsvră-W*pe mahomedanii din Somaliland şi din \la-

H Ziiiul „Tribuna" adaugă că, in urma ştirilor,

primite guvernul italian a ordonat vaselor de răs-boi din Marea Reşie să supraveghieze toate miş­cările turcilor.

Se ştie ca în timpul acestei încrucişări de su-praveghiere, vasele italiene au întâlnit o cano-nieră turcească care a deschis focul în conttra lor. Vasele italiene au răspuns şi au scufundat-o.

Se poate întâmpla ea va timpul acestei încru­cişări, vasele italiene să fi găsit trebuitor a bom­barda Akaba; dar în tot cazul, bombardarea a fost făcută după toate regalele dorite şi pr in urmare trebue respinse zvonurile privitoare la bombar­darea spitalelor.

Situaţia trupelor Ia Tripolis. Deputatul din Fezzan. căpitanul Djami, într'o

convorbire cu ministrul de răsboi, căpitanul Dja­mi a declarat că nu a fost pe teatrul răsboiului, ci numai a format şi echipat un corp de 5000 de voluntari, recrutaţi din Fezzan.

Situaţia trupelor turceşti este din cele mai bune. Moralul trupelor indigene este excelent. Avant posturile italiene nu au înaintat niciodată mai mult decât până la două mile depărtare de Tri­polis. Grosul armatei nu a înaintat decât până la 1200 m, delà Tripolis.

Puţul delà Burmeliana a fost ocupat de furco-arabi,

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 24 Noemvre n. 1P1I.

Articolul de fond, pe care-l publicăm azi este din peana distinsului jurisconsidt şi bărbat politic d. G r igo r i e P r o c o p i u . fost senator. Kste poate de prisos să declarăm că păstrăm o desăvârşită imparţialitate faţă de frământările dintre partide ale fra­ţilor noştrii, dar eroluţiunea vieţii politice din Regat ne interesează şi pe noi deaproape şi ideile unui cugetător politic ca. d. Pro­copiu, sunt desigur de cel mai mare inte­res pentru publicul nostru. Ii mulţumim, dlui Procopiu, pentru amabilitatea ce a acut. gândindu-se la noi.

— Numirea noului episcop al Gherlei. „Mo­nitorul oficial" de azi publică următorul autograf prea înalt:

La propunerea ministrului meu de culte şi instrucţie publică îl numesc pe episcopul diecezei gr.-cat. a Lugojului Dr. Vasile Hossu — episcop al Gherlei.

Viena. 15 Noerncrc u. sa. Francise Iosif.

BB. Conte loan Zichy.

— Vlaicu obţine 110 klm. pe oră. Din B u c u r e ş t i ni-se s c r i e : I n g i n e r u l A u r e l V la i cu , s c h i m b â n d elice] o a p a r a t u l u i s ă u a o b ţ i n u t Miercur i o v i t eză m e d i e de 110 k lm. pe o r ă .

S u c c e s u l a c e s t a d o v e d e ş t e c ă a p a r a t u l Vla icu e s t e suscep t ib i l de p e r f o r m a n t e c a r i pun m a ş i n a a c e a s t a r o m â n e a s c ă m a i p re ­sus de m u l t e din cele m a i b u n e a p a r a t e s t r ă i n e .

— Concertul din Oradea-mare — cum ni-se scrie — promite a fi unul dintre cele mai suc­cese ce s'au dat vr'odată în Bihor. Pregătiri se fac cu multă îngrijire numai ca publicul să fie satisfăcut pe deplin. Si-au anunţat, participarea foarte multe familii româneşti şi credem că seara de 27 Novembre (Luni) va fi un prilej de întâl­nire ipentru toţi Bomânii de bine din Bihor.

Artiştii noştri d-şoara Metania Brenduşian şi dl Ionel Rădulescu, sunt destulă garantă că acest concert va fi la nivelul la care trebue să fie o serată muzicală artistică.

Să nu scape nimenea ocazia de a veni la Ora­dea, căci nu ori când îi va fi dat să asculte ope­rele cele mai celebre ale compozitorilor clasici pe cari o lume întreagă le gustă cu cel mai mare. ne­saţ, iar doina românească va vibra mult timp în inimile curat«' româneşti.

— La Seghedin. Din Bran i-se scrie „Gaz. Tr ." : P e 2 Decemvre a. c. sunt citaţi să'şi în­ceapă pedeapsa de câte 1 4 zile în temniţa Seghe-dinului dnii George Enescu teolog de Cernăuţi» loan Enescu, învăţător şi soţii osândiţi pntru de­lictul agitaţiei săvârşite la târgul de ţeară. din f909.

Dorim fraţilor noştri tărie la suportarea pe­depsei şi să-i vedem întorcându-se sănătoşi în mijlocul nostru.

—„ O circulară cuminte". Aşa numeşte ziarul „Világ" circulara I . P . Si. Sale mitropolitului loan Meţianu delà Sibiiu — în chestiunoa in­strucţiei analfabeţilor.

In numărul nostru de ieri am reprodus o pari« din această circulară.

— Un acord secret turco-grecesc. Z i a r e l e g r e c e ş t i p r i m e s c u r m ă t o a r e a te le ­g r a m ă din C a n e a : U n g r u p de d e p u t a ţ i o p o z a n ţ i , în c a p cu M e h e l d a k i s şi K o n d u -ros , a l a n s a t u n m a n i f e s t c ă t r e p o p o r , de-n u n ţ â n d u - i o î n ţ e l e g e r e s e c r e t ă i n t e r v e n i t ă î n t r e P o a r t ă şi g u v e r n u l d in A t e n a , d u p ă c a r e a c e s t a d in u r m ă , în s c h i m b u l î n c e t ă r e r bo i co tu lu i a n t i - g r e c e s c d in T u r c i a , se obli­g ă ca t i m p de 10 an i să z ă d ă r n i c e a s c ă or i ­ce î n c e r c a r e a c r e t a n i l o r de a se l e p ă d a de s u v e r a n i t a t e a n o m i n a l ă a S u l t a n u l u i .

T o t p r in ace s t a c o r d , g u v e r n u l din A-tena. se l e a g ă de a î m p i e d e c a p e t e r i t o r i u l Grec i e i , f o r m a r e a de b a n d e d e s t i n a t e a t r e c e în M a c e d o n i a .

— Regina României şi Regina Bulgariei. Ce­tim în „Seara" din Bucureşti: Ziarul rusesc „Bes sarabscaia J îzni" care apare la Kişineu, publică o corespondenţă din Sofia, în care spune că Re­gina Bulgariei ar fi invitat pe M. S. Regina Eli-sabeta. la Sofia şi că această vizită a fost refuzata.

Nu ne îndoim că acestea sunt ştirile unui ga­zetar rău informat, dar fiindcă totuşi li-se dau importanţă politică reproducem scrisoarea îa chestiune:

„Sunt câteva zile de când regina Eleonóra s'a adresat reginei Elisabeta a României (Carmen. Sylva) rugându-o amicalmente să viziteze Sofia. Toţi au fost^însă surprinşi de răspunsul reginei, care spunea că din motive familiare este împie­decată de a satisface gentila învitaţiune.

In massele largi ale populaţiunei această in-vitaţiune a fost socotită ca un act cu însemnătate politică secretă.

Este ştiut de toţi că' regina României are o deosebită influenţă asupra regelui Carol în ceea-ce priveşte politica internă şi exterr.ă şi toţi di­plomaţii bulgari erau convinşi că dacă scriitoare» încoronată ar fi vizitat capitala. Bulgariei faptul acesta ar fi avut o urmare binefăcătoare faţă de o convenţiune ce ar trebui să o încheie Bulgaria cu România.

Vizita fiind refuzata însă, perspectiva unei atari convenţiuni dispare şi diplomaţii au rama* cam desorientaţi."

—Petiţia delà Aleşd respinsă. La alegerile generale din anul trecut în cercul electoral al A

leşdului fastul deputat kossuthist Farkasházr Zsigmond a rămas în minoritate faţă de guver­namental Zathureczky István.

Alegătorii rămaşi în minoritate au contestat alegerea înaintea Curţii de Casaţie din Budapesta, care după o cercetare îndelungată a adus cri ѳап-tinţă definitivă, respingând petiţia şi condamn-nând pe petiţionişti la plătirea unei sume d* 14.600 coroane, cheltuieli de proces.

— Confratele e... subtire de tot. Articolului no stru „Diplomaţii ieftine", din numărul 2 3 4 , rău punde astăzi „Românul" cu obişnuita-i inteli­genţă apreciată de întreagă noastră lume. Con­fratele e subţire de tot şi-şi menţine părerea că. guvernul României nu e dator să răspundă, cu a-eeleaşi măsuri guvernului ung'uresc care nu d« voie trupelor de teatru române să intre în Ardeal. „Românul" nu răspunde nimic în meritul che*-tiunei. nu discută faptele pe cari le-am indicat noi, ci îşi repetă frazele goale dintr 'un articol mai vechio, In cazul acesta noi suntem dispensaţi de orice răspuns. De altfel discuţia s'ar şi lungi prea mult. Până vin răsmin«nril« A* ^..;„ ті„»~

Pag. 8 „ T R I B U N A 25 Noemvren. 1911

reşti, ori do unde vin, trece vreme multă şi noi mai avem şi altele de lucru.

— Numirea unui medic român. Ni-se scrie: Zilele trecute d. Dr. Ştefan Albu fiul distinsului profesor şi director gimnazial din Brad Ştefan Albu, a fost numit medic al institutului de psi­h i a t r i e din Angyalföld (Budapesta). Vestea a-«oaet» a umplut de bucurie inimile Românilor din Budapesta.

— t Ioan Popp, paroh gr. or. in Ozun, a re-pausat la 20 Noemvrie n., în vrâstă de 68 de 'ani.

Odihnească în 'pace!

— Descoperire de monede romane în Ungaria. Ca prilejul unor săpături făcute în comuna Nagyberki (comitatul Somogy) s'au descoperit M00 monede romane de argint. Cele mai multe dintre monedele găsite se datează din jumătatea a doua a veacului al 3-lea. Câteva monede sunt de pe vremea împăratului Hadrian (117—138).

Tot acolo s'au mai găisit câţiva denari de ar­gint do pe vremea Regelui Ludovic cel mare.

Monedele găsite au fost trimise Muzeului Naţional din Budapesta, pentru a fi incorporate in colecţia numismatică.

— O sentinţă de moarte. Curtea cu juri dm Timişoara a terminat azi desbaterea procesului pornit împotriva lui Balázs István, care înainte «u câteva luni 1-a omorît pe proprietarul unei caso чіо amanet din Timişoara, Lövinger, şi 1-a jefuit.

Balázs a fost arestat îndată a doua zi după «mor. înaintea jandarmilor a recunoscut că el «'?to autorul omorului. înaintea Curţii cu juri a negat, însă, afirmând că banii i-a găsit în drum. 'Martorii au depus însă împotriva lui.

Procesul acesta, care a ţinut o săptămână, s'a terminat cu condamnarea, lui Balázs la moarte.

— Demonstraţii feministe în Anglia. Din Londra se anunţă: Marţi seara sufrăgetele au «organizat o т а т е demonstraţie în faţa parlamen­tului şi a clădirilor publice pentrucă noua lege electorală nu cuprinde nici un cuvânt cu privire la dreptul electoral al femeilor.

Poliţia a ocupat palatul camerei deputaţilor pentru a opri pe demonstrante.

SufrageteLe au încercat să pătrundă cu forţa în parlament. Poliţiştii călări au împrăştiat fără milă pe demonstrante. Au fost arestate peste 100 de sufragete.

Demonstrantele au spart ferestrele parlamen­tului şi a mai multor ministere.

— Grav accident de automobil în România. Din Ploieşti se anunţ i : Marţi seara, între orele 7—8, un grav accident de automobil s'a petrecut

pe şoseaua naţională Bucuroşti-Ploieşti, în dreptul comunei Săftica, pendinte de Ţigăneşti.

La o cotitură pe care voia s'o facă şoferul C. Panaitescu care conducea automobilul dlui C. Va-вШи-Balnavu deputat, venind cu viteză prea mare, automobilul a sărit într'o rîpă adânci de 10 metri, distrugându-se cu totul.

In automobil so aflau Mişu şi Bebe Arion, Io­nel Agra.ru, Paul şi Fănică Dobrescu, elevi in «ursul superior al liceului sf. Petru şi Pavel.

Toţi au fost răniţi, fiecare având leziuni U-şoare, afară de Bebe Arion, fiul colonelului A-rion, comandantul reg. 6 călăraşi, care se află foarte grav rănit. In cădere el a rămas în nesim­ţire.

— Aviz. „Reuniunea femeilor române dna Arad şi provincie", noputând desface din losurfle loteriei proectate nici atâtea cât să ѳо poată ace-peri spesele efective, s'a văzut silită să ceară delà înaltul minister şi a şi primit amânarea loteriei cu un an. Tragerea losurilor se va face, deci, ta 12 Iunie 1912.

Aducând la cunoştinţă aceste împrejurări triste, Reuniunea roagă din nou, cu toată căldura;, onoratul public românesc de pretutindeni să gră­bească cu cumpăratul loeurilor, ajutând astfel rou-eita întreprinderii pornite do Reuniune cu atôt entusiasm.

Cererile de losurî să se trimită pe adreea: Hermina Ciorogariu, Arad, Şcoala civilă de fete, Strada Deák Ferenc.

N. B. Ziarele române sunt rugate să repro­ducă de mai multe ori acest aviz.

— Societatea „Dacia" Societatea academică iromână „Dacia" din Cernăuţi şi^t constituit co­mitetul pentru semestrul administrativ de iarnă 1911/12 dnpă cum urmează: Preşedinte: Ilarion Borezniţchi, stud. în litere. Vice-preşedinte: George Chira, stud. în drept.. Se­cretar de ext. : Vasile Ungurean, stud. în drept. Secretar de int.: Dan Dumitru, stud. în drept. Casier: Toader Huţan, stud. în ştiinţi nat. Biblio­tecar: Ioan Doniinte, stud. în litere. Econom: Oc-tavian Mironovici, stud. în drept. Controlor: A-lecu Bocaneţ, stud. în litere.

Pentru comitet: / Berczniţchi, preşedinte. George Chira, secretar de ext.

X Dr. Kertész Seminar juridic. Cluj, Monstori ut 16. Pregăteşte foarte con-şfcienţios, în timp scurt şi în condiţii favo­rabile pentru examene fundamentale, exa­mene de stat, rigoroase în ştiinţele de stat şi iuridice. La cerere dă informaţii gra­tuite!

s Curs de brodat. Cursul de brodat ţinut de faima do maşini de ruwit Singer et Co. societate pe aetii Л terminat. Lucrările celor 40 do eleve vor fi expuse in atelierele prăvăliei Singer din strada Arhiducele Fran­cise Nr. 9, până Luni. Această expoziţie demoustreul perfecţiunea si întrebuinţarea multiplă u masinei ii cusut fabricaţiune Singer.

ECONOMIE. A V I Z !

A d u c e m la c u n o ş t i n ţ a publ ică .şi a sti­m a ţ i l o r n o ş t r i b ă r b a ţ i de încredere şi cli en ţ i , c ă cu z iua do 1 Octomvrie a. a t â t Centrala, c â t şi filialele noastre încetat a fi reprezentanţe generale ale so o ie tă ţ i i do a s i g u r a r e „Donau" (Dunăreai

Af l ăm dc c u v i i n ţ ă a d a a c e s t aviz, fiind că d u p ă i n f o r m a ţ i i l e ce a v e m de numele ins t i tu i ţ i i n o s t r u s ' a f ă c u t uz şi dupăînM t a r e a l e g ă t u r i l o r d i n t r e no i şi „Dunărea în scopu l a c u i r ă r e i de a s i g u r ă r i pe seama a c e s t e i a din u r m ă . -— Direcţiunea.

* In l e g ă t u r ă cu acest, av iz suntem i

m ă s u r ă de a ş t i c ă b i rou l Băncii genera de asigurare din S ib i iu o de j a instalat)! şi-a î n c e p u t l uc ră r i l e . Ta r i f e l e de premii şi c o n d i ţ i u n i l e de a s i g u r a r e ale Bănciii s t r e de a s i g u r a r e s u n t s u b p r e s ă şi în 2-3 s ă p t ă m â n i v o r fi p u s e la dispoziţia] cu lu i . Ş i p â n ă a t u n c i î n s ă B a n c a primeşte şi p e r t r a c t e a z ă or i ce a faee r i de asigurare a ş a c ă cei i n t e r e s a ţ i i-se p o t adresa direct Din p a r t e a n o a s t r ă s f ă t u i m cu tot sul pub l i cu l n o s t r u s ă r e z e r v e şi să t o a t e a facer i le de a s i g u r a r e l a noua b a n c ă .

POŞTA REDACŢIEI. Bucovina. In afară de articolul publicat ÎN niimínl I

215 nu s'a mai scris despre această chestiune Coup-1 sul de care e vorbă e-ste numai propunere.

Redactor respoasabil: Inliu Ginrfk „Tribuna" institut tipografic, Nkhin şi (*

L e o n Tolstoi. 161

RÄSB0IÜ ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C Corbul .

(urmare). El puee plicul în buzunar si eşi din şopron. Aghiotantul mareşalului, d. de Castre, îl conduse pe

Balaşeff în camera ee-i era deschisă. Trimisul ţarului dejuna în ziua aceea în hambar, împreună cu mareşa­lul, pe masa cu două butoae.

A doua zi de dimineaţă Davout plecă în zori de zi, dar mai înainte îl chemă pe Balaşeff în prezenta sa, spunând<u-i sentenţios că'l ruga să rămână în casă, să nu vorbească decât cu d. de Castre şi să nu înainteze CI'-cât dupăce va primi instrucţiuni în această privinţă.

După patru zile de izolare, de plictiseală şi de con­ştiinţa dependinţei şi a umilirei sale, el care acum câ­teva zile se bucura de atâtea onoruri, după mai multe marşuri şi contramarşuri cu bagajele mareşalului şi <чі trupele franceze cari ocupau toată provincia; Bala­şeff fu readus la Wilna, ocupată acum de Francezi si intră pe aceiaşi uşă pe unde acum patru zile ieşise ca un stăpân.

A doua zi, şambelanul împăratului, contele de Tu-renne, îi anunţă Iui Balaşeff că împăratul consimte a-i acorda o audientă.

Acum patru zile, casa unde era condus Balaşeff •u-sese păzită de sentinele din regimentul Preobragenski, astăzi ea era păzită de doi grenadiri francezi, cu uni­forme brodate şi t>e cap cu căciuli de blană; alături

de ei, un eonvoiu de husari şi de ulani, o suită strălu­cită de aghiotanţi, dc paji şi de generali, cari aşteptau eşirea Lui Napoleon, înconjurînd calul său şi pe Rustan, mameluknl său. Napoleon acorda audientele sale în easa de undo împăratul Alexandru SI trimise pe Bala­şeff în misiunea sa.

V. Cu toate că Balaşeff obişnuit cu magnificenţa curţii

Ini Alexandru, hixul şi fastul do care se înconjura Na­poleon, îl uluiră.

Contele de Tuxenne îl Introduse într'o anticameră vastă unde aşteptau deja mai mulţi generali, şambe­lani şi magnaţi polonezi, dintre cari Balaşeff întâlnise pe mai mulţi la curtea Ini Alexandru.

Duroc anunţă că împăratul Napoleon îl va primi pe generalul ru-s înainte dc eşire.

După câteva minute şambelanul de serviciu îl in­vită pe Balaşeff să'l urmeze, cu o înclinare respectuoasă. Ambasadorul ţarului intră într'un salonaş comunicând printr'o uşă ou cabinetul de lucru, und-e primise delà tar misiunea sa.

Balaşeff aşteptă două minute. Nişte paşi repezi şi fermi răsunară, apoi cele două canate ale uşei se des­chiseră brusc, se făcu o tăcere adâncă şi sgomotul de paşi fermi şi hotărîti se auziră acum în salonaş: era Napoleon.

El îşi isprăvise tocmai toaleta de promenadă. îm­păratul purta o uniformă albastră, cu revoruri deasu­pra unei jiletci albe care descindea pe pântecele său rotund, pantaloni albi de pele, cari puneau în relief pulpele sale rotunde şi picioarele sale scurte încălţate cu cisme înalte. Părul său era peptenat cu îngrijire dar o buclă cădea tocmai în mijlocul frunţei lui largi. Gâtul său moale şi alb reeşea neted din gulerul negru

al uniformei lui şi împrăştia un miros de е̂аи de Co-1 logne". Fata lui groasă, cu bărbia puternică ii (ШI avea un aer de tinereţe, exprima primirea afabili № | majestoaisă a unui suveran.

El mergea cu capul dat pe spate şi тцсімѴШ fiece pas piciorul cu nervositate. Tot corpul lui gttall cu peptul şi umerii largi, avea. acel aer simpatic pil care'l au oamenii bine îngrijiţi la vârsta de раішм| de ani.

Se mai vedea încă, că era bine dispos. Drept răspuns la salutul adânc şi respectuos ilÜ|

Balaşeff el închină capul şi apropiindu-se Iul rus el începu să'i vorbească numai decât ca unei ale cărui clipe sunt toate preţioase şi care nu M M joseşte de a'şi pregăti discursurile, fiind зірігсіК| ce va spune va ii bine zis.

— Bună ziua, generale! Am cetit scrisoareaimpi»j tului Alexandru pe care mi-ai adus-o şi sunt íoartÍK j ricit că te văd.

El îl măsură pe Balaşeff cu ochii săi cei шагі< privi într'o parte. Era vădit că personalitatea 1 şeff îl interesa foarte puţin. Numai eeeace se petn într'însul îl interesa; tot ce nu era el, nul imporţi! fel^cuci totul în această lume depindea de voinţap

— Nu doresc şi n'am dorit nici odată răsboiutI] mă constrîngeţi să iau măsuri. Si astăzi sunt flill ascult toate explicaţiile pe cari mi-le puteţi di

El începu să expună limpede şi in puţine ciul motivele nemulţămirei sale împotriva guvernului!

Auzind tonul calm şi amical al împăratului 1 Balaşeff era încredinţat că el dorea pacea ji I tratativele. Trimisul lui Alexandra declară ci ня nul său nu voia răsboiul şi că Rusia n'avea niciill tură cu Engiitera,

<&a una)

№. 248 — 1911 „ T R I B U N A * 1 Pag. 9.

J E I S Z M I K S A F A B R I C Ă D E

î n

I E K E S C S A B A — N A G Y V A R A D •ut 41-43. Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«)

HI 1.1 l U X O l l I i J I

Î T I M B A L E cu organism pa­tentat de otel, dând sunete résonante şi foarte plăcute, — se pot căpăta şi pe rate. — Gramo-foane cu plăci ar­tistice, — vioare, flaute, harmo-

joiriş. a.—Numeroase distincţii şi medalii pri-j mite ca răsplată. Inventatorul pedalului modern jjial organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, ; klr. szab. hangszergyár.

[Budapest, V I I I . , R á k ó c z i - u t 71,

il I I I I H Í J lE I l JL l I L I X I X U

l O r u b e r D e z s ő , magazin de pălări i şi art icole

de modă pent ru bărba ţ i . C l u j — K o l o z s v á r

Ntfstr, Wesselényi şl Szép, vis-à-vis cu hotelul Fészl.

Noutăţi în diferite soiuri de

p a i s i n i patru domni şi copii, albituri, cravate ? totfelul de articole. Preturi solide. Serviciu conştiinţios. — Comandele In provincie se execută propmpt şi - francate în cel mai scurt timp. —

In grădina de iarnă a

i C e n t r a l " Indusă în spirit modern ; — Onoratului •Public i-se servesc mâncări şi beuturi, de ide mai bune, cari mul(ămesc ori-ce pre-Iferrtü. — După teatru se capătă cină caldă.

Pentru cununii şl bancheturi stau la dispoziţie săli separate.

iZîlnictaraf de ţigani, de p r i m u l rang. I In cafenea se poate lua asemenea Itapă reprezentaţiile teatrale - cină.

|cndistinsă stimă: Augustin Csermák, hotelier.

G L O R I A « INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, PUJ.

Concurs. Subscrisa direcţiune escrie concurs pentru

suplinirea postului de

C o n t a b i l la institutul de credit şi economii »GLORIA« în Puj, sub următoarele condiţiuni.

a) Salarul se fixează în 2 4 0 0 cor. anual şi tantiema statutară; celealalte condiţiuni de angajare se vor stabili prin învoială re­ciprocă cu direcţiunea.

b) Petenţii să adeverească: 1. Că au absolvat scoale comerciale sau

că s'au specializat în afaceri de bancă, încât pot conduce contabilitatea independent.

2. Că sunt liberi de miliţie. 3. Ce limbi posed. c) Rugările de concurs instruate cu do­

cumentele necesari, să se înainteze la sub­scrisa direcţiune până în 15 Decembre 1911.

d) Cei cu praxă vor fi preferiţi.

Din şedinţa direcţiunei institutului de credit şi economii soc. pe acţii »GLORIA«.

D i r e c ţ i u n e a .

Ь candidat de advocat cu practică, află momentan aplicare în can­celaria advocatului D r . N e s t o r P o r u m b ,

în Biserica-Albă (Fehértemplom).

A N U N Ţ .

Se caută pentru o fetiţă de 3 ani

o domnişoară inteligent care să deie ajutor şi în afacerile casnice. — A se adresa administraţiei »Tribuna«. —

A N U N Ţ . Se caută la prăvălia de făină şi pâine a

firmei Moştenitorii Iacob Graf din Turnu-Severin (România)

2 v â n z ă t o r i i n t e l i g e n ţ i şi amabili, vorbind limbile română, germană şi ungară, cu armata satisfăcută. Preferiţi cei cu practică şi neîns*ifaţt. Oferte şi pre-

tenţiuni la susnumita firmă.

Premiat la a. 1902 din partea expozi­ţiei industriale din Becicherecul-mare.

BERBERSZKI MIKLÓS p ă p u c a r ,

— Nagybecskerek. —

Lifecează în ţară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr­baţi, dame şi copii cu preturile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revînzătorilor li-se dă rabat.

Ш

c e a r c ă

on candidat de advocat într'o cancelarie advocaţială din provincie. — A se adresa administraţiei »Tribuna«. —

m ш

A m onoare a aduce Ia cunoştinţa m, on. public, că mi-am aranjat în за

Timişoara, Piaţa George Nr, 4 . 1 un m o d e m Щ

a t e l i e r d e n t i s t i c . i Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-cărei pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

Q ë t z i i i l o r dentist.

Cel mai mare magazin de blănărie 1

Ragályi János Temesvár-Gyárváros, Kossuth Lajos-tér 2.

îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie bogatul asorti­ment de blănărie cu preturile cele mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie proprie ; mantale de blană, Ыапз de călătorie, — manşoane.boăie c ă c i u l i pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gugt.

Preturi ieftine. -: " r 1 '? , l .~ Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

S c h a p i r a A r n o l d giuvaergiu, ciaso'nicar şi optician, Brassó, Strada Porţii 36. Mare asortiment în ceasuri de buzunar, de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, şi anume: giuvaericale şi ceasuri, pe lângă

garantă. Preţuri sol ide!

Serviciu prompt!

Pag. 10 „ T R I B U N A 4 Mr. 248 - 1911

J o h a n n S p i l e r fabricant de cuptoare de lut.

Sibiiu-Nagyszeben, Neustiftgasse 2, Atrage atenţiunea on public, că primeşte

pregătirea a ori-ce fel de

c u p t o a r e descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu

j9|* preţuri convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi conştiinţios.

Coraandele se exeenW imediat.

ici o damă să nu întârzie aşi face costumele precum şi altă îmbrăcăminte pe stilul englez şi francez; pe cari le poate comanda la mine; garantez pentru chic, lucru după journalelele cele mai nouă. Serviciu prompt! Pentru damele cari nu sunt din loc, primesc şi două probe la zi. — Se poate co­manda şi prin poştă la cari dau însuşirile cele mai nrgente. Haine şi costume de doliu să fac în 24 de ore. Rugând pentru binevoitorul sprijin semnez cu stimă

G e o r g e R u m m e l croitor englezesc şi franţuzesc pentru dame. Nagyszeben, Str. Honterus Nr. 5.

M o d i T e s t v é r e k , fabricanţi úe сшпреое.

Hódmezővásárhely, — Szeged, Lánc-utca. Bokor-utca 10.

Recomandăm comerci­anţilor, proprietarilor de mori, agricultorilor

şi măcelarilor

c u m p e n e l e noastre, pregătte din < el mai bun material. Cumpene, cântare de­cimale din fier cu ba­lanţe de oţel, infractu-rabiie, au'ent ficate. — Pentru România life-răm şi neautentificate. Comercianţilor le dăm rabat. — Catalog la cerere trimitem cu re- '

întoarcerea poştei. Ш

Ш Prima industrie de cazane din Ungaria de sud. Ш № r* I , , « . . . . . . . W

S z a t m á r y M i h á l y , , U I f l £ L l T % % S z e n t h á r o m s á g - u t c a 4 1 , s z , ( c a s a p r o p r i e ) .

Ш Aduc Ia cunoştinţa on. (3?% public, că atelierul meu ^ de cazane l'am înoit cu jti diferite maşini, aşa că ^ sunt în stare să satisfac ^

f i

f f

ori-ce comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur, repar cazane la mori, corăbii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar şi cazane la locomobile. 33

G U S T A V S C H M I D T fabrică de ploiere

Sibily yemianns^dt G'oss ring No 3-5 (Palatul Bodencredit ) .

Recomanda magazinul său bogat asortat ca cele mai nouă şi mai moderne

p l o î e r e - e n t o i i t o a e (pt . s o a r e §i p l o a i e )

precum şi

p l o i e r e de calitate excelentă

pntro deeml şl dame. C o m a n d e l e sses e x e c u t ă p r o m p t ş i c u puctualital

1 1 1 1 I I I I I J I I I I I I I I I U I I H I I I I I I 1 1 1 1

Premiat la expoziţia industrială din \ Sibiiu în 1903.

-

din material uscat şi mers liniştit, pe lângă garants! află de vânzare la

E u i l K r a u t strungărle şl atelier cu pa

tere motorlcă. Siblin—Nagyszeben,

Margarethengasse Nr. 5. Orl-ce roată ce nu merge bine să prim»»

Înapoi.

ш д д ш ш і й а ^ і а а и а й ^ атгтшп

Cei ca»i au l ipsă de j ^ h e t e să se adreseze! prăvăliei n o u aranjate de g h e t e al ui

N i c o l a e L u n g , Pancsova, Strada Gizella (Mészáros).)

Asortată conform cerinţelor modeme unde se află de vînzare ghete Iu erate în ateherul propriu, релілі i bă-bat', dame şi copii, executate | eegant şi trainic, cu preţuri mode ratí*. Lu reaz.í gtieie dupâ măsuri, i în timp scurt, execuţie elegantă ţi | preţuri ieftine. — Pentru picioare |

defectuoase ghete speciale !

L e i t n e r S á n d o r i m e c l i a n i c sşu e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, S t r a d a D e á k F e r e n c z Nrul №

Vinde şi repară pe lângă preţuri rai derate: c a s s e d e bani, biclclettf

m a ş i n i d e c u s u t , g r a m a f o a n e şi m a ş i n i d e s c r i s . — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de

„electrice şi a diferitelor motoare.

Nr. 248 — ІОП „ T R I B ü r í A** Pag. П

Pent ru f e m e i ş i b ă r b a ţ i CAPSULELE SÄNID

j s'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără nici o injecţie, contra pleuoragiüor subite ?l cronice O cutie cu instrucţia aplicăr (conţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re­mediu sigur contra slăbirei şi impotenţiei funcţionale sunt renumitele capsulele în­tăritoare ale Drului Timkó, Sticla costă

110 cor. şi se trimite contra ramburs delà

Farmacia „Magyar Király" IBudapesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. I Corespondenţa să se facă In limba români

il 1 BAUMANN ARNOLD succesorul

LÁHNI KÁROLY, f a b r i c a n t e l e m o b i ' e . Älba-Mia, Piaţa Szent IstFán Nr. 11. Recomandă mobile pregătiite In atelierul său din cel mai bun material, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi - birouri pe lângă preţuri ieftine. —

E n g e l t h a l l e r B é l a ,

Segéd in—Szeged, Lechner-tér 10. sz.

In atelierul său se află totdeauna cămine pentru camera de baie, conform încălzirii cu lemne, ori cu gaz, precum şi accesorii în orice cantitate şi cu preţ convenabil.

Catalog ilustrat la cerere trimit gratis şi franco.

m u l t e o r l .

Telefon 184.

4k Ш ' 0 0 ^ P r e m i a t d e m a i

C í l f i P l I f i Prima fabrică de V a i Ж I l l l l ţ obiecte de metal TemesYár-Erzsébetfáros. Gyár: Hunyadi-u. 14. Üzlet: JSSS^SÍÍJSSIS^

Recomandă obiectele sale foarte frumoase şi solide de tinichigierie şi anume: vane de scăldat, de şezut şi pentru copii, scaune pentru scăldat, încăkitoare şi vane de scăldat după cel mai bun sistem (sistem propriu.) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni şi alte ediocteoe e mtal ^precum ciubere, uelioare şi căni. — Apoi litere de tinichea şi de cositor,

inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şi cu numele străzii, mărci şi firme de ţine Con­duct pentru apă, aranjări pentru baie şi closete engleze cu neîntrecutul aparat »Temesc

Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi cruci. Catalog de preţuri la dorinţă gratuit. Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte bune.

B o r d y J ó s z e f ,

c o j o rar-blunar,

KarosYásárhely, Széchenyi-tér Nr. 13. Recomandă articolele de blănărie şi cojocărie, delà cele mai simple până la cele mai complicate. Primeşte şi repa­raturi, împrumută bunde de călătorii І ia spre păstrare în timpul verii, pal­toane de iarnă şi blane, pe lângă asi­gurarea contra focului. — Comandele se îndeplinesc prompt, ieftin şi cinstit

. Go t t s te i n , fiul,

P r e g ä t e m c

c u p t o a r e d e t e r a c o t ă , căminuri, vaze, glastre, cu preţuri moderate.

Pentru durabilitatea lor garantez. Primesc şi repararea cuptoarelor vechi şi în provincie. Rugând sprijinul mult onoratului publ ic:

M a g y a r I s t y á D ,

fabricant de căminuri şi articole de lut Temesvár-Gyárváros, lém-u. 16.

prăvălie de piele şi accesorii pentru in- N

l U r c û K n n iz, • n- dustria de cojocărie, N RagySZeDen, Klemer Ring 5. c u r e i á r i e ş i ciobotărie Щ

N I Mare depozit de diferite piei lucrate în ţară şi străinătate. — ISpecialităţi de piele. Piele lucioasă şi şurţuri de piele Tălpi V̂aché şi opinci. Feţe pentru cisme şi ghete. Aţă pentru ma­

şină şi cusut. Sfoară de cusut albă şi colorată. Tort diferit. — Pâslă, barchet, pânză, tălpi de pâslă şi asbeth, garnitură de gumă şi ciorapi de gumă. Şireturi şi postav de curăţit ghetele. Cuie de lemn americane. Calapoade pentru ghete şi cisme. Cremă i şi lac M diferite articole. g%

Л Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж і ^

N

n S c h r i m p l S z a n i s z l ó B

cea mai mare turnătorie şi fabrică de g laminări de ceară în Ungaria de sud g f i TemesYár-Gyárváros, Fő-utca. Sc

Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere, ^ j^g precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, facle cu | | g

\'Я P r e t m ° d e r a t . — Bisericilor se dă la .'•''^Ж :- cumpărarea de luminări rabat.

Comandele se îndeplinehc prompt ^

^ Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж

ig, ÎS „ T R I B Ü N A'A Nr. 248 — 1011

! De neîntrecut! f

Spălătorie aranjată cu maşini e'ectrice pentru curăţ rea chemică a hainelor , co lorare şi spălarea fulgi lor de perini.

LUCZÄ JÓZSEF Seghedin—Szeged, Laudon-utca 9. sz.

( C o l ţ u l p l e b e i V a l e r i a . )

Având sistem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, sunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdelele le spăl cu mare grije Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori închise.

1:

I F a o l c r Ш і і і strungar artistic f\ tumlter de metal ?i

mintrainri. Szeged, Szent Mihály-u. 4. Pregăteşte articole de aramă, precum pa­turi, sfeşnice, sonerii, pipe pentru vin şi bere, pompe primeşte apoi pregătirea ori-cărei

părţi de maşini industriale, tur-nărie după mo del delà simplu până la lucrările cele mai com­

plicate. Cumpăraturilor vechi — rabat.

Î L .

Articole de casă de sticlă şi porcelan, utensilii culinare, articole de argint, nickel şi aramă, lampe, rame şi picioare la aparate fotografice, cuţite, furculiţe şi linguri de alpaca şi argint, articole de oţel »Sollingen«. — Mobile de fier, cămine perpetice, sobe, articole de toaletă şi turişti, cu preţurile cele mai ieftine — se pot cumpăra la firma:

J O S E F J I K E L I SI Bl IU—H ERMANNSTADT, Strada Cisnădfei 4 7 .

Cel mai mare institut de industrie artistică bis, din Ungaria.

Schmidt János succesor Scnmidt Ferencz sculptor şi arhitect dc a l tare

Budapest, X., Köbányai-ut 53. ^UffiTiSS© Efeptuleşte totfelul de mobilier de biserică, precum :

Iconostase şi altare ; statui de peatră şi lemn ; amvoane şi scaune de spovedanie ; sicriul domnului, grota Măriei de Lourd; cristelniţe, icoane de staţiune; sculptură în relief sau pictură; străni; pictură de biserică şi atare etc. Renovează în stil altare vechi, amvoane şi statui, aureşte şi marmoreşte. Preţ-curent, proiect de budget şi planuri gratuit. Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc oriunde pe cheltuiala mea proprie. — — —-

Preturi moderate. — — — Condiţii de plată favorabile.

Primii fabrică ungurească de cuţi te de macini şi unel te de otel Fondată la 1859.

u s e k K á r o l y Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Un-

garia pentru fabricarea de

unelte mehanice pentru lu­

crarea lemnului.

Uneltele mele t a i e ca O T R A V A .

şi se potrivesc la ori-ce ma­şină pentru lucrarea lemnu­lui, pentru-că sunt fabricate

din oţel de cea mai bună calitate. Astfel sunt: cuţitele pentru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţit, ţerestraie de mână (horony) şi lungime; sfredele pentru sfredelirea de găuri adânci; cuţite de sfîşiere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepuri, cu un cuvânt totfelul de unelte mehanice pentru lucrarea lemnului. — Preface şi osiile ţiitoarelor de cuţite în patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, în osie cilindrică şi fabrică, după comandă, nouă osii cilin­d r i c e pentru ţinerea cuţitelor. Cuţite pentru compactorii.

Ori-ce desluşiri se dau în cel mai scurt timp.

\ I.

m

Т . і п і т і Ш І І І і І І І Л П П Т

Garnituri de îmblătit cu benzină şi ulei, motoare de benzină, ulei şi gaz.

Construcţie de mori M

mori de rîjnit şi măcinat, teascuri de ulei, instalaţii die apa-duet, fântâni, pompe de totfelul. Preţuri ieftine, econdiţii favorabile, garanţii desăvârşite. Lămuriri specialiste, pro­iect de cheltuieli şi preţ-curent s e trimit gratis şi ftranco.

Societate pe acţii pentru industria tehnică de m a ş i n i IVIűíszalíi- é s Gépipari RószvénytársiasAgi

B u d a p e s t , V., A l k o t m á n y - u t c a 25. Reprezentantul pentru Arad »i provitricie I

LENGYEL GYULA, atelier de motoare şi maşinii

A r a d , ( H a l - t é r ) S z e n t p á l - u . 1.

I І C l t i Г П Т П Г І T Ï T Ï T Ï I 1 n 8 Т Г .TBIBÜNA" INSTITUT TIPOGRAFIC NI CHIN SI CONS. « ÂBAJQ 1911,