CITIÞI ÎN PAGINA10 7pag.

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 814

18 februarie 2016 16 pagini * 1,00 leu

... Ce obiect de activitate are acest guvernnimeni nu ºtie. Ba copiazã programul deguvernare al lui Ponta ba spun din când încând tot felul de poveºti pe la tv.... O apropiere se spune cã ar fi faþã deagenda UE ºi cea a FMI. Sunt obiectivele trasatede ani de zile, parese cã de la formarea poporuluiromân, din împreunarea dacilor ºi a romanilor.... Probabil cã FMI exista sub o formã sau alta ºipe vremea lui Burebista. Dacã nu pe vremea luiBurebista, pe vremea lui Decebal. Poate cã aveaaltã formã, una politicã, dacã obiectivele deatunci ale imperiilor le regãsim ºi acum la FMI.... Aºadar, la ce bun un guvern tehnocrat, în loculunuia politic? Pãi un guvern tehnocrat esteperfect atunci când trebuie sã aplici la perfecþiuneo directivã sau un acord. Bãieþii ãºtia iaudoar salariu sã execute ºi se simt binecând sunt felicitaþi pentru munca depusã...

pag. 9Marius Screciu,

o mare ºansã pentruSeverin

EXPUNERE SINTETICÃASUPRA ACTIVITÃÞII

EPARHIEI PE ANUL 2015

Fierbe oala cu politicieni?Fierbe oala cu politicieni?

social - politicOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Despre copilãrie, adolescenþã,ºcoalã ºi distracþie în comunism

Prin voia lucrurilor, însãptãmânile din urmã am citit o carte,un studiu interesant despre viaþa încomunism, o perioadã pe care uniiºi-o mai amintesc, ºi încã destul debine. Dar despre care alþii, tineri, nuºtiu nimic sau mai nimic. Cartea„Copilãrie ºi adolescenþã încomunism” de Mihaela Olteanudescrie situaþii ºi forme de organizareale tinerilor, copii ºi adolescenþi, dinacea perioadã, dar vine ºi cu istorisiripersonale, cu interviuri luate, de elevi,pãrinþilor sau profesorilor care auprins acea perioadã. Ca sã mai ieºimpuþin din cadrul obiºnuit al acesteirubrici, v-aº propune spre lecturã(spre reamintire, unora dintre noi)câteva fragmente. E interesant sãcomparãm cu situaþia de azi. „În perioada comunistã, pentrucopii, ºcoala era aspectul esenþial,care îþi marca atât copilãria, cât ºiadolescenþa. Nu se poate spune cãei erau conºtienþi pe atunci deimportanþa studiului, însã pãrinþii lerepetau de mici o zicalã care, însocietatea comunistã a anilor ’80 severifica aproape întotdeauna: „Aicarte, ai parte”. Asta ºi pentru cã unpãrinte cu o poziþie bunã în societate,medic, profesor sau avocat, nu vroiasã fie discreditat de o „odraslã” cãreianu îi plãcea sã înveþe, iar pentrupãrinþii cu o poziþie inferioarã însocietate, marea masã a muncitorilor,un copil cu rezultate bune la ºcoalãreprezenta un motiv de mare mândrieºi, totodatã, speranþa cã el va puteaurca mai sus în ierarhia socialã,pentru a atinge o treaptã la care ei nuputuserã ajunge. ªcoala era astfelunul din lucrurile care umpleau viaþacopiilor, iar competiþia dintre aceºtia,susþinutã din umbrã de pãrinþii

ambiþioºi, care încercau sãdemonstreze superioritatea meserieilor de medic, inginer sau profesorasupra educaþiei ºi inteligenþeicopilului lor faþã de cel al unuia demuncitor, strungar sau lãcãtuº, arãtacopiilor cât de durã este viaþa. (…)Distracþia copiilor ºi a tineretului, îngeneral, în anii Epocii de Aur, eradestul de limitatã ºi monotonã.Activitãþile zilnice se împãrþeau întreºcoalã, traiul de acasã, jocuri alecopilãriei ºi cozile nesfârºite pentruprocurarea alimentelor necesarevieþii de zi cu zi. Când se întorceau de la slujbele lor,oamenii se opreau câteva ore laalimentarã, la aprozar sau în piaþã, casã mai cumpere câte ceva demâncare, acestea având programtârziu, de pânã la ora 20:00. Însã, înultimii ani ai anilor ’80, alimentareleºi aprozarele se închideau maidevreme, din cauza penurieialimentare. De obicei, mâncareatrebuia procuratã stând la cozi foartelungi, începând de dimineaþa de laorele 2-3 noaptea ºi pânã la oraînchiderii. Din cauza programului delucru, la cozi se duceau alternativsoþul sau soþia, copiii sau rudele maiîn vârstã, pensionari care fie le þineaulocul la coadã, fie cumpãrau ºi pentruei. Vecinii erau extrem de solidari ºi,dacã maºina de aprovizionare veneainopinat la una dintre alimentarele decartier, cei care erau acasã sunau lacei aflaþi la serviciu, iar dacã nu eranimeni care sã þinã locul la coadã,erau trimiºi copiii sau adolescenþiipânã veneau pãrinþii lor. Aºa cãprogramul copiilor includea nunumai ºcoala ºi jocuri inocente alecopilãriei, ci ºi þinutul rândului la cozi. Cozile la alimentarã se fãceau lacarne de pui, carne de porc sau devitã, fãinã, ciocolatã, unt saumezeluri. Uneori, cozile erau foartemari, aºa cã, „din grijã pentrucetãþeni”, alimentele „bãgate” erauraþionalizate, asfel încât nu se puteacumpãra o cantitate mai mare de obucatã din fiecare (de aici ºi expresia

„daþi câte una, ca sã ajungã la toatãlumea!”). Uleiul ºi zahãrul erauraþionalizate ºi erau vândute o singurãdatã pe lunã unei familii, vânzându-se pe bazã de coadã la bãcãnia decartier alocatã blocului în care familialocuia. Raþia alocatã (1,5 l de ulei, 1kg de zahãr, 1 kg de mãlai, 1 kg defãinã) se cumpãra în baza unei cartele,în care vânzãtorul nota ziua când afost acordatã. Cartela era denumitã„Abonament” (!), iar în caz de pierderenu se putea elibera o altã cartelã. ªitoate astea se întâmplau în aniidezmãþului propagandistic la adresalui Nicolae Ceauºescu, deºi situaþiadin þarã se agravase pânã la limitainsuportabilului. Alimentarele eraugoale, benzina se distribuia cu coziinfernale ºi doar câte 20 de litri pelunã, autoturismele circulau în funcþiede numãrul par sau impar deînmatriculare, temperatura în caseajungea iarna ºi la 15 grade (pentruromânii care stãteau la bloc), apacaldã era livratã cam douã ore pe ziîn oraºele mari (ºi câte douã ore dedouã ori pe sãptãmânã în oraºelemici), la etajele superioare aleblocurilor neajungând deloc, luminaera întreruptã cel puþin o orã seara,de obicei între orele 19:00-20:00 ºiîn mod frecvent noaptea. Dupã ceajungeau acasã, oamenii „prindeau”2-3 ore de curent electric, care seoprea în jur de ora 17:00 ºi era opritde regulã pânã la ora 20:00, daruneori ºi dupã miezul nopþii. În acesttimp, se culcau pânã era repornitcurentul sau încercau sã facã diversetreburi gospodãreºti, iar copiii sejucau sau îºi fãceau temele la luminalumânãrii, a opaiþelor improvizate(din borcane umplute cu ulei, cucapace metalice cu fitil, fãcut dinºireturi de pantofi sau alte textile) sau,în cel mai bun caz a unei lãmpi cugaz. Liceenii aveau program careþinea pânã la ora 19:00, aºa cã veneaupe întuneric acasã, urcând pe scãriºi orbecãind dacã nu aveau o lanternãcu ei. Uneori, tinerii se aventurau înlift dacã lumina era pornitã ºi fãceau

pariuri dacã vor ajunge la etaj pânãcând se va opri lumina, întâmplându-se uneori sã rãmânã blocaþi în lift oorã sau chiar douã (unii adulþi deastãzi nici acum nu folosesc liftul,datoritã spaimei trase în acei ani,dezvoltând o adevãratã teamãpatologicã). Din moment ce curentulelectric nu funcþiona, nu funcþionaunici hidrofoarele, nici apa de la robinetnu curgea. Dupã ce pornea curentulelectric, apa trebuia lãsatã sã curgãfoarte mult, pentru cã ori era ruginitã,ori era încã rece sau pentru cãpresiunea era micã, cu greu se puteaumple cada de baie. Gazele erau, deasemenea, raþionalizate, iar în timpulzilei, presiunea gazelor de la aragazera aºa de scãzutã, încât la etajelesuperioare aproape cã nu sedeschideau ochiurile aragazului.Doar seara ºi în timpul nopþii,presiunea gazelor era mãritã, aºa cãatunci când veneau sãrbãtorile deCrãciun sau de Paºte, gospodineletrebuiau sã se trezeascã cu “noaptea-n cap” ca sã gãteascã mâncare ºicozonaci. ªi apa rece funcþiona lapresiune redusã pe tot parcursul zilei,aºa cã trebuia stocatã în sticle, cratiþeºi oale pentru mâncare, umplându-se bidoanele sau chiar cada de labaie, pentru spãlatul manual al rufelorsau pentru toaletã. Inevitabil,

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Continuare în pagina 3

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 3

Despre copilãrie...copiii erau nemulþumiþi ºi frustraþi,

neînþelegând foarte bine ce se întâmplã, mai ales cã pãrinþii nu discutaudeschis cu ei anumite lucruri, din teama ca aceºtia sã nu divulge aceste discuþiila ºcoalã sau în cercul de prieteni. Frustrãrile copiilor ºi ale adolescenþilornu erau legate numai de faptul cã erau implicaþi într-o mulþime de treburigospodãreºti sau legate de aprovizionare (deºi majoritatea pãrinþilorîncercau din rãsputeri sã îi protejeze, sã nu îi facã sã simtã lipsurile sausã îi trimitã cât mai puþin la cozi), ci ºi de faptul cã lucrurile bune (surprizeculinare, cadouri, mici daruri) le erau oferite destul de rar ºi ei nuînþelegeau de ce, atât timp cât erau cuminþi, sârguincioºi, nu ieºeau dincuvântul pãrinþilor, învãþau bine ºi aveau rezultate bune la ºcoalã, pescurt, erau exact aºa dupã cum societatea ºi familia le cereau”. File deistorie pentru cei tineri, file de viaþã pentru cei ce au trãit în acei ani.

Urmare din pag. 2

Liga Tinerelor Social Democrate(LTSD) a organizat marþi,

16 februarie, la sediul P.S.D.Mehedinþi, începând cu ora 18.00,

o dezbatere pe tema:Femeia la început de drum.

Carierã vs. Familie.Principalele teme de discuþie

care au structurat dezbaterea au fostfocusate pe întrebãri precum: Existão vârstã idealã pentru începereacarierei? Au susþinere femeile pentrua îmbina cariera cu familia? Care estepercepþia societãþii româneºti în ceeace priveºte femeia de carierã? Existãegalitate de gen în promovarea încarierã? Pot avea tinerele speranþade a promova în carierã ºi totodatãsã aibã ºi copii? De asemenea, promovãmeliminarea stereotipurilor de gen, careduc la o repartizare inegalã pe piaþamuncii ºi la o limitare a accesuluifemeilor în diferite sfere ale societãþii. Am avut alãturi de noi ºi conducereapartidului, fiind prezenþi PreºedintelePSD Mehedinþi, Aladin Georgescu,Preºedintele PSD Drobeta TurnuSeverin, Marius Screciu. Intervenþiiledomniilor lor au contribuit ladiversificarea opiniilor ºi audemonstrat încã o datã cã suntalãturi de tineri ºi de problemelecu care se confruntã. Ne-au fost alãturi femei de succesºi reprezentantele organizaþiilor defemei a Partidului Social Democrat. Preºedintele PSD, AladinGeorgescu, a subliniat în cadruldezbaterii cã : “În primul rând, punând

pe tapet problemele cu care seconfruntã tinerele femei, reprezintã unprim pas în a conºtientiza la nivelulcomunitãþii evoluþia rolurilor ºi anecesitãþilor, atât a femeilor, cât ºi abãrbaþilor. Trãim într-o erã dinamicã,schimbãrile producându-se cu orapiditate copleºitoare pentru unsistem de politici publice bazate pereguli învechite ºi valori neasumate. Apreciez femeile care îºi doresc sãfacã mai mult, atât în viaþaprofesionalã, dar ºi în cea de familie.Avem ºi noi exemple, modele deurmat, ºi mã bucur sã le vãd prezenteºi implicate în activitãþile noastre.Susþin cã statul trebuie sã acorde omai mare atenþie egalitãþii de gen,accesului femeilor la funcþii deconducere sau reprezentare politicã.Trebuie sã recunoaºtem, luând înconsiderare ºi statisticile în domeniu,cã ºi femeile au abilitãþi de leadership,sunt conºtiincioase, luptã cu îndârjirepentru idealurile în care cred. Orice sferãa societãþii trebuie sã le fie deschisã.

Implicarea statului în susþinereadrepturilor femeilor pentru ºanseegale în piaþa muncii trebuie sã fiecorect analizatã ºi sã seconcretizeze prin aplicarea unorpolitici publice stimulative, atâtpentru femeile care aleg sã îºiconstruiascã o carierã, pentrucele care doresc sã împleteascãviaþa profesionalã ºi cea de familie

Liga Tinerelor Social Democrate (LTSD) a organizat o dezbatere pe tema

Femeia la început de drum. Carierã vs. Familie.

într-un mod armonios, dar ºi pentrucele care se dedicã familiei”.

Aceastã dezbatere s-adesfãºurat sub egida TSD, fiindrealizatã în acelaºi timp în toatã þara,în tandem de cãtre toateorganizaþiile judeþene, o reuniunefiind organizatã ºi la Bucureºti, laPalatul Parlamentului.

Palatul Cultural „TeodorCostescu” reprezintã unul dintreelementele arhitecturale cele maifrumoase ale localitãþii DrobetaTurnu Severin. Este o clãdireemblematicã a oraºului, un simbolºi aºa trebuie sã rãmânã. Clãdirea a început sã fie construitãîn anul 1912. Evenimentele tragicedin anii 1916 au stopat continuarealucrãrilor. Rãmas fãrã fonduri,Teodor Costescu a recurs lanumeroase împrumuturi de laoamenii cu bani ai localitãþii, primindîmprumut pânã ºi de la BancaNaþionalã a României. Costescu ºi-a vândut avereapentru ca acest “templu” al culturiisã poatã fi terminat. Palatul Cultural „TeodorCostescu” ºi-a început activitatea înteatru în anul 1924 – anul inaugurãriisale, oferind în acelaºi timp oraºuluio altã înfãþiºare, mult mai atractivã. Planurile arhitecturale au fostopera arhitectului Grigore Cerchezcare a reuºit sã proiectezeînlãuntrul sãu mai multe sãli,având destinaþia de bibliotecã, un

ZILELE CULTURII SEVERINENEcinematograf, un restaurant, dar ºicâteva sãli care au format vreme decâþiva ani Muzeul „Dr. C.I.Istrati”, osalã de teatru ºi una de festivitãþi. Palatul Cultural “TeodorCostescu” a intrat în reabilitare înanul 2009, lucrãrile au fost finalizateºi acest mãreþ edificiu seredeschide, cu o altã înfãþiºare. În perioada 21-27 februarie 2016, laDrobeta Turnu Severin, au loc “ZileleCulturii”, o suitã de manifestãri artisticeºi culturale menite sã marcheze acesteveniment. Din programulmanifestãrilor amintim vernisajulexpoziþiei cunoscutului caricaturistªtefan Popa Popas, Gala Premiilor deExcelenþã, spectacolul “Don Giovanni”al Operei Române Craiova,spectacolul de teatru “Egoistul” alTeatrului Naþional Bucureºti, în regialui Radu Beligan, lansarea cãrþii lui DanPuric ºi conferinþa “IdentitateRomâneascã”, spectacolulextraordinar susþinut de GheorgheZamfir ºi formaþia sa, simpozionul“Înapoi în viitor”, dar ºi spectacolul deteatru, pentru copii “Vrãjitorul din Oz”.

Gabriela Pogaci

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 4

Semnalez în acest articolgrave erori de conþinut ºi deexprimare în câteva ghidurituristice „ menite sã promovezeimaginea judeþului Mehedinþi ºi amunicipiului Drobeta - TurnuSeverin”. Cel mai voluminosexpozeu în pagini ºi gogomãniieste Mehedinþi- Business etTourism Magazine, editat deAsociaþia Force Tourism, parteneri:Consiliul Judeþean Mehedinþi ºiMunicipiul Drobeta - TurnuSeverin. Lucrare bilingvã, apãrutãfãrã ISBN, fãrã loc, fãrã an, fãrã deo responsabilitate asupraîntregului. Redactorul ºef, CorinaGhiuruþan, pare a fi strãinã deMehedinþi ºi de ºtiinþa redactãrii.Volumul se deschide cu douãeditoriale gonflate de lãudãroºenii,semnate de M. Bãlu, preºedinteCJM ºi de primarul C. Gherghe.Structurat pe capitole (tematice,urbane, rurale), unele imformaþiidespre acelaºi „obiectiv” (cuvântuzitat pentru toate cele) apar îndouã- trei emisii, însã diferite sauconfuze. Unii autori au copiat datenesemnificative altele apar eronateîncã din debutul lucrãrii -Prezentare generalã. Am extras pecele de-a dreptul penibile. Pag. 18: „Municipiul Drobeta- Turnu Severin este traversat derâul Topolniþa ºi se învecineazã laSud cu Serbia ºi Muntenegru”.„Dunãrea se întinde pe o lungimede 22 Km pe teritoriulmunicipiului.” Pag 19: „Se pare cãdenumirea de Severin vine de lanumele consulului Septimiu Sever,numit ºi Severineanul.” Pag 20: „Înperioada 1851- 1900 oraºuuldunãrean cunoaºte o dezvoltaredemnã de consemnat prinenumerarea câtorva evenimente,cum ar fi: alegerea unui primar ºideclararea sa ca municipiu...,înfiinþarea a 15 camere de comerþ,una desfãºurându-ºi activitatea aici(1863).” Pag 22 : „În 1967severinenii s-au bucurat de primulcinematograf din viaþa lor”. „ Nuîncheiem aceste menþionãri fãrã aaminti poate cel mai important

„Perle” de la pãrinþi repetenþieveniment ºi anume „ ZileleSeverinului” desfãºurat odatã cuFestivalul Naþional de Literaturã „Sensul vieþii”. Pag 23 : ”Înmunicipiu funcþioneazã douãspitale, o policl inicã ºi unambulatoriu.” Pag 26: „ La VânjuMare se pot vizita renumitelecrame, dar ºi Lunca Vânjului,respectiv Pãdurea Mãrgãritarul,barajul Hidrocentralei Porþile deFier 1”. Pag 27 : ”Strehaia,datoritã deselor atacuri turceºtiînregistrate în Drobeta TurnuSeverin, în perioada medievalãa fost consideratã reºedinþajudeþului.” Pag 28: ”Aproximativdin anul 1200 d.H. comunaGodeanu poartã acest nume,dupã denumirea satului decentru, unde se aflã reºedinþaorganelor locale ale puterii destat, respectiv sfatul popular”.Pag 30: “Evenimentele localesunt marcate de „ieºirea cu vitelela munte ºi mãsuratul oilor”. Pag42: Palatul Cultural, „operadefunctului Grigore Cerchez”,este întregime o compilaþieredactatã penibil, la careneocronicarul mai adaugã ºi astfelde aberaþii : “Costescu ºi-avândut din bunuri ºi casapersonalã pentru a termina însfârºit ºi sala de spectacole culoje ºi balcoane, cu o uriaºãscenã rotativã unicã în þarã”.Unde o fi vãzut acest gãgãuþã oasemenea salã, când ea a rãmasîn moloz pânã prin anii ` 60?. Deasemenea, cel care a redactat cap.Personalitãþi se vede cã nu aauzit de acestea: ºi nici nu a copiatcorect. Pag 44: ”Dumitru Berciu,nãscut în 1907, a fost guvernatoral Bãncii Naþionale (1914-1924).În anul 1921 a fondat bibliotecaoraºului Drobeta TurnuSeverin”. Pag. 45: ”TheodorCostescu este autorul lucrãrii „Istoria Sionismului” (publicatã în1934 ºi reeditatã în 1945) ºi alunei monografii consacrateîntemeietorului miºcãrii sioniste- Herzi (publicatã tot în 1945)”. „Fost critic ºi istoric literar român,

Alexandru Dima a fost, în acelaºitimp, estetician, filozof, folclorist,critic ºi istoric literar”. „VictorGomoiu a fost un medic chirurgcare a îndeplinit funcþia deMinistru al Sãnãtãþii ( 4 sept. 14sept. 1940)”. Pag 46: ”Gh.Ionescu ªiºeºti. De-a lungulvieþii sale a fost ministru alagriculturi i, domeniilor ºicooperaþiei”. Pag. 47: ”ªtefanOdobleja, autor, filozof, medicmilitar ºi scriitor român”. Nu maisemnalez din mulþimea urâtelorexprimãri evidente în prea multepagini. Articolele asumate deMuzeul Porþ ile de Fier, dereprezentanþii Bisericii ºi celevizând Rezervaþiile Naturale nuconþin „perle”, însã, unele nusunt îndeajuns de sintetizate,apar detali i nesemnificativepentru un expozeu. La polul opus, adicã lapidar, seprezintã albumul „DescoperiþiDrobeta - Turnu Severin, Catalogturistic”, apãrut în 2012, fãrãredactor, fãrã editurã, fãrã ISBN.Proiect Regio al MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi Turismului,cofinanþat de UE. E un album înformat execerbat ( 40 cm - 24 cm),nu încape în nicio... mapã. Textul,în 5 limbi, în mare parte copiat adlitteram fãrã a se menþiona sursa,iar acolo unde intervine autorulanonim citim astfel de inepþii:„Biserica Grecescu are ca ºi ctitori,ca ºi aspect...”. „ TheodorCostescu a reuºit doar în câtevazile sã acopere întreagasubscripþie de acþiuni, necesarãpentru finanþarea teatrului..., operadefunctului arhitect GrigoreCerchez”. Alt gâgã, alte elucubraþiidespre acelaºi Costescu ºi despredefunctul arhitect, de parcã ar fimurit ieri în capul acestor „ autori”care ar trebui sã-ºi semnezeignoranþa ºi compilaþiile fãcuteorbeºte, anacronic. Tot atât de gravesunt ºi omisiunile. Niciun cuvântdespre naºterea oraºului modern,niciun cuvânt despre locaþiileturistice. La Muzeul de Artã nu suntmenþionaþi tocmai artiºtii de

sorginte mehedinþeanã, Gh.Anghel, D. Gheaþã ºi ceilalþi careau colecþii aici. La Biblioteca I. G.Bibicescu - niciun cuvânt tocmaidespre valorile bibliofile. Vreþi sãºtiþi cum se deschide ºi se închideacest album? La coperta Iinterioarã, pe un fond negru de totapare jos o dârã subþire ºi vagluminiscentã, parcã înecatã, cuexplicaþia: Drobeta - TurnuSeverin noaptea, iar pe coperta IIinterioarã avem de vãzut un ...Apus la Drobeta - Turnu Severin. Sub aceiaºi egidã, în acelaºi an2012 au fost tipãrite, în format maimic, încã douã albume cu titlul„Drobeta Turnu Severin - Ghidturistic”. Unul conþine text în 4 limbiºi imagini, celãlalt numai imagini.Textul e acelaºi, copiat, cu uneleintervenþii ale „casei”, iatã cumsunã: „Descoperim aici CastrulRoman Drobeta, primul castruroman de apãrare a Podului luiTraian, care asigura accesulpersoanelor care doreau sã treacãpe pod...”; „În Piaþa Castelului deApã din centrul oraºului gãsimCastelul de Apã...”; „PeBulevardul Dunãrii gãsimComplexul din Parcul GeneralDragalina”. Dar nu „ gãsim” vreunhotel sau o altã locaþie turisticã, înschimb „gãsim” menþionatãAgenþia de Voiaj CFR ºi încã alteadrese expirate sau inexistente. Asemenea... ghid - oºenii mi-aucãzut în mânã întâmplãtor ºi târziu.Nu ºtiu dacã au fost semnalate,poate cã nu au fost vãzute ºi dealþi oameni încã normali ºineindiferenþi faþã de cum se„promoveazã” imaginea judeþuluinostru ºi a reºedinþei de judeþ. Aº vrea sã închei spunând cãmi-e ruºine, e o ruºine pentrutoþi cã s-a ajuns aici la a neautobatjocori, sau poate au fostplãtiþi alþii sã ne... prostitueze.Trebuie întrebate insti tuþi i ledirect rãspunzãtoare de apariþiaunor asemenea publicaþii, caremai mult stricã ºi ce brumã maiavem de arãtat.

Ileana Roman

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 5

Rep. Cu ce se diferenþiazã CEZVânzare de alþi furnizori de energie?Ce le asiguraþi clienþilordumneavoastrã?Cornelia Szabo: CEZ Vânzare este unfurnizor cu o tradiþie de peste 8 anide zile în Sud-Vestul þãrii noastre ºiam fost permanent preocupaþi dedezvoltarea serviciilor oferiteclienþilor noºtri. Experienþa pe piaþafurnizãrii de energie electricã ne-apermis sã asigurãm siguranþaclienþilor reglementaþi ºi sã neorientãm cãtre modernizareaserviciilor oferite. Am identificat oserie de aspecte pe care le asigurãmîn relaþiile contractuale ºi nepropunem continuarea ºiîmbunãtãþirea acestora în beneficiulclienþilor noºtri. De exemplu, dacã în decursulanului 2014 preluãm aproximativ80% dintre apelurile cãtre Info LiniaCEZ (numãrul unic 0251 929, cutarif normal în reþeaua naþionalã, cuprogram zilnic în intervalul orar08:00 - 20:00 pentru informaþiicomerciale ºi disponibil 24 de oredin 24 ºi 7 zile din 7 pentru anunþarederanjamente) în maximum 45 desecunde, acest procent a crescut la89% în anul 2015 ºi facem încontinuare demersuri pentru caacest indicator sã creascã. Preluãmtoate tipurile de solicitãri sau

sesizãri de la clienþii noºtri,indiferent dacã se soluþioneazãimediat sau necesitã demersuriulterioare. Timpul mediu deconvorbire necesar operatorilorCall Center pentru consiliereatelefonicã a clienþilor noºtri a fostde 3 minute ºi 30 de secunde îndecursul anului 2014, iar în anul2015 am reuºit sã scãdemaceastã duratã medie pânã la 3minute ºi 6 secunde. De curând am implementat ovariantã suplimentarã, de anunþarea deranjamentelor în timp util.Clienþii care apeleazã Info Linia CEZºi care vor sã anunþe o întrerupereîn alimentarea cu energie electricã,au posibilitatea sã introducãinformaþii referitoare la codul loculuide consum ºi la datele de contactfãrã sã aºtepte prea mult pentru aintra în contact cu un operator. Mai mult, toate cele 13 centre derelaþii cu clienþii sunt modernizate,amplasate în proximitateaconsumatorilor pe raza judeþelorArgeº, Dolj, Gorj, Mehedinþi, Olt,Teleorman ºi Vâlcea ºidimensionate corespunzãtor pentruclienþii care doresc sã discute directcu un specialist CEZ. În funcþie decomplexitatea solicitãrii, în mai puþinde 20 de minute, aproximativ 80%dintre clienþii noºtri au primit

consultanþã în cursul anului2014 ºi datoritã îmbunãtãþiriloraduse sistemului de gestionarea solicitãrilor, acest procent s-aridicat la 84% în anul 2015. Punem la dispoziþia clienþilornoºtri o gamã diversificatã decanale de comunicare, adaptatela nevoile fiecãrui client ºi,indiferent de modalitatea princare au ales sã ne contacteze(telefon, e-mail, site, fax, poºtã,Centre de Relaþii cu Clienþii),peste 85% dintre solicitãri aufost procesate în cursul anului 2015,în mai puþin de 24 de ore(înregistrând astfel o creºtere cu 5%faþã de anul 2014). Totodatã, ne consultãm mereuclienþii asupra serviciilor CEZ ºiþinem cont de sugestiile ºi dorinþeleacestora atunci când le oferim unserviciu nou sau urmeazãschimbãri în ceea ce priveºte unuldeja existent. Astfel au luat naºterefactura electronicã, sistemul deplatã online a facturilor, dar ºicreºterea numãrului de canale deplatã oferite, posibilitatea de atransmite indexul autocitit, care încurând vã presupune un mod multmai uºor de a transmite datele laacelaºi numãr de telefon gratuit0800 500 500. Asigurãm permanent ºi gratuit

Interviu cu Cornelia Szabo - Director Executiv Preºedinte Directorat CEZ Vânzare

Cel curajos merge înainte

relaþia dintre clienþi ºi operatorul dedistribuþie ºi ne interesãmîntotdeauna din timp dedisponibilitatea clienþilor noºtripentru realizarea operaþiunilordesfãºurate de cãtre Operatorul deDistribuþie, oferind totodatãinformaþii privind condiþiilenecesare de acces care trebuieasigurate conform reglementãrilorlegale. În acelaºi timp, oferimconstant, prin intermediul InfoLinia CEZ ºi a site-ului CEZ,informaþii actualizate despreîntreruperile în alimentarea cuenergie electricã programate decãtre Operatorul de Distribuþie învederea executãrii lucrãrilor deîmbunãtãþire a parametrilor tehnicide funcþionare a reþelei. Aceste datesunt extrem de utile clienþilorpentru a-ºi putea planificaactivitatea ºi a fi în permanenþãinformaþi în ceea ce priveºtealimentarea cu energie electricã.De asemenea, asigurãm gratuitpreluarea, direcþionarea, analiza ºirãspunsul la toate cererile ºisesizãrile care vizeazã activitatea dedistribuþie a energiei electrice ºi lepunem la dispoziþie clienþilorconsiliere ºi interfaþã cu Operatorulde Distribuþie pentru solicitãrile deracordare la reþeaua electricã dedistribuþie. Toate acestea înseamnãun punct unic de contact oferitclienþilor ºi eficientizarea timpuluinecesar, inclusiv pentru rezolvareasolicitãrilor referitoare la aspecte dedistribuþie a energiei electrice.

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

Joi seara, între orele 23:30ºi 24:00, inima lui ConstantinBarbu a încetat sã mai batã.Constantin Barbu avea 58 de ani ºiera recunoscut ca fiind un poliþistlocal cu experienþã. Ultima luimisiune a avut loc în noaptea de 2februarie 2016, ºi, din nefericire,s-a transformat într-o tragedie. Întrebat care este opiniadomniei sale cu privire la ceeace s-a întâmpla t în cazulpoliþistului Constantin Barbu,domnul subprefect AndreiStanisoara, a declarat:

„Este o tragedie ce s-aîntâmplat. Legislaþia în vigoare

SUBPREFECTUL CERE DREPTATE ÎN CAZULPOLIÞISTULUI CONSTANTIN BARBU

are lacune regretabile, pentru cãeste destul de permisivã înanumite situaþii. Dacã legea i-arsancþiona mult mai sever pe ceicare agreseazã un poliþist, sauorice organ abilitat sã menþinãordinea publicã, vã spun cãrespectivii s-ar gândi de douãori înainte sã acþioneze într-oastfel de manierã care, iatã,conduce la pierderea unei vieþi. Ca membru în AutoritateaTeritorialã de Ordine Publicã, ºiîn calitatea mea de subprefect, voipropune în urmãtoarea ºedinþã,ca temã de discuþie, luarea unormãsuri ferme, în încercarea de a

schimba legislaþia, deoarece nueste un caz singular. De-a lungultimpului au fost semnalate multmai multe cazuri similare, nunumai la noi în judeþ, ci în toatãþara, din nefericire.” O. M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Desantul ANAF la sediulAntenelor a fost ca o loviturã demãciucã în moalele capului pentru toþicei care încercau sã se obiºnuiascã,dupã atâta amar de vreme, cu ideea cãtrãiesc în atmosfera ºi în ritmul Europeicivilizate. Ne-am revenit brusc dinbaletul iluziilor, damful de bolºevismasiatic lãsat de portãreii ce invadaserãredacþiile celor din trustul Intact tãindu-ne ºi ultimele legãturi cu aerul proaspãtal civilizaþiei. Pe scurt, bãieþilor ºifetelor de la Antena 3 ºi Antena 1(acestea sunt cele douã Antene careconteazã), care nu au niciun fel dedatorie la stat ºi cãrora nu li s-a permissã stea cu chirie în sediul pe care-lpierduserã, complet aiurera, îninstanþã, li s-a pus în vedere sãpãrãseascã, în termen de cinci zile,respectivul sediu. Este evident pentruoricine, chiar ºi pentru unnecunoscãtor, cã nu scrupulelejuridico-administrative invocate aumotivat grosolanul demers al„ofiþerilor” ANAF de luni. Dincolo deorice considerente, dincolo devinovãþiile mai mult sau mai puþinreale, mai mult sau mai puþin dovedite,ale fondatorului trustului Intact, DanVoiculescu, dincolo, dacã vreþi, decarisma sau de lipsa de carismã aacestuia, Antena 3 s-a dovedit, în ciudaunor inerente rateuri, organul de presãcare s-a opus cu vehemenþã ºi, de celemai multe ori, cu argumente irefutabileabuzurilor ºi mizeriilor regimuluiBãsescu, întins, ca o plagã uriaºã,peste ultimii zece- unsprezece ani dinistoria contemporanã a României. Amai fãcut cineva aºa ceva? A, da, poate

Jos labele de pe Antena 3!au mai fost, ici-colo, câteva rãzvrãtiri,câteva inflamãri atitudinale, însã ele aufost sporadice, fãrã forþã ºi nesusþinuteconsecvent de patronii instituþiilormedia. „Moºtenit-am din veac datorieºi drept/ Tiraniei sã-i pun ne-ncetatîmpotrivã” – scria un reputat poetcontemporan. Jurnaliºtii de la Antena3 (majoritatea – niºte excelenþiprofesioniºti) ºi-au fãcut din acesteversuri o devizã, pe care au urmat-oneabãtut, în tot acest timp. Ori, acestlucru nu poate fi contestat de cineva. * Ei, se pare cã tocmai aceastãconsecvenþã atitudinalã le-a fost fatalãlui Gâdea, Ursu, Badea et Co. Mi s-arputea spune cã Bãsescu a ieºit dinscenã, prin urmare, problema ar fi doarde punere în aplicare a legii. Aiurea!Bãsescu ºi-a lãsat toate tentaculele deinfluenþare a pârghiilor sistemuluiopresiv al aºa-zisului stat de drept.„Stat de drept” care, iatã, îl protejeazãºi acum, neatingându-l nici mãcar cuo floricicã, dar care îi prigoneºte cruntpe opozanþii lui cei mai semnificativica pe ultimii infractori. Fapt cu atâtamai condamnabil, mai respingãtor, cucât aceºtia au încercat, dupã spuselelor, sã joace corect, chiar în condiþiiletratamentului injust la care au fostsupuºi. Dar, mai presus de toate,somaþia pe care vãtafii de la ANAF le-au dat-o celor din Antene de a pãrãsisediul în cinci zile (lucru, practic,imposibil, având în vedere uriaºuldeplasament de tehnicã specificã, pecare o asemenea operaþiune îl implicã),are ca prim efect direct suprimareaemisiei posturilor de televiziuneamintite. Ceea ce Constituþia României

interzice. Însã, în materie de încãlcareaConstituþiei, bãieþii au fost antrenaþieficient de Bãsescu Traian, având în faþãchiar exemplul „luminos” al acestuia,aºa cã, din acest punct de vedere, nicioproblemã. Nema problema. Asta e,vorba unui clasic încã în viaþã! * Aud, ca pe o chestie de ultimã orã,cã temutul Consiliu Naþional alAudiovizualului, luând, probabil, încalcul cã anteniºtii ºi-ar putea mobilizaforþele exemplar, astfel încât sãreuºeascã sã se mute în termenulimpus într-un alt spaþiu, ar urma sãpunã în discuþie, în ºedinþa de joi, 18februarie, licenþa de emisie a Antenei3. ªi cum prin CNA se agitã tot felulde... jucani de extracþiune bãsistã, pluscâþiva bãgãtori de seamã care au rolulde a ridica mâna atunci când li se facesemn, nu ar fi exclus ca, începând dejoi, Antena 3 (ba chiar toate antenelesã tacã pentru cine ºtie câtã vreme.Cuiîi este de folos acest lucru ºi cine arenevoie de scandalul imens care, înmod sigur, va izbucni? Cine varãspunde pentru urmãrile acestuia,aici ºi în plan european? Cine? * O veche cunoºtinþã îmi atrageatenþia asupra faptului cã Antena este,

ar fi, singura televiziune cu capitalintegral românesc, ceea ce nu prea arda bine pentru anumite cercuri. Euºtiam cã Antena are capital românescintegral, dar nu ºtiu dacã este ºisingura. Dacã acest lucru ar fi adevãrat,atunci am mai avea o explicaþie aînverºunãrii cu care s-au coalizatîmpotriva Antenelor mai toate celelalteteleviziuni. S-a ales praful ºi de brumade solidaritate de breaslã care mai erape-aici, pe Dâmboviþa. Dar probabilcã am fi cerut prea mult. * Ce credem, în concluzie, noi? Noicredem cã presiunile ºi abuzurileasupra Antenei 3, indiferent din parteacui ar veni, trebuie sã înceteze deurgenþã. Credem, de asemenea, cãniciun trust de presã nu mai trebuiesã devinã victima abuzurilor ºipresiunilor clasei politice sau aleorganelor administraþiei statului.Libertatea de expresie este un dreptimprescriptibil ºi pentru el au muritoameni. Iar pentru cã abordãrile meledin presã au mers, nu de puþine ori, însensul celor ale jurnaliºtilor de laAntena 3, permiteþi-mi, în final, unenunþ imperativ: JOS LABELEPUTUROASE DE PE ANTENA 3!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 7

Înaintea campaniei electoralepentru alegerile locale, partidelepolitice mehedinþene par maipreocupate de stabilirea candidaþilordecât de comunicare. Este normalão astfel de atitudine într-o asemeneaperioadã preelectoralã. Cu siguranþãpartidele politice mehedinþene îºidoresc sã identifice cei mai bunicandidaþi pentru a câºtiga un numãrcât mai mare de primari. Dacã în judeþeste nevoie de mai mult timp pentruca partidele locale sã stabileascãaceºti candidaþi, în municipiulDrobeta Turnu Severin se cam ºtiucine vor fi principalii contracandidaþi.Fãrã îndoialã ca principaliicontracandidaþi vor fi actualul primar,Constantin Gherghe, ºi liderul PSDDrobeta Turnu Severin, MariusScreciu. Deocamdatã nu se ºtie exactîn ce formulã electoralã ºi dacã va maicandida primarul ConstantinGherghe pentru cel de-a treileamandat consecutiv de primar.

Constantin Gherghe,în deficit de imagine

Dacã o va face, sunt doar douã varianteelectorale pentru Constantin Gherghe:

Mircea Popescu

Constantin Gherghe ºi Marius Screciu,contracandidaþi în ipostaze total diferite

fie din partea UNPR Mehedinþi, partidal cãrui preºedinte este la nivel judeþean,fie ca independent. Oricare din aceastãvariantã ar accepta-o ConstantinGherghe, va fi foarte greu. Existã maimulte motive care conduc spreideea cã actualul primar almunicipiului Drobeta TurnuSeverin are o misiune foarte greaîn tentativa sa de a-ºi adjudecacel de-al treilea mandatconsecutiv de primar. În primulrând Constantin Gherghe nu maipleacã favorit, aºa cum s-aîntâmplat la ultimele alegerilocale, cele din vara anului 2012.Atunci a candidat dupã unmandat încununat de realizãri,dintre care cea mai importantã afost, evident, realizareainfrastructurii municipiului. Încel de-al doilea mandat, în afaracontinuãrii proiectelor de investiþiidemarate în primul mandat, exclusiv cuajutorul PDL Mehedinþi, ConstantinGherghe nu a mai realizat în calitatea sade primar mai nimic. În ceea ce priveºteevoluþia ºi implicarea sa politicã, aceastaa fost una lamentabilã. Deºi reales

primar pe lista PDL Mehedinþi, întimpul mandatului ConstantinGherghe a optat pentru UNPRMehedinþi, devenind ºi preºedinteleorganizaþiei judeþene. A contat în

aceastã alegere faptul cã UNPR se aflala guvernare, situaþie în care, pe de-oparte, putea primi un sprijin ca primar,iar, pe de altã parte, îi oferea operspectivã politicã avantajoasã. IeºireaUNPR de la guvernare a coincis ºi cuprãbuºirea acestui partid în judeþ. Din

acest punct de vedere, o eventualãcandidaturã a lui Constantin Gherghedin partea UNPR Mehedinþi nu i-araduce niciun suport politic. Cu altecuvinte, în afara propriei imagini, atâtacât mai este în prezent, ConstantinGherghe nu se poate baza pe susþinerepoliticã solidã. Ca independent va fi ºimai greu, deoarece va trebui sã justificeopþiunea sa pentru atâtea partide în carea activat. Deja Constantin Gherghe esteperceput în rândul severinenilor caun traseist politic în adevãratul sensal cuvântului.

Marius Screciu, o mare ºansã Marius Screciu, candidatul PSDMehedinþi anunþat deja pentru funcþiade primar al municipiului DrobetaTurnu Severin porneºte în aceastãcompetiþie electoralã de pe o poziþiemult mai avantajoasã. Spre deosebirede alegerile din anul 2012, cândGherghe era favorit, de data aceastapentru Marius Screciu existã o mareºansã de victorie. Liderul social-democraþiei severinene este mult maiproaspãt în competiþia localã dinaceastã varã ºi mult mai bine poziþionatelectoral decât era în urmã cu patruani. Are de partea sa o experienþãadministrativã constantã ºi susþinutã,dar ºi sprijinul politic al unui marepartid, ceea ce conteazã enorm înalegeri. Marius Screciu a reuºit înultimii ani sã se facã util ºi credibil fiecã a fost vorba de administraþia publicãlocalã, fie de activitatea politicã pe carea desfãºurat-o, în calitate de lider politiclocal. În ceea ce priveºte competiþiaelectoralã din acest an avantajul luiMarius Screciu este acela cã, de dataaceasta, are un contracandidat,respectiv Constantin Gherghe, multmai slab, mult mai vulnerabil decâtera în urmã cu patru ani. Totodatãexperienþa acumulatã în administraþiapublicã localã atât în calitatea deviceprimar, dar ºi în cea de consilierlocal îi sunt extrem de utile în bãtãliaelectoralã, el putând astfel sã vinã, încunoºtinþã de cauzã, cu o nouã viziuneîn ceea ce priveºte exercitarea actuluiadministrativ, dar ºi cu un programrealist ºi viabil de dezvoltare amunicipiului.

JUDEÞUL MEHEDINÞIPRIMÃRIA COMUNEI VRATA

PRIMÃRIA COMUNEI VRATAorganizeazã concurs de recrutare pentru ocupareafuncþiei în regim contractual, vacantã, de CASIER

Condiþii generale: - candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzutede art. 3 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 286/2011pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilireaprincipiilor generale de ocupare a unui post vacant sautemporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºia criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionaleimediat superioare a personalului contractual din sectorulbugetar plãtit din fonduri publice, actualizatã.

Condiþii specifice: - studii medii absolvite cu diplomã de bacalaureat; - curs de perfecþionare în specializarea contabilitate; - minim 5 ani vechime în domeniul contabilitate; Concursul se organizeazã la sediul PrimãrieiComunei Vrata, Judeþul Mehedinþi, în perioada: 16 –18.03.2016 ºi constã în susþinerea a douã probe:- Proba scrisã în data de 16.03.2016, ora 10,00;- Interviul în data de 18.03.2016, ora 14,00;- Selecþia dosarelor se face în termen de maxim 2 zile lucrãtoarede la data expirãrii termenului de depunere a dosarelor; Dosarele de înscriere se depun la secretariatul Comisieide concurs la sediul Primãriei Comunei Vrata în termen

de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului ºi vorconþine în mod obligatoriu, urmãtoarele: a) cerere de înscriere la concurs adresatãconducãtorului autoritãþii sau instituþiei publiceorganizatoare ºi curriculum vitae; b) copia actului de identitate; c) copiile documentelor care sã ateste nivelulstudiilor ºi ale altor acte care atestã efectuarea unorspecializãri, copiile documentelor care atestãîndeplinirea condiþiilor specifice; d) copia carnetului de muncã, conformã cu originalul,sau, dupã caz, o adeverinþã care sã ateste vechimea înmuncã, în meserie ºi/sau în specialitatea studiilor; e) cazierul judiciar; f) adeverinþã medicalã care sã ateste starea de sãnãtatecorespunzãtoare eliberatã cu cel mult 6 luni anteriorderulãrii concursului de cãtre medicul de familie alcandidatului sau de cãtre unitãþile sanitare abilitate; Copiile de pe actele din dosar se prezintã însoþitede documentele originale, care se certificã pentruconformitatea cu originalul de cãtre secretarul comisieide concurs, sau în copii legalizate. Informaþii suplimentare se pot obþine la sediulPrimãriei Comunei Vrata ºi la telefon nr. 0252/393435.

PRIMAR, CÃPRARU DAN

A N U N Þ

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 8

Sã nu ne întrebãm preamult ce-au cãutat Alina Gorghiu,Dan Mihalache ºi Mihai Gâdea laWashington! Rãspunsul e simplu:nu s-au deplasat ei pînã în SUA casã bea cafeaua la „Naþional PrayerBreakfast” („Micul dejun de

rugãciune”), organizat înCongresul American sau pentrucîteva fotografii cu un oficial scosdin uz, ci pentru o instruire laminut, printre îmbucãturi. ªi apoi,cel care s-a fotografiat cu ei, DonaldRumsfeld, fost Secretar al Apãrãriidin SUA, s-a dovedit a fi, de fapt,„secretar” al înfloririi rãzboaielor ºia industriei lor de armament, ajunsacum la vîrsta 84 de ani. E acelaºiRumsfeld, pentru care viaþa civililornu valoreazã prea mult, cel care apus pe picioare rãzboaiele din Irakºi Afganistan, niºte infracþiunipenale în adevãratul sens alcuvîntului, susþinute de minciunaexistenþei armelor de distrugere înmasã, servitã audienþei globale. Eacelaºi Rumsfeld, dat în judecatãîn Franþa, în 2007, de mai multeorganizaþii de apãrare a drepturilor

Pomelnicul rãu-fãcãtorilor!omului pentru instigare la torturãîn închisorile de la Guantanamo ºiAbu Ghraib. Foarte influent ºiacum, pentru cã, astfel de porumbeiai rãzboaielor, doar doamna cucoasa reuºeºte sã îi mai scotã dincirculaþie. Potrivit unui studiu alUniversitãþii Harvard, cele douãrãzboaie declanºate de S.U.A. înIrak ºi Afganistan pe vremea luiRumsfeld au costat „peste 6bilioane de dolari – un preþ teribilpe infracþiunile imperialismului”.

Se întrec în acþiuni penale

Refuz sã cred cã vizita celor treila Washington sau viziteledemnitarilor noºtri la Înaltele Porþi

au fost în interesul poporuluinostru, acum, cînd totul se vindeºi se cumpãrã, de la imagine, pînãla fotoliu ºi conºtiinþã! Pozelefãcute de Gorghiu cu rãzboiniculîntunericului, nu þin de foameromânilor. La întoarcere de petãrîmul rãzboinicilor, AlineiGorghiu i-a rãsuflat mintea unproiect de lege, care condamnãbolnavii de cancer la moarte rapidã.Proiectul prevede ca bolnavii,cãrora li s-a depistat cancerul înfazã terminalã, sã-ºi plãteascãtratamentul, pentru cã nu au fost lamedic la timp pentru prevenþie.Cum Gorghiu n-avea cu ce gîndisingurã aberantul proiect de lege,sã-i trecem în pomelnic pe toþi rãu-fãcãtorii, care ar fi în stare sã-itaxeze ºi pe cei care îºi dau duhul:Eugen Nicolãescu (ajuns ministru

la sãnãtate ºi nu la finanþe, pentrucã ºi lucrarea lui de doctorat eplagiatã în pãrþile esenþiale), LuciaVarga ºi Horia Criºan! Vai de noi!Ce ne aºteaptã! Peneliºtii se întrecîn acþiuni penale! Sã ne rugãmduminicã de duminicã, la liturghie,pentru sãnãtatea mintalã a celorcare au pus mîna pe Putere ºiinvocã legea pentru a-ºi justificafãrãdelegile!

Cehoslovacia s-ar putea reface

Pînã una-alta, noi adormim laora fixatã de cei care stãpînescRomânia ºi nu rateazã nicio ocazie,pentru asta, iar cehii ºi slovacii,potrivit „Glasul info”, au lansat oiniþiativã prin care vor sã sereuneascã cele douã jumãtãþi deþarã, Cehia ºi Slovacia, despãrþitedin raþiuni globaliste prin „Divorþulde catifea” din 1993. Anul 2018 arputea fi anul în care cehii ºi slovaciivor reface Cehoslovacia. Un sondajintern aratã cã o mare parte dinpopulaþie (70 la sutã) considerã cãdivizarea Cehoslovaciei a fost ogreºealã, exprimîndu-ºi dorinþa dea trãi din nou în Cehoslovaciaunitã, se aratã într-un comunicat depe site-ul „Miºcãrii Cehoslovacia2018”. Noi de ce n-am împlini ºisãrbãtori, în acelaºi an, CentenarulRomâniei Mari?

Trîmbiþata reducerea TVA e o minciunã

Ca ºi cum n-am fi nãpãstuiþidestul, trenul expres, sosit de laBruxelles pe plaiurile noastre, adescãrcat în gara guvernamentalão nouã gaºcã de asupritori care,odatã cu adoptarea Noului CodFiscal, bagã adînc mîinile înbuzunarele românilor, aproapegoale. Verificaþi în teren ºi veþivedea cã trîmbiþata reducerea a TVAe o minciunã gogonatã! Produselealimentare anunþate a se ieftini aupreþuri ºi mai mari faþã dedecembrie trecut, iar capetelepãtrate din Parlament, dublate canumãr, întreþinute din taxe ºiimpozite aberante stoarse de lapopor, ºtiu doar sã-ºi creascã

aberant salariile, sã-ºi facã pensiicît Casa Poporului de mari ºi denesimþite. Cu programul sforãitor ºiiluzoriu, conectat la priza Bruxelles-ului, Guvernul Cioloº nu slujeºtecetãþeanul român. Sãracii Þãriicontribuie în continuare, în numeleunor legi injuste, la bunãstareaacestor abonaþi la corupþie ºi labanii statului. Cînd penalii fac legi,doar poporul e dijmuit de parale.Legea a devenit un fel de pîrleaz:ºmecherii Puterii l-au sãritîntotdeauna, iar poporul a dat cucapul în el.

Noi ºi aberante taxeîn Noul Cod Fiscal

Pe de o parte, Noul Cod Fiscaltaie, doar teoretic, o cîtime dinimpozite, iar pe de alta, mãreºtetaxele pentru obidiþi ºi le înmulþeºtenumãrul. Potrivit aceluiaºi cod defãrãdelegi fiscale, bogaþii scapã deimpozitul pe lux, iar þãranii vor plãtitaxe ºi impozite pe vaci, porci, gãiniºi albine. Din 2016, micii agricultorivor fi obligaþi sã-ºi declaresuprafeþele cultivate ºi numãrul deanimale din gospodãrie, asupra lorurmînd a se aplica biruri noi. Cutimpul, pãgînii ãºtia vã vor taxa ºiauzul ºi vãzul ºi mirosul ºirãsuflarea! Sper cã þãranii nu vorînghiþi gãluºca, ºi vor aduceplugurile ºi vitele din þarinã înCapitalã, precum ciobanii, oile ºicîinii! ªi la impozitarea clãdirilor auintervenit majorãri, locuinþele fiindimpozitate în funcþie de scopul încare sînt folosite. De anul acesta vafi impozitat ºi terenul de sub ele.Pentru locuinþele folosite în scopcomercial (sediu de firmã, locul încare îºi desfãºoarã activitatea opersoanã fizicã ce practicã oactivitate independentã sau estesediul declarat pentru un PFA),impozitul poate ajunge ºi la 2000de lei anual! Cum niciodatã nuvom putea face din mãmãligã prafde puºcã, aplicarea acestorprevederi aberante nu vor puteafi împiedicate.

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 9

Politicienii au început sã deapeste oalã, pentru cã pânã acum nuau ºtiut cum sã se comporte faþã desituaþia în care se aflã. Au un guverntehnocrat pe care îl susþin pe toateplanurile ºi îi asigurã ºi o majoritateparlamentarã. Nu a întrebat nimenipânã acum ce decizii ia guvernul,dacã sunt bune, dacã îl ajutã pe popor,dacã sunt populare sau nepopularesau întrebarea cheie, dacã ia vreodecizie bunã acest guvern. Sau poatefaptul cã nu ia vreo decizie este ceamai bunã decizie. A vorbit Cioloº ºiapoi Dâncu de profesionalizareaadministraþiei publice ºi dereformarea funcþionãrimii publice.Anul trecut se întâmpla asta. De atunciºi pânã în prezent nu au reuºit sãschimbe cinci prefecþi sau sã punãniscaiva ºefi pe la deconcentratele dinjudeþe sau chiar sã schimbe directoripe la agenþiile din administraþiacentralã. Au schimbat oameni, doaracolo pe unde au aflat cã urma DNAsã îi ridice. În fine, dupã ce a anunþatvicepremierul Dâncu stareaadministraþiei publice, care e

Fierbe oala cu politicieni?centralizatã la mentalitate, inflexibilãºi lipsitã de iniþiativã ºi preasubordonatã ºefimii politice, a ºi uitatlumea cine e Dâncu ºi de faptul cã eal doilea om în guvern ºi cã de fapte un pesedist vopsit.

Ce obiect de activitate are acestguvern nimeni nu ºtie. Ba copiazãprogramul de guvernare al lui Pontaba spun din când în când tot felul depoveºti pe la tv. Spuneau, mai binezis, cã de ceva timp pare cã Româniaeste condusã de o tehnocraþieºchioapã. Nimic decent mãcar. Pe laeducaþie au mai apãrut ceva iniþiativede a mai tãia sau adãuga ore prinorarul elevilor de gimnaziu. Mai eraceva ºi legat de ora de religie, sãmodifice numele disciplinei educaþiefizicã ºi sã mai adauge sãnãtate.

Legat de partea economicã nu s-aauzit nimic de o strategie privindînfiinþarea de locuri de muncã. S-avorbit de o comisie, s-a bâjbâit cevade combaterea sãrãciei prinintroducerea CNP-ului obligatoriu latoatã populaþia care nu îl deþine încã.S-a mai lucrat la votul prin

corespondenþã ºi s-au fãcutdemersuri pentru organizareaalegerilor locale. Adicã sã ai unguvern tehnocrat nu pare sã fie o marefilosofie. Pare o rupturã ºi mai marefaþã de toatã lumea. ªi de agendapartidelor ºi de cea a populaþiei. Oapropiere se spune cã ar fi faþã deagenda UE ºi cea a FMI. Suntobiectivele trasate de ani de zile,parese cã de la formarea poporuluiromân, din împreunarea dacilorºi a romanilor.

Probabil cã FMI exista sub o formãsau alta ºi pe vremea lui Burebista.Dacã nu pe vremea lui Burebista, pevremea lui Decebal. Poate cã avea altãformã, una politicã, dacã obiectivelede atunci ale imperiilor le regãsim ºiacum la FMI. Adicã impunerea unorreguli ºi popoarele respective erautolerate sub acel set de reguli. κioferea imperiului resursele umane ºide altã naturã. Mai plãteau ºi un mictribut periodic ºi toatã lumea erasãracã ºi fericitã. Cam aºa aufuncþionat lucrurile pânã la înfiinþareaFMI, care nu a avut nevoie de sabiesau rachete, ci a lucrat doar cu valutã.E mai uºor sã câºtigi falimentând þãri,decât sã consumi timp cu armate ºibombe. Au ºi bombele rolul lor, darîn alte situaþii. Pentru a susþineindustria de armament a unor state,e nevoie ºi de conflicte armate.

Aºadar, la ce bun un guvern

tehnocrat, în locul unuia politic? Pãiun guvern tehnocrat este perfect atuncicând trebuie sã aplici la perfecþiune odirectivã sau un acord. Bãieþii ãºtia iaudoar salariu sã execute ºi se simt binecând sunt felicitaþi pentru muncadepusã. Când vine vorba de politicieniapoi aceºtia poate mai cer ºi ei cevaºpagã ca sã semneze un nou acordsau sã mai privatizeze o fabricã sauniºte resurse. Tehnocratul e bucuroscã ºi-a primit felicitãrile pentru cã arealizat partea de hârtii excepþional.Partidele parcã au început sã miroasãºi ele ce pute. Poate cã Guvernultehnocrat salariat ºi al altor instituþiieuropene este mulþumit cu felicitãrilede la UE ºi nu mai are nevoie deobiective naþionale sau nu e interesatde calitatea politicilor publice sau înavantajul cui se implementeazã, atâtatimp cât funcþionarul e un profesionistºi le implementeazã bine. Partidele îºidau ºi ele seama cã lucrurile pot scãpaserios de sub control ºi pe nesimþitepânã la alegerile din toamnã ºi se pottrezi cu privatizarea goalã. Bãieþiitehnocraþi, înainte se numeau deºtepþilucreazã extrem de fin ºi nici nu îþi daiseama când îºi mutã sediul social înBurkina sau când þi-au vândut ºiultimele resurse minerale. Cine sunãdeºteptarea, condamnatul nedefinitivDragnea sau echipa de veveriþeanacronice de la PNL ºi de sub talpalui Iohannis? ªtefan Bãeºiu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 10

În cadrul EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei sunt 204parohii, deservite de 229 preoþi.Parohiile sunt arondate în cadrul a 5protoierii: Drobeta Turnu Severin Nord,Drobeta Turnu Severin Sud, Strehaia,Vânju-Mare ºi Baia de Aramã. ªapteslujitori ai sfântului altar desfãºoarãactivitãþi de caritate în instituþiile socio-medicale ºi în penitenciarele de pe razajudeþului Mehedinþi. În judeþulMehedinþi sunt 13 aºezãmintemonahale: 5 de cãlugãri ºi 7 de maici,în care vieþuiesc 18 monahi ºi 47monahii. În anul 2015, PreasfinþitulPãrinte Episcop Nicodim a pus piatrade temelie la douã noi lãcaºuri de cultiar în urma unor ample reparaþiiexterioare ºi interioare, prin pictare saurepictare, a resfinþit douã biserici. Þinând cont de îndrumãrile SfântuluiSinod, cu referire la întrajutorareaparohiilor sãrace, din fondul pastoraleparhial, s-au acordat ajutoare învaloare de 227.700 lei, parohiilor maimici din cadrul Eparhiei. Îndrumarea preoþilor în activitateapastoralã s-a fãcut prin organizareaconferinþelor preoþeºti. Întrucât anul2015 a fost declarat de cãtre SfântulSinod al B.O.R. ca fiind „Anul omagialal misiunii parohiei ºi mãnãstirii azi înPatriarhia românã” ºi „Anulcomemorativ al Sfântului Ioan Gurã deAur ºi al marilor pãstori de suflete dineparhii”, în ziua de 11 mai 2015, s-adesfãºurat Conferinþa pastoral-misionarãde primãvarã-varã la Centrul CulturalSf. Ioan Gurã de Aur din Drobeta TurnuSeverin. Conferinþa, cu temaSfântul IoanGurã de Aur - model de preot ºiarhiereu, a fost susþinutã de cãtrePreasfinþitul Pãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei. Conferinþa pastoral-misionarã detoamnã-iarnã a fost susþinutã de pr. lect.univ. dr. Adrian Maziliþa, de la Facultateade Teologie din Craiova, în ziua de 2noiembrie 2015, care a prezentat tema„Misiunea Bisericii prin muzicabizantinã, în trecut ºi astãzi” .Conferinþa a fost urmatã de spectacolul“Întoarcerea zidarului”, de Dan Tarchilã,prezentat de Compania de Teatru “CivicArt CvM” din Bucureºti, cu participareaactorilor Marian Ciripan, CristinaMoldoveanu ºi Cristi Dionise. Piesa deteatru a reprezentat o parafrazare

EPISCOPIA SEVERINULUI ªI STREHAIEI

EXPUNERE SINTETICÃ ASUPRA ACTIVITÃÞII EPARHIEI PE ANUL 2015dramaturgicã a legendei MãnãstiriiArgeºului din perspectiva aspiraþieisufletului uman dupã iertare.

Sub aspect cultural, EpiscopiaSeverinului ºi Strehaiei, în parteneriatcu Facultatea de Teologie Ortodoxãdin Craiova, a desfãºurat în perioada3 simpozioane, în parteneriat cufacultatea de Teologie din Craiova: 1.Simpozionul internaþional„Mehedinþi - istorie, culturã ºispiritualitate”, ediþia a VIII-a; 2.Simpozionul internaþional depatris ticã , ediþia a II-a ºi 3.Simpozionul naþional ,,Slujirea luiDumnezeu ºi a oamenilor în viaþade mãnãstire ºi parohie”. În cursul anului 2015 la editura„Didahia Severin” a EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei au apãrut 9 titluride reviste ºi cãrþi. ªi în decursul anului2015 a continuat iniþiativa PS PãrinteNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, prin care credincioºiimehedinþeni au fost solicitaþi în a sprijiniîmbogãþirea fondului de carte alBibliotecii Eparhiale, prin donareabenevolã din partea fiecãruia a unuinumãr de cãrþi. Activitatea învãþãmântului religioseste coordonatã în colaborare cuinspectorul de specialitate, dra. DanaSãftoiu. Astfel, un numãr de 125profesori de religie predau disciplinareligie. Parohiile mehedinþene auîncheiat parteneriate cu ºcolile învederea asigurãrii unei educaþiireligioase de înaltã calitate tinerilor dinînvãþãmântul preuniversitar. În anul2015 93,5 % dintre elevii mehedinþeniºi-au manifestat în scris dorinþa de aparticipa la ora de Religie.

Activitãþile pentru copii ºi tineretau vizat implicarea în proiectelePatriarhiei Române (“Alegeªcoala”,”Întâlnirea naþionalã a tinerilorortodocºi”, “Culturã ºi spiritualitateromâneascã”, “Olimpiada de religie”)dar ºi cele derulate în Eparhie (“Întâlnireatinerilor ortodocºi din Mehedinþi”,“Crãciunul de ieri. Crãciunul de azi”,„Ucenicii credinþei”). În eparhia noastrãfuncþioneazã 42 centre catehetice pentrutineret unde se desfãºoarã activitãþi decatehizare. Peste 1000 de copii ºi tineriau fost implicaþi activ în aceste acþiuni. Tot pentru copii a fost realizatãbimestrial revista “Didahia pentru copii

ºi pãrinþi”, într-un tiraj bimestrial de5000 de exemplare. Revista s-adistribuit gratuit în ºcoli. ªi tot pentruelevi, s-au organizat pelerinaje ºiexcursii, concursuri ºcolare pe temereligioase ºi serbãri ºcolare cuprogram religios. De asemenea, prinintermediul emisiunii ,,Pãhãrelul cunectar”, au fost implicaþi peste sutede elevi mai multe proiecte ºiprograme cu caracter educativ.

Corul Kinonia al EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei a susþinut,concerte de muzicã bizantinã, coralã ºitradiþionalã în diferite localitãþi din þarãºi de pe raza judeþului Mehedinþi. În anul 2015 s-au derulat proiecte ºiprograme sociale pentru sprijinireapersoanelor aflate în nevoi, atât prinBiroul de asistenþã socialã al CentruluiEparhial cât ºi prin Asociaþia FilantropiaSeverin. Valoarea financiarã a acestorproiecte este de 1.509.066 lei, fonduriatrase de la finanþatori ºi din Fondul“Filantropia” al Episcopiei Severinuluiºi Strehaiei. Au primit ajutoare materialeºi/sau financiare 840 de cazuri sociale.Pe lângã activitãþile permanente, în anul2014 Biroul de asistenþã socialã aderulat mai multe acþiuni, între careamintim Serviciul de îngrijiri medicalela domiciliu, proiectul: “Ferestredeschise cãtre comunitate”, proiectul“SPUNE STOP INACTIVITÃÞII!”,proiectul: “Împreunã activi ºi solidari”,Proiectul: „Cinematograful mobil: artã,culturã, spiritualitate” ºi Campania “2%îi dai tu, restul facem noi”. Este important sã subliniem faptul cãîn 2015 este anul când au fostinaugurate trei structuri de economiesocialã: Centrul de tipãrire ºi multiplicarede la Cerneþi, Atelierul pentru producþieproduse de panificaþie de la Hotel ºiFabrica de lumânãri „Fãclia credinþei”din localitatea Cerneþi. De asemenea,ºi-a continuat activitatea Atelierul deicoane “Sf. Ap. ºi Ev. Luca”. Ca în fiecare an, Eparhia noastrã adesfãºurat un program de asistenþãreligioasã ºi socialã pentru persoanelecu deficienþã de vedere. În anul 2015,s-a continuat editarea în braille, a revistei“Raze de Luminã” ºi a CalendaruluiCreºtin Ortodox accesibil nevãzãtorilor,Amintim ºi noile apariþii: Acatistul BuneiVestiri; Acatistul Domnului nostru IisusHristos; Acatistul Sfântului Siluan

Athonitul ºi Ghid de Participare activãla viaþa socialã a persoanelor cudeficienþã de vedere (volum imprimatîn tiraj mare ºi folosit în cadrulProiectului Ferestre Deschise spreComunitate). De asemenea, s-adesfãºurat ºi un Program de asistenþãreligioasã ºi socialã pentru persoanelecu deficienþã de auz ºi vorbire. ªi cuaceastã categorie de beneficiari, au fostcontinuate activitãþile specifice,concretizate ca întâlniri sãptãmânale, ceau constat în discuþii asupra unor temereligioase, dar ºi laice, de actualitate. O activitate importantã s-a desfãºuratprin revista ,,Didahia”, dar ºi prin postulde radio. În 2015 s-au împlinit 10 anide emisie pentru postul de radioLumina, moment marcat în moddeosebit printr-o manifestaredesfãºuratã la sediul radioului, la careau participat angajaþii ºi colaboratoriipostului de radio. Prin postul de radio,Eparhia noastrã a transmisascultãtorilor sãi atât mesajulEvangheliei dar ºi activitãþile bisericeºtidin aceastã parte de þarã. De asemenea,s-au îmbunãtãþit ºi actualizat permanentpaginile de Internet ale Eparhiei:www.episcopiaseverinului.ro ºiwww.radiolumina.ro, pe care seposteazã ºtiri ºi informaþii din viaþaBisericii. ªi tot în acest context, amintimde existenþa site-ului de misiuneortodoxã: sinaxar.ro, al cãrui script estepreluat de multe de site-uri româneºti.Materiale realizate cu ocazia celor maiimportante evenimente bisericeºti localeau fost oferite spre difuzare posturilorlocale media ºi dar ºi cãtre mediareligioasã naþionalã.

Cele mai importante obiectivevizate pentru anul 2016: - continuarea lucrãrilor de picturila Catedrala Episcopalã; - organizarea de simpozioane; - susþinerea de concerte de cãtrecorul Kinonia; - continuarea demersurilor pentruachiziþionarea de cãrþi provenite dindonaþii pentru biblioteca eparhialã. Mulþumim tuturor acelor care ausprijinit Episcopia Severinului ºiStrehaiei în lucrarea ei misionarã, sprepãstrarea dreptei credinþe ºi în slujirealui Dumnezeu ºi a semenilor.

Biroul de presã al EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei

opiniiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 11

PROTECÞIA ªI CONSERVAREAVESTIGIILOR ISTORICE ALE SEVERINULUI (4)

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

Urmare din numãrul trecutPertinent, solid alcãtuit ºi

persuasiv, adãugat tuturordemersurilor anterioare, memoriul luiAl. Bãrcãcilã a dat roade. Pânã lasfârºitul anului 1925 lucrurile auevoluat într-o direcþie relativ maipredictibilã ºi, la 3 decembrie acelaºian, Ion Bobei ºi Dem.P. Chiþimia,delegaþii comisiei interimare aoraºului, împreunã cu Al. Bãrcãcilã,din partea Comitetului ºcolar alLiceului „Traian”, ºi V. Petrescu,inginerul ºef al judeþului, au semnatprocesul-verbal încheiat cu ocaziamãsurãtorii terenurilor vizate a fiexpropriate pentru protecþia ruinelorantice ale Drobetei. În total, au intrat în mãsurãtoare 14terenuri particulare, situate pe laturilede rãsãrit, nord ºi apus ale castruluiDrobeta, dinspre strãzile Destinului(la est), Decebal (la nord) ºiproprietatea I. Deºliu (la vest) – toateînsumând 9964 m.p., plus alte 8terenuri situate chiar în interiorulcastrului Drobeta, fiecare de câte904,90 m.p. La identificarea ºistabilirea acestora s-a þinut cont delimitele fixate de Vasile Pârvan în1911 ºi de concluziile rapoartelor luiAl. Bãrcãcilã, în calitate de preºedinteal comitetul ºcolar al Liceului„Traian”. În afara acestor terenuri,pentru care cei expropriaþi primeausuprafeþe echivalente în alte pãrþi aleoraºului, acelaºi regim urma sã fieatribuit ºi terenului comunei pe carecândva se aflase ospiciul de infirmiiar la data mãsurãtorii spitalul detuberculoºi. Adãugând la proprietãþileparticulare ce urmau a se expropriape cele ale comunei, suprafaþaîntreagã a terenului destinat îngrãdiriiatingea 66.354 m.p. Pe toatã aceastãsuprafaþã era interzis ca, în viitor, sãse mai construiascã altceva decâtclãdirea Muzeului regional (viitorulMuzeu al Regiunii Porþile de Fier) ºianexele necesare Internatului Liceului„Traian”, deja aflat în curs de ridicare.La data mãsurãtorii se ºtia, desigur,cã, în afara ruinelor picioarelorpodului lui Traian ºi a celor alecastrului roman, pe acest teren se mai

aflau ºi alte vestigii romane, marcatepe planul întocmit ºi care în viitorurmau sã facã obiectul cercetãriloristorice ºi arheologice. Deºi se pãrea cã, odatã mãsurãtorileefectuate, se va putea trece laadoptarea actelor de expropriere, nus-a întâmplat aºa. Acest fapt s-a vãzutpeste doar douã sãptãmâni când, înºedinþa din 18 decembrie 1925 acomisiei interimare a oraºului, s-aluat din nou în discuþie chestiuneacedãrii terenurilor care adãposteauruinele castrului roman ºi a celorînvecinate acestora. Ca piese aledosarului au figurat, printre altele,planul întocmit în chestiune, planuloraºului, planul castrului, un referatanexã ºi un proces-verbal, toateîntocmite ºi depuse de Al. Bãrcãcilã.S-a aflat cu acest prilej cã, pentrupatru locuri de casã, proprietarii lordepuseserã contestaþii, pe motiv cãpe acele terenuri nu se aflau ruineromane ºi ele nu fãceau parte dinplanul castrului. Luând în considerare aspectelemenþionate ºi dorinþa din 1911 aMinisterului Cultelor, mai nouexprimatã ºi de ministrul Al.Lapedatu, prin Încheierea nr. 157 din18 decembrie 1925, comisiainterimarã a oraºului a aprobat pânãla urmã cedarea gratuitã în beneficiulMinisterului Cultelor ºi Artelor aterenurilor ºi plaþurilor – parteintegrantã a castrului ºi a altor ruineromane, precum ºi a învecinãrilorlibere de construcþii, toate aflate înplina proprietate a comunei,nevândute la nimeni ºi care intrau înplanul întocmit ºi stabilit prin linia dedemarcaþie aferentã. În ceea ce privea locul ºi clãdireaunde funcþiona azilul de tuberculoºi,cedarea era condiþionatã de ocompensaþie ce decurgea dincontractul încheiat de primãrie cuMinisterul Sãnãtãþii ºi OcrotirilorSociale. De asemenea, cât privea locurile ºiclãdirile proprietãþi particulare, acesteaneaparþinând comunei, asupra lorcomisia interimarã nu putea lua nici ohotãrâre. Primãria îºi rezerva, în

schimb, dreptul de proprietate asupraterenurilor pe care urma sã se executelucrãri viitoare de canalizare. Legea de expropriere în interespublic cultural a proprietãþilor dinperimetrul Internatului Liceului„Traian ºi vestigiilor romane din zonaînvecinatã lui (vizând condiþiile deprotecþie a castrului, picioruluipodului ºi a celorlalte monumenteantice) a fost votatã de Parlament însesiunea 1926 ºi publicatã în„Monitorul Oficial” nr. 67 din 21martie acelaºi an. În varianta adoptatã,legea prevedea expropriereaimobilelor nr. 1-7 ºi 14-17 îninteresul monumentelor antice, iar aimobilelor nr. 8-13 în interesulInternatului. Predarea acestor terenuricãtre Comitetul ºcolar nu s-a fãcutînsã imediat, astfel cã, în vara lui1926, Al. Bãrcãcilã a intervenit de maimulte ori, dupã ce o mai fãcuse ºianterior, la Ministerul Instrucþiuniipentru preluarea lor de facto,invocând cã la 1 septembrie urma sãse deschidã Internatul iar nevoile luigospodãreºti, precum ºi nevoile celor300 de liceeni interni impuneaupreluarea terenului necesar acordatprin lege.Pânã sã se întâmple acest lucru, în adoua parte a anului 1925 s-au stabilitcondiþiile de desfãºurare a sãpãturilorºi nivelãrilor la Internat. Datã fiindambianþa în care fusese amplasatacesta, în vecinãtatea imediatã acastrului roman, condiþiile au impusca „sãpãturile pentru nivelareaterenului la construcþia Internatuluifãcându-se pe un teren cumonumente antice”, sã se execute„dupã indicaþiunile ce se vor dat atâtde d-l inginer diriginte, cât ºi depreºedintele comitetului ºi depersoanele ce vor fi puse sãsupravegheze lucrarea”. Deasemenea, s-a atenþionat sã nu sedistrugã „nimic din zidurile,monumentele, sau obiectele pestecare se va da în timpul sãpãturilor”.Antreprenorul era „rãspunzãtor deînstrãinarea de cãtre lucrãtori sau altepersoane a obiectelor, monedelor etc.ce se vor gãsi ºi care” trebuiau

„imediat predate supraveghetorilorînsãrcinaþi cu primirea lor”. În cursul anului 1927, dupã ceterenurile expropriate au fost preluatede cãtre Al. Bãrcãcilã, ca membru alComisiunii Monumentelor Istorice ºica delegat al Ministerelor Instrucþiuniiºi, respectiv, Cultelor ºi Artelor, s-atrecut la împrejmuirea acestora. Peparcurs s-a dovedit cã Primãriaoraºului nu era dispusã la o prea maresolicitudine faþã de promotorulproiectului de protecþie, cãruia, înmartie 1928, i-a imputat cotropirea ajumãtate din prelungirea strãziiIndependenþei, partea cuprinsã întrestrada Sever ºi b-dul Dunãrea,somându-l sã ridice gardul ºi sãrenunþe la plantarea cu arbori pesegmentul de stradã litigios. Bãrcãcilãa rãspuns, însã, ca întotdeauna,documentat, cu planurile aferente pemasã. Alte surse de contencios auapãrut la jumãtatea anilor ’30 înprocesul despãgubirii câtorva dintrecei expropriaþi, nemulþumiþi decompensaþiile primite din parteaprimãriei, însã acestea n-au afectatperimetrul fixat în anii 1925-1926.

Tot în perioada ulterioarã preluãriiterenurilor expropriate au începutsãpãturile ºi cercetãrilecvasisistematice, desfãºurate anual,personal sau sub conducerea lui Al.Bãrcãcilã, la castru ºi la celelaltevestigii antice ºi soldate, de fiecaredatã, cu rezultate importante pentruistoria locului. Totodatã, când a fostposibil, la Turnu Severin s-audeplasat ºi specialiºti cu notorietateprofesionalã recunoscutã, care auefectuat diverse lucrãri de restaurareºi conservare, dupã planuri ºi devizeelaborate de C.M.I.. Nu întotdeauna,însã, lucrãrile au decurs fãrãincidente. La un moment dat, au ieºitla luminã divergenþe între Al.Bãrcãcilã ºi Grigore Florescu, peatunci asistent universitar ºi trimis alC.M.I. cu verificarea acurateþeicercetãrilor arheologice de la castruºi împrejurimi.

CONTINUARE ÎN PAG. 14

publicitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 12

Companiile cu capitalromânesc îºi consolideazã poziþiile pepieþele lor de profil, prin întãrireapropriei identitãþii vizuale ºi de marcã.

Acesta este motivul pentru caregrupul Global Plast, cu o experienþãde peste 12 ani în domeniuldistribuþiei articolelor pentrugospodãrie, a decis crearea uneiidentitãþi vizuale de impact ºi alegereaunei strategii noi privind organizareaportofoliului de produse.

„Rebranding-ul Global Plast,

Global Plast este Partener de casã bunã«partenerul de casã bunã»,marcheazã o etapã în procesul sãude maturizare ºi reflectã cu fidelitatefilosofia ºi maniera de a se raporta lapiaþã ºi consumator, asumându-ºipoziþia de lider. Noua identitatereflectã viziunea, misiunea, valorile ºistrategia companiei. Prin noile brand-uri de produs se doreºte o poziþionarerelevantã în piaþã ºi în minteaconsumatorilor, printr-o atractivitatemai mare la raft ºi promisiuneaautenticitãþii ºi calitãþii produselor

noastre”, a explicat dl. Dan Doroican,responsabilul Marketingal Global Plast.

Conform informaþiilordin domeniu, piaþaarticolelor de unicãfolosinþã, menaj ºicurãþenie, a soluþiilor deambalare ºi a produse dinhârtie se ridicã la circa 1miliard de euro.

C o m p a n i abucureºteanã, înfiinþatã în anul 2003 cu

capital integral românesc, unul dintre

primii trei distribuitori din domeniu, cufiliale în Constanþa, Iaºi, Timiºoara,Bacãu ºi Cluj-Napoca, a decis creareaa trei trei noi branduri de produs.

Hârtia pentru uz casnic Papelinoeste o marcã autohtonã, care estecaracterizatã prin „fineþe cu fiecareatingere” ºi cuprinde batistuþe nazale,ºerveþele de masã, prosoape debucãtarie ºi hârtie igienicã.

De la produse de menaj precumbureþi, mopuri sau lavete umede,pânã la folii ºi pungi alimentare pentrustocare, Zorex este denumirea uneigame complete de produse pentruuºurarea sarcinilor zilnice, care aduce„ordine ºi curãþenie la minut”.

Iar pentru momentele speciale,indiferent de ocazie, a fost creatã gamaAlabala, care cuprinde un portofoliularg de produse de unicã folosinþã(tacâmuri, veselã, caserole etc.) careface totul „simplu ca o joacã de copii”.

„Într-o industrie dominatã deprivate labels ºi branduri cu renumeinternaþional, Global Plast a reuºit sãse impunã ca o companieromâneascã de încredere, pe a cãreipromptitudine te poþi baza în oricemoment. Noile mãrci, dezvoltatepentru gamele de hârtie, menaj-curãþenie ºi produse de unicã folosinþã,pot concura acum fãrã probleme cunumele consacrate ale categorieihousehold”, considerã Mona Ursu,managing partner al BrandFusion, ceicare au creat identitate corporate ºinoile branduri de produs.

Produsele din portofoliulcompaniei, Global Plast sunt prinreþelele Kaufland, Auchan, Cora,Carrefour, Penny Market, Metro,Brico Depot, Praktiker, Real, Profi,Dedeman, DM, Billa, Unicarm, sauHoReCa, cât ºi în piaþa tradiþionalã.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii vor avea chef de joacã: vor dori sã iasãmai mult sã se distreze, vor fi glumeþi, veseli,entuziaºti, vor dori sã aducã ceva nou în relaþia decuplu ºi toate acestea nu pot decât sã le facã bine.Dacã vor da frâu acestor impulsuri ludice, se vorsimþi bine ºi îi vor încânta ºi pe cei din jur. Noutateae întotdeauna binevenitã în relaþiile amoroase ºiacþiunile lor ar putea elimina monotonia din cuplu,sau, în cazul celor singuri, i-ar putea face maiatrãgãtori pentru posibilii parteneri. Sã fie însãatenþi ca nu cumva, în entuziasmul care îi cuprinde,sã cheltuiascã excesiv: riscul unui dezechilibrufinanciar este destul de ridicat.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii se apucã acum de bãtãlii pe termen lung:o reorientare profesionalã, învãþarea unei limbistrãine, începerea unor economii importante, saua unui tratament medical. Sau, dacã nu se apucã,ar fi bine s-o facã, pentru cã perioada estefavorabilã muncii ºi studiului. Ceea ce vor începeacum, va ieºi bine, chiar dacã acest lucru se vaîntâmpla peste mai multe luni, sau chiar un an. Nuconsiderã aceastã muncã sistematicã o corvoadãpentru cã, astrologic, nu sunt tentaþi de realizãrileobþinute peste noapte. Au energie ºi entuziasm ºivor transmite aceastã stare ºi partenerului de viaþã.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Sãptãmâna Gemenilor se caracterizeazã prinactivitate socialã intensã. Aceasta poate avealegãturã ºi cu serviciul, însã mai puþin: în principal,vor participa la evenimente de genul petrecerilor,nunþilor, botezurilor, evenimente în care se vasãrbãtori ceva. Ei vor strãluci la aceste ocazii ºivor începe legãturi sociale cu persoane noi. Baniivor veni ºi ei, sub forma unor cadouri, sau a unordatorii recuperate. Se recomandã atenþie lacadourile sau favorurile de la persoane cu carenu sunt în relaþii apropiate: aceste cadouri sauservicii vor fi însoþite de condiþii care s-ar puteasã nu convinã Gemenilor.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Activitãþile intelectuale sunt favorizate de perioadaastrologicã prin care trec Racii. Ei vor citi, vor urmãrifilme, ºtiri, vor lucra la diverse proiecte, vor petrecemai mult timp în faþa foii de hârtie sau a monitorului.Tot ce vor învãþa acum vor reþine corect ºi pe termenlung (aviz celor care se pregãtesc pentru licenþe,masterate, doctorate etc). Chiar ºi cei care nupresteazã la serviciu activitãþi intelectuale vor fi maicurioºi ºi mai interesaþi de ce se întâmplã în jurullor, iar aceastã evoluþie le va atrage admiraþia celordin jur. Nimic rãu în asta, nu-i aºa?

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Foarte multe de fãcut ºi puþin timp. Leii suntocupaþi pânã peste cap în aceastã sãptãmânã:demareazã proiecte importante, poartã discuþiidecisive, aleargã de colo pânã colo ºi intrã încontact cu multe persoane. Acþiunea e cuvântul-cheie al acestei sãptãmâni. Nu vor avea prea multtimp sã respire, deoarece pânã ºi în orele liberese vor gândi doar la ceea ce au de fãcut a douazi. Pentru multe persoane, acesta ar fi un ritminsuportabil, dar Leilor le place lupta ºi se simtîn elementul lor. Eforturile lor vor avea succesîn viitorul apropiat.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Nimic nu deranjeazã mai tare o Fecioarã decâtlipsa armoniei, în toate aspectele ei. Vor fi pusepe schimbare, nu a lor, ci a celor din jur: vorcritica, vor da sfaturi, vor fi tentate chiar sã treacãla acþiune, fãrã sã-ºi dea seama cã acesteintervenþii nesolicitate le pot atrage antipatii. Eleriscã sã spunã cuvinte sau sã facã gesturijignitoare pentru cei vizaþi, sã critice hainele,limbajul, comportamentul sau stilul de viaþã alcelor din jur. Ar fi bine sã-ºi reprime pornirilemisionare, nu vor avea efectele dorite ºi le vorcrea o reputaþie proastã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Deºi sunt, în general, foarte preocupate deaspectul lor, Balanþele vor avea grijã mai multca niciodatã de cum aratã, de cum se îmbracã,de cum se prezintã locuinþa lor. Motivul majorcare poate sta în spatele acestei cosmetizãriminuþioase a existenþei lor, poate fi onemulþumire în legãturã cu propria persoanã.Balanþa este una din zodiile dependente defrumos, aºa cã aceste schimbãri pe care le facar putea aduce soluþii la problemele lor.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Scorpionii se simt puþin plictisiþi, au nevoiede provocare ºi acþiune. Chiar ºi cei care duc oviaþã mai activã decât medie vor simþi cã au,totuºi, nevoie de ceva nou. Ar fi recomandat,deoarece aceastã sãptãmânã nu este favorabilãdemarãrilor de planuri ºi proiecte, sã nu ia nicio decizie majorã ºi sã-ºi astâmpere setea denoutãþi cu lucruri care nu îi vor influenþa în planconcret: sã iasã mai mult, sã vadã filme, sãciteascã, sã încerce sã gãteascã ceva nou, adicãmãrunþiºuri care sã-i încânte pe moment.Aceastã plictisealã se va reflecta ºi asupra laturiiamoroase, de aceea ei trebuie sã-ºi includãpartenerii în micile lor experimente ºi sã nuîncerce sã afle consolare în alte braþe.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãgetãtorii se bucurã în prezent de un val deenergie care îi determinã sã ia decizii importante ºisã-ºi facã planuri mãreþe. Aceste planuri sunt legatede stilul lor de viaþã ºi chiar de cum se definesc eiînºiºi ca persoane. Doresc sã-ºi corecteze erorile,sã devinã mai buni, mai puþin egoiºti, maicumpãtaþi, sã reia legãturi cu prieteni vechi, sãdevinã mai eficienþi la serviciu ºi sã nu mai piardãtimpul cu distracþii ºi aventuri, aºa cum suntînclinaþi prin natura zodiei. În general, nu vor existaimpedimente obiective pentru planurile lor, dar eposibil ca ei înºiºi, dupã ce trec de aceastã perioadãentuziastã, sã uite ce ºi-au propus.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Geloºii Capricorni vor gãsi motive sã-ºimanifeste acest defect. Nu înseamnã cã, dacã levor gãsi ei, aceste motive vor fi fundamentatetemeinic. Ei le cautã inconºtient ºi pânã ºi celmai mãrunt lucru le poate trezi bãnuieli: o privirea partenerului, un gest, un ton mai cald la telefon,faptul cã se îmbracã mai elegant ca de obicei. Eiriscã sã stârneascã furtuni în cuplu, sã spunãlucruri dureroase ºi sã-ºi îndepãrteze astfelpartenerul de-adevãratelea. Este recomandat sã-ºi stãpâneascã reproºurile ºi observaþiile, pentrucã perioada aceasta este una nesigurã în ceeace priveºte relaþiile de cuplu.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorii sunt stãpâniþi de imbolduriromantice nu neapãrat îndreptate cãtrepartenerul oficial. Vor simþi nevoia sã-ºiconfirme faptul sã încã mai sunt atrãgãtori ºi vorîncerca sã flirteze pe unde pot: pe net, înautobuz, la locul de muncã, la supermarket, înlocurile unde nu s-ar fi gândit pânã acum sãfacã aºa ceva. Atenþie, aceste mici indiscreþii nuvor duce, în general, la infidelitate; sunt doarun semn cã au nevoie de mai multã atenþie dinpartea iubiþilor sau iubitelor. Ar fi totuºi bine sãspunã direct acest lucru ºi sã nu comitã gesturicare pot da naºtere la interpretãri negative.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtii trec printr-o perioadã de melancolie ºisingurãtate. Chiar dacã sunt înconjuraþi de prieteni,chiar dacã ºtiu cã sunt iubiþi ºi susþinuþi, trec acumprintr-o perioadã mai proastã din punct de vederepsihic. Aceste stãri ale lor îi vor contraria puternicpe cei din jur ºi li se vor cere explicaþii în modinsistent. Perioada este favorabilã activitãþilorlegate de casã: mutãri, renovãri, chiar achiziþionãrisauvânzãri de locuinþe: pot obþine preþuri buneîn urma unor negocieri, sau pot avea noroculsã gãseascã un chilipir.

OBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 13Horoscop

(18 - 24 februerie 2016) Horoscop

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 14

Cu o creºtere a PIB de3,7% în 2015, cu perspectivamajorãrii la 4% în acest an, ºi valoripozitive ale dobânzilor, într-operioadã în care tot mai multe bãncicentrale din întreaga lume le-auintrodus pe cele negative, fondurilespeculative, ºi nu numai, cautãlocuri în care sã obþinã randamentecât mai bune. Cum Rezerva Federalã americanãa lãsat de înþeles cã nu va majoradobânda foarte des în acest an,ieºirile de capital din piaþaromâneascã s-au oprit, asistândchiar la o înmulþire a intrãrilor. Interesul mare pentru leu, carea devenit, prin evoluþia sa, înaceastã perioadã francul elveþianal zonei, se datoreazã faptului cãdobânda de politicã monetarã aBNR este de 1,75%, iar pozitivesunt ºi randamenteleinterbancare, cele la depozite sautitlurile de stat. De altfel,guvernatorul BNR a afirmat recentcã instituþia pe care o conduce nuva experimenta introducereadobânzilor negative. Aºa cã de la 4,4852 lei, laînceputul perioadei analizate,euro a scãzut, la finalul ei, la4,4637, minim al ultimelor douãluni, mai jos cu aproape 6,1 banifaþã de sfârºitul anului trecut. În ultima ºedinþã a intervalului,tranzacþiile s-au realizat între4,4570 ºi 4,4730 lei, cu închidereala 4,4580 – 4,4610 lei, semn cã orevenire a euro peste pragul de 4,50lei este destul de îndepãrtatã. Anul acesta va fi unul tumultospentru leu, crede Mugur Isãrescu,care observa zilele trecute cã„multe dintre valuri sunt relativ maideparte de România ºi maiobservãm cã economiaromâneascã, piaþa valutarã, poatesã lucreze cu aceste norme.Sentimentul meu este cã piaþalocalã s-a adâncit, nu mai este atâtde emoþionalã”. Cursul va continua sã fluctuezeîntre 4,40 ºi 4,45 lei, iar BNR vautiliza pârghiile, monetarã sau

Euro ar puteascãdea la 4,45 lei

valutarã, pe care le are ladispoziþie pentru a regla atâtinflaþia cât ºi cursul. Cursul dolarului american ascãzut de la 3,9870 la 3,9623 lei,minim al ultimelor trei luni ºijumãtate, dar a încheiat perioadala 3,9940 lei, când cotaþiile aufluctuat între 3,99 ºi 4,011 lei. Media monedei elveþiene, carechiar dacã ºi-a încetinit depreciereafaþã de cea europeanã, tranzacþiilede pe pieþele internaþionalerealizându-se între 1,095 ºi 1,1060franci/euro, a scãzut de la 4,0910la 4,0460 lei. Perechea euro/dolar a fluctuatîntre 1,1147 ºi 1,1376 dolari,maximul ultimelor trei luni ºijumãtate. La finalul perioadei,euro se tranzacþiona în culoarul1,1147 – 1,1193 dolari, monedaamericanã profitând dedeclaraþiile preºedintelui BCE,Mario Draghi. Acesta a afirmat cãinstituþia pe care o conduce arputea lua în martie noi mãsuri derelaxare cantitativã, acestea fiindinfluenþate de scãderea preþurilorla þiþei ºi materii prime, dar ºi denivelul salariilor din zona euro. Analiza cuprinde perioada10 – 16 februarie.

Radu Georgescu

În perioada 12-14.02.2016 laTEMERIN, Serbia, a avut loc TurneulInternaþional de Judo organizat de TSKTemerin la care au participat 700 desportivi de la 57 de cluburi din 7 þãri:SRB, ROU, CRO, BIH, MNE, HUN, MAK. Sportivii CSM Drobeta ºi-au verificatcâþiva dintre sportivii sãi, aceºtia urcândpe podium dupã cum urmeazã:Loc I- ARGINT DIANA -48 kg -U13- VLADU ANA MARIA -36 kg -U15- IANICU IONUÞ -60 kg -U21Loc II- COVACIU IASMINA -40 kg -U15Loc III

La TEMERIN, Serbia, a avut locTurneul Internaþional de Judo

organizat de TSK Temerin- BREBINARU SORIN -60 kg -U21Loc V- TOPALÃ VLAD -66 kg -U15- TÃTAR KRISZTINA -48 kg -U21Neclasat- DOVLETE ALEXANDRU -60 kg -U13 CSM Drobeta a fost pe prima treaptãa podiumului la echipe feminin U15. A fost o verificare utilã pentru toþisportivii, fiecare meci contribuindla experienþa de concurs necesarãpentru a urca pe podium ºi laNaþionale în acest an.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Sesiune de promovare a medieriiorganizatã de Corpul Profesional al

Mediatorilor Autorizaþi din Judeþul MehedinþiCorpul Profesional al Mediatorilor Autorizaþi din judeþul Mehedinþi

va organiza în data de 18.02.2016, la ora 16:00, sesiunea de promovare amedierii privind medierea conflictelor de muncã. Evenimentul se va desfãºura, pe parcursul a douã ore, la sediulBibliotecii Judeþene “I.C. Bibicescu” din strada ªt. Odobleja nr. 59, (vis-a-vis de Hotel Severin) cu tema “Medierea - modalitate de soluþionare aconflictelor de muncã”. În cadrul sesiunii se vor trata - împreunã cu reprezentanþii a 14Sindicate din Confederaþia Frãþia - aspecte legate de iniþierea proceduriimedierii în conflictele colective de muncã precum ºi cele individuale,prin identificarea ºi prezentarea oportunitãþilor ºi avantajelor oferite demediere ca soluþii pe termen lung.

Preºedinte C.P.M.J. Mehedinþi - Mediator Fleancu Liliana

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

Cu prilejul unei astfel de deplasãri,el a semnalat Comisiei, iar aceastal-a înºtiinþat pe Bãrcãcilã, în martie1933, sub semnãtura lui N. Iorga,cum cã la Drobeta se fãcuserã„sãpãturi ºi nivelãri ale terenului,care prin modul cum au fostexecutate, au rãscolit tot castrulroman la diferite adâncimi, fãrãvreun criteriu de stratificaþie,sãpându-se chiar, la anumitepuncte, cu 50 cm sub nivelul primeiepoci, lãsându-se zidurile cutemelia descoperitã”. Deasemenea, aceste sãpãturi „ar fifost fãcute pe m.c., ca orice lucrare,ºi de oameni ce nu erau

PROTECÞIA ªI CONSERVAREA... (4) Urmare din pag. 11 supravegheaþi îndeaproape de

persoane competente, ci de simplielevi de liceu”. ªi Comisia încheiacã îi aducea la cunoºtinþa luiBãrcãcilã cele semnalate, întrucâtaprecia „prea mult activitatea” luiºi nu dorea sã dea vreun avizasupra chestiunii fãrã a avea ºipunctul lui de vedere. Care punctde vedere a fost formulat pertinentºi trimis Comisiei, subliniindneadevãrul afirmaþiilor lui Gr.Florescu, de vreme ce castrulîncetase definitiv a mai fi un depozitde gunoaie ºi cariera de piatrã deconstrucþie a locuitorilor, încetasea mai fi cotropit de aceºtia cu loturide proprietate în cuprinsul lui, mai

mult, o bunã parte din construcþiiledescoperite pânã atunci fuseserãconsolidate de cãtre custodeleC.M.I., Stoichiþescu, din Curtea deArgeº, iar sãpãturile, dacãprezentau adâncimi variabile,aceasta rezulta din realitãþile ºiepocile istorice diferite pe care lereflectau. Cât despre stratigrafie, eafusese urmãritã riguros ºi dublatãde schiþe ºi fotografii, în timp cenivelãrile, la volumul de pãmântrezultat din sãpãturi, ele n-aveaucum sã fie evitate ºi prin nivelãrise aranjase curtea Internatului, careurma sã devinã ulterior parculacestuia ºi al Muzeului.

sportOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 15

În penultimul meci dinsezonul regulat, CS Pandurii TârguJiu întâlneºte luni, de la ora 18, peStadionul Municipal din DrobetaTurnu Severin, CS UniversitateaCraiova. Pentru a intra în play-off depe un loc care sã-i confere ºanse realela cucerirea titlului de campioanã,echipa antrenatã de EdwardIordãnescu are nevoie de victorie înderby-ul Olteniei. Cu o campanie deachiziþii importantã, care îi cuprindepe Liviu Antal (Hapoel Tel Aviv),Florin Acsinte (FC Botoºani), AdrianRopotan (Petrolul Ploieºti),Alexandru Rãuþã (CS Mioveni) ºiGordan Bunoza (Pescara), CS

CSS Drobeta Turnu Severin se vadespãrþi în aceastã iarnã de portarul care aajutat echipa sã încheie turul pe primul locîn seria a V-a a Campionatului Naþional defotbal, rezervat juniorilor republicani A.Testat de Sporting Turnu Mãgurele în maimulte amicale, Ricardo Filip va juca din returîn Liga a III-a. “Faptul cã un jucãtor de-almeu face pasul la Liga a III-a de la vârsta de18 ani, nu poate decât sã mã bucure. Filip edorit la Turnu Mãgurele. Eu, încã, nu amsemnat actele de transfer, dar îmi voi daacordul ºi îl voi lãsa sã plece de pe acum,deºi mai putea juca la CSS pânã la varã. Noiavem ca obiectiv clasarea pe primul loc ºipromovarea în Liga Elitelor. Mai avem în lotun portar la fel de valoros, pe Adelin Iliescu,care e ºi component al lotului naþional dejuniori U16 al României”, a spus antrenorulMarian Brihac. Filip n-a evoluat în amicalul

Derby-ul Olteniei,pe <<Municipalul>>

severinean

Etapa a XXIV-a

Pandurii Târgu Jiu - ASA Târgu Mureº 0-1 (0-1)Viitorul Constanþa - CSMS Iaºi 1-2 (0-1)Astra Giurgiu - CFR Cluj 2-2 (0-1)CS “U” Craiova - Petrolul Ploieºti 2-0 (1-0)Poli Timiºoara - FC Voluntari 1-2 (0-0)Dinamo Bucureºti - FC Botoºani 1-0 (1-0)Concordia Chiajna - Steaua Bucureºti 0-2 (0-2)

Clasament

1. A. Giurgiu 24 13 8 3 40-28 472. Dinamo 24 12 8 4 31-23 443. V.Constanþa24 12 7 5 46-26 434. Steaua 24 12 7 5 33-21 435. Târgu Jiu 24 12 7 5 31-24 436. Tg. Mureº 24 8 11 5 26-20 357. Iaºi 24 9 8 7 20-23 358. Craiova 24 8 6 10 25-25 309. Botoºani 24 6 8 10 30-33 2610. Cluj 24 7 10 7 29-25 2511. Timiºoara 24 4 9 11 22-34 2112. Voluntari 24 3 9 12 23-40 2013. Chiajna 24 3 8 13 21-40 1914. Ploieºti 24 2 8 14 16-31 8

Etapa viitoare

FC Botoºani - A. Giurgiu (vineri, ora 20:30)Iaºi - Poli Timiºoara (sâmbãtã, ora 18:00)Dinamo - Chiajna (sâmbãtã, ora 20:30)Ploieºti - V. Constanþa (duminicã, ora 18:00)CFR Cluj - Târgu Mureº (duminicã, ora 20:30)Pandurii Tg.Jiu - CSU Craiova (luni, ora 18:00)FC Voluntari - Steaua (luni, ora 20:30).

Pandurii Târgu Jiu a debutat cudreptul în 2016, scor 1-0 îndeplasarea de la FC ASA TârguMureº, prin golul marcat de CristianSãpunaru, din penalty, în prelungirileprimei reprize. ªi CSU Craiova aînceput anul cu un succes, scor 2-0cu Petrolul Ploieºti, pe StadionulExtensiv, prin reuºitele lui BogdanVãtãjelu (19) ºi Nuno Rocha (63).Deºi a fost avatajatã de joculrezultatelor din runda a XXIV-a,echipa din Bãnie are ºanse infime sãmai prindã locul al VI-lea, ultimul careduce în play-off. Craiovenii au nevoiede victorii în ultimele 2 etape, în timpce ASA Târgu Mureº, care are

avantajul jocurilor directe, trebuie sãpiardã meciurile cu CFR Cluj ºiBotoºani, iar Iaºiul sã nu obþinã maimult de un punct din confruntãrile cuPoli ºi Steaua. Echipa antrenatã, dinaceastã iarnã, de Daniel Mogoºanu ºiVictor Naicu nici n-a perfectat vreuntransfer în pauza competiþionalã, deºia reziliat contractele jucãtorilor Cristian

Bãlgrãdean, ThaºerBawab, Viorel Ferfelea ºiCostin Curelea. CSU M. O.

Craiova a reuºit totuºi sã-l pãstreze petânãrul atacant Andrei Ivan, care a fostdorit de Steaua Bucureºti, dar ºi deEspanol Barcelona. În partida-tur cu Pandurii, CSUCraiova a remizat, scor 0-0, iar înultima etapã din sezonul regulat vaîntâlni CFR Cluj, pe propriul teren.Dupã acea rundã, echipele clasatepe locurile 7-12 vor juca în play-out,pentru evitarea retrogradãrii.

Filip face pasul spre Liga a III-a

pe care echipa severineanã l-a disputat,sâmbãta trecutã, cu liderul din Liga a IV-aDolj, Tractorul Cetate. Echipa preluatã deDorel Stoica s-a impus cu 4-1, prin golurilelui Ionel Jilcu (3g) ºi Ionuþ Ilie, respectivLaurenþiu Sãrãcin. Brihac a pus eºecul ºi peseama oboselii acumulate de elevii sãi. Înurmã cu o sãptãmânã, la Cetate, aceºtiafuseserã învinºi la limitã de AS Tractorul (5-4). “Trebuia sã jucãm meciul-retur peStadionul Termo, dar terenul a devenitimpracticabil din cauza ploilor ºi am optatpentru varianta ªimian. Pentru noi, a fost alpatrulea amical în 8 zile, iar oboseala a începutsã se resimtã. Am întâlnit ºi o echipã maturã,cu jucãtori experimentaþi. Sper sã promovezeîn Liga a III-a, mai ales cã echipa e antrenatãde severineanul Dorel Stoica ºi are încomponenþa lotului mai mulþi foºti elevide-ai mei”, a precizat Brihac. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, stau ºi mãminunez câteodatã de unde le scotunii ºi pe unde le bagã alþii, zãu aºa.Pã stai sã-þi spui, cã abia ne oprirãmdin râs, io, al lu Zbanghiu, nerodu deSucã ºi naºu Pantelicã, toþi odatã. Pãcitirãm a mai mare trãznaie de cânds-au inventat ºtirile româneºti: cicãal lu nea Cîrjan, al mic, ar fi candidatulcu ale mai mari ºanse sã câºtigePrimãria Severinului. Pã bine, bre, nea Bãlu, matale pariom serios, la prima vedere, cã la a douamulþi nu s-au mai lãsat pãcãliþi, pã neaCîrjan trebe mai întâi sã sã urce pe unscaun ca sã vadã dacã e liber fotoliu

de primar, cã s-ar putea sã nu ajungãpãnã în dreptu’ ferestrei unde temporarstã nea Gherghe. Abia dupe aia sã maiviseze ce ºi cum, cã din gurã e uºor,da din fapte mai trebe sã sã mai coacã,cã la câtã experienþã a acumulat, maimult de o compunere despre cum osã arate Severinu pe hârtie nu mai ºtie. Cât despre trãznaia aia cã eseverinean get-beget, asta sã i-ospunã lu Mutu cã e ºi suficientã casã rezolve fro problemã, darãmitedouã sute de probleme, vorba luCostel, câte are Severinu. Da unii sãcred aºa deºtepþi, cã-i ia ºi gura pe

Sucã, nea Cîrjan primaru la apelu de noapte, neaGherghe ºtiristu de serviciu ºi ºcoala vieþii a lu nea Dima

dinainte, darãmite scaunu de primar. ªi, iote, cum reapar ziarele decampanie, cã nu s-au învãþat minte

partidele sã nu mai tipãreascãmaculaturã, o sã mai avem totsoiul de primari fãcuþi pestenoapte, pânã pin iunie. Cât despre nea Gherghe, careocupã temporar locu di la fereastrã,de fro douã mandate încoace ºi totdegeaba, cã Severinu mai mult a statdecât sã dea înainte, zisã cã dacãtot a dat unor bãieþi deºtepþi sã sapegroapa pentru centrala aia care s-arputea sã încãlzeascã Severinul, zisãsã sã pregãteascã iarã sã dea neºtespectacole, sã uite lumea de sãrãcieºi sã sã mai cheltuie neºte bani dinbugetu severinenilor. Cultura ebunã, nu zâc nu, cã dacã nu suntlocuri de muncã, mãcar sã dãmneºte intrãri gratis la teatru. Acuma, una peste alta, e camdubios cum nea primarele ia apãrareafirmei cu pricina, aia de sapã pentruo centralã sau ce-o ieºi, mai ales cãfirma cu pricina e una privatã. Ba mai

adusã ºi un fel de specialist bâlbâitîn explicaþii, care semãna mai multcu Horea decât cu Criºan, sã spunã

ce motoare navale o sã aducã‘mnealor pe câmpul cu douã-treiexcavatoare. Mã fraþilor, da ultima gãselniþã a lunea Gherghe, ca sã mai aparã la ºtiri,cã probabel e lipsã de informaþiineverifcate, fu primireareprezentanþilor di la UniuneaNaþionalã a Patronatului Român.Adicã o confederaþie înfiinþatã în anul1991, cu scopul de a ocroti intereselepatronilor mici ºi mijlocii activând îndomeniul serviciilor, comerþului ºiproducþiei ºi pe care nea primarele oprezentã ca o mare chestiuneaducãtoare de investitori. Cã mulþiprivesc, puþini înþeleg ºi-ar zice unii,numai cã aºa cum zâce Sucã,severinenii s-au deºteptat de ceva aniºi abia aºteaptã luna iunie. Mã nepoate, da sã apucã neaNicolicea de afaceri cu sârbii, probabelsã încuscreºte în curând ºi face încãun pod al prieteniei. Cã dupe atâta timp

de politichie, cum sã ivirã neºteproiecte pe fonduri europene pentruRomânia-Serbia, cum îºi adusã nea

Nicolicea aminte de unde sã trage. Da acuma sã vezi altã dandana,pi la învãþãmânt. Pã da, cã prostealadin învãþãmânt începu cupropunerile de scoatere dinprograma ºcolarã a unor ore delatinã, istorie, ba chiar ºi românã,cã la cât învaþã ai noºtri copii, astamai lipsea. Da sã trezi ºi un fostcadru didactic de pi la noi, de anide zile fu sindicalist de oi, cã cicãnici nu stricã noile mãsuri, cã ãºtiamici trebe sã aibã ºcoala vieþii, ºcolide arte ºi meserii, nu le trebe atâta

latinã sau atâta istorie. Mã fraþilor, stai sã te minunezi, cãla câte locuri de muncã lipsã areSeverinu, te mai miri de ce pleacã toþila cules de cãpºuni pin Spania ºispãlat vase pin Italia. Aºa ºi cu neaDima, om cu ºcoala vieþii, fostsindicalist în învãþãmânt, acumameseriaº la ºedinþele de DialogSocial. Da noroc cu nea Drãghiea,care sã bãgã în samã, cã altfel nu sãputea, cã cicã ar fi bine sã sã deschidãmai multe ºcoli profesionale, de parcãastea care ar fi ar avea locurile demuncã asigurate. Da cum datu dingurã nu costã bani, poþi sã spui vruteºi nevrute, cum te taie capu. Cã niciMarghioala lu Fleaºcã nu-ºi mai gãside muncã, dupe trei masterate, cã cicãar fi prea bine pregãtitã. Cât despre nea Drãghiea...numai de bine! Da pânã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!

nea Mãrin