T I B I S C U SPublicaþie editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii „Tibiscus“ Timiºoara

Anul XI nr.2 (57) martie 2008

Studenþila Putere

p . 4-5Istoriapreseila prezent

p . 3

Campionla „Tibiscus“

p . 14

FestivalulZileleBasarabiei

p . 1 1PT Europa2.0

p . 16Clubulsportiv„Tibiscus“

p . 15

Pactul pentru educaþie, prin care politicienii ºi-au luatangajamentul cã vor lua mãsuri pentru reforma înînvãþãmânt, are o primire scepticã, dacã nu chiar ostilã,în Timiº.Noul pact pentru educaþie reprezintã un set de mãsurireformiste în domeniul educaþiei pe care reprezentanþiituturor partidelor politice semnatare se obligã sã le între-prindã în cazul în care ajung la guvernare. Documentulprevede, printre altele, modernizarea sistemului ºi a insti-tuþiilor de învãþãmânt în perioada 2008-2013, prin alo-carea anualã a minimum 6% din PIB pentru educaþie ºia minimum 1% din PIB pentru cercetare ºi garantareaaccesului neîngrãdit la educaþie gratuitã pânã la termi-narea liceului. De asemenea, descentralizarea financiarã,curicularã ºi de resurse umane, adoptarea principiului„finanþarea urmeazã elevul/studentul“ ºi a principiuluifinanþãrii multianuale în sistemul universitar sunt alteprincipii reformiste prevãzute în Pact.Sindicaliºtii din învãþãmânt par sã nu fi fost foarte impre-sionaþi de semnarea Pactului pentru Educaþie. VirgilPopescu, liderul Sindicatului „Spiru Haret“ Timiº, alPersonalului din Învãþãmântul Preuniversitar, spune cãalocarea a 6% din PIB învãþãmântului nu este o noutateºi cã felul în care clasa politicã a decis sã acorde acestprocent „e o prostie“. Liderul sindical timiºean mai spunecã nu are cum sã nu fie sceptic cu privire la orice acþiunide acest gen ale clasei politice, „atâta vreme cât undascãl debutant are în continuare un salariu de 680 delei“.Ilarie Bordeiaºu, preºedintele judeþean al unei alte mariconfederaþii sindicale din învãþãmânt, Alma Mater, sus-pecteazã ºi el cã semnarea Pactului pentru Educaþie arputea fi o acþiune de imagine. „Nu vreau sã se adeve-reascã ce spun, dar probabil cã ºi acest an va trece fãrãsã se facã nimic practic pentru educaþie. Dincolo de oricedocument semnat de partide, cred cã trebuie sã se facãurgent ceva în sistemul educaþional, sã se revinã la cali-tatea din urmã cu ceva ani, pentru cã aproape tot ce seîntâmplã în prezent este o ruºine, din punctul de vedereal calitãþii ºi al bagajului de cunoºtinþe.“O prioritate, despre care nu s-a vorbit este trierea univer-sitãþilor existente, susþine Ilarie Bordeiaºu. „Militez pentrureducerea numãrului acestor universitãþi care apar ca ºiciupercile dupã ploaie. În acest ritm o sã ajungem sã dãmdiplome de absolvenþi ºi unor retardaþi mental. Ceea ce seface acum e, din punctul meu de vedere, campanie elec-

toralã. Eu personal nu am încrede în astfel de demersuri“.Preºedintele judeþean al Alma Mater crede ºi el cã unindicator foarte bun al felului în care clasa politicã se îngri-jeºte de educaþie îl reprezintã salariile profesorilor.Dr. Mihai Ionac, membru în Comisia Prezidenþialã pentruAnaliza ºi Elaborarea Politicilor din Învãþãmânt ºi cadrudidactic la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie dinTimiºoara, e de pãrere cã, dincolo de toate conotaþiileelectorale ale semnãrii Pactului pentru educaþie, parafa-rea acestui document reprezintã, totuºi, un pas înainte.„Mie mi se pare un lucru foarte important cã partidele aucãzut de acord ºi au semnat. Cã politicienii nu vor punebazã pe acea semnaturã, aºa cum mã aºtept eu, asta eo altã problemã. Mãcar au luat la cunoºtinþã cã avemnevoie de o strategie unitarã în educaþie, cã avem nevoieca învãþãmântul sã fie gratuit pânã la 18 ani, cã trebuiesã-i învãþãm pe copii abilitãþi, nu sã le bãgãm în capcunoºtinþe scrise în cãrþi, trebuie sã-i învãþãm sã comu-nice... Alte lucruri decât cele fãcute de ºcoala româneascãîn prezent.“Nicolae Þãranu, doctor în economie, conferenþiar univer-sitar la Facultatea de ªtiinþe Economice la Universitateade Vest, considerã Pactul pentru educaþie un act paralelcu realitatea. „Nici unul dintre partide nu are o strategieadaptatã pentru acest proiect. Dupã pãrerea mea, dacãvrei sã nu rezolvi o problemã, faci un pact de acest fel.Ei nu au niciun fel de coordonare. Sub ce autoritatelucreazã? ªi cum transferã ei Parlamentelor viitoareaceastã cerinþã de ameliorare a învãþãmântului? Viitoriiparlamentari nu au nicio obligaþie sã respecte un pact deacest fel, pe care eu îl consider un document electoral“.Nicolae Þãranu crede cã trebuie soluþionatã problemaunui cerc vicios în care se învârte învãþãmântul superiorromânesc actual : „Multe posturi sunt vacante. Unii das-cãli fac câte douã sau trei norme. Dacã s-ar ocupa com-plet aceste posturi vacante, nu ar exista bani sã fie plãtiþiprofesorii. Iar taxele de 500 de euro, pe care le plãtescstudenþii, nu ajung nici sã fie plãtiþi profesorii. Ca atare,dacã în urmã cu ceva timp exista o medie de 36 de orede curs ºi seminar pe sãptãmânã pentru studenþi, acums-a ajuns la 20 de ore. Învãþãmântul superior a devenitun fel de ºcoalã profesionalã. Nimeni nu poate spuneacum, în mod sincer, cã e mulþumit de calitatea învãþã-mântului. Pânã nu o sã vãd cã se fac schimbãri, dinacest punct de vedere, nu pot considera acest gen de«pact pentru educaþie» altceva decât demagogie“.

2 opinii tibiscus

„Tibiscus” este o publicaþie nealiniatã politic, editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii „Tibiscus” din Timiºoara. Ea urmãreºte perfecþionarea ºi evaluarea celor care urmeazã sã devinã jurnaliºti.

Director: AUGUSTA ANCA Redactor-ºef: DANIEL CIUREL Coordonator „Argonauþii”: ADRIAN DINU RACHIERU Redacþia: Narcis Arjoca, Iuliana Babuc, Andreea Bozgan, Florin Chira, Alina Chiorean, Carla Chiu,Andreea Constantinescu, Marco Criºan, Cerasela Dinescu, Adelea Grecu, Mihaela Hodi, Camelia Mãlãescu, Corina Popa, Lavinia ZabikPre-press: Euro-escu Layout&Logo: Euro-escu Tipar: ArtPressAdresa: Timiºoara, str. Al. Lazãr, nr.4-6, etaj IV, sala 407, Tel/ Fax: 0256-203658; e-mail: publicatia@tibiscus.ro, redactia_tibiscus@yahoo.com ISSN 1454-3303

Pentru cã s-a dat sfoarã-n þarã, s-au împãrþit rãvaºe prinoraºe, pe la colþ s-a ciripit… ºi dacã mai ai idei continuã.Nu trebuie sã ai 90/60/90 (sau dacã ai nu-i nici un bai) ºinici nu trebuie sã fi idolul suflãrii feminine (poþi doar sãpretinzi), ca sã ai cele mai faine idei. Dacã te nãpãdeºtecreaþia în cele mai interesante ºi intime locuri ºi nu ai ce sãfaci cu ea, vino pe la noi. Adicã, vrem sã spunem cã nuconteazã cine eºti sau ce studiezi, dacã ai ceva interesantde spus ºi scris, hai, vino la noi.Nu am presãrat pânã în redacþie firimituri, cum a fãcutGrettel, aºa cã nu ai cum sã ajungi la noi, decât dacã îþi

dezvãluim: Timiºoara, str. Lascãr Catargiu, nr. 4-6, etaj IV,sala 406 sau e-mail: redactia_tibiscus@yahoo.com.Noi nu încercãm sã descoperim viaþa pe Marte ºi nici nufacem radiografii dentare ca sã descoperim cine eºti.

Noi ne jucãm cu IDEEA .

Prinde tupeu ºi hai sã ne jucãm împreunã. NOI te aºtep-tãm la adresã, iar TU nu trebuie sã vii cu ziarul sub braþ saucu garoafa roºie, VINO pur ºi simplu.

Vino ºi fãrã invitaþie, dacã ai chemare!

Studiile din ultima vreme evidenþiazã omodalitate pragmaticã de aprofundare aistoriei existenþei omului. Bunãoarã, uniicercetãtori, în refacerea itinerarului parcursde comunicarea umanã de la începuturi ºipânã în prezent, apeleazã la teoria tranziþii-lor, fragmentând, pe baza acestei teze, pro-cesul evolutiv de milioane de ani ai exis-tenþei omului, în etape distincte, fiecareavând consecinþe sociale individuale ºi degrup.Prima dintre acestea, epoca semnelor ºisemnalelor, a început cu mult înainteca strãmoºii noºtri primitivi sã meargã înpoziþie verticalã. Astfel de fiinþe preumanecomunicau precum celelalte mamifere, roluldecisiv îl jucau, în timpul dialogului, reacþiilemoºtenite sau instinctuale. Pe mãsurã cecapacitatea lor de învãþare a sporit de-a lun-gul a milioane de ani, sistemele de comuni-care bazate pe semne ºi semnale au evo-luat, devenind mai elaborate ºi, totodatã,mai eficiente.O spectaculoasã schimbare s-a înregistratîn momentul în care fiinþele umane au pãºitîn vremea vorbirii ºi a limbajului, iar maiapoi în epocile scrisului ºi ale tiparului înafara scrisului, una din cel mai mari realizãriale omului a fost inventarea tiparului. Odescoperire care a uimit, la acea vreme,lumea cu ºtiinþã de carte.Dezvoltarea rapidã a tiparului în urmãtoriiani a fost posibilã ºi datoritã unei altedescoperiri, la fel de importantã, fãrã decare tiparniþa lui Gutenberg ar fi rãmas unsimplu obiect decorativ în muzeul din Mainz– hârtia.Astfel, cu o repeziciune de fulger, tehnologiatiparului a împânzit toatã Europa, fiinþaumanã pãºind într-o nouã etapã istoricã:epoca mijloacelor comunicãrii de masã.Aceastã tranziþie s-a declanºat la începutul

secolului al XIX-lea, o datã cu apariþia zia-relor de largã circulaþie, a telegrafului ºi tele-fonului, dispozitive electrice binevenite pen-tru activitatea ziaristicii propriu-zise de maitârziu.Evident, în evoluþia omenirii, au urmat ºi alteepoci, la fel de importante, unele revoluþio-nând chiar spaþiul ºi timpul, asupra cãroranu este cazul sã zãbovesc, în acest context.Este de reþinut, în schimb, cã aceastã teoriea tranziþiilor a fost una de acumulare ºi decombinare. Strãmoºii noºtri, de pildã, auînvãþat sã foloseascã semnele ºi semnalele,astãzi, noi le folosim încã, dar pe scarã mailargã ºi la alþi parametri de valori. Apoi, s-au adãugat scrisul, tipãritul ºi dialogul demasã.În concluzie, istoria comunicãrii umane,etapele sale evolutive, nu trebuie privite caintervale de timp monolitice ºi rânduite în ºirindian, ci ca împletituri mobile, cerute deevoluþia societãþii. Rezultã cã natura proce-selor de comunicare din cadrul unei soci-etãþi este legatã, în mod semnificativ, defiecare aspect al vieþii zilnice a oamenilorcare fac parte din ea. Acest principiu deexistenþã este general valabil, indiferentdacã perioada la care ne referim se cheamãepoca semnelor sau a tiparului.În acest fel se explicã ºi apariþia ziarului; caprodus unitar, el nu ºi-a fãcut prezenþabrusc în lume, ci treptat, ca urmare a unoracumulãri cantitative ºi calitative ale fiinþeiumane, acestea, sub genericul precursori,îmbrãcând diferite nume: cronici, în Babilonºi Egipt; efemeride, în Grecia anticã; TiBao,în China; Analele pontifilor (Annales maximi,Annales Pontificum, Commentarii pontificum),la romani; cronici orale, îmbrãcând în adoua parte a evului mediu un caracter orga-nizat; gazeta manuscris, în Italia, Germania,Franþa, Anglia ºi Rusia.

Ioan DAVID

actualitate 3tibiscus

PRIMUL CONGRES NAÞIONAL DE ISTORIE A PRESEI A AVUT LOC,ÎN WEEKEND, LA UNIVERSITATERA DE VEST „VASILE GOLDIª”

Zeci de specialiºti în domeniul istoriei presei, jurnaliºti, directori de biblioteci sau editori au partici-pat, la Castelul de la Macea, bazã a Universitãþii de Vest „Vasile Goldiº“ Arad, la o manifestareºtiinþificã de mare anvergurã: primul Congres Naþional de Istorie a Presei.Evenimentul a fost organizat de Asociaþia Românã de Istorie a Presei (ARIP), în colaborare cuUniersitatea de Vest „Vasile Goldiº” Arad, a cãrei conducere a înþeles sã sprijine acest congres,atât prin gãzduirea sa, cât ºi prin implicare activã în tipãrirea „Revistei române de istorie a presei”ºi prin derularea unor proiecte ample, în parteneriat.Membrã a acestei asociaþii, Universitatea de Vest „Vasile Goldiº“ Arad a fost reprezentatã la reuni-unile prealabile ale ARIP, ocazie cu care s-a consolidat aceastã colaborare esenþialã pentru dome-niul istoriei presei în România.Deºi reuniunea de la Arad a fost numitã „Congres naþional“, aceasta a avut o deschidere spreinternaþional, prin participarea unor profesioniºti în domeniu din Republica Moldova.Scopul organizãrii Primului Congres Naþional de Istorie a Presei a fost, pe de o parte, demarareaunui proiect grandios, care implicã forþe intelectuale din întreaga þarã ºi care este coordonat devicepreºedintele Asociaþiei Române de Istorie a Presei, conf. univ. dr. Marian Petcu, de laUniversitatea Bucureºti: o istorie a presei din România în date.Pe de altã parte, s-au pus bazele viitoarelor direcþii de colaborare între ARIP ºi UVVG, în urma dis-cuþiilor dintre conducerea organismului, reprezentatã de preºedinte, prof. univ. dr. Ilie Rad, de laUniversitatea „Babeº Bolyai“ Cluj-Napoca, ºi conducerea Universitãþii de Vest „Vasile Goldiº“ Arad,prin persoana Rectorului, prof. Univ. dr. Aurel Ardelean.Invitaþii din întreaga þarã au participat, înaintea începerii lucrãrilor, la o întâlnire de bun venit cumembri ai Senatului UVVG, pentru ca mai apoi, sub conducerea conf. univ. dr. Marius Grec,decanul Facultãþii de ªtiinþe Umaniste, Politice ºi Administrative, ºi a celorlalþi organizatori, sãviziteze câteva dintre obiectivele de referinþã ale Universitãþii care poartã numele unui mare om alistoriei naþionale, dar ºi al unui mare jurnalist, care a fost Vasile Goldiº.Oaspeþii, mulþi dintre aceºtia de strictã specialitate, provenind din biblioteci judeþene sau chiar cen-trale, au avut astfel oportunitatea de a studia manuscrise ale patronului spiritual al UVVG, dar ºialte documente de epocã, ziare ºi reviste rare, expuse la Muzeul Memorial „Vasile Goldiº“ sauexistente în colecþia bibliotecii instituþiei.De asemenea, dupã un periplu pe la câteva dintre facultãþile Universitãþii de Vest „Vasile Goldiº“,participanþii la Congres au vizitat ºi impresionanta colecþie „Doina ºi Baruþu T. Arghezi”, incluzândobiecte de artã dintre cele mai diverse, dar ºi manuscrise ale marelui poet ºi pamfletar român.Alãturi de realizarea proiectului vizând istoria presei din România în date, ARIP ºi-a propus ºi orga-nizarea unui Muzeu al Presei Româneºti, aspect în privinþa cãruia va beneficia, din nou, de sprijin-ul UVVG, dar ºi tipãrirea de reviste, cãrþi de specialitate, acordarea de burse sau sprijinirea unormanifestãri ºtiinþifice care sã ducã, finalmente, la consolidarea domeniului istoriei presei în þaranoastrã ºi la formarea unei comunitãþi ºtiinþifice de specialitate, la nivelul exigenþelor internaþionale.La Castelul de la Macea, o primã parte a lucrãrilor s-au axat pe discutarea proiectului lansat, cudezbateri metodologice ºi cu prezentarea, de cãtre unii reprezentanþi ai judeþelor mai „harnice“, amaterialului deja pregãtit pentru a face obiectul volumului proiectat. Dupã finalizarea acestor dis-cuþii, a avut loc o multiplã lansare de carte, cu precãdere de profil, astfel cei prezenþi având oportu-nitatea de a lua contact cu ultimele noutãþi în domeniu.A doua parte a lucrãrilor a cuprins lucrãri pe secþiuni, care vor fi reunite, cu sprijinul „Vasile GoldiºUniversity Press“, într-un volum special. Înainte de finalizarea Congresului, conf. univ. dr. MarianPetcu a declarat: „Asistãm la un miracol. Am reuºit sã mobilizãm cadre universitare, directori debiblioteci, cercetãtori ºi jurnaliºti din toatã þara, care, entuziaºti, îºi propun sã conlucreze pentruun proiect comun.“

Mariana CERNICOVA

Primul congres naþional de istorie a presei româneºti a avutloc, în perioada 28-30 martie, la Arad ºi la castelul Macea, dinapropiere.Manifestarea, organizatã de Asociaþia Românã de Istorie aPresei (ARIP) ºi gãzduitã de Universitatea „Vasile Goldiº“ dinArad, a reunit cercetãtori din toatã þara ºi din RepublicaMoldova.De la Universitatea „Tibiscus“, au participat la lucrãrile congre-sului conf. univ. dr. Mariana Cernicova ºi conf. univ. dr. IoanDavid.Deºi principalul obiectiv al întâlnirii a fost elaborarea metodolo-giei pentru realizarea unui volum colectiv de istorie a preseiromâneºti în date, participanþii nu au putut ajunge la consens,datoritã numeroaselor dificultãþi terminologice ºi de clasificarepe care le ridicã un asemenea proiect.„Asociaþia Românã de Istorie a Presei are mai multe obiective,între care acest proiect ºtiinþific (istoria presei din România îndate), o publicaþie ºtiinþificã – ea existã, aici vom lansanumãrul III ºi un proiect ambiþios, ºi anume Muzeul Presei dinRomânia“, spune conf. univ. dr. Marian Petcu, vice-preºedinteARIP.România este singura þarã din Europa care nu are nici mãcaro secþie muzealã de istorie a presei, de un muzeu al preseinici nu poate fi vorba, datoritã lipsei resurselor necesare pen-tru realizarea unui astfel de aºezãmânt.În Banat existã, totuºi, un muzeu al presei, dar nu la Timi-ºoara, ci la Jimbolia, care a fost inaugurat în septembrie 2007,la iniþiativa poetului Petre Stoica. Muzeul, care poartã numelepatriotului bãnãþean Sever Bocu, cuprinde ziare, almanahuri,calendare, manifeste de pe actualul teritoriu al României,indiferent de limba în care au fost tipãrite, colecþii rare din sec-olul al XVIII-lea, titluri celebre, precum ºi presa diasporei.Dintre titlurile remarcabile amintim „Albina româneascã“,„Curierul de ambe sexe“, „Gazeta de Transilvania“, „Dacia“,„Contemporanul“, „Familia“.„Mai am presã interbelicã, apoi din 1946 ºi pânã în 1989. Dinpresa de dupã Revoluþie am adunat câtã s-a putut, cu precã-dere numãrul unu. Sunt conºtient cã un muzeu de tipul ãstanu poate avea totul, cum nici Academia Românã nu are.Unele colecþii le-am întregit cu duplicate, însã foarte puþine.“,spune fondatorul muzeului, Petre Stoica.

seminar4 tibiscus

Zece studenþi jurnaliºti de laUniversitatea „Tibiscus“,coordonaþi de conf. univ.Mariana Cernicova ºi de lect.univ. Daniel Ciurel au partici-pat la seminarul de informare„Jurnalistul – identitãþi profe-sionale multiple“, în perioada17-19 martie, la Bucureºti.Acþiunea s-a desfãºurat cusprijinul parlamentaruluitimiºorean Petru Andea, vice-preºedinte al Comisiei deÎnvãþãmânt a CamereiDeputaþilor.

Excursia începe cu întâlnirea,în Gara de Nord din Timiºoara,unde studenþii apar somnoroºi,dar entuziaºti, într-o dimineaþãploioasã de început de primã-varã. Drumul pânã în Capitalãnu putea fi lipsit de peripeþii,

aºa cã eu ºi încã o colegã amrãmas „amanet“ în Craiova,pentru cã am coborât sãcumpãrãm una-alta, importante cã am ajuns în Bucureºti doarcu o orã întârziere ºi cu câtevajulituri din cauza unei cãzãturibanale.Aºadar tot grupul format dinzece studenþi din anul I ºi al III-lea ºi cei doi profesori sunt încomplexul Regie din Bucureºti,cazaþi la cãmin… ca studenþii.Prima searã s-a lãsat fãrã„derbederii“, vorba unui coleg,din cauza oboselii de pe tren ºiprobabil cu gândul la ziua demâine, când urmeazã sã vizi-tãm Casa Poporului, aºa cãne-am relaxat la o plimbare prinBucureºti.E din nou dimineaþã, chiar preadimineaþã, suntem pe drumul ceduce la Palatul Parlamentului.Dupã ce trecem de controlulsever de la intrare, ajungem la

etajul III, unde asistãm la o dez-batere care vizeazã predareareligiei în ºcolile publice, pre-cum ºi manualele de religie.Aici i-am putut vedea în acþiunepe rezentanþii MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pereprezentanþii cultelor religio-ase, pe cei de la Liga ProEuropa, precum ºi pe cei carefac parte din comisia deînvãþãmânt. Dezbaterea nu adus la nici un rezultat, ci doarcei prezenþi ºi-au exprimatpunctele de vedere, fãrã a seasculta reciproc, aºadar o dis-cuþie formalã unde, noi, tineriijurnaliºti, am fost confundaþi cuniºte elevi cãrora le pasã dereligia care o învaþã în ºcoli.Dupa o cafea la bufetul de laetajul trei al Casei Poporului,începe partea mai animatã avizitei în aceasta clãdire, undepregãtirile pentru summitulNATO sunt în toi, mobilier nou,

mocheta de unicã folosinþã ºimulþi oameni care muncesc dezor, în timp ce noi intrãm la lojapresei din Camera Deputaþilor,pentru a asista la un vot final.Parlamentarii încep sã aparãrând pe rând ºi sã îºi ocupelocul în salã. În ordine, ca laºcoalã, reprezentanþii grupurilorparlamentare merg pe podiumºi îºi expun punctul de vedere,din nou fãrã ca ceilalþi sãasculte ce au de zis. Poate unadin problemele României estelipsa de comunicare sau dezin-teresul faþã de ceilalþi sau chiarinteresul prea mare de sine…Vizita noastrã se încheie cu unprânz la cantina Parlamentuluiunde mâncarea e ca la mamaacasã, dupã care am mers sãne ridicãm ustensilele cu carenu am avut voie sã intrãm înpalat.Dupã douã ore de relaxare înparcul Ciºmigiu, urmeazã vizitala Centrul pentru JurnalismIndependent. Suntem întâm-pinaþi de directorul adjunctMihaela Danga, care ne face oprezentare a centrului ºi nepovesteºte „cu ce se mãnâncã“CJI-ul.Urmeazã întâlnirea cu BogdanManolea, specialist în legislaþiainternetului ºi Ioana Avãdani,

director executiv CJI.Bogdan ne vorbeºte despredrepturile de autor, subiect puþincunoscut de majoritatea jur-naliºtilor, în mod paradoxal.ªi pentru cã la final se pãs-treazã ce-i mai bun, când eramextenuaþi dupã o zi lungã,apare un bãiat pe nume DanTapalagã, jurnalist la hotnews.ro(ex-Evenimentul Zilei, ex-purtã-tor de cuvânt al ministruluiMonica Macovei, ex-RomâniaLiberã, ex-etc.) care ne-a scosdin monotonie ºi ne-a explicat,într-o discuþie amicalã ºi direc-tã, ce înseamnã jurnalismul.Dan ne-a prezentat ºi a rãspunsîntrebãrilor despre deciziile edi-toriale în redacþie, dilemeleetice, documentarea sau spe-cializarea jurnalistului modern.Jurnalistul a accentuat impor-tanþa specializãrii jurnaliºtilor înactualul peisaj media dinRomânia.Vizita la CJI s-a încheiat cuschimburi de e-mailuri la unpahar de apã de la dozatoruldin hol.Seara a început cu un billiard laun club din Regie, dupã care,dãrâmaþi de obosealã, urcãmcu greu cele cinci etaje alecãminului unde eram cazaþi ºiexecutãm somn.

JURNAL DE CÃLÃTORIE

Dacã mã gândesc bine, totul a început de dimineaþã. Toþi eram deja în tren, iar Dan a urcat înultimul moment – poate cã el a dat „startul“ la ce urma sã se întâmple peste câteva ore. Îmi ima-ginam drumul mai plictisitor decât a fost, pânã sã ajungem în Craiova, unde trebuia sã staþionãm10 minute. Stãteam de câteva ore bune în aceeaºi poziþie ºi am hotãrât sã coborâm în garã sa nerevenim ºi totodatã sã ne cumpãrãm câte ceva. Cum gara era în renovare, nu exista nici un buticprin apropiere, aºa cã a trebuit sã ocolim puþin panã am gãsit ceea ce cãutam. Protagoniºtii eramMarco, Narcis ºi cu mine. În timp ce ne „fãceam cumpãrãturile“, Marco a primit un telefon prin careera anunþat cã trenul nostru pleacã, aºa cã a dispãrut de lângã noi, dovedindu-ºi talentele de atlet.Eu ºi Narcis am rãmas pe acel peron plin de cãrãmizi ºi materiale de construcþii, foarte nervoºi ºiindignaþi, în timp ce trenul se depãrta uºor cu tot cu bagaje, colegi, speranþe... În cele din urmãaflãm cã urmãtorul tren urma sã vinã în câteva minute ºi ne-am gândit cã avem o ºansã sã îl prin-dem. În timp ce Narcis alerga de zor pe lângã trenul care era deja în miºcare, urmeazã fazaincredibilã cu acesta, care, disperat sã îl prindã, aleargã cu plasa plinã cu doze ºi se prãbuºeºte,fiind înconjurat de adevãrate fântâni arteziene care se epuizau în jurul lui. Supãrat de cele întâm-plate se hotãrãºte sã renunþe la berile cu pricina ºi face o donaþie amãrâþilor din garã. Dupã acestepisod plin de acþiune ºi amuzament (numai noi ºtim prin ce am trecut) ne-am calmat ºi cãutamamândoi soluþia salvatoare. Eu nu aveam de gând sã aºtept în garã patru ore pânã la venireaurmãtorului tren, aºa cã am cãutat autogara, care nu era departe de locul unde ne aflam. Norocula fost cã maxi-taxi care mergea spre Bucureºti pleca în 10 minute ºi ne-am aflat printre ultimii careau ocupat locurile rãmase. Drumul nu a fost deloc confortabil, mai ales cã cele patru ore pânã ladestinaþie au fost zdruncinate, gãlãgioase ºi urât mirositoare. Dar am ajuns la concluzia: mai binemai târziu decât deloc!

Oana CALANGIU

Bogdan Manolea detal iazã leg is laþ ia dreptulu i de autor

Delegaþ ia de jurnal iº t i d in Timiºoara pe st rãz i le Capita le i

seminar 5tibiscus

E deja ultima zi a vizitei noastreîn Bucureºti, în care vizitãmCasa Presei mai exact agenþianaþionalã de presã Rompres.Odatã ajunºi acolo, suntem invi-taþi în sala directoralã ºi suntemîntâmpinaþi cu apã ºi ceva deronþãit. Reprezentanþii condu-cerii Rompres ne povestesccum funcþioneazã agenþianaþionalã de presã. Dupã un tural redacþiilor primim cadouri

(cãrþi ºi materiale promoþionale).Ajungem în Piaþa Romanã,unde luãm prânzul la PizzaHutt.Dupã masa copioasã, conf. dr.Marian Petcu, de la Universi-tatea din Bucureºti ne duce la oplimbare prin Bucureºtiulgazetãresc de altãdatã ºi nepovesteºte despre fiecareclãdire în parte.Mult respect pentru acel om,

care ºtie cam tot ce înseamnãistoria jurnalisticii bucureºtene.Frigul s-a lãsat odatã cu venireaserii, ceea ce înseamnã cã tre-buie sã ne îndreptãm sprecãminul unde suntem cazaþipentru a ne face bagajele ºi ane îndrepta spre garã azimut –Timiºoara.

Narcis ARJOCA

O ALTA FAÞÃ A BUCUREªTIULUI

Cu prilejul vizitei fãcute de studenþii Universitãþii Tibiscus, conf.dr. Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþeleComunicãrii a Universitãþii din Bucureºti a stabilit un traseu carea cuprins pe lângã palate ale presei ºi o serie de clãdiri vechicu importanþã semnificaþie istoricã. Ce m-a frapat încã dinprimul moment a fost mãrimea clãdirilor ºi starea în care uneleau ajuns azi din cauza nepãsãrii autoritãþilor.Cea mai impresionantã construcþie civilã din România ºi ceamai costisitoare pânã la apariþia Casei Poporului, cum a fostnumit iniþial Palatul Parlamentului a fost Casa Scânteii, actualaCasã a Presei. Povestea ei începe la 25 iulie 1949, când BiroulPolitic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adecis construirea unei clãdiri care sã poatã adãposti o nouãrotativã pentru ziarul „Scânteia“. De la început întreg proiectula întâmpinat numeroase impedimente de ordin financiar ºipolitice, ajungându-se într-un final la terminarea proiectului, cubani din buzunar de la ziariºtii din vremea aceea, renunþându-se însã la ideea de a ridica un cartier de locuinþe pentruziariºti ºi tipografi, în proximitatea Casei, precum ºi alte ele-mente din proiectul iniþial.Printre primele palate vizitate a fost cel al Sindicatului Ziariºtilorcare, în cursul anilor, a avut diferite întrebuinþãri: teatru, bãnci,societãþi comerciale ºi din nou teatru („Foarte Mic“). În prezentclãdirea se aflã în posesia Ministerului Culturii, cu toate cãUniunea Ziariºtilor Profesioniºti a avut o tentativã de recupe-rare în anul 2004, fãrã succes însã.Palatul Universul se aflã la intersecþia strãzilor Brezoianu ºiConstantin Mille. Lucrãrile la palat s-au dovedit a fi mai dificileºi mai costisitoare decât pãreau la început, îndeosebi din cauzainfiltraþiilor de apã (din lacul Ciºmigiu, aflat în apropiere), carei-a obligat pe constructori sã izoleze clãdirea cu o placã uriaºãde beton (40-60 de centimetri grosime), sã dreneze ºi sã con-solideze terenul.Am lãsat pentru sfârºit o clãdire care a avut parte de o istoriezbuciumatã ºi contradictorie ºi anume Palatul Curentul, constru-it de Pamfil ªeicaru. El a adãpostit mai multe publicaþii aleSocietãþii Curentul. Despre ªeicaru se susþinea în vremearespectivã cã era o persoanã controversatã ºi cã el ºi-a con-struit acest palat prin intermediul ºantajului (circula în perioadarespectivã butada „ºantajul ºi etajul“. Replica lui la aceastã afir-maþie a fost: „Dacã ar fi aºa, casa ajungea pânã la Dumnezeu“.În zilele noastre el gãzduieºte Institutul Naþional de Administraþie.

Alexandru BULZ

Conducerea Rompres ne prez intã act ivi tatea agenþ ie i

Vizita la Bucureºti a unui grup de zece studenþi de laFacultatea de Jurnalisticã din cadrul UniversitãþiiTibiscus a reprezentat un mare plus pentru viitoriijurnaliºti.În comparaþie cu anul trecut, activitatea desfãºuratãa fost mult mai dinamicã, plinã de interes, ºi datoritãîntâlnirii cu jurnalistul Dan Tapalagã, participarea ladezbaterea din Camera Deputaþilor, care a avut catemã religia în ºcoli, vizita la Rompres etc.O contribuþie deosebitã la aceastã reuºitã a avut-o ºidomnul Marian Petcu care, în ciuda temperaturiiscãzute de afarã, a avut bunãvoinþa de a strãbate pejos, alãturi de noi, o parte din Bucureºti, pentru a neprezenta principalele clãdiri istorice în care îºidesfãºurau în trecut activitatea gazetarii români.

Dacã pânã acum am pus pe tapet pãrþile pozitive,din pãcate în cele ce urmeazã voi detalia un eveni-ment mai puþin plãcut, ºi anume lipsa unitãþii ºi coe-ziunii grupului participant la aceste activitãþi. În dupãamiaza zilei de 18 martie, dupã masa de la restau-rantul Parlamentului, trei „minunaþi ºi conºtiincioºi”colegi din anul I s-au gândit sã sfideze grupul ºi sãtreacã la o binemeritatã „siestã“ dupã o zi de muncãepuizantã.Norocul acestor „pui de zmei“ a fost existenþa tele-foniei mobile ºi indulgenþa conducãtorilor grupului,care au reuºit sã-i readucã cu picioarele pe pãmânt.

Marco CRIªAN

O EXPERIENÞÃ DE NEUITAT

La etajul I al clãdirii în care funcþioneazãRompres, am fost întâmpinaþi, într-o sala deprotocol, de directorii adjuncþi Argentina Traicuºi Paraschiv Marcu ºi de Magda Bunea, direc-tor de marketing.Cei trei ne-au fãcut o prezentare amplã aagenþiei, a istoriei ºi evoluþiei acesteia.Deºi se aflã în subordinea Parlamentului,Rompres nu primeºte preferenþial contractepentru furnizarea ºtirilor de la instituþiile pu-blice.Rompres este ºi o ºcoalã de gazetãrie, darmulþi jurnaliºti care au lucrat la aceastã agenþieau plecat la instituþii concurente, datoritãsalariilor mici. În ultimii ani, datoritã schimbãriimodului de lucru, a informatizãrii ºi a creºteriinivelului retribuþiei, se înregistreazã o miºcareîn sens invers: mulþi ziariºti din media private

vin la Rompres.Dupã prezentare, am vizitat redacþiile de ºtiriinterne, externe ºi de fotoreportaj.Rompres deþine un fond excepþional de foto-grafie de presã, care este în curs de digita-lizare. Arhiva cuprinde filme ºi fotografii dinperioada interbelicã ºi comunistã, este foartebine pusã la punct ºi pãstratã într-o ordine per-fectã.Am avut ocazia sã vedem cum se transferãºtirile de arhivã în formatul special pentruarhivare, ce detalii li se ataºeazã ºi cumajunge la redactorul-vizor pentru a fi inserateca background pentru ºtirile curente ºi apoitrimise pe canalul dorit.

Claudia PLÃCINTÃMariana TORZ

ROMPRES – AGENÞIE ªI ªCOALÃ DE PRESÃ

academica6 tibiscus

Cornel HARANGUª

C O G I T O

Într-un fel, pentru gândireaomului de rând, dar ºi pentrucea a savantului care seopreºte la o fenomenologiedescriptivã a realului, nu existãuniversalitate, pentru cã oricarestea ºi oricare planetã, ca sã numai vorbim de oricare fiinþã vie,este deosebitã una de cealaltã.Cuvintele universal, universali-tate, au multe sensuri, dar celoriginar este acela careporneºte de la univers ca refe-rent al unui enunþ sau al unorenunþuri presupuse a avea va-labilitate strictã pentru oricaredin pãrþile universului.Dacã filosofia clasicã vehiculacu încredere ideea de univer-salitate (de exemplu, Hegel)filosofia mai nouã a denunþat-oca pe o iluzie (de exemplu,Wittgenstein).Ideea universalitãþii a fost multãvreme ordonatoare pentru idea-lul cognitiv al discursului filoso-fic pentru cã, aºa cum a arãtatpostmodernismul, asociatã cuideea raþionalitãþii, a dus la con-ceptul raþionalitãþii unice sauverticale, cãreia i s-a subordo-nat întreaga strãdanie a logicii.Dar universalitatea, raþionali-tatea unicã ºi logicitatea unicãau fost spulberate de relativis-mul postmodernist. Acesta aînlocuit vechiul discurs alfilosofiei, lustruit pânã la invul-nerabilitate, cu discursul tipicrelativist al retoricii, teoriei argu-mentãrii, gândirii critice ºi alteleasemenea. Aceastã schimbarenu este o simplã complacere înparticularitatea egoticã, ci oreacþie la panorama oferitã deînaintarea gândirii filosofice ºiºtiinþifice. Imaginea lumii, cumar spune Martin Heidegger, seschimbã, dar gândirea ºi per-cepþia nu pot ieºi din aceasta:de aceea, trebuie sã accepþi ºiimaginea schimbatã. Iar relativi-tatea a devenit cheia acesteischimbãri ºi caracteristica noiilumi vãzute sau gândite.Cu toate acestea, ideea univer-salitãþii nu poate fi ºtearsãdefinitiv ºi în totalitate dinmintea noastrã. Aº aminti ourmã puternicã a ei, antiteza luiClaude Levy-Strauss, desprecare unii spun azi cuvinte rele,

potrivit cãreia natura este uni-versalã, iar cultura este istoricãºi particularã. Desigur, aºa este,dar dacã acceptãm acest lucrueste necesar sã facem uneleprecizãri. Natura este univer-salã, dar nu sub aspectulaparenþei fenomenale, obiect aldescrierii, ci prin legile acesteia.O lege a naturii este aceeaºi înoricare parte a universului ºi semanifestã ori de câte ori suntîndeplinite condiþiile care facposibilã manifestarea legicãrespectivã. Schimbarea acelorcondiþii nu suprimã universali-tatea descrisã a legii. Ideea cãschimbarea condiþiilor naturalede manifestare a unei legi ducela schimbarea modului de mani-festare a legii este destul dedubioasã. Pãrerea ar fi cã nulegea se schimbã în atari situ-aþii, ci efectele manifestãrii ei,efecte care þin de condiþiileînsele ºi nu de lege. În fine,asupra acestor lucruri delicatese mai poate medita1.Iar cultura este într-adevãr par-ticularã ºi istoricã, dar nu însensul cã nimic universal nu sepoate manifesta sau descoperiîn substanþa ei, adicã un univer-sal care se poate contrapuneunui anumit particular. Pentru ajudeca problema pusã neputem axa pe un domeniudeterminat al culturii. Dacã vomconsidera cultura ºtiinþificã uncompartiment al culturii înansamblu, atunci culturamoralã, dreptul ºi politica consti-tuie un alt compartiment mareal acesteia, pe care l-am puteanumi culturã practicã: o culturãcare îmbinã structurile deconºtiinþã corespunzãtoare cuacþiunea practicã. Dacã medi-tãm asupra acestei culturi prac-tice, întrebarea pe care ne-oputem pune, în sensul tematiciiaici abordate, ar fi aceea dacãîn cadrul ei putem numi univer-salul. Iar rãspunsul la întrebareeste pozitiv. Ce anume este uni-versal în aceastã culturã ? Fãrãsã complicãm prea multlucrurile, vom spune cã înaceastã zonã universalã estenorma: norma acþiunii practice.Aceasta îmbinã universalitateaenunþului, cu universalitatea

acþiunii practice. Universalitateaenunþului normativ constã înacceptarea lui de cãtre comuni-tatea care îl adoptã, în vremece universalitatea acþiunii prac-tice rezidã în admisibilitatea fãrãcriticã a acesteia de cãtreîntregul comunitãþii culturale.Dar trebuie precizat cã admisi-bilitatea acþiunii practice fãrãcriticã, sau a faptei (cu un altcuvânt), constã în corespon-denþa perfectã a faptei cu cer-inþele normei. Numai fapta carecorespunde unui enunþ univer-sal acceptat reprezintã o faptãuniversal admisibilã, adicã ofaptã sau acþiune practicã uni-versalã. Aºa stau lucrurile înmoralã, în drept sau în politicã.Dacã ne oprim la moralã atuncicele spuse rãmân valabile atâtpentru morala kantianã a imper-ativului categoric, cât ºi pentruutilitarismul moral sau moralavirtuþii. Ceea ce o moralã cerenormativ reprezintã universalul,care este realizat ca universalprin fapta sau acþiunea practicãatunci când nu se poate aducevreo obiecþie criticã faptei, dacãeste raportatã la normã.Unitatea fãrã fisurã a normei ºifaptei constituie universalul con-cret ºi complet al moralei, drep-tului ºi politicii. Abaterea fapteide la normã în aceastã zonãreprezintã particularul, ceea cenu este acceptat de toþi, nu esteadmis de toþi ºi nu esterecunoscut de toþi. Abaterea dela normã a faptei reprezintãfapta reprobabilã, fapta inad-misibilã, fapta ruºinoasã. Ea seopune ca faptã universaluluipractic. Drama sau tragedia cul-turii practice constã tocmai înapariþia acestui particular.Marile culturi morale, religioasesau laice, s-au strãduit tocmaisã elimine acest particular. Lafel, dreptul ºi politica. Adicã, eles-au strãduit sã aducã totul lacondiþia universalitãþii. Înaceastã zonã, universalul pen-tru individ se prezintã sub formastrãlucitoare a faptei universale,a faptei cu care te poþi prezentaîn ochii tuturor, a faptei cãreianimic nu i se poate reproºa, afaptei cu care te poþi mândri etc.Când asemenea fapte pierd tot

ce ele au egotic, subiecþii lor seridicã la condiþia de sfinþi, demodele umane, de personalitãþiuniversal recunoscute. În con-cluzie, s-ar spune cã numaicorespondenþa cu norma afaptei sale dã individului accesla universal. Iar întrucât univer-salul este lumina privirilor tutur-ora, particularul este întunericul,fapta reprobabilã sau inaccept-abilã.Existã un hiatus între normaobiectivã ºi universalã, pe de oparte, gândirea individualã anormei ºi realizarea faptei, pede altã parte. Toate sunt mem-bre ale aceleiaºi culturi practice,dar nu pot opera concordantîntotdeauna. Literatura, psiholo-gia, memorialistica ºi alte texteau descris infinitele discordanþedintre una ºi alta: concordanþelesunt puþine.Gândirea subiectului moral indi-vidual, care este în permanentãlegãturã cu faptele sale, esteatrasã într-o direcþie sau alta:spre lumina universalitãþii ºipoziþionarea în cadrul acesteiasau spre întunericul sau neºtiu-tul particularitãþii. Atunci cândgândirea ºi fapta subiectuluiating universalul, acesta devineinstitutor de norme. Împotrivaimpresiei cã în zilele noastrenimeni nu mai poate atinge ºideþine o asemenea poziþie,lucrul se întâmplã. Toate naþiu-nile actuale au „învãþãtori”,dãtãtori de reguli în moralã,politicã sau religie. Desigur,presa, aceastã putere comuni-tarã a modernitãþii, îi absoarbeºi le vehiculeazã enunþurile. Dargândirea subiectului moral indi-vidual atinge cu mare greutateºi rar, în mod autentic, aceastãpoziþie. De obicei, faptele îlatrag în particular ºi întuneric,adicã într-o stare preculturalã,în care adaptarea estepreumanã.Aspiraþia spre universal, adicãspre acceptare ºi recunoaºtereunanimã este irezistibilã,datoritã marilor ei avantaje. Deaceea, acolo unde accesul launiversalitate nu existã, fiindîmpiedicat de faptele care nupot fi prezentate la luminã fãrãsancþiune, gândirea subiectului

individual cautã enunþuri decompromis, care sã-i liniºteascãconºtiinþa. Aº da, în acest sens,douã exemple de enunþuri careîn societatea româneascã tindsã devinã învãþãturã moralã debazã, vehiculatã de presã ºi de„cultura” noastrã audiovizualã.Ele pot fi considerate un fel deproverbe, care sunt tot mai desamintite. Primul enunþ este:„hoþul neprins este negustorcinstit”. Este clar cã acest enunþeste marcat de valoarea univer-salului, aºa cum l-am definit,dar totodatã este evident cã nuare acces la el. Cinsteaaparþine universalului moral, darsubiectul care se comportãpotrivit enunþului de mai înaintenu are caracteristica cinstei,pentru cã este hoþ. Aparentauniversalitate de care se bucurãatunci când nu este prins, nuface decât sã accentuezeîntunericul în care s-a ascuns.Al doilea enunþ, vehiculat înultimul timp de talk-show-urilede la televiziune, este acelapotrivit cãruia noi „nu trebuie sãfacem ce face popa, ci sãfacem ce zice popa”. Este greusã gãsim o învãþãturã maicinicã sau mai bicisnicã decâtaceasta. Este suficient sã negândim la ce fapte ale popei sepoate face trimitere, pentru casã ne dãm seama de acestlucru. Pentru cã, în mod evidenteste vorba de fapte care nu potfi luate ca model, nu aparþin uni-versalului moral al comunitãþii ºireligiei, ci animalitãþii lacome apopei. Apãrarea pe care ºi-oface popa prin asemenea enunþeste dintre cele mai perverse ºi,deci, inacceptabile. Prin aceas-ta nici biserica, dacã o susþine,nici prelaþii nu se situeazã înuniversal, fiind în fapt colabora-tori netrebnici ai întunericului.În consecinþã, o naþiune cãreia ise predicã astfel de învãþãturieste îndemnatã la retragerea înpreistorie ºi preculturã ºi nicide-cum la respectul universalitãþiiprin normã.

1. Vezi Sorin Florin Suciu,Conceptul de lege ºtiinþificã,Timiºoara, Editura Eurobit, 2006

argonau iiN r . 2 ( 6 7 ) S u p l i m e n t c u l t u r a l C o o r d o n a t o r : A d r i a n D i n u R a c h i e r u

Apelul de a salva „înlãcrimataRoºia Montana” a provocat un frisonemoþional de proporþii. Recent, teleor-mãneanul Dumitru Rãdoi a publicat volu-mul Martiri ºi eroi din Roºia Montana,cinstind memoria celor 18 eroi cãzuþi înluptele moþilor pentru apãrarea localitãþii,zãdãrnicind ofensiva lui Kossuth.Propunând ridicarea unui monument,autorul nu rateazã ocazia de a înfiera„onerosul proiect” care a iscat la noi, seºtie, o teribilã vâlvã mediaticã, odatã cuiniþiativa lansatã de Gold Corporation.Pericolul ar fi, zice dl. Rãdoi, „ºtergereaIstoriei”. Dintotdeauna însã AlburnusMaior (cum suna vechea denumire alocalitãþii) a întreþinut o „diabolicã fasci-naþie”. Acum, autoritãþile române,anunþând prin ANRM (Agenþia Naþionalãpentru Resurse Minerale) cã „nu îºi vorasuma luarea unei decizii finale”, amânãpentru 2009, prelungind blocajul politic,limpezirea situaþiei. Pe de altã parte,comuna – printr-o hotãrâre a ConsiliuluiLocal – a fost declaratã „zonã industrialãrezervatã în exclusivitate proiectuluiGabriel Resources”, decizie consideratãde Curtea de Apel Alba ca „ilegalã”.Ceea ce, previzibil, a reanimat ostilitãþile,reactivând frontul contestatarilor. Încer-cãm în cele ce urmeazã (un lung serialconsacrat „dosarului” Roºia Montana) sãprezentãm – cu calm analitic ºi pe bazaunor expertize sociologice – probele,cântãrind argumentele pro ºi contra.

*

Proiectul Roºia Montanã a provocat (ºiîntreþine!), spuneam, reacþii virulente, deo mare diversitate, cu erupþii pasionale,însumând un voluminos „dosar”,adunând argumente pro ºi contra. Înceea ce ne priveºte, judecând sociolog-ic, restrângem aria de interes asupraProiectului Comunitar Roºia Montanã(în continuare: PCRM), prefaþândcomentariile noastre cu o succintãprezentare generalã a zonei, în vizibildeclin economic ºi chiar condamnatã —conform prognozelor — la colaps înabsenþa unor salvatoare infuziiinvestiþionale. Aceastã veche aºezare(bimilenarã), atestatã istoric ºi invocânddrept tradiþie mineritul aurifer (acoperind90% din venituri), având un climat sub-alpin ºi soluri de calitate inferioarã nupoate oferi decât o economie de subzis-tenþã. În plus, degradarea ecologicã amediului ºi sistarea activitãþii miniereobligã populaþia zonei la accentuareafenomenului migratoriu. Încât, relansareaei economicã reprezintã o oportunitatede dorit a nu fi ratatã! Iar Proiectul RoºiaMontanã poate fi un catalizator, pre-ocupând autoritãþile locale ºi grupurilecivice ºi angajând cooperarea tuturorfactorilor interesaþi în identificarea obiec-tivelor comune ºi implementarea iniþia-tivelor de dezvoltare. Acest parteneriat,suportând blocajul celor ce recomandãzgomotos „prezervarea zonei” (uitând cãrespectiva zonã este o „ruinã ecologicã”,cu o precarã stare de sãnãtate), are casuport Proiectul minier Roºia Montanã(RMGC). Apariþia acestui investitor (Gold

Corporation) va permite nu doar dinami-zarea economicã ci, se sperã, recon-strucþia ecologicã. Se ºtie prea bine cãzona este monoindustrialã, decretatã cadefavorizatã, cu o moºtenire ecologicãprecarã (ape acide, halde de steril,mediu infestat, activitãþi sub standardede protecþie). Ca partener constructiv,Gold Corporation S.A. promite cã vaasigura resursele financiare pentrurelansarea economicã a comunitãþii,integrând, conform angajamentelor, con-siderentele de mediu în planurile dedecizie corporativã ºi în toate activitãþilecompaniei, supraveghind, pentru maxi-mizarea beneficiilor pentru comunitate,„performanþele de mediu”. Evident cãreluarea exploatãrilor miniere va exerci-ta, în timp, un puternic impact asupraeconomiei zonale, a mediului ºi a comu-

nitãþii. Or, zona strict impactatã (1644ha, 960 de locuinþe) antreneazã o pre-ocupare a administraþiei (comunale,judeþene ºi regionale) dincolo de strate-gia reconstrucþiei ºi dezvoltãrii mineiRoºia Montanã, angajând dezvoltareacomunitarã ºi protejând viitorul ei.Dezvoltarea durabilã înseamnã opoliticã integratoare a componenteloreconomice, ecologice, sociale, solicitândconlucrarea factorilor responsabili pentrua nu compromite nevoile generaþiilorviitoare, asigurând viabilitatea socio-eco-nomicã ºi ecologicã a proiectului (cf.PDDC). Comunitatea din RoºiaMontanã însumeazã aproximativ 18.000de persoane (incluzând comuna RoºiaMontanã, oraºele Abrud ºi Câmpeni,comunitatea de strãmutare Alba Iulia,aflatã la 75 de Km). Indicatorii socio-eco-

nomici evidenþiazã fenomenul deîmbãtrânire (ca tendinþã regionalã), undeclin demografic ºi o predominanþãfemininã, cu mari riscuri pentru starea desãnãtate ºi un agravant fenomen migra-toriu în contextul pauperizãrii. Implicit, ungrad înalt de descurajare pentru posibiliiinvestitori. Totuºi, prin implicarea RMGC,ºomajul e în scãdere. Dar pondereapopulaþiei inactive, deteriorarea ecolog-icã a zonei, serviciile sociale slab dez-voltate (sistemul informaþional, deînvãþãmânt, asistenþã medicalã), infra-structura necorespunzãtoare ºi gamaprecarã de utilitãþi accentueazã izolarea.Este cert cã prioritãþile de dezvoltare aleguvernului român nu includ pe agendãRoºia Montanã. În afara proiectuluilansat de RMGC nu existã alte intenþiide refacere sunt semne cã un alt investi-tor ar fi doritor sã se implice. Acestpeisaj deprimant ar putea fi corectat subun întreit aspect (socio-cultural, econom-ic ºi ecologic) tocmai prin derulareaproiectului, asigurându-se, în conexiunecu scopul prioritar, reþeaua de alimentarecu apã potabilã, sistemul de epurare aapelor uzate, alimentarea cu energieelectricã ºi gaze naturale, colectarea(gospodãrirea) deºeurilor, infrastructurade transport, calitatea serviciilor ºilocuinþe confortabile etc.Se impune apoi o observaþie esenþialã.PDDC, oferind un climat investiþional via-bil, se vrea un proces. ªi dupã sistareaactivitãþii miniere, dezvoltarea durabilãpoate fi susþinutã. Continuitatea acestoreforturi priveºte managementul econom-ic, impactul social, preocupãrile de strã-mutare ºi relocare (PASR), incluzândmonitorizarea pe termen lung a per-soanelor strãmutate ºi, finalmente,bunãstarea locuitorilor ºi prosperitateacomunitãþii. Ca mijloc de implementare,Gold Corporation va crea o Fundaþie dedezvoltare Roºia Montanã, condusã deun Consiliu de administraþie, asigurându-i un capital iniþial (grant), urmând a fi tre-cutã apoi pe auto-finanþare. „Voce” acomunitãþii, Fundaþia va urmãriîndeplinirea angajamentelor RMGC,desfãºurând tipuri de activitãþi industrialeºi economice în afara mineritului. Evorba, aºadar, de activitãþi economicealternative (construcþii, activitãþimeºteºugãreºti, turism, industria textilã,sport) asigurând atractivitatea zonei ºifacilitãþi de micro-finanþare. Prin servicii,calificãri, activitãþi, produse, prinantrenarea capacitãþilor ºi compe-tenþelor, Fundaþia poate asigurapotenþialul de dezvoltare al comunitãþii.Ea va include un centru de consultanþã,va oferi sprijin educaþional (burse, cur-suri de instruire pentru o forþã de muncãperformantã) ºi va asigura un regim pro-tecþionist patrimoniului (restaurareaclãdirilor istorice, conservarea biseri-cilor). Scopul prim rãmâne însã reîn-vierea simþului comunitar ºi pro-movarea localitãþii ca destinaþie turisticã(naþionalã ºi internaþionalã).

PRO ªI CONTRA

Adrian Dinu Rachieru, Vasile Gherheº, Dalia Petcu

(continuare în pagina 9)

Roºia Montanã, Piaþa veche, în 1926

Se va renova cândva?

argonauþii poesis 8

Suflet tumultuos,justiþiar-febricitant, strãin devoluptatea izolãrii, locuind însã„pe Valea Plângerii”, EugeniaBulat (n. 19 septembrie 1956, laSadova, Cãlãraºi) a absolvitFacultatea de filologie (1982), afost profesoarã în satul natal,acolo unde, în contextul explozival anilor ’90, a fost aleasãprimãriþã. ªtiind prea bine cãpoeþii sunt „copii întârziaþi”, ea –venind la Chiºinãu – s-a îngrijit,din 1995, de revista ClipaSideralã fiind îndrumãtoareaatâtor tinere vlãstare, ivite înaceastã productivã pepinierã,apãrând – se înþelege – can-doarea unor suflete neprihãnite,cutezând spre armoniile divine.Dincolo de aceastã risipã degenerozitate, poeta acuzã vehe-ment teroarea realului „apocalip-tic”. Spirit justiþiar, cumspuneam, Eugenia Bulat pare ofiinþã tensionatã, „ruptã” (întreÞarã ºi Est), aºternându-ºi pehârtie, cu precipitare, stãrile,mãrturiile smulse clipei; e vorbade notaþii sincere, fugare,

revãrsând fluidul sufletesc,împãrþindu-se – pe un „ring dev-astat” – între „boabele visului” ºi„goana instinctelor”. O necur-matã alergare în cerc subapãsarea îndoielilor torturante,gândind pasional reîntregirea(dar fãrã dejecþii retorice), maipuþin interesatã, se vede, deîmplinirile prozodice (strict for-mal). Iubind ninsorile diafane,condamnând „drojdia vanitãþilor”ºi, îndeosebi, letargia,moleºeala, somnul ca moartecivicã (v. Stalactite, 2002).Înainte de orice, poeta este, amvãzut, o fiinþã revoltatã. Acuzãprezentul, cunoaºte acumulãri,angoase, cãderi ºi sfâºieri,râvneºte „o mare de alb” ca unultim acord, scrie în transã ºi,încredinþându-ne vocea inte-rioarã, se elibereazã – aºtep-tând „un tren” într-o „garã bol-navã” – prin cuvânt. Fiindcãmâine va fi „toatã / o stalactitã /albind / spre pãmânt” (v.Stalactitã).

Dupã câteva volume de„testare” (La Putna mi-e drumul,

1994; Poeme de pe ValeaPlângerii, 1996; Si-la-bi-sind întainele iubirii, 1996), poeta parea-ºi fi gãsit refugiul. Earedescoperã feminitatea, „tainarodirii”, tandreþea maternã, divin-ul ºi „sfânta germinare”. Trece,sesiza M. Cimpoi, printr-un pro-ces de vegetalizare, râvninddizolvarea în naturã („la sânul delapte al ierbii”), lansând – implic-it – mesaje de-nviere. Denunþã,totuºi, povara iubirii: „grea” deiubire, trecând prin vis ºi foc,ºtiind cã vorbele (iubirii) sunt„suite-n ºtreang” ºi „dulãul raþiu-nii” vegheazã, înþelege însingu-rarea care o adulmecã. Poartã,chiar, trena resemnãrii câtãvreme se pronunþã (fireºte, liric)asupra condiþiei femeii: „înhã-matã de griji, aplecatã de lipsuri,/ prãdatã de iubire” (v. Impact 1).ªi trãgând „carul încãrcat algenului” (poverile casei, aºadar)sperã cã, „dezbrãcaþi de lut” (v.Exod spre liman), putem nãdãj-dui înspre dragostea astralã.Este aici, doar schiþat, un posibilmanifest feminist, strãin însã de

radicalismul „naþionalismului”feminist (cum ar spune, înLumea femeilor, sociologul AlainTouraine) ºi, cu atât mai puþin,sub influenþa intelectualã, deneignorat, a ceea ce s-a numitgender studies. Totuºi, camiºcare culturalã, denunþânddominaþia masculinã (ca superi-oritate „naturalã”), gândirea fem-inistã oferã drept soluþie con-strucþia sinelui, afirmareasubiectului ca voinþã a sinelui.Ceea ce propune, de fapt, ºi ple-doaria liricã a Eugeniei Bulat,cea care nu a vrut „sãînmulþeascã rãul în lume” (v.Impact 2). ªi care ºtie cã,purtând în sine „sarea neplân-sã”, coborând „în hume” poatespera la botezul unei noiprimãveri. Chiar dacã, pe Christ,semãnând iubirea, „mereu îlrãstignim într-un veac netot”.Încât, gândind ciclic, renaºterease anunþã implacabil; ºi, peacest temei, ºi icoana Þãrii, pur-tatã prin calvarul vremurilor,suportând jalea înstrãinãrii,apãratã prin Eminescu o con-

duce spre o concluzie fermã:„are rost risipirea / astei arderi /pe vânt...” Mai mult, poeta,cãutând „rostul / acestui dat”,afirmã categoric: „Îmi placetranºeea mea!”

Luptãtoare, aºadar, viz-itatã de exaltãri ºi grele tristeþi,animatã de mari proiecte, veg-hind „visul pruncului”, apãrândscriptural (dar nu numai) ocauzã sfântã („textul e Þara”,zice autoarea), Eugenia Bulatare sub tipar o remarcabilã pla-chetã bilingvã: Veneþia, ca undat care, indiscutabil, îi va con-feri un alt statut scriitoricesc. ªi oaltã vizibilitate literarã. O carte-cãlãtorie, în fond, de la Est cãtresine (finalmente), sub „cerulfemeii” (cea „întru foame depãsãri ziditã”), sperând a aduna„turma pierdutã”. Fiindcã, pentruEugenia Bulat, cea „plinã de fac-eri”, poezia e respiraþie...

A.D.R.

EUGENIA BULAT

** *

În primãvarã doarcred cu adevãrat

cã sunt mielullui Dumnezeu:

mi-e dor de iarbã!

** *

… Atunci când coboriîn apele ei,

terra-ferma devine-un tãrâmimposibil.

Cobori tot mai jos, tot mai jos,cãtre ape,

de parcã-ai pluti îndãrãtcãtre-un uter matern.

Totul devine altfel,altceva…

… Nu e un burgºi nici þarã a dogilor chiar,

!nu-i cuvânt sã exprime-acest loc.

… Apã ºi cer, numai apã ºi cerºi puþinã þãrânã,

atât cât sã ºtii cã mai eºtitot mai eºtipe Pãmânt.

…!Veneþia-i starea de spirit,o stare de vrajã…

e darul regesc, de þi-e dat sã-l primeºti,!îl primeºti.

E ca ºi cum parte ai fi dintr-un vis,sau dormi, prãbuºit în real,

!fãrã vise…!ca ºi cum vãz ai avea ºi-prin-pori,

sau, cu-o-mie-de-ochi,!ai-fi-orb.

… Atunci când încerci sã te smulgidintre ape,

luna-n geam te priveºtecu-n singur obraz…

ªi tu jumãtate… ºi ea jumãtate…miratã ºi udã…

O parte din tine-i fantomãºi umblã pe ziduri,

ca umbra lingând murii vechi,sângerânzi…

Iar cealaltã parte goneºte agonicprin ceruri,

cu ochi de luminã scobiþicroind drum îndãrãt.

… Norii sus strãlucesc fantomatic ºi misticca munþii…

… Munþii jos clocotesc alb-spumosparcã-s nori…!

Adevãrul topit în miraj e-aºa greu sã-l distingi…

Iar cântarul defect între-atâtea ºi-atâtea… iluzii,suspendatã de cer,

tu.

Cãdere în necuvinte

…ªi toate cuvintele s-au spus.Iar cele care nu s-au spus,nu s-au nãscut, nu sunt.

Cuvintele sunt ºi ele un viu palpabil,ca florile, ca pãsãrile…Ele sunt.

Le vezi cum cresc, cum înfloresc ºi cum zboarã…Sunt ca ºi pruncii: au copilãrie,

adolescenþã, maturitate…Au anotimpuri,

!furtuni,vreme bunã…Se nasc,înfloresc,

!logodesc,iar se nasc…Ele din ele,

dar, mai ales, din-înfiorãri-dulci-ale-sângelui, devenitepalpabile, clare, -!

pãsãri de basm pe care zburãm în nopþi de nesomn…

Ele sunt,obiectiv sunt, când… nimic nu mai e.! Ele sunt.

…Geaba aºtepþi lângã leagãnul gol,femeie, o, tu, întru-foame-de-pãsãri-ziditã.

Ce-a-fost-sã-se-nascã, a fost,ce-nu-are-chip, nu existã,! nu e.

… Apusuri de soare-n lagunã…ºi umbre de gratii…

Mãnâncã jãratec,mãnâncã zãbrele,!mãnâncã-din-propria-þi-carne ºi

zboarã. Sau mori.Veneþia, 19 septembrie 2007

SUB „CERUL FEMEII”

argonauþiieseu9

Departamentul de patrimoniu va încurajainiþierea unor programe arheologice ºiimpulsionarea turismului cultural / con-servarea centrului istoric, Muzeul miner-itului, Centrul Cultural, sprijinirea unorpublicaþii locale. Se vor ivi, astfel, oportu-nitãþi pentru asigurarea unor investiþiiindependente de activitãþile miniere, aunor noi locuri de muncã, implicit, acreºterii veniturilor. Este însã falsã opiniacã, actualmente, se poate asigura orelansare economicã a zonei prin turismºi agriculturã. Primul pas rãmâne re-ecologizarea ei progresivã , iar PDDCprevede explicit o astfel de intenþie petermen lung, redând Roºia Montanãeco-turismului. Sensibilitatea ecologicã,protejând biodiversitatea, e de înþeles,polarizând reacþiile. Opoziþia zgomo-toasã a unora (Alburnus Maior, de pildã),invocând ºi strãmutarea forþatã, a creato impresionantã presiune mediaticã,declanºând un rãzboi imagologic ºiexploatând carenþele de informaþie aleopiniei publice. Idealizând zona (consid-eratã un „loc magic”), astfel de vocipledeazã pentru „prezervarea ” ei,ignorând evidenþa: regiunea e „pemoarte”. Turismul nu poate fi relansatfãrã o investiþie masivã. ONG-ulProRoºia, înfiinþat în 2001, numãrã mulþimembri ºi simpatizanþi ºi agreeazãProiectul, veghind însã ca derularea luisã nu se abatã de la promisiunilelansate de Gold Corporation S.A.Totuºi, PDDC-ul, în pofida ofertei gen-eroase, îngãduie, la o lecturã atentã,numeroase observaþii ºi propuneri corec-tive. Menþionãm, în continuare, câteva:· Este limpede cã oferta RMGCconvine intereselor localnicilor, îndeosebiprin politica de achiziþii. Strategiile dedezvoltare prin gestionarea resurselornaturale ºi ameliorarea calitãþii vieþii pre-supun însã ºi acþiuni comunitare (politicade relaþii comunitare).

· În Planul amintit (PDDC) con-ceptul sociologic de „dezvoltare durabilã”este manevrat precar, fãrã suport bibli-ografic. Mai mult, sintagma ca atare nicinu pare îndreptãþitã. Noi vom pleda pen-tru dezvoltare comunitarã· Dacã compania, interesatã de ominã ultramodernã, va asigura ºi uncorect management de mediu, confor-mându-se cerinþelor BAT (Best Available

Techniques) , atunci ea nu va lãsa, laîncheierea activitãþilor, o moºtenire eco-logicã negativã. Refolosinþa post-închidere, atenuând impactul (sub con-trol) asupra mediului ºi salvând biodiver-sitatea zonei prin reabilitare ecologicã vaasigura supravieþuirea ecosistemului.· Pe aceastã bazã, prin ecolo-gizare progresivã, Roºia Montanã vadeveni — conform previziunilor — uncentru turistic, promovându-ºi publicitar(website) intenþiile de relansare: dez-voltarea infrastructurii, apariþia unor pen-siuni, magazine de artizanat, „fructifi-carea” vestigiilor miniere din perioadaromanã, aducând — prin fluxul turistic—sporuri bugetare.· În pofida dorinþei de a asigura „ostrategie eficientã ºi transparentã decomunicare”, semnalãm în acest sectorcrase deficienþe. Chiar dacã dezbaterilepublice au fost încurajate ºi au trezitinteres, capitalul de imagine este pre-ponderent negativ. Nu sunt cunoscuteintenþiile ºi, mai ales, reuºitele (dejabifate!) ale companiei în tentativa de arelansa triadic (economic, socio-culturalºi ecologic) zona.· În consecinþã, sugerãmrealizarea unui film documentar TV (30-40’), aducând „la zi” informaþia ºi oferindposibilitatea difuzãrii în masã.· Menþionãm ºi carenþele unorstudii de evaluare, puþin interesate de alua „pulsul” localnicilor, a percepþiei ºiaºteptãrilor lor, dincolo de promisiunilede relansare economicã, implicit a unorviitoare câºtiguri consistente (satis-fãcând „orizontul de aºteptare” ?).· Amintitele deficienþe de naturãcomunicaþionalã au, se pare, o dublãcauzã. Într-o primã etapã s-a practicatmediatizarea în exces, prin canale„dubioase”, suspectate de necredibili-tate; ulterior, în pofida reuºitelor, s-a pãs-trat tãcerea mediaticã, „vizibile” deveninddoar reacþiile negative din presã,îndeosebi un ºir de „minciuni ecologice”,alimentând o ostilitate întreþinutã prinnecunoaºtere.· Or, Proiectul Roºia Montanã, caproiect model, promovând mineritulresponsabil oferã o oportunitate ºi înbeneficiul comunitãþii. E vorba,deopotrivã, de reabilitarea mediului darºi de o necesarã revigorare comunitarã.· Tot datoritã carenþelor de comu-nicare, sensibilitatea ecologicã a opinieipublice a provocat îngrijorãri, întârzieri,opoziþie (cazul Alburnus Maior), polari-

zând reacþiile ONG-urilor, favorizând opercepþie emoþionalã, fãrã acces onestla studiile de fundamentare, creionând— strategic — perspectivele de dez-voltare.· Sectorul vulnerabil rãmâne cel alvieþii comunitare. Se impune „con-sultarea” (prin anchetã sociologicã) acelor care vor locui în noile spaþii comu-nitare pentru cunoaºterea ºi împlinireaaspiraþiilor lor. În actualul stadiu, exis-tenþa Programelor de bunã vecinãtatepoate fi o soluþie paleativ, favorizând re-crearea reþelelor de sprijin, funcþionândîn Centrul pentru Comunitate.· Dar amintita anchetã sociologicãva încerca sã valorifice / sã valorizezecapitalul uman ºi natural, armonizânddorinþele ºi aspiraþiile comunitãþii cuoportunitãþile ºi capacitãþile existentesau posibile. Oricum, RMGC existã ºi vafi acceptatã doar în armonie cu interese-le comunitãþii.· Ca spaþiu virtual (deocamdatã),Zonele de strãmutare, fie cã e vorba dePiatrã Albã sau „satelitul” Alba-Iulia, vorcunoaºte lucrãri arhitecturale ºi de infra-structurã care, cu necesitate, trebuie sãþinã cont de doleanþele viitorilor comuni-tari. Anchetele de teren vor evidenþiaamãnunþit tocmai aceste aspecte.· Programele evidenþiate (Unvecin mai bun, de pildã) probeazãangajamentele ºi responsabilitateasocialã a companiei, oferind o asistenþãspecificã, fie persoanelor vulnerabile, fiepregãtind (cazul Centrului de resurseumane) cursuri de calificare. Nuînþelegem de ce este menþionat camodel „trustul M. Eminescu” (în alt loc,Enescu), angajând un program de con-servare a satului românesc sub deviza„sat intact”. Evident cã Roºia Montanãnu poate intra în aceastã categorie.· Sunt fugitiv expuse (expediate,mai degrabã) preocupãrile pentru sãnã-tate ºi educaþie. Nu doar expunerea pro-fesionalã întreþine o situaþie alarmantã.Baza de date probeazã, din pãcate, pre-cara situaþie din punct de vedere sanitara locuitorilor zonei, cu o scãzutã duratãmedie de viaþã; mãsurile preconizate(sigilarea masei de steril, ecologizareaamplasamentelor, reconstrucþia ecolog-icã progresivã, crearea unei zone tam-pon / perdea vegetalã) se vor dovediinvestiþii benefice în atenuarea impactu-lui asupra mediului.

continuare din pagina 7

continuare în pagina 10

P rim a ru l lo ca l i tã þ i i º i d l . Ad r ian G l igo r p r iv esc cu înc re de re v i i to ru l

argonauþii eseu 10

· Factorii locali vor beneficia de oinformare continuã. Fiind în necurmatãprefacere, tabloul socio-economic obligãºi la refacerea sondajelor, actualizând ºitransparentizând banca de date, inclusivpe linia angajãrii forþei de muncã(locale), a planurilor de strãmutare ori arespectãrii protocolului încheiat.· Ivitã din iniþiativa RMGC,Fundaþia — aspirând la independenþãfinanciarã — va trebui sã-ºi dovedeascãviabilitatea. Deocamdatã, strategia edoar aproximatã, iar riscurile sunt doaranunþate, nicidecum analizate (buget,bord etc.).· Planificarea durabilã la nivellocal presupune o abordare consensu-alã, o strategie pe termen lung pe bazaunui larg proces de consultare, partici-parea activã a celor implicaþi. Altfelspus, obligatoria consultare a comunitãþiiîn privinþa viitorului ei. În fond, esenþadezvoltãrii comunitare rezidã în a pro-mova iniþiativele comunitãþii, stimulândcapacitatea ei de autodezvoltare înevoluþia planificatã spre bunãstare.· Existã însã serioase rezerve înprivinþa folosirii sintagmei de dezvoltaredurabilã. Ea presupune trei direcþiimajore: bunãstarea economicã (rentabil-itate), protecþia mediului (fundamentareecologicã) ºi stabilitatea socialã(„licenþã” socialã). Or, proiectul RMGC aîntâmpinat ºi o opoziþie puternicã; evorba chiar de o campanie dirijatã,întreþinând o virulentã presiune mediat-icã .· Obiecþia principalã vizeazã ciclulde viaþã al proiectului. Or, programulminier „fiinþeazã” în contextul larg alplanului de dezvoltare durabilã al uneicomunitãþi strãmutate fiind o proiecþie petermen lung (17 – 20 de ani). Viaþa limi-tatã a proiectului minier nu reprezintãînsã un aspect durabil al strategiei. E depresupus cã dupã închiderea minei vomasista la o creºtere accentuatã amigraþiei, în pofida masivelor specializãripreconizate în domeniul minier. În plus,acest consum total (preconizat pentruintervalul menþionat) va consfinþiepuizarea rezervelor aurifere.· Viziunea de dezvoltare a comu-nitãþii se bazeazã, indiscutabil, pe spri-jinul acelei comunitãþi, de dorit fiind caproiectul sã-i aparþinã. Or, proiectulRMGC este un program impus,provocând tensiuni ºi dispute,aparþinând unui agent extern.· Proiectul RMGC, susceptibil deintervenþii corective, ignorã, deocam-datã, metoda de jos în sus, fiind înexclusivitate rezultatul abordãrii con-venþionale. Ancheta sociologicã va com-pleta ºi fortifica aceastã fundamentare,explorând — prin reactualizarea datelor— starea comunitãþii. ªi, în plus, intro-ducând, argumentat, în PDDC setul depropuneri ºi soluþii avansate de comuni-tate. Astfel, putem anula ºi obiecþia (val-abilã) cã nu acea comunitate a iniþiatproiectul (o imposibilitate, de fapt, datãfiind incapacitatea financiarã de asusþine un proiect de o asemeneaanvergurã).· Considerãm cã PDDC propune,în sens extensiv, o definire laxã a comu-nitãþii. Ea, în fapt, acceptând , fireºte, unregistru larg de conexiuni ºi interferenþe,se restrânge pentru investigaþia noastrãla zona sever impactatã: cea istoricã,zona de protecþie ºi cele douã zone destrãmutare (relocare) pentru a cunoaºtecu exactitate starea de spirit a locuito-rilor, doleanþele ºi sugestiile lor pentru aarmoniza oferta PDDC cu aºteptãrile ºipropunerile aspiraþionale ale viitorilorcomunitari.· Totuºi, în pachetul concluziv alProiectului PDDC (pe care înþelegem, înurma cercetãrii sociologice, sã-lîmbogãþim) întâlnim ºi sugestii improba-bile, chiar hilare. De pildã, înfiinþareaunor nuclee ale învãþãmântului universi-tar în zonã. O astfel de posibilitate ni separe puþin probabilã. Chiar implemen-tatã, ideea are ºanse nule de

supravieþuire în etapa post-închideredeoarece centrul de greutate al oferteiuniversitare privea învãþãmântul minier.· O atenþie specialã ar trebuiacordatã fenomenului fluctuaþional (calatenþã) ºi preocupãrilor de „fixare” înspaþiul comunitar, interesaþi fiind desoarta angajaþilor dupã închiderea minei(viitor barat), desfãºurând un evantaiprofesional atractiv.· Investiþiile ne-miniere n-ar trebui,credem, sã ignore încurajarea unoractivitãþi manufacturiere (cazulmeºteºugarilor aurari) sau chiar reînfi-inþarea unor cazinouri (ex. Abrud) înperioada de exploatare, cu cert potenþialturistic.· Spiritul comunitar trebuie reacti-vat în zonele de strãmutare. Dincolo delargul proces de consultare, însãºicomunitatea trebuie redefinitã înaspectele ei actuale ºi virtuale (tipologie,competenþa civicã, intenþii de implicare,comportament inerþial º.a.).· Întreþinerea liantului comunitarimplicã ºi schimbarea percepþiei comu-nitãþii în legãturã cu derularea proiectului(acceptat) ºi prezenþa companiei(vãzutã, de dorit, ca membru al comu-nitãþii).· Dezvoltarea comunitarã înseam-nã ºi asumarea unor noi situaþii exis-tenþiale (cazul celor care manifestãrezistenþã la intenþiile de dislocare ºicare, finalmente, prin rãscumpãrareforþatã vor pãrãsi actualele proprietãþi).· Observãm cã în politica deachiziþii a proprietãþilor afectate s-aucomis erori strategice. „Febra aurului”întreþine, actualmente, o frenezie con-structivã, („cabanizare”), impulsionatã desumele tentante oferite.· Strategia comunitarã ar fi lipsitãde realism dacã, dincolo de programelede „agregare socialã” n-ar fi preocupatã,spuneam, de soarta viitorilor pensionarisau a celor care, la închiderea minei,vor fi constrânºi la reconversie profe-sionalã.· Comunitatea ca atare trebuiebine cunoscutã în structura ei socio-eco-nomicã ºi culturalã, inclusiv pe dimensi-unea religioasã (existând ºase culte)sau sportivã, cu preocupãri pentru ame-najarea unor terenuri ºi a locurilor dejoacã pentru copii.· La anumite intervale devineobligatorie reactualizarea PDDC, înfuncþie de dinamica socio-economicã azonei, aflatã în Regiunea „Centru”.· Evident cã dupã desfãºurareaanchetei sociologice, prin prelucrareadatelor, vom fi în mãsurã sã testãm ºi sãavansãm soluþii convenabile pentru dez-voltarea comunitarã a Roºiei Montane.· Pe termen scurt, eforturileS.C.Roºia Montanã / Gold CorporationS.A. trebuie, prin departamentul P.R., sãvizeze — ca urgenþã — o ameliorare aprezenþei mediatice ºi o îmbunãtãþire aimaginii, în consens cu realitãþile zonale.

*

Este de ordinul evidenþei cã proiectulRMGC, cu mizã internaþionalã acum*, aiscat numeroase controverse, con-ducând la o radicalizare a opiniilor,implicit la polarizarea reacþiilor.Oponenþii sunt totuºi obligaþi sãrecunoascã cã e vorba de o zonãmonoindustrialã, cu grave probleme demediu, cunoscând un vizibil declindemografic (însoþit de un accentuatfenomen migraþional), cu slabe ºanse dea asigura o dezvoltare alternativã, prinsuccesul agriculturii organice ºi resus-citarea turismului (prin reecologizareazonei) în absenþa unui masiv suportfinanciar. Or, proiectul în cauzã propunetocmai o astfel de injecþie financiarã.Ceea ce nu înseamnã cã e scutit de odiscuþie criticã, aplicatã, noi încercândsã evidenþiem câteva aspecte lacunare,pe lângã alte observaþii, deja cunoscute,fãrã a conchide însã cã ar fi vorba de unraport „lipsit de credibilitate ºtiinþificã”,vehiculând „date false ºi interpretãri ten-denþioase”, cum, repetat, s-a afirmat.Trebuie sã reamintim cã dezvoltareacomunitarã, presupunând o evoluþieplanificatã înspre bunãstare se bazeazãpe iniþiative in interiorul comunitãþii, stim-ulând „capacitatea (ei) de autodeter-minare”. O comunitate durabilã deþinecontrolul ºi gestioneazã procesele dedezvoltare. În cazul Roºia Montanãavem de-a face cu un proiect propus /impus de un agent extern. Iar activismulcivic (uneori stimulat) se cheltuie pentrublocarea lui prin agitatorismul unorgrupuri, asociaþii, instituþii. Motiv pentrucare, actualmente, asistãm la oretragere din prim-plan a companiei,transferând „soarta” proiectului înmâinile Consiliului local (neputincios, defapt). Decizia þine însã de un cu totul altnivel, chestiunea fiind, momentan, tem-porizatã.O strategie de dezvoltare la nivel comu-nitar, cu obiective ºi angajamente con-crete, e de dorit a fi elaboratã pe bazaunei largi consultãri. Reproºul (vehe-ment rostit) cã planificarea durabilã secuvine „prinsã” în procesul bugetar,corect teoretic, nu poate fi împlinit prac-tic în acest caz. ªtie oricine cã Primãrian-ar putea suporta costurile uriaºe alePDDC. De fapt, Programul este uncumul de proiecte, cu obiective gen-erale, specifice, operaþionale. Iarresponsabilitatea nu poate fi „pasatã”Fundaþiei de dezvoltare Roºia Montanã(deocamdatã, inexistentã).Opozanþii Proiectului invocã, defininddezvoltarea durabilã, cele trei compo-nente: protejarea biodiversitãþii, a capi-talului natural (definiþia „verde”), maxi-mizarea conservãrii resurselor ºi ben-eficiile socio-culturale aduse comunitãþii(eradicarea sãrãciei, creºterea calitãþiivieþii º.c.l.). Este ignorat, cu bunã ºtiinþã,un aspect esenþial: rezervele auriferevor fi, mereu, un punct de atracþie, un alt

investitor poate veni oricând iarepuizarea lor – inevitabilã.Nu credem cã se poate construi unproiect de dezvoltare durabilã RoºiaMontanã în absenþa proiectului minier.Iar prezenþa RMGC nu poate fi taxatãdrept „negativã”, deloc de bun augur, peconsiderentul cã „sectorul minier nu esteesenþial” pentru dezvoltarea durabilã azonei, stopând – în plus – alte activitãþi.Se susþine cã alte investiþii sunt imposi-bile din cauza PUG (modificat, în 2002)deºi zona afectatã de Proiect reprezintãdoar un sfert din suprafaþa localitãþii iarcomunitatea intrã sub incidenþa regimu-lui zonelor defavorizate.„Tapajul” iscat în media în privinþapotenþialului turistic suportã un drasticcorectiv: infrastructura precarã ºi cos-turile uriaºe ale reabilitãrii ecologice.Investiþiile, salvarea patrimoniului arheo-logic, celelalte iniþiative de reecologizareºi „muzeificare” sunt posibile tocmai prinProiectul RMGC.

Totu º i , Ac adem ia Rom ân ã º i Fu nda þ ia So ro s, po tr ivn ice P ro iec tu lu i RMG C, m erg „m ânã în m ân ã “ ( ? ! ? )

*) Ne îndreptãm, din pãcate, spre o politi-zare a deciziei. Recent, Allan Hill vorbeadespre o „agendã secretã” ºi despreinteresele altei firme care „aºteaptã înculise”.

continuare din pagina 9

românii de lângã noi 11tibiscus

A devenit deja o tradiþie ca lasfârºitul lui martie sã asistãm laFestivalul Zilele Basarabiei(FZB). Aceastã iniþiativã studen-þeascã, ajunsã anul acesta lacea de-a VIII-a ediþie, poartãmarca Organizaþiei StudenþilorBasarabeni. Conferinþe depresã, dezbateri, work-shop-uri,proiecþii de filme, lansãri decarte, expoziþii de picturã ºifotografie, spectacole de teatru,concerte în aer liber, etc. consti-tuie resursele culturale aleFestivalului. Ca ºi în anii prece-denþi, ºi în anul acesta publicu-lui timiºorean i s-au oferit crâm-peie de culturã basarabeanã,menite sã creeze o punte delegãturã între cei cu simþireromâneascã de ambele maluriale Prutului.Festivalul se organizeazã an dean în jurul datei de 27 martie,ziua la care în 1918 s-a produsUnirea Basarabiei cu Þara. Pelângã activitãþile cultural-artis-tice pe care le presupune festi-valul, însãºi alegerea datei de27 martie constituie un prilej decomemorare ºi conºtientizare aUnirii de la 1918. Decizia estecât se poate de nimeritã,deoarece în ultimul timp sun-tem, în mod regretabil, martoriiindiferenþei atât din partea ofi-cialitãþilor, cât ºi a cetãþenilor derând, în ceea ce priveºte MareaUnire.Deºi Festivalul s-a derulat înperioada 28-30 martie, aceastãacþiune a fost însoþitã de niºtepreevenimente. Aºadar, pe 25martie, a avut loc conferinþa depresã de la PalatulAdministrativ, iar la balconulTeatrului Naþional a fost expusãpânza care reprezintã actulUnirii Basarabiei cu România.Tot în categoria preeveni-mentelor festivalului se înscrie ºiemisiunea Basarabeni.ro, primaediþie a cãreia a fost difuzatã pe27 martie, ora14.00.Vineri, 28 martie, a fost prima zi

a festivalului care a început cutradiþionala Deschidere Oficialãdin Sala Mare Consiliului Local,la care au fost prezenþi primarulGheorghe Ciuhandu, oficialitãþidin partea Chiºinãului, repre-zentanþi ai organizaþiilor de pro-fil din þarã, precum ºi persona-litãþi locale. Discursul actoruluiVladimir Jurãscu, originar dinBasarabia, a fost, probabil,momentul de forþã al deschi-derii. A fost unicul care ºi-a þinutdiscursul în picioare, fãrã ajuto-rul microfonului, reuºind, la ceiaproape 80 de ani ai sãi, sãînvioreze atmosfera oficialã. Caun adevãrat actor, a pãrãsit salaConsiliului Local în aplauzele

publicului. Trebuie menþionat cãa fost regretabilã ºi, chiar, inex-plicabilã absenþa reprezentan-þilor mass-media de la ceremo-nia de deschidere, pãrere carea fost exprimatã ºi de cãtre ceiprezenþi în salã. Urmãtoareaacþiune a zilei de vineri a fostexpoziþia artiºtilor plasticibasarabeni: Dumitru Brodetsky,Alexandrina Hristov, AlexandruAlavaþchi ºi Simion Arhiri, susþi-nutã în incinta Casei Armatei.Ziua de vineri a culminat cuprestaþia admirabilã a trupelorSonatic ºi C3, ele fiind numerelativ noi pe piaþa muzicalãtimiºoreanã. Deºi la debut,bãieþii posedã substanþa ºi

ambiþia necesare unei carieremuzicale de duratã. Membriitrupei C3 au fost invitaþii primeiediþii a emisiunii radiofoniceBasarabeni.ro, difuzatã peRadio Campus 100 FM, emisi-une inauguratã cu aceastãocazie.Urmãtoarea zi a Festivalului aînceput cu ceva inedit pentrupublicul basarabean dinRomânia: dezbaterea pe tema„Dimensiunea geopoliticã areligiei în spaþiul est-european“,moderatã de sociologul românDan Dungaciu.În continuare, de la ora 15.30,publicul a fost invitat la lansareavolumului Descriptio Moldaviae

Reloaded, scrisã de tânãrulbasarabean Vladimir Dunduc,la. galeria Acces a Universitãþii„Tibiscus“. Cartea, prezentatãde criticul lierar Adrian DinuRachieru, reprezintã o antologiea textelor publicate în revistaBasarabeni.ro ºi care promite afi tabloul fidel al realitãþii dinRepublica Moldova.Mai apoi, a fost proiectat scurt-metrajul ce înfãþiºeazã istoriasintetizatã a Basarabiei de laactul Unirii din 1918 pânã înprezent, avându-l ca protagonistpe inegalabilul VladimirJurãscu. Spre searã, mai exactde pe la ora 20.00, au rãsunatacordurile formaþiilor C3, Snailsºi Gândul Mâþei, ultima fiind unnume sonor pe piaþa muzicalãromâneascã, cunoscutã pub-licului timiºorean de la con-certele anterioare. Publicul nuprea numeros nu a constituit unimpediment pentru o atmosferãînsufleþitã. Din pãcate, mareleabsent de la acest concert afost formaþia Alternosfera, trupãcu popularitate crescândã prin-tre publicul românesc.În sfârºit, respectând tradiþia,ziua de duminicã, 30 martie, aînceput cu Sfânta Liturghie dela Catedrala Mitropolitanã aTimiºoarei, urmatã de work-shop-ul „Viitorul tinerilor romanide pretutindeni in RomaniaEuropeana”. Finalul activitãþilorculturale ale FZB-ului a fostmarcat de piesa de teatruFLIRT în interpretarea actorilorMihai Baranga ºi AndreaPãdurar, laitmotivul cãreia aconstituit sloganul: „Flirt, nuflit!”, „Dacã apar manifestãrineplãcute, asta e!”.În concluzie, sã aveþi parte doarde manifestãri plãcute.

Ciprian COZARU

Festivalul Zilele Basarabiei

C3Gându l Mâ þe i

S na i l s

12 acces tibiscus

Lansarea noului volum bilingv de poezii„Alfabetul tãcerii ” a prilejuit pentrucomunitatea literarã timiºoreanã obucurie, de o sensibilitate aparte. MichelBénard este pentru a treia oarã în postu-ra de a-ºi lansa un volum în formulã bil-ingvã româno-francezã, la Timiºoara.Volumul, apãrut la Editura Augusta, întraducerea doamnei Manolita Dragomir-Filimonescu, reuneºte – ºi reuºeºte –peste o sutã de poeme.Evenimentul, desfãºurat în cadrulgaleriei „ Acces ” , în prezenþa doamneiAnca Augusta – directorul universitãþii ºial editurii, a cunoscutului critic literarAdrian Dinu Rachieru, a traducãtoareiManolita Dragomir-Filimonescu, cât ºi anumeroºi iubitori de culturã a atrasatenþia celor prezenþi, prin titlul sãu.Deschiderea manifestãrii culturale a fostfãcutã de cãtre doamna Anca Augusta,care prin cuvintele sale a adresat unomagiu poetului, cât ºi acestui nou

volum de poezie.„Legãtura cu cultura francezã este foartebeneficã, iar studenþilor noºtri le-arprinde bine. Regretul nostru este cã totmai puþini studenþi avem la limbafrancezã, toatã lumea se îndreaptã spreenglezã ºi italianã. Aceste întâlniri cuoameni de culturã francezi le-ar prindebine ºi vom pãstra aceste relaþii”, a spusdoamna Augusta Anca.„Ne lasã sã înþelegem cã nu vorbãria,care din pãcate se practicã cu hãrniciela noi, nu excesul verbal e calea deacces pentru existenþialitatea fiinþei.Michel Bénard îmbracã demersul sãumirific, într-o aurã luminoasã ºi îmbracãcuvintele în vremurile sale în hainã deluminã. Poetul Michel Bénard are dreptulla mult mai multã vizibilitate ºi în peisajulliric românesc ”, a spus cunoscutul criticliterar Adrian Dinu Rachieru.În cuvântul sãu Michel Bénard a spus:„Pentru mine, poezia ºi arta au o impor-

tanþã capitalã, prin intermediul acestoraeste o adevãratã apropiere realã întreoameni ºi între culturi indiferent de sis-temul politic. Este o posibilitate de amedita, de a ne apropia de noi înºinesub formã de meditaþii ºi sã gãsimpoate, undeva, ascuns o semnificaþiesfântã a românilor, nu neapãrat prinintermediul sistemului religios. Poetultrebuie sã-ºi întoarcã privirea cãtre lume,pentru ca sã se impregneze mai bine degeneza istoriei, sã pãtrundã mai bine înritmurile respiratorii ale Universului ºiprin cântecul pãmântului sã seregãseascã în atmosferã. Când lumeaactualã dispune de prea mult obscu-ratism, de urã, cred cã poezia rãmâneun frate de speranþã. Poezia este o con-templare într-o voce a tãcerii”.Michel Bénard este o voce distinctã înliteratura francezã de azi. Poet ºi pictor,Michael Bénard este bântuit de cuvinte,forme ºi culori care îl înconjoarã ºi-l

copleºesc. Este absolvent de literaturã,filozofie, ºi arte frumoase din Franþa.Laureat al Academiei Franceze pentrupoezie în 2002. Consilier cultural alCenaclului european de arte ºi literaturã,vicepreºedinte al Societãþii poeþilor ºiartiºtilor din Franþa, membru în comitetuldirector al Societãþii poeþilor francezi,responsabil de expoziþii pentru spaþiulBristol, Sceneo, Lesage-Bose etc. , ani-mator al unei emisiuni de literaturã ºiartã la Radio Phare-Reins, corespondentla alte numeroase reviste. Pe lângãtoate acestea este ºi fondator al unorpremii literare. Are pânã în prezent 24de cãrþi editate ºi numeroase expoziþiinaþionale ºi internaþionale de picturã. Aobþinut numeroase premii naþionale ºiinternaþionale.

Mihaela HODI

Galeria „Acces” din cadrulUniversitãþii „Tibiscus“ dinTimiºoara a gãzduit, vineri,14 martie, o nouã lansare decarte a poetului francezMichel Bénard, distinsã per-sonalitate culturalã, laureatal Academiei Franceze.

evul media 13tibiscus

Drepturile de autor reprezintãansamblul prerogativelor decare se bucurã autorii cureferire la operele create; insti-tuþia dreptului de autor esteinstrumentul de protecþie a cre-atorilor ºi operelor lor.Opera este protejatã dinmomentul creãrii, pe durata –viaþa autorului plus 70 de anidupã deces.„ Art1. alin 2 Opera de creaþieintelectualã este recunoscutã ºiprotejatã, independent de aduc-erea la cunoºtinþa publicã, prinsimplul fapt al realizãrii ei, chiarîn forma nefinalizatã.“Opera este protejatã indiferentde mediul în care a fost prezen-

tatã. Legea dreptului de autornu face nici o diferenþã întretextul tipãrit într-o carte, scris lamaºina de scris ori publicat peInternet, opera are drept exclu-siv de exploatare: reproducere,copiere, vânzare, închiriere,comunicare publicã. Pentru afolosi o operã strãinã trebuie sãobþineþi acordul autorului ºi sãvã încadraþi în limitele legale.Creative Commons (prescurtatCC) este o organizaþie non-profit dedicatã lãrgirii domeniu-lui de creaþii disponibile tuturor,în mod legal, atât pentru a fi uti-lizate ca atare cât ºi pentru aconstitui o parte a altor creaþii.Site-ul Creative Commons per-

mite titularilor de drepturi deautor sã ofere publicului o partedin drepturile pe care le au ºisã-ºi pãstreze cealaltã parte,printr-o multitudine de mecan-isme, printre care eliberarealucrãrilor în domeniul publicsau sub licenþe de conþinutdeschis. Intenþia avutã învedere este aceea de a evitabarierele pe care le pun legiledrepturilor de autor în calealiberei circulaþii a informaþiilor.Licenþele Creative Commonspot fi folosite de orice creator ºi-ar dori, sunt gratis pentru toatãlumea.Existã însã câteva tipuri impor-tante de utilizare: când opera

este destinatã pentru distribuirecât mai largã, în cazul openaccess – lucrãri ºtiinþifice, usergenerated content, bloggeri,managementul deschis alProprietãþii Intelectuale.În martie 2007 numãrul deopere licenþiate pe web sub CCera de 145 de milioane.Gãzduitorii de conþinut (52) cepermit licenþierea CC sunt:Flickr (poze) 32.5m, Soundclick(audio) – 324k , Revver (video)– 214k.Vã prezentãm câteva proiectenaþionale care folosesc tipul delicenþã CC:- Overmundo – site colaborativpentru promovarea culturii

braziliene. Peste 7 000 de cre-atori în primele 7 luni, peste400 000 de referinþe pe web- Olanda - “Images for theFuture” - Proiect guvernamentalsusþinut cu 137m euro pentru apune pe web peste 85k ore defilm, TV ºi înregistrãri radio +2.9m fotografii din arhiveleolandeze.- „A Story of Healing“ – film do-cumentar, Oscar 1997, licenþiatCC.Creative Commons este un tipde licenþã care poate fi înþe-leasã foarte simplu ºi oferãlibertatea necesarã utilizatorilordin internet.

Adelea GRECU

O nouã abordare a dreptului de autor„Creative commons“ (CC)

Trandafirul – simbol urban

În cadrul proiectului „Trandafirul,simbol al oraºelor Timiºoara ºiPortland“, au avut loc o serie demanifestãri tematice. Proiectulde colaborare între municipiulde pe Bega ºi oraºul americanPortland cuprinde expoziþii ºiprezentãri despre culturatrandafirilor.Astfel, sâmbãtã, 15 martie, ora10, în Parcul Rozelor dinTimiºoara, prof. univ.dr. ing.ªtefan Wagner, specialist în cul-tura trandafirilor de la Universi-tatea „Babeº-Bolyai“ din Cluj,personalitate de renume inter-naþional, a prezentat o lecþie

deschisã, la care au participatcei implicati în acest proiect.În aceeaºi zi, între orele 12-14,în sala de consiliu a Primãriei, afost organizatã o lecþie teoreticãºi o dezbatere tematicã la careau luat parte membrii asociaþieiAmicii Rozelor Timiºoara.În continuare, de la ora 14, aavut loc premierea elevilor, stu-denþilor ºi a cadrelor didacticeimplicate în proiectul „Educaþiacivicã comunitarã civilizatã2007-2013“ cu tema „Tranda-firul – simbol al oraºelorTimiºoara ºi Portland“.

American Corner Timiºoara dincadrul bibliotecii Judeþene Timiºa gãzduit un vernisaj deosebit,organizat în data de 18 martie,în colaborare cu ConsiliulSeniorilor din cadrul PrimãrieiMunicipiului Timiºoara.Expoziþia a cuprins peste 50 delucrãri, picturi, fotografii, graficãºi colaje ale tinerilor timiºorenipasionaþi de arta frumosului,motivul fiind regina florilor,trandafirul, simbol al oraºului depe Bega, cât ºi al oraºuluiPortland, statul Oregon, SUA.Prin aceastã expoziþie artisticã

s-a dorit a se crea o simbiozãîntre cele douã comunitãþiiubitoare de trandafiri.În cadrul vernisajului, au luatcuvântul domnul Nicu Vlad dinpartea Consiliului Seniorilor,menþionând importanþa istoricãa trandafirului în Timiºoara,speciile rare care s-au plantatde-a lungul anilor în vestitulParc al Rozelor din oraºul depe Bega.De asemenea, au mai luatcuvântul domnul director PaulEugen Banciu, din parteaBibliotecii Judeþene Timiº, ºi

doamna ªtefania Stegãroiu,membrã a Comisiei pentru cul-turã ºi Relaþii cu Cultele aConsiliului Judeþean Timiº.Expoziþia a putut fi admiratãpânã la sfârºitul lunii martie, laAmerican Corner, BibliotecaJudeþeanã Timiº.De asemenea, organizatoriiproiectului, domnii Nicu Vlad ºiDorel Jurcovan, vor realiza oemisiune sãptãmânalã de o orã,dedicatã Timiºoarei, la RadioCampus.

Florin CHIRA

14 zona tibiscus

– Cum e sã fii student la Facultatea deEducaþie Fizicã ºi Sport de la „Tibicus“?– Am cei mai buni profesori ºi cei mai buni colegidin lume. E o atmosferã fantasticã...– Ai doborât recent un record la ImpossibilityChallenger în Germania: ai lovit 17 ore într-unsac de box. Cum a fost acolo?– A fost foarte frumos, chiar dacã mulþi nu-midãdeau ºanse. Am mers bolnav, am avut o virozãprelungitã. Aºa cã am avut o discuþie cu corpulmeu ºi i-am spus: „Ok, nu vrei sã te vindeci, numã intereseazã. În ziua Z, la ora H, trebuie sã fiugata“. ªi înainte cu 30 de ore, incredibil, durerilede coloanã, picior, rãceala, absolut toate au dis-pãrut... Cele 17 ore trebuiau sã fie, iniþial, 15 ore.La fiecare orã aveam cinci minute repaus, încare eu mã relaxam în piramidã, aplicam propriametodã de relaxare ºi tehnici de ProgramareNeuro-Linvisticã. Apoi a fost muzica pe care mi-am ales-o, care m-a ajutat enorm ºi faptul cãeram alimentat din aer, precum avioanele... Fãrãtoate astea nu aº fi fãcut faþã. De asemenea,vreau sã mulþumesc conducerii Universitãþii„Tibiscus“ pentru ajutorul acordat.– Nu a fost prima oarã când ai doborât unrecord la Impossibility Challenger: 25 de orede baschet pe role...– Important e cã, pentru 25 de ore, m-am pregãtitdoar douã ore în þarã, dar m-am bazat foartemult pe pregãtirea mentalã ºi psihicã. Dacã pre-gãtirea mentalã ºi psihicã este foarte bunã, cor-pul te urmeazã. Nu ºtiam ce potenþial am. Noiavem un potenþial foarte mare, dar folosim doar30% din el, or, cei care acced la mai multe pro-cente, ori sunt foarte buni, ori sunt foarte neb-uni... A te depãºi pe tine înseamnã foarte mult,pentru cã, altfel, involuezi...– Hai sã discutãm puþin ºi despre viitor. Amînþeles cã nu vrei sã te potoleºti, cã vrei sãstabileºti noi recoduri...– A te potoli înseamnã sã involuezi, eu vreau sãevoluez. Vreau sã aflu la un moment dat exactcâte din cele 100 de procente din capacitateamea, care dorm la ora actualã, le-am putut acti-va.Azi dimineaþã, când m-am trezit –cam aºa se facrecordurile– am stabilit clar sã mai bat patrurecorduri. Sunt recorduri foarte tari, unul ºi unul,recorduri Guiness Book, care aparþin unor

oameni foarte tari din lumea asta. Unul îi aparþineunui om pe care îl respect foarte mult, AshritaFurman, douã aparþin unui elveþian ºi unul unuiindian. Unul vreau sã-l fac anul acesta, cu niºtesponsori serioºi ºi trei anul viitor, la „ImpossibilityChallenger“, dintre care douã vor fi recorduriGuiness Book ºi unul mondial.– Ai dezvoltat o metodã proprie de relaxare.Cât este de eficientã?– Este foarte bunã, nu bunã. Eu datorez foartemult acestei metode, care simplificã metodaSchultz, de la ºapte paºi la trei paºi. Este ometodã deosebit de simplã. Sunt niºte elementede hipnozã, urmate de auto-masaj, pentru elibe-rarea energiei stocatã în timpul relaxãrii. În acelmoment se mai elibereazã niºte neuromediatori,care acþioneazã ca un drog natural. I-am spusmetoda semi-Schultz, pentru cã nu eram titrat, nuvoiam sã supãr pe nimeni. În viitor, se va numi,probabil, metoda Cojocnean.– Tu nu fumezi, nu bei cafea ºi alcool. De ce?– Acestea sunt droguri externe. Prefer drogurilepe care organismul le elibereazã în mod natural.ªi acestea dau dependenþã, dar este o depen-denþã beneficã...– Eºti ºi instructor de arte marþiale. Cum îþialegi învãþãceii?– Mie îmi plac foarte mult maeºtrii care suntretraºi în munþi. Eu nu mã retrag în munþi, suntimplicat social, dar îmi selectez oamenii pe criteriisevere. Pentru cã vin din trupele speciale ºiunele metode de luptã nu sunt foarte ortodoxe,e neapãrat sã-i selectezi. Oricum, prin lecþiile pecare le fac eu, într-o lunã de zile poþi sã fii unfoarte bun luptãtor pe stradã.– Care este motto-ul tãu, dacã existã aºaceva?– Da, existã. În primul rând este „Învinge-te petine însuþi“, care este ºi motto-ul ComitetuluiOplimpic Român. În sport sunt trei calitãþi moralefoarte importante: a ierta, a iubi ºi a dãrui. Ainevoie, ca sportiv, de trei lucruri: calitãþi native,calitãþi morale ºi sã gãseºti sportul care þi sepotriveºte. ªi mai am un motto pe care îl aplic înviaþa de zi cu zi: energie, armonie, credinþã. Defapt, ele se regãsesc una în alta...

D.C.

„A te potoli înseamnã sã involuezi...“FIªA PERSONALÃ

ªtefan Cojocnean facesport de la patru ani. Aînceput cu gimnastica,apoi a continuat cuatletismul. De la 16 anis-a apucat de artemarþiale, respectiv kick-box ºi box tailandez.Dupã terminarea liceu-lui, s-a angajat în cadrulMinisterului de Interne,în decembrie 1993, capistolar. A activat apoiîn calitate de coman-dant de grupã ºi deinstructor sportiv. Cuprilejul unor eveni-mente, a pregãtit ºicondus demonstraþii dearte marþiale. A câºtigattitlul de campion în rân-dul instructorilor ºi cam-pionilor din Ministerulde Interne în Qindishu-Sanda, un stil de luptãchinezesc apropiat kick-boxului. S-a preocupatde formarea militarilorîn termen din punct devedere psihic, fizic ºitehnic pentru plutonul de intervenþie. A participat la misiuni decercetare în timpul vizitei la Timiºoara a fostului preºedinte alRomâniei, Emil Constantinescu. În 2001 a fost transferat încadrul Inspectoratului Judeþean de Poliþie de Frontierã Timiº. Aactivat ca militar profesionist pe frontiera de stat, în zonaStamora-Moraviþa. A fost responsabilul Bazei Sportive a I.J.P.F.Timiº. A fãcut parte din garda unitãþii la Inspectoratul Judeþeanal Poliþiei de Frontierã Timiº cu ocazia începerii rãzboiului dinIrak, pentru întãrirea pazei ºi securitãþii unitãþii, depozitelor dearmament ºi carburanþi. A urmat o perioadã în care a lucrat camilitar profesionist în zona de frontierã Sânnicolau-Mare-Cenad.În august 2003, contractul cu M.A.I. se reziliazã. A fãcut partedin grupul timiºorean de dans „Optim“. Iubeºte enorm dansurilelatino. Revista independentã de artã „Clipa“ ºi Agenþia demanechine „Diego Arzani“, organizatorii, în 1996, ai concursului„Miss & Mister Clipa“ i-au decernat titlul de „Mister Clipa“. Estecampion ºi vicecampion al României la kick-box full contact(1995 ºi 1996), vicecampion al României la box tailandez ºicampion internaþional la box tailandez.A luat parte, la Dachau, în Germania, la a XIII-a ediþie a„Impossibility Challanger 2006“, o întrecere internaþionalã carepune la grea încercare calitãþile fizice ºi psihice ale participan-þilor. ªtefan a jucat atunci, non-stop, timp de 25 de ore, indivi-dual, baschet pe role, reuºind un record mondial, dupã ce, în2004, jucase baschet pe role rimp de 10 ore ºi jumãtate, sta-bilind un prim record mondial. În istoria de zece ani a com-petiþiei, ªtefana fost primulromân care aparticipat.Anul acesta, la„ImpossibilityChallenger2008“, care aavut loc tot înGermania, în30 martie,ªtefan a lovitneîntreruptpentru 17 oreîntr-un sac debox ºi adoborât recor-dul mondial lakick-box.ªtefanCojocnean estestudent în anul I la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport aUniversitãþii „Tibiscus“ ºi membru al Clubului Sportiv Tibiscus,dar ºi instructor de arte marþiale.

Profil de campion

sport 15tibiscus

Studenþii Universitãþii „Tibiscus”din Timiºoara pot opta, dinplãcere sau pentru a participa laactivitãþile sportive prevãzute înPlanul de învãþãmânt, la acþiu-nile organizate de ClubulSportiv Tibiscus, printre aces-tea, pentru anul 2007, numãrân-du-se:* Antrenamente de streetball, de1-2 ori pe sãptãmânã, iarna înSala de baschet a Liceului cuProgram Sportiv „Banatul” sau aColegiului Naþional „C.D.Loga”,iar peste varã la terenul amena-jat de membrii secþiei de street-ball lângã Turbinã.* Antrenamente de dansuri, dedouã ori pe sãptãmânã la o salãde specialitate a Grupuluiªcolar MIU.* Concurs de streetball, 13aprilie, în sala C.S.ª. Bega. Auparticipat 14 echipe (5 sportivi+2 rezerve), concursul a fostdestinat tuturor tinerilor sub 26de ani. S-au oferit premii înechipamente sportive, echipanoastrã nu s-a calificat întreprimele trei, dar a realizat oacþiune extraordinar de bineapreciatã, organizarea a fostfoarte bunã, pentru care nutrebuie sã uitãm a mulþumigazdelor care au oferit tot spri-jinul în organizare ºi desfãºu-rare.* Cupa liceelor timiºene, 15aprilie 2007, la ciclism ºi role,eveniment organizat pentru adoua oarã (la ciclism), la care s-au putut încrie atât echipe cât ºisportivi individuali, au participatdoar 8 sportivi (6 la ciclism ºi 2la role). S-au asigurat premii înmateriale sportive ºi abona-mente la salã de sport. O partea fondului de premiere a fostasiguratã de Consiliul JudeþeanTimiº într-un proiect co-finanþat.* Ziua Europei, 9 mai. S-a dorito acþiune de promovare a ima-ginii U.E. ºi a României ca statmembru, acþiunea a cuprins dis-tribuirea de pliante, o defilare asportivilor prin oraº ºi un joc deflãcãri în Parcul Copiilor. Oparte a premiilor s-a asiguratprintr-un proiect co-finanþat decãtre Consiliul Judeþean Timiº.* Jimbocicleta, 9-10 iunie, acþi-une cultural-sportivã organizatãde cãtre asociaþiile Rotary dinzonã, cu sprijinul ClubuluiTibiscus, au fost circa 100 desportivi care au participat la unconcurs de ºosea, unul deîndemânare ºi o paradã a bici-cletelor. S-au asigurat premii înechipamente sportive.8. Cupa cetãþilor - ªiria, 15-17iunie, acþiune din ciclul „Cupacetãþilor“, concurs de downhill,au participat bikeri din mai multezone ale þãrii, s-au asigurat pre-mii în materiale sportive.9. Turul României, ediþia a 5-a,luna iulie, colegul nostruPocovnicu Gheorghe a fãcut unnou tur de forþã pe un traseumai dificil decât în ediþiile ante-rioare.* Cupa cetãþilor – Muntele Mic,27-28 iulie, acþiune din ciclul„Cupa cetãþilor“ organizat devicepreºedintele CST, concurs

de downhill, au participat bikeridin întreaga þarã, s-au asiguratpremii în materiale sportive.* Sãptãmâna MobilitãþiiEuropene 16-22 septembrie ºiZiua Europeanã fãrã Maºini 22septembrie, am colaborat cuAgenþia pentru ProtecþiaMediului Timiº la mai multe acþi-uni (concurs de biciclete, con-curs de role, concurs dedesene). Au fost premii con-stând în diplome, echipamentesportive, fonduri alocate printr-un proiect finanþat de ConsiliulJudeþean Timiº.* Cupa cetãþilor – Muntele Mic,5-7 octombrie, acþiune din ciclul„Cupa cetãþilor“ organizat devicepreºedintele CST, concursde downhill, au participat bikeridin întreaga þarã, s-au asiguratpremii în materiale sportive.* Cupa cetãþilor – Timiºoara, 20-21 octombrie, acþiune din ciclul„Cupa cetãþilor“, a cuprins unconcurs de cross-country ºi unulde îndemânare, s-au asiguratpremii în materiale sportive.* Spectacol de dans la Cluj, 26octombrie, o delegaþie de 4dansatori ai CST au vizitatLiceul pentru Deficienþi de Auz,ocazie cu care au susþinut unspectacol de dansuri, foartebine primit de copiii din ºcoalã.* Tabãrã la Jupâneºti, 2-4noiembrie. A fost reluat obiceiulClubului de ieºi, în fiecare toam-nã, la o întâlnire a tuturor mem-brilor Clubului la Casa devacanþã de la Jupâneºti. Au fosttrei zile de distracþie, discuþii peteme de Club ºi viaþã, depãnãride amintiri ºi planuri de viitor.* Spectacol umanitar. S-adesfãºurat înaintea Crãciunului,în 9 decembrie, a fost organizatde Club prin sportivii secþiei dedansuri. Scopul acþiunii a foststrângerea de fonduri pentrucopiii defavorizaþi, banii adunaþifiind donaþi unei asociaþii de pro-fil. La buna desfãºurare a acþiu-nii au contribuit o studentã aFacultãþii de Muzicã dinUniversitatea „Tibiscus“, trupa

TACT ºi mai mulþi dansatori.De asemenea, studenþii ºiceilalþi membri ai Clubului auparticipat la alte activitãþi cumau fost:* Masa Criticã. Acþiunea este obunã ocazie de a face cunoscu-tã bicicleta între pietoni ºi maiales ºoferi, dar ºi autoritãþi.* Nopþi Albe la Piteºti, 4-5 mai.La invitaþia unei asociaþiipartenere din Piteºti, o dele-gaþie de 7 membri ai Secþiei deDansuri s-a deplasat la Piteºtipentru a participa la acþiunileorganizate de Agenþia Naþionalãpentru Tineret.* Cupa Wittman la ciclism,organizatã de DirecþiaJudeþeanã pentru Sport Timiº,unul din sportivii noºtri areprezentat Clubului la acþiuneºi a obþinut locul II.* Conferinþa Naþionalã PRO-VELO ºi Constituirea FederaþieiBicicliºtilor din România, 19-20octombrie, s-a desfãºurat laBucureºti cu sprijinul deosebital Ambasadei Regatului Þãrilorde Jos, a fost o activitate orga-nizatã de Clubul de CicloturismNapoca ºi Asociaþia Bate ªauasã Priceapã Iapa, scopul princi-pal a fost constituirea FederaþieiBicicliºtilor din România prinasocierea mai multor cluburicare au între membri bicicliºti.

La toate aceste acþiuni, Clubulnostru a avut la dispoziþie, dinsponsorizãri, cotizaþii ºi serviciiexecutate terþilor, un buget carea depãºit 100 000 lei (peste 1miliard lei vechi).

Pentru anul 2008, principaleleacþiuni pe care Clubul le vaorganiza, conform Planului deactivitate aprobat în ºedinþaAdunãrii Generale din martie2008, sunt:a) Spectacol umanitar: aprilie2008. Clubul Sportiv Tibiscusîmpreunã cu Universitatea„Tibiscus“ organizeazã la Casade Culturã a Studenþilor dinTimiºoara, un spectacol de

muzicã ºi dansuri dedicatSãrbãtorilor de Paºti, fondurilestrânse cu aceastã ocazieurmând a fi donate copiilor cuprobleme din Timiºoara, directsau prin intermediul unei asoci-aþii de profil.b) Concurs de ciclism, role ºistreetball „Cupa TinerelorSperanþe“ 2007: aprilie 2008.Concurs de ºosea, de role ºi destreetball pentru sportivii devârsta tânãrã, la care participãechipe de baieti, fete sau mixte.Obiectivele vizate de un astfelde concurs sunt promovareasportului în rândul tineretului siselectarea celor mai bunisportivi.c) Turã cu bicicleta: aprilie-mai2008. Clubul Sportiv Tibiscusorganizeazã o turã cu bicicletape traseul Timiºoara – Stamora– Oraviþa – Orºova – BãileHerculane – Reºiþa – Lugoj –Buziaº – Timiºoara (5 zile).Obiectivele vizate de o astfel deacþiune sunt promovareasportului în aer liber în rândultineretului.d) Împreunã într-o Europã maibunã: 9 mai 2008. Semarcheazã Ziua Europei, acþi-unea va cuprinde o defilare acicliºtilor în oraº, distribuirea depliante, tricouri inscripþionatespecific.e) Concurs de ciclism – ºosea:1 iunie 2008f) Concurs de streetball: iunie2008. Clubul Sportiv Tibiscusîmpreunã cu Universitatea„Politehnica“ din Timiºoara,organizeazã un concurs destretball de tip OPEN, la careparticipã echipe de tineri practi-canþi ai streetball-ului.g) Turul României ed. a VI-a:iulie 2008. În luna iulie 2008,cel mai vârstnic membru alClubului nostru, GheorghePocovnicu, va desfãºura aºasea ediþie a „TuruluiRomâniei“, acþiune în care sedeplaseazã de unul singur prinþarã pe un traseu care cuprinde,în fiecare an, alt topic: Turul

Munþilor, Turul Râurilor, TurulMânãstirilor etc.h) Sãptãmâna Europeanã aMobilitãþii ºi Ziua Europeanãfãrã Maºini: septembrie 2008.În perioada 16 – 22 septembrie2008, cetãþenii europeni auoportunitatea de a se bucura,în cadrul acþiunii SÃPTÃMÂNAMOBILITÃÞII EUROPENE, deevenimente dedicate ‘mobilitãþiisustenabile’. Obiectivul estefacilitarea dezbaterilor pe temanecesitãþii schimbãrii comporta-mentului în ceea ce priveºtemobilitatea, transportul ºi, maiales, utilizarea maºinii perso-nale. Ca de obicei, ZIUA FÃRÃMAªINI este punctul culminantal întregii sãptãmâni, vineri 22septembrie. Clubul SportivTibiscus, împreunã cu Agenþiapentru Protecþia Mediului ºiAgenþia Regionalã pentruProtecþia Mediului va distribuipliante, va participa la acþiunide popularizare în instituþii deînvãþãmânt, va organiza o între-cere pentru biciclete ºi role încentrul oraºului.i) Tabãrã Jupâneºti:octombrie/noiembrie 2008.Aceastã acþiune se doreºte ocontinuare a bunei tradiþii aClubului de a organiza înfiecare toamnã o acþiune caresã-i reuneascã pe toþi membriiClubului (ºi pe sportivii care aufost premiaþi la acþiunile organi-zate de Club) la un weekendîmpreunã, la Casa de Vacanþãde la Jupâneºti.j) Spectacol umanitar: decem-brie 2008. Spectacol de muzicãºi dansuri dedicat Sãrbãtorilorde Crãciun, fondurile strânse cuaceastã ocazie urmând a fidonate copiilor cu probleme dinTimiºoara, direct sau prin inter-mediul unei asociaþii de profil.

Pentru a lua parte la acesteactivitãþi vã invitãm sã vã alãtu-raþi Clubului Sportiv Tibiscus,cu sediul în clãdireaUniversitãþii „Tibiscus“ de pe str.Lascãr Catargiu, la parter, sausã vizitaþi pagina noastrã deInternet: www.cs.tibiscus.ro.

Preºedintele Clubului SportivTibiscus

Dr. ing. M a r i u s K a r n y a n s z k y

CLUBUL SPORTIV TIBISCUSRomânia, 300559 Timiºoarastr. Lascar Catargiu nr. 4-6Tel/Fax: +4 0256 220687Tel: +4 0722 550897;+4 0744 599190;+4 0766 932275E-mail: office@tibiscus.roWeb: www.cs.tibiscus.ro

CIF: 17810249BancPost S.A., AgenþiaTimiºoaraCIS: TM/A2/00196/2005Cod IBAN: RO 78 BPOS3630 6107 467 RON 01

student expres16 tibiscus

Clubul PT Europa, prin care aufost organizate traininguri,audio-conferinþe ºi patru dezba-teri locale, cu scopul conºtien-tizãrii tinerilor cu privire la opor-tunitãþile oferite de UniuneaEuropeanã, îºi reia activitatea.Participanþii la dezbateri, caresunt interesaþi, se pot înscrie ºiei ca voluntari în proiect.Aceºtia vor fi þinuþi la curent pegrupuri de discuþie yahoo, înlegãturã cu ºedinþele ºi mani-festãrile viitoare. Sediul esteamplasat în sediul UniversitãþiiTibiscus, str. Daliei 1A, etajul III.Iniþierea membrilor proiectuluise face prin participarea latraininguri, cursuri de formarede echipã, pe ceea ce însea-mnã sã scrii un proiect ºi multealte acþiuni însoþite de numecunoscute din domeniu.Pe lângã acestea, membriiproiectului vor lucra în echipãla scrierea ºi depunerea unorproiecte noi.Anul trecut le-a fost aprobat unschimb de tineret, finanþat deComisia Europeanã, prin careºase tineri din România au ple-cat pentru opt zile în Austria,transportul fiind sponsorizat70%, iar cazarea ºi masa inte-gral.Publicitatea se realizeazã prin

informarea tinerilor pe bazã demesaje trimise pe grupuri dediscuþie yahoo, pliante ºi afiºe.Prima ºedinþã de anul acesta aavut loc luni, 31 martie, dupã operioadã de pauzã care aînceput în aprilie 2007. Cauzaacestei întreruperi a derulãriiproiectului a fost încheiereacontractului cu ComisiaEuropeanã, ºi astfel lipsafinanþelor.Proiectul PT Europa a luatnaºtere în cadrul proiectuluimamã „Cetãþenie Europeanã“,în octombrie 2006, si a fostfinanþat de Comisia Europeanã.În aceastã perioadã, s-au înfiin-þat 10 cluburi în toatã þara, dincare douã în Timiºoara.Unul dintre ele este realizat destudenþi ai Universitãþii de Vest,ºi un altul format prin partene-riatul dintre UniversitateaPolitehnica împreunã cuUniversitatea „Tibiscus“, actu-alul PT Europa.În perioada octombrie 2006-aprilie 2008, au avut loc primeleevenimente, finanþate deComisia Europeanã cu sumade 200 de euro si sprijinite deUniversitatea „Tibiscus“ ºiInstitutul Intercultural Timiºoara.Proiectul s-a încheiat printr-oºedinþã comunã la Timiºoara, a

tuturor membrilor din þarã, carea durat trei zile.Una dintre iniþiatoarele proiectu-lui, Romina Matei, spune:„Suntem un grup ce reprezintãtoate universitãþile, nu doarTibiscus; suntem Tibiscus, Vest

ºi Politehnica implicaþi in acestproiect, care lucrãm pentruinformare, nu doar prin faptul cãrealizãm interviuri radio, presãºi televiziune, ci scopul nostrueste sã învãþãm unii de la alþii,iar ceea ce este concret, este

ceea ce a obþinut fiecare dinimplicare; n-ai cum sã vezi,decât dacã participi, n-ai cumsã zici ceva concret, decât dacãeºti parte din ceea ce faci.“’

Alina CHIOREAN

O studentã a fost accidentatã mortal pe trecereade pietoni, sub privirile poliþiºtilor care aºteptausosirea premierului pe bulevardul Kiseleff, joi, 27martie.Fata de 20 de ani, studentã în anul II, laFacultatea de Istorie, a fost accidentatã mortal întimp ce traversa strada pe trecerea de pietoni depe ªoseaua Kisefeff, locul unde s-a instituitculoarul unic pentru summit-ul NATO. În 20 deminute a sosit salvarea, dar Tatiana Duplei s-astins din viaþã în drum spre spital.Niciunul dintre poliþiºtii care se aflau în apropierenu s-a obosit sã-i acorde primul ajutor fetei carese zbãtea între viaþã ºi moarte, timp de mai multeminute pe marginea carosabilului. „Moare mãi...chemaþi pe cineva. Faceþi ceva“, le spuneautrecãtorii poliþiºtilor care erau ocupaþi cu dirijareacirculaþiei în zona pe unde la câteva minute de laaccident a trecut ºi coloana oficialã a premieruluiTãriceanu. Dar, poliþiºtii rãspundeau: „Am dattelefon la Salvare. Nu te mai certa cu mine. Ce,eu sunt Salvarea? Eu sunt Poliþia, ce sã fac...“Autoarea accidentului, Anamaria Straus, de 39de ani, care în loc sã sarã ºi sã dea accidentateiprimul ajutor, sã încerce sã o salveze, s-a retrasspre copaci ºi a început sã vorbeascã la telefon,la afirmaþiile trecãtorilor cã fata moare femeiarãspundea cu sânge rece „De unde ºtiþi cã o sãmoarã?“ când nici mãcar nu s-a apropiat de vic-timã.ªoferiþa a declarat cã nu avea mai mult de 60-70de km/h în momentul impactului în urmã cãruiavictima a fost proiectatã câþiva metri prin aer.„S. Anamaria de 39 de ani a condus un autotur-ism marca Audi A6, pe ªoseaua Kiseleff dinspreArcul de Triumf cãtre Piaþa Presei Libere. Când aajuns la trecerea pentru pietoni, situatã la

interesecþia cu aleea de acces la Muzeul Satului,a surprins-o ºi accidentat-o grav pe Tatiana D. de20 de ani din sectorul 4, care s-a angajat în tra-versarea strãzii pe trecerea pentru pietoni, prinloc marcat ºi semnalizat cu indicator“, se aratãîntr-un comunicat al Poliþiei. Chestorul MarianTutilescu a cerut deschiderea unei anchete înacest caz.Luni, 31 martie, în faþa Muzeului Antipa, s-aorganizat un marº de protest în memoria TatianeiDuplei, la care au participat peste 150 de tineriînsoþiþi de circa 15 poliþiºti ºi jandarmi Ajunºi lalocul accidentului, studenþii au aprins lumânãri,au depus flori ºi ºerveþele albe.

Adelea GRECU

STUDENTÃ OMORÂTÃ SUB PRIVIRILE POLIÞIªTILOR Concursul „Peregrin prin peisajul cultural al Roºiei Montana“este organizat de Roºia Montana Gold Corporation, fiind organi-zat în perioada 28.03.2008-30.06.2008 ºi se va desfaºura peîntreg teritoriul României.Concursul este deschis tuturor studenþilor rezidenþi în România,care elaboreazã ºi trimit un articol, sau o relatare despre RoºiaMontana la adresa de e-mail razvan.durlan@gmail.com, înperioada 28.03.2008-30.06.200

Ce trebuie sã faci:

1. Redacteazã, în maxim 2 pagini A4, un articol sau o relataredespre Roºia Montana ºi trimite-o în perioada 28.03.2008-30.06.2008, la adresa de e-mail razvan.durlan@gmail.com.Subiectul e-mail-ului va trebui sã conþinã numele tãu complet ºimenþiunea „Concurs jurnalism Roºia Montana“. În momentultrimiterii lucrãrii prin e-mail, completeazã datele tale personaleîn corpul mailului, pentru a putea fi anunþat, în cazul în care veifi ales câºtigãtor al unuia dintre premiile concursului.2. Lucrarea ta va fi cititã ºi analizatã de un juriu de specialiºti îndomeniul comunicãrii ºi media, care vor selecta cele mai bune3 lucrãri pentru a fi premiate.3. Câºtigãtorii vor fi anunþaþi de cãtre reprezentanþii juriului ºivor fi invitaþi la evenimentul de premiere care va avea loc îndata de 31.07.2008, în locaþia Green Hours, Bucureºti.4. Criteriile de jurizare constau în: gradul de creativitate reflectatde participant, fluenþa comunicaþionalã, coerenþa discursivã,originalitatea exprimãrii

Juriul este format din urmãtorii membri: Robert Turcescu, VintilãMihãilescu, Dan Boerescu, Dumitru Borþun, Alex ªtefãnescu.În urma deliberãrii juriului, vor fi alese cele mai bune trei lucrãri,acordându-se titularilor articolelor câºtigãtoare premiile prezen-tate la Secþiunea 6 a prezentului Regulament Oficial, în funcþiede evaluarea lucrãrii. Articolul cel mai bine cotat de juriu va fipremiat cu o bursã de studii de specialitate la o ºcoalã dinAmsterdam, premiul al doilea va consta în publicarea lucrãriicâºtigãtoare într-o revistã renumitã de profil, iar premiul altreilea este reprezentat de un pachet de cãrþi oferit de editurileRAO ºi Polirom.

C lub ul PT Eu rop a a a ju ns la ve r s iu ne a 2 .0

Rãmas bun, Tatiana...