Anul VI. Orăştie (Szászváros), 2 Iulie n. 1905 Nr. 25

BUNUL ECONOM REVISTA PENTRU ^AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU

O R G A N A L : „Reuniuni i Economice din O r ă ş t i e " ş i „Reuniuni i române de agr icu l tură din comitatul P a l i u l u i " . A B O N A M E N T E :

Fe an 4 c o r o a n e (2 fl.); jumëta te an 2 cor . (1 fl.) Pentru R o m â n i a şi străinătate 1 5 lei p e an .

A P A R E :

în flecare Duminecă. I N S E R Ţ I U N I :

se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e Abonamentele şl inserţîunile se plătesc înainte.

RESULTATUL EXAMENELOR.

A p r o a p e toa te jurnalele noas t re se ocupă pe t impul acesta cu publicarea d e p rog rame şi diferite dări de seamă desp re resultatul examenelor .

Şt iut e, că la finea anului şcolar t o a t e institutele de învăţământ înce­p â n d cu şcoalele e lementare până la cele mai înalte, gimnasiile, şcoalele comerciale, reale şi şcoalele ' civile, căci

noi românii altele mai înal te n 'avem, toa te acestea, încheie examene publice şt cu festivităţi şcolare, împărţ ind pre­mii şcolarilor diligenţi.

Că de ce folos sunt aceste pentru părinţi, şcolari şi pentru instructori, am ară ta t a l tădată . Acum voim să a ră tăm în legătură cu icoana şcoalei civile de fete a «Asociaţiunei* din S biiu, resul­tatul examenelor delà această şcoală, care după cum constatam, cu plăcere, din raportul ce s'a făcut în „Telegraful Român", a fost pe deplin satisfăcător. Că ce direcţ iune urmăreş te şcoala aceas­

ta pu tem judeca numai din vorbirea directorului Dr. Vasile Bologa, pe care o vom publica în alt număr , cât din împrejurarea, că Ia încheierea anului şcolar, pe lângă alt public distins a luat parte, la vârsta sa înaintată, şi Excelenţa Sa dl Archiepiscop şi Me­tropolit Ioan Meţianu.

«Telegraful« descriind mai pe larg serbătoarea şcoalei de tete, aminteşte de vorbirea de mul ţumită a directorului adresa tă delegatului comitetului central , dlui asesor N. Ivan şi de a acestora adresa tă Excelenţei Sale, apoi zice :

ŞCOALA DE PETE A „ASOSIAŢIUITU" CU ШТЕШТДТ ÎN SIBIIU.

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 25

Se ridică apoi Excelenţa Sa me­tropoli tul şi în o alocuţie că t ră eleve, ascul tată de întreg bublicul s tând în picioare, îşi esprimă bucuria şi mulţă-m i r e a pentru frumoasele preştaţiuni ale lor, le spune că cea mai preţ ioasă co­m o a r ă pentru ele este creşterea bună, d e aceea t rebuie să fie cu recunoşt inţă nu numai faţă de părinţii lor, cari au jertfit mult pen t ru educaţ ia lor, dar ' şi faţă de profesorii şi profesoarele lor delà cari au primit a tâ tea învăţături frumoase si folositoare. Dar' Asociaţiunea, care a înfinţat şi susţine şcoala aceasta, e în-finţată şi ea din contribuirile poporului ; palatul acesta frumos în care ne aflăm azi încă e înfiinţata din contribuirile popo­ru lu i ; ale poporului sunt deci toa te aces tea şi de aceea să nu-şi uite, că ele datorosc recunoşt inţă şi poporului ear, această recnnoştinţă şi o vor putea-o manifesta folosindu-şi pent ru binele şi luminarea poporului cunoştinţele fru­moase câşt igate în şcoala Asociaţiunii. Accentează, că învăţătura, fie cât de multă, nu valorează nimic dacă nu e împreuna tă cu religiositatea. D e aceea le îndeamnă să fie cu t emere de Dum­nezeu, să fie religioase, — şi închee dându-le b inecuvântare .

Nu putem de cât să ne expr imăm bucuria noastră sinceră când din ase­menea momente înălţătoare de inimi pu­t em constata că se face progres din an în an la aceasta preţioasa şcoală şi că se samănă delà locul cel mai compe­ten t sămânţa învăţăturei celei mai bune pen t ru prosperarea poporului român.

F O I T A

2)oru[ şi tußirea. — —

Când alungata Tată-l sfânt Din rai p'Adam şi Eva

Pentru că — ştiţi — oameni fiind, Greşiră şi ei ava

In rai şi Dorul şi Iubirea Ca îngeri î-şi aveau numirea.

Dar' tată-l sfânt a observat Că şi ăştea-s de vină;

Pe cei doi — ei i-au indtmnat Porunca să io ţină,

Deci scoase-i şi pe ei afară Şi-i prefăcu în foc şi par ăl

D'atunci ei umblă ca prib gi, Dar ггеѵагиН de nime,

Şi nepăsâ/tdu-le de legi — Foc, potcă în omenime,

Că ei inimile cuprind Şi toate, toate le apiindl

Ioan Tripa.

Spre luare aminte ! Cu 1 luliu v. a. c. Invităm

la abonament nou pe toţi iubito­rii şi sprijinitorii acestei reviste.

Abonamentele să fac prin trimite­rea cu mandat postal a preţului de 2 СОГ. pe Yg an, ori prin o corespon­denţă cu termin de plată fixat pe i-a Octomvrie a. c. pentru cei cari nu dis­pun de bani gala.

Adresele abonenţilor, ocupaţiunea şi locuinţa cu poşta ultimă ră fie le-gibil scrise pe mandat, ori să se pună nrul sub care a primit foaia până acum.

La terminul sus ai ătat vom fi si­liţi din causa speselor mari ce le avem cu tiparul şi es pe di ţi a a sista trimiterea foii la toţi, cari până atunci, nu-şi vor trimite abonamentul.

Revista noastră se va tipări delà I Iulie începând numai în atâtea exem­plare câte vor fi abonate cu bani gata.

Apelăm deci şi de astă-dată la toţi stim. cetitori pentru sprijin şi încura­jare, abonând şi răspândind foaia noa-sră în cercul cunoscuţilor lor.

Administraţiunea „Bunului Econom"

Despărţemânti i l „ Â S T R E l " la o r ă ş t i e . Adunarea generală a acestui des ­

pă r ţ ămân t s'a ţ inut conform programu­lui anunţat , sub conducerea delegatului comitetului central, a dlui secretar II Ioan Lăpăda t , carele însoţit de inteli-ginţa din Orăşt ie şi jur, în 12 /15 Iunie a. c. Ia 3 ore p . m. a deschis aduna­rea prin o vorbire foarte logică şi în­ţeleaptă, pen t ru care a tâ t în decursul

desperatul...

Ah! moarte crudă şi tirană Ce nemilostivă eşti, De ce nu vii tu mai 'ngrabălV Ca să më duci, să më răpeşti...

Ah! vină, vină mai curând, De ce eşti tu târzie!? Ah! du-mê iute în mormânt! Ca nime să nu ştie...

Nu vreau să ştie lumea 'ntreagă, Ce-atât de mult o am wît, Că më duc aşa de 'ngrabă Şi părăsesc acest pământ...

fn optsprezece primăveri Ale vie tei mele: Lu n'am avut numai dureri, Dureri şi chinuri grele...

Dar ce folos de-aşa viaţă, Oare de ce să mai trăiesc

rostirei, câ t şi Ia fine a fost ap lauda t d u p ă merit de că t ră cei presenţi .

Conţinutul acestei remarcabi le vor­biri c e i face onoare tînărului secre tar a fost expune rea pe scurt, vie şi senti­mentală a întemeieri, a organizări şi a scopului »Asociatiunei« demons t r ând că aceasta s'a făcut pentru l i teratura şi cultura poporului român şi pen t ru instruirea lui pract ică prin răspândi rea de to t feliul de cărţi folositoare, înfiin­ţa rea de şcoli şi societăţi agronomice industriale şi comerciale, avându se în vedere la toa te aces te conservarea şi cul­tivarea frumosului grai curat românesc .

S a b s t indardul acestoi devize, în­cheie dl orator frumoasa sa vorbire fă­când apelul cuvenit că t ră toţi fără d e osebire d e : învăţat s'au mai puţin în­văţat, boga t sărac t inăr şi bătrân, în-demnândui să se angajeze fiecare cu ce poate lucrând şi jertfind timpul şi al te mijloace mater iale întru ajungerea sco­pului măreţ .

După deschiderea adunare i s'a a-les de notar Dr. G. Oprea, advoca t şi 2 comisiuni, una pentru înscrierea m e m -briilor şi încasarea de t axe şi alta pen­t ru presentarea unei liste a noului co­mitet.

U r m â n d referada celei din tâiu să constata că s'au încris ca membri i pe viaţă dlui N. Vlad farmacist şi Dr . Aurel Vlad, depu ta t dietal, director d e bancă şi adv. şi s'a încassat taxele delà membri i înscrişi.

A doua comisiune având în vedere principiul de a împărţ i lucrul reclamat delà despă r ţ ămân t în primo loco unor oameni mai tineri, cari nu sunt angajaţi prea mult în alte părţ i şi prin u rmare pot lucra mai cu suces pentru înaintarea aş tepta tă , a p ropus şi adunarea a p ro ­clamat de aleşi:

In astă lume urgisită ? Alai bin e să më prăpădesc.

Mai bine e să mor acum, Acum în tinereţe, Luându-тг delà toti rămas bun. Dorindu-le bineţe.

In ceialaltă lume mare Aflu ce'n asta n'am aflat, Acolo nu este durere Nici chin de suportat.

Acolo e numai iubire Şi dragoste frăţească,. Nu este 'n ea nici o mâhnire, Ci desfătare sufletească...

Ah! moarte crudă vină dar! Grăbeşte iute şi më du, Nu më mai lăsa 'nzădar, Căci am urît pământu !..

R. Muntean.

Nr. 25 B U N U L E C O N O M P a g . 3

1. Director, Ioan Popovici pa roch în Gelmar , si d e membri i în comi t e t : Dr. G. Oprea, A. Crislea, I. Afoţa şi Constantin Baicu, suplenţi : Petru Belei şi Artemiu Corvin.

Astfel, d u p ă ce s'a t e rmina t acesta res taurare , delegatul comitetului cen­tral enun ţând ca conclus, a închis adu­n a r e a mul ţumind tu tu ror pent ru conlu­c ra re şi par t ic ipare, iar alesul director Ioan Popovici mul ţumind d e încredere a făcut apel la sprijinul celor bă t râni şi după aceas ta toţi cei presenţi au luat pa r t e la încheierea festivă a anului şcolar delà şcoalele e lementare din loc.

Un membru

t ZENO MOCSONYI de FOEN

Despre încetarea din viaţă a va­lorosului bă rba t Zeno Mocsonyi d e F o e n în tâmpla tă Luni dimineaţa în 1 3 / 2 6 1. c. în Bpesta reproducem după G. Tr. u rmătoare le :

Curând, după neui tatul său văr, Eugeniu d e Mocsonyi, s'a dus şi Dl Zeno. A m â n d o i formau d impreună cu spiritul conducă to r al familiei, d-nul A lexandru Mocsonyi, colegiul celor trei iluştri re ­p rezen tan ţ i ai Mocioneştilor, cari cu sfatul şi cu fapta erau pre tu t indeni , u n d e se t rac ta de binele şi înaintarea neamului nostru românesc .

In viaţa noas t ră bisericească si na­ţională, simpaticul şi vioiul Zeno a fost to tdeauna activ, luând par te la în­trunirile noas t re de frunte, bisericeşti şi naţ ionale, şi t o tdeauna dor i to r a sprijini aşezământe le noast re de to t feliul.

Studiile gimnaziale şi universi tare şi le-a făcut răposatul în Domnu l la Viena, dar în u r m i s'a dedicat cu to­tul cultivării moşiilor părinteşti , câşti-gându-şi cunoşt in ţe frumoase agrono­mice, ce le dovedesc domeniile familiei, cari sunt de model .

In era deakis tă pe t impul ener­gicelor lupte naţ ionale împotriva schim­bărilor de sistem ameninţă toare , Zeno Mocsonyi a lost depu ta t dietal şi mem­bru al clubului national român. Par t i -ciparea sa viuâ la toa te întreprinderi le noas t re culturale, economice şi finan­ciare e prea bine cunoscută şi mare e număru l acelor tineri români lipsiţi, cari s'au bucura t d e sprijinul seu pe t impul studiilor.

Zeno Mocsonyi de Foen, c a r e a împlinit 6 3 de ani ai vieţii, născut fiind in comuna Prisaca din Caras Severin a fost fiul lui Antoniu Mocsonyi de F o e n , care a jucat un rol de frunte în istoria redeşteptăr i i noas t re naţionale. El Iasă după sine în adânca jale p e soţia sa şi pe unicul său fiu Antoniu,

jurist la universitatea din Budapes ta . Mai lăsă în urmă p e număroşi mem­brii ai distinsei familii, în t re aceştia pe iubitul său var şt amic Alexandru , d e care, cum ara tarăm, a fost nedespăr ţ i t în vremuri de veselie ca şi de întristare, şi p e ca re îl ştima şi-1 adora

Rămăşiţele pământeş t i ale deceda ­tului au fost depuse Joi dimineaţa spre vecinica odihnă în mausoleul familiar Foen . N e asociem şi noi cu cele mai adânci sen t imen te d e condolenţă mult întristatei familii.

Situaţiunea agricolă. — « = 4 —

In Ungaria. Din expozeul publicat de ministrul ung. de agricultură pe baza date lor intrate delà raportorii agricoli din ţară pană la 3 / 1 5 Iunie a. c. dăm următorul ex t r a s :

In pr ima jumăta te a lunei lui Iu­nie a domni t t imp schimbăcios, mai mult ploios şi ceva mai răcoros, decâ t în cele două săptămâni p receden te To tuş în unele părţ i ale Alföld ului, în comitatele Arad, Bichiş, Cianad, şi Isa-gia-Cumania mare-Solnoc oamenii se plâng că a căzut prea puţină ploaie. In părţile vestice ale ţării a fost prisos de ploaie, în urma cărea rugina a în­ceput a se ară ta pe frunzele grâului şi e t emere că va ataca şi paiul şi spicul. Aceasta cu a tâ t mai mult, deoarece multe holde sunt culcate. Ici colea ru­gina a început a se a ră ta şi Ia orz şi la ovăs. Grindina a căzut în vr'o 12 comitate . Ruper i de nori au fost în comitatele Strigon, Sâ tmar şi Solnoc-Dodoca. T imp cu soare şi uscat este necesar în toa tă ţara, a tâ t pentru pros-perarea diferitelor soiuri de bucate, cât şi pent ru uscarea fânului.

Prospectele^ recoltei bucatelor sunt mult mai favorabile decât în anul t recut .

Dezvol ta rea grâului es te bună în par tea cea mai m a r e a ţării. Si tuaţ iunea să arii şi îndoitorilor este de asemenea bună ; da r în general sunt plângeri că au căzut p rea t a re . Orzul de toamnă va da în to&tă ţara . o recol tă bună, cel de pr imăvară promite mai mult Ovesele sunt pes te tot satisfăcătoare.

Recol ta rapilei în Ungar ia sudică se face acum.

Cucuruzi în par tea precumpăni­toa re a ţării se desvoaltă foarte favora­bil. In unele locuri săpatul este împede-cat prin ploi prea multe.

Cortofii în general se desvoaltă de a semenea foarte favorabil şi promit o recol tă bogată.

Legumite vor da o recoltă bună în cele mai mul te părţ i ale ţării.

Păslăioasele în genera l sunt satis- j făcătoare.

Diferitele soiuri d e curechiu, n e dau prospecte de recol tă favorabilă.

Meiul se m a i samănă şi a c u m ; cel sămănat de t impuri es te frumos.

Cânepa şi inul sunt satisfăcătoare în par tea cea mai mare şi promit re ­coltă bună.

(Va urma)

C Ă R B U N E L E .

In viaţa de toa te zilele a ajuns să aibă mare însemnăta te cărbunele . Cu ivirea a tâ tor inveţii (născociri) şi d e s ­coperiri, cu înmulţirea trebuinţelor ome­neşt i : cărbunele a devenit un material indispensabil (de care nu ne putem lipsi). F ă r ă de dânsul nu ne pu tem închipui lucrarea maşinelor şi a fabricelor. Căr ­bunele încălzeşte căzanele şi preface apa în vapori ; cărbunele mijloceşte des-voltarea electrecităţi i : în cât cu d r e p t cuvânt pu tem zice, că astăzi nu am fi, u n d e suntem, dacă nu ar fi cărbunele . Lipsa lui, sau detragerea-i din mijloa­cele zilnice ale traiului, ar însemna o nenorocire, o catastrofă. Prin de t rage-rea cărbunelui, încetează lucrul în cele mai multe fabrici. S e ştie însă, că o fabrică mare, dacă nu lucrează o zi, pă­gubeş te sute de mii de coroane.

In renumita grevă (rescolă) din 1902 a minerilor de cărbuni din State le unite ale Americei de nord, pagubele isvorite din s tagnarea Jucrări lor s'au urcat la 420 ,000 0 0 0 (patru sute douăzeci mi­lioane) de coroane!

Cei mai mulţi cărbuni să află în-lăuntrul pământului şi provin după părere cea mai respândită din carbo­nizarea pădurilor de copaci străvechi acoper i te de straturi le pământului .

Cărbunii din pământ sunt în t re ­buinţaţi ca combustibil, adecă material de ars, de pe la anii 3 6 0 mainte de Christos, cam de pe timpul lui Alexan-cel Mare.

Belgienii îi întrebuinţează de pela 5 4 0 d. Chr.

Minele din Mtvvcastle în Anglia începură să fie explota te regulat la 1272.

Tot de pe timpul acesta sunt cu­noscuţi cărbunii din pământ şi în pro­vincia Renană (Germania).

E interesant , cum s'au descoperi t de multe — ori locurile cu cărbuni.

Cel dintâi loc cu noroc 1-a desco­perit în Uungaria, pe la 1765 un faur în Brennberg, lângă Sopron.

In Pennsiylvania (America de nord) a făcut descoperi rea un neamţ sărac cu numele G ű i t h e r pe la 1791

Günther se ocupa cu vânatul. Um­blând odată prin pădure, a găsit un c â m p întreg de »pietri negre« , despre cari povesteau unii oameni, că ard . El însă nu credea acest lucru, ci îl socotea drep t poveste băbească . Fi ind bă t r ân

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 25

abia mai putea vâna atâta , ca să t ră­iască pe d e o zi pe alta. Oda tă la prins o furtună prin pădure şi abia pu tu scăpa în o peşteră. Trecând furtuna, plecă în­cet spre casă. P e d rum găsi o mulp'me d e » petri neg re« . El îşi umplu buzu­nare le cu ele şi ducându le acasă le băgă în foc, ca să vadă ard sau nu. Mare i-a fost mirarea, când a văzut, c ă petri le ard . El descoperi aceasta unui om boga t din împrejurime, care se convinse îndată despre valoarea aces­to r pietri . Bătrânul vânător Günther îi a ră tă câmpul plin cu cărbuni de piat ră pr imind în schimb deci câteva lanţuri de p ă m â n t s terp. Gün the r a murit în mi­zerie, pe când bogotanul, căruia îi des­coperise secretul, ajunse milionar.

Să vedem singuraticile soiuri de 1

cărbune . , 1. Diamantul es te că rbune curat . j

S e găseşte în cristale şi e preţios din cale \ afară. Renumitul chimist frances, Moissan, a făcut d iamant şi pe cale artificială (meşteşugită).

2 . Grafitul. E de coloare cenuşie cu luciu ca al oţelului şi unsuros la pi­păi t . E bun conducător de căldură şi electricitate şi de aceia se întrebuinţează la argintuire şi aurit (galvanoplastie) şi la fabricarea creuzetelor (tigăiţe de topit) . Mai respândi te sunt creioanele fabricate d in grafit. In această privinţă sunt re ­numi te fabricele lui F a b e r din Germania şi a lui H a r d m u t h din Boemia. Anglia pro-vedea odinioară toa te fabricele cu grafit. Astăzi materialul cel mai curat se aduce din Celyon. Fabricele austro-ungare în­t rebuinţează mult grafit din Siberia . Dar se mai găseşte in Anglia, Scoţia (Borrowdale), Germania (la Passan) Aus­tria, Spania, India orientală. Materialul b ru t se spală cu acid sulfuric şi apoi se prelucra în amestec cu lut şi funin­gine. Tăria-i a tâ rnă delà conţinutul de lut şi se fac mai multe clase.

Cu pulberea d e grafit se lustruesc obiectele de fer şi de tuciu (sobele) şi t iparurile în galvanoplastie, pent ru a-le face bune conducă toare d e electricitate.

(Va urma) .

Dispoziţiuni guvernamentale.

î m p r u m u t a r e a m a ş i n i l o r d e t e s c u i t m e r e l e .

Pent ru promovarea valorizării poa­melor în singuraticele comune, pent ru reuniuni economice şi asocieri, pe unde să aş teaptă anul acesta roadă mai bo ­ga t ă şi aceştia nu ştiu a şi-le vinde mai cu pre ţ în s ta re proaspetă , ear d e altă pa r te nu sunt în aceea pozi-ţ iune materială ca să-şi p rocure maşini d e a p repara din p o a m e alte produse, sun t aplicat de a oferi gratis p e t imp d e 3—6 săptămâni diferite maşini delà

domeniul meu, p r e c u m : moriscă de ci-der, sistem »Simon«, presa pentru fa­bricarea de vin de mere »Mabille« ca­zane mobile, sistem american » Ryder « precum şi apa ra t e p e rotile d e fert spirt e u toa t e uneltele, sistem »György». Cererile pent ru acăşt igarea aces tora au a se îna in ta la subscrisul mult până 15 Iuliu a. c.

Cu aceas tă ocaziune observ, că spe­sele de t ranspor t pen t ru maşinile şi obiectele împrumuta te le supoar tă sin­guraticii sau comunităţi le in te resa te şi reuniunile, însă es te oprit a se ferbe cu aceste maşini vinars (rachiu) de drojdii, sau spirt din borhot d e s t ruguri .

Afară d e aceste maşini şi recuisite împrumuta te numai pen t ru folosinţa amintita, mai dăruesc pe vecie în co­munele unde sunt mari grădini de prune, teascuri şi căldări c o m p L c t e în preţ de circa 6 0 0 cor. sistem »Casenille« dacă suplicanţii declară formal, că dispun d e 2 0 0 — 3 0 0 cor. pen t ru zidirea localului d e fabricaţie şi a speselor de t ranspor t ; având a-şt aş terne lângă petiţii şi Sta­tute sp re aprobarea mea .

Budapesta, în 27 Maiu 1903 Min strul d e agr. reg. -m.

BIBLIOGRAFIE.

Lupta raselor. D a t e p r i v i t o a r e l a c a u s a n a ţ i o n a l i s -

t i c ă a r d e l e a n ă .

S u b titlula cesta dl. Barabás E n ­d r e face o da re de seamă asupra opu­lui de nou apăru t în limba maghiară numit »Fajok hareza«. *) pe româneş te »Lupta raselor « pe care o publică şi »Erdelyi Gazda« Nr. 2 4 a. c. foaia economica a reu­niunei Ardelene ce apare în Cluj. Autorul cărţii É b e r Ernő , zice dl Barabás, cu sirgu-inţa albinei a adunat în noul său op to t ce să refere la causa economică a rde ­leană din punct de vedere naţionaliştic maghiar, român şi sas. Şi dupăce e x ­pune mai p e larg cât d e folositoare este car tea aceasta pentru a cunoaş te bine raportur i le d e avere dint re cele trei naţionalităţi cari să luptă între sine p e terenul economic în Ardeal , a ra tă că la desbateri le d e până acum a acestei cause nu s'a p rea luat seamă de locul cel ocupă fiecare, şi ce deo­sebire este în economia unui maghiar, sas şi român cu privire la c u m p ă r a r e a şi susţinerea unei proprietăţi , şi cu privire la lucrul şi modul d e viaţă al lor făcându-se asămănare cuvenită. T re ­bue să se mire omul că par tea aceasta a causei a fost până aci a tâ t de ne-gligată deşi din 2 .476 ,000 locuitori

*) tFajok hareza* scrisă d e É b e r Ernő . 1905 Bu­dapesta , — următoriul Kilián Frigyes în c o m i s . Li­brăriei academL T . magh. — Prtţul 2 . c o r o n e .

1.951,000 d e suflete, să ocupă cu ag ro ­nomia, adecă din popora ţ iunea în t reagă 7 4 . 9 % . pe când mediul regnicolăr face 6 5 . 7 % .

In car tea aceas ta să t rac tează în general mai în ţâ ; u despre s tarea eco ­nomiei d e c â m p în Ardeal : agricultura, viticultura, desp re cari pe baza celor mai nor da t e statistice consta tă că în a sămănare cu celelalte păr ţ i ale ţării economia d e c â m p în Ardea l es te una dint re cele mai negligată ş i . r ămasă în urmă. Mai d e p a r t e voeşte să a re te că ce pa r t e a r e fiecare naţionali tate la aceas tă s ta re necurăspunză toare . Din acest motiv face a s ă m ă n a r e după c o ­mita te între economia unui maghiar , român şi sas, a ră tând că p ropr ie ta tea maghiarului în Ardea l după măr ime es te cu mult mai mică d e cât a r o ­mânului ori sasului.

Sp re pildă: o proprietate cuprinsă in jug/i. cat.

maghiară, română, sasă . 1. Corn. Clujului a) Cerc . Huedin 2 3 5 2 3 6 — a) » Gilău 2 0 9 3 9 6 — a) » Nadăşului 1 6 0 2 0 0 — a) » Tecei 1 1 3 1 2 4 1 6 2

2. Corn. Turda-Ar ieş : a) T u r d a 8 5 19 1 — a) Trăscău 8 5 27 0 — 3 . Corn. S -Dobâca: a) Betlean 1 3 0 1 6 0 — a) Dej 13 3 1 6 4 — a) Chichiş 12 3 16 2 — 4. Corn. Mur.-Turda: a) Murăş-jos. 9 4 1 0 8 — a) Murăş-sus. 8 4 9 5 — a) Reghin-jos. 7 8 10 1 — a) Reghinţijus. 8 4 1 6 6 — 5. Corn. Braşov: 1 0 5 1 2 5 3 5 8 a) Cercul d e sus 8 4 1 3 8 1 6. C. Târnava-mare : a) Cohalm 1 2 7 1 8 4 2 5 0

7. C. Târnava-mică: a) El isabetopole 8 0 10 8 1 3 4

Şi aşa tna i d e p a r t e , d l Barabás scoate din ca r tea lui É b e r E r n ő mai mul te da t e şi asămănăr i , cari t o a t e mărtur isesc în cont ra întărirei e lemen­tului maghiar în aceste părţi, cea c e zice Dsa, es te foarte întristător şi e s t e o da tor in ţă naţională arză toare de a supraveghea şi mai mult în viitor a supra Ardealului. Noi d u p ă c e vom procura car tea aceasta vom reveni şi din pa r -tene asupra cuprinsului ei; d e a s t ă -da tă nu putem d e câ t să luăm cu plăcere la cunoşt inţă apar i ţ iunea ei şi n isu i r ţa fraţilor maghiari d e a ne face cunoş ­t in ţa uni i-al tora şi în privinţa stărei economice din Ardeal , căci dacă A r ­dealul es te una cu ţara ungurească, ceea-ce delà uniune încoace aşa a r t rebui să fie, atunci urmează că şi în privinţa economică d e c â m p aceiaşi

Nr. 25 B U N U L E C O N O M P»g 5

îna in ta re economică ce să observă în a l t e păr ţ i ale ţării, ar fi. să se observe şi aici, dure re însă că aceasta nü să obse rvă . ч

Car tea Dlui É b e r E r n ő ѵэ con­tr ibui la cunoaş terea mai amănunţ i ta a aces te i stări, şi pe cum se vede va a t r a g e şi a tenţ iunea cercurilor d e sus p e n t r u îmbunătă ţ i rea economică a tu­t u r o r locuitorilor din Ardeal în mai m a r e măsură cum s'a făcut aceasta p â n ă acum. — Dacă acesta, es te sco­p u l ne pa re bine şnl lelicităm !

O.

Războiul ruso-japonez.

L o n d r a , 2 5 Iunie. După ştiri din New-York marea bătăl ie în Manciuria a început deja. Japonezii au ocupat po-ziţiuni însemnate evacua te de Ruşi.

P e t e r s b u r g , 2 5 Iunie. Ziarul »SIowo« publică un interview cu Ale-xieff. Aces ta a spus, că Rusia nu va consimţii nici oda tă să cedeze teritorii ş i să plătească indemnizaţie de războiu.

După depeşi din Tokio Japonezii a u făcut o mişcare de încunjurare la no rd -os t , au tăiat r e t ragerea Ruşilor şi li-au causâ t mari pierderi .

Ştirile despre pace încep să devină t o t mai sporadice . După o depeşe ce o pr imeşte »Lokalanzeiger«, Ţarul ar fi refusât să ceară direct Japoniei un armistiţiu, cum Гл sfătuit Roosewelt . D u p ă alte ştiri însă Ţarul e ga ta a cere armisti ţ iu prin preşedinte le Statelor-Uni te . Intr 'aceea se anun ţă , ca fapt po­sitiv, că la Varşovia, Moscva, Odessa şi Chiew se mobilizează 100 0 0 0 d e oameni . Marele duce Sergiu Mihailovici s'a dus în Polonia rusească spre a in-i-pecta artileria, care e ga ta de plecare în Manciuria. Se zice, că Ruşii au la Charbin 5 4 0 0 0 de oameni cu peste 3 0 0 tunur i . Zilnic pleacă câ te un t ren din Pe te r sburg la Charbin şi Wladivos tok şi zilnic se re întorc la Charbin şi Wla ­divostok t renur i din Pe tersburg . Des­p r e operaţiunile militare în Manciuria, n 'au sosit în aces te două zile din u rmă şt i r i mai de seamă.

Un înalt funcţionar al ministeriu-lui de es terne rusesc, Neratov, a de ­clarat , că armistiţiu nu se va încheia şi a rmate le vor continua operaţ iunile lor, ca şi când nimic nu s'ar fi în tâm­plat . Dacă Ruşii vor dobândi un avan-tagiu , a tunci pretensiunile Japoniei vor fi mai mici, ea r dacă vor fi din nou bă tu ţ i , va fi cu o înfrângere mai mult, c a r e însă nu va schimba ati tudinea Ru­siei. Războiul se va continua cu înver­ş u n a r e până la victoria absolută a -Rusiei .

NOUTĂŢI Mecnnoştinţă regală. Precum pu­

blică foaia B. H. Regele şi-a exprimat recu­noştinţa s'a pentru serviţii fidele Dlor: Dei­ninger Imre conz'lier reg. şi director de do­menii, Joan Şeiban d rector de domenii şi Bella Ivády jun. secretar în ministtriu de do­menii, cari în anul trecut pe timpul secetei şi a altor daune de existenţă au desvoltat o activitate deosebită în sinul domeni lor minis-teriului de agricultura ocupându-se cu pla­nuri, şi acţii oferitoare de concurse pentru poporul din Ungaria, care au suferit de lipsa de bucate.

* Criza scandinavică. Din Stokholm

se telegrafiează cu data din 2Ï 1. c. că rege-gele a ţinut în şedinţa estraordinară a dietei vorbirea s'a de tron, în carea în prima lmie a acentuat, că deneagă afirmaţiunije, cum că el ar fi provocat dispuzăţiunile Norvegiei des-\ re cauza ofenzei guvernamentale. — susţine că el a procedat după cea mai bună ştiinţă, şi conştiinţă; nu s'a abătut d e l o c delà deci-siunile guvernului şi procedura sa a stat în consonanţă cum e dorinţa statului. Proiectele aduse pe tapet in dietă au avut de scop pro­movarea intereselor ambelor naţiuni şi puru­rea vindecarea pretenziunilor nejuste ale Nor­vegiei. Uniunea nu va ajunge ţinta acee a care se intenţionează prin sforţări. Puţin de tot ar reuşi faţă de Sivedia uniunea sfor­ţată în astfl de mod. Să se conducă popo­rul Şwedian cu linişte şi spirit de chibz linţă. Dee Dzeu putere poporului Swedian, că în ho­tarele sale proptii să recâştige atâta cât perde plin desfiinţarea uni unei.

* Incăerare călugărească. Din Con-

stantinapol se telegrafează, că pe muntele Athos s'a petrecut o sângeroasă incăerare între călugării ruşi şi greci. 50 călugări greci au atacat pe Ruşi. Au. fost trei morţi şi zece rănit*.

* „Un decanul roditor". Mai mulţi Ro­

mâni vrednici din Ca ţa , aproape de Mediaş (Transilvania) emigrând în România, cu deo­sebire în Bucureşti, u n i e parte ca neguţător^ parte ca servitori harnici şi-au câştigat prin muncă şi economie averi şi posiţii sociale lăudabile.

Ei au format sub titula „Frăţia" o reuniune literară şi financiară, cu scop a ajuta pe fraţi lor din Caţa, cu deosebire şcoala şi biserica lor românească.

Fondul acestei însoţiri delà 1895—1905 (zece ani) a ajuns la cifra de 11.613 Lei = (11.032 Cor.) Intre numele cunoscute se a-mintesc: Ignatie Mircea, comerciant şi licen-ţiant în drept, preşedintele reuniuni, fraţi Comşa, G. Boer, I. Boer. Urs, Rus. etc.

Rari sunt atari români, cari ajungând în altă ţară la o posiţie mai bună materială să se gândească la confraţii d'acasă. Bine ar fi să-i imiteze şi alţii cu deosebire Secelenii, Silişteni, eţc. aşezaţi prin Dobrogea şi alt« oraşe din ţară.

JSxe,cuţia contra Maiestqtei. Din Pars se trimete incunoştinţarea că în oraşul Contrerev lie din Franţa Ia gară i-s'a deţinut bagajul Şachului, Persiei, deofrece o firmă dini Paris, ce purta proces cu şachul a exoperat execuţia contra averei sale şi i-se opri baga­jul până a regulat afacerea cu .firma. Aşa se cuvine, cine este dator, s ă p l ă ţ e i s c ă l

*

Zbor <le porumbi ta Kassa. In cercul amatorilor de porumbi s'a aranjat săp­tămâna trecută o escurziune de porumbi, care avu resultatul: Unii porumbi ai lui Gtiza Bradavka pornind din Bpesta dimineaţa Хщ. 7 oare, în 3 oare 55 minute au sosit în Kassa la cuibul lor. Astfel au făcut câte 7 0 Kdomttri pe oară. A'ţii pornind din Prezmisl dimineaţa la 6 oare 20 minute au sosit acasă cel cu Nr. 20 în Kassa la stăpânul lor Josiv Makranszky în 5 oare şi 25 min. per-curgând un drum de 380 Klmetri. La sosite n Kassa sa văzut, că dibacii porumbei au avut a suferi multe năcazuri pe drum, căci erau jilavi şi plini de colb.

* JPe timpul congresului inter­

naţional din Bpesta. (ri-іб Sept. a. c.) se aranjează următoarele serenade şi сопѵ~г-niri: a.) serată de dame, aranjată de comitetul Reuniunei femeilor din Ungaria. Referenţi: Doamna Gray (Londra) Gonser (Berlin), W a -kely (Londra) lnformaţiuni dă D n a Augusta Rosenberg (I Fehér vár-ut 41).

-b.j Serată, o aranjeazl comitetul reuni­unilor catolice. Cu infonnaţiuni serotşte Dr Alexandru Giessvein, deputat dietal, canonici şi Carol Szentiványi, directorul general át Reuniunilor catolice (ѴШ S z - K t á y u. 28.)

c.) Convenirea medicilor sensuali. (In pertractările lor se cuprinde şi cestiunea cum să se mântue beţivii.) Referenţi: Forel (ch'gny) Fişer (Pojun). Cu desluşire serveşte Dr. La-dislau Epstein, medic primar al institutului de nebuni din Lipotmező.

d.) Serata studenţilor universitari. Re ­ferenţi: Enderstedt Stoc\\o\m, Höllischer (Pir-tkenhammer; cu informaţiuni serveşte Imre Doczi doctorand în medicină (VI Aradi-uteza 62).

e:) întrunirea muncitorilor, aranjată d e comisia congresului muncitorilor. Cu desluşiri e însărcinat: Adolf Kiss, preşedintele comisi-unei(VII Dob-utcza 75.)

/.) Serata ordinului Tâmplarilor Good. Referenţi: Juliusburger din Berlin şi Schwartz din Budapesta. Iuformaţiuni ofere Dr. József Madszár (VIII Boros-utcza 41 sz.).

NB. Ordinea definitivă a lucrărilor a-cestui congres se va comunică ulterior.

*

Muriţi de otrava bureţilor. Din Debreţin se telegrafiează, că Ladislau Câtană din Nádudvar In 21 I. c. a dat copiilor săi (patru, dintrecare cel mai tinăr de 12 ani) mâncare de bureţ'.

După ptârz toţi să văttau d e dureri grozave la stomach. Cel mai mic şi muri îndată, dar ceilalţi, mai târziu. In urma ana­lizei medicală se constată, că bureţii au fost veninoşi. Feriţivă de mâncarea bureţilor cu lăcomie, dar mai mult de cei veninoşii

Pag. б B U N U L E C O N O M

Fără nici tiv, reclam crucea sau steua duplă electro-magi etică a Dlui Müller Albert, Budapesta V. Vac'ász utcza 42/G a devenit renumită în toate părţile lumti.

Foarte mulţi după folos ;nţa crucei sau vindecat de boale verhi, asa încât delà a-cestea în toată ziua sose.'c scrisori pline de mulţămire. Diu fotrgaf E ss<-hild Adolt din Cservenk» următoarele au sciis: , D j mult t imp t'tbue sâmi srăt mar»a mtlţăniire ce o am fiţă d i amaratul afl.t prin Domn'a-Ta, asta înse cu adinsul am tăcut-o pân асшп, de oarece cu cea mai mare curiositate m i aşteptat a afla, că nevasta mea, ce cu aju-toriul crucei R. B. 86967. deveni iarăşi de boala avută? prin urmare cu cea mai mare bucurie constate, că nevasta mea, care durînd-o peptul şi stomacul avea In genere lipsa poftei de mâncare, dureri de cap şi multe alte boale, cu sjutoriul aparatului D-voastră sau făcut pe deplin sănătoasă, prin urmare aparatul D-voastră sunt silit al lăuda şi al recomanda fiecărui suferitor de boale.

Preţul aparatului mare 6 coroane. *

Comeliu Demeter. Apotecar în Oiăjtie. Apoteca N. Vlad are de vânzire >peronospin« mijloc aplicat cu cel mai mare folos în contra peronosporei, la stropirea viilor.

Aceasta e probat ca cel mai bun, şi prin folosinţă s'a dovedit a fi mai cu efect ca piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi e totodată cel mai lesne. E pitpatatul meu propriu. Preţul unui pachet 40 fii, Fie-care pachet e ptovazut cu numele meu, şi cu instiucţiune de întrebuinţare.

Stropirea cu » P e r o n o s p i n * e mai bine dacă sëface în zi senină; p e t i m p n o t o s ori ploios nu, nici contra vântului.

Dar » P e r o n o s p i n « - u l , afară de vii së poate folosi cu efect adm'rabil contra boa-lei de grumpene, cum şi la stârpiiea omide-k r şi insectelor stricăciofcse la pomi; contra

păduchilor de trai d firi (la trandafiri fără var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe.

„Cassa de păstrare în Mercnrea" societate pe ac ţ i i .

CONVOCARE. Domnii acţionari ai »Cassei de fau­

ltare diu Mercureav. societate pe acţii, pe b a z i concluzului adunărei din 2 5 1. c , se convoacă

la o adanare extraordinară . conform § lui 16 din Sta tute le societăţii pe Dtiminecă în 16 Iulie st. n. io9S-la 11 ore a. m. în localul societăţii din Mercurea, cu următoriul .

P R O G R A M .

1. Deschiderea şi costituirea adu­nării generale.

2. Raportul direcţiunei în afacerea zidirei caselor institutului.

3 . Exmi te rea a 2 acţ : onar i pen t ru verificarea procesului verbal.

In lipsa acţionarilor receruţi la adu­narea generală din 16 Iulie c , conform §-lui 2 0 din S ta tu te le societăţi, aduna­rea generală se va ţinea la 2 Augus t st. n. 1905 cu acelaşi program, la tim­pul şi locul deja indicat.

Domnii acţionari, cari voiesc a par­ticipa cu vot decisiv la adunarea gene­rală sunt poftiţi conform § lui 17 din S t a tu t e a şi d e p u n e inainte de adu­nare, acţiile scrise pe numele lor, res­pective pe numele acelcra, pe cari îi represintă, p recum şi documente le de plenipotenţă la cassa societăţii, eventual cu 48 ore înainte la cassa institutelor »Albina Sibiiu«, »Cassa de past rare«, Sălişte »Sebesana« Sassebeş, »Mielul«, Poiana şi »Bradetul« Orlat.

M e r c u r e a , la 2 5 Iunie 1905

Direcţiunea.

Têrgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.

Delà 19 I u n i e - 2 5 Iunie v. 1905 .

Duminecă

Luni Marţi Mercuri

Joi

Vineri Sâmbătă

19 Almaşul mare Bichis-Ciaba. B b j . Cassou Ct rmeiu. L u g o ş Maros-Vécs . Radnod .

21 C o i o n d . 22. Bateş Cernatul d e jos . Ibaşfalău. La­

pudul ung. Silvaşul de SUP. 23 Arpaţul d e jos . Capolnaş . Drag . Geaga

Ilia. Ormeniş . 24 Székely-Cristur. 25 Ghiris. Nadlac. Sic . V e n e ţ i a d e jos .

Călindarul vechiu şi nou al sëptëmânei.

Dumin. 2-a după Rusalii, ev. Mat. c. 4. g. 1. v. 2.

Dum. Luni Marţi Mere. Joi Vireri Sâmb.

19 Ap. Iuda frat. Dlui 20 M. Mttod ie 21 M. Iulian 22 M. E u s t b i u 23 M. Agripina 24 JVaşt. > / . I. Bot 25 M. Fevron ia

2 Cercet . Măriei 3 C o r n e l i e 4 Udalr ic 5 D o m e ţ i e 6 Isaia 7 Vil ibald 8 Cilian

La M ó d i n F ó r o d o n ГШІП Ш е П и е і ^ s j o z s e f R a i s n e r « j -

a deschis o frumoasă prăvălie de art i ­cole de mâncare : zăhar, cafea, urez teeuri, făină etc. , vânzând cu preţui i culante.

Asemenea ţine şi birt cu mâncăr i calde şi reci gustoase, vinuri ardele­neşti, de Ungaria şi sttâine veritabile cu preţur i de tot moderate . Are şi mai multe odăi mobilate şi ape mine ra l e ; toa te să găsesc cu preţuri foarte e/tine.

Primeşte şi comande de ori-ce fel, executându-le prompt. 3 — 3

Nr. 3 6 / 1 9 0 4 .

Licitatiune minuendă. Pentru acoperirea edificiului bise­

ricei gr.-or. din Cibu (p. Geoagiul-inf.) cu ţiglă, să publică licitatiune minuendă p e ziua de Duminecă în 3 /16 I u l i e a. c. la 2 ore p. m. la faţa locului.

Preţul de strigare este statorit cu suma de 8 3 2 cor. Celelalte condiţiuni să pot afla ori-când şi în ziua licitaţiu-nei la oficiul parochial din Cibu.

Doritorii sunt rugaţi a să insinua cu oferte în scris sau verbal la fixatul termin, cum şi cu un vadiu în bani ga t a de 5 % delà preţul de s t r igare

C i b u , 12 /25 Iunie, 1905 .

Pentru comitetul parochia l :

Iosif Costca, văzut : paroch .

Vasüe Domşa, protopresbiter . Redactor resp. V A S I L E DOMŞA, pro topresb i t er .

Nr. 25

CUMPERAŢI!

Biblioteca » Bunul Econom*

D'n această bibliotecă së pot comanda următoarele bro uri:

1. »Nutretunle ierboase, cositurile, pre­pararea fênului ţi păşunile*.

2. «Economia porcilor, oilor şi a ca­prelor*.

3. «Semânţa plantelor agricole şi semă­natul lor*.

4. «Ingrjrea plantelor în cursul vege-taţiunii. Recolta cerealelor».

5. «Economia vitelor sau Zootechna generală*.

6. «Agro'og'a sau cunoaşterea pămen-turilor şi mijloacele de a ale înbunătăţi*.

7. «Agricultura generală. Lucrarea pă-mêntului. Plugul, grap», tăvălugul şi alte in­strumente de mărunţii pămentul*.

8. «Ingrăşemintele. Irigaţiunile (udarea pământului)

9—10. «Prăsirea paserilor de casă (ga­liţe hoare). Găin ;le, curcile, găinuşele (bibili-ccle), gâşcele, raţele, porumbii (porumbeii)*.

11. «Cultura cerealelor. (Grâul, săcara orzul, ovësul, meiul, h rişca, cucuruzul (porum bul)«.

12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa, rapiţa fasolea, lintea, rmzërea, şi cultura lor.

13. «Economia cailor, vitelor mari cor­nute şi bivolilor*.

Preţul unei broşuri 30 fii. pentru Ro­mânia 50 bani.

Comandcle au ase adresa la adminis-traţiunea «Bunului econom* Orăştie, Szász­város.

Sunt potrivite pentiu prelegerile publice poporale şi pentru toţi agronomii şi proprie­tarii de păment.

Nr. 25 B U N U L E C O N O M Pag. 7

Anunţ. O cassa de fer mare (Wer the im & Wiese )

şi o ladă solidă de fer se află

de vânzare la adm. tipografiei » M i n e r v a « în loc.

To t acolo se află praf de var-carbolic pent ru desinfectare. Cos tă : 100 kgr. 4 0 cor. 1 kgr. 4 5 fileri.

RECLAME

Statornic, sirrplu şi corect efep-tueşte pentru fabrici, firme corni rciale şi industr ale, inima afiterei, peana şi sufletul dătător de viaţă.

Unde, cum şi Când se poate pu­blica mai cu succes, mai b ne şi mai ieftin? — Da la:

általános Tudósító secţia de publicitate

propr ie ta r JULIUS LEOPOLD redac tor Budapesta, VII. E r z s é b e t - k ö t út 5 4 . unde se exopeiează publicări şi reclame pentru toate jurnalele din cap tală, dis­tricte, în foile din străinătate şi călin-dare cu esactitate, consciinţă curată, punctualitate şi de tot ieft'n.

11. Preliminare

şi planuri gratis!

Pentru 5 coroane trimit 4 y 2 chi lograme (c. a. 5 0 bucăţi) puţin de ter iora t dar ' fin

SĂPUN DE TOALETĂ ales frumos, de rose, crin,

iorgovan, viorele, resedă, iasmin şi lăcrămioare. — Pe lângă

tr imiterea î n a i n t e a s u m e i s, sau cu r a m b u r s a t r imite:

? Budapesta, VIII. str. Bezerédi nr. 3.

I Cine sufere de ea, s ë fo loseoscă

Karamellele lui Kaiser s ingure mij loace p e r t r u alinarea şi vin­

decarea acestor dureri. 97АП ^ e dovezi autent ice cons 'a tă ÜITIU efectul s'gur la: tuse, răgu-

[ şeală, catar şi curăţire de fleymă. Pachete le sunt à 20 şi à 40 fileri în

I toate farmacii le şi în Orăştie la apoteca \Josef Graffius.

Căutaţi s ë fie cu marca d e scutire Idin depos i tu l > T r e i b r a z i » . i 2 _ , 3

I I

„ D A C I A" institut de crectit şi economii, societate pe acţii.

Reşedinţa societăţii : Orăştie (Szászváros, Broos). Birourile societăţii se află în casele proprii:

(Strada B e r ă r i e i nr. 12). Capital social 1 0 0 . 0 0 0 cor.

Operaţ iuni le societăţii sun t : A) pr imeşte depuner i spre fructifi­

care . a) depuneri fără anunţ până la 100

cor. 5 7 « % . b) depuneri mai însemnate cu anun ţ

de un an cu 6 % . c) depuneri făcute de biserici, scoale,

corporaţ iuni culturale ori cu scop de binefacere cu 6 % .

Contribuţia erarială pentru su­mele depuse se plăteşte prin institut.

Regulamentul special pen t ru de­puner i se cupr inde în libelul d e de -duner i .

Depuneri , ridicări şi anunţăr i se pot face şi prin postă şi se resol-vează fără întârziere.

B) A c o a r d ă credi te personale pe l a r g a cambii .

C) Acoa rdă împrumutur i pe efecte.

D) Acoardă împrumutur i p e lângă s iguranţă hipotecară.

E) Institue ramul de amane ta r e p e aurituri, argintării, pe lângă disposi-ţiile legale existente, procurându-ş i concesiunea forului competent .

F) Cumperă şi vinde efecte pu­blice, p e cari în cas de lipsă le p o a t e lombarda .

G) Cumperă şi vinde realităţi . H) Cumperă şi vinde ori-ce lu­

cruri mobile. I) T o t felul de în t repr inder i c c -

merciale şi economice, în socie ta le cu alţii ori singură.

K) Finanţează pa ten te . L) Arendează şi exa rendează rea ­

lităţi şi al te d rep tur i şi în t repr inder i de to t soiul.

21_ Direcţiunea.

Carol F. Jickeli, Sibiiu. (La coasa de a u r ) .

i} care pot

a 1 bucată C. 1-60 1;60 1 60 2 — 2 — Pentru fiecire b ictă garantez. Adecă e u s : h i m b ori -ce c o a s i prove iu tă c a semnul nu ar corespunde , chiar şi atunci, c â n d ea a fost bătută şi întrebuinţată. E c o n o m i l o r le recomanda cu cea mai mare încredere coasa aceasta. In decursul a .ilor s'a sporit foarte t a r e

numërul c o a s e l o r vêndute . La cumpêrare de 10 bucăţi së dă o bucală pe deasupra!

: C o a s i aceas ta cu semnul I • У .11 s ë mai poate procura la firmele urmăfoare: -Societatea „Consum", Cisnădie, l o a n T. Gross, Sebeşul - săsesc , R e g n a Buchholzer, Caţa, Iosif Graef, Ş o n a , Michail Ehrmann, Şeica-mare Michail Simonis . Dăişoara, Iosif Cans, Bla ; ,

Nicovale, forrm, fig. 1 2 3 1 bucată C. 1- "96 - - 8 6

Carol W a e d t , Bălcac u, l o a n Schlattner, Chişd, l o a n K. Schuller, Agnita, Iosif Schuster, Frâua, Andreiu Nemenz , Richisdorf, W . Prischak, Brad, T . Schnell , bárkány.

5 ä 250 300 fig. 6 á 3 0 0 g r a m e <!l!>

Ciocane, fig. 1 buc. C. — 8 6 ^ 9 0 C. 1 —

Nicova le le şi Ciocanele s ë vend p e lângă garanţie pentru fiecare bucată. F iecare bucată, care s'ar doved i sau prea moale sau prea tare, se sch imhă.

Verigi de coase fig. 15 fig. 7 Tocuri de cuţi pentru înţepenirea c o i s e i , Dimensiuni le 1 0 / 4 3

m m - smălţuite p e dinlăuntru şi dinafară, 1 Vucată C. — 18 1 buc. C. —'40

Cuţi delà 10 bani în sus , în var i i ţ i e bogată. î n d e o s e b i r e c o m a n d : Cnţile americane 1 b. C. — '40 = Culi áe Bergamo vinete închise cu s smnul \c. v. i.| 1 bucată С. — 8 0 =

Toporişte de coase, obic inuite d e l emn C. —'44 Toporişti pentru coase de holde ( m o d e l introdus d e Iulius Teursch) 1 buc C. — 90. Greble de fer pentru coasele de holde pentru

• a le şirofa p e toporişt i le obic inui te d e lemn, 1 bucată C. 1*30. 2 0 — 5 2 I

Paç. 8 B U N U L E C O N O M Nr. 25

„EbEKTJROPHOR." Aparatul original american electro-medicinal se poate s ingur folosi,

contribue la întinerirea şi lungirea vieţei. Electricitatea este viaţă!

D a u sfat t u t u n r oimeni'or d e o c o m t i u r ţ i e mai s'abă fe-şi p r o c u i e acest aparat, căci t l c o r ţ i n e n d electricitate, întăreşte nervii, reînoeste sângele, agereşte simţirile, activează o lurr. re no imală a sân­ge ui şi a sisterrului nervcs , s cuteş te d e multe morburi .

Dr. Bourg, m e m b i u al facultăţii de m t d ' c i r ă r in P a r s ast­fel r a p o i t i a / ă : Рпл îi trt 1 uir ţ; ri a a r t s t i i a r a r . t s'au vindecat nu r u n ai J>odagra, rhiumatismus, junghiuri, hystérie, asthmă în s u t e d e caşuri, alinând t< ate aces tea , u n d e maestr ia şi d i b ă ' i - mee.ici-lor fu zadarnică, c!;r' a a j i ta t la toate fcoalele d e n e t v c s t a t e , dureri de cap, cohca, şutuittnă de urechi, insomnia, hyfochondrie, cu deoseb i te la hemo ro ide a evaluat în câte-va i i le , une-o i i deja după c â t i - v a ore o alinare- mire c u l e a s ă şi îndeoseb i la ce le irai prèle m o i b u i i femeeşt i aflaiă bolnave le tămăduire sigură şi chiar la fe-n ei le în stare U n » c i n e n i a ' ă . Treţul ш ui apar; t mic comple t 20 coroane. (Rrmai pent iu cei tare simţite ri). Preţul unui apa­rat jrare complet 30 coroane. (Pent u v indecarea suferinzilor ce ib i coş i ) . Trimiterea se face cu mandate pcsta le sau ţuin ramburs.

ANTREPRISA ELECTROPH0RÄ Budapesta, TJJJ. sttada Aggteleki JS'r. 15\E.

•„ IVI 1 IN C^IV V £ \ i a ъ х ц и ^

Efeptueş te ori-ce luciări apa r ţ i r e t ca r e ariei tipografice.

Casse de fer ş i otel s igure contra focului şi spargeri i pentru pèstrat beni,

registre şi сссиггегЛе în toate^ mărimile şi fermele.

Soliditate gaiant&tă. © © © © o Preţuri eftine. © o o <

A se adresa Ja: P r í r r a fabrică)

t i a r s i h s r ă r r i v i l e g i a t ă c e s . şi

r c g . d e c a s s e d e i e r şi o ţ e ]

= alui :

R. O S Z Y Sibiiu — Nagyszeben

iS t r e r Ja В г к Ы ѵ і і F r . 3. Silfida bîE(i(Etbal Kr. 5 Fret curent i lustiEt fe t r 'mi te la cerere gratis şi franco.

P a t e n t N r . 8 6 9 6 7 . Nu e mijloc secret.

pe lângă g a r a n t e . e a se d a împreju-

vindecă boale vechi

de ani. б 7 _

N u e crucea lui Volta.

Yindecă şi înv iorează Deosebi tă a ten ţ iune

rării, că aces t apa ra t

(190) d e 2 0 Aparatul a c e s t a v indecă ş i fo loseş te contra durerilor de cap si dinţi, migrene, neuralgie, împedecarea circulaţiunii sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bă­taie de inimă, sgârciuri de inimi, asma, amu! greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, rlceală la mâni si la picioare, reuma, podagră, ischias, udul în pat, in­fluenţa, insomnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi mul tor altor boa le cari la tractare norma'ă a medicului s e v indecă prin electricitate. In cancelaria mea se află atestate incurse din ţoale părţile lumii, cari preţuesc cu mulţumire inven-fiunea mea fi ori-cine poate examina aceste atestate. Ace l pacient , care în decurs d e 4 5 zile n u s e va v indeca i-se retrimite banii . U n d e ori -ce încercare s'a constatat zadarnică, r o g a proba aparatul m e u . Atrag atenţ iunea P. T. public asupra faptului, Că aparatul meu nu e permis si se confunde cu aparatul » Volta* deoare -ce „Ciasul-Volta" atât în Germania cât şi în Austro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefo los i tor , p e c â n d aparatul meu e in genere cunoscut, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei me le e l e c t r o m a g n e t i c e o r e c o m a n d ă îndeoseb i . Preţul aparatului mare e 6 cor.

folosibi l la morburi cari nu sunt mai vechi d e 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 cor. folosibi l la copii şi femei d e

const i tuţ ie foarte slabă.

Expediţie din centru şi locul de vênzare pentru ţeara şi streinătate e:

MÜLLER ALBERT, Budapesta, ^ & Ж І Ж Л : " * * "

THE MÜTUAL S o c i e t a t e p e n t r u a s i g u r ă r i d e v i a ţ ă în N e w - Y o i k .

Averea insti:utului la 31 Decemvrie 1904 a fost

2.284.862.000 franci. Contractele delà >The Mutual« sunt neatacabile după doi ani delà datul subscrierii. După un an de valabilitate së plăteşte suma asigurată şi în cas când moar tea a pro­venit din sinucidere sau duel. Contractele delà Mvtual sunt libere de ori-ce res t r i e ţun i atât cu privire la locuinţă şi căletorii cât şi cu privire la împlinirea datorinţei mi­litare in cas de resLel pe u c c a t şi pe apă. Afară de aceasta aeei indivizi cari sur.r în armata comună ces. şi reg., la marină, precum şi reservişti delà a rma ta teritorială (honvéd) şi glotaşii ;n cas de mobilizare şi rësbel sunt asiguraţi cu valoarea deplină a sumei asigurate din contract fără cea mai mică detragere şi fără de a se

• plăti penbu acest favor vre-o taxă deosebită.

, A g e n t u r a p r i n c i p a l ă în U n g a r i a :

Budapesta, VI , Ardrássy-ut 20.

Totfelul d e îndrumări şi desluşiri së .dau cu plă­

cere si la administraţia acestei foi. î l — 5 2

6* Nu există

Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile ca acelea, care le expediază de 28 ani

MAUTHNER ÖDÖN Furnisorul Curţii Regale în BUDA-PESTA. Cancelaria şi depositele: Str. Bottenbiller 33. Localul de. vânzare: Str. Andrăssy 23.

(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. 2 2 — 5 2

Proprieţat-editor : VASILE DO M ŞA. Tip. Institutului tipografic „Minerva" în Orăştie.