ANUL V. ¢â‚¬â€‌ No. 218, SUPLIMENT GRATUIT...

download ANUL V. ¢â‚¬â€‌ No. 218, SUPLIMENT GRATUIT ¢â‚¬â€REALITATEA ANUL V. ¢â‚¬â€‌ No. 218, SUPLIMENT GRATUIT ¢â‚¬â€REALITATEA

of 28

  • date post

    26-Dec-2019
  • Category

    Documents

  • view

    5
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of ANUL V. ¢â‚¬â€‌ No. 218, SUPLIMENT GRATUIT...

  • SUPLIM ENT GRATUIT „R E A LIT A T E A ZÂM BEŞTE 2 APRILIE, 1931ANUL V. — No. 218,

    PRIMĂVARA, — Cel mai mic artist de cinema, Loulou (Napoleon) Zdislaw, Paris PREŢUL 10 LEI

  • REALITATEA ILUSTRATA 26 Martie 1931

    Diferite moduri de a fi bine îmbrăcată riilor. Pălăria e un model comun, pantofii nu-s a:-ei cari ar trebui, geanta e desperechiată, in totul o confuzie mai mult de ordin teh­ nic, curabilă deci. Am zis p rov in ­ cială din obişnuită, deşi atâtea fe­ mei cari nu locuesc în Bucureşti

    gata, sau a croitoresei căreia-i con­ vine să execute acelaş model de şapte ori. Sunt tinere. Unele vor căpăta cu timpul îndrăzneala gus­ tului sigur. Altele rămân toată viaţa tim idele bine îmbrăcate. T re i sferturi din fem eile ae aci sunt în

    Moda în decursul veacurilor.

    — De câte ori mă aflu, ca acum, în tr’o reuniune de fem ei bine îm ­ brăcate, mă amuz să le clasez pe ca tegorii,

    Sunt atâtea moduri de a fi bine îmbrăcată!

    — Soarbe-ţi ceaşca de ceai şi ui- tă-te, fără să pari că o faci, la doam­ nă blondă dela măsuţa dini dreap­ ta. Blondă e un m od de a vorbi, fiindcă deşi nu mai avem resursa cu lorii sprâncenelor, înlocuite de modă prin arcul albastru nevero­ simili, suportabil numai dela dis­ tanţă, deşi tenul e la adăpost gros sub pudră, — se simte, prin nu ştiu ce isbucniri brune, sau numai prin instinctul ochiului, că doam­ na aceasta nu-i o blondă naturală. Este iarăş cât se poate de vizib il, — vizib ilitatea, dacă-i pentru ea un scop, se poate spune că şi l-a ajuns — că-i îmbrăcată după ulti­ mele decrete. N im ic nu contrazice moda, în n ici un detaliu. Dar totul poartă aicea notă personală, varia­ bilă la in fin it — nefericită de data asta. O p riv ire e deajuns: verdele roch iei scârţâe, agrafa dela pălă­ rie e enormă, pantofii de crocodil au un pendant supărător în gean­ ta de crocod il şi în garnitura mă­ nuşilor, brăţările, cerceii, inelele ce o acoperă, nu-s o complectase cum ar trebui. Vezi cât e de inutil com­ plicat modelul roch iei şi ascultă puţin cum strigă silueta cabrată pe corset a doamnei:

    — „Mă vedeţi? M-aţi văzut?” — Am mai întâlnit-o undeva, tot

    atât de excentrică. — Să nu confundăm. O excen­

    trică este, fără îndoială, o femee îmbrăcată strigător, dar nu neapă­ rat fără gust. Poate avea chiar, nu te m ira, un rafinament artişti.' su­ perior, Scopul ei este nu nurnaii de a atrage atenţia, lucru pe care-1 vrea şi cea mai modestă; ea ţin te­ şte să braveze m ediocritatea ,să se desprindă, chiar cu riscuri, din turma care nu-şi perm ite o fante­ zie în afară de „sfântul Jurnal” .

    — Vre-o nouă îmbogătită, — Cuvântul înglobează prea ge­

    neral. Câte vech i bogate am putea număra aci, şi oriunde?

    •— S’o numim dar vizibilă , în contrast cu tovarăşa ei de masă pe care abia acum o descopăr.

    — M’am m irat şi eu adesea de persoanele care nu isbuitesc să re­ ţină n ici o priv ire.

    — Nu-i urâtă, nu-i demodată, nu-i vulgară. '

    — Numai idalităţi negative. Nu-i mici măcar cu voinţă modestă. Ro­ chia pare să fie costisitoare. E xp li­ caţia stă poate în înclinarea pro­ vincială de a nu da atenţie acceso­

    se îmbracă fără cusur, Dar şi când zic i bucureşteancă, evoci nu numai Calea V ictorie i dar şi ceva din lă­ bărţarea de Moşi, după cum epi­ tetul de „parisiană” a căpătat, în drumul până la noi, nuanţe de midinetă şi de reclamă de magazin eftin.

    —■ Grupul de domnişoare care vin din saila de dans e drăguţ.

    —- Atât. N im ic de criticat, nim ic de admirat. Suint începătoarele, ti­ midele, care de frica unei greşeli de gust, se lasă în vo ia roch iilor

    felul ăsta, desesperant de bine îm ­ brăcate, încât le acopere şi pe a- celea cu o estetică personală de­ săvârşită.

    — E posibil să nu descoperim nici una?

    — Nu, nu-i posibil. Un o hru expert le identifică numaidecât. In grupul de vre-o zece persoane, vezi, în m ijloc o doamnă în ne­ gru asortat cu alib? Când ai desco­ perit-o, n’o mai vezi decât pe ea, ca şi cum ar avea o aura de ele­ ganţă în juru-i, sau o doză de mag­

    netism irezistib il. In ce constă far­ mecul acestei desăvârşiri? Numai în croiala de casă mare a rochiei sau în felul maestas şi în acelaş timp neosVentativ de a-o purta? Nu­ mai în combinaţia savant dozată a negrului ou alb? In deplina con­ topire a detaliilor cu fondul? De­ sigur, şi fizicu l doamnei contribue, care totuş nu-i extraordinar şi nu poate fi totul. Ca în faţa unui ta­ blou de înaltă artă, nu distingi de cât puţin mai târziu motivele în­ cântării. Dar ai observat că o fe­ mee vulgară evită totdeauna ne­ grul cu alb?

    — Poate şi repuilsiunea pentru culoarea doliului. E necesar să fii în negru ca să fii bine?

    — Nu, desigur. Mai ales că ne­ grul devine adesea culoarea fe­ m eilor care, din multiple motive, au renunţat la eleganţă. Sunt şi tinere printre acestea, şi uneori e blamabil ca o eschivare. Nu, ne­ grul nu-i obligator. Dovadă doam­ na în bleu-violet, desăvârşită dea- semeni, alta în roşu aprins şi alta în verdele cu d iferite grade al li­ nei combinaţii neprevăzute. Mai sunt? Patrui sau cinci perfecţiuni în toată sala. E descurajator.

    — Dacă s’ar hotărî odată şi pen­ tru noi modelul u n ic !!

    —■ N ’am fi în câştig. Fără să mai vorbim de monotonia spec­ tacolului, crezi în tr ’adevăr că sub acelas costum, să admitem chiar unanim bine croit, toate femeile vor căpătai, din senin, harul suprc mei eleganţe? Dar n’ai decât să priveşti pe bărbaţii din sală. De îndată ce nu le mai e îngăduită nici fantezia crăvăţii, n ici diver­ sitatea culorii costumului, cei ca­ re n’au o eleganţă proprie, sunt, în fr a i şi plastron alb, deadrep- tul siniştri. Să ne bucurăm dim­ potrivă de moda noastră diversă şi de ajutorul pe cared dă obliga­ ţiei — nu mai zic p lăcerii — dea fi bine îmbrăcate. Să profităm fă­ ră a ne grăbi, căci, dacă e adevă­ rat că îmbrăcămintea urmează ten- d in lile epocilor. atun d moda ac-‘ tuală. redevenită feminină, mişte-" rioasă prin îm podobirile ei, iar prim lungimea fo ilo r si în como- ditatea tocurilor, statică — încărn spun casnică — dovedeşte o în­ depărtare, sau cel puţin reaile ten­ dinţe de reîntoarcere, o saturare de artificia l, de viaţa în afară de cămin, de sportivitate — nu snort, — de distra cţiile violente rezerva­ te bărbatului, îndepărtare deci, de promisiunea costumului unic care favoriza felul de viaţă postbelic.

    ALIC E GABRIELESCU

    ’ NlCi o d a t ă d e c e p ţ io n a t e i -

    , p r EIVSE SlM O Nacelea cari nu se despari de C R E " . zilnic, penlrn «.alela lo r f

    Eo moaie, albeşte, utel a re a d m ira b ila

    marea ridurilor s> * pl ?() ni nu se datoreşle S u cc e s u l ei mond.al de 7U

    p a r p ü m ' PUD RA

    S-APL1 N R O U G E

  • 2 A p rilie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

    Luna va fi mâncată de vârcolaci?... Eclipsa totală din noaptea de 2 Aprilie

    Ultimele £aze voi? fii vizibile şi în Europa.- întunecimea va Si observată în 5 continente La 1 A p rilie Marte trece la afe-

    lie, adică la cea mai mare depărta­ re de soare; de aceea apare ca o stea roşiatică ,mai puţin luminoasă ca în alte dăţi.

    PA N IC A IN POPOR Cum luna va răsări în parte e-

    clip.sată de penumbră, ea se va ve ­ dea la orizin t mare şi roşie,_ ceea- ce va provoca panica la ţară, dată fiind credinţa ţăranilor în „vâr­ co laci” .

    In cătunele îndepărtate locu ito­ r ii vo r observa smeriţi cum „vâ r­ colacii” mănâncă luna pascală, ba în Oltenia se vor trage poate clo­ potele b iseric ilor şi salve de puşti, pentru a îm piedica vârcolacul cel mare să mănânce toată luna, cum s’a făcut în 1924.

    C ÂINELE D IN LU N A In timpul eclipsei e interesant

    de observat cum dispare „câ inele” în umbră.

    E o configuraţie curioasă com­ pusă din Marea Seninătăţii, Ma­ rea Crizelor ş. a. în forma unui câine pudei, Suprafaţa câinelui din lună e aproape cât toată Eu­ ropa.

    Interesant e să observăm şi per­ fecta rotunzime a umbrei Pămân­ tului ce acoperă discul lunar ca un cerc uriaş. L. FLO R IN

    a a c u c e r i i

    m u l t e i n i m i

    prin surâsul ei fe rm e c ă to i cu dinţi săn ă toş i şi fru­

    moşi — îngrijirea zil­ nică cu cea de 40

    de ani experimen­ tată şi învioră­

    toare pastă d e d i n ţ i

    SAS36

    KAI0D0NT Dinţi frumoşi

    Lei 20'— tubul.

    N noaptea de 2 spre 3 Apri- ___ lie va avea loc o eclipsă to­ tală de lună, care va fi v iz ib ilă în 5 continente, anume : în Oceania, Asia, Europa, A frica şi partea de est a A m eric ii de Sud.

    întunecimea se va observa in India, China şi Siberia, în cele mai bune condiţiuni, adică în toate fa- zele ci.

    In Europa (d ec i şi în Rom ânia), se vor vedea numai ultimele faze. In tot cazul, în ţările orientale se va vedea fenomenul mai bine ca în apusul continentului. La Bucu­ reşti eclipsa se va vedea deci două ore mai mult cia la Paris.

    FAZELE