Anul TH. Arad, Duminecă, 15|28 Ianuarie 1.912 Nr. 3

TRIBUNA POPORULUI A. b o n m m e r» t: u 1 :

Pe un an . . . 4 Cor. I Ptitra Humilia fi Ameuta Pe un jum. an . 2 Cor. Pe un an . . . 10 cor.

Un numii- •* il le ri.

Redacţia şi Administraţia : Strada Deák Ferenc 20. Inserţiunile se primesc la administraţie. — Manuscripte mi se înapoiază. — Telefon pentru oraş şi comitat 502. Mulţumite publice şi Loc deschis costă fiecare şir 20 fii.

Pricinile emigrării. Ziarele ungureşti .-scriu că in un comi

tat din Nordul Ungariei a fost pedepsit, cu închisoare de 2 săptămâni , un agent care îndemna oamenii să emigreze în America

Zilele t recute guvernul Statelor-Unite din America a publicat un raport amăm.m ţiţ despre creşterea populaţiei din America Din acest raport vedem căi & afară de naşteri, în anul 1911 populaţia Americei de Nord a crescut cu aproape un milion numai din imigrări. Anume au venit în America 1,198.037 de inşi si s'au întors .180.418.

Re noi ne priveşte în rîndul întâi nu­mai numărul de suflete cu care contribu­im noi, popoarele din Ungaria, la sporul populaţiei flin America. Şi numărul acesta este mare .

In cursul anului UH I din Ungaria au '•migrat in America 123.519, întorcându-GE în aeeiaş vreme numai 22.060. F a ţ i de anii] 1910 numărul EMIGRANŢILOR noştri a <-résout cu aproape 50.000

in toate ţările mai înaintate în cul tură se iau măsuri pentru micşorarea emigră­rilor, căci bărbaţii conducători ai acestor ţări îşi dau biné seama de marea pierdere rp-o îndură ţara lor prin sutele de mii de braţe munci ton re de cari rămâne lipsită ţara. Căci nu părăsesc ţ a ra cei neputin­cioşi, cari .sunt o sarcină şi pentru ai lor şi

pentru comune, ci 0 părăsesc elementele cele mai sănătoase, elementele dornice de muncă răsplătită cuvenit, care să-ţi dea putinţa de a trăi liniştit, la adăpostul gri-jelor şi nevoilor.

Şi în Ungaria — care merge în fruntea tarilor ce sporesc, prin emigranţii lor. A* merica — s'au hiat in repeţite rînduri măsuri cari t indeau sa micşoreze emigra­rea. Dar ca şi pe alte tăr îmuri . astfel şi pe acest tăr îm guvernanţii noştri n 'au căuta t nici odată să lecuiască4 rana. ci s'au mul­ţumit s'o ascundă pentru ochii altora. Gu­vernanţii noştri n'au căutat nici odată să lecuiască relele din cari isvoreşte emigra­rea, n'au căutat să descopere şi să înlătu­re pricinile cari duc la emigrările aceste îngrozitoare ca număr. - ci s'au mulţu­mit să aducă fel şi fel de legi cari s i îngre­uneze emigrarea, hotărînd spre pildă c8 emigrarea se poate face numai prin Fiume şi pedepsind pe agenţii cari ii îndeamnă pe oameni să émigré / - .

Dacă guvernanţi i noştri şi-ar da cât de puţină trudă să cunoască adevăratele ne­voi ale poporului. în curînd ar ajunge la convingerea сй nu agenţii societăţilor sunt cei mai aprigi îndemnat ori la emi­grare, agenţii aceştia sunt mizeria, sar-cinele mari de tot l'ehfl, marile şi micile neîndrepfăţiri la cari sunt expuşi cetăţe­nii din partea administrativi : legile ce se

aduc împotriva celor mici şi săraci. ingreu-nându-le şj mai mult condiţiile de train.

Xu aşa în alte ţări . în Germania spre pildă, la 1 8 8 1 . numărul emigranţilor era de 2 2 0 . 9 0 2 . care în urma măsurilor sănă­toase luate de guvernele ţării a scăzut şi scade mereu. La 1891 numărul emigran­ţilor era numai de 1 2 0 . 0 8 9 : la 1901 de 2 2 . 0 7 3 . iar la 1 9 1 0 numărul, emigranţilor nu atingea nici cinci mii.

Lâ reducerea aceasta a numărului e-migranţilor germani, a ajuns prin încura­jarea industriei, a comerţului şi a meserii­lor, cari an de an au oprit în ţară, oferind muncă şi câştig, miile şi sutele de mii de braţe munci toare cari îşi căutaţi mai na iu­te traiul în ţările de peste mare . Prin între­cerea aceasta pe târîmul industriei şi me­seriilor, s'a micşorat şi preţul mărfurilor prodiu.se de ele. a.şa încât pe lângă plăţi mai hune în Germania munci tor imea tră­ieşte mai ieftin decât spre pildă la noi. caii abia putem vorbi de-o industrie mai în­semnata. [„» noi majori tatea locuitorilor trăieşte fim agricultură, chiar în unna lip şei acesteia de stabilimente industriale.

La noi ţăranul îşi munceşte pămân tu l : el ii ară. îl samănă şi tot el seceră şi adu­nă roadele, reducând cheltuielile la cât mai puţin. De aceea la noi nici nu se poate vedea goana îfriifierbânbată a locuitorilor dela ţară spre oraşe. De aceea la noi.

In amintirea lui Creangă. I>irt copi lă r ie -ani avut dragos te mare p e n t r u

opera lu i Creangă . Găsiam poate, in poveşti le ş" povestir i le lui g r a i u l înf lor i t al mamei , poezia de expresi i a Moldovei ; mă simţeam eu el aşa b ine ca cu imul d in vechii povesti tori car i mi-au în cântat copi lăr ia în ser i dc i a rnă la va t ra cu j a r ; s imţ iam pă t runzându-mă hlândoţa nesfârşi tă a peisagiu lu i 'moldovenesc, glasul pa t r i e i în t reg i vibra în opera lui şi mă fermeca aşa cum nu m'a fermecat niei un alt scri i tor vreodată.

î m i aduc a m i n t e de clipe r a r e , când ci team anume pag in i d in amin t i r i l e copi lăr ie i . Odată «tăteam î n t r ' u n pod cu fin, şi un soare s t ră luc i t in t ra pe bagele ; o viespe vr îs ta tă galben cu negru mă tot năcăja şi on o a lungam eu cartea. Altă-dată era î n t r ' o vălcieă spre toamnă , în dosul t i r g u l u i Paşcani , şi gara , şi valea Ş i r e tu lu i , se desfăşurau pană în d e p ă r t ă r i : şi eu ci team Harap -a lb , şi in ju ru -mi se s t r ecura oftând vin tul care scuturn frunzele; până în adăpostul meu n ' a jungea , mă simţeam fer ic i t , mângâ i a t de razele unu i soare palid, şi d i n când în când, u r m ă r i n d în înch ipu i r e păţani i le F ă t u l ui-frumot», r ămâneam cu ochii a-t iu ţ i ţ i în păclele depăr tă r i lo r . Alta da tă e ram la scoală, î n cerdacul la rg , împle team la mlajă cu băieţii , .şi d o m n u T r a n d a f i r , î nvă ţ ă to ru l nos t ru , ne c i tea aşa ram n'uni mni auzit pe altul Ht ind pe Creangă. . .

C reangă .s'a amestecat, de aproape în via ţa mea, mi-a fost p r ie ten , mi-a fost hun ic ; ca r tea lui a fost pen t ru mine mângâ ie re în mai muie ceasuri AMARE.

P e n t r u d ineul , in înflăcărarea vîrstei de 1 ani , am r u p t bucăţi şi am călcat în picioare b r şura „S t i l şi G â n d i r e " a lui Gruber . care îndrăz­nea să scadă pe Creanga faţă de Alexandru Odo bescu; pen t ru d in ral m'am lup ta t cu pumnul c

cu cuvântu l împotr iva colegilor munteni . ; c a i i nu-1 ÎNŢELEGEAU şi nit-1 p re ţu i au aşa cum voiam ET P e n t r u mine Creangă era o mândr i e , era un str i­găt de l u p t ă ; unele d in cele mai eoitiuziaste clipe ale t inere ţ i i mele au fost arunci când, iş clasa a 7-a a l iceului , am putu t APUNE la lecţia de română câteva cuv in te despre ei. cu ochii înflă­căra ţ i , şi când am cetit câteva pagin i cari încep cu cuvinte le acestea, pe cari şi azi le ştiu pe de rost :

„N.U ştiu al ţ i i cum sunt . dar eu când mă gân­desc la locul naş te r i i mele, la casa păr intească din Ilumuleşiti , la s tâlpul hornulu i unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crSpatl mâţele ju-eându-se cu ei . . ."

In ani i mai târzii am u r m ă r i t pe DÂL am pu tut v ia ţa LUI Creangă . El mi mai o ra : îşi părăs i se pent ru totdeauna bojdeuca d in Ţ i c ă u ; t r ud i t u i suflet, DOBÂNDISE a l i n a r e ; da r rămăseseră locurile pe unde sălăşlni«e el. rămăseseră oameni cari îl cunoscuseră.

P e ceice îl văzuseră şi gră iseră cu el. ii .soco­team pe atunci cei mai fer ic i ţ i oameni de pe pă­mânt . P e Zacheu Creangă , care vindea tu tun ?t>-itr'un debi t s t r imt , pe una din străzi le l a şu lu i , il judecam dropt un om cu totul deosebit. Xu m i i zic n imic de Tinea V a r tic cu care a t r ă i t ó vreme Creangă . E l il auzise spunînd atâtea, ea î i ascul­tase amin t i r i l e şi poveşt i le , ea rîsese în t â iu de I-vanTurb incă si de Moş-Neehifor Coţcarul . Tre­

ceam pe uliţa unde locuia şi unde s tă tuse Coeaugă şi măcar de depar t e eătam s'o văd. cum umbla p r i n ogradă cu caţaveica î n t r e umere , ori eu m sfătu­ieşte la zăplaz cu vecinele.

Locul naş te r i i lui , Humuleş r i i . cu Ozon», lira-pede curgătoare , l-am văzut mai târziu. Am văzut şi casa aceea prefăcută după vremur i le nouă. Am ascultat unele is tor is i r i cari se păs t rau în partea, locului despre viaţa lui . Ani văzut, şi pe copila sp r in ţa ră şi pl ină de drăci i cu care se hî r jonea Nică a-lni Stefan a Pet r i i (cum ii zicea pe a tunc i lui Ion Creangă I. Acu e bătrână şi sbîrci tă , şi-1 t ine bine minte pe Nică cel de demult . Era vorba, în t r 'o vreme, când înfloresc t inăre ţe le , să-şi lege vieţile, dar pe u rmă valur i le lumii l-au dus pe Xică în t r ' o par te , ea a avut .parte de altă soar te . E preoteasă acum şi-i mul ţumită de viaţa ei. De Ion Creangă a auzit aşa vorbindu-.*e p r in lume, că ár fi scris Cărţi şi altele, dar ştie ea că la urmă n 'a ieşit b ine . — aşa că mai b ine a fost aşa cum e!...

Multe din cele ce arii aflat despre Creanga , mulţ i din cei cari i-am auzit vorbind despre el. miau în t r i s t a i . Ceice au trăit CU scri i torul (cum e în or indui rea LUCRURILOR aíoá), nu l-au şt iut cu­noaşte î ndea juns ; al ţ i i , cari au avut de-a face cu omul . n 'au -ştiui cunoaşte în sufletul lui păr t ic ica de dumnezeire .

* 1 П profesor al meu. în t r ' un r.înd. îmi citea

un fel de povestire. Descria frumos o adunare l i te rară , în saloane

luxoase. Oameni măre ţ i , cu îng r i j i r e îmbrăcat ; , gest iculau observandu-şi mişcăr i le , vorbeau cum­păni t . E r a o atmosferă par fumată , era o atmos­fera de idei înalte, f rumos spuse: era o atmosferă

Pag. 2 T R I B U N A POPORULUI*

creşterea p o p u l a ţ i e i d e l à oraşe nu e mai mare d e c â t s p o r u l firesc ce ui-l înfăţişează deosebirea d i n i r e n u m ă r u l naşterilor şi nu­mărul cazurilor d e moarte . Ungaria are az i u n singur o r a ş eu niai multe s u t e d e inii de l o c u i t o r i B u d a p e s t a) şi un singur o r a ş c u ceva p e s t e 1 0 0 mii d e l o c u i t o r i (Se-ghedpul) , LÀ noi p a r t e a cea mai marc a p o p u l a ţ i e i t r ă i e ş t e după parimat şi n 'are c e c ă u t a în o r a ş e , cari nu-i îmbie destulă c h e z ă ş i e pentru câştigarea paliei (le t o a t e z i l e l e .

Pământul , î n s ă . e s t e m a i m a r e p a r t e in m a n i l e a c â t o r v a p u ţ i n i . Sunt ţ inuturi , c u m e s p r e pildă B i h o r u l , unde aproape întreg pământul ê în m a n i l e a c â t o r v a fa­mi l i i n o b i l e , câtă v r e m e s u t e d e mii (le o a ­m e n i n ' a u nic i a t â t a p ă m â n t ca să p o a t ă t ră i pe urma lui şi ei şi ai lo r .

iAceşti m a r i p r o p r i e t a r i s t ă p â n e s c ş i p u t e r e a p o l i t i c ă . I n r î m i n ţ a lor se învede­r e a z ă şi în legile c e se a d u c p r i v i t o a r e la p ă ş u n a ! . Se t i n e s c â r n ă n u m a i d e i n t e r e ­s e l e c e l o r p u ţ i n i dar bogaţi şi nu şi d e in­teresele celor m u l ţ i d a r s ă r a c i . Y an va e s t e î n c h i s ă p e n t r u i m p o r t u l d e vite, ca să n u scazăj p r e ţ u l vitelor s t ă p â n i t e d e m a r i i p r o p r i e t a r i . Cr in legile lui Darányi, a d u s e pe vremea c o a l i ţ i e i , m ă r g i n e n i i noştri s p r e p i l d ă a u fost l i p s i ţ i d e s i n g u r u l l o r izvor di» câştig; creşterea o i l o r . Şi m u l t e a l t e l e .

P r i n u r m a r e nu agenţii s u n t pricina numeroaselor emigrări. Nu î n d e m n u l d e vorbe, c ă c i n i m e n i im se ia d u p ă v o r b e c â n d a c a s ă e s t e m u l ţ u m i t şi are d i n ce I r ă i .

A d e \ araţii agenţi c a r i î n d e a m n ă a t â t e a SUile d e mi i d e o a m e n i să ia în m â n ă t o m ­p u l p r i b e g i e i s u n t f ă r ă d e l e g i l e şi sistemul nostru nenorocit de guvernare, care n ţine seamă de nevoile c e l o r m i c i şi prèa a p ă s a t i.

R ă n i l e t r e b u i e vindecate si n u ascunse.

Săptămâna politică. Cu câteva iile înainte sau împlinit doi an*

de, zile de când cordele Khuén-H éderváry a fpsi numit ministru-preşedinte al Ungariei şi a luai în manile mie ocărmuirea (arii. Ne sunt încă iu-tur or în vie amintire împrejurările intre cari s a făcut schimbarea de guvern.

Certaţi intre ei. dupăce prin legile nenorocul' aduse pe capnl cetăţenilor şi, în deosebi, asupra capului popoarelor nemaghiare, şi-au pierdut ori­ce trecere în ţară. miniştri aţa zUr-i coaliţii au fonf nevoiţi să-şi dea demisia, fi să facă loc altora.

Şi a venit în lot ni lui Wekerle contele Khuen-II éderváry ; în locul contelui Apponyi a venit con­tele 7Achy; în locul lui Kossuth a venit altul... S'au. schimbat oamenii din fruntea ministerelor, dur încolo tonte au rămas cum au fost în trecut.

Asemenea, guvernului caaliţionist, şi guver­nul contelui Khuen-FF éderváry o pornit în lupta electorală cu fel şi fel de făgăduinţe frumoase, în frunte cu votul universal. Şi. tot asemenea guver­nului coaUţionisf a amânai împlinirea făgăduin­ţelor de pe o ii pe alta. Azi. după doi ani împli­niţi, stăm tot acolo unde am sfat cu 6 ani mainte, coud a venit la ocîrmuire coaliţia,

împrejurările intre cari şi-a început contele Khuen-Fléderváry ocirmuiren ne sunt tuturor în vie amintire. A făgăduit alegeri libere: a spus că a dat poruncă aspră tuturor organelor adminis­trative din părţile locuite de popoare nemaghiare să nu împiedece pe nici un cetăţean să voteze după cum îl îndeamnă convingerea.. Şi în arelnş timp, a însărcinat cu conducerea alegerilor pe vestitul Je­szenszky, procurorul care a susţinut acuza în pro. cesiil memorandul ui. omul, cure a fost şi este cel mai mare duşman al nostru ul Român Hor. Şi ale­gerile libere s'au dovedit ca cele mai volnice ale­geri din câte s au ţinui în ţara aceasta u volnicii-lor de tot felul.

Cercurile noastre româneşti cele. mai naţionn-liste ui-au fost luate cu puterea. Unde alegătorii nu puteau fi nici cumpăraţi, nici înfricaţi, erou opriţi să meargă la vot sau dacă se şi duceau, vo­turile lor erau trecute în cărţi cu date pentru al­ţii. Aşa am ajuns ca dnttm 16 deputaţi să nu mai avem aţi decât -i...

De doi ani de zile stă guvernul contelui Kimen­ti éderváry la c.îrina ţării şi în. weşti doi ani n'a făcut nimic pentru a grăbi introducerea votului universal, care singur poale să aducă schimbare înspre bine. In lor să aducă înaintea Camerei de­putaţilor proiectul despre rotai universal cerut de ţara întreagă, a adus proiectele despre refor­mele militari', atât de nedrepte pentru noi.

Ori în er parle privim, nu vedem prie-lent sinceri. Soi nu ne putem încrede în vorbele

aris tocrat ică. 1 nul citea o poésie, ceilalţi se gân­deau hi altceva, ori vorbeau în t r e sine. cu glas căzut, foar te cuviincioşi . Încăpeau apoi. după sl'îi'şitii! versuri lor , teorii fine despre aptă; eon-vorhirea se însufleţeţi când treceau cu toţi în t r 'o

BodErâgerie scânteietoare, cu mese pline d e g u s t ă r i a-lese Şi vinur i chi l imbari i şi rub in i i . Glume bine făcute îşi luau sboruft; erau p u ţ i n i «ceia oari.-şi îngăduiau cuvinte înfrânate, fu lgerăr i spontanee. — şi aceştia cran oameni cu superioară cu l tu ră , cu si tuaţi i sociale foarte înal te , şi le şedea bine să descreţească frunţi le şi să deştepte lîn juru- le t r i lur i le râsului. — Şi era in t re toţi aceştia ş'un om umilit, îmbrăcat în s t ra ie rău croite. E r a pri­mit acolo, nu pentru averea lui, nu pentru spir i­tu l lui, nu pentru si tuaţ ia lui socială, ci d in pr i ­cină că se apucase să aştearnă pe hâr t i e luc ru r i curioase... Şi deşi toţi făceau haz de scrisele lui. el se simţea s t ră in , st în jeli it, — sta î n t r ' u n colţ ca un om să tunau care n 'are 'loc la masa bogaţilor, şi se gândea la nevoile lui şi la amărăcinnilo-i ne­număra te .

- Acesta era Creangă , în mijlocul J u n i m i i . . . îmi zise profesorul meu, privindu-ma. peste ochelari .

î n t r ' u n rând umblam pe d r u m u l Pipirigului, şi era spire seară, o seară blândă de vară . M'am în­tâlnit c'o tabără de cară. Cobora încet d rumul spre tânguiri, cu scândur i . Ani intrat. în vorbă cu unu l din cărăuşi , un român oacheş şi spr in ten . Am a-flat că după poreclă îi zice Creanga . — şi îndată mi-s'au deşteptat o mie de în t rebăr i în suflet. L 'am luat însă cu încetul .

— Ascultă, zic, om bun, «lia t rebuie să fii rudă măcar de depar te cu unul Ion Creangă , care a t ră i t în t i ran i Eşiiox...

— Ion Creanga '. se poate. — Apoi d u p ă mamă se t răgea d in P i p i r i g i

pe bunicul l'a chemat. David Creangă. . . — Aha... A fi fiind imeheşu 1 David. — h'am

apucat eu... — Ş'aeel Ion Creanga a trăit în laşi.. . — \ ' o fi vorba de Za.ob.eu?.., Pe-aeesta l'am

cunoscut : Negustor în l a ş i , om la locul lui . . . — Nu... nu-i Zacheu. Dar dacă-І cunoşti pe

Zacheu, t r ebu ie să-I cunoşti şi pe celalalt, oare îi frate.. .

Omul pare a sta puţ in pe gândur i . — N Ta fi cel care a fost popă şi s'a răspopit . . . — Acela... zic eu. A fost un m a r e scr i i tor . Omul mă priveşte pieziş, fără pr ie tenie . — Dacă-i acela, zice el eu îndoială, apoi îl

şt im noi. am aflat noi de u r m ă r i l e lu i . N u ştiu ce zici d u m n e a t a c'a fost, dar neamului nostru se chiama că i-a făcut mare ru ş ine : şi-a lăpădnt potcapul, şi-a făcut şi alic ticăloşii.

Cine a pr iceput oare sufer in ţa omului care a locuit initr'o mahala a laşu lu i 1 Cine a înţeles-o sub masca veseliei lui ! I n t r e două lumi î ţ i ducea c rucea : mia în care nu se simţea la locul lu i , alta eare-i era dragă, era a lu i , şi-l respingea. Răspo­pi t , hul i t , — trebuia să t ră iască depar te de Ozana iu i şi de toţi acei ce nuni înţelegeau, lînfcr'o mahala oare care. o viaţă oare care. fără lumină, fără mul ţumire .

\ Şi blestemul pe care i-l zvîrleau cei mul ţ i a stărui t parcă şi după moarte , fără flori, la Eter ­ii ilate.

Nr. S — 1912

frumoase nici ale guvernului, nici ale- ороъфег. Noi nu putem să aşteptăm sprijin delà nimeni străin, decât numai delà noi înşine şi organizarea noastră serioasă în sinul partidului naţional-ra-mân.

Nu vom putea să ne. vedem visele iaiphniie. decât luptând alături unii de alţii, umăr la umăr, în frăţească unire, căci pentru noi a singură l«-nincă este:

P r i n noi înş ine ! ШШЛ *

Din Camera deputa ţ i lor . Mul ţumi te inţelefreni încheiate in t r e guvern şi opoziţ ionişt i Camera de­putaţ i lor a putut să sfîrşeattcă discuţia bugetul ii p e amri 1912.

Cu votarea bugetu lu i s'a sfÎTteit i n să şi învo­iala paşnică d i n t r e guvern şi opoziţie, şi, luândit-se din nou lîn discuţie legile mi l i ta re , d i n nou va începe şi obstrucţia.

Guvernul face şi acum tot. r e poate ca să ajun­gă la o nouă înţe legere cu opoziţ ionişt i , fără e i fi reuşit până acum.

Săp tămâna vii toare, când se va începe discuţ i* legilor mi l i ta re , se va învedera ce în t i nde re va lua nona luptă.

Căderea banulu i O o a ţ i e i . Deodată cu minisfrul-preşedinte contele Khuen, » fost AURAIT Ban (locţiitor) al Croaţiei şi Slavoniei Dr. Tommic't. Cu numirea acea­sta n 'au fost însă mul ţumiţ i nici Croaţi i , nici Sîrbii şi au pornit împotriva lui lup ta cea mai îndirjită.

Toate încercările do a-şi câştiga, la u-legeri, majori tatea au rămas zdarniee. A publicat două alegeri pentru dieta din A-gram. dar nici la una au reuşit mimai căite 1 0 — 1 2 deputaţi guvernamental i .

înfrângerile aceste ruşinoase l-au silit să-şi dea demisia, care a şi fost pr imită . Maj. .Sa a numit in locui lui pe secretarul de s t a t CvciLJ.

Înlocuirea aceasta a Banului este o în­vingere grăitoare a opoziţiei sirbo-cnoate.

*

Clubul national român din Bucovina. D i n Cer­năuţ i se a n u n ţ ă : Jo i în 18 1. c. clubul na ţ ional is t şi cel conservator au ţ inut o confereuţă în ca r e s*a hotărî t CONTOPIREA ambelor c lubur i în t r 'o 's ingur* g r u p a r e cu numele ..Clubul Naţional Român". Au par t ic ipa t la această î n t r u n i r e d e p u t a ţ i i : G.

Mormânt fără noroc Şi fără prieteni . . .

Sunt astăzi mul te suflete cari t resar de un nor duinnezeese, când p r imesc ca o muzica sfântă cân­tarea povest ir i lor Inii. Creangă însă nu mai este ca să se bucure de această suprem» mângâiere .

\ T oi , t î nă r i i . îi VOM ridica un MONUMENT ia inimile noastre.

Genera ţ ia lui iw& 1-a lăsat u i tăr i i şi ţie eh a lăsat u i tă r i i şi tot ce se lega de el.

Casa din Huniu l eşti s'a pre făcu t . Cea d i n Ţi -căii mâni nu va mai fi. — Cale t re i case din Fă l ­t iceni, din strada Radaşenilor , au suferit, şi ele prefaceri . Una. aceia în oare scr iu aceste r î ndu? ; . a fost 'a lui Vasi le F i e r a r i i ; altele, ca re se văd de aici. mai la vale, au fost à lui Pavel C'iobotarn si a lui Moş-Bodrîngă. A m i n t i r i l e sunt p l i ne de ele. Mini nici acestea nu vor mai fi. Dar m â n i nici mormântu l lui C r e a n g ă nu va mai f i , — căci o soartă vi t regă face ca pulberea m u l t e * pa-meni mari s» fie spulberată în vin t u r i !

Mihail Sadoveanu

AVIZI Abonaţ i i car i tant da tor i eu p l a t a а Ь о и а ш е а Ы и і sun t ruga ţ i să-şi achi te da tor i i l e , ea s i a n fim гіШЦ

a sista eupedarea z iarului

Admin i s t r a ţ i a feii ЩШ %Щ „ T r i b u n a Popenrfw"

Nr. 3 - 1912 TRIBUNA POPORULUI Pag. 3

Sàrbu , Dr. N ieu Vasi lovsdi i , Dr, E. Popovici, Dr. i. TarnHvscbi . D. cav. de Bejan , ('. Popovici Ni -culiţă, Coust . baron H o r m uzaoh i. N icu env. Je Flondor, Aure l Ţurcaai.

Depu ta ţ i i Var teres eav. dt- P r u n c u l , George Bouches şi l>ori Popovic i au scuiai absenţa lor, dwla rându-se sol idari cu < t ens iun i l e ce se vor lua.

Iu aceasta confereaiţă s'a exprimait indeosjbi dorinţa , ea noua g r u p a r e ea fie p r imu l pas hotă­râtor pen t ru concentrarea tu tu ro r deputa ţ i lo r ro­mâni cu dor şi pu te re de muncă cinst i tă î n t r ' un - ingur par t id naţional .

Noua g r u p a r e n'a pornit d in docul às luptă ci d in necesitatea s i tua ţ iun i i grele politice, care impune numai decât concent rarea şi consolidarea tu turor puter i lor î n t ru vrednica reprezenta re a intereselor noas t re naţ ionale .

Conducerea noului club se compune din depu­ta ţ i i : Dr. Eus . Popovic i . Xicu cav. de F londor îşi Dr. 1. Târna vsebi.

Starea sănătăţii Majestaţii Sale. Din Yiena le a n u n ţ ă : Ma j . S a este pe depl in restabi l i t şi şi-a reluat munca zilnică f ă r ă să s imtă cea miai mică oboseală. F i i n d starea sănă tă ţ i i a tâ t de mul ţumi­toare, în eu r înd se vor relua fest ivi tă ţ i le de Cur te . La 27 I a n u a r i e va avea 1<д: p r imu l prânz de cur te , da t cu pr i le ju l zilei onomastice a î m p ă r a t u l u i Wilhelm.

• •

Uu epilog al alegerilor din Ungaria. IN a junul a legeri lor genera le d in 1910 s'a întâmplat că alegători i d in -»Saneial (T î rnava-mică ) î n număr de 21 au plecat la gară pen t ru a se duce la Dieio-sâmnăr t i u pen t ru a vata. P â n ă la gară au fost petrecuţi de în t reaga populaţ ie , mic şi nuire ,le-ir.ei şi bărbaţ i . La gară t rebuiau sâ aştepte mai mult t imp până la sosirea t r enu lu i . P reo tu l Y a-die Smiegelsk i . a rostit uu discurs în f l ăcă ra t pr in care îndemna pe alegători să voteze eu candida tu l par t idu lu i na ţ iona l român.

La sfârşi tul d iscursului cu toţii au început să cân te „Deşteaptă-te Române". J a n d u r n i u l care era de faţă a rapor ta i cazul super io ru lu i său, iar acesta la r î n d u l său a denun ţa t cazul au tor i tă ţ i lor competente . P rocuro ru l din EliaabetopoL drep t u rmare acestui denun ţ a chemat î n judecată pe preotul Vasi le Sniiegelski ,şi pe cei 21 de alegător i români pen t ru agi ta ţ ie contra statului maghiar .

Tr ibunalul însă a achitat, pe toţi acuzaţii pe motiv că nu e.xistă nici o lege, nici un ordin al guvernu lu i , sau ѵге-чі c i rcu lară a autor i tă ţ i lor ci­vile, cari ar opr i pe români să.-şi cânte cântecele na ţ ionale şi că aceste cântece ar consti tui 0 agi­taţie contra s ta tu lu i .

T r i b u n a l u l a constatat că tex tu l marşulu i arc ші caracter de agi ta ţ ie , însă nu reiese c lar contra cui se agită . Procuroru l a făcut apel la Cur tea de Apel d in Murilş-Oşorheiu, însă şi aci a fost res­pins. In u r m ă a recurs la forul al treilea la Cur tea de Casaţ ie care a aprobat sentinţa instanţei iu­t i ia.

*

Analfabeţii din Ungaria. D in o stat is t ică, ce o publică 0 foaie maghia ră , rezultă, că numă­rul copiilor d in Ungar i a , car i u u cercetează şcoala este de aproape o j u m ă t a t e mil ion. »Sunt 15 co­m i t a t e în cari număru l celor obligaţi a cerco'a şcoala şi car i uu o cercetează, e mai mare de 70.000. Iu une le comita te număru l acestora trece de 20.000, as tfel : în com. Pestei 24.216. Bihor 24.178, H u n e d o a r a 20.850 şi în M a r a m u r ă ş :)4.890. In Mar-aanură.ş, p r in u rmare , d in t r e cei obligaţi a cerceta .şcoala 47 procente uu merg la şcoală, în Turda -Ar i e ş 43 proe., în cum. Arad, Sol-noc-Dobâca şi H u n e d o a r a .'19 p r o c , iar in comit. Ciucului — unde număru l locuitorilor ungur i e N6.4 proc. — d i n t r e cei obligaţi 45 proè. nu văd şcoala, pen t rucă — arau . Major i ta tea celor obli­gaţ i a cerceta şcoala şi nu o cercetează, o au Ma­g h i a r i i cu 38.2 proc.. apoi vin R o m â n i i cu 35.4 p r o c . Xemii i 4.4 proc., Slovacii 8.4 procente.

• . ' • i j

• „Mâna tare in Bihor". Contele Tisza, «mi­rele moşier deda Geszt, a p r imi t zilele acestea u n dar delà un cioban din Bihor, cu numele Szuhânyi Ferenci.

Daru l acesta este o măciucă, făcută d i n t r ' u n crac şi prevăzut CU mai multe sculptur i ( icoane

tăiate in l e m n ) . Una d in t re sculptur i poartă ins­cr ipţ ia ,Erös kéz Bihayinegyében" („Mâna tare în comita tul B ihoru lu i ' ' ) şi-J a-eprezintă p e contele Tisza cum ridică, cu o mână, un boston ur iaş . b:i j u ru l lui s tau mai mul ţ i feciori , admir îndu-1 cum poate ridica cu o mână un bosfan. pe care toţi îm­preună nud pot ridica.

Măciuca aceasta artistică <are nevoie şi de 0 uită .sculptură, care ar putea pur ta inscr ip ţ ia . .Mizeria în Bihor ' ' şi să reprez in te pe de o p a r t e moşier i i , p ropr ie ta r i de zeci de mii de j u g ă r e . stă ud să crepe de t ra iu l bun, — şi de altă pa r t e câţiva reprez in tan ţ i a i poporului de r înd , l ips i ţ i de orice pământ , abia ţinâiuiu-se pe picioare de sărăcia în care an crescut şi ei şi păr in ţ i de pă­r in ţ i i for.

Această sculptură nouă ar explica ţ i m a r f a taină a „mân i i t a r i ' - , care poa te să r id ice un bos­tan, p« care mai mulţi feciori împreună nu-l p >t ridica.. .

V e s t i b u n e d i n B a s a r a b i a . T

î n a i n t e dé c â t e v a huii a ioni discutata in Puma din Pştersburg chestia iimbei mol d m oneşt i din Basarabia, l n t r o d u c â n -du-se adecă la t o a t e p o p o a r e l e Rusiei limba naţiooaJă in ş c o a l ă şi b i se r ică s ' au gândi t vi-'o câ ţ iva b ă r b a ţ i - - deşi .străini de n e a m u l a u s t r u - să d o b â n d e a s c ă şi p e n t r u n e a m u l n o s t r u ace leaş i d r e p t u r i n a ţ i o n a l e , ca pen t ru ce le la l te . Doi depu­t a ţ i ruşi şi un a r m e a n din Caucaz au vor­bit in favorul Moldoven i lo r in Dumă, şi de­s igur că a r fi fost p r i m i t ă frumoasa p r o p u ­nere , dacă n ' a r fi luc ra t c o n t r a d e p u t a ţ i i . . m o l d o v e n i " din B a s a r a b i a în f run te cu r e n e g a t u l C ' rupenschi a v â n d neruşinarea să a f i rme sus si t a r e . ca Basarabia u ' a r e ne­voie dv l imba r o m â n e a s c ă , d e o a r e c e m a i to ţ i B a s a r a b e n i i vo rbesc ru se ş t e , uneltiri­lor a c e s t o r Iii p i e rdu ţ i p e n t r u n e a m a r e să se nu i l ţ ămea . scă . că l imba românească n 'a fost a t u n c e a r e c u n o s c u t ă d e s t a t . P r o p u ­nerea a picat cu H vo tu r i . Vot urile m o l d o ­veni lor r enega ţ i au dec is .

I >ară a c e a s t a u ' a r e n imic a face, căc i poporu l r o m â n e s c din B a s a r a b i a î n c e p e să se mişte şi .el. Ce re r i l e R o m â n i l o r p e n t r u scoa le le r o m â n e ş t i devin tot m a i h o t ă r î t e şi c h i a r z en t s tvou l din C h i ş i n ă u t r e b u i e să ţ ie cont dc ele, S ă p t ă m â n a t r e c u t ă s ' au d i scu ta t la o ş ed in ţă a z e m s t v o u l u i n u m a i chest i i r o m â n e ş t i . D. Л . V. A le in ikow. m e m b r u în z e m s t v o u . c e r c . est / .envstvoul să i n t e r v i n ă oficial sp re a .se da ucazul, ca să se i n t roducă l imba r o m â n e a s c ă în şcoa­lă şi b i ser ică .

\ ' o r b i n d in s e i i z tü a c e s t ii şi m o l d o v e a ­nul ( i o re. z ice. că Moldoven i i mi o fac a-ceas ta din s e p a r a t i s m sau i r e d e n t i s m , ci n u m a i clin c a u z e pedagog ice . Г). Gore în­cheie astfel vorbirea s a : . . D u m a a recu­noscu t şi n e a m u r i l o r m o n g o l i c e , ba c h i a r şi Ţ i g a n i l o r , d rep tu l de a se folosi în ş coa lă de l imba lor n a ţ i o n a l ă , n u m a i n o u ă . Mol­dovenilor, tiu. Cu t o a t e a c e s t e a şi іюі a-veni limbii n o a s t r ă , a v e m cu l t u r a n o a s t r ă şi prin armare t r e b u i e să ni-se r e c u n o a s c ă si dreptul de o folosi în ş c o a l ă " .

P e n t r u l imba mnui.nea.seă a m a i vor­bii preotţu L a ş c o v . La u r m ă s'a 'ales o co-m i s i u n c c o m p u s ă din d o m n i i K a r r a . Chiv-ce. Vd iue r . B o t e z a t . Xârbu. e t c . ca să re­d a c t e z e un rapor t a m ă n u n ţ i t a-supra cdlör c e r u t e , c a r e să fie, apo i p r e z e n t a t g u v e r n a ­to ru lu i şi în u r m ă guvernului c e n t r a l .

K t impul s u p r e m , ca si bieţii noş t r i

fraţi din B a s a r a b i a să c a p e t e o d a t ă d rep ­tur i le c e le au azi ch i a r Ţ i g a n i i . Noi c re ­d e m , că cererea va t r e b u i r e z o l v k ă în fa­vorul Moldoven i lo r . La fine t r e b u i e sâ re­m a r c ă m faptul , că lupfca p e n t r u l imba ro­mânească a fost p o r n i t ă n u de R o m â n i , ci de s t r ă in i , ca şi lup ta p e n t r u l imba n o a s t r ă în i s t r i a , unde uu d e p u t a ţ i i r o m â n i din Yi-ena . ci cei I ta l ieni , au l up t a t cu o înverşu­na re netiiiii p o m e n i t ă , făcând c h i a r obs­t r u c ţ i e in die ta Is t r ie i , p e n t r u d r e p t u r i l e noastre. M u l ţ ă m i n d a c e s t o r nobil i , p e n t r u m u n c a c e o depun p e n t r u un n e a m s t r ă i n , le d o r i m din t o a t ă in ima , ca să se rea l izeze

acţiune;.! p o r n i t ă de ei.

C o r e s p o n d e n t ă d e p e M u r ă ş . АЬшигі ud III i H i.şl ra 1i vi'. — I ionuliii'.axeà.

[araşi бшііиш Deda în discuţie. () legătura veche (u'u pact) ne leagă de actua­

lul protopretore al cercului R e g h i n u l u i de sus : de Reicher Aladár , Dare pâml in zilele din urmă ne-a ară ta t pr ie tenie şi inimă bună. dar e o vorbă veche românească : Ceiee se suie pe scară poate cădea tocmai când e pe fuştelul cel de su». Aşa păţ im şi noi cu d. Reicher , - care a început să se prea încreadă în pu te r i l e p ropr i i , la ta cum ne-ani convins noi despre personali tatea d sale.

Reicher Alatdáir protopretorul cercului Reghi­nul de -sus în zălul şi a sp i ra ţ i i l e salé d e m ă r i r e s'a apucat să înveţe limba poporului ca aşa să 1 câştige mai uşor. Ei bine, scopul şi l'a ajun.ş, căci cu ovaziuuca alegeri lor de deputaţ i ilietali la ce­rerea d-sale toţi român i i aproape , au votat cu can­d ida tu l 48-ist. Atunci ne promi tea : Ceru l şi pă­m â n t u l " n u m a i ca mai tâ rz iu să-şi poată mai bine bate joc de m e m b r i i comitet ului comunal d i n trei comune; anume d i n : Deda, Cuieşdiu şi Moră ren i . Şi iată cum: Coanumele acestea doreau să aleagă tutor orfanal comun, şi alegerea s'a det'ipi pe ziua de 29 Decemvrie n. 1911 şi d. Reicher şi-a trimis afara pe subst i tu tu l său, pe pretorelc Osées.

Conçurent la cererea comitetelor comunale din toate trei comunele a fost d. loati Fineu, fratele asesorului consistorial Victor Einen din Siibiiu, iar altul un jidov ;d cărui nimte nu uieritS să figureze pe cea mai românească foaie: „Tribuna Poporu lu i '.

Pre tore lui Csécs nu i-a venii la socoieală en­tuziasmul comitetelor pentru d. Eincu loa.n şi fără să deschidă alegerea s'a са.ш mai dus lăsând pe membr i i comitetelor cu buzele umfla te . I a r după 0 zile anume în 4 I a n u a r i e d. protopretore Reicher deftge al tă a legere, ş ; pe baza informa­ţiilor lui Csecs cere j a n d a r m i , şi astfel cei mai venerabil i oameni d in trei c u n u n e s'au trezit la spa te cu jandarm i.

D. Reicher deschide adunarea electorală şi a n u n ţ ă că el are d rep tu l de a candida cont rar §-lui 77 d in legea comunalii, -ai nuntă că. pe d. Fineu notar pensionat , care a cempeta t la dor in ţa comu­nelor. uu-1 candidează, ci numai pe j idov, şi ne-fiiud alt candidat , votarea u 'a re loc.

L a provocat «ă depună j u r ă m â n t u l , iar comite­tele au părăsit cancelaria fără să se mai uite în-dă răp l .

Comitetele au anunţat imediat apel. Vom ve­dea că reuşi-vom ori nu.

E de notificat că j idovul a i a găsit in toate trei comunele un s ingur vot ci numai pe no t a ru l cer-cual d in Deda, ca re s ingur a s t r iga t să t răiască.

Pu r t a rea comitetelor meri tă toată) lauda, .şi dacă mai e un f ir de s imţ de d r e p t a t e în autori­tăţ i le noastre, să sperăm că vom reuşi.

*

De un t imp încoace d e s p ă r ţ ă m â n t u l „Astrei", din Reghin , .şi filiala fondului dc tea t ru au înce­put o emula ţ ie care mer i tă admi ra ţ i a publicului românesc de pro tu ţ inden i . Eiliala fondulu i de teatru in anul t recut a a ranja t vre-o două petre-ceri . a n u m e în Jahen i ţ a şi R e g h h i .

Eaţa de aceste porn i r i f rumoase nici despăr ţă­mântu l „ A s t r e i " din Regh in , nu s'a lăsat mai pe jos. A aranja t o pet recere căreia i-a premers o

PIA .TRIBUNA POPORULUI' №. 3 1 4 1 t

expoziţ ie de lăsa tur i româneşt i , in Topl i ţa - română şi acum a t reia zi de Crăc iun iaca, ne trezim cu o serată muzicală despre a cărei reuşi tă voi s e . - i e

în unul din numer i i vi i tori . Fap t e că aceste porn i r i lăudabile meri tă re­

cunoşt inţa publicului românesc şi R e g h i n u l ie poate m â n d r i cu preşedinţele fi l ialei „Fondu lu i de t e a t r u [osii Popescu şi eu Dr . luau Harş ia pre­şedintele de spă r ţ ămân tu lu i „ A s t r e i " d in Reghin .

NOI NU putem ALTCEVA RĂSPUNDE DECÁL : îna in te ! ! Deda. LA Anul trou. ExeelsiiA:

D i n f ă r i s t r e i n e * Románia.

In preajma unei schimbări de guvern. D i u B u c u r e ş t i p r i m i m ş t i r e a c ă î n ţ a r ă s e p r e g ă t e ş t e p . s c h i m b a r e d e g u v e r n .

O p o z i ţ i a p a r l a m e n t a r ă , u e m u l ţ ă m i t ă cu g u v e r n u l d l u i Petre Carp, c a r e a, a j u n s Ui c â r m i i ţ ă r i i î n a i n t e c u un a n , şi-a d a t d e m i s i a d i n p a r l a m e n t şi a o r g n i z a t u n ş i r d e a d u n ă r i d e p r o t e s t a i s . ,Şefii c e l o r d o u ă p a r t i d e o p o z i ţ i o n i s t e fond /. Brătianu, fos t m i n i s t r u - p r e ş e d i n t e . şi Tache lonescu, fo s t m i n i s t r u , a u fofrt p r i m i ţ i d e R e g e l e Carul in a u d i e n ţ ă .

S e c r e d e c ă la p r i m ă v a r ă v o r . a j u n g e la p u t e r e l i b e r a l i i s u b p r e ş e d i n ţ i a d l u i Io­nel Hrâtiuuu.

Germania

Ce. poate să tacă organizarea serioasă? In imperiul german Joi s'a a sfârşit fi cele din urmă alegeri pentru Beichstagul din Berlin (adu­narea deputaţilor ) . Fără să ne privească de-adrijj. Iul, aceste alegeri au şi pentru noi o însemnătate deosebită, pehtrucă ne dovedesc însufleţirea pentru idei şi organizarea serioasă poate sâ înyţn-gă orice piedeci.

Aceste alegeri sau sfirştt anume cu tzbiu la strălucită a partidului soc'ud-democral. a partid.i-lui. celor mici si neînsemnaţi. Acest partid a a-tuns acum cel mai piiièrnic partul in parlamentid imperiului german.

La alegerile den 1903 socialiştii cuceriseră Щ de mandate, ajungând al doilea partid mai puter­nic. Reuşita aceasta strălucită i-a făcut, insă, prea 'încrezuţi in puterile lor. Au slăbii din agitaţie şi sfirşilul a fost că Iu alegerile din 1907 au ră­mas numai jumătate.

Aceşti •'/ ani din urmă. insa, partidul social-democrat i-a folosit pentru organizarea luptei, ţinând adunări publice şi câştigând alegătorii pentru partid. Munca aceasta de organizare a fost şi răsplătită. A treia parte dintre voturile date ta alegeri au. fost date pentru candidaţii so-c.ial-democraţi, rari au câştigat cu total 103 man­date, câtă creme partidul clerical (al preoţiniii •înalte) a câştigai numai 92, im- partidul тагШйГ proprietari numai UI.

In Berlin, capitula imperiului german, din­tre 6 deputaţi aleşi 5 aparţin partidului social-cle-•mocrat. Şi în cercul al 6-lea, în care se află şi re­şedinţa împăratului Wilhelm, candidatul socia­list a acul numai cu 9 voturi mai puţine decât can­didatul împăratului. pentru care au ecuit să co­teze toţi miniştri.

Am putea să luăm şt noi pildă delà acest par­tid al muncitorilor şi să luptăm ca aceiaş înstt-/lettre pentru ideile programului nostru naţional-român. Şi. ca şi socialiştii.

la ori ce alegere, voturile noastre să le dăm numai aderenţilor partidului national român.

Italia. Răsboiul cu Turcia. Ş t i r i le din Africa, tea­

trul războiului ce IttâJia duce în p rezen t cu Tur ­cia, s u n t de ptiţ ină î n semnă ta t e : delà lua rea cu asalt al l agă ru lu i genera l tu rc din oaza Ain-Za-i'a, pe t recu tă pe la începutul lui Decemvr ie , n ' a mai fost n ic i o bă tă l i e m a r e ; de a t u n c i încoace u 'au fost decât mici ciocniri în t re pa t ru le sau intere mici de taşamente de t r u p e cu p ie rde r i neîu-•<«anat* atât d in t r 'o p a r t e , cât şi d in alt*.

Aeroplane le i tal ione isi fac dator ia lor, supra­veghind şi spionând mişcări le inamicu lu i ; cava­leria face câte o recunoaştere ; statuii major ita­lian studiază şi în tă reş te poziţi i le actuale .

Rtaire ori o t a ră în t reagă este cu to t suf letul prielnică unui nlsboiu, cum este astăzi I ta l ia . Din toată peninsula , delà Alp i până la punc tu l cel mai depăr ta t al t r iungh iu la re i şi frumoasei Sicilii . toată .suflarea i tal ienească este p e n t r u răsboiu, şi poporul îşi t r imi te bucuros fiii şi ură­rile lui de victorie soldaţi lor, car i în deşer tu l ni­sipos al Africei «e luptă voiniceşte pen t ru glor ia acestei I ta l ie nobile şi nemur i toa re , .pe al că ru i pământ a răsăr i t cel mai m a r e popor al g lobului , cea -mai falnică ra*să : Romanii.

Franţa.

Neînţelegeri cu Italia. Înainte cu vre-o două săp tămâni guve rnu l francez, p rez ida t de Caillaux, şi-ia dat demis ia şi a fost în locui t pr in uit nou mi­nister , sub preşedin ţ ia lui Poincarré.

Abia ajuna la cârmi, noul guvern are o noin-ţelegare cu Rega tu l I ta l ie i , care duce acum răs­boiu ţa Africa cu T u r c i i şi Arabi i . Vasele de răs­boiu i tal iene a u opr i t anume un vapor francez, pe care că lă tor iau şi '29 turci , pa r t e medic i , pa r t e în­g r i j i to r i de bolnavi. I t a l i en i i au dus vaporul fran­cez î n t r ' u n por t i ta l ian, unde i-au si l i t pe Turc i eă părăsească vaporul , sub cuvânt că sunt mili­t a r i , ca r i v reau să ia pa r t e în răsboiu.

Guve rnu l f rancez cere acum e u s tă ru in ţa ca guvernu l i ta l ian să. dea numai decât voie Turc i ­lor să se întoarcă pe vaporul francez, ueavând 1-tal ienii d rep tu l de-a opr i călă tor i i de pe vasul u-nei ţ ă r i , caro nu e amestecată in răuboiu.

Guvernu l francez amen in ţă chiar că va rupe ot ice l egă tu r i cu I ta l i a , dacă nu-i va împl in i ce­rerea. Se crede însă că guvernu l i ta l ian n u va lăsa să a jungă lucrur i le a tâ t de depa r t e şi le va îngă­dui Turc i lo r să se întoarcă pe pământ francez.

Teatru românesc în Răhau.

Anul trecut a fost i u mod deosebit -sărbătorit in f run taşa comună R ă h ă u , d in protopopia tu l Se­beşului săsesc.. Mi-a umplu t in ima de bucur ie cea-ee ANI văzut şi expona t în t impul scurt , petrecut acolo.

Dimineaţa a avut loc serviciul d iv in , oare s'a celebrat, cu deosebită solemni ta te de cei doi pre­oţi ai comunei. Răspunsu r i l e meşter i lor cântă­reţ i t u r n a u nădejdi şi însuf le ţ i re în sufletele nă­căjite.

Iu faţa numeroşilor credincioşi entuzias tu l şi neobositul preot rosteşte o predică, pătrunsă, de o adâncă în ţe lepciune , care avea să dea acesi-n zile impor tan ţa ce o mer i ta .

Seara a avut loc o prodtwţjune. teatrala muzi­cală, a ranja tă de intelectual i i d in Răhău , care mi-a făcut cea mai bună impres ie . -Şalele şcolii mari şi f rumoase e rau t ixi to de in te lec tual i i sa­telor vecine, îndeosebi insă de ha rn ic i i locuitori ai comunei , n iş te ţ ă r an i deştepţ i , veseli şi paşnic i , veniţi şi ei să p r i n d ă măcar o scânteie d in flacăra adevărului şi f rumosului .

Toate puncte le d in program au tost bine эхе-cutate. O deosebită plăcere şi impres ie î ţ i face, să vezi .şi auzi pe cei mai falnici feciori şi pe cele mai m â n d r e româncuţe , ai căror obraj i rumeni r ideau, pen t ru ca să desăvârşească seara anulu i nou, cântând şi p redând intr 'o discipl ină exem­plară .

D i n i r e punctele de cor amintesc ..COASA" da Vidu şi „Nevas ta ca re iubeşte", executate cu pre-ciziune de corul t ine r imei compus din vre-o 30 de fete şi feciori, sub conducerea înv. I. Floşeriu.

După o pauză scur tă urmează. „ P e ţ i t o r i i " , ., piesă populară , al cărei tablou s'a fur işa t a tâ t de plăcut în -sufletul publ icului . I n t r i g i l e d i n t r e pe­ţ i tor i au produs mul t haz. Ro lu r i l e au fost b ine sus ţ inute de fete t inere , p l ine de viaţă , -şi de flă­căi chipeşi din comună, ins t ru i ţ i f i ind cu s tăru­inţă şi pr icepere . Mi-a plăcut vocea m i n u n a t ă in cântecele populare a Măr ie i Bena şi a lui V. Săcă-şiu, p r ecum şi jocul p l in d e t empe ramen t al lu i V. Guiu . Laudă l i s e cuvine şi l a M. Săcaşiu, FI . Vulcu, M. Bodean ; lui I . Bască şi Gh . Ghibu .

La do r in ţ a publ icului a u r m a t afară de pro­g ram „Curca" , care pen t ru jocul f iresc şi nefor­ţat a stors aplauze frenetice, I n t e r p r e t e r n solu­

r i lor au fost dşoare le : E l . Cr i şan , ha rn ica înv. D. Crişan şi M. F loea ; dn i i V. Că rp in i ş an înv. dir . , 1. Mălaiu sţ. în d rep t şi I. F loşer iu înv. Л-oëaata este o piesă, care , ascultâudu-o, nobiliteazii. deş teaptă în suflet sent imentul românesc, conş­t i in ţa mândr ie i naţionale.

Cel din urmă punct a FOST . .Ţiganul la târg", dialog, predat de X. Rodeau şi V. I r imio . N . Ro­deau a dovedit în rolul ţ i ganu lu i , pe care l 'a pre-dat cu multă pr icepere , un real talent de umorist . Apar i ţ i a acestui jnn i şan isteţ pe scenă a produ» un efect neaşteptat cu mişcăr i le lui vii. cu o fire şi g r a iu de adevărat ţ igan.

De încheiere înv. dir . V. Lurp iu i şan multă meşte publ icului pen t ru sp r i j i nu l a tâ t moral , cât şi mate r ia l , a t i ngând şi «copul nobil al product i f n i i : augmenta rea fondului t i n e r i m i i .

După reprezenta ţ ie a u r m a t joc, îndeosebi în­vârt i tă şi hâţegana, până în zori de zi.

Aş FI neda'ept, dacă n 'aş amin t i , că în pauză s'u jucat „Căluşe-rul" şi ,Bă tu ta" , R o m a n a şi Sâr­ba de 12 jun i şen i râhăveni sub înţe leaptă condu­cere a dlor I . Măla iu şi V. Cărp in i şan . Căluşerul a plăcut foarte mu l t s tâ rn ind o adevăra tă erup­ţi une de însuf le ţ i re sinceră. Vătavul a fost d. 1. Măla iu st. iur. , rar flăcăii că luşe r i : Gh. Fulea. V. Qugiu , A. Floea, Gh. Oancea, Gh. Ghibu , I. Bască, G. Vulcu. V. I r k n i e . V. bupu , N . Bo-deanu. V. Săcaşiu şi II. Bască.

In pauză cel d in t â iu toast 1-a r idicat însuşi su­fletul comunei , preotul N . Cărp in i şan , răspân­dind o rază de lumină binefăcătoare p e n t r u popo rul său. A mai toastat înv. dir . V. Cărp in i şan şi a l ţ i i .

Această manifes ta ţ ie cul tura la din Răhău, car» poate SERVI şi altor comune de model, a fost o şcoală pu te rn ică p e n t r u intelectuali şi poporul de n u d . îneă]zindu-le şi înăl ţându-le suf le tul . Ast­fel de producţ iuni sunt nobile şi folositoare, căii luminează şi trezesc pe cei mul ţ i la o viaţă adevă­ra t românească, iar pe intelectual i îi îndeaniuă la muncă p e n t r u îna in ta rea lor cu l tura lă . Nunei i în felul acesta îşi pot conducător i i câştiga încre­derea poporului şi deştepta dragostea lui vie pen­t r u biserică şi şcoală, s inguru l semn de bi ruinţa iu vii tor.

Râhăveni . înainte pe calea apucată.

Un privitor.

Istoria mămăligei. Cuvântu l , ,mălaiu" nu este p r o p r i u al FAINEI

de po rumb (cucuruz) . Îna in te de a fi cunoscut cucuruzul la poporul românesc şi î n a i n t e de ÎN-trodeerea lui de căt re Serban-Vodă-Cantacuzino (la 1715), în România , acest cuvânt exis ta î n lim­ba noastră şi însenina fă ina şi pânea de mein , CU care sé n u t r e a in vechime populaţ iuneu săracă română. Ca dovadă este că o sută de ani mai îna­inte Saşi i în bătaie de joc îl porecliseră pe Mihaiu Vi teazu: „Malii-"Vodă".

-Pe lângă numele de mein ( la t ineşte „ m i l i u m " ) în to tdeauna a m avut şi pe. acel de măla iu , care după Haşdău ar fi rămăş i ţa formei dace „malaua" care p r i n redupl icare a d a t . „ m a m a i a i u " şi în u r m ă „mămăl iga" . Când fă ina de cucuruz a luat locul celei de meiu, aceste n u m i r i au t recut de Ia în t regu l la der iva te le cucuruzulu i . De al t fel îa I t a l i a pc lângă , ,Polenta "exis tă şi cuvântu l „Me-lega" şi la I t a l i en i i din Sic i l ia şi Geneva şi în semnează to t mămăl igă , cu toate că pe acolo n'an umblat Daci i . E foar te probabi l dar , că acest c u vâu t este tot latin popular şi că s'a adus aici eu o par te din colonişti romani .

Iu Bănat mămăl iga se da iama „coleşă" de Îs sârbescul ,eoleş \ ca re însemnează to t , m e i u . A-oeaeta este o n o u ă dovadă că mămă l iga de mein era răspândi ta şi în păr ţ i le bănă ţene îna in te de e X istenţ a po rumbu l u i.

In Munţ i i Apuseni , m ţara Moţi lor se nu­meşte ,mălaiu ' , (în Span ia .mil iaa") v pâ inea din .făină de măla iu ' (cucuruz) coap tă în cuptor lori în , ţăs t ' ) . I a r în pă r ţ i l e de nord ale Transil­vaniei, mămăl iga R o m â n i i o numesc ,tocană'. dur nu serva ca pâine ci se mănâncă , mimai .pri­p i tă ' cu lapte , b rânza , etc. I n une le p ă r ţ i cina obişnuită o formează de obiceiu mămăl iga . Care ÎN acest caz se numeş te .culcuşa' .

Nr. 3 — 1912 T B T J N A P O P O R U L U I " Pag. S

0 harnică reuniune economică. Adunarea generală a ^Reuniunii române de agri *4Ыта \ din comit- Sibiiului pentru anul 1910.

Reun iunea aceasta şi-a ţ i n u t aduna rea sa g. iterdă p e n t r u anu l 1910 la 31 Dec. 1911 în co ш а Tunnişor , l ângă -Hibiiu. Comite tul Reun i u-иеі а foet r eprezen ta t p r i n membr i i «ăi d. D r . V a eue tStan p rofesor eemisnarial, ca re a prez ida t adu •narea, dn i i Aure l Cosei uc, Nicolae Ioeof, Romul Simu şi •secretarul Victor Tordăş ianu . Membr i comitetului au l u a t p a r t e la serviciul d iv in , unde S cântat f rumos corul bărbătesc î n f i i n ţ a t de pă­rintele Romul P l a t e s .

La 12 o r e s 'a deschiä aduna rea în şcoală, firne de faţă un număr frumos de popor , bă rba ţ i , fe­mei, j u n i şi copii .

D . D r . S tan a deschis adunarea , a r ă t ând , în limbajul poporal , scopuri le p e cari le u r m ă r e ş t e reuniunea şi insis tă în genera l a sup ra ac t iv i tă ţ i i 4m a n n l 1910. Dă apoi cuvân t sec re ta ru lu i , d. V Tordăşianu, ca re face o expune re a m ă n u n ţ i t ă asn jira r apor tu lu i genera l al R e u n i u n i i p e anu l 1910 ba u r m a acestora, r apor tu l a fost lua t la cunoşt in ţă, ap robândmso socotelile pe a n u l 1910 şi pro­iectul de buget pe 1912. S'a e x p r i m a t condolenţă pentru membr i i Tăposaţi şi mul ţumi tă t u tu ro r bi îiefăcătorilor R e u n i u n i i . S'a completat, locul dej venit vacant an comite t p r i n moar tea m e m b r u l u i Dr. P e t r u Şpan , alegându-se în locul d însu lu i d 'imotoi Popovici , profesor sem m a r i a i ín S ib i iu .

A u r m a t p re legerea d l u i A. Cosciuc despre finHura iegumilor , c a r e p e n t r u Turn i şoron i a r pu­tea să fie u n mij loc însemnat d e câşt ig , f i ind ei în imedia ta apropiere a o raşu lu i Sibi in . P re lege­rea a fost ascul ta tă cu m u l t in teres .

Dutpă prelegetri a vo rb i t d. Tordas ianu des «re importanţ i i însoţ i r i lor de c redi t sistem Raif-fersen s t ă r u i n d asupra necesi tă ţ i i de a se în f i in ţa I în comuna T u r n i ş o r o astfel de înso ţ i re . Vorbi rea f rumoasă a d lui Tor lăş iann , vorb i re purcesă din pr isosul dragostei ce d însul o nu t r e ş t e fa ţă de ţ ă r ăn ime , f i ind ţ i nu t a p e înţelesul t u tu ro r a străbătut ba in imi şi pe da tă s'a înscr is n u m ă r u l necesar d e membr i i pen t ru în jghebarea însoţ i r i i I u r m a t cons t i tu i rea însoţ i r i i , ales fi ind prési­dent d. preot local R. P l a toş , iar cassar contabil i P . Vulcu , învăţă tor . A r ămas ca R e u n i u n e a de agrk-ultură să facă paşi i necesar i p e n t r u în reg i s traroa f i rmei la t r i buna l . Cu această însoţ i re nu­mărul însoţ i r i lor de c red i t săteşti , î n f i i n ţ a t e d Reuniunea de a g r i c u l t u r ă în comunele de p e ter i -rornl comi ta tu lu i S ib i iu , se u rcă la 25. Afa ră de aeeste însoţ i r i s 'au mai î n f i i n ţ a t la î ndemnu l si • conlucrarea acestei r e u n i u n i u n n u m ă r f rumos de astfel d e însoţ i r i ş i în a l te comitate.

La 4 e r e d. a. S'au d i s t r i b u i t căr ţ i poporului ii adunarea a fost închisă de prez ident după ca re И servi t p r î n z u l . Cu acest p r i ye j s 'au d a t d i n nou îndemnuri de l uc ra re şi p u r t a r e poporu lu i pen­tru a spori i n toate cele bune. Corul bărbătesc n e a desfătat în t impu l mesei cu f rumoase cân tă r i .

Seara la 7 oro a u r m a t şezătoarea l i t e r a r ă a-ranjată de p ă r i n t e l e Plartoş. I n t r e puncte le p ro­gramului seratei s'a in te rca la t şi o ins t ruc t ivă іяеіекеге despre rolul femeii în familie şi socie-Ute, ţ i n u t ă de dna E u g e n i a Tordăş ianu , profe­soară şi 2 poezii de d. O. Goga, ceti te şi explicare k d. Dr . A l e x a n d r u D r a g o m i r când. de advocat.

Cereţi şi răspîndiţi pretutindeni

„Tribuna Poporului", mia ţăranului român şi apărătoarea drepki-nhr lui

Abonamentul : 1 an . . . . 4 cor. 6 luni . . . 2 cor.

»ad, sír. Deák Ferenci 2(1.

S c e n e d e s ă r b ă t o r i . Un copil cu noroc.

Vasilică, băiat ca de 8 ani şi jumăta te , fitil unor oamen i săraci din maha laua Di chiului, a plecat, cu mânuşiţele roşii de frig, să se plimbe şi el pe Podul Mogoşoa-iei. Din ghetele-i scâlciate şi rupte i-se ve deau degetele picioruşelor, degete neînve lite în ciorapi şi te cuprindea o adevăra tă milă văzându-1 cum t remură varga. Ha i nu ţa lui era veche şi ruptă ici şi colo, iar pantalonaşii la fel. Din când în când sco tea mâinile din buzunare şi sufla în ele ca să le dezmorţească. Лг fi dorit să aibă pe lângă el vr 'o einci-şase prieteni, cu cari să se ia la t rân tă şi să se încălzească, dar de unde! Se oprea pe la vânzători i de cas tanc calde şi se mai încălzea; dar era go nit de negustorii cei aspri.

Un domn bine îmbrăca t i-a da t şi lui două castane fierbinţi pe cari Vasilică lo-a ţ inut m a i întâi în pumni ca să ia puţ ină căldură. Apoi le-a cu ră ţ a t frumos de ooaje şi le-a mânca t . E rau aşa dulci!

S imţea că trece prin trupul lui o sim ţire plăcută. Şi ar fi m â n c a t multe dacă a i fi avut;

Un alt domn, i-a dat un franc nou de argint, lucru care a minuna t mul t pe Va silică. Mai departe o damă foarte frumoasă a oprit cupeul şi i-a dat dintr 'o cutie o hăi­nuţă groasă de postav sur. D a m a se ui ta în toa te părţi le ca să nu fie văzu tă de ci neva căci ţ inea mul t ca să nu ştie s tânga ce face dreapta . Haina i-a venit bine, nici prea. lungă, nici prea scurtă, nici largă, nici s t râmtă . Copilaşul era zăpăci t de plă­cere. S imţea o că ldură plăcută care-i mân­gâia trupul. D a m a Га în t rebat unde şade şi i-a no ta t pe o hârt ie numele şi locuinţa. Apoi a dispărut. Vasilică a plecat spre casă ca să a ra te ce primise el. In drum o droaie de copii bogaţi cari erau încărcaţ i cu târguieli, se opriră veseli, sărind, râ­zând şi ziseră către o damă bă t rână care îi însoţea :

— I a t ă un copil cu palton, dar fără ghe te ! Bietul bă ia t !

D a m a le spuse copii lor: i — Daţi-i şi lui o păreche de încălţă­

minte care costă patru-cinci lei. — Da ! da ! s t r igară copii în cor şi îl bă-

gară pe Vasilică într 'o prăvălie cu ghete ga ta .

încercă el câteva perechi până ce găsi una pe picior.

— Să fie ale tale, bă ie ţaş ! Poartă- le sănătos !

— Vă mul ţămosc! răspunse Vasilică care avea ochii uzi de lacrimi'. Să t r ă i ţ i !

O fetiţă cu părul blond ca aurul, îi dete lui Vasilică o cutie cu bomboane căci ea avea t re i ; un băieţaş îi dete din jucă­riile lui, un cal frumos cu şea şi cu scări ca argintul, a l tă fetiţă îi dete o bat is tă al­bastră, alta îi v â r a în buzunar zece lei.

— Să luaţi mânoa ţe pentru diseară. — Vă mul ţumesc . Să t r ă i ţ i ! Un alt băieţaş îi dete o car te cu icoa­

ne frumoase în felurite feţe, iar alt băia t desfăcu delà gâtul său un şal de lână şi înfăşură gâtul lui Vasilică să nu-i fie frig.

— Na, caşneul meu. Eu ma i am încă vr'o pa t ru .

Când ajunse acasă Vasilică şi-1 văzură părinţi i îl sărutară şi plânseră de bucurie.

BiHweşti. D. Teleor.

R u b r i c a c i t i t o r i l o r n o ş t r i .

Povestea unei vieţi. ( S f â r ş i t ) .

— Ai- mai fi vorbi t bă t r î uu l , dar moar tea îi s t r iusese buzele. • Ş i noi am rămas eu lacr imi în obrazi , p l ângând d u p ă iubi tu l nos t ru tată . N u mul t d u p ă îng ropa rea ta tă lu i , am îng ropa t şi pe mama. Acum rămăse i n u m a i eu şi nevas ta mea. D u p ă moar tea pă r in ţ i lo r , eu mă cugetasem alt­cum şi n ic i decum după eum mi-a zis ta ta p e pa­tul de moarte. .

— P ă r i n ţ i i mei au t rebui t să lucre , pentrucă, ei au fost săraci , dar noi aveam cu ce t r ă i şi n u mai e d e l ipsă să adăugăm o pa r t e la moşie n u m a i să stoic pe loc co ni -a r ămas şi să avem de t r a i peste anul îiiitreg şi cu bani vom plăt i l a a l ţ i i să ne lucreze. Nevas ta mea î n loc să m ă abată delà, aceste cuge tă r i e ra şi ea tot de aeeiaş pă re re ca ş i mine . Ne în ţe legeam t a r e b ine laolal tă . Nevestei mele ii mai cumpărasem când o rochie , când o m a r a m ă şi din ce-i cumpărau ) , ea şi mai m u l t e pof­tea. E u mă obişnui i apoi astfel, încât de câte or i t receam p e lângă crâşmă to tdeauna ini-se făcea, se te . Şi d in ce beam, m k s e p ă r e a că tot aşi m a i bea. J u p a n u l Cobi cum m ă vedea mă s t r iga să mai i n t r u şi p e da el, îmi dădea de-ale beu tu r i i cât pof team şi m i t rebu ia să solvesc deloc, decât numai câ t scr ia în ca r t e . La a n u l mă pomeneam cu o simiuli ţă destul de m a r e p e n t r u ce-i călcam pragul . I i p lă team, că aveam de unde . Ma i zicea nevasta că t re mine , ca să mă mai las de ben tu ra . E u a tunci începeam cu rău l şi că n u a rc de a-mi porunci , ea a r e n u m a i să lucreze, căci n ' a adus n imic şi eu dacă beau d m t r ' a t meu plătesc. N o ce r t am r ă u de multe-ori şi to tdeauna d e năca;', mergeam la Cobi şi iarăş i îmi as tâmpăr am setea până noap tea tâ rz iu . Aşa d a r mie nu -mi e r a des­tul ven i tu r i l e ce le aveam î n t r ' u n an de zile, a-bia p e n t r u m â n c a r e şi p e n t r u haine , da r unde e r a darea şi alte nevoi.

— Ta ta f ie i e r t a t se ş t ia cumpă ta , şi-şi plă­tea dăr i l e , ba pe lângă aceasta î n tot anu l îşi mai adăuga câte un d ă r a b de p ă m â n t că t re avere . E u în loc de a cumpăra , t rebuia să v înd d in avere câş t iga tă câte o p a r t e ca să-mi î m p a c dă r i l e de peste an.

Cu bou tu ra o dusesem câţi-va ani p â n ă când la u r m ă a m fost s i l i t să-mi v înd toată averea moş­teni tă delà p ă r i n ţ i , aşa că rămăsesem n u m a i eu căsuţa, d a r şi aceasta a fost in tabu la tă p e n t r u o sumă la j u p a n u l d e Cobi.

— Mi-se pă rea că aud cuvin te le b ă t r â n u l u i meu tată. — „Dacă voi f i leneş, beţiv şi nepăs t r ă ­tor voiu p ie rde şi ce voiu avea." — Va i ele acela ce r ă m â n e sărac delà o avuţie . — Mă g â n d e a m şi la F loare , pe caro p ă r i n ţ i i au voi t să o iau de nevastă, ca însă se m ă r i t a s e d u p ă u n fecior sărac d a r de omenie şi p r i n s î rgu in ţ a lor se făcură oa­meni avuţ i . Cuge tam eu de mul te o r i , să fi ascul­ta t do p ă r i n ţ i , ea p r i n hă rn i c i a e i m ' a r fi îndem­na t şi pe mine la muncă şi poate t r ă i a m o al tă vi­rată mai omenească. Toate aceste g â n d u r i au fost p rea târz i i . Cum zic, după aceasta îmi m e r g e a r ă u d e tot, căci veni t n u ma i aveam de n i că i r i .

— J u p a n u l Cobi mă provoca mai în toate zi­lele ca să-i solvesc dator ia , d a r de u n d e ? căci n u aveam nic i co să mănânc . J i d a n u l văzând că n u pot să-i plătesc da tor ia p e n t r u rach iu l spurca t m ă pâr î la judecatăş i n u t r e c u mul t p â n ă ce îmi ş i l ic i tară casa, şi c ine a cumpăra t -o ? însuşi j i d a n u l .

—• Nevas ta îmi zăcea de vre-o eâte-va săptă­mâni bolnavă în pat, se mai însănătoşase n i ţ e l , când a auzi t că ni-s 'a vându t casa la dobă şi că j i d a n u l Cobi n e dase t e r m i n de 2 l un i ça să no căutăm al tă locuinţă şi că el voieşte să deschidă c r î şmă în fosta casă păr in tească , a tunci se îmbol­năvi a doua oa ră şi pes te d o u ă s ă p t ă m â n i am şi în­mormânta t -o . Rămăse i cu u n copil de 4 a n i f ă ră o coaje de pâno pe masă, de cerş i t ş i d e a me rge îa luc ru l a a l ţ i i îmi e r a ru ş ine .

— Oda tă — cum şedeam pe scaun •— m ' a m în t rebat , că ce voiu face acuma , u n d e să m e r g i Copilul dormea . Se pomeneş te copilul .şi m ă în t reabă p l â n g â n d : ta tă , u n d e este m a m a ? să v ină să-mi de ie de mânca re , căci eu s u n t f l ămând. Dă-mi pâme! La acest s t r i g ă t î n m u i a t î n p l â n s a l copi lului mi-se oprieo sângele p r i n vine şi începui a p lânge cu hohot, s ă r m a n e copile, câte a i de sufe­r i t de azi î n a i n t e . D e d u r e r e n u ş t iam u n d e mu aflam. — n u e mai m a r e d u r e r e a decât când ţin.

Рщ. 6 „TRIBUNA POPORULUI Nr. 3 —. 1.».«

copil cere pânc delà pă r in t e ş i tiu a re de u n d e să-i *fow I ! y д I n...,.*,.., „„iu. apaş "== \

— De-odată u n gând dobitocosc m ă mus t r a şi parcă, mă îndemnă cineva, decât să sufere copihd pe această 1 l u m è mai bine m e a r g ă l ângă mumă-<sa. L ' am lua t ş i 'am veni t cu el d r e p t aici u n d e fusei m a i mainte ila râu şi l'arn a r u n c a t în apă şi ra'am iluat căitre oasă fug ind ca u n nebun . O s i n g u r ă d a t ă am auzit copilul s t r i g â n d : uită, si m a i mul t mu Pani auzit ,

—' I n suait se lăţ ise vestea că copilul meu a că­zut în apă şi s'a înecat, ş i că eu l'iam a runca t , n u i-a t r e c u t p r i n min te n i m ă n u i . D u p ă această f a p t ă an ima l i că via ţa mi-a fost ş i mai amară , crezând că dacă voiu scăpa d e еорй imi va fi ma i uşor . De-acum însă în tot m i n u t u l mi-se pă rea că-1 aud s t r i g â n d ziua, noaptea p r i n v i s : Ta tă , pentru.ee m ' a i a r u n c a t d i n braţe le ta le mor ţ i i ? F u g i am ipesto c â m p u r i , p r i n pădu r i ca să mă ascund din-na iu t ea lu i , înzadar , căci chipul lu i m ă u r m ă r e a î n t o t locul.

— S u n t 25 de ani de când s'a î n t â m p l a t aceasta şi cât am t r ă i t până astăzi tot îna in tea mea l-am văzut şi par 'că ş i acuma îl văd ca ş i când mi-a z i s : Ta tă , undo m ă d u c i ? I a r eu i-am r ă s p u n s : m e r g să te duc la mumă- ta . E l îmi zicea că pe ma­m a a dus-o popa Ia groapă . L a auzul acestor cu­v in te l ăc r ima Dinarul domn. — U n d e mergeam, î n to t locul e r a îna in tea mea, mergeam la biser ică î l visam şi p e el acolo. Astfel n e mai p u t â n d a sufe r i , nan veni t la locul acesta u n d e şi pe el l 'am a r u n c a t acum s u n t 25 d e ani ca să ne î n t â l n i m pes te câteva m i n u t e în cealaltă lume, T î n ă r u l u i d o m n îi p lângea in ima do d u r e r e a atâtor cuvinte spuse de nenoroc i tu l bă t rân şi ne mai pu tându- i ascu l ta a să r i t şi 1-a îmbră ţoşa t s t r i g â n d : T a t ă ! F u sun t acela pe ca re l 'ai a runca t a c u m 25 de ani ! Cunoşt i cămaşa ca re mi-a luat-o mama, aceasta este, •eeoţimdu-o d i n t r a i s t ă .

— B ă t r â n u l : Ce? D-ta oşti copi lul meu, doar voieşti să-ţi baţ i numa i joc d e mine . N u se poate.

T î n ă r u l D o m n : Aşteaptă p u ţ i n că te vei con­v inge d i n cuvin te le mele. Nu- ţ i aduci amin te când zăcea m a m a pe pa t şi eu o în t r ebam, ce te doare m a m ă ? Apoi când a m u r i t , când a pus-o î n m o r m â n t cu m a r e g r eu t a t e m'a ţ i depărtat , de mor­m â n t . D u p ă aceia te-am în t reba t p e cita că u n d e e m a m a ? iar d t a ziceai că s'a dus n u m a i de acasă, d a r iar o să se untoarcă. I a r în seara când m'ai a-dus a ic i , te-am în t reba t , că u n d e mă duc i , să mă duc i undo e mama ţi-am zis eu iar dta ai zis că acolo mă duci . Vezi cum le ţ iu eu n i in t e ca şi când azi s 'ar fi în tâmpla t . Apoi scoţind d i n t r a i s t ă si o curolu ţă t ânăru l domn i-a zis bă t r ânu lu i : ! \ u cunoşt i aceasta.

— B ă t r î n u l : Dacă n u ar fi aceste v i su r i a r fi foar te bine. V i n o să te s t râng în braţe le mele,

N u se poate spune bucur i a lor cât a fost de mare .

Bă t r ânu l : Spune-mi cum ai scăpat cu viaţă , iub i te f iule ?

T î n ă r u l domn : Dumnezeii a r e g r i j e de toţi, el e p r ea bun. Gând m'a i a rnea t în apă eu n u am ş t iu t n imic de m i n e ; iar când m 'am t r ez i t e ram 'a u n om în bra ţe . E l mi-a povesti t mai t î r z iu că te-a văzut pe dta când m'ai a runca t şi a cunoscut de pe n i ş t e cuv in te că-mi oşti ta tă , ş i cum te-ai dus el mi-a a n m e a t o creangă, eu am apucat-.» î n mân i şi m ' a t ras afară. A voit să mă ducă iarăşi în sat, d a r pe dta te-ar fi pedepsit şi şi aşa aş fi rămas f ă r ă tată. E l a fost la t â r g şi s 'a op r i t cu cocia a se jnai odicni pu ţ in şi a h r ă n i caii , aşa a cuge ta t că m a i b ine să mă ducă la ol acasă căci şi aşa nu a-vea u r m ă t o r i (copii) şi a-mi p u r t a de gr i j e , căci avea o avere destul de f rumoasă pen t ru dlînsul Astfel , când am ajuns acasă mi-a d a t doamnei lui ş i m a i m a r e le ora bucur ia l uând sub scutul lor g r i j a mea, doamnei i-a fost j a le când povesti soţul ei de î n t â m p l a r e a mea şi c u m am ajuns eu la ei.

I n g r i j a u b ine do mine , m'au da t la şcoala d in oraş, învă ţam foar te b ine , le făceam bucur ie , dar încă n u absolvaseni toa te clasele până când şi auzi i că d o a m n a a m u r i t şi domnul n u mul t în u r m a doamnei a lăsat scr is la test amonit că toată averea lor să. fio a mea. Ahsolvasem şcolile ş i venii la a-verea rămasă sp re a moşteni , apoi ană dădui «lupa însura te . Dumnezeu mă înzestra cu o nevas ta foar te bună şi t r ă im b ine laolaltă, I n i t r o zi vor­b ind cu nevasta despre în t âmpla rea mea m'am eugoait să viu şi să nu mă re în torc panăce n u voiu afla că mai t ră ieş t i d ta sau ai mur i t . B u n u l Dum­nezeu pe cei cu fr ica lu i , to tdeauna îi povăţuieşte îa calea cea bună şi n u m a i b ine -am nimer i t .

Dumnezeu m'a t r i m i s î n ora cea bună , căci de în­târziam n u m a i u n m i n u t n u ite cunoşteam în veci.

B ă t r î n u l n u mai putea, d e bucurâe şi de plâiiE nu mai p u t e a asculta la f iul s ă u caro 1-a m â n t u i t de moar te .

P ă r ă s i n d ei malul , s'au d u s la moşia f iu lu i . Tîînăra doamnă l 'a p r i m i t cu bucur ie şi au t r ă i t laolaltă în cea mai bună în ţe legere î m p r e u n ă cu bătrânul lor ta tă .

râuliş, 1912. 1 I a n u a r i e . Dimitrie Boşneacuî.

Ştirile zilei. — Gerul. De p u t e r e a ge ru lu i c a r e s 'a îns tă­

p â n i t î n î n t r e a g ă ţ a r a au înghe ţa t toate râurile. D u n ă r e a , T i sa ş i Murăşu l s u n t î n t r e g i îmgbe-ţa te cum nu s'a mai î n t â m p l a t de amilt. Goru l «ol mai cumpl i t s 'a pus , după cum e r a f iresc îm ţ inu­tu l Braşovulu i , de u n d e se anun ţ ă 34 g r a d e sub zero.

Nu cu m u l t mai b ine e î n reg iun i l e sadice ale Ardea lu lu i . P e câmpia cea m a r e a Ungar ie i f r i ­gu l var iază i n t r e 10—20 g r a d e sub zero. Consul­tând datele meteorologice d in d i fe r i t e le ţ ă r i , pu ­tem s p u n e că U n g a r i a e azi ţ a r a aproape cea ma i reoo iîn lumea în t reagă . De două zile v remea a în­cepu t să se î moaie.

— Pentru şcoala română de fete din Arad. „ R e u n i u n e a femeilor r ă m â n e d in A r a d " a p r i m i t p e n t r u şcoala de fete s u m a de 100 cor. delà fami­l ia Roşescu d i n Clu j , în amin t i r ea neu i ta te i lor mame, rep.auz.ate în Domnul , pi 'otopopoasa vădu­vă Ana Başcscu.

P e n t r u acest nobil scop a t r i m i s suma de 2 cor. d. Vasile Dîrlea d in Sintea , d r ep t r ă s c u m p ă r a r e a fe l ic i tăr i lor de anul nou.

I ) . fíomul Motorca, preot în Agr i ş , a d ă r u i t „ R e u n i u n e i femeilor române d in A r a d " suma do 10 cor. pen t ru fondul şcolii r omâne de fote ce se va zidi î n A r a d .

— Numire. Ni-se s c r i e : Min i s t ru l d e c u i t e şi i n s t ruc ţ iune a n u m i t la şcoala de s ta t d i n P e -trovosela p e dşoara L iv ia P e n ţ i a .

— Pornire spre bine în comuna Sirnea. C e t i m în „L ibe r t a t ea " : Comuna bisericească S i r n e a ( t ract . B r a n ) este o c o m u n ă cuirat românească , poporul se ocupă în p a r t e a cea mai m a r e cu lu­cra rea pădur i lo r . I n anul 1894 şi-au z id i t o bise­rică caro i-au costat pe R o m â n i i d in S i rnea , pes­te 40.000 de coroane. F o n d d e z id i ie la biser ică nu au avut , f ă ră vre-o 5000 cor. cei la l ţ i ban i i-au făcut p a r t e d i n v inderea p ă m â n t u r i l o r biser iceşt i , pa r t e d in î m p r u m u t u r i . Ab ia acum a u scăpat d e dator ie . D a r acuma a l t ă p robă pe credincioşi i a-cestei comune . Şcoala n u le m a i es te corespun­zătoare , şi atât ins tanţe le bisoricei c â t şi cele de s ta t i-au încunoşf i in ţa t că dacă nu-şi zidesc cât mai cu r înd scoală nouă, pe aceas ta li-o î nch ide : I n c o m u n ă s imt pes te 120 do copii obl igaţ i a cer­ceta şcoala de toa te zilele şi şcoala d e azi d e a-bia es te încăpă toare pen t ru 40 de copi i .

P o r n i r e a , ca Român i i d i n S i rnea să' zideaiscă şcoală nouă, s'a făcut d e vro-o doi ani , d a r p â n ă acuma, nu izbutise d i n lipsa de bani . C o m u n a a ceru t de la Consistorul d in Sibi iu un î m p r u m u t de 7000 cor. Consis tor iu l a răspuns c ă d ă î m p r u ­mu tu l cu 6%, dar pe l â n g ă chezăşia pe r sona lă a comi te tu lu i iparochial. Comite tu l l a aceastia n u s'a învoit , a adus lucrul la 6 Oct,, l a Sinod d a r din p r i c ina unor gălăgioşi , n u e a d a t împu te rn i ­c i rea şi zidirea şcoalei d i n nou s'a zădărn ic i t . D a r la s t ă r u i n ţ a dlui p reo t , a învă ţă to ru lu i şi a câ to rva f runtaş i , pe z iua de 12 Dec . v. a fost con­vocat Sinod nou, la ca re a fost i n v i t a t ф p a r . p ro topop I . Hamsea .

D . p ro topop p r i n o vorbire c u m i n t e ş i aşe­zată , ia şt iut aduce pe oameni să ho tă rască zidi­r ea şcoalei. I n t r ' a t â t a i-a adus p e ca lea cea b u n ă , încâ t n u n u m a i că au ho tă r î t să o zideaiscă d u p ă cum era p lanul , din lemn, ci d in cărămidă , îndo i t mai scumpă, p l ă t i n d totul d i n r epa r t i ţ i e în decurs de 3 an i de zile (cel puţ in 120 cor. d e famnilie).

Laudă se cuvine buni lor d in poipor caa-i d e data a s t a au ascul ta t pe conducă tor i i l o r f i reş t i cari nu au lă sa t să cadă pe povârn i ş cea ma i scumpă avere a lor moşeni tă delà moşi-®trărn<>şi: „şcoala confes ională" .

î n a i n t e iubiţ i f ra ţ i din Sirnea . pe calea apu­

cată, şi nu ascul ta ţ i s fa tur i le duşmani lo r voştri; de a lăsa şcoala să t reacă la comună . C ă şcoali; comunală aduce l imbă s t r ă i n ă î n ea şi împiedeci: în loc să înain teze ş t i in ţa d e ca r t e şi lumina o fiii voş t r i !

Dumnezeu eă vă a ju te la toamnă să citam prii foi despre l ua rea în folosirea noului edificiu şoc! Iar d in S i r n e a ! Fratele vostn

— Nou advocat român . D . Dr . Alexe Boţior fiul vredniculu i î n v ă ţ ă t o r în pens iune d. Augufi t iu Boţioc, a făcut examenul de l ibera practiciI advocat ia iă (censura) înaintea comisiei d in Tbf gul -Murăşuhi î .

Trimiteau noului advocat s ineeri le noastre i | r ă r i d e b ine .

— Statistica gintei slave. P ro feso ru l Florii I ki j din Kiew a pub l i ca t n u de m u l t u n studiu II nograf ie a supra potpoarcJor slave. I a t ă une le dat p r iv i t oa re l'a s ta t i s t ice le acestor popoare, dat I scoase d i n acte oficiale pe anul 1911. Ex i s t ă m d a r ă :

09.500.000 roşi ani (mosceli sau ruş i m a r i ) ; 33,100.000 r u ş i (i-uşi mici ) ;

7,400.000 ( n u m i ţ i ruş i a lb i ) ; 5,700^000 b u l g a r i ; 9,773.000 s â rb i ş i chorwaţ i ; 1,500.000 s l avon i : 7,500.000 b o h e m i ' ( c e h i ) : 2,740.000 s lovac i ;

157.000 s â rb i Jot iş i : 370.000 c a ş u b i ;

21,700.000 poloni . 159,440.000 s lavi .

D i n t r e aceşt ia 37,300.000 se ţ in de religimw | catodică; res tul do confes iunea gr . -or ienta lă . Gj tolici t r a g la d i fe r i te pdpoare şi a n u m e : 21 mi' 150.000 p o l o n i ; 7,250.000 bohemi ; 2,000.000 Al vac i ; 3,450.000 s â rb i ş i c h o r w a ţ i ; 1,480.000 é veni ; 1,500.000 ruşi ; 345.000 caşubi ; 50.000 lui ga r i ş i 15.000 s â rb i lotişi .

— Crăciunul copiilor săraci. D in Bu ten i ni-t s c r i e : „ E o da t ină din b ă t r ân i ca odată pe an,] să rbă tor i l e mari ale Xaşter i i Domnulu i să se j u t e şi copi i i s ă r m a n i . Î n d e m n a ţ i de acest sont mont, f rumos, in imi le nobi le d in orăşelul nosti Bu ten i s 'au şi pus pe lucru şi d ă r u i n d unul m m u l t , a l tu l ma i pu ţ in , au strâns f rumuşica sua I d e 100 cor. 27 f i ler i . D i n aceşt i ban i s 'au сш | p a r a t 10 căciul i cu 19 cot., 40 me t r i barehot 11 24 cor., 11 op inc i cu 13 cor. 20 fii., cure le cu I cor., 4 părechi de c isme cu 19 cor., 10 cârpe cu I cor., ÎHipărţiindu-se la 22 copi i . Apoi s 'au cumpi r a t p e n t r u cor. 8.98 une l t e d e s c r i s p e n t r u 100 o I p i i . Cu un cuvânt s'au che l tu i t 93 c. 18 fi i . , iar п I tul de cor 7.09 s'a depus la „Codru l " , punându- I baza u n u i „fond p e n t r u a ju to ra rea copiilor i l r ac i " .

I a t ă şi n u m e l e acelora ч'агі au contribuit f îmbrăcaroa copiilor s ă r a c i : Dr. A u r e l Grozdait cor., Stcfam Peneş 10 cor., Ioan Cosma, Saluetr Barbu l , Iul iu Bodea, I o a n Sferdiam, Dr . loi; P a p câ te 5 cor . Emi l Noaghoa, T r a i a n B a t i u , ! I t r u P e r v a , George Popa , P e t r u Ler in ţ , Dr . E | gen Cost ina câ te 2 cor. Gl igor F r e n ţ i u , Ioan Fii ; ţ iu , N i c a Ţentea, Mi hai Lupe i , George Ruja , Ca i s t an t in Bodea câ te 1 cor. M i t r u F i c ă 1.40, Pet r Bcjan 60 f i i . , Vas i le Doneea 40 fil. , tasul bi I riceî în 31 Doc*. 22 cor. 53 fil. , delà mai mulţi i n u m i ţ i 2 cor. 34 f i i .

I n n u m e l e copii lor a ju tora ţ i p r imească milo I donator i s incere m u l ţ u m i r i . E,

— t Letiţia Popovîci n. Todescu, soţia dl p ro topop Ioan Popovici d i n Geoagiu-suseni , aii pausa t la 4 (17) I anuar ie . î n m o r m â n t a r e a (ÍI avut loc la 19 I a n u a r i e n . în c imi t i ru l g r . ort.i I Geoagiu . !

Tr i in i ten i în t r i s t a t e i famili i condolenţele m 1 s t t e s incere .

— Urmările beţiei. Ci t im în „Amerioa", 11 ganuJ Români lo r din A m e r i c a : Beţ ia este unaí I pa t imi l e cele mai ticăloase de oare e împărtăşit! neamul nos t ru încă de pe când e r a în faşă. |

Zi de zi această p a t i m ă nenoroceşte familii I «tare, răpeşte cinstea u n u i a şi a l tu ia şi trial la puşcăr ie p e u n u l şi pe al tul , pe u r m a ispri \ lor făp tu i te p e t i m p u l când creerul a fost intui ; ca t de boutură .

George C i s m a s d in comuna Arpaş , comiţi I F ă g ă r a ş , ca să-şi pe t reacă mai bine do Crăcim I catolicilor, s'a pus pe chef î n t r ' u n salon, dhiG[ veston T e x a s , încă de Sâmbă tă seara înainte df >

* jun i i l Crăciunului ş i a dus'io într'o beţie pil

&r — 1 9 1 2 .TRIBUNA POPORULUI" Pag. 7

Marţi seara , când f ă r ă eă-şi dea s e a m a ce face, ţi-a curmat viaţa cu u n gioute d e revolver ca l ibru Rr. 38.

Clauza acestei s inuc ide r i ira se cunoaşte încă. Nefericitul ma i a re aici i a Amer i ca u n f ra te , iar p Pa t r i a veche o m a m ă neput inc ioasă şi o sară .

Era cunoscut do toţi p r i e t en i i ca un suflet bun când e ra treaz, dar vmvă se îmbăta devenea ca u u <'âme turbat .

A veni t în Amer i ca d e vre-o opt ani d e zile. A umblat prim m a i m u l t e oraşe d i n Amer ica , iar în ultimii doi ani ia m u n c i t la d f abr ică d i n acest waş. A fost i n e ta tea de 27 an i .

— Fra ţ i i Zsi l inszky —? ach i ta ţ i . S 'a î n t âm­plat la ceeaco 'nimeni n u se a ş t e p t a s e : Cu r t ea cu juraţi d i n Budapes t a <a dec l a ra t nev inovaţ i po fraţii Zsi l inszky, car i în va r a a n u l u i t r ecu t l-au <morît pe deputatal l Achim din СіаЬа.

Mar tor i i to ţ i au dec l a ra t că f ra ţ i i Zsi l inszky sau dus la CASA lui Achim cu anume scop ca să-1 repuio. J a n d a r m i i car i i-au p r i n s p e f ra ţ i i uci­gaşi au dec la ra t că amândo i f ra ţ i i le-au m ă r t u ­risit că s 'au dus la Ach im cu gându l BA sfârş iască «dată cu el.

Şi f ra ţ i i uc igaş i c u toa te aceste au fost achi­taţi d in p a r t e a ju ra ţ i lo r . Se crede, msă , că şi de data aceas ta Cur t ea d e Casa ţ ie (Cur ia) va nimici sentinţa, o r înduind ţ inerea unu i n o u proces .

— Scăpare în tâ rz ia tă . Î n d e m n a t de a ie ru l rece al vieţi i de cazarmă şi ademeni t de l u m i n a potolită şi ta in ică a localuri lor d e noapte , cu mu­zica lor înşelătoare, un se rgen t major delà rg t . 101 de in fan te r i e d i n Oradea -mare , s'a g â n d i t că ВІ el a r e d r e p t u l celorlal ţ i m u r i t o r i : să t ră iască ţi t r ă ind să pe t reacă . Cătuşele un i fo rme i i m p u n însă în to tdeauna a n u m i t e rezerve, cairi n u pot fi trecute f ă r ă să t e isbeşti de legea ne i e r t ă t oa r e a codului mi l i ta r . Aşa a fost şi cu sergentu l I o n Si-

Khiemund, ca re în în fe rbân ta rea pe t recer i i s'a ibăpat de a chel tu i t o s u m ă de ban i d i n solda re­cruţilor. C â n d z iua u r m ă t o a r e s 'a t rez i t în faţa perului împl in i t , e r a p rea târziu ca să-şi m a i in» Irepto gireşala şi a ales s i n g u r a scăpare m â n t u i ­toare în astfel de cazur i . S 'a împuşca t e u a rma dt serviciu.

Pedeapsa 1-a a juns însă ş i după moa r t e căci reainte d e ce l-ar fi coborât în m o r m â n t u l lu i să-Tac. i-au t ă i a t galoanele ce însemnau g radu l ce Ifciipase în a r m a t ă , deoarece se făcuse nevrednic . Şi în vreme ce oşteanul e r a astfel batjocorit , un­deva îu t r ' o colibă săracă a u n u i să tu le ţ d in Silezia, «loi b ă t r î n i îşi p u n e a u carnea în s a r a m u r ă şi • o-şoţind col din u r m ă p i t a c do pe fundu l lăzii îmvc-îhite, au t r imis bietului Ion o sută d e coroane, wi indu- i car te „eă-s sănătoşi şi că-1 aş teap tă , nu­mai Dumnezeu să-i p o a r t e g r i j a " .

Scăpa rea adusă în schimbul unei je r t fe f ă i ă preţ d i n partea bă t rh i i l o r însă a fost p r ea târzie. (Sergentul îşi dormea somnul de veci, iar n u m jlc h i , a tât d e scump ct lor de acasă, e r a deja t r ecu t printre nevrednic i . . .

— Se caută un conducător de cor. P e n t r u «mima Dorgoş, comi ta tu l T u n i s u l u i , se caută m conducător de co r bărbă tesc , ca re să se p r i ­ceapă şi la i n s t r u a r e a cân tă r i l o r noas t r e naţ io­nale. Dor i to r i i să ocupe acest pos t să se adre­seze d lu i ( ïheorghe Grozav, comerciant în Dor-

Í (p. L ipova) .

— ţ Aurel iu M u n t e a n u , absolvent de g im-îiaziu, fiul doamnei văduve Cr i s t ina M un team din 'Musca, a repaueat la 22 I a n u a r i e n . în vârs tă de 1 ani.

Odihnească în pace!

— Convocare . A d u n a r e a gene ra l a a „Reuniu-wi de i m o r m â n t a r e " d i n C i n c u - m a r e se va ţ inea Duminecă în 15 (28) I a n u a r i e a. c. în locali tatea fcoalei gr.-or. române lu ora 1 p. m. cu următoa­rea p r o g r a m ă :

1 Săvârş i rea u n u i p a r a s t a s în memor ia celor teedaţi delà î n f i i n ţ a r ea R e u n i u n e i . 2. Dosehide-іеа şedinţei . 3. Rapor tu l comi te tu lu i . 4. Rapor tu l a ca ru lu i . 5. Even tua le p ropune r i .

Cincu-mare, 8 I a n u a r i e 1912. Gheorghe Con­ta preşedinte, E m i l iVî andoceamu notar .

— Mari viscole în Ang l i a . I n Ang l i a , I r l a n d a ti Scoţia, bân tu i e de câteva zi le m a r i viscole. In Scoţia c i rcu la ţ i a t r enu r i l o r a încetat , iar şcolile an fost închise. D i n mici u n p o r t n u po t să plece тароаге. Dim toate p ă r ţ i l e se a n u n ţ ă că. nume­roase persoane au por i t de ger . Unu i m a r e pro-pietar i-au per i t 30.000 oi.

Im cercul S t ra f ford vre-o 15.000 mine r i s u n t în imposibi l i ta tea de a se duce la m i n e , d r u m u r i l e f i ind înzepezite.

— Logodnă. Domnişoara Lutereţi» t l r s u şi d, Mi lan E i n logodiţ i .

Fe l ic i t ă r i l e n o a s t r e !

— Domnişoara Cornel ia D. Popescu, fi ica .preo­tului D a m i a n Popescu d i n B á r á n y o s e'a logodit cu d l Ioian Alămorean , s tud. med. d in Mag.

Fe l i c i t ă r i l e noas t r e !

— Regu la — osândi t la moar te . D i n B u d a pesta se a n u n ţ ă că procesul lui Regula E d e , ca re îu luna lui A u g u s t anu l t recut a omiorît f ami l i a câ r c imaru lu i Czeiszler, a a juns c r i îna in tea C u r ţ i i de Casaţ ie ( C u r i e ) .

T r i b u n a l u l d i n Miskolcz îl osândise la moar t e . Cur tea d e casaţ ie a resp ins acum apelu l lui Re­gula şi a î n t ă r i t osânda de moar te .

— Catas t ro fa unu i deputa t . I n A u s t r i a spo r tu l e rne i a făcut şi anu l acesta câteva vic t ime, ma i ales î n t r e amator i i d e sk i şi bobs-gleih. Mai acura două săp tămân i depu ta tu l S i lberer a plecat î n t r ' o escuirsie de ski — d i n Zoll am See — î m p r e u n ă cu m a i mul ţ i p r i e t en i şi de a t u n c i n u s'a mai în ­tors. P r o b a b i l î n d r u m u l său p r i n g r u p u l de m u n ţ i T a u e m a căzut î n vr 'o p r ăpas t i e eau a fost acoperi t de năme ţ i i de zăpadă. Toate cercetă­r i le p e n t r u a d a de u r m a lu i au r ă m a s f ă r ă re­zul ta t deşi s'au t r i m i s mai mul te expedi ţ i i în cău­tarea lu i . La va ră când se vor topi t roeni i do pe coastele pleşuve, vor da f ă r ă îndoia lă şi do cada­vrul lui t recut în descompunere, de cumva s teaua cea bună n u l va fi condus la vre-o colibă de adăpost a vre-unui mun tean , u n d e va r ă m â n e p â n ă să t reacă cr ivă ţu l .

— Ares t a r ea unu i spion aus t r i ac . D i n Bel­g r a d se a n u n ţ ă : L u n i a fost a res ta t aci funcţio­n a r u l vamal Vucet ic i , d e o r ig ine slavon, b ă n u i t a se fi ocupat cu spionaj în in teresul Au«tr ie i . Ares t a tu l f i ind in terogat , а recunoscut că de t re i an i se ocupă cu sp ionaj . Făeându-i -se perchezi ţ ie la locuinţă s'au găsi t toate scr isor i le în dupl ica t , p e саті le t r imisese la Viena , Necp l an t a şi Sém­i in şi în car i raportul asupra rezul ta te lor ob ţ inu te cu p r i v i r e la sp iona j .

-— Cea d in tâ i şcoală de ag r i cu l tu ră . U n Ro­man , F u r ras Cress inus , scotea din.tr 'o bucată de p ă m â n t cu mult, m a i mul te buca te decât vecini i lu i .

D in această cauză şi ma i ales din gelozia Cres­s inus a fost înv inovă ţ i t că face farmece, — căci p e vremea aceea lumea credea grozav î n aseme­nea l u c r u r i , şi fu chemat î n a i n t e a t r i b u n a l u l u i .

Temându-se să mu f ie osândi t , i i veni î n gând să organizeze o expoziţie agricolă a lui s ingur . Drept aceea aduse şi expuse în fo rum — p i a ţ a publ ică şi totodată loc de judeca tă — m a i în t â i pe fata lu i , apoi căru ţe le cu ca re că ra bucatele, boii lui g raş i şi b ine n u t r i ţ i . I a r cauza şi-a ple­da t-o după cum u r m e a z ă :

„Roman i , în tâ i aceste sun t farmecele mele . D u p ă cum vedeţi , s u n t m u l t e şi m a i am şi altele pe car i nu le po t s p u n e aci. A m munca , vegherea şi sudoarea m e a ! I n v r eme ce vecinii mei dor in d iminea ţa , eu lucrez p â n ă ce soarele m ă goneşte îu casă".

C re s s inus a fost i e r t a t de judecă tor i , iar cei do fa ţă î i î n c u n u n a r ă boii ş i ca re le cu l au r i . Se­na tor i i se. coborîră delà locur i le lor şi c e r u r ă mâna. fetei lui Cress inus p e n t r u fi i i lor. D a r acesta în­trebă pe f iecare :

„ F i u l d ta le ş t i e să lucreze pămân tu l ?" „•Nu, da r vrea să înveţe acest meşteşug, acea­

stă ar tă , f ă ră c a r e educa ţ ia u n u i Roman n u e de­săvâ r ş i t ă " !

„Să vie a tunci la mine , r ă spundea Crossimus, ca să-i învăţ , căci eu n u dau fa ta mea decât t îna-ru lu i c a r e va şt i să lucreze m a i b ine p ă m â n t u l ! "

S'au în fă ţ i şa t de d r a g u l fetei v r e o douăzeci de t iner i . . . şi «s t i e l s 'a în f i in ţa t cea d i n t â i şcoală de agr icul tură , d e ca re se pomeneş te ffm Is to r ie .

— Se rentează, ca să se trimită haine spre cură­ţire îa spălătoria uiehanică Béla Haîfenberger (Caşo-via) Kassa, deoarece se curăţă si văpsesc la perfecţie, (iulere şi manşete se spală alb ca zăpada şi cu lucie de oglindă. Lucrare repede, serviciu prompt. Anul în­fiinţării 1810. Hotelok, restaurantele şi institutele wa reducere.

Poezii poporale. Aseară fusei p e coastă, M â n d r ă , l â n g ă casa voas t ră \ Şi-auzi i pe maică- ta C ă ea n u poate cinta Să teme că te-oi fura , M â n d r ă , m â n d r u l i ţ a mea, , , S p u n e tu la maică- ta S ă mănânce cât d e b ine C ă e u n u te fur p e t ine , < ! ; C ă ieu g i n e r e i-oi m e r e Când pe p ă m â n t or fi stele, Ş i -n cer s'or tă ia n u i e l e I a m â n d r u ţ e , seama b ine Ş i te u i t ă p ' â n g ă t ine S ă n u iubeşt i om s t r i ca t C ă pe multe-a înşelat Ş i pe toate le-a lăsat. Ş i ia seama, m â n d r ă , b ine C ă te 'nşală şi p e t ine Ş i i a ră te 'n torci la mine . D a r î ţ i s p u n m â n d r u t o d rep t , Ş i jo r cu m â n a pe piept, C ă de mi-i ma i t r t bu i S ă m ă mănânce corbi i , N i c i n u v reau să te să ru t N ic i de n u m e să-ţi aud .

D e Petru Ardelean d i n OÛac-.>_

F r u n z u l i ţ ă d e lalea, C â n d e ram pe v remea mea, Ş a p t e mândre -mi t rebuia . D a r acum, să rac de mine , , Ş i de una-mi p a r e bine. T rage -mă m â n d r ă d e m â n ă C ă sun t n e a m de vi ţă bună , D e vi ţa h i r eanu lu i - ;

D i n fundu l Ardea lu lu i .

Când iubeşti pa r ' că g lumeş t i Dar Ja u r m ă te căieşt i , C ă iubirea- i înfocată Vai do cel ce-o gust 'odată P â n ' t ră ieş te n ' o m a i ga tă . I n i m a n u i-e cu ra tă . Iubirea-i o poamă dulce Cime poate să n 'o guste . Dac'apuci a o gus t a N n te mai po ţ i să tu ra .

D e Milovan Paşcu d in M â n d r u b c .

Rodiu meu. de, peste deal > Ar veni şi nare cal, De şi-ar lua cal pe plată, Şi tot cat' să vie odată.

* Floare 'n cui floare sub cui Copilă ca mândra nu-i Că-i cu faţa roşcovană Şi la hainc-i ca şi-o doamnă. •,, Şi la mers cam legănat Când o văz îmi fac păcat,, Cu buzele subţirele Şi miroasă-a viorele.

* Fă-mă Doamne ce mi-i, face Fă-mă puiu cucului

.Pe coarnele plugului Să mân boii badiului. • ; Mână, badea, boii bine Nu ţinea ochii la mine 1

Că ochi-mi sunt celălăi Şi-'nccluie boii tăi.

Frunză verde de săcară. Mi-o trimis badiul din ţară •> Cârpă albă împăturată Să mai stau vre-o trei ani fată, ţ Eu i-am trimes înapoi, ' Cârpă, albă tot cu flori ; | Că doară, mai sunt feciori. t , • »

• . ' * . . .' t'l< Frunză verde viorele ' f i Mi-o trimis badiul inele I \ Să-mi stâmpăr dorul cu. ele, i '% Da de mi-ar trimite zece •', De dorul lui nu mi-ar trece.

Lele pentru dumneata > : ' Mă topesc ca cânepa. ; ' Şi lele de dragul tău i Mă topesc ca inu 'n tău. lui J.

Pag. 8 „TRIBUNA POPORULUI" m 3 — 1912

M i ş c a r t c u l t u r a l ă ş i s o c i a l i Petreceri , concerte. •—•

28 Ianuarie n.

Teatru în Totvărădia. Coru l m i x t al phiga i i lor d i n T o t v ă r ă d i a invită la roprez in ta ţ i a tea ** lă u r m a t ă d e dana ce va avea loc la 15/28 I a marie î n ospă tă r ia „ K o b n " . Se va j uca „0 se-

imţă comunală" de Gh. S to ica , „Milionu" şi „Pă-pucariul mut", ooanodii în câte un act. î ncepu tu l la o re le 8 seara.

ECONOMIE. €e trebne să facă agricultorii în luna

Ianuarie. I n urnele p ă r ţ i ale ţă r i i , în această l ună t impu l

ajdreptându^so sp re b ine şi p ă m â n t u l svân tându-HB de p r e a m u l t ă umezeală , se poa te începe cu a r ă t u r i p e n t r u s ă m ă n ă t u r i de р т і т а ѵ а г а ş i cu eă-m ă n ă t u r a de c-văs în a r ă t u r a făcu tă din t o a m n ă .

I i f g r ă d i n a de legume se poa te s ă p a p ă m â n t u l pen t ru a doua oară, se p o t face ch ia r ş i răzoare le pen t ru sămăntajea u n o r l e g u m e ma i d e t i m p u r i u .

I n g r ă d i n a de pomi t r ebu ie să ise culeagă toate cu ibur i le d e omizi . I n p r iv in ţa cu ibur i lo r de o-jodzi ce sun t aşezate p e c răcu ţe le cele t i ne re a le pomilor sub formă de inel, cu legă toru l t r e b u i e să fie c u m a r e b ă g a r e de seamă, f i indcă d in cau-лл acestor omizi se p răpădesc cei miai mu l ţ i pomi rodi tor i . Se m a i poa te con t inua cu săd i rea pomilor rodi tor i şi c u sădi rea vi ţei a l toi te .

Tăiatul altoilor. Crăcuţe le cele mai bune pen­t r u a l to i t , ca r i ee po t tă ia în aceiaş lună , sunt cele arescute fin fa ţa soarelui şi spre v î r fu l pomulu i . O ă c u l e ţ e l e t ă i a t e să păs t rează în p ivn i ţ ă în n i s i p sau în g roapă în p ă m â n t în dosul u n u i bordeiu ^глгѳ m i a z ă n o a p t e . Altoi i se ta ie n u m a i d i n po­stii cei t î n ă r i , b ine crescuţ i . Când se culeg omizi-te,şi când so t a i e altoii , se pot tă ia d in pom toate crăcuţele uscate ca şi cele ca r i sunt de pr isos şi îoai cu seamă acelea ca r i se încrucişează în co­roana pomulu i , p recum ş i r a m u r i l e b ă t r î n e cari nu mai dau roade, p e n t r u a î n t i ne r i pomul .

Vitele de muncă şi vacile de lapte t rebuiesc bine h r ă n i t e şi b ine î n g r i j i t e ; iar viţei lor t r ebu ie să H-se dea h r a n ă îndestulă , ca să n u se în t â rz i e în c reş te rea .lor, f i indcă n u m a i p r i n t r ' o b u n ă în­g r i j i r e şi o bună h r a n ă da t ă la t i m p , orice fel de rasă se poate îmbună tă ţ i d in ce în ce m a i mul t . Toate vitele, ca boul, vaca, etc. car i n u se ma i pot î n t r ebu in ţ a la munca câmpulu i , în această l ună se p u n l a îngrăşa t , caro n u t rebuie să t r eacă peste t re i l un i . Vi te le car i se îngraşă mai uşor, t r ebu ie

a ibă capu l mic , f run tea la tă , g â t u l subţ i re , scurt şi f ă ră bărbie , g rebenul mic, p iep tu l lat , şol-(hiri le m a r i , ghennnch i i sub ţ i r i , coada subţ i re , •oasele mici , pă ru l des şi moale. I n g ra jd vi tele au t r ebu in ţ ă de l in iş te şi d e o că ldură ca re să n u i reacă peste 18°, d e în tunerec şi de o bună îng r i ­j i r e ; a ş t e rnu tu l de pa i e să fie gros ş i uscat .

H r a n a ce se -dă vi telor să f ie îndes tu lă şi la •ură hotărâtă . I n f l u e n ţ a h rane i este cu atât mai pu­ternică cu câ t an ima le l e sun t mai t î n ă r e . Ca h r a n ă pe l â n g ă fân, etc., se pot da şi borhotur i , ca r i sun t proveni te delà fabricele de bere, de r ach iu r i fa-mite d i n car tof i , grîujSecară şi porumb. N u sun t bune borhotur i l e p roveni te delà in şi cânepă, f iud-eă ca rnea capă tă un gus t do mucezeală. Sa rea de bucătăr ie , oare t r ebu ie da tă sub formă de bolo-r a n i , măreş te pofta d e mâncare , a ju tă m i s t u i r e a şi as imi la rea păr ţ i lo r h r ăn i toa re d in n u t r e ţ u r i . Apa se dă do două or i p e zi , t r ebu ie să a ibă căl­i r ă i n t r e 10—12° cen t ig rade şi să fie cura tă .

Albinele. S e caută s tup i i ea n u cumva să fie «tacăţe d e şoareci , carri p răpădesc (întreg s t u p u l fitră ea albinele să se poată a p ă r a î n cont ra aces­tor duşman i . „Alb ina" . — V. 8. Moga.

«ursa de mărfuri si efecte din Budapesta Budapesta, 26 Ianuarie n. 1912.

ceţurile cerealelor după 100 klg. a fost următorul Grâu de Tisa — — — — K. 2 3 2 5 - 2 4 40

din corn. Fejér — - - > 23 15 24 20 • — » 23-15 - 24 20

— » 23 25 24 10 — > 23-25-24 10 — K. 17-70 17-99

» din com. Pesta » din Bănat — » Dunărean —

C u c u r u z — — — Secară — — — Ovăs— — — -

20-10 30-45 1 9 2 5 - 2 0 0 5

P r e ţ u i b u c a t e l o r p e t e r m i n . Preţurile sínt a se socoti dupa 50 klg.

- — K. Grâu pe Octomvre 1911 Grâu pe Aprilie 1912 Grâu pe Maiu Î912 — S e c a r ă pe Aprilie 1912 C u c u r u z pe Maiu 1012 O v ă s pe Aprilie 1912

11 11 10 8 9

89 78 35 80 84

Felurimi. Ninsoarea fn emisfera nordică (partea dinspre

Miazănoapte a globului pământesc). In privinţa terilor mai de Ia miază-zi, de cât

noi ne cam lipsesc cunoştinţele cu privire ia că­derea de zăpadă; de aceea, nu rare ori vedem pe mulţi mirându-se de ninsoare şi viscole în Italia, Spania etc.

Pe podişul înalt din partea mijlocie a Spaniei, ninge în fie-care iarnă, dar puţin. In Madrid sânt în mijlociu trei zile pe an cu zăpadă. In Francia ^udică zăpada cade des şi ierni grele nu sunt ceva rar pe coasta mediteraneană a Franciéi. In Alais, iarna din 1829 30 a fost zăpadă timp de 53 de zi le; în 1844 45 a căzut zăpadă la Mar­silia timp de 36 ceasuri, de era pământul aco­perit cu o pătură groasă de un jumătate de metru

Pe coasta italienească a Mediteranei nu ninge nicăiri regulat în fiecare iarnă, dar în 1778, la sfârşitul lui Noemvrie, munţii din apropierea Romei erau acoperiţi cu zăpadă, iar în Decem­vrie următor neaua era, în Roma groasă de 2 degete. In Decemvrie 1879 au fost în Neapole viscole cu zăpada şi ger. in 1858, pe la sfârşitul lui Ianuarie a fost neaua groasă pe stradele şi pieţele din Palermo în Sicilia.

In Atena ninge mai în fiecare an, une-ori însă nu. Rar cade neaua în arhipelagul egeic; destul de des la Constantinopol. In iarna Iui 1857 1858 a fost zăpada groasă de un metru şi a ţinut mai multe săptămâni; din pricina greutăţei zăpedei s'au năruit case. Delà 19 Noemvrie până la în­ceputul lui Martie a ţinui gerul cu puţine între­ruperi. Cornul de aur era pe mare întindere în­gheţat.

Asemenea ierni se întâmplă şi în Asia-mică, pe coasta nordică In insula Cipru se acoper munţii cei mai înalţi în fiecare an cu neaua In Damasc rar cade zăpadă. In Palestina rar ninge iernile şi rar e ger. In Ierusalim ninge cam la trei-patru ani Totuşi în 1753 a fost, mai toată ţara aco­perită cu zăpadă, iar în 1818 a stat cinci zile neaua groasă pe strade Chiar în partea mijlocie a ţerei dintre Tigru şi Eufrat zăpada nu cade rar In munţii Sinai cade pe munţi în fiecare iarnă zăpadă, aşa că nu se poate călători prin ei

In Egipt ninge rar, dar în 1885 a fost în Cairo două zile de ninsoare. In 1850 a căzut zăpadă în Ohadames de mai multe ori, de-asemenea în Tripolis.

Pe podişul algerian ninsoarea nu e raritate, une-o i zăpada acopere jumătate din Algeria Pe munţii podişului înalt al Irandului cade iarna multă zăpadă, dar partea centrală joasă nu are zăpadă.

In India cade zăpadă numai în regiunea Hi-malaei; în China sudică însă până mai la sud de tropic.

La Canton ninge foarte rar, pe coasta mărei galbene însă de obiceiu.

In Yokohama (Japonia) în 1861 a căzut ză­padă groasă de 60 de centimetri.

In America de Nord cade zăpadă pe lângă Mississipi până Ia 3 1 5 grade de lăţime; la New-Orleans este iarna zăpada de 12 centimetri, care a ţinut mai multe zile. Chiar Ia Tampico, la sud de tropic, pe coasta golfului Mexicului s'a observat zăpadă.

Târgurile de ţară. — Delà 28—31 Ianuarie ca lendar nou.

28 . Birchiş, Hodoş, Micăsas*, Vârşeţ. 2 9 . Canija-mare, Chirpăr, Goroslăul de p

Someş* Sebeşul-săsesc, Zam.

ustrate cu motive romi neşti şi cu vederi din România s.a.

se pot căpăta la «Librăria TribuneiJ

B I B L I O G R A F I ! . — Cine vrea să câştige frumoase cusături ros»

eeşti ea, e-ampere lozuri de ale loteriei organizate i. Reuniunea femeilor din Arad.

Pretai unni loz 1 cor., comandele să se adreseze „L'brăria Tribuna", adae^ându-se şi pertui postai

A u apă ru t şi se află de vânzare Ia ,Librâ» Tribuna":

Din

celebrul r oman al conte lui Leo Tols toi a apăr; „ R Ä S B O I U ŞI P A C E "

volumul II . Preţu l 1 coroană 20 fii.

P r e ţ u l vo lumulu i I este 1 cor. 50 fii. Araba volume se găsesc de vânzare la „Librăria Tri buna".

Volumul I I I va apărea. î n cur înd . *

A apăru t şi se găseşte de vânzare „Librăria Tribului'1 :

Calenda e pe anul 1912 Calendare de lux (block) p en t ru masă ţi \i

retu eor. 1.—, 1.50, 2 .— ei 3.30 -f 30 fii porit raeomandad 45 fii.

» Ca lendaru l Minervei« p e a n u l 1912 P r e ţ u l 1-25 C o r . , 4 5 fileri p o r t o r ecomanda

Calindarui Poporului (Sibi iu) a 40 fii . -f 1 fii. po r to .

Calindarui Săteanului (Sibi iu) 30 fii . 4 fii . po r to .

Calendarul Poporului Român a 40 fii . -f fil. por to .

„Calendarul National" edi ta t de „Foa ia in» voeantă" din Orăş t i e . P r e ţ u l 40 fii. -f- S fü. poi* Conţ ine numeroase i lus t ra ţ i i acru aia.

„Calendarul Ligei Culturale" pe ISIS, Fn ţul 75 bani p lus 10 fii. por to .

* La Librăria „Tribunei" sä află de vânzare „Ps melnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, ani

cu pre(ul de 50 fileri plus 5 fileri porto.

A apă ru t în ed i tu ra l ib răr ie i C. S f e t e a : Teatru de familie (12 piese) de Th . D . %

ran ţ i a şi se află de vânzare la. p r inc ipa le le йЪгагі din Bucureşt i şi provincie . P r e ţ u l 2 lei .

РщЫ A t f o i i i i l s t r a ţ i t l . Dăn i l ă Dumbravă , M. Oroszfalu . A m (prinj

4 cor. abonament pe 1911. l o a n Zolog, K. Süt . Már ton . A m p r i m i t іЗст

abonament po Sem. I. 1912. A l e x a n d r u A îmăşan , Ghi roc . A v e ţ i de sok

4 cor. pe anu l 1911. Ioan R. Cheşcă, S a t u l u n g . A m p r i m i t 4t

abonamen t pe a n u l 1911. IWui Nie . Muntean mi tem foaia.

Damian Viçoiu, Chi t id . A m primit 2 cor. bonaanent până la 1 Iulie 1912.

Redactor responsabil: Iuîtu Giargiu. cTribun*< institut tipografic N i c h i n ş i Cens

Nr. 3 1 9 1 2

Primul strungar de bx român din Braşov A n u n ţ -

• Ara onoare a aduc*? Ia cunoştinţa on. public

hin, es am desch i s în Strada Neagră No 4 in atelier de st • u n g a r i e d e i u x ş l mobi'ă, «de pnmesc <pre efeptuire totfeiul de lucian Egătoare Tn branşa aceasta pre nm : picioare t» masă, jocuri de popice, fesnice pentru biserici, ilpuri de străni strungărite etc. La comande « postă servesc în timp scurt, fără rambursa. Specialist în canaturi de buţi. Mai departe primesc şl reparaturi de ploiere parasoale precum şi reparaturi ce se abat în

ranşe ca vîoline, daruri, bile etc. Comercianţii primesc des'uş'n bucuros Coman île ee efepîuiesc solid şi cu preţuri ieftine. Rugând sprijinul onor. public, semnez

Cu deosebită stimă:

Ilie Särha Elias,

ITCNTLE Nonă. inves t i e Nouă

M o a r ă d@ o f e l intiu întrebuinţare în economie şi acasă, mâ­ini excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se In­i i cu mâna, puterea de muncă a unui băiat ie şasă ani, un ki logram pe minut pelângă iranjă şi se capătă numai într'o mărime.

P r e t a i 1 4 c o r o a n e , Face aparate pentru des facerea s ă m â n ţ e i l lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu ilna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­ia de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile Iu întrebe la

Kádár Gyula ibrică de aparate de desfăcut 3 ă m â n ţ a olului şî atelier de reparat maşini în

lagyvárad, V i l l a n y t e l e p m e l l e t t .

tinichigiu artistic şi pentru edificii în Straja Schmied No 26.

Pregăteşte în atelierul său aranjat cu maşini lotfelul de lucrări p e n t r u zidiri, lucrăd de tinichea, înfrumseţări, acoperire de biserici ii turnuri, lucrări de stacmol turnat pentru ornament, precum şi pentru firme, apoi şi vane de scăldat în toată mărimea ş. a.

In atenţia economilor! C o n t i m i t T U C I T M C L U S :

se află la farmacia menţionată un lăchid de stropit. La 100 kg. e deajuns un pachet de 40 fii. Rezultat sigur ! Distins cu m e d a l i e de aur la expoz i ţ i a

internatIonală din P a r i s : Creme. P o u d r e . Săpun ,

Nestricăcioasc, depărtează de pe FAŢA PISTRUII ŢI totfelu! de necurăţănie. Se AFLĂ LA FARMACIA:

„ S F Â N T A T R E I M E " E R N E S T Ш ^ Л и х Temesvár József város, B e m u t c a 3 0 Preţul 1 cor. 60 fil. Expediţie de 2-ori la zi.

' .'hi

Patentatură originală din Svedia.

J G B U R " motor ou o.e i natural în urma multiplelor calităţi este

cel mai bun dintre toate m o ­toare le d e acest fel

având o putnre de 2 - 300 cal (HP.)

N o u t a t e ! N o u t a t e ! Lucru neîntrecut de ieftin !

ll recomandăm poentru : mori - , a te l iere industr ia le

ţi la totfelul de maşini agricole. Spese Ia cias după fiecare HP. 1 Чг fil. Nu este supus supraveghere! finanţelor !

Se vinde şi In rate I Garantie deplină ! Maşini, motoare folosite s« schimbă ai nouă.

Catalog la cerere trimit gratis. M o t o r t e l e p e , Budapest , Lovag-u. 2. L a n d l e r Ödön,

Gèle mai ex­

celente instru­

mente pentru

s ă p a r e a de

îâniâai arteziene * р ^ й

V á r a d y L a j o s , f a b r i c ă d e i n s t r u m e n t e

1 I ó d m e ü ő v á s á r h e l y , VI., Ferencz .utca .

Nu trebuiesc aníeprenori; domeniile, co munele, singuraticii: singuri pot face să­

parea cu instrumentele mele. F*i-liiil i icrătc>r m i j l o c e s c

R e c o m a n d şi maşini pen­tru împlet l tul de s î r m ă .

Catalog de preţuri trimit gratis şi franco.

Premiat la 6 expoziţ i i .

т ш ш ш і ш ш ш Ё т ш т

S T A M M E D S U C C E S O R

atelier de maşini de cusut şi biciclete

T e m e s v á r , Str. Merczi 4. Are magazin de maşini de cusut PFAFF de toată mărimea şi cu pre­ţurile moderate. Mare asortiment de Goarne. Preţurile se pot solvi în rate.

Cele mai noui gratii afoan e

I P *

fără schimbarea acului pe lângă preţuri con­venabile. Telofon 459. Preţ-curent la do­rinţă trimite gratuit.

шшшшЁШШшшт

M . L U D V I G s u c c e s o r

I O A N K U M M E R cea mai veche uzină pentru fabricarea

trăsurilor în Timişoara-Fabrică, ţărmul Bega 14.

(Temesvár-Oyárváros, Béga-jobbsor 14)

Recomandă uzina sa înlocuita cu puteri motorice şi lucrative bune, pentru prepararea articolelor de je-rărie, şelărie şi 'lustruire cu preţuri ieftine, dispunând de un serviciu prompt şi execuţie modernă.

Ceasornice, giuvaere, gramafoane şi p l ă c i

se pot cumpăra pe iânga garantie de 10 ani, cu preţurile cele mai ieftine din întreagă ţara, fie chiar şi pe rate, -~ la marela depozit alui

T Ó T H J Ó Z S E F , F I - I I S I O I ' N I O N I " **»І G I U V A E R G I U ,

Szeged , D u g o n i c s - t é r 11. Reparaturi cu garantă de 5 ani se fac ieftin. Catalog ilustrat trimit gratuit. Nenumărate scrisori de recunoştinţă. Caut revînzători.

P. T. Subscrişii avem onoarea a face cunoscut On

public din loc şi jur că p r ă v ă l i a noastră de peşte şi fructe sudice , care există de mai mulţi ani în casa noastră proprie S t r a d a Hirschner N o 4 , а ш m ă r i t * o întroducâd şi

m ă r f u r i d e c o l o n i a l e ş i d e l i c a t e s e Zi ln i c : Peşte proaspăt; cafea proaspăt prăjită

făină şi petroleu ; totfelu! de brânză. Pelângă acestea purtăm şi mai departe negoţul

de peşte şi fructe sudice. H a l v a în engros delà 5 kg. în sus cu preţul

de 1 coroană 30 fileri per kg., — în toată ziua proaspătă.

S'a î n c e p u t deja s e z o n u l d e p e ş t e s ă r a t ! Prin mijloace suficiente şi legături cu firme de

primul rang suntem în plăcuta poziţie a oferi Onor. public mărfuri bune şi cu preţul cel mai redus.

Rugăm deci pe on. public a face o încercare şi a să c nvinge de calitatea cea mai bună şi de preţul redus al mărfurilor.

In speranţă că On. public ne va da binevoi­torul său sprijin semnăm

Cu stimă:

Fraţii Girigold.

Pag- 10 TRIBUNA POPORULUI Xr. 3 — I i i

Cel mai Ieftin loc de cumpărat

m íj cnsnt şi i n d u s t r i a l e din ţară şi străinătate.

Biciclete fAlfae | gram of o ane,

I placi, şi parti fonsjitntivo. Cumpărătorii primesc instrucţiune gratuită în croi şi cusut. Roagă binevoitoarele comande : Bodor Béla, depozitar de maşini Făgăraş, Honvéd-utca No 11.

1

esi F r i g y e s măce lar şi cârnăţar în B u d a p e s t Fabrica şl еашіагів: IX,, Sfrsda ШШ 21.

Magazliul : XII., Strada Dohár y Nr. 72. Recomandă pc lângă preţurile obişnuite,

unsoare şi slănină

de prima calitate. Comandele din pro­vincie se liferează momentan.— Cereţi anunţul preţurilor.

5383

Ъ Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж І Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж ^ Щ Мыш^Шл Atelierul de maşini şi pentru clădit mori M PRINCZ TESTVÉREK в

din SZATMAR. Prr-gäiese peirine şi orice maşini pentru stors olei, mânate cu apă maşini de desghiocat, sfarmat şi nrese, pe lângă asta cele mai exacte t r a n s m i s i u n i cu — tractaţie circumpeţiala. — ШІ m Instalăm mori pe tain, ori cu cilîndre, вя ш ws

de g l i a

Д Щ Ш Ш Щ Ш И И Д

Dacă a-ţi încercat toate| şi tot nu v'au trecut durerile reomatiî

cereţi o sticlă de

spirt care face să înceteze imediat ori-i

dure re de cap, de din| provenite din răceală, ca de exempli junghiuri în coaste şi în spa SE foloseşte cu rezultat bun. Iar contra guturaiului singurul remedi

Preţul unei sticle 60 fileri, s sticlă mare 1 eor. 20 fileri, 3 sticle mari sau 6 sticle nici se trimit porto franco.

Cantităţi mai mici nu se expedea

Se găseşte şi se poate comanda

Szémann Agostot f l a r i n a c i s t .

Hatvan, Fő-tér 126. Se expedează zilnic în toate păi

ШПТІШІОТТІТПТІ

löset Schuster ş f M. Orendt curelar, şe lar şi fabricant de géante .

Sibiiu—Nagyszeben, Str. Cisnădiei 37. Recomandă depozitul său bogat a-sortat în hamuri de cai de lucrat şi de lux, cu bandă ori cu jug la piept, hamuri pentru cai ori boi cu jug, conform cererii, în preţui» di­ferite. Şele şi necesare pentru călărit, articole de călătorii, de vânat şi excursiuni, articole de piele de ga­lanterie. Curele de maşini calitatea cea mai bună. — Curele de legat

Reparaturi prompt şi ieftin. Catalog ilustrat, franco şi gratis.

I pâ

J O H A N N WELTHr] depozitul fabricelor de pălării

- mătase, flit şl paie Făgăraş, Piaţa Francise Iosif No|

îşi recomandă bogatul magazin asortat cu

t o t - f e l u l d e p ă l ă r i i tari, de pâslă, şi paie pentru bărbaţi şi copii, precum şi

s t a f i i , ş a p e i ş î V î e i - c t e pentru bărbaţi şi femei, delà cele mai ieftine până la celei bune calităţi — Apoi р а і г і г - і і ţ A r â n e ş t i care îşii trează coloarea sa originală pelângă garanţie. — Se primesc| felul de reparaturi precum şi văpsirea pălăriilor vechil pâslă ori paie pelângă serviciu promt. — Mare asortiment

Ä l Ä r i i d e d a n x e model de Paris şi Yiena.

asini agricole şi mehanice ezögazdasági és műszaki R . T . )

a g y v i r a e z y - u . l .

Liferează ; maşini agricole şi industriale, unelte, aranja­mente de mori, maşini de abur, motoare cu olei, benzin şi gaz.

A u t o m o b i l e , articole calofornice, curcubete, pentru vin, bere şi apă. Olei pentru maşini şi cilindre.

Totfelul de unsori pentru maşini, saci, ponev i , valti ştreanguri şi pălămare ; curele pentru maşini, pumpe , pentru vin şi viticultură precum şi utensilii ; stropitoare, dituri de sârmă, c u m p e n e , desinfectorii şi dulapuri de si

Secţie de electricitate şi maşinări i . V.

іЗ — 1 9 1 2 .TRIBUNA POPORULUI* Pag. 11

Gel mai ieftin loc de cumpărat e

arcbitănia G. Florian k Comp. Versecz. Telefon 78.

M a * e a s o r t i m e n t : pluguri, osii, ferării, unelte pentru casă şi bucătărie, vân-t în regie a ierbii de puşcă, a r m e , cartuşe şi toate

recuisdele de vânătoare. Serviciu prompt şi preţuri ieftine. Comande prin tren şi poştă se efeptuiesc grabnic şi cu cea mai mare punctualitate.

omâni! replantaţi viile cu altoi dela firma română!

însoţ ire e c o n o m i e i E l i e a b e t o p o l e - E r z e 6 b e t r á r « «

(Kis-Kükűllő vm.).

k A l t o i d e v i e calitate distinsă — pe lângă celea mai moderate preţuri soiuri de vin de masă -viţă americană cu şi fără rădă-tină, ochiuri de altoit, viţă europeană

cu rădăcină. Se află de vânzare la însoţirea economica

99 M u g u r u l " Elisabetopele— Erzsébetváros.

Material disponibil în al­toi peste trei (3) milioane.

falele noastre n'au fost atacate de peronosp^ră.

Altoii sunt desvoltati la perfecţiune! I cumpărări pe credit celea mai uşoare condiţii) de

plată ! La cerere pref curent şi instrucţiuni gratis şi Jrance .

ini! Trimiteţi băieţii la cursul practic la altoit

3 & pe <r-> o

t—t-

S e» «t>

*»

s S * Sfi. B a» сь

Georg Barthelmie 8 m e c h a n i c

Braşov , Strada Porţii Nr. 41. (Coltul dela strada Sfântului Ioan).

Atelier pentru maşini, de scris, socotit, dictat şi de cusut, apoi pentru aparate electrice şi fizice, lampe electrice de buzunar, gramafoane, plăci, ace, hârtie — de copiat şi diferite utensilii. —

Telefon 380. — Instructor pentru scris la maşină. —

і і і е і і і і і е і і і Ш і Ш і і і і і і Industrie- din patrie. Înfiinţat iá anul 1770.

Efraim Andrásowszky turnător artistic de clopote

K o l o z s v á r , Kossuth Lajos-u. 3 2 . Recomandă în

atenţia preoţilor de ori-ce confesiune, parochiilor şi onor. epitropii

turnătoria e a

de clopote Primeşte turna­

rea a ori-ce fel de clopote, turnarea de nou a celor crepate sau schimbarea lor.

Recomandă pe lângă garanţie ins­talarea cu coroană de fier, învenţie pro prie brevetată,

Comandele din provincie se efep-tuesc repede şi con-ştiinţios. La cerere trimite preliminare gratuit şi franco.

out*ito ! Depozitai fabricei de maşini agricole

C o m o r i T e s t v é r e k B u d a p e s t , IX., Boráres-tér 2.

Reprezentant pentru Ungaria al firmei JEZEK K. & R. fabrică d e maşini şi turnătorie de fier în B l a n s k ó .

2e d e treerat, famente corn­ii mori şi ma­le semănat — I de Gömöri ftk— în urma urii generale recomandăm

\ agronomilor.

Recomandăm maşinile noastre de sămănat construcţie solidă, corespunză­toare tuturor pretenţiilor, cu despârţeminte separate pentru semănatul porum­bului. — Recomandăm încă următoarele specialităţi : Mori cu cilindre de piatră şi site, pentru măcinat mare, mijlociu şi fin, la putere de apă, abur şi motor.

Maşini pentru fabricarea ţiglei, aranjamente complete pentru fa­brici de ţigle Maşini pentru ţigle de cement şi de spart piatră.

A fost distins cu nenumărate premii: cel mai nou sistem de ma­şini de treerat, cu motor, pe cari le recomandăm în deosebi on. agronomi, pe lângă garanţie şi condiţii acomodate de plată. — Pentru instrucţia ne­cesară la conducerea acestor maşini trimitem om de specialitate.

Pe cei cari doresc să cumpere îi vizităm în persoană, avu ud astfel cumpărătorii un câş­tig şi anume onorariul ce Var încassa în alt chip, agentul.

SER VICIU PR OMPTi Catalog la dorinţă trimitem gratis.

Pag. 12 „TRIBUNA P O F Ö R Ü L U F

Foiografări pe ori-ce timp.

• Execuţie -splendidă.

Premiat : Münchiii 1803. Sibifu 1»»8. Bucureşti.

HM. Вгйпп 1907. Bruxella 1913.

Ctnil Fischer, fotograful de curte al A. 5. Ц. prinţului Jo j i f

Sibiiu, Str. Cienădiei N o 5. vis-âvis de Hotelul >împăratul Roneanilsrt.

Atelier de fotografări artistice. Tablouri în grupuri ; de copii ; arhitecto­nice şi reproduceri de totfelul la mărime.

Fotografii in portret, afară do atelier. Apartament propriu de pictară. Comande numai după fotografiile de prebă.

A

•

• • Ш

w A e l i e r u l de f o t o g r a r a f i a t a lui = = Oizhegyi Sándor =

Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26. (JL*Axifg&, tarmaoia Iul Нігіѣя). штят

Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase fo to ­grafii , deasemenea âcvare le , picturi în o le i , special i tăţ i fn p â n z e ori mătase , cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de s?amă n'o confundaţi, Cluj - Kolozsvár, Piaţa Mátyás kiráh/ tér N o 26, lângă farmacia lui Hinte. Referindu-vă la acest ziar veţi avea favor fn presuri.

•

Fabrica nouă de O R O L O A G E D E TURN

Sarkad! Zoltán & Comp. fabricanţi de [oroloage pentru turnuri ini

Nagyvárad, Damjanics-u. 30. | (Casa proprie) |

Recomandă introducerea admirabilelor oro-i b a g e de aramă, cari trebuiesc trase tot Ia 8 zild odată, pentru biserici, palate, primării, fabrice *| căsărmi. Se pregătesc oroloage pentru preţwij «onvenabile, ga ran ţ i e m&i mulţi ani. Parohiilor A primăriilor se vând şi în rate lunare. Kepararaf oroloagelor de turn se execută cu minuţiocitatal

F r a ţ i i nun

Am onoare a face atente da­mele asupra salonului meu de

Lucrez corsete dupa măsură, fason franţuzesc, cu preţ ieftin.

Reparaturi se primesc şi se efeptuiesc ieftiaj Merg după dorinţă şi acasă. O cartă poştală este îndeajuns.

Rog stimatele doamne numai la o probii ca astfel să se poată convinge. — Cu stiraif

S a l o n u l e l e c o r s e t e J O S E F I N E B I N D E !

S i b i i u - N a g y e e e b e n SS«r«da. CianAdiei ІЧгиІ 3 0 , — X2«ajul II

u r z Mr. telefonului 6 0 4 . 9 Cea mai mare firmă romanească din Unftaria.

asa propra A r a d , P i a ţ a B o r o s B é n i - t é r 1. ( C Recomandă magazinul lor bogat asortat de îerării , a rme şi totfelul de maşini a;

cole, maşini de trierat cu aburi, maşini de trierat cu motor şi totfelul de motoare cu benzin oleiu brut şi motoare sugătoare cu gaz, arangem mori cu motoare cu preţurile cele moderate şi cu plătire în rate.

Cu garnituri pentru i rat şi cu prospecte pe mori servim bucuros, ventual pentru prim lucrurilor acestora şi

cerea contract mergemfla faja cului pe spes

noastre.

» TRIBUNA c INSTITUT TIPOGRAFIC - NICHIN ŞI CON&, ARAD.