Dcccrlcrea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei:RATIU, DANIELAMlcelarul li citea pe rugi / Daniela Rafiu ; -Bucuregti: Tiacus Arte, 20L6

ISBN 978-6 06-664-7 t8-2

www. tracusarte. roEditura Tracus ArteBucuregti, str. Sava Henfia, nr. 2, sector I@ 2016 Tracus Arte

Daniela Rafiu

Mflcelarul ii citea pe rusi(Teatru)

ffiTruutArh

2016

CUPRINS

MAcELARUL ir crrre PE RUgI / 9

FEMEILE LUI IBSEN / +S

ALLEN GINSBERG A RIDICAT FUSTACOMUNISMULUI / ge

naAcnrenur ir crrne PE RUSr

O scurtd $ necesari istorie a Macelarului

Se ua intlrnph ca inflrne. A;a curn se inthmpld inflmeleamericane. Personajele negatiue deuin simpatice. Cei maicruzi criminali, psihopayi, introuertiyi, cinici, sadici d.euin,

p rin mdi estria regizori hr, carnat simp atici. Manipu lareasecolului M, un secol perfid, il spak pe Cel Rdu de pacate.

A;a ;i cu personajele rele. Subliminal ai fost inudyat ca tusa ifi dore;ti ca el sd scape cu banii ;i fata. Aproape ca tfidore;ti cu disperare sd scdpe. Tbt rnai d.es, in secolul dsta

nebun, bad guys scapd. Insd niciun Adolf n-a scdpat insecolul trecut.

L-am gdsit pe laaobchi, pe numele lui rnic Adolf Suntem

tnconjurate de 15 dosare, mai rnuhe nu prime;ti k Arhiue,la sala de lecturd. impreund cu Lauinia Balulescu, pe care

am contarninat-o de boak cdutatului prin ureme, cu riu-na cdutdtorihr d.e aur. Este aur sd int,elegi tirnpul trecut.

Lucian P Petrescu, omul care ltanseazd inirni, le scoate pa-piru sd ia aer, le arata spre soAre, sd. se bucure, le pune hloc ;i ele bat in continuAre, el spune ci nebuie sd inyelegi

trecutul. E ca gi cum *ebuie sd inueyi sd uorbe;ti ca sd popi

sd comunici.

Daniela RaEiu

Odata ce inni k Arhiue te intorci rtl'ereu. Mereu urei s,i

inyelegi, sd. dai de urrni., sd te pierzi in documentele in care

uezi scrise nurne dle unor oameni ;i ocupayiihr hr cu Aer

de f.lm uechi, tn sepia: gauerru.dntd, dantelireasa, notar,

artist, soWdt, spiler l-am dat de urrnd.. De fapt, in timp ce

dddeam paginile cu grijd, h,irtia ingdlbenitd, Lauinia B.

se intoarce spre mine dProdPe strigdnd: ,,L-Arn gdsit! L'amgdsit!'. Themurdm aml.ndoud.. Ma bucur cu aceeEi inten'-sitate

de parcd eu E fi ficut drscoperirea. Discoperirea e

a noastrd in egak rnd.suri.. $i in urmdtoarea secundi imidau searna ce se intkrnpk cu noi. Am innat in ceea ce

s-dr ?uted denumi urma lui ld"satd de plecarea dintre cei

aii. Odatd ce nu mai exi;ti capeyi un soi de aurd. Iar noi

credem ca il inaentdm. Dar noi ni l-am apropiat. Parcd e

ruda noasnd. Am intrat in capul lui, in patul lui, ldngd

ferneia lui, tnne ei doi chnd fac dragoste pe neuorbite, in-ndm in co;rnarurile lui, in uisele lui, rdsfoim cdryile lui,bern ceaiul lui, uorbirn cu sdtenii, ii ludm temPerdturd' nu

urem sd il;tirn bolnau. Ne gdndim: oAre curn se sirntea el

cdfetele lui erau a;a de departe?!

Se inthmph, Eadar ca in filmele americane' Detectiuul

cautd. urru4 documente uechi, insdileaza biografia celui

cdutdt, ailt dt rnult se implicd tncdt trece d.e bariera din-

coh de cure e el, criminalul. Il ua dscunde, il ua ajuta sd

scape, il uaface sd arate ca o uictirnd. I-am fi dat ;i o cand

cu lapte cald;i pfrine ?rods?dtd, aurie, abia scoasd din cup-

tur dtAt de tare ne-d.m bucurat cd i-arn gdsit nurnele scris

de o mhnd. dcurn Peste 50 de ani'

10

Micelarul ii citea pe rugi

Atdt arn gd"sit dzspre el. O propoziyie. in 30 de dosare, inzile dr rdsfohfragrnente de trecut ingd.lbenit. inn-un dosar

plin cu documente uechi. Multe dintre ele procese uerbale

deforrnare A unor Gospoddriri Agricole de Stat, iar nume-le de botez rdsund ;i acum rosu: Maxim Gorki, TimpuriNoi, din intimplare unt se nurnea lon Luca Caragiale.

Ce glurnd! Comuni;tii luau tot: cdse, cdrufe, cai, porci,

gdini, sdpdligi, gdleyi, boarfe, fongrfi, piepteni, linguri

;ifurculiye. Tbt, tot. Tbtul era inuentariat. in 1962, i-augolit casa, adicd l-au scos pe el de acoh. Simplu. Aga cum

se ficea.

A;a cum se intdmpla inflmele cu cei cdutayi. Vine o magi-

nd. Opregte cu srA;nit de royi. Se drschid u;ile, se trfi.ntesc

portierele. Se aruncd mucul de gigard, se striue;te muculincd arzind, cu cdlcliul. Agenyi dt securitate, romlni, so-

uietici, arnericani, au intrat in curte pesteAdolf Ramhn inurrnd geamantanul lui plin de cdryi, nddragii, oglinda cu

cl.re se ajuta la bdrbierit, pieptenele, ochekrii de citit legayi

cu sfoard, sd nu cadd de pe nas. L-au inghesuit pe bancheta

din spate, ca-n f lmele AmericAne, intre doi ag€nli ca tren-ciuri bej, cu gulerele ridicate, doi in spate, doi infaya. I-audat;i lui o figard.. A tra.s din ea cu o uoluptate ne mai sim-pitd p,ind dtunci, ;i gi-a spus: dstd e stared Pe care trebaie sd

o ttrn ca sd nu innebunesc! Se uita pe geamul ma;inii curn

satul se derula ca un montaj, iar;oferul nu se grdbea, gtia

cd sunt ubimele lui imaginifird zgomot.

Daniela Ragiu

Si atunci, in jua in sate, in ora;e, erd ctt in flrnele souie-

tice, toate flmele din blocul comunist. Alea care incepeau

cu Muncitorul ;i colhoznica. Filmele pe a cdror mocirkproletard d credt, spre exernPla, Thrhoushi. Nici Bulci nu

cred.ea in kcrirni, iar Adolf nu plhngea deloc atunci cd.nd

sdtucul rdminea in urrnd.. Marea poartd d.e la intrarea inColectiud era d.eschisd, ;i incepuse un alnt u;or care plimba

de coh-colo chteua gdini u;oare, d?rodPe importderabile.

Dupd ce l-au luat pe sus, ?e Poartd aia auea sd' stea co-

coldtd o stea rofie, casa lui au lipit'o de GAS-ul ce dued

sd se numeascd Steaua ro;ie. A;a apare in dosarul gros cu

d.ocurnente, cu hdryi ficute cu mLna, cu creionne colorate

;i cu cel mou, chimic. ,,in tata ce d a?drlinut lui lauolschi

Adolf", un smis de mhnd, hotarht, ca o sentinld..

Se intdmpld ca tn flme, personajul principal trebuie sd

pdrdseascd scena, gi o face intotdeaund atht dt bine incdt

femeile se ernolionedzd ;i span, ducd.nd m,ina k gurd,

cu ochii mari, cu un glas sugrumdt: t-Inde il duceyi pe

Gheorghe al nost'?, tnnebarea rdrnh.ne Ea in aer' susPen-

datd, o aud doar cei care priuesc ecranul mare pe care se dr-ruleazd. scena fnald, in alb-negru. Se aud suspine in sald,

cineua i;i gterge ochii tnlacrimati, un ahul t;i sufli nasul,

dar e lini;te. Fiecare Ar areA sa audd dacd agenyii cu alurd

de Humphrey Bogart ii uor rdspunde fetneii care a inne-bat. Mmeni nu ii rdspunde. Coloana sonord deia a porrtit

;i o bucatd. muzicak se rostogole;te Pa.triotic, iar ma;ina se

pierd.e in zare.

L2 13

Mi.celarul ii citea pe rugi

Mise en scene

Dupi terminarea celui de Al Doilea Pd.zboi Mondial, insatul Bulci dln iudeyul Timi;, int-o zi cu. sonre, pe snadaprincipald, a intrat o cdruyd mdnatd d.e un bdrbat binelegat, cu ochi pdtrunzdtori. Aldturi de el era oferneie slabi,dar de o realdfumusele, ca capul iffi;urat dr un batic.

i-,In cdrutd se zd.reau dnua ualize mari legate cu curele rni-litdre;ti, ni;te pdturi, un sac cu ril.ere;i unul cu cartofi. inuremarile acelea nu ert an lucru neobi;nuit ca oamenii sd.

apard din ned.nt, ?r€cum;i sa dispardfird. urrnd.

Cei doi s-au stabilit in Balci. Peste ckyiua ani, tn 1962,intr-o zi, o mEind neagrd d intrat in sat, s-a oprit tn fayacasei bdrbailui cu ochi pdtrunzdtori, din ma;ind du co-

borh panu barbayi cttre du intrat in foryd tn casa ;i l-auluat pe sus. Acestuia nu i s-a ltermis sd ia nimic cu el. Casa

erd oricum goald, femeia nu mai erA cu el dr ceua areTne.

Wcinii bdrbatulai au ie;it in stradd sd uadd ce se inthrnpk

Si au bdiguit doar ,,Unde il duceyi pe Gheorgh' al nost?",

qa ii spuneau ei Pohnezului. Li s-a rdsltuns scurt cd,,Nicinu ;tili cdyi oameni a ornordt mdcekrul dsta!".

Mai tdrziu, dupd aceste euenirnente, Partidul a lasat sd

mai ,,transpire" pe diferite cdi cdteua informayii cnre ailinnegit pouestea cehr doi. Sdtenii au aflat curn cd, dr fapt,,,mdcelarul" ar fi fost doctor intr-un lagnr dr exterminare

pi ca, din aato-impusul sdu exil romdnesc, Pentru cd. nurndi suPorta dorul, crezind cd i-a fo* pierdutd urm*, tt