Anul LŞI Caransebeş , 10 Martie 1946 Nr. î l — t t

Foaia Diecezană Organul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Preţul abonamentului : Particulari 8000 Leit Instituţii 16.000 Leii Abonamente de sprijin . , . 30.000 Lei|

APARE DUMINECA MANUSCRISELE SE VOR TRIMITE PE ADRESA CONSILIULUI

EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ.

Inserţiuni: Pentru fiecare centimetru pătrat

câte 100 Lei EpiBoopla ort . rom. Caransebeş

cont. C. E . O. Nr. 89 .676

DUMINECA ORTODOXIEI Dacă mărturisim astăzi aceeaş credinţă,

dacă ne închinăm în faţa aceluiaş altar care ne uneşte cu cele douăzeci de veacuri creştine, dacă avem însfarş t dreptul să spunem că am păstrat neschimbată învăţătura apostolilor; şi martirilor craştini, «ceasta se datoreşte luptelor pe care le-a dus Biserica noastră pentru apăra­rea dreptei credinţe.

Amintirea acestor vremuri de frământarea primelor veacuri creştine, o face prima dumi­necă a Postului Mare, pe care Biserica a nu­mit-o Dumineca Ortodoxiei. Ea este în primul rând o zi de cinstire a acelor străluciţi dascăli şi părinţi ai Bisericii, mărturii ai unui trecut-glorios şi paznici neclintiţi ai învăţăturii Mân­tuitorului. Chemându-i din zările îndepărtate ale vremii, statura lor ne pare azi şi mai uriaşă prin credinţa şi învăţătura lor.

Dar sărbătoarea de astăzi stă în mai strân­să legătură cu un eveniment istoric, adecă în­frângerea prigoanei dusă contra icoanelor. Nu­mele însă de Dumineca Ortodoxiei, depăşeşte acest eveniment. Fiindcă ortodoxie nu î n s e a m ­nă numai cinstirea icoanelor sau frumuseţea cultului nostru divin, ci ortodoxie înseamnă o adâncă frământare sufletească, cu înălţimi ne­întrecute de avânt spiritual, cu nesfârşit număr de martiri, cu subtilităţi de gândiie religioasă pe care numai Orientul le-a putut crea şi trăi.

Ortodoxie înseamnă mai ales străduinţa continuă de a realiza acea împărăţie spirituală pe care a vestit-o Mântuitorul.

Care este înfăţişarea acestei împărăţii ?

Istoria nu ne-a păstrat dialog mai mişcă­tor ca schimbul de cuvinte care a avut loc acum două mii de ani, în Pretoriul din

„Eşti tu îm*-Da, tu ai zis,.

lini, între Pilat şi Iisus Hristos : părăt?" Şi Iisus i-a răspuns: eu sunt împărat".

A voit Dumnezeu ca în aceea zi douăi puteri să stea faţă în faţă. Deoparte, reprezen­tantul celei mar mari forţe cunoscută până. atunci în lume, un proconsul al Romei impe-

.rialeţJif,cfS|tertt| ţro aeozat zdrobit de suferinţa ^''^tthrau 1» ^cl^a^ pvtbffctîlui,' acel sărman gal i -

lean, Iisus din Nazaret. Două puteri s'au în­fruntat în acel m o m e n t : una vizibilă cealaltă spirituală, una pământească, cealaltă a suflete­lor, cea dintâi a prezentu lu i cealaltă a viito­rului, a eternităţii. Două concepţii care înfăţi­şează de atunci şi până azi două l u m i : una visătoare, idealistă, a Orientului, cealaltă rea­listă, practică, a Occidentului. Şi aceste con­cepţii au separat două biserici: a Răsăritului şi a Apusului.

Când Iisus a rostit cuvintele : „împărăţia mea nu-i din lumea aceas ta 8 , Orientul visător,. Orientul unde se născUse filosofia idealistă a lui Plato, Orientul care cunoscuse pe Pitagora cu filosofia veşnicei armonii în univers, acest Orient trebuia să fie locul unde să ia fiinţă împărăţia spirituală a lui Iisus Hristos.

Pe când Biserica Apusului ridica acolo o stăpânire lumească, continuând tradiţia impe­rialismului roman, Răsăritul îşi aduna sinoadele ecumenice. Şi în aceste soboare bătrâni epis­cop}, adânc cunoscători ai filosofiei greceşti , închegau în dogme esenţa învăţăturii creştine.

Apusul n'a cunoscut avântul discuţiilor dogmatice şi nici spiritualizarea la care aceste frământări au ridicat gândirea creştină.

Biserica Romei născută şi crescută în dis-şiplina Dreptului roman, n'a cunoscut libertatea

T-ilb.trăfik: religioase care s'au ivii n'uu fost înf!ante prin convingere

i î n ă b u ş 1 te în s â n g e . A r n o l d d e H-.is au

in şam.- c ca în 1''l • Br.escia, Savanorota, • G 'o rdano Bruno, fosl lând pe râad arşi pe rug.

S: Ortodoxia nu-i numai acest avânt de gândire d .n oare s'au născut normele de cre­dinţă. După cu ar c i !~a înălţat în gândire tot aşa- de bine a şciut să I coboare în viaţa de toate zdele prin cultul ico-melor. Căci ce în­seamnă cinstirea icoanelor dacă. nu intuiţia ele­mentului religios prin aceste imagini. Cultul icoanelor este prezenţa continua a divinităţii în toate a^ţ.'uiillo n o i s U e . î-sus îndurerat pe cruce este u s u r a - e pentru ca! .suferind. Când întâlnim pe cei săraci, pe cei bolnavi, pe cei flămânzi şi pe onoare din nenorociţii lumii, îl întâlnim pe Cei car», ne-a spus că se.simte una cu ei. Frumuseţile acestei lumi le admirăm prin ochii Lui s j ! : n d o a r e a c r i n i l o r câm­pului. Durerile noastre proprii le îndurăm cu El, fiindcă nimeni, în această viaţă, nu-i scutit de Golgoia lăstignirn. La răspântii de drumuri,

,în case, în bisenei, icoanele au fost predica

peimancntă care a înălţat gândul şi och 'u m u l ­ţ im i i s p r e cer . în icoane, sfinţii c u virtuţile lor, m a r t i r i i c u b ă r b ă ţ i a credinţei, asceţii c u dorul lor spre infinit, se apropie, sunt - cu no'. Pentru această bogăţie spirituală pe care i c o a n e l e o revarsă in v i a ţ a creştinilor, Biserica r ă s ă r i t u l u i a dus o lupta înverşunata şt a învins în anul 842 : Triumful ei a fost triumful ortodoxiei pe careT sărbătorim a s t ă z i .

Dar triumful o r ! o d o x i e ! " î n s e a m n ă pentru noi Românii de pretutindeni, triumful unităţii noastre sufleteşti, înseamnă b i r u i n ţ a n o a s t r ă ca neam. O todoxia ne-a. unit într 'un singur mă­nunchi, ea ne-a îmbărbătat şi ne-a îmant spe­ranţa în timpuri mai bune. în timp d e pace c t i to r i de mănăstiri şi biserici, în timp de răz­boi atleţi ai lui Hristos, voevozii şi poporul ro­mân a u fost totdeauna apărătorii ortodoxiei.

Ş : întorcându-ne privirea spre vremurile de azi, n i c i o d a t ă acest cuvânt n'a fosl mui pl in de înţeles, căci unirea noastră sufletească e s t e sin­gura forţă pe care o putem o p u n e tuturor în­cercărilor prin care trecem.

Arhim. !.. BUSUIOC

Serbările zilelor de 23, 24 Februarie. 1946, d i n prilejul î m p l i n i r i i a 60 ani de

P. S. S. Episcopul Veniamin către

SERENAD b r u ar te)

Ajunul zilei de 24 Februa r i e este începu­

tu l sărbătoriri i P. S. Sale Episcopului Veniamin ,

Strada din faţa reşedinţe i ' episcopeşti e în

plină fi ei bere şi popula tă ca niciodată în ultimii

an i , încă dela orele 5 p, in.

Când a m u r g u l se lasă peste na tu r ă şi p e s ­

te oraşul nos t ru , iar lumină to ru l de -aur al ce­

rului înstelat îşi tr imitea razele sale odihni toare

şi îmbietoare de linişte peste Caransebeş , m u l ­

ţ imea se a d u n ă în faţa reşedinţei oprind orice

circulaţ ie între Academia teologică şi hotelul

P o m u l Verde .

Au venit corurile să cânte serenadă- Ace­

luia ce ca în seara zilei de azi a c u m 6 0 ani ,

în îndepărtări le Ardealu lu i din sa tu l Arpătac ,

în casa* preotului Dionisie Nistor, cânta el pen­

tru a doua seară serenada veseliei naşterii sale,

mamei ^u i dragi Elena .

în liniştea serii şi în lumina reflectoarelor,

cântecul f rumos , duios şi a rmonios al coruri lor

se înalţă spre ferestrele lumina te ale reşedinţei

episcopale, u n d e apare chipul apostolic al Prea

Sfinţiei Sale ca şi a c u m aproape 5 ani, t o t în-

t r 'o S â m b ă t ă seara, cu data de 2 3 . -

Serenada o deschide corul Şcoaleî Normale din loc, dirijat de Dl Prof. E. Rădescu .

U r m e a z ă apoi Corul- catedra], condus.* acelaş dirijor.

După care ia cuvân tu l Dl M. Ognano* în calitate de fiu şi p r imar al oraşului , uducf u rmăto ru l o m a g i u : • ' >;

Prea Sfinţite Părinte Episcop! >:-

• Oraşul! Caransebeş şi-a îmbrăcat haina 'de sărbătoare pent ru a-şi manifesta dragostea şi

tir. 11 -12 F . O A i A D I E C E Z A N A Pagina 3

simpatia ce o a ie faţă de l e r a i h u l ' său Păr in te spiri tual, cu ocazia aniversări i vârstei de 60 ani.

Ca primar şi ca fiu al acestui oraş , p re ­cum şi în nume le tu turor cetăţenilor, primiţi vă rog Prea Sfinţite S tăpâne cele mai calde urări pe care vi le d e p u n e m cu ocazia acestei bucur i i duhovniceş t i .

Să-mi fie permis Prea ^Sfinţite Păr in te Epis­cop, de a Vă declara că oraşul Caransebeş Vă este recunoscă tor şi este alături de Prea Sfin­ţia Voast ră cu toate sacrificiile morale şi mate­riale întru realizarea planului proectat de Prea Sfinţia Voas t iă pen t ru zidirea nouei Catedrale în len l ru l oraşului pentru care aţi şi realizat un fond de mare impor tan ţă 20 ,000 .000 lei ca început şi pent ru care cu aceasta ocazie, când să tbă tor im aniversarea vârstei Prea Sfinţiei Voa­stre de 60 ?«: i, ţ inem a Vă declara şi a Vă promi­te că prin orice împre jurare vom fi alături de Prea Sfinţia Voas t ră pentru binele neamulu i nost ru , a Ţări i noastre şi a tu tu ror popoarelor conlocui toare .

Poporul român din Banat şi A: deal dela naşterea sa a fost democra t , ceiace a dovedi t -o şi în decursul unui veac sub s tăpânirea ciocoi­lor feudali maghiar i , c'a fost cel mai aprig duş ­man al r a s i smulu i .

Prea Sfinţia Voas t ră ca fiu do preot din Ardealul nos t ru iubit de unde a venit Popasu şi Popea, V'aţ i consfinţit viaţa pentru credinţa noas t ră or todoxă ca cel mai vechi locaş al ade­văratei democraţi i ; veţi fi alături de noi fiii Prea Sfinţiei Voas t re sufleteşti, pentru propăşi­rea neamulu i nost ru , a Ţâr i i noastre şi a tu tu­ror concetăţenilor cari vom lupta pentru liber­tatea individuală absolută a neamulu i nos t ru .

Ca încheiere, permiteţi-mi Prea Sfinţite S tăpâne , ca în numele tu tu ro r cetăţenilor ai acestei vechi urbii de luptă democra tă să Vă urez :

„ în t ru mulţ i ani S t ă p â n e " .

Prea Sfinţia Sa, din pervazul ferestrei,

r ă spunde . :

Domnule Primar,

Iubiţi cetăţeni,

Rog să primiţi vii mu l ţumi r i pent ru urări le făcute şi s imţăminte le de dragoste şi devota­men t arătate cu acest prilej atât de DV. per­sonal cât şi de cetăţenii oraşului nos t ru de r e ­şedinţă . Aceleaşi mul ţumi r i le exprim şi coruri­

lor şi harnici lor lor dirijori cati Ni-au delectat sufletul cu melodioasele lor cântăr i .

Exac t a c u m patru şi ani j u m ă t a t e , tot întf 'o zi de Sâmbă tă am primit aceeaş -manifestare de dragoste şi de devo tamen t cu ocaziunca in­stalării în scaunu l vlădicesc din acest centru al grani ţe i , vechi oraş de viaţă şi cu l tură na-.

- ţ ională şi r omânească . Daţi-mi voe ca această manifestare să o c o n s : d : r şi •cji o preţuire şi ataşament a obşKi faţa de instituţia ce o re­prezint şi faţă de bunur i le spiri tuale ale ei.

Atunci e ram în plin râzboiu, t ş t ep tând cu loţii z iuă ' pa c ' i mul t dorita. Ace st ( i âzboiu care a ţ inut 5 ani, a cerut mul te jertfe şi a a d u s a s u p ' a noas t ră mul te suferinţe şi Mipsuii, Să m u l ţ u m i m bunu lu i D u m n e z e u , ca ne-a ajutat

.să t recem cu bine peste toate încercările, cart au fost un e x a m e n de verificare a tăriei credin­ţei şi virtuţilor cetăţeneşt i şi morale ale noas t re , p recum şi o încercare a dragostei şi aiipirei faţă de pămân tu l sfânt al Ţâr i i , căci în necazur i se verifică vrednicia şi eroismul popoarelor.

Cu mândr ie şi satisfacţie p u t e m - c o n s t a t a , că noi am fost to tdeauna un popor credincios şi iubitor de D u m n e z e u şi Ţa ră şi am ştiut să înfruntăm în decursul veacuri lor vrăjmăşiile ce au venh asupra noas l iă , jer tf indu-ne tot ce-am avut mai bun pentru mân tu i r ea Patriei . Noi nu ne-am clintit din loc, ci am râm; s ca s tânca în mijlocul valuri lor vieţii, acolo unde ne-a aşezat D u m n e z e u .

Credinţa în D u m n e z e u şi forţele spiri tuale ale N eamulu i n e - a u întărit sufletul ca să pu tem îăzba te în decur s de 20 de veacuri la l imanul mântu i re i , confirmând astfel adevărul , că po ­poarele nu trăesc n u m a i prin bunur i le lor m a ­teriale, ci progresează şi se afirmă mai ales prin cele spir i tuale . „Un popor fără credinţă e ca o fântână fără apă şi ca o sobă care arde dar nu încălzeşte , ci face numai fum" .

Istoria ne este mar toră , că toate popoarele , cari n ' au avu t la temelia vieţii lor credinţa şi mora la s 'ău prăbuş i t şi au dispărut .

De patru ani şi j u m ă t a t e fiind şi Noi ce­t ă ţ ean -a l aces tui oraş , am satisfacţia să măr tu ­risesc, că în acest t imp am căuta t să iau parte şi să fiu alături la toate acţ iunile şi manifestă­rile spre binele şi progresul spiri tual şi mora l al oraşului şi cetăţenilor lui. Vă as igur şi în viitor de toată dragos tea şi concursul m e u pă ­r intesc şi al Consi l iului m e u eparhial la orice ac ţ iune const ruct ivă spre binele cetăţenilor, fără deosebire de l imbă, rasă şi naţ ionali tate, căci toţi s u n t e m fiii aceluiaş T a t ă ceresc, fraţi în-treolaltă.

De aceea în această epocă de reconstrucţie a Ţării, mai mult ca oricând, se cere dela noi toţi să fim întrâţiţi în muncă şi în năzuinţele de mai bine, ca să vindecăm rănile războiului şi s ă ne putem asigura o pace dreaptă şi o mai bună viaţă socială, cu toţii, dela cel mai umil până la cel mai înalt cetăţean al Ţârii, muncitor, ţă­ran şi intelectual deopotrivă.

Porunca ceasului de faţă este muncă de fiecare zi, căci munca creiatoare înnobilează şi înfrăţeşte popoarele. Iar raporturile dintre noi, ca indivizi şi popoare, trebue să fie bazate pe iubire, căci ea duce la armonia claselor sociale ş i la instaurarea păcii între oameni.

De aceea, Domnule Primar şi iubiţi cetă­ţeni , chemaţi pe toţi la unire frăţească şi la m u n c ă cinstită spre a tace acest oraş model de cultură şi civilizaţie, dându-i pentru viaţa sufle­tească instituţiunile necesare, c a : o măreaţă bi­serică catedrală, un edificiu modern pentru L'-ceul de fete şi Academia Teologică, apoi cana­lizare, apaduct, baie, abator şi altele pentru ne­voi le vieţii trupeşti, toate spre binele, luminarea :şi progresul poporului, în slujbă căruia stăm c u toţii. Trebue să aducem toate jertfele şi să iacem toate sforţările pentru realizarea lor cât mai curând posibil.

Să rugăm pe Dumnezeu , ca să lumineze «lintea conducătorilor popoarelor . şi să le în­moaie inimile ca să facă o pace dreaptă bazată pe principiile evangheliei creştine : dragoste şi •dreptate, pentru toate popoarele, mari sau mici, deopotrivă.

Să rugăm pe bunul Dumnezeu să ne în­tărească puterile sufleteşti şi trupeşti spre a pu­tea face tot binele de care suntem animaţi, ca să ajungem pacea într'o ţară liberă, democrată, independentă şi stăpână pe destinele ei, sub sceptrul iubitului nostru Rege Mihai I, care a schimbat la 23 August 1944 albia destinului Ţării spre limanul mântuirei.

Noi dorim să trăim în pace şi frăţietate, cu toate naţionalităţile conlocuitoare, bucurân-du-ne de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi în­datoriri faţă de Ţară, căci numai dragostea şi solidaritatea între oameni e roditoare de armo­nie şi înţelegere socială. Voim să avem relaţi-uni de prietenie cu toate ţările vecine, în deo­sebi cu marea vecină dela răsărit, U. R. S. S.-ul, care cu glorioasa armată roşie, înfrăţită în luptă •cu scumpa noastră armată română ne-a ajutat să dezrobim Ardealul de Nord şi să-1 realipim pentru vecie Ia Patria mumă.

Mulţumindu-Vă încăodată peutru urările făcute, rog pe bunul Dumnezeu , ca odată cu

arhiereştile Noastre binecuvântări să reverse asupra oraşului şi a cetăţenilor lui toate daru­rile Sale bogate, ca să prospereze în cele bune şi plăcute lui Dumnezeu, spre binele oraşului, al lojL-şi al Ţârii.

Continuă concertul corul Academiei teolo­

gice dirijat de Dl Prof. C. Vladu. Elanul co -

ju lui evocă duioase amintiri ale tinereţii în

preoţii de azi, foşti studenţi corişti ieri.

Apoi corul Căminului cultural, condus de

Dl Prof. D. Cuşma încheie serenada.

Toate corurile au cântat pe întrecute. Iar

armonia lor şi duioşia serenadei a fost purtată

în această seară de către numeroşii ascultători

şi în căminurile lor.

L1T1A (24 Februarie)

în răsăritul senin al soarelui din ziua de

2 4 Februarie a. c , rugătorii şi mijlocitorii între

cer şi pământ — preoţii — pornesc în litie

dela sf. biserica catedrală să aducă la rugăciu­

ne în casa Domnului pe Arhiereul, - ce a împli­

nit 6 0 de ani.

Răsăritul soarelui şi timpul rugăciunii ne

poartă gândul la creştinii veacului al doilea şi

la mărturisirea lui Pliniu al 11-lea cel Tânăr

către împăratul Traian la anul 104.

La vechea şi vestita reşedinţă episcopească,

porţile frumos împodobite se deschid lăsând să

treacă prin ele, sub baldachin, pe al şaselea

episcop dela restaurare, Prea Sfinţia Sa. Episco­

pul Veniamin, care azi îşi sărbătoreşte al

60-lea an din viaţă.

Arătarea Prea Sfinţiei Sale în .ochi i mul­

ţimii o vesteşte Corul catedral, condus de Dl.

Prof. A. Buţu, intonând majes tuos : „Pre

S t ă p â n u l . . ."

Deşi este ora 9 dimineaţa, strada Episcop

Popasu este ticsită de credincioşi, părând o

mare vie de suflete creştine din toate clasele

sociale aparţinând oraşului nostru şi satelor

din jur.

Toţi vin să cinstească şi să înconjoare cu

dragostea lor de creştini şi de Români pe Inainte-

s tătâtotul Bisericii şi apărătorul de Neam al

acestei părţi a Bana tu lu i .

Ş a S f z e c i de p reo ţ i — de fiecare an câte

unu l —• în două coloane aranjaţ i , pur tând ace-

laş ves tmân t din Fir. aur iu , conduc la închmare

pe Aihiereul înves tmânta t pentru slujbă.

In sclipiri de soare şi în dangă te de -clo­

pote să ibă toreş te sună toa re , litia t rasează prin

mu l ţ ime drum spuitual, drum creştin oitodox şi

linie de românism naţional şi autohton.

In cădelniţatul a patru diaconi, îna intemer-

gători , litia se porneşte majes tuos .

F u m u l binemirosi tor de tămâie parfumează

aerul curat de d imineaţă şi plut ind deasupra

străzii spre albastrul cerului , ridică cu el gân­

dul şi in ima muri tor i lor spre Tată l zărilor.

Un d u h curat bisericesc alinător şi mângâ ­

ietor de suflete sbuc iuma te s tăpâneş te a c u m

st rada şi f rământă conşt i inţa prezenţilor de azi

şi pl imbători lor de ieri ai aceleaşi străzi, obse­

daţi a tunci de mater ie , vani ta te şi gânditori la

păcat.

Drapele tricolore arborate Ia fiecare casă

flutură falnic pe tot parcursul străzi i , t rezind

sen t imentu l naţ ional şi împreunându-1 în acest

ceas cu credinţa, ca dela originea poporului

nos t ru şi până azi .

Iar sune tu l străzii este imnul Arhiereulu i ,

care luat dela Corul catedral , îl cântă tr iumfal

în faţa Academiei teologice corul s tudenţ i lor

teologi dirijat de Dl. Pro i . C. Vladu.

Acest popas este m o m e n t emoţ ionant pen ­

tru coriştii de azi , al căror gând zboară hotărît

la z iua de mâine , când vor coborî preoţi în via

Domnu lu i şi doresc prilej fericit de a înconjura

şi ei în litie pe S tăpânul .

Imnul Arhiereului r ă sună iar în faţa Sf.

Cruci din Piaţă, cântat du ios de glasuri le cura­

te ale Corului interşcolar de copii, dirijat de

Dl. Prof. D. C u ş m a .

A n s a m b l u l copiilor cu Arhiereul b inecu-

vântându- i , ne aduce tu faţă tabloul Iui l i sus

în mijlocul copiilor şi în urechi glasul Lui :

„Lăsaţ i copiii să vină la mine , şi nu- i opriţi !"

In colţul răspântiei străzilor General T r a p ş a

şi Episcop Popea, aproape de biserică, din nou

se aude imnul cântat iar de coiul Academiei

teologice.

Pe intervalul dintre coruri , „Oastea D o m ­

n u l u i " , mergă toare înaintea litie; cu prapori, a

cântat troparul Rusalii lor.

Şi ajunşi în faţa catedralei, împodobi tă de

sâ ibatoare cu brad şi pur tând deasupra porţii

cuvintele „Intru mul ţ i ani S t ă p â n e ! " , r ă s u n ă

iar f rumos aceiaş imn executat de corul C ă m i ­

nului cul tural , c o n d u s de Dl. Prof. D. ( ̂ usma.

Ghir lande de verdeaţă şerpuiau coloanele

sf. biserici şi a tâ rnau pe stâlpi dela poarta cea

mare până la intrarea în biserică.

împodobi rea sf. biserici s'a făcut prin oste­

neala doamnelor or todoxe din loc.

Prea Sfinţia Sa este în tâmpinat de către I.

P. C. Sa Arh im. Dr. L . B u s u i o c şi P P . CC.

protopopi V. Mus ta f i I. Câmpianu . In fumul

de smi rnă a celor două amfore aşezate la intra­

re, Prea Sf. Sa întră în biserică.

Litia atât de impună toa re ne duce cu

mintea pe străzile Constant inopolului s t răbă tu te

de a semenea Jitii a c u m 15 veacuri în u r m ă ,

sub Sf. loan Gură de Aur .

S F Â N T A LITURGHIE

Sf. biserică a devenit neîncăpătoare pent ru

credincioşi .

E ora 9 şi j u m ă t a t e şi Sf. L i tu rgh ie înce­

pe lin, cu s imţ şi elevaţie în rugăc iuni pentru

pacea a toată lumea şi pentru mântu i rea sufle­

telor noastre .

Prea Sfinţia Sa este înconjurat de u rmă to ­

rul sobor : Arh im. Dr. L . B u s u i o c ; ic. stfori R.

G. Ancuşa şi D. l a v o r s c h i ; protopopii V. Mus ta ,

I. Câmpianu , Dr. Z. M u n t e a n u , Dr. G. Cotoş­

m a n , I. Oravi ţan , I. Mun tean , Dr. N. Iorgovan,

I. Su ru , Dr. P . Rezuş , T . Roşea , Dr. 1. Creţu,

Dr. M. Bănescu , P. T o m a ; preoţii M. J igorea,

A . Nicolici, I. Bulea şi a. S tupar iu ; protodia-

con Dr. M. C h i a l d a ; diaconii S. Bâtea, C.

•Olariu şi D. Băloni .

Corul catedral dirijat de Dl. P r o f / A Bu ţu

<iâ cu mul t elan şi cu deosebit s imţ r ă s p u n s u ­

rile l i turgice, măr ind astfel mis t ic i smul dogma­

tic religios al slujbei.

In t impul slujbei se fa,ce hiroteştrea întru

pro topop a Păr . P . T o m a , secretar eparhial .

După rugăc iunea a m v o n u l u i , întregul sobor

ieşit în faţa sf. Altar înalţă r ugăc iune de mul ­

ţ u m i r e către Creatorul omu lu i şi Dătă torul ani­

lor, pent ru darul celui de al 6 0 lea an dărui t

P r e a Sfinţiei Sale .

La sfârşitul acestei rugăc iun i , 1. P . C. Sa

A r h i m a n d r i t u l Dr. L . Busu ioc rosteşte u rmătoa ­

r e a cuvân ta re :

Prea Sfinţite Părinte Episcop,

împl in i rea a 6 0 de ani de viaţă, ai Prea .'Sfinţiei Voas t re , ne dau nouă clerului şi popo­rului din această Eparhie , p r ecum şi Eparhi i lor suror i , de faţă prin delegaţii lor, plăcut prilej

••de sărbătoare , prilej de înălţare sufletească. în acest m o m e n t , în toate bisericile acestei

Eparhi i se înalţă rugăc iun i de mu l ţumi re lui D u m n e z e u , iar oraşul de reşedinţă al Prea Sfinţiei Voas t re ş i - a c e s t sfânt lăcaş îmbrăcând ha ină de sărbătoare , ne amin tesc mari le eveni­m e n t e rel igioase din t recutul acestei vechi episcopii .

Pregăti ţ i astfel sufleteşte, începem prăznui -rea duhovnicească cu vorbele p s a l m i s t u l u i : „Aceas ta este z iua pe care a făcut-o Domnu l , să ne b u c u r ă m şi să ne vesel im în ea" .

Şi în adevăr ne b u c u r ă m şi ne vesel im şi a d u c e m mul ţumi r i lui D u m n e z e u că sărbătoarea aceasta Vă găseş te în deplină sănăta te şi în pl ină desfăşurare a activităţii P rea Sfinţiei V o a s t r e ; ceeace ne dă nouă temei să aş tep tăm încă mul te şi bogate roade ale acestei activi­tă ţ i , în viitor.

Dar . g â n d i n d u - n e noi la înalta chemare a P r e a Sfinţiei Voas t re şi la marea răspundere ce

o aveţi în aceste v remur i , sărbătorirea aceasta este d o v a d a unei şi mai s t rânse alipiri şi a u n u i desăvârş i t devo tament faţă de păstorul nos t ru sup rem. Căci, iubiţi credincioşi , în ve­chile noast re rânduel i bisericeşti stă scris că episcopul , ca u r m a ş al Apostolilor, este pentru biserică şi credincioşii ei, ceeace respiraţia este , pent ru om sau soarele pentru lume . El este icoana vie a lui D u m n e z e u pe pămân t şi izvo­rul tu tu ro r tainelor sfinţitoare prin care căpă tăm mân tu i rea sufletelor noast re . El este învăţă torul , sfinţitorul şi păstorul suprem. Şi având aceste mar i puteri , el este cel dintâi chema t să apere şi să dea viaţă acelor mar i adevărur i care a u fost p lămădi te cu sângele une i jertfe d u m n e -zeeşt i , acele adevărur i veşnice prin actual i ta tea lor, fiindcă după ele au însetat şi înse tează oa­meni i din toate t impuri le .

însă setea după aceste adevărur i , setea după adevăra ta dreptate şi iubire, setea după libertate sau egali tate pe care azi le n u m i m de­mocraţ ie şi cine ştie cum le v o m n u m i mâ ine , aceas tă sete nu se va potoli decât a tunci când oameni i vor veni iarăşi să se adape din acel torent de viaţă n o u ă , care a izvorît în locul unde , a c u m două mii de ani, a fost înfiptă o cruce.

Dar este atât de g reu Prea Sfinţite' şi tre-b u e s c puteri însuti te pentru a face ca în mi j ­locul une i lumi bântu i tă până azi de u ră şi pat imi, ca din mijlocul atâtor prăbuşiri să se înalţe ca un stâlp de foc ' s u b l i m a învă ţă tură a lui I i sus care să conducă din nou pe oameni spre acel izvor mi racu los din care ei au gus ta t odată adevărata pace şi iubire.

Şi de aceea sărbător i rea de azi ia şi s em­nificaţia unei măr tur is i r i . A d u n â n d u - n e azi în j u ru l Prea Sfinţiei Voast re , pentru a Vă arăta dragos tea noas t ră de fii credincioşi , vo im să Vă încredin ţăm, în acelaş t imp, că lupta P rea Sfinţiei Voas t re este şi lupta noas t ră , că cre­dinţa Prea Sfinţiei Voastre în t r iumful păcii şi al iubirii între oamen i este şi credinţa noast ră , că înstârşit sărbă tor indu-vă astăzi , noi c imen tăm şi mai mu l t legătura dintre popor şi biserică, dintre biserică şi episcop, alcătuind astfel acea un i ta te sufletească pe care s t rămoşi i noştri au dovedi t -o a fi nebirui tă şi s ingura mân tu i toa re din z b u c i u m u l şi durerile atâtor veacur i .

Şi mai s u n t e m încredinţaţi Prea Sfinţite că cei pe cari D u m n e z e u i-a rândui t să poarte în fruntea celor mul ţ i torţa u n u i destin spiri tual n u au vârs tă ci credinţa neclintită în împlinirea mis iuni i lor. Şi când această credinţă merge până la jertfa lepădării de s ine, până la totala

dărui re pentru binele tu turor , a tunci D u m n e ­zeu, în slujba căruia staţi , va înnoi m e r e u ca ale vu l tu ru lu i t inereţele Voas t re .

Prea Sfinţite Părinte,

Sun t aproape cinci ani de când, ascul tând g lasu lu i acestei înalte chemăr i , aţi părăsit locu­rile dragi şi s c u m p e ale copilăriei şi tinereţii . V'aţ i despărţi t de toţi ai Prea Sfinţiei Voast re , de prieteni şi cunoscuţ i , aţi părăsit rostul unei vieţi mai liniştite şi îmbrăcând aspra ha ină mo­nahală , aţi venit aici, depai te , unde vă c h e m a u interesele mai mai i ale Bisericii . Şi de a tunci s 'a dus şi l iniştea, s 'au d u s clipele de od ihnă şi în locul lor au venit nopţile de veghe şi zi­lele de cont inuă t rudă . Căci aţi venit aici, h rea Sfinţite, cu prisos de râvnă şi de puteri să zidiţi , să sporiţi şi să îmbogăţ i ţ i moştenirea mari lor voştri înaintaşi . Şi aţi crezut în acea m i n u n e în care cred toţi marii entuziaş t i la în­ceput că totul se va în lăptui în g rabă şi după m ă s u r a 'acestei râvne . Dar t impuri le în care aţi luat to iagul păstoriei se găseau sub s e m n u l celui mai groaznic război . Şi astfel pe lângă mu l ţumi rea datoriei împlinite aţi avut şi decep­ţii şi aţi cules şi mul te amărăc iun i .

Fie ca bucur ia sărbătorii de astăzi pe care v 'o a d u c e m ca un prinos al recunoşt in ţe i noa­s t re , fie c a ' dragostea şi înţelegerea noas t ră să u ş u r e z e măca r în parte g reu ta tea jertfei pe care aţi a d u s - o pentru binele acestei Eparh i i şi al nos t ru al tu turor .

R u g â n d fierbinte pe D u m n e z e u , în m â n a căruia s u n t anii şi v remur i le să vă dăru iasă Q cât mai înde lunga tă şi rodnică păstorie, vă spu­n e m din toată i n i m a :

în t ru mul ţ i ani Prea Sfinţite S t ă p â n e !

Prea Sfinţia Sa r ă spunde prin cuv in te le :

Iubiţilor mei fii sufleteşti,

La acest popas al vieţii mele pr imul m e u g â n d se îndreaptă către Ta tă l cel ceresc şi către Mântu i toru l nos t ru I i sus Hr is tos în rugă­ciuni ferbinţi, m u l ţ u m i n d u - I pent ru toate da ru ­rile revărsate a supra Noastră , î n t ă r indu-ne pu­terile t rupeşt i şi sufleteşti şi-L r u g ă m cu u m i ­linţă ca să nu-şi întoarcă faţa Sa dela Noi pent ru mul te le noast re păcate şi să-şi reverse b inecuvântăr i le Sale asupra Noas t ră şi asupra Clerului şi poporului ca să pl inim voia cea sfântă a L u i .

Cu frică şi cu t r emur , dar . şi cu încredere şi nădejde în ajutorul lui D u m n e z e u a m t recu t pragul acestui s tânt altar, căci îmi dădeam b ine seama de slabele mele puteri şi de g i e a u a r ă s ­p u n d e r e , ce Ni se punea pe umer i cu voia lui D u m n e z e u şi cu încrederea Clerului şi p o p o r u ­lui din această de D u m n e z e u păzi tă epa rh i e . C u m m i - a m îndeplinit datoria rog De ' bunu l D u m n e z e u a judeca cu îngăduinţă . îmi d a u prea bine s eamă că nu am făcut nici pe de-r parte din tot ce s 'ar fi aşteptat şi s 'ar - fi p u t u t face, întru propovăduirea cuvântu lu i E v a n g h e ­liei D o m n u l u i şi Mântui toru lu i nos t ;u lisus-Hris tos , spre a aduce sufletele încredinţate Nouă. la picioarele Crucii L o m n u l u i .

îngădui ţ i -mi , ca la acest popas al vieţiiî mele , să fac o măr tur i s i re curată înaintea "sf. Altar, că „Nu mă laud — după cuvintele apos­tolului neamur i lo r — decât în neputinţei» mele". •

Ţin să declar cu smerenie , că m ' a m s t r ă ­duit să-mi pun t ruda şi râvna spre binele B i ­sericii şi Neamulu i . N'arn făcut decât eeeace-eram dator să fac şi ceeace eram obl 'gat în conşti inţa mea de Ierarh al Bisericei," căreia i-am închinat viaţa. M 'am identificat cu toa te problemele şi interesele super ioare ale e p a r h i e i şi a inst i tuţ iuni lor ei şi acestora le-am închinat , în t ru cât mi-au permis slabele mele puteri ş t s lăbiciunile inerente firii omeneş t i , toate gându-r rile mele de fiecare^lipă. Nu am avut-al tă p re ­ocupare decât să-mi pot servi cu ajutorul lui D u m n e z e u şi al preoţ imei mele cu cât mai' mul t folos Biserica, spre binele şi p rog resu l păstoriţ i lor şi al slujitorilor lor duhovniceşt i . . E u nu-mi aparţ in mie , ci n u m a i Bisericii, a l cărui devotat slujitor voesc să fiu, cu toată c re ­dinţa şi dragostea sufletului m e u . De a c e e a e i i-dm închinat toate strădanii le şi agoniselele-mele . Nu m ' a m uitat la faţa oameni lor şi n'a-ni avu t în vedere decât interesele super ioare ale-Bisericei. A m cău ta t să fiu o m u l lega l i t ă ţ i i ' ş t această linie voi căuta să o observ şi in viitor,, cât omeneş te este posibil .

A m căutat să ţ iu sus s teagul or todoxie* noast re mi lenare , care a fost, este şi va fi s teaua călăuzi toare a sufletului r o m â n e s c şi a Bisericii s t rămoşeş t i , care e scut şi adăpost a l daruri lor divine şi al c o m o r i l o r , naţ ionale , c u cari ne-a înzest ra t D u m n e z e u . Biserica n o a s t r ă e cea mai democra t ică insti tuţie din l u m e . în faţa pot i rului euhar is t ie nu este nici şcolar nici d o m n , nici împăra t nici soldat, nici boga t nici sărac , ci toţi sun t egali şi se împăr tăşesc la fel din darurile, bogate ale Mântu i to ru lu i I i sus

Hris tos , fiecare judecându-se nu după rangu l social, ci după faptele sale.

Ortod-jxia a fost legea mân tu i .e i sufletelor, s u b aripile ei a ocrotit Neamul şi i-a înnoit forţele morale ale lui, ca sa poată rezis ta tu tu ro r vrăjmăşii lor, c e . v o i a u să-i fure cel ma i s c u m p tezaur ai iui : sufletul-. Ea este t tai je şi cel mai înalt stil de viaţă creştină, plăcută lui D u m n e z e u . „Or todoxia e Biserica Mântu i toru lu i nos t ru I isus Hristos pe pămân tu l s t rămoşesc , e creia toarea culturei noast re naţ ionale . - Ea e Bi­ser ica poporului nost ru şi concepţia de viaţă, idealul nost ru de popor creştin şi mis iunea noa­s t ră eternă pe acest, pământ . Ea este legea D o m n u l u i , care ni-a dat cerul cu luminile fUi. în or todoxie ni se dă prin Iisus^ Hris los haru l d u m n e z e e s c , care t ransformă Viaţa şi o desăvâr­şeşte. Ea e unicul adevăr peste veacur i , c pu­terea şi a jutorul pe care D u m n e z e u îl dă o m u ­lui , pentru a ajunge la m â n t u i r e " . Iar. Biserica

' e mama noas t ră duhovnicească , far de l umină în pust iul J u m i i şi l iman de scăpare şi mân tu i ­re în toate vremur i le ; şi astăzi tot ea ne m â n -g ă e , ne întăreşte şi ne ţ ine curajul în in imi.

A m căuta t să menţ in şi să sporesc moş te ­nirea mari lor mei înaintaşi , ca acest impor tant cen t ru grăniceresc , bastion puternic , ca şi în

""trecut, 'al ortodoxiei româneş t i şi al naţ ionalis­m u l u i tradiţ ional, să r ă m â n ă puru rea oraş de reşedin ţă vlădicească, care să fie pildă pe toate terenele vieţii noast re rel iglos-morale, cu l tura le şi sociale. De aici să radieze lumina credinţei până la cele mai îndepăr ta te colţuri ale s c u m p u ­lu i şi. mândru lu i nos t ru Banat .

A m . ţ inut cu sfinţenie la. tradiţia şi a u t o n o ­m i a Bisericii, pe care am căutat să o apăr şi să spo resc g reaua moştenire pr imită dela mari i me i înaintaşi . Conşt ient de g reaua , dar subl ima mi s iune ce o_, are preoţ imea în viaţa poporului , în slujba căruia e pus , la fel . ca ' şVîn slujba lui D u m n e z e u , p recum şi r ă spunderea înaintea lui D u m n e z e u pentru mântu i rea sufletelor încre­dinţa te spre păsîorire, am î ndemna t -o la un cât mai zelos misionarism, atât de necesar mai ales i n aceste t impur i de grele încercări pent ru în­t r e a g a l ume . A m c h e m a t - o la m u n c a pent ru -desţelenirea ogorului sufletesc al poporului şi la s emăna rea seminţei Evanghel ie i , căci aceasta •este principala chemare a -ei,'' deoarece în acea­s t ă operă de mân tu i r e noi nu pu t em fi subs t i ­t u i ţ i şi '„vai nouă de nu vom propovedui".

A m pus pururea înaintea ochilor noştri şi -& preoţimei mele porunca M â n t u i t o r u l u i : „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, €a văzând ei faptele voastre cele bune, să mă­

rească pe Tatăl vostru cei din ceruri" (Matei 5, 16).

Pen t ru ca Hris tos D o m n u l să fie în mijlo­cul nost ru , t rebue „să ne iubim unii pe alţii, ca intr'un gând să mărturisim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită".

' M ' a m nizuit să înviorez activitatea asocia­ţiilor r e l ig ioase : Reuniuni le de femei, Oastea D o m n u l u i , Soc. St. Gheorghe a t i n e r e t u l u i cari ' ne sun t necesare şi de mare folos în lucrarea de zidire sufletească a Bisericii. A m propove-duit Evanghe l ia Domnu lu i şi a m chemat cu dragos te păr intească pe toţi slujitorii altarelor la m u n c ă în t ru 1 îndeplinirea apostolatului în mij lo­cul poporului drepteredincios, pentru înviorarea vieţii sufleteşti şi î nd rumarea ei spre l imanuri le veşnice şi v remeln ice . Dam chemat să se iden­tifice cu nevoile şi aspiraţii le poporului , să stea alături de el şi în bucuri i şi In r e c ă z u ţ i , ca să nu ră tăcească, să lucre pentru întărirea familiei bănă ţene , care e baza vieţii sociale, aducând „la tradiţ ia românească cultul familiei creş t ine ."

. în t ru at ingerea acestui s cop numa i o trăire duhovnicească clipă de clipă, in meditaţ ie şi rugăc iune , numai o viaţă închinată Mântu i to ru ­l u i . Hr is tos , u m b l â n d pururea în căile Lui , ne va putea ajuta. . . .

Dragostea şi buna înţelegere cu slujitorii altarelor şi a credincioşilor, a fost temelia pe care mii-am zidi t mis iunea şi de aceea am cău­tat - - • cum ani măr tur i s i t la instalare —• ca între m i n e şi preoţ ime să fie o s t rânsă legă tură sufletească, căci numa i aceasta poate aduce roade b inecuvân ta te pentru Biserică, dandu-mi bine seama , că n u m a î b u n a înţelegere şi efortul comun al Ierarhului cu al preoţ imei în m u n c a pentru redresarea vieţii re l ig ios-morale a popo­rului poate da roadele cuveni te pentru mân tu i ­rea sufletelor credincioşilor şi pent ru binele şi progresul Bisericei.

îna in tea sf. Altar a m aflat în zilele de res­trişte întărire sufletului m e u , de aceea n ' a m pregetat a o cerceta cât se "poate mai . des ş i : . „m'am apropiat de scaunul darului (lui Hris­tos) ca să luăm — după cuvintele Ap. Pavel — milă şi să aflăm har spre ajutor la vreme potrivită" (Evre i 4, 16) şi m ' a m ruga t cu psal-m i s t u l : „inimă Curată zideşte intru mine Dum­nezeule şi Duh drept înnoieşte intru cele din­lăuntru ale mele" (Ps . 50) .

Iubiţii mef,

Am venit la câ rma Episcopiei a c u m 4 ani şi j u m ă t a t e în v remur i grele de războiu , eu

mul te necazuri şi încercări , cari au fost o pie­dică pentru a putea tace tot c e e a ce sar fi pu tu t face în vremur i de pace şi linişte. în

" acest i mp am putut î ' isă constata cu .bucurie duhovnicească , că n 'a slăbit credinţa şi alipirea c rednc ioşHor faţă de sf. Biserică şi că t rebuie sa avem încredere în v.itOiui ^ e a m u i u i , căci „atunci când un popor se leagă prin credinţă de D u m n e z e u , vi:torul lui po.tt? fi a s igu ra i " . Credincioşii însetaţi după cuvântu l de viaţă dă­tător al Evanghel ie i Domnulu i , au v ă z u t că nu pot avea e.-tate s ta toare pe acest pămân t şi de a c e e a au a l e rg i i în n u m ă r tot mai mare la al-tarul Domnu lu i , spre a - ş i î m p r e u n a , rugăc iuni le smer i te şi pline de nădejde către D u m n e z e u pentru a implora ajutorul S f u a t u r . l e mân tu i ­toare ale Tată lu i ceresc, care este „stâlp şi în­tărire adevă ru lu i " (I T u n . 3 , 15).

Mă întreb însă dacă poate fi mu l ţumi rea noastră d" r , ! ină !a ' acpst pop ' - s sau n u ? A m putu t c u F g e noi roadele aşteptate în m u n c a din ogorul sufletelor din acest oraş şi din sa­tele noast re ? .Cred că mu l ţumi rea noas t ră n u poate fi deplină, văzând c u m biserica noastră catedrală n u este cercetată şi în alte zile de sărbă toare ca şi în cea de as tăzi . Nu sun t em şi noi, toţi slujitorii a l tarului de vină,, de aici ca şi din celelalte părţi ale -epaihiei , că n ' a m pus destui suflet ş i -zel în propoveduirea cuvân­tului Evanghel ie i şi n ' a m folosit toate mijloa­cele şi ocaziile ca să a d u c e m în s taulul Biseri­cii toate oile rătăcite, lăsând cele 99 şi a lergând să aducem pe cea rătăcită, la masa cea bogată a daruri lor dUmnezeeşîi ? A s c u l t a t - a m oare noi îndea juns de cuvinte le psa lmis tu lu i , care spune : „Doamne iubit-am casa unde locueşti Tu şi fo­cul unde locueşte slaua Ta"? (Ps . 2 5 , 8). P u t e m noi măr tur is i cu conşti inţa liniştită, pent ru r ă s ­punderea c e o avem înaintea lui D u m n e z e u şi a oameni lor , că „Strigăt am înălţat către Dum­nezeu/ mriu si El nu a auzit glasul în biserica sa cea sfântă"! (Ps . 18, 7) .

Câţi dintre noi putea-vom aştepta cu in ima liniştită sentinţa S tăpânu lu i vieţii, ca s luga d«n Evanghe l ie : „Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune, înttă întru bucuria domnului tău11 (Matei 24 , 23) .

Viaţa noastră va fi j udeca tă de D o m n u l nu după n u m ă r u l anilor, ci după binele ce l-am înfăptuit în viaţă.

O revizuire a conştiinţei noast re ne va da r ă spunsu l cuveni t .

Cu aceste gândur i păşesc cu smeren ie şi pe mai departe spre îndeplinirea mis iunei mele în slujba lui D u m n e z e u şi al poporului nos t ru

drept credincios şi chem pe toţi. cler ş i . p o p o r deopotr ivă să v ină la Hris tos Domnul , care ne aşteaptă cu braţele deschise, căci glasul lui r ă sună peste v e a c u r i : „Veniţi la Mine căci „fă­ră de Mine nu puteţi face nimic". iar „cel-ce-mi

'urmează Mie nu va umbla întru întunerec, ci- va avea lumina vieţii" (Ioan 8, 12).

Iubiţii mei,

Cu vie emoţie şi cu vii mul ţumi r i p r imesc s imţăminte le de dragoste şi a taşament al Cie­rului şi poporului , ceeace o consider ca un î m ­bucură tor semn de a t a şament al obştei credin­cioase faţa de B serică şi Ierarhul ei. Ace'asta îmi va servi de un îndemn pentru întărirea ze­lului şi munci i spre binele şi progresul B i -sericei.

Nu pot ui ta , ca la acest sărbătoresc act să nu-mi aduc aminte cu adânca pietate şi vene -ra ţ iune de iubiţii mei părinţi şi să nu înalţ r u ­găciuni la T r o n u l cei ceresc pentru odihna su ­fletului preotului Dionisie şi a preotesei Eletfa,-dmt r ' un umil sat, cari au sădit în sufletul m e u credinţă în D u m n e z e u şi dragostea de Biserică şi Neam. Trude i şi jertfei lor, şi în specia l jer t ­fei ce e în stare să o aducă o m a m ă credirn cioasă, văduvi tă la t inereţe, pentru creşterea ce ­lor 8 copii c u care a b inecuvânta t -o D u m n e z e u , a m sâ-i m u l ţ u m e s c că sunt la acest loc de răs­pundere şi nu vpi uita niciodată dragos tea lo r Ocrotitoare. Cu sune tu l sun t în mijlocul nos t ru şi iau parte la bucur ia sufletului m e u .

Mul ţumesc apoi colaboratori lor mei d e v o ­taţi, slujitori la .a l ta ru l D o m n u l u i , protopopi şi: preoţi, consiliului m e u eparhial , cari m ' a u aju­tat cu dragos te , zel şi abnegaţ ie în opera d e propoveduire a cuvân tu lu i Domnu lu i , membr i lo r Adunăr i i eparhiale şi tu tu ror oamenilor de b ine pentru preţiosul lor concurs în g reaua Noas t ră mis iune , p recum şi pentru part iciparea la a c e a ­stă sărbătorire, neprecupeţ ind osteneală şi chel-tueli .

Aceleaşi mul ţumir i Ie trimit tu tu ror celor--lalţi bun i credincioşi ai Bisericii noastre din ÎQ-t reaga eparhie, cari ne-au ascultat poveţele şj ne-au dat ajutorul lor neprecupeţ i t şi. jertfa lor-pent ru ' Casa Domnu lu i .

Mul ţumesc în fine î . P . Cuv . sale p a r ­ai h imandr i t pentru cuvintele de dragos'te şi de­vo tamen t expr imate în n u m e l e Clerului şi popo­rului , p recum şi tu tu ro r ce prin prezenţa l o r au căutat să-şi arate dragostea faţă de Noi şi Biserică şi împăr tăş ind tu tu ro r arhiereşt i bine-^ cuvântăr i , rog pe bunu l D u m n e z e u să-şi t r imi tă toate darurile sale cele bogate şi să ne în tă -

rească puterile, ca „cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru pocăinţă să o petrecem şi. M ne dea.stârşit ,creştinesc vieţii noastre",, cum: ne rugăm la fiecare Li turg ic

„Iar T u Doamne al puterilor fi cu noi, că pe altul afară de Tine ajutor întru necazuri nu a v e m . - D o a m n e al puterilor fi cu noi, totdeau­na/ acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin".

R E C E P Ţ I A

La orele 1.2"30, în saloanele reşedinţei epis-

copeşti a avut loc recepţia.

Aceste saloane, azi, au retrăit- vremuri de

„strălucire, ca de atâtea ori în viaţa bănăţeană

şi au sălăşluit în ele acum, ca şi altădată, la

vremuri -de răscruci în viaţa Neamului româ-

nescy suflete de creştini şi de români.

Recepţia o deschide Păr. Prot. ic. stfor

Romul G, Ancuşa, consilier eparhial, cu alo­

cuţiunea : '

Prea Sfinţite Părinte,

Caransebeşul , oraş de veche reşedinţă ep i scopească , această cetăţuie a spiritualităţii noastre ortodoxe şi româneşti din Banat şj întreaga Eparhie ortodoxă română a Caranse­beşului a îmbrăcat astăzi haină de sărbătoare, pentru, .ca s ă sărbătorească pe Chiriarhul şi

/Athipăstorul său, care â împlinit 6 0 ani de vieaţă. ' '.\

Din acest prilej, în toate bisericile din eparhie, clerul şi poporul dreptcredineios — fiii duhovniceşt i ai Prea Sfinţiei Voastre — au Înălţat rugăciuni de mulţumită cătră Cel Prea înalt, care V ' B hărăzit bupuria acestei zile şi de altă parte, acum, prin noi — delegaţii tu ­turor corporaţiunilor eparhiale, protopopeşti ş i parohiale din eparhie ~ \m să Vă aducă un profund şi recunoscător omagiu pentru toată râvna , y t ruda şi munca pe care aţi depus -o în slujba şi pentru propăşirea şi înaintarea vieţii Creştineşti şi bisericeşti din eparhie.

Aniversarea de astăzi a P. S. Voastre, ca. toate aniversările, este urî popas , când ne oprim locului pentru un moment şi ne întoar­c e m privirile spre trecut, nu pentru a măsura

distanţa parcursă şi a număra anii care au tre­cut, ci pentru a aprecia după cuviinţă, spre a noastră pildă şi întărire, râvna şi munca P. S. Voastre, precum şi realizările pe care le-aţi încununat în acest interval de timp.

Prin această prismă privind activitatea P. S. Voastre în slujba Bisericii şi a Neamului , din prilejul împlinirii a 6 0 ani de vieaţă şi făcând elogiul ei, privirile noastre nu s e î n ­dreaptă spre ce le trupeşti şi trecătoare; ci spre cele spirituale şi mai înalte. Ne dăm perfect de bine seamă de greutăţile zilelor de astăzi;: ştim că pâinea este puţină, că mălaiul e s te scump şi că lipsurile/ nevoile şi mizeriile de tot felul se înmulţesc mereu, zi de zi. D e aceea nu cu mâncare şi beutură vom cinsti ndi bucuria zilei de astăzi , ci cu adevărată bucurie duhovnicească. Mai mult, praznicul nostru de astăzi este un adevărat praznic de înllţare sufletească, menit să sporească, în s u ­fletele preoţilor şi ale credincioşilor deopotri­vă, pânea cea miraculoasă, , a credinţei, care să-i determine" şi să-i învioreze spfe o ; mai bună'Şi mai frumoasă .vieaţă obştească) atât bisericească cât şi românească.

Sărbătorind praznicul aniversării a 6 0 ani de vieată a P. S. Voastre, o daforinţă morală ne aduce în faţa P . S. Voastre, pentrucă P . S. Voastră sunteţi în primul rând al nostru, al clerului şi poporului dreptcredineios din epar­hie. Şi pentru c a inima noastră, în aceste cli­pe, este mai apr insă-de dragostea cu care Vă îhcunjurăm, Vă rog să-mi permiteţi să Vă arăt sentimentele de care es te cuprins sufletul nostru. " .

Sentimentele noastre se îndreaptă mai în-tâiu spre comuna Arpătac din jud. Tre i -Scau­ne şi cu cucernicie ne aducem aminte de în Domnul fericitul preot Dionis ie Nistor şi soţ ia sa Elena născ . Stanciu şi închinându-ne m e ­moriei l o r , ' îi fericim, pentru că le-a fost dă^-' ruit lor dela Domnul ca să dea Bisericii ş i Neamului nostru pe-fiul lor Virgil, pe Prea Sfinţitul Veniarnin, episcopul nostru de astăzi , pe care noi îl sărbătorim.

în înalta persoană a P. S. Voastre însă , ndJ nu sărbătorim astăzi numai pe fiul preo ­tului din Arpătac, ci sărbătorim mai vârtos p e bărbatul, pe preotul, pe Chiriarhul şi pe Arhi-păstorul care ş:-a pus întreaga sa vieată în slujba Bisericii şi a Neamului, dând acestora tot ceea ce poate da munca cinstită şi des in -teresată a unui o m /

Sărbătorim, deci, astăzi pe bărbatul care d e aproape 40 ani stă în slujbă Bisericii şi a Neamului nostru.

Sărbătorim pe preotul în al cărui sânge de fecior de popă trăieşte intens şirul nesfârşit al preoţilor din Ardeal şi care a ştiut să aprindă darul care este întru dânsul şi să ducă în mij­locul credincioşilor bogăţia sufletului său.

Sărbătorim pe chiriarhul, căruia îi este încredinţată pravila sfântă a conştiinţei noastre creştineşti şi româneşti .

Sărbătorim pe Arhipăstorul, care, cu întrei­tul său dar de a sfinţi, de a învăţa şi de a păstori-, a ştiut să întărească şi să desăvâr­ş e a s c ă ceea ce a moştenit dela cei 5 iluştri înaintaşi ai săi.

* * -Toată înflorirea de astăzi a vieţii creşti­

neşti şi bisericeşti din eparhie este rezultatul părinteştilor îndemnai i al chiriarhilor ei.

. Cei 5 înaintaşi ai P. S. Voastre, tot atâtea figuri măreţe în istoria eparhiei noastre, s e s ituează fiecare la locul ce singur şi- l-a dest i ­nat prin faptele şi virtuţile sale. Iar P. S. Voastră, care n'aţi desminţit încrederea ce vi-s'a anticipat prin votul unanim al Adunării noastre eparhiale, nu numai că aţi călăuzit eu minte luminată şi cu voinţă tare viea cea s ă ­dită de Domnul din bine în spre mai bine, ci prirr realizările ce le-aţi înfăptuit şi până acum V'aţi înscris numele cu demnitate în istoria «parhiei noastre.

Sub arhipăstorirea P. S. Voastre vieaţa bisericească şi creştinească din eparhie a sporit. Corporaţiunile protopopeşti şi parohiale, men-ţinându-se pe linia democratică a organizaţiei noastre în spirit şagunian, s'au dovedit a fi nu numai organe administrative, ci şi organe de îndrumare a vieţii bisericeşti , culturale şi economice . Activitatea pastorală şi misionară a preoţilor, în urma directivelor primite dela centrul eparhiei, este mai intensă, mai unitară şi mai în ritmul vremii. Propaganda religioasă, mai ales în cadrul cercurilor religioase ale asociaţiei clerului „A. Şaguna" este mai vie. Broşuri de cuprins religios şi cărţi de rugă­ciune, s'au distribuit în zeci de mii. de e x e m -lare. Preoţii sunt mereu îndemnaţi să-ş i desă ­vârşească bogăţia sufletului lor prin rugăciune şi meditaţii. Predicele , până acum nu de mult numai facultative, astăzi sunt obligatorii pentru toţi preoţii. „Foaia Diecezană", organul oficial al eparhiei, prezintă simţitoare îmbunătăţiri, mai ales în ceea ce priveşte hrana sufletească a cetitorilor ei.

Sub patronajul P. S. Voastre a luat fiinţă „Altarul Banatului", revistă de zidire sufletească şi de ştiinţă teologică. Din indemnul şi la s tă­ruinţa P. S. Voastre s'au înfiinţat fonduri peri 7

tru sprijinirea preoţilor în activitatea lor /de propagandă şi de cultură.

Mijloace de înviorare şi întărire a vieţii creştineşti au fost şi vizitaţiunile canonice ale P. S. Voastre, iar cele inopinate au fost . tot atâtea prilejuri de a stimula pe preoţi la o activitate cât mai intensivă şi rodnică.

Academia teologică s'a bucurat de înaltul sprijin al P. S. Voastre. Studenţii teologi au aflat întotdeauna un părinte înţelegător şi un a d e v ă ­rat ocrotitor în persoana P. S. Voastre, iar profesorii un sfătuitor şi protector, precum şi un ajutător în munca lor de a scoate de sub tipar cărţi şi opere de valoare teologică şi culturală.

Din iniţiativa şi în urma insistentelor s tă ­ruitoare ale P. S. Voastre, ajutat fiind„de preo­ţi mea eparhială şi de fruntaşii vieţii noastre bisericeşti , a luat fiinţă „Fondul pentru zidirea Academiei teologice", care se urcă astăzi la o sumă considerabilă şi numai evenimentele de războiu şi criza financiară V a determinat să amânaţi punerea pietrei fundamentale pentru vremuri mai bune.

Vieaţa mănăstirească, pe urma reorgani­zării vieţii duhovniceşti ale clerului monahal, a luat un mare avânt. Prin pelerinajele c o n ­duse personal de P. <S. Voastră şi prin vieaţa religioasă ce s e desfăşoară în jurul acestor lă­caşuri sfinte, ele încep a-şi justifica dreptul la existenţă şi necesitatea lor în vieaţa suf l e teas ­că a poporului credincios. Cele două schituri de pe Muntele Mic şi de pe Semenic , zidite după îndemnurile şi inviaţiunile P. S. Voastre, vor vesti peste veacuri numele P. S. Voastre.

In acelaş timp nu aţi Uitat nici de î n z e s ­trarea materială a Bisericii, ci mereu aţi s t ă ­ruit pentru augmentarea fondurilor ei, pentru ca să poată face faţă nevoilor, mai a les în zilele grele.

Dar ceea ce este mai presus de toate, este ofensiva bunătăţii şi a milei care s'a pornit în eparhia noastră sub arhipăstorirea şi la stăruinţele mereu repetate ale P. S. Voastre. Astăzi în toate comunele noastre bisericeşti , precum şi la centrul eparhiei, avem câte un Fond al milei pentru sprijinirea săracilor. De altă parte, pentru a da pildă şi altora, din toate economii le ce le-aţi adunat până la ur­carea în tronul arhieresc, aţi întemeiat un fond care Vă poartă numele şi care are scopul s ă ofere ajutoare preoţilor săraci şi în suferinţă,

precum şi să confere ajutoare văduvelor şi or­fanilor de preoţi. Şi tot aici e locul să amin­tim de orfelinatul ce a luat fiinţă la sf. mă­năstire „Sf. Iiie dela Izvor" de lângă Vasiova, menit să adăpostească 5 0 orfape de războiu, . care sperăm să-şi poată deschide porţile sale cât mai curând, purtând şi vestind numele în-temeitorului lui : „Episcopul Veniamin".

Acestea sunt, în trăsături generale, iniţia­tivele şi realizările P. S. Voastre în eparhia noastră, care, toate, ne îndreptăţesc să sperăm o cât mai rodnică arhipăstorire a P. S. Voa­stre în viitor.

j . * * Zilele noastre sunt vremuri de adânci

răscoliri şi de mari prefaceri. Noui orânduiri ne cheamă pe toţi la datorii de împlinit. Noi nu putem ceda locul nostru. Trebue să fim şi să rămânem la datorie, menţinându-ne pe baricada sufletului nostru. '•

Ortodoxia şi românismul sunt cele două componente ale sufletului nostru, care nu s e pot împărţi _ şi nici despărţi, rjentru că amân-, două formează un întreg. Ortodoxia şi româ­nismul sunţ baza şi tăria sufletului nos tru: ortodoxia cu temeliile ei de cea mai curată democraţie şi românismul nostru în înţelesul genuin şi cel mai curat şi democratic înţeles al cuvântului şi nu rasismul, pe care inima noastră îl detestă şi-1 condamnă ca desbinăţof şi ucigător de suflete." *

Aceasta fiind situaţia, astăzi, când ne pre­zentăm înaintea, P. S. Voastre, nu numai că e lo ­giem cu laudă râvna şi munca P. S. Voastre, dar, înşiruindu-ne cu şi mai multă dragoste în jurul P. S. Voastre, ţinem să Vă aducem un binemeritat şi recunoscător omagiu pentru tot ce aţi făcut şi realizat în slujba sf. noastre Bisericii şi a Neamului nostru, precum şi pentru pilda ce ne-aţi pus o înainte. Şi în ace laş timp, ţinem să Vă asigurăm că pentru noi sunteţi şi ră­mâneţi pentru totdeauna ceea ce V a aşezat mila Iui D u m n e z e u şi voinţa clerului şi a p o ­porului credincios în acest colţ de ţară :. far de lumină şi stâlp de yieaţă ortodoxă şi ro­mânească.

Vă rugăm apoi, ca din acest prilej să ne împărtăşiţi arhiereasca binecuvântare şi să ne binecuvântaţi cu acel gând, ca îndemnurile; învăţăturile şi pilda P. S. Voastre să trezească în noi toţi dorinţa de a lupta pentru cei mulţi, pentru popor şi să ne întărească în dragostea de a /ne însufleţi pentru un ideal şi a munci pentru realizarea lui.

; Cu aceste sentimente, drept semn al dra­gostei şi recunoştinţei ce Vă purtăm, Vă rog, să-mi permiteţi ca sa depun, în numele tuturor, o sărutare pioasă pe -*&»ţita dreaptă a P. S. Voastre şi să Vă z i c :

„Intru mulţf ani, Stăpâne". [Continuarea reportajului în numărul viitor]

I. Câmpianu

Telegrame şi scrisori de felicitare primite de P. Sf. Sa Episcopul Veniamin

Reproducem aici o parte din cele câteva

sute de telegrame şi scrisori de felicitare pri­

mite de P. Sf. nostru Episcop Veniamin cu

prilejul aniversării a 6 0 ani de viaţă.

Ne bucurăm din toată inima în ziua acea­sta de sărbătoare mare vă urăm cu drag şi rugăm pe Dumnezeu să vă dăruiască ani mulţi sănătate deplină şi spor în toate cele bune spre folosul eparhiei şi mândria bisericii noastre.

Bucureşti Patriarhul României N i c o d i m

Din prilejul împlinirii a 6 0 ani de rodnică viată a Prea Sfinţitului Episcop Veniamin al

Caransebeşului cu regret de a nu putea lua: parte la frumoasa şi binemeritata sărbătorire ce aranjaţi, în numele clerului şi âl poporului din arhiepiscopia ,'de, Alba-Iulia şi Sibiu şi «1 meu personal rog transmiteţi Prea'Sfinţiei Sale urări de sănătate şi viaţă îndelungată pentru binele şi prosperitatea sfintei noastre BisericiV

Sibiu Mitropolit N i c o 1 a e

Clerul şi poporul credincios din Eparhia

Clujului şi Eu personal vă transmitem caldele

noastre urări de viaţă lungă şi fericită şi d e

păstorie rodnică.

Cluj Episcop N i c o 1 a e C o l a n

C u p r i l e j u l î m p l i n i r i i a 6 0 a n i d e v i a ţ ă t r ă i ţ i t o ţ i î n j e r t f e l n i c a m u n c a î n c h i n a t ă b i n e l u i n e a m u l u i ş i s t r ă l u c i r i i B i s e r i c i i l u i H r i s t o s , V a t r i m i t e m a t â t î n n u m e l e n o s t r u p e r s o n a l c â t ş i a l C o n s i l i u l u i E p a r h i a l c e l e m a i c ă l d u r o a s e f e ­l i c i t ă r i î m p r e u n ă c u b u n e l e n o a s t r e u r ă r i c a D u m n e z e u s ă v ă b i n e c u v i n t e z e î n c ă a n i m u l ţ i c u s ă n ă t a t e ş i c u r o d î n b e l ş u g a t a r h i e r e a s c a p ă s t o r i r e a P r e a S f i n ţ i e i V o a s t r e s p r e m â n g â ­i e r e a , m u l ţ u m i r e a ş i v e c i n i c a m â n t u i r e a c r e ­d i n c i o ş i l o r e p a r h i e i C a r a n s e b e ş u l u i .

O r a d e a E p i s c o p u l D r . N i c o l a e P o p o v i c i u

V ă z â n d i n v i t a r e a t r i m i s ă d i n p a r t e a C o n ­s i l i u l u i e p a r h i a l a l . S f i n t e i E p i s c o p i i o r t o d o x e r o m â n e a C a r a n s e b e ş u l u i , p r i n c a r e s u n t e m î n - v i t a ţ i l a s ă r b ă t o r i r e a î m p l i n i r i i a 6 0 d e a n i d e c ă t r e P r e a S f i n ţ i a V o a s t r ă , C o n s i l i u l n o s t r u - e p a r h i a l ş i c u m i n e n e a s o c i e m c u t o a t ă c u ­v i i n ţ a l a s ă r b ă t o r i r e a c e V i s e f a c e ş i V ă u r ă m a n i m u l ţ i d e r o d n i c ă a r h i p ă s t o r i r e .

Ţ i n e m t o t o d a t ă s ă f e l i c i t ă m C o n s i l i u l e p a r ­h i a l a l C a r a n s e b e ş u l u i p e n t r u f r u m o a s a i n i ţ i a ­t i v ă c e a l u a t c u a c e s t p r i l e j .

T i m i ş o a r a E p i s c o p f V a s i 1 e

P . S . S a l e E p i s c o p u l u i V e n i a m i n , c u o n o a r e V ă r o g , s ă b i n e v o i ţ i ' a t r a n s m i t e P , S . S a l e c e l e m a i s i n c e r e f e l i c i t ă r i a l e m e l e . B u n u l D u m n e z e u , c a r e 1 -a h ă r ă z i t c u d a r u r i n a t u r a l e ş i s p i r i t u a l e e x c e p ţ i o n a l e , s ă - i b i n e c u v â n t e z ^ ş i a c t i v i t a t e a c o n s e c u t i v ă l a m u l ţ i a n i , d ă r u i n -d u - i s ă n ă t a t e ş i s u c c e s s p r e b i n e l e E p i s c o p i e i d i n C a r a n s e b e ş ş i a l B i s e r i c i i î n g e n e r a i

G r e u t ă ţ i l e d e c ă l ă t o r i e l a o a t â t d e m a r e d i s t a n ţ ă , î n z i l e l e d e a s t ă z i , m ă o p r e s c d e a a s i s t a , c u m a ş i d o r i d i n t r a g e r e d e i n i m ă p e n ­t r u P . S . S a , p e r s o n a l l a a c e a s t ă s ă r b ă t o r i r e ; d i n c a r e c a u z ă V ă r o g , s ă b i n e v o i ţ i a m ă c o n ­s i d e r a ' p r e z e n t î n s p i r i t ş i r u g ă c i u n e . V

S i b i u D r . F r i e d r i c h M i i I l e r ' E p i s c o p u l B i s e r i c i i , E v a n g h e l i c e

C . A . d i n R o m â n i a

C u p r i l e j u l u n a n i m e i p r e ţ u i r i ş i î n a l t e i c i n s t i r i d i n p a r t e a c o n s i s t o r u l u i e p a r h i a l , _ J a u :

p a r t e c u t o a t ă b u c u r i a l a a n i v e r s a r e a P r e a S f . , V o a s t r e u r â n d u - V ă l a m u l ţ i a n i c u b u t u r i e . :

B u c u r e ş t i M i n i s t r u l F i n a n ţ e l o r •..

A l e x a n d r u A l e x a n d r i n i '

D i n t o a t ă i n i m ă s u n t a l ă t u r i d e c e i c e t e s ă r b ă t o r e s c c u o c a z i a î m p l i n i r i i v â r s t e i d e 6 0 a n i ş i t e r o g s ă p r i m e ş t i d i n p a r t e - m i c e l e m a i c ă l d u r o a s e u r ă r i d e s ă n ă t a t e ş i v i a ţ ă î n ­d e l u n g a t ă .

R o g p e D u m n e z e u s ă - ţ i a j u t e s ă p ă s t o ­r e ş t i p â n ă l a a d â n c i b ă t r â n e ţ e t u r m a c u v â n t ă ­t o a r e , c u a c e i a ş b u n ă t a t e s u f l e t e a s c ă ş i î n ţ e ­l e p c i u n e c e t e c a r a c t e r i z e a z ă ş i c u a c e l e a ş r o a d e d u h o v n i c e ş t i r e c u n o a s c u t e ^ i e p â n ă a c u m , c a r e t e p u n î n g a l e r i a I e r a r h i l o r d e s e a m ă a i B i s e r i c i i n o a s t r e .

C u f r ă ţ e a s c ă d r a g o s t e

A l b a I u l i a E p i s c o p u l A r m a t e i

f D r . P a r t e n i e C i o p r o n

C u p r i l e j u l î m p l i n i r i i d e 6 0 a n i v ă t r a n s ­m i t u r ă r i l e m e l e s i n c e r e p e n t r u o v i a ţ ă l u n g ă p l i n ă d e a c t i v i t a t e , f e r i c i r e ş i s ă n ă t a t e .

T i m i ş o a r a A u g u s t i n P a c h a

E p i s c o p r o m . c a t .

P r i m i n d a s t ă z i i n v i t a ţ i a P r e a V e n e r a t u l u i C o n s i l i u E p a r h i a l d i n 5 F e b r u a r i e a . c . l a s ă r ­b ă t o r i r e a î m p l i n i r i i a v â r s t e i d e 6 0 d e a n i a

* P a r t i c i p s u f l e t e ş t e c u v e c h e a p r i e t e n i e J a

b u c u r i a a n i v e r s ă r i i s e x a g e n a r e .

B l a j fianonic D r . V i c t o r M a c a v e r p r e p o z i t c a p i t u l a r , v i c a r u l -

M i t r o p o l i e i g r . c a t . V s "

V ă u r e z s ă n ă t a t e ş i s t ă p â n i r e î n d e l u n g a t ă

s p r e b i n e l e B i s e r i c e i ş i f o l o s u l N e a m u l u i .

O r ă ş t i e A u r e l V l a d , f . M i n i s r u -

L a m u l ţ i a n i c u s ă n ă t a t e p e n t r u b i n e l e b i ­

s e r i c i i ş i a l n e a m u l u i .

B u c u r e ş t i P r o f . u n i v . N i s t o r I a n c u f . m i n i s t r u

I n t r u m u l ţ i a n i p l i n i d e r o a d e b i n e c u ­

v â n t a t e .

C l u j F a m . P r o f . u n i v . D r . D r a g o m i r . S i l v i u m e m b r u a l A c a d . R o m â n e

Pagina 1 4 F O A I A D I E C E Z A N A N i . 11-12

IN FORMAŢII

U rea Sţintite ^Părinte, Este zi de sărbătoare

Pentru' noi fii sufleteşti,

Prea Sfinţitul nost' Părinte

împlineşte ani şaizeci.

O comună dela mitnte

Vine astăzi cu mult dor,

Felicită-al lor Părinte .

• Cler, mireni şi mult popor.

Sute de ani au trecut

• pâră ca să fim văzut,

Urmaş Domnului Prea Sfânt

Să calce pe-acest pământ.

Numai Prea Sfinţia Voastră

Luând cârfa-Arhierească,

Aţi venit la noi la munte

Cu trei ani acum 'nainte.

Pentru-această osteneală

Glăsuim fără sfială :

Acum la şaizeci de ani

Să trăiţi încă mulţi ani!

Sadova-Nouă la 24 Februarie 1946

Preot SlMlON ŞANGRU

M u l ţ u m i t ă . P. Sf. Sa episcopul nostru

Veniamin exprimă vii mulţumiri pe această

cale tuturor cari i-au trimis felicitări cu priie-

jul împlinirii etăţii de 6 0 ani şi le împărtă­

şeş te arhiereşti binecuvântări.

P . Sf. S a episcopul Andrei M a g i e r u a l Aradului a împlinit în Februarie a. c. 10 ani *de binecuvântată păstorire. îi facem cele mai Călduroase urări de sănătate spre a putea con­duce destinele eparhiei cu aceeaşi dragoste şi înţelepciune spre binele Bisericei şi Neamului,, ca şi până acum.

P ă r . I)r. loan VascăV — după cum c e ­tim în Mon. Of. Nr. 45 dela 2 2 Febr, a. ^ c.: — a fost numit secretar-general al Ministeru­lui-Cultelor.

Şedinţă religioasă. Soc . liceului de fete din loc .„Anastasia Şaguna" şi-a ţinut Dumi­necă 3 Martie a, c. prima şedinţă festivă.

S'a celebrat în bis. ,„Sf. Ioan" din c imi­tir sf. Liturghie . de către următorul -sobor: protopop i Dr. Z. Munteanu, Dr. I. Creţiu, Dr. M. Bănescu , P. -Toma; preoţii P.. Bogoeviciu,, I. Bulea şi 1. Câmpianu; diaconii A. Jucos şi D . Balon*. ,

Răspunsurile au fost date de corul bis . de copii, dirijat de Dl Praf. D. Cuşma.

După sf. Liturghie s e ţine şedinţa, în p r e ­zenţa elevelor şi a elevilor precum şi a cre ­dincioşilor. ,

P. C. Prot. Dr. M. Bănescu face prezent în mijlocul elevilor pe Prea Sf. Sa Păr. nostru Episcop Veniamin. '

C. Păr. Prof. I. Bulea arată rostul acestei societăţi şi realizările ei de până acum.

Cuvântarea a fost încadrată în bucăţi reli­gioase executate de ace laş cor.

Reveniri la ortodoxie. în cursul anului 1946, au revenit la adevărata Biserică, în corn. Jdioara 6 suflete: P. Fârcădeanu cu 2 copii şi văd. C. Duinitraşcu iar cu 2 copii. Semnalăm,, faptul ca un iod în misiunea internă a C Preoţi de acolo.

C. Preoţi adorjnjţi în Domnul. în ziua de 9 Februarie a. c a fost condus la locul

Nr. 11.-12 F O A I A D I E C E Z A N ^ T " Pagina 15

cel d e veci păr . M.' Serac in - Rueni , de că t re următor i i fraţi în t ru H r i s t o s : I. J u c o s şi I. C o -câr lă - Ze rveş t i , E. M a l e e şi V. F d i p - Rueni .

Păr. p e a s . I. J u c o s , c o n s . e p a r h . sup lean t ; ca de legat dm pa r t ea Of. prot . C a r a n s e b e ş , a a d u s ultimul salut din pa r t ea p ro topop ia tu lu i .

Mai aflăm ca au adormi t în D o m n u l şi C. Preoţ i A7". Baimez-Vram şi T. Gueiga-Coşava.

Ln O o n s t a n t f i i o p o l a fost a les pa t r ia rh ecumen ic 1. P . Sf. Sa Mitropoli tul M á x i m o s al Ca lcedon ie i , în locul Pa t r ia rhu lu i Veniamin r e -posa t d e cu r ând .

L a 6 M a r t i e a. G. s ' a s e rba t în toa tă ţa­ra împl in i rea unui ari' dela veni rea Guvernu lu i Dr. P . G r o z a la c â r m a Ţăr i i . In oraşul nos t ru s 'a săvârş i t în b i s e r i c a . ca tedra lă un T e - D e u m , la ca re au luat pa r te reprezentan ţ i i autor i tă ţ i lor civile şi mili tare. A u rma t apoi o în t runi re p u ­blică în sa la C i n e m a t o g r a f u l u i , la ca re r e p r e ­zentanţ i i g rupăr i lo r pol i t ice rJin guvern au ară­tat real izăr i le . Guvernu lu i în decursu l a c e s ­tui an. .

La alegerile parlamentare din Belgia au fost a l e ş i : 9 2 deputa ţ i ' s o c i a l - c r e ş t i n i , 6 8 soc i a l -democra ţ i , 2 3 comuniş t i , 1.8, l iberali .ş i 1 un iunea democra t i c ă . In senat: . 5 1 soc ia l -creş t in i , 34 social iş t i , 11 comuniş t i şi 5 liberali.

>

Se atrage atenţiunea cuc. preoţi că -orice c e r e r e trebue timbrată cu 120 Lei, iar c e r t i f i c a t e l e cu 300 LeL

Consiliu! de miniştri a decis majora­rea salariilor funcţionarilor publici cu 100% începând cu 1 Martie a. c.

Până la publicarea nominală a donatorilor, conducerea biserici i din Caransebeş, prin cei trei parohi ai săi, a d u c e mulţumiri tuturor do­natorilor, cari în anul 1945 au râvnit să îm­podobească Casa Domnului prin darurile lor, în icoane şi alte obiecte, apoi în lumini, unt­delemn, vin, tămâe şi în bani, în suma totală de 3 8 0 . 0 0 0 Lei.

Tot pe această cale se aduc mulţumiri şi credincioşilor cari au donat la lista lansată de Societatea Femeilor Ortodoxe pentru facerea Mormântului Domnului în sculptură aurită, în suma de: 7 1 0 . 0 0 0 Lei.

Iar epitropilor: Constantin Călţun, S imeón Magieru, Petru Toma, Dimitrie Stângu şi Ata-nasie Suciu l i -se aduc în special mulţumiri publ ice pentru buna chivernisire a averii şi a fondurilor bisericeşti .

AVIZ Di rec ţ iunea i iceukn „Traian Dbda" din C a r a n s e b e ş , anunţă" pe a c e a s t ă cale, pe toţi părinţii elevilor, să ia par te la a d u n a r e a g e n e ­rală ex t r ao rd ina ră din 17 M a r t i e a. c. orele 11 în ^cance la r ia l iceului, p e n t r u alegerea noului C o m i t e t ş c o l a r B I l i c e u l u i .

D a c ă la a c e a s t ă da tă nu s e va întruni număru l r e g u l a m e n t a r de membr i , adunarea/ genera lă ex t r ao rd ina ră se va ţirte în 24 Martie • a. c. orele 1 1 , cu număru l de m e m b r i prezenţi.

P a r t e a o f i c i a l ă

Nr. 6 6 4 3 B. 1946.

C O M U N I C A T '/

In legătură cu comunicatul Nr. 5 5 0 7 B. 1945, din 2 2 Noemvrie 1945, apărut în N o . 5 0 - 5 1 din 16 Decemvrie 1945 al „ F # D i e ­cezane", se face cunoscut, că adunarea epar­hială a Clujului, ţinută în 29 Octomvrie 1945, a ales în Consistorul spiritual mitropolitan de pe lângă Mitropolia noastră pe următorii membri: -

a) Preot Pavel Şendrea, spiritual la A c a ­demia teologică din C l u j * ca membru ordinar.

b) Preot Juliu G o ş e s c u dela parohia C e ­tea II ca membru supleant.

Caransebeş , din şedinţa Consiliului epar­hial ţinută în 25 Ianuarie 1Q46.

Episcop . Consilier referent:

f VENIAMIN Romul 6 . Ancuşa

A v i z i m p o r t a n t

Şe aduce la cunoştinţa cuc. preoţi, că Episcopia noastră are deschis cont la C. E. C. Nr. 89676. D e azi înainte oricine poate expedia bani la ep iscopie prin oficiile poştale cont cec numărul arătat. Trimiterea banilor prin cec e scutită de porto.

Episcopia va trimite banii tot prin Cec . Cuc. preoţi cari doresc să li -se trimită

salarul prin Cec — fără s p e s e (numai costul blanchetei 3 0 Lei) .— să anunţe Consiliul eparhial şi of. protopopesc .

Consiliul eparhial

CONCURSE In baza ordinului Ven. Cons. eparhial No. 5877

B|945 din 3 Decemvrie 1945 se publică concurs cu ter­men de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diece­zană" pentru postul de' paroh la parohia de cl. IlI-a din comuna Rueni cu filia Turn, protopresbiteratul Caran­sebeşului devenită vacanta pe urma transferării preotu­lui Aurel Lazăr în parohia Zlagna,

I. B E N E F I C I I : 1. Sesiune parohială în extinderede 3 0 jug., 1444 st. 2. Birul parohial uzitat. 3i Veniturile stolare uzitate.

' 4. Locuinţă in natură.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul ales este obligat a-şi îndeplini toate dato-rinţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminică şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala primară fără nici p altă remuneraţie.

Toate impozitele şi beneficiile de mai sus cad în sarcina preotului ales.

Cei ce doresc s ă - o c u p e acest post, întrucât vor avea cvalificaţia cerută pentru parohii de cl. lîka precum şi binecuvântarea P. S. S. Episcopului diecezan să-şi înainteze cererile, adresate consiliului parohial ort. rom. Rueni cu filia Turn, prin Prea On. Oficiu protopopesc al Caransebeşului.

Reflectanţii s e vor prezenta, pe lângă prealabilă în-cunoştinţare a Prea Onoratului Protopresbiter tractual, în vie-o Daminică sausârbătoaie fnsf. biserică spre a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nicidecum în ziua de alegere.

Rueni, din şedinţa extraordinară a Consiliului paro­hial, ţinută la 7 Ianuarie 1946. • ~~

Preşedinte: ' Secretar: Pr. Viorel Filip So lomon Seracin

Nr. 36'194G , In conţelegere cu Oficiul protopresbiteral. Caransebeş, la 14 Ianuarie 1846.

Isaia Suru protopop

In baza ord. Ven. Cons. Ep. No. 5762 B| 1945 se publică concurs, cu termen de 30 zile dela prima publi­care în „Foaia Diecezană", pentru postul de paroh în parohia vacantă de cl. II din comuna Iaz, protopresbite­ratul Caransebeşului.

I. B E N E F I C I I :

1. Sesi'..nea parohială în extenziune de 25 jug. 597 stj. 2. Birul parohial 3'Venituri stolare uzitate.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul ales este obligat a-şi împlini toate datorin-ţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminecă şi sărbătoare, a catehiza la şcoala primară si a învăţa pe copii să cânte în biserică, fără nici o altă remuneraţie.

Toate impozitele după veniturile de mai sus cad' în sarcina preotului ales.

Cei ce doresc să ocupe acest post, întrucât vor avea cvalificaţiunea cerută pentru parohii de cl. II, pre­cum şi binecuvântarea P. S. S. Episcopului Diecezan, să-şi înainteze cererile adresate Consiliului parohial ort. rom. din Iaz, prin Prea On. Of. protopopesc al Caran­sebeşului. . ,

Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila încunoştiinţare a Prea On. Protopresbiter tractual, în vre-o Duminică sau sărbătoare însf. biserică spre a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nicidecum în ziua de alegere.

Iaz, în şedinţa Consiliului parohial ţinută la 15. Ianuarie 1946.

Preşedinte: Secretar: Pr. Eftimie Sârbu Oheorghe Atnbru?

adm, parohial

Nr. 55)1946. In conţelegere cu Oficiul protopopesc ort. xom,

din Caransebeş. Caransebeş, la 18 Ianuarie 1946.

Isaia Suru protopop

In baza ordinului Ven." Cons. Ep. Nr. 5762B-945— din 15 Noemvrie 1945 se publică coheurs cu termen d e . 3 0 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" la postul de paroh" la parohia de cl. IlI-a din comuna Crâjma.cu filia Mal protopresbiteratul Caransebeşului devenită vacantă prin transferarea preotului Nicolae Bogdan; - v

I. B E N E F I C I I :

1) Sesiunea parohială în extinderede 38jug. 832 st.p» 2) Birul parohial uzitat. 3) Veniturile stolare uzitate. 4) Locuinţă în natura.

II. Î N D A T O R I R I : Preotul ales este obligat a-şi îpdeplini toate dato-

rinţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminică ş i sărbătoare şi catehiza la şcoala primară fără, nici o altă remuneraţie.

Toate impozitele şi beneficiile de mai sus^cad în-sarcina preotului ales.

Cei ce doresc să ocupe acest post, întrucât vor a-vea cvalificaţia recerută pentru parohii de cl IlI-a pre­cum şi binecuvântarea P.S.S. Episcopului diecezan să-şi înainteze cererile adresate Consiliului parohial ort. ronu Crâjma cu. filia~-Mal prin Prea Onor. Oficiu protopopesc al Caransebeşului.

Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila încurioştinţare a Prea Onoratului Protopresbiter tractual' în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sf. biserică spre a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nici decum în ziua de alegere.

Crâjma, din şedinţa extraordinară a Consiliului pa­rohial, ţinută la 30 Decemvrie 1945.

Preşedinte: Secretar: Pr. Nicolae Suşoi - Mihai Orăghici

Nr. 34-946 .' In conţelegere cu oficiul protopresbiteral din C-sebeş. Caransebeş la 14 Ianuarie 1946-

Isaia Suin - protopop.