O 6

Anul LXIII Caransebeş, 16 Ma!u 1948 Nr. 2 0 - 2 1 . . . . . . . . - - - . — —T> ~ — — '

y &

Fo<ia Diecezană ^ . eo l iamente

Oy5. ,. I 450 Lei A II • 400 Lei el. III

ganul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

¿lasa 300 Lei rículari

bftO Lei 300 Lei 200 Lei

MANUSCRISELE SE VOR TRIMITE PE ADRESA CONSILIULUI EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ

EPISCOPIA. C A R A N S E B E Ş U L U I CONT C E . C. Nr. 8 9 6 7 6

Publicaţii Concurse protopopiate .

„ parohii cl. 1 . „ II •

„ . HI . Diferite publicaţii cra.n .

. 1000 Lei

. 600 Lei . 500 Lei . 400 Lei

6 Lei

M I S I O N A R I S M U L F E M E I I In Dumineca aceasta, numită a

Mironosiţelor, biserica noastră stră­moşească ne înfăţişează icoana nim-batâ de lumină dumnezeiască a femei­lor evlavioase cari au urmat cu sta­tornicie şi devotament pe l i sus , în drumul sfâşietorului Său calvar.

Răsplata binemeritată pentru statornicul ataşament faţă de învăţă­torul lor, nu a întârziat să se evi­denţieze, căci Femei le Mironosiţe, s'au învrednicit să fie cele dintâiu vest itoare ale învier i i Domnului .

Din acele clipe luminoase, femeii, i-s'a creiat o imagine măreaţă şi o aleasă preţuire.

N u e deloc greu &ă subliniem că femeia, această fiinţa plăpândă, în­zestrată de Creatorul cu alese cali­tăţi, până la venirea Mântuitorului în lume, nu era decât o biată unealtă, un obiect lipsit de valoare, în mâna bărbatului.

In clipa când îngerul Domnului a rostit: „Bucurâ-te Mărie!", lanţu­rile robiei s'au smuls de pe mâinile femeii. Din acele clipe soarta femeii s'a schimbat şi ei i-a revenit înalta cinste de a fi o preţioasă colabora­toare în opera de mântuire a genu­lui uman.

Dacă învăţătura blândului l i sus a schimbat integral soarta femeii, tot creş t in i smul a înălţat pentru femeie, un altar pe care să se jert­fească. Acest altar sacru este cămi­nul şi familia. Căminul familiar, este s ingurul ogor unde pot înflori alesele

virtuţ i cu care au fost înzestrate urmaşele Mironosiţelor.

Oricât şi oricum ar progresa lumea, terenul cel mai prielnic de activitate al femeii, v a rămâne totuşi viaţa casnică, cuibul cald al familiei

„Daţi-mi mame bune şi vo iu schimba faţa lumii!", spunea odi­nioară un mare conducător de popoare.

Int'adevâr nimic, nu poate fi mai m ă i e ţ pe lume decât mama, care dârueşte din fiinţa sa, v iaţă nouă prin care se împleteşte trecutul cu viitorul.

s

E suficient să cunoşti mamele unui popor, devotamentul cu care îşi îndeplinesc datoriile faţă de fami­lie şi ve i putea descifra vi i torul lui.

Poporul nostru întotdeauna a avut adevărate mame. El, bazat pe învăţătura Mântuitorului şi a urma­şilor lui a învăţat ţinerile mame să se uite la pilda mamelor neîntre­cutului Sf. Ioan Gură de aur, a Sf. Vasi le cel Mare şi slujitorului pentru Hristos Ştefan cel Mare.

Dumineca Mironosiţelor, v a tre­bui să fie, un îndemn şi o încura­jare pentru femeia creştină.

Pi lda celor dintâiu vest i toare a învier i i Domnului , ne arată că mai presus de orice, astăzi a v e m nevoie de femei, adevărate mame, cari să lumineze ca nişte candele lângă căminul familiar.

V. T.

Din Pastoralele arhiereşti Din pastorala I. P . S. S a l e V A S I L E ,

Arhiepiscop de Timişoara, Morîsena, Lipova şi Mitropolit al Românilor ortodocşi,

din Banat

Dela noi, creştinii, membrii Bisericii, sortiţi spre mântuire şi dobândirea moşte­nirii cereşti, se cere numai să ne supunem cu smerenie puterii de convingere a ade­vărului dumnezeiesc ce ni se descopere în învăţătura sfintei noastre Biserici, primind cu credinţă tot ceeace ne învaţă ea şi ur­mând în viaţa noastră de creştini sfintele ei îndrumări şi poveţe către o viaţă creşti­nească tot mai desăvârşită, îndreptată ne­încetat după pilda Mântuitorului.

Având sfânta noastră Biserică această înaltă şi sfinţitoare chemare în viaţa noastră, a tuturor fiilor ei, să ne strângem cu cre­dinţă şi cu dragoste în jurul ei şi a sfinte­lor ei aşezăminte. Să nu dăm ascultare nici unei ispitiri, de niciun fel, care ar urmări să ne îndepărteze de această sfântă şi sfinţitoare Maică a sufletelor' nbastre. Chiar' necazuri şi suferinţe de am avea de pătimit, pentru sfânta noastră credinţă stră­moşească şi pentru alipirea noastră faţă de sfânta noastră Biserică, nici acestea să nu fie în stare să ne deslipiascâ de această cetate de mântuire a sufletelor noastre. Ci să dăm pătimirii ce am întâmpina înţelesul de împreună-pătimire cu Hristos Domnul , ştiind că răsplata acesteia este împărtăşirea noastră din slava, cu care a fost încunu­nată patima Mântuitorului. Cum puternic ne asigură şi sfântul apostol Petru, învă-ţându^ne: „Iubiţilor, de ispitirea ce vise trimite fetitru cercare să nu fiţi nedumeriţi..., ci înttu cât (prin aceasta luaţi parte la patimile lui Hristos, bucuraţi-vă, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei Lui112). In suferinţa cu care am fi ispitiţi, să ne slujească drept mângâiere şi îmbărbătare bărbăţia cu care Mântu.torul a purtat crucea pătimirii Sale pentru mântuirea noastră. El a suferit pentru noi nemăsurat mai mult decât am putea suferi oricare dintre noi pentru El şi pentru Biserica Lui. După cum cu multă înţelepciune ne povăţuieşte şi sfântul Ciprian prin cuvintele:

„Dacă în această lume avem de suferit, să nu uităm că Hristos Domnul a purtai asupra Sa ura acestei lumi. De avem de suferit

în lutiie necazuri, asupriri şi chmivri, să 1111 uităm că Ziditorul lumii a suferit şi mai mult pentru noi.1'*)

Este chiar şi o leg. 1 a fini ca atât cre­dinţa în D. imnezeu cât şi supune rea faţă de voia lui să îndrepte gândirea şi făptuirea fiecărui om în parte. Asemenea este o măr­tur ie a istoriei că cinstirea ce se aduce Legi i creştineşti şi sfintei Biserici, ca u n a ce păs t rează în lume credinţa creşt ină, este u n a din temelii le vieţii de obşte de totdea­u n a şi de pre tu t indeni . Nimeni nu poate nesocoti această lege a firii şi aceas tă măr­turie a istoriei lumii , fără a pr imejdui bună ­starea sufletească a oameni lor în parte şi chiar a societăţii în care oameni i sunt adu­naţ i . Societatea omenească în care s u n t e m grupaţ i , în u rma firii noas t re , este lucrarea lui D u m n e z e u , Zidi torul a toată făptura . Deci , p r ecum fiecare fiinţă vie, în puterea firii e i . s e s imte îndemna tă să aducă cinsti-e lui D u m n e z e u , ca U n u l dela t a r e şi-a pri­mit viaţa şi toate lues urile legate de ea, tot aşa t rebuie să fie şi cu popoarele şi cu statele. Şi acestea au luat fiinţă în puterea firii omeneş t i , dată omulu i de D u m n e z e u . Deci şi ele sun t datoare să c ins tească pe D u m n e z e u , au to ru l lor. De aceea cel ce încearcă să deslege, să abată , sau să oprea­scă pe om, sau societatea o m e n e a s c ă dela împlinirea îndatoriri lor sale rel igioase, acela făptuieşte nu n u m a i nedrept , dar şi cu ne­socot inţă şi greşit . Astfel de oameni se mai arată şi ca unii cari una vorbesc şi alta fac. Căci chiar unii ca aceşt ia , deşi se poartă ca şi cum n 'ar mai crede în învăţă­turi le descoperi te de D u m n e z e u ale Biser ic i i ' şi Legii noast re creş t ine , a tunci când vor­besc despre morală , dreptate , omenie , s imţă­m â n t u l datoriei , conşt i inţă de drept şi aşa mai departe , fără să vrea şi să-şi dea seama , se dovedesc că cer altora să t răiască, şi chiar ei t răiesc, după învăţă tur i moş ten i t e din Biserica creşt ină, prin părinţii şi s t ră­moşi i lor. Ei se fac că au ui tat — şi ar vrea să facă şi pe alţii să uite •— care este isvorul ceresc, din care se t rag aceste bunur i c o m u n e ale omenir i i de pre tu t indeni , cari s tau totuşi la baza civilizaţiei de azi şi al or ică iui progres , luat în adevăra tu l înţeles al cuvân tu lu i . Sfântul Vasile cel Mare, vorbind de cei necredincioşi din vremea lui, zice: „ Oamenii necredincioşi sunt ca bufnitele: la înhenerec vad bine dar la lumina zilei vederea lor dă greş. Necredincioşii în înlunerecul nebuniei lor se cred tare deştepţi,

dar ei nu sunt în dare să privească lumina cerească a adevărului c festin".

2. I. Petru IV, 1 2 - 1 3 . 3. Epistola , VIII, 6. 4. Exaimeron VIII, 7.

Din Pas tora la I. P. S Sale N I C O L A E Arhiepiscop de Sibiu,

şi Mitropolit al Ardealului, Crişanel şi Maramureşului

Dar nu n u m a i o dragoste care iartă toate şi nu mai găseş te pricină de vrajbă ne aduce h,vrerea, ci şi o dragos te care vrea să lucreze şi să jer t fească pen t ru semen i . Căci noi privind la învierea lui Hr i s tos D o m n u l , vedem că ea e rodul jertfei Lu i pentru noi şi îndată ne dăm seama că dacă nu u r m ă m pilda Lui şi dacă nu adu­cem şi noi JBrtfe pentru semeni i noştr i şi pent ru obşte, nu v o m avea parte de înviere. Nimeni nu se poate mân tu i , dacă are grijă n u m a i de sine şi dacă nu arde în sufletul său să ajute prin faptele lui şi pe alţii în greutăţ i le şi necazur i le lor.

Aceas ta este marea învă ţă tură pe care ne-o dă învierea D o m n u l u i , iubiţii mei : învă ţă tura dragostei până la jertfa pent ru alţii, învă ţă tura dragoste i cu fapta, nu n u m a i cu vorba , învă ţă tura dragostei până la jertfirea vieţi i . Când se pare că ţi-ai pierdut viaţa pentru alţii, a tunci ai câştigat-o. „ Cel ce îşi va pune sufletul său pentru mine, căştiga-l-va pe el" (Matei 16, 25) .

î nvă ţ ă tu ra aceasta ne-o dă D u m n e z e u prin tot ce a făcut El pent ru noi. Ne-o dă prin venirea Sa în l umea năcazur i lor noast re ca o m smeri t , născându-se în t r ' o iesle, ne-o dă prin tot ce a făcut pen t ru oameni în cursul vieţii Sale pământeş t i , dar mai ales ne-o dă prin pat imile Sale pe cruce .

Şi numai dacă lumea va trăi potrivit cu aceasta mare învăţă tură , ea va putea să g l s e a s c ă linişte şi viaţă cu rostur i înalte şi b u n e . N u m -A u r m â n d acestei învăţă tur i va putea să-şi câşt ige pacea binefăcătoare, fără de care nu poate fi o viaţă mu l ţumi t ă , In acest înţeles l umea nu poate trăi fără cuvinte le şi fără pildele date de D u m n e z e u . Învăţă tura cupr insă în cuvintele şi pildele Domnu lu i nu o poate lepăda. Aşa cum a s p u s D o m n u l : „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece11,

Vizitaţiuni canonice La Gllmboca

Consecvent unui plan de muncă stabi­lit dela începutul anului, P. S. Sa Păr. Episcop Veniamin Nistor, al Caransebeşului şi-a continuat vizitaţiunile canonice progra­mate în postul Sf. Paşti.

Aşa, Duminecă, 18 Aprilie 1948, P. S. Sa, însoţit de P. On. Prot. Dr. Marcu Bănescu cons. eparhial, P. On. Prot. Teodor Roşea, adm. prot. C. S. Diac. D. Băloni precum şi întreg Corul Catedral din Caransebeş, a descins în fruntaşa comună grănicerească: Glimboca, fiind întâmpinat încă dela hotar, de un grup de călăreţi cari au gardat maşina până în sat.

. . .înaintând în comună, pe o stradă largă şi curată, cu case mari, cari surâdeau scăldate în soarele de primăvară, P. S. Sa trece în revistă falnicul monument al eroilor şi clădirea monumentală a şcoalei primare, cu etaj, opere rămase de pe urma regreta^ tului Preot George Frălilă, care-şi doarme somnul în cimitirul satului.

Ajuns în faţa primăriei, Chiriarhul este primit sub arcul de verdeaţă de întreg poporul, în frunte cu oficialităţile şi intelec­tualii satului, dintre cari se desprinde: Dl. înv. dir. Nicolae Românu, care în cuvinte emoţionante beneventează pe înaltul oaspe cu suita sa. iar un copil oferă un frumos buchet de flori de primăvară. Corul Catedral intonează imnul arhieresc, iar dupăce Arhipăstorul răspunde, călduros, cuvântului de bun-venit, se îndreaptă spre Biserică, trecând prin defileul copiilor de şcoală, cari îi presârau flori în cale şi-1 ovaţionau cu ramuri înverzite, aşa cum altădată coconii din Ierusalim L-au primit pe Mântu i toru l . . . Ia faţa Bisericii, aşteaptă clerul, îmbrăcat în odăjdii luminate, din mijlocul căruia se desprinde: Pr. Pavel Luca, parohul satului, care, oferind P. S. Sale Sf. Cruce şi Sf. Evanghelie, rosteşte o simţită alo­cuţiune de beneventare în care a împletit magistral, toate evenimentele mai de sea­mă, dela întemeierea cumunei şi până azi. Răspânzând raportului prezentat de preot, P. S. Sa invită credincioşii Ia sf. slujbă şi Biserica se umple îndată până la refuz ! . .

Sf. Liturghie se săvârşeşte de P. S. Sa Episcopul Veniamin, asistat de un sobor

alcătuit d in: Prot. Dr. Marcu Bânescu, cons. eparhial, Prot. Teodor Roşea adm. prot., Pr. Ioan Ţerovan, Pr. Ioan Racoveanu, Pr. Pavel Luca, Pr. Nicolae Şuşoi şi Diac. Dimitrie Băloni., răspunsurile corale fiind date de corul Catedral.

Atât Liturghia aihierească cât, şi melo­dioasele cântări ale corului catedra], condus de Dl. Prof. Al. Buţiu, au impresionat în mod deosebit pe glimboceni. Aceşti oameni harnici şi intreprizi cari, în avântul lor de muncă pentru agonisirea celor trebuin­cioase în familie, străbat ţara dela un capăt la altul, prin târguri, sate şi oraşe; au astăzi prilejul să trăiască, la ei acasă, în biserica lor, cucernice momente de evlavie, aşa cum poate, numai întâmplător, în vre'o zi de sărbătoare petrecută prin străini au ajuns să guste din vre'o sfântă slujbă oficiată în catedralele şi bisericile din oraş, pe unde-au colindat adesea.

Cunoscând toate aspiraţiunile acestor, credincioşi notorii, P. S. Sa, la priceasnă, rosteşte o substanţială predică, adecvată momentului şi locului, având ca bază cuvintele Sf. Apostol Pavel" ...ce-ar folosi omului de ar cuceri lumea 'dar şi-ar pierde sufletul său..." P. S. Sa laudă vrednicia acestor credincioşi cari colindă ţara pentru îmbunătăţirea traiului vieţii, pentru progre­sul economic al comunei , dar le atrage totodată atenţiunea ca nu cumva grijile lumeşti să le înăbuşe pe cele sufleteşti. Să nu-şi piardă credinţa care ne-a fost s ingu­rul scut şi singura nădejde de mai bine în toate vicisitudinele timpurilor prin cari am trecut.

La fine Sf. Liturghii se administrează Sf. Taină a botezului, celui d 3 al doilea fiu al preotului P. Luca şi al învăţătorului Pavel Bistreanu', act simbolic, la care P. S. Sa a ţinut să participe, săvârşind mirun-gerea.

Ieşind din B ; set ică P. S. Sa se între­ţine cu credincioşii împărţind cărţi, icoane şi cruciuliţe. La casa parohială s'a servit masa şi s'a inspectat oficiul parohial. Apoi corul catedral a prezentat un frumos concert la şcoală, iar P. S. Sa, împreună cu suita, părăseşte comuna îndreptându-se spre Iaz.

1 R. Nera

LA IAZ

In după masa aceleaşi Dumineci, co­muna Iaz primeşte pe P. S. Sa, care vine

să săvârşească sf. Vecernie, cu care ocaz ; e să poată sta de vo:bă cu crcd'ncioşii acesiei c o m u n e .

La un arc de verdeaţă , în faţa mul ţ imi i credincioşi lor din c o m u n ă şi j u r , înv. P . Puraci b ineventează pe Arhipăs tor care în r ă spuns îşi arată bucur ia sosirii în această c o m u n ă .

In faţa bisericii, preotul locului , Efti-mie S â i b u , dupăce face obişnui tul rapoî t a supra s te r i i parohiei , m u l ţ u m e ş t e P . S. Sale pen t iu bunăvo in ţa şi oboseala luată de a coborî în mi j ' o :u l parohieni lorsăi .

Sf. Vecernie este săvârş i tă de P . S. Sa înconjurat de u rmăto ru l sobot : Prot . T . Roşea, Prot. Dr. M. Bănescu , cons . rcf. epcrhial , preoţii N. Rădoi-Obreja , I. Os t rovan Ciuta, N. Bojin-Var, E. Sâ tbu - I az şi d iaconul D. Băloni . Răspunsur i l e au fost date de corul comune i sub conducerea înv. P . Purac i .

La predică, P. S. Sa pornind dela cuvintele Sf. Evanghe l i s t Marcu IX, 2 3 : „De poţi crede toate-s cu putinţă celui ce c rede" , ara tă t eme iu l dreptei credinţe, din care poate răsări împără ţ i a lui D u m n e z e u şi s ingura care poate m u t a din cale munţ i i păca tu lu i . Pos tu l şi r u g ă c i u n e a noas t r ă , spune P. S. Sa din credinţă t rebuie să se ada­pe, Credinţa î n H r i s t o s rugăc iunea şi postul ne fac vrednici de darul D u h u l u i sfânt prin care ia fiinţă împără ţ ia lui D u m n e z e u .

La sfârşitul vecern ; e i , ieşind afaiă spre casa preotului , P. S. Sa împar te iconiţe cruciuli ţ ie şi cărţi de rugăc iuni . După revidarea oficiului paroh 'a l şi după o mică gus t a r e , P. S. Sa şi sui ta se întorc spre Reşedinţă .

Mulţumiri P S. Sa Episcopul Veniamin exprimă pe această cale vii mulţumiri tuturor celor ce i-au trimis felicitări cu ocazia Praznicului Învierii Domnu'ui şi împărtăşsndu-le arhiereşti binecuvântări le spune:

ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Prazn i cu l învieri i Domnului, a fost sărbă­torit la centrul nostru eparhial cu tradi ţ ionalul fast ceremonial şi în aceiaşi atmosferă de înălţare sufletească ca şi până în prezent.

Slujba învierii a f jst pontificată de însuşi P. Sf. Sa Par. Episcop Veniamin înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi , în prezenţa unui număr imens de credincioşi .

In prima zi Sf. Liturghie a fost pontificată de P . S. Sa Păr, Ep i scop Veniamin, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

La Pr iceasnà P. S. Sa a rostit cu însufleţire pas tora la de Paşti .

Răspunsur i le liturgice au fost da te de corul „Reuniunii de Cântări şi Muzica" din loc .

Data alegerii noului P a t r i a r h , al Bisericii noas t re nu a fost încă fixată, după cum anunţă chiar o ştire dată de Sf. Pat r iarh ie .

Vizitaţiuni canonice. P. Sf. Sa Episcopul nostru Veniamin, dor ind a cunoaş te viata re l ig ios-moraiă a credincioşi lor din parohii le de pe Valea Almăjului, jud. Caras , va face în zilele delà 15—23 Mai a. c. vizi tat 'uni canonice în toate parohii le cu sluj>rea Sf. LUurgii, a Vecerniei şi altor slujbe. Vizitaţiunile se vor încheia cu conferinţa preoţi lor ce se va ţine la Bozoviciu.

Mulţumire. Biserica ort. rom. din Ilova, prin preotul ei Rusălin Trica, pe aceas tă cale aduce mulţumiri , tuturor donatori lor, care au cont r ibui t cu obolul lor la cumpăra rea unui rând de ornate luminate pe seama sfintei biserici în val. de 30 000 Lei, şi a n u m e : Dna p reo t ea să C. Trica 1000. Lei şi în special se mul ţumeşte DI. notar E. Cârs teniuc , pentru bunăvoinţă şi concursul d î t şi care a premers cu exemplu dăruind 1000 Lei, Dl. secr. al pi imăriei V. Rain 500 Lei şi alţi credincioşi , şi epi t ropia par., în frunte cu prim epi t rop N. Gurgu.

Bunul Dumnezeu să le r ă sp lă t ească fapta lor creşt inească.

Centenarul naşterii lui G h . Dima. S'a împlini t de curând un veac delà naş te rea renu­mitului compozi tor ardelean Gh Dima.

Numele nemuritorului compozitor e 'pomeni t cu c ins te .şi recunoş t in ţă în bisericile noastre unde se cântă li turghiile, i rmoasele , pr icesnele, cântăr i le funebre şi alte cântări preţioase.

Compoziţ i i le rel igioase ale Iui Gh. Dima sunt pă t runse de mireasma duhului dumnezeiesc , care înalţă şi alină sufletul.

f Preotul l o s i f Drăgoiu, a deceda t î na ­inte de sărbători în comuna Globurău . Defunctul preot, pe lângă activitatea pas tora lă ne este cunoscu t şi prin reuşi te le poezii cu caracter religios, publ icate în calendarul eparhial şi „Foaia Diecezană" sub pseudonimul losif delà Glob.

Pie-i memoria b inecuvânta tă .

Ziua Independenţii , a fost sărbător i tă în toa tă ţ a r a — 9 Mai — prin manifestaţii publ ice , conferinţe şi întreceri sport ive, atât Ia oraşe , fabrici, cazărmi, cât şi la sate.

Palatul Culturii din Moscova. După p r o ­punerea Gen. I. V. Stalin, Univers i ta tea de Stat din Moscova este una din primele clădiri care va în t ră în planul de reconstrucţ ie al capitalei sovietice.

Acest templu al culturii va cupr inde în c e l e 2 0 e t a j e , amfiteatre, săli de cursur i , labora toare , biblioteci şi 6000 camere pentru uzul s tudenţi lor şi profesorilor.

Mor» Of. N r . 81 din 6 Aprilie a. c , publică o decizie prin care, pentru orice manifestare culturală, coferinţe şi şezători pentru popor, la sate şi la oraşe , se va cere aprobarea Minis teru­lui Artelor, cu 30 z»le îna in te de ţ inerea ei.

Un n o u p o s t d e r a d o r o m â n e s c , a înt ra t în funcţiune în ziua de 1 Mai a. c. cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existentă a societăţii române de radiod fuziune.

D i r e c ţ i u n e a Î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r — n o r m a l , a comunicat organelor în subordine , reamint ind între altele, că este oprită cu d e s ă ­vârşire băta ia în şcoli. Măsuri severe se vor lua împotr iva celorce se abat dela aceas tă dispoziţ ie.

r PARTEA OFICIALĂ n

COMUNICAT Nr. 1625 E. 1948.

Ca urmare a dispoziţ i i lor din comunicatul nost ru Nr. 1007 E din Foaia Diecezană Nr. 14—15 de la 4. IV. a. c. aducem la cunoşt in ţă Cuc . preoţi spre ştire şi conformare, că potrivit dispoziţi i lor Comisiei Min. pentru redresarea economică , sunt escepta te dela marcare toate obiecte le de cult, de platină, aur şi argint apa r ­ţ ină toare cultului, cari figurează în inventarul biserici lor sau ale cultului înalte de 1 Aprilie a. c

Caransebeş , Ia 22 Aprilie 1948.

Consiliul eparhial

COMUNICAT

Nr. 444. B. 1948.

Se face cunoscut că, pentru neglijenţă, şi neexecutarea ordinelor următori i preoţi au fost sancţ ionaţ i cu mustrare şi reţ inerea salarului dela s ta t pe 10 zile:

1. Constant in Cotârla, Cuptoare Secul 2. Gheorghe Ogârlaci , Berzovia 3. losif Braicher, Iam 4. Iancu Tilcă, Mircoveţ 5. Ioan Nimu, Hezeriş 6. Emilian Gul iman, Hodoş 7. Lazăr Mladescu, Măguri 8. M a r e ş ' H u m i ţ a , Tap ia 9. Cornel Tucu, Zorlencior

10. losif Bololoi, Gârboveţi .

Ca ransebeş din. şedinţa Consiliului eparhial ţ inută la 22 Aprilie 1948.

Consiliul eparhial

N o . 1227 B. 1948.

C i r c u l a r ă

c ă t r e O f i c i i l e p r o t o p o p , ş i Of. p a r o h , d i n E p i s c o p i a ort. r o m . a C a r a n s e b e ş u l u i .

Prin Legea Nr. 3 2 5 publicată în Monitorul Oficial Nr, 2 2 3 din 27 Septemvrie 1947, a luat fiinţă Sf. Mitropol'e ortodoxă română a Banatului, cuprinzând: Arhiepiscopia ortodoxă română de Timişoara, Morisena şi Lipova şi Episcopia Caransebeşului .

Pentru îndeplinirea lucrărilor necesare începutului şi punerea în funcţiune a organelor mitropolitane, s'a instituit Comisia de organizare a Mitropoliei Banatului.

Comisia aceasta în şedinţa ţinută ia 17 Februarie 1948, a hotărît să se facă a lege ­rile de deputaţi în Congresul naţional-bisericesc al Mitropoliei Banatului, pe restul periodului în curs prelungit.

in temeiul acestei hotărîri, ca urmare la adresa Sf. Mitropolii a Banatului Nr. 8 din 1.7 Februarie 1948 şi în conformitate cu prevederile § 5 din Regulamentul de procedură la alegerea deputaţilor pentru Congresul naţional-bisericesc, votat la 11 /23 Oetomvrie 1891, d i spunem:

1. Pentru alegerea deputaţilor din Cler se fixează ziua de J o i î n 3 I u n i e 1948. Cuc, Preoţime fără a rnai aştepta altă convocare, în ziua aceasta se va întruni

negreşit încă înainte de ora 11 la locul central al Colegiului, în localul designat de comisa­rul ep i scopesc , pentru alegerea deputatului preoţesc, unde se va constitui în Colegiu e lecto­ral alegându-şi doi bărbaţi de încredere şi un notar-secretar. ( § 18).

După constituirea colegiului electoral, se va proceda mai departe, cu observarea întocmai a dispoziţiilor §§-!or 19-26 din Regulamentul de procedură la alegerea deputaţilor pentru Congresul naţional-bisericesc. După terminarea alegerii, comisarul sau substitutul său, înaintează Consiliului eparhial dosarul alegerii. ( § 12).

Cercurile electorale pentru alegerea deputaţilor preoţeşti sunt următoarele: /. Cercul electoral I Bocşa Montană, cu locul central al Colegiului în Bocşa M o n ­

tană, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: P. C. protopop Dr. Nicolae Iorgovan din Bocşa Montană.

2. Cercul electoral II Bozoviciu, cu locul central al colegiului în Bozoviciu, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: Cuc. preot loan Goanţă din Bozoviciu.

3. Cercul electoral III Caransebeş, cu locul central al colegiului în Caransebeş , căruia aparţin toţi preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial pentru conducerea colegiului electoral este: P. O. protopop Dr. Zeno Muntean, prof. Acad. teol.

4. Cercul electoral IV Făget, cu locul central al colegiului în Fâget, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar, consistorial P. C. protopop loan Muntean din Făget.

5. Cercul electoral V Lugoj, cu locul central al colegiului în Lugoj, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: P. C. adm. protopopesc D a m a s c h i n Daicovici din Lugoj.

6. Cercul electoral VI Mehadia, cu locul central al colegiului în Mehadia, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: P. C. protopop Iosif Câmpian din Orşova.

7. Cercul electoral Vil Oraviţa, cu locul central al colegiului în Oraviţa căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: Cuc. preot Mihail Văcărescu , adm. protopopesc în Gârlişte.

8. Cercul electoral VIU Sasca Montană, cu locul central al colegiului în S a s c a - M o n -tană, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: Cuc. Păr. Traian Constantin, adm. protop. în Vrani.

9. Cercul electoral IX Jeregova, cu locul central al colegiului în Teregova, căruia aparţin preoţii din comunele arătate în tabloul I. Comisar consistorial: P. C Păr. protopop T e o d o r Roşea din Caransebeş .

10. Cercul electoral X Vârşeţ, nu se face alegere.

//. Pentru alegerea deputaţilor mireni, în toa te cercur i le se f ixează z iua de D u m i ­n e c ă 6 î u n i e 1948.

1. On. Preoţime parohială va convoca Adunarea parohială extraordinară electorală, c u 8 zile m a i ' î n a i n t e , a d e c ă Duminecă în 3 0 Mai 1948, pentru alegerea unui deputat mirean in Congresul na ţ iona l -b iser icesc ai Mitropoliei Banatului. ( § 15)

2. Pentru îndeplinirea tu turor formelor şi prezidarea alegerilor şi în parohiile vacante, conducătorii oficiilor protopopeşti , vor de lega câte un preot din parohiile unde sunt mai mulţi.

3. Publicarea adunării se face şi în filii, învitând pe alegătorii acelora la alegere In comuna materă, unde vor vota în a ce l a ş proces verbal cu cei din materă. ( § § 15 şi 27 )

4. Adunarea parohială electorală se poate ţ ine în sf. biserică, şcoală sau alt local potrivit. ( § § 15 şi 27)

5. La data fixată pentru alegere, aceasta trebue să se facă negreşit, cu orice număr de membri prezenţi, neadmiţându-se alt termen, cf. art. 5 8 din Regulamentul pentru alegerea şi constituirea organelor reprezentative şi executive etc.

6. Conducătorul oficiului parohial se îngrijeşte ca să fie la îndemână sigiliul paro­hial, lista membrilor adunării parohiale din anul curent, în copie autentificată,. Votarea s e f a c e în baza acestei liste, iar după votare s e anexează ia procesul verbal. ( § 16)

7. In ziua alegerii s e ce lebrează Sf. Liturghie cu Chemarea Duhului Sfânt. ( § 17) 8. Procesul verbal se face după formularul anexat. Ora deschiderii adunării paro­

hiale se înseamnă la proces verbal. ( § 27 ) 9. Adunarea parohială electorală este prezidată de preşedintele ordinar — preotul

conducător al Oficiului parohial — şi s e constitue alegându-şi doi bărbaţi de încredere şi un notar-secretar.

10. 'Votarea se face în ordinea după cum sunt introduşi membrii adunării parohiale î n listă. ( § 29) . -

11. Ales poate fi numai acela, care este trecut ca membru în lista vreunei adunări parohiale de pe teritoriul Mitropoliei Banatului ( § 30) şi îşi îndeplineşte obligaţiile morale şi materiale faţă de biserică şi aşezăminlele ei (art. 8 Legea pentru organizarea Bis. ort. rom.)

12. Forma votării este cea cu graiu viu, sau dacă cer 2 0 membri înscrişi in lista adunării paroh'ale, cea secretă. Ora când se începe votarea deasemenea se va însemna la p r o c e s verbal. ( § 3 1 )

13 Ordinea votării este aceasta: preşedintele sau notarul citeşte din listă cu graiu -Tespieat şi pe rând numele fiecărui alegător. Membrii prezenţi ai Ad«nării, cari vo iesc să participe la alegere, vin în persoană unul câte unul, la masa biroului Adunării, în ordinea d u p ă care sunt chemaţi din listă, fiecare din ei îşi dă votul cu graiu viu, eventual prin buletine.

Aclamaţiunea nu es.te admisă, deasemenea nu se admite să voteze cineva în nu­mele altuia. La caz când alegătorul nu ştie întreg numele candidatului, e deajuns, dacă el va numi sau va scrie numele de familie şi caracterul candidatului, aşa însă ca asupra identităţii persoanei să nu fie nici o îndoială. ( § 32)

14. Notarul-secretarul adunării, sub controlul preşedintelui şi a bărbaţilor de încre­dere trece la procesul verbal voturile date, scriind la fiecare votant numărul curent, numărul din listă, numele alegătorului şi numele persoanei pentru care s'a votat.

Numele candidatului pentru care s'a votat să se scrie întreg şi corect. Semne indi­cat ive ca „D-to" şi „ " sau prescurtări nu sunt admise .

La caz de votare secretă se înseamnă la procesul verbal numai numele alegătorilor, iar şedulele se adună şi se păstrează toate anexându-se la procesul verbal, pentru a fi la îndemână la actul scrutinului ce va urma. ( § 33)

15. După ce au votat în ordinea din listă toţi alegătorii prezenţi, s e mai aşteaptă o jumătate de oră pentru alegătorii cari n'au fost prezenţi şi cari venind în acest răstimp mai pot vota. Trecând timpul de jumătate oră şi votând toţi cei ce s'au prezentat ulterior în această jumătate de oră, se încheie votarea, trecând la proces verbal ora încheierii. ( § 3 4 )

16. După încheierea votării, biroul adunării parohiale electorale numără v o t u r i l e , — la caz de votare secretă buletinele, cari trebuesc să consune cu numărul votanţilor, s e scru-t inează desfăcându-se , cet indu-se, şi însemnându-se numele candidaţilor votaţi. Rezultatul votării se înseamnă la proces verbal, exact , ca să se poată constata câte voturi a întrunit fiecare candidat.

Buletinele de votare secretă, după scrutinare, se adună la olaltă şi legate bine se pun în plic, iar plicul se sigi lează cu sigilul parohial şi al unui bărbat de încredere — dacă are sigil personal — şi se alătură la procesul verbal al adunării parohiale electorale (§ 3 5 ) .

17. Terminându-se actul alegerii, adunarea parohială electorală deleagă pe unul din bărbaţii de încredere, care să primească procesul verbal, după ce va fi în toată forma înche­iat şi sigilat şi la data fixată pentru scrutiniu să-1 ducă la centrul cercului şi să-1 prezinte intact în persoană comisarului, făcând parte şi din colegiul scrutinatoriu pentru cercul respectiv.

In cazul când acest delegat al adunării parohiale electorale ar fi împiedecat a-şi îndeplini delegaţia dată, are să predea procesul verbal celuilalt bărbat de încredere ca acesta să-1 prezinte la data fixată la locul indicat.

Despre întreg decursul adunării electorale se face proces verbal, care încheindu-se se autentifică, se semnează de cătră preşedinte, bărbaţii de încredere şi notar-secretar. Dacă bărbaţii de încredere nu ar şti carte, numele lor va fi scris de cătră secretar, evidenţi indu-se această împrejurare la proces verbal prin aceea că secretarul va se semna ca scriitor de nume.

Copia de pe lista membrilor adunării parohiale, după care s'a făcut votarea, pre ­cum şi eventualele buletine de votare secretă se anexează la procesul verbal.

Mai multe coaie de proces verbal se coase la olaltă şi capetele firului cusăturei s e pun sub sigil. Procesul verbal pe pagina semnăturilor, s e v a provedea cu două sigile, unul al parohiei şi altul al preşedintelui sau al unui bărbat de încrederere, iar dacă nici unul din aceste persoane nu are sigil personal, se va aplica numai sigilul parohiei în toate locurile. ( § 3 6 ) .

Procesul verbal încheiat şi semnat, împreună cu copia autentică de pe lista m e m ­brilor adunării parohiale şi la caz de votare secretă, cu bu'etinele de votare, se pun în plic şi plicul se sigi lează cu două sigile de ceară şi anume: sigilul parohial şi cu sigilul preşe ­dintelui sau al unui bărbat de încredere, iar dacă nici unul din aceste persoane nu ar avea sigilul personal, se sigi lează în două locuri cu sigilul parohial. Pe plicul sigilat astfel s e scrie: Procesul verbal al Adunării parohiale electorale din comuna : şi se predă în faţa biroului bărbatului de încredere încredinţat ca pe ziua de 13 iunie 1 9 4 8 ora 11, să-1 prezinte intact şi personal comisarului Consiliului eparhial la centrul scrutiniului. ( § 37) .

III. Pentru scrutinare se fixează ziua de Duminecă în 13 I u n i e 1948 1. In ziua de Duminecă în 13 Iunie 1948, precis la ora 11, toti bărbaţii de încre­

dere, cărora li s'a dat la mână procesele verbale electorale ale adunărilor parohiale, se adună Ia locul central al cercului lor electoral, în localul designat spre acest scop de cătră Comi­sarul ep i scopesc , acolo apoi, sub prezidiul comisarului, se constitue într'un colegiu de s c r u ­tiniu, alegându-şi din sânul lor doi bărbaţi de încredere şi un notar-secretar.

După constituirea colegiului scrutinatoriu, comisarul desface pe rând toate procese le verbale electorale, în ordinea comunelor cari formează cercul electoral, tăind marginea pl i ­cului, fără a vătăma sigílele. Protocoalele apoi se citesc cu voce înaltă, se numără sumarele voturilor dintr'ânsele şi se scriu în procesul verbal al Colegiului.

Dupăce s'a terminat scrutinarea proceselor verbale prezentate şi se va constata c ă acelea nu s'au prezentat din toate comunele ce aparţin cercului de scrutiniu, se mai aşteaptă o jumătate de oră, şi dacă în intervalul acesta se vor mai prezenta bărbaţi de încredere cu procese verbale se vor primi şi acelea, întroducându-se în procesul verbal şi cu aceasta scrutiniul s e închide.

Procese le verbale electorale, cărora le l ipsesc cerinţele formale prescrise de Regu­lament, arătate mai înainte, precum şi cele intrate pe altă cale decât cea personală, sau după terminarea scrutiniului, nu se iau în considerare, dar se aclud separat la procesul verbal, arătându-se motivul pentru care nu s'au luat în considerare.

Plicurile s e alătură la procesul verbal. ( § 38) . 2. După examinarea, numărarea şi totalizarea voturilor din întregul cerc electoral,

s e constată rezultatul final şi candidatul care a întrunit cele mai multe voturi se proclamă ales deputat în Congres .

La caz că doi sau mai mulţi candidaţi au întrunit voturi egale, între ei dec ide tragerea la sorţi executată imediat la faţa locului. Cel eşit la sorţi se proclamă deputat. ( § 3 9 ) .

3 . Pentru deputatul a les s e face în prezenţa Colegiului de scrutiniu un mandat — credenţional — care s e semnează de comisar şi de toţi membrii colegiului de scrutiniu.

Mandatul — credenţionalul — se trimite alesului deputat acolo unde acela se află cu locuinţa, pe calea cea mai sigură şi fără amânare, sub speciala grijă a comisarului. Ex ­pedierea pe calea poştei se face recomandat. (§ 40) .

Despre toată lucrarea Colegiului de scrutiniu se încheie proces verbal în care se Introduce: Locul, ziua, Cercul electoral pentru care s'a ţinut scrutinul cu indicarea precisă a orei când a început. Acest proces verbal se semnează de comisar şi de toţi membrii colegiului de scrutiniu. După terminarea lucrărilor, comisarul declară încheiată misiunea colegiului de scru­tiniu şi în termen de 24 ore înaintează Consiliului eparhial, procesul verbal al colegiului de scrutiniu, împreună cu toate celelalte acte electorale pe l a r g ă raport, în care se va arăta că mandatul — credenţ : onalul — s'a trimis deputatului, ales indicând şi modalitatea trimiteri*. ( § 4 1 )

IV. Agendele comisarului consistorial, sunt următoarele: 1. Comisarul consistorial e preşedintele biroului în colegiul de alegere, respective

de scrutiniu, el des ignează localul pentru actul alegerii respective al scrutiniului, deschide şi închide şedinţele, conduce afacerile, enunţă rezultatul votării respective al scrutinului şi ia măsuri pentru păstrarea ordinei. ( § 9 )

2. Comisarul consistorial, care se află împ ; edecat a-şi împlini misiunea sa, face numai decât arătare la Consiliul eparhial, restituind tipăriturile ce i s'au trimis sau îngrijindu-se, ca ace lea în, ziua alegerii, respective a scrutiniului să fie la dispoziţia biroului.

Neurmând dela Consiliu numirea altui comisar până la ziua alegerii, respective a-scrutiniului — sau intervenind împîedeea iea corn sarului numai în momentul suprem, chiar la alegere, sau la actul scrutinului: membrii colegiului electoral preoţesc, respective a scru­tiniului mirenesc, aleg un supleant, care îndeplineşte toate agendele comisariate. ( § 10)

3. împiedecarea pentru comisarul consistorial se iveşte între altele, îndată ce la votare respective scrutinare se observă că şi numele lui este în rândul candidaţilor de deputat pentru acel colegiu, respective cerc, el însă poate delătura piedeca prin declâraţiunea: că nu reflectează la eventualul mandat de deputat, care declaraţiune se trece numai decât la proces verbal de alegere, respective de scrutiniu şi atunci alege.rea, respective scrutiniul se continuă sub prezidiul Iui.

Dacă cu toate acestea, majoritatea voturilor ar întruni-o comisarul, alegerea se con^ sideră de nuia şi în colegiul preoţesc imediat se efeptueşte alegere nouă, la care însă pentru comisar nu se mai poate vota, iar colegiul de scrutiniu nu extrăda mandatul — ctedenţionalul — ci înaintează actele la Consiliul eparhial ca să ordone alegere noufr. (§ 11)

Comisarul consistorial eventual substitutul său, terminând actul alegerii, l espcct ive al scrutinului, trimite Consiliului• eparhial procesul verbal al Colegiului, împreună cu toate actele conform § 26 respective § 4 1 . ( § 12).

V. Misiunea de comisar este onorifică, nu se acordă diurnă şi spese de di plasare. VI. Pentru orientare, la finea circularei arătam cercurile electorale preoţeşti şi mire-

neşti, comunele aparţinătoare, comunele centre de scrutiniu şi numele comisarului'. VII. Potrivit § 42 din Regulament, contra actului de a h g e r e sau scrutiniu, sau

contra persoanei alesului, cei îndreptat ţi la alegere oot înainta protest, care însă, în termen de 15 zile dela alegere, respective pentru mireni dela scrutin u, trebuie să fie în.trat la pre­zidiul Congresului.

VIII. Circulara de faţă se va comunica de cătră conducătorul Ofciului ' parohial tuturor preoţilor din comună, gri jind totodată să fie îndeplinite conşti incios toate formele prescrise şi să f e la îndemână toate formularele necesare.

IX. In adunarea parohiala electorală, pot lua parte numai membrii adunării înscrişi în lista parohiei matere sau a filiei.

X Toate persoanele cari, în legătură cu această alegere ar săvârşi vre-o faptă contrară dispoziţiilor în vigoare vor fi pasibile de sancţiuni.

Recomandăm să se aleagă bă?baţi merituoşi, creştini luminaţi şi devotaţi binelui comun, iubitori de pace şi de progres, verificaţi şi prin fapte că sunt cu alipire neclătită cătră sf. biserică în instituţiile ei apostol ice şi canonice.

Caransebeş , din şedinţa Consiliului eparhial, secţiile unite, ţnută la 12 Mai 1948. Episcop: Consilier Referent:

ss . f VEN1AMIN ss. Dr . Marcu Bănescu

R e p a r t i z a r e a *T comunelor bîs. pe cercuri electorale şi a delegaţilor eparhiali pentru scrutiniu! membrilor mireni în Congresul Naţ. mitropolitan al Banatului

3C N r u l ' c e r c u l u i e l e c t o r a l

L o c u l s c r u t i n i u l u i

N u m e l e c o m u n e l o r a p a r ţ i n ă t o a r e a c e s t u i c e r c e l e c t o r a l N u m e l e c o m i s a r u l u i c o n s i s t o r i a l

I. Bocşa-Montană B ă r b o s u l . B i n i ş , B o c ş a - m o n t , B o c ş a - r o m . , D o d i n , D u l e u , F i z e ş , l e r s i g , J i d o v i n , O c n a d e f e r , R a m n a , S u r d u c u l - m a r e ,

V e l e a p a i , V a s i o v a , V c r m e ş . P r . F e t r u V u c

B o c ş a - M o n t a n ă

11. Bozovici B ă n i a , B o r l o v e n ' - n o t , B o r l o v e n î i - v e c h i , B o z o v i c i , D o l b o ş ? t , Q â r b o v ă ţ , L ă p u ş n i c u t - r n a r e , M o c e r i s , P â t a ş , P r i g o r

c u f. P u t n a , P r i l i p e t , R ă d ă r i a , Ş o p o t u l - n o u , Ş o p o t u l - v e c h i u . P r . l o a n V o i n

B o z o v i c i

III. Brebul A p a d i a , B r e b u l , C o r n u t e ) , O e l i n e ş t î , D e z e ş l i , E z e r i ş , F â r l i u g , O h a b i ţ a , R e m e t e a - P o g ă n i c i , S o c e n i , V a î e a - D e n i , V a ­

l e a - m a r e , Z o r i e n ţ u l - m a r e , Z o r l e n c i o r . P r . A l e x . V o ş c i n a r i u

R e m e t e a - P o g ă n i c i u

IV. C a r a n s t b e ş B o r i o v a . B u c h ' n c u f P r l s i a n , C a r a n s e b e ş , C i u t a , D a l e i c u f. C i c l e n i , I a z , J u p a , P o i a n a , R u i e n i c u f. T u r n u , R u g i ,

V a k a b o u , V a r , Z e r v e ş t i , . Z l a g n a . ' P r o t . I s a i a S u r u !

C a r a n s e b e ş

~~v. Curtea B r e a z o v a , C o s a v a c u f. N e m e ş e ş t i , C o ş t e i u l de s u s , C u r t e a , C r l v i n a d e s u s , F ă r ă ş e ş t i , H o m o j d i a c u f. C o ş e v i ţ a ,

L u n c a n i , M a r g i n a c u f. Z o r a n ! , P i e t r o a s a , P o e n i , R o m â n e ş t i , S i n t e ş t i , T o m c ş t i . Pr. P e t r u i a n a

C u r t e a

VI. Domasnea C o r n e a , C u p t o a r e c u f. C r u ş o v e ţ , D o m a ş n e a c u f. C â n i c e a , L u n c a v i t a , M e h a d i c a , P l u g o v a , R u s c a , T e r e g o v a , V e r e n d i n . P r N i c o ' a e V ă i e a n

C o r n e a

< < N i

VII .

VIII .

F ă g e t

! lablani ta

B ă s e ş t i c u f. D u m b r a v a , B â r n a , B ă t e ş t i , B i c h i g i , B r ă n e ş t i , B u j o r , B o t i n e s t i , B u c o v ă ţ , C p c i o v a , b r i n o v a , F ă g e t , F â r -d e a c u f. H a u z e ş t i , G l a d n a r o m c u f. G l a d n a - m o n t a n ă , j u p a n i , J u p â n e ş t i c u f. B a l o ş e ş t i , J u r e ş t i c u f B o ţ e ş t i , M ă t n i c u l - m i c c u f. u r ă g s i n e ş t i , P o g ă n e ş t i , P o v â r g l n a , S ă r ă z a n i , S u d r i a ş , S u s a n i , S ă c e n i , S u r d u c u l - m i c , T e m e r e s t i , Z o l t .

B o g o l t i n , C o r n e r e v a , G l o b u l - C r a i o v e i , G l o b u r ă u , I a b l a n i ţ a , L ă p u ş n i c e l , M e h a d i a , P â r v o v a , P e t n i c , V a l c a b o l v a ş n i ţ a .

Pr . P o r f i r C r i ş c i u S u r d u c u l - m i c

S r O c t a v i a n T r a i l o v i c i I a b l a n i ţ a

' -\ " îxT Lugoj A r m a d i a , B o l d u r , H e r e n d e ş t i , H e z e r i ş , H o d o ş , H o n o r i c i u , L o g o j , L o g o j e l . S a t u r n i e , S c ă i u ş , S î l h a , T a p i a , V i s a g . 1 Pr. M i l u i ţ i J i g o r i a

i U ! S ° i l

— x~' Moidova-Nouă B a z i a ş , B a r z î s c a . C ă r b u n a r , C o r o n i n i , G - > r n e a , L i u b c o v a , M ă c e ş t i , M o l d o v a - N o u ă c u f . P a d i n a M a t e i ş i M o l d o v i ţ a M o l d o v a - V e c h e , P o j e j e n a d e j o s , R a d i m n a , S i c h e v i ţ a , S t i n ă p a n , Ş u ş c a .

P r A r s e n i c C o l u m b a B e r z a s c a

X! . ~ Ohaba-Bis t ra C i r e ş a c u f. Z ă v o i u , C r â j m a c u f. M a l , F e r d i n a n d , G l i m b o c a , M a r g a c u f, V a m a - M a r g a , M ă r u l , O b r e j a , O h a b a - B i s t r a , R u s c a - m o n t c u î . R u s c h i î a , V a i s l o v a c u f. V a l e a B i s t r e i .

P r . G h e o r g h e P o p o v i c i ' M ă r u l

<; XII Oravita A g a d i c i , A n m a , B r o ş t e n i , C a c o v a , C a l r v a , C a r n e : e a , C i c l o v . i - m o i t . , O c l o v a - r o m . , C i u d a n o v i ţ a , C o m o r i s t e , F o r o t i c ,

G a r l ş t e . G r e o n i , J i t i n , M a i d a n , O r a v i ţ a - m o n t , O r a W ţ a - r o m . . W â c t i i t o v a , S e c ă ş e n i , T i c v a n i u l - m i c , T i c v a n i u l - m a r e . P r . R o m o f u s S u c i u

1 i c v a n i u - m i c

/•—,

LL,

X u . Orşova B â i l e - H ' j r c u l a n e c u f. P e c e n i ş c a , E ş ^ l n i t a , J u p a l n i c , D u b o v a , O g r a d c n a - V e c h e c u f. O g r a d e n a - n o u ă , O r ş o v a , P l a v i -ş - v l ţ d c u f. T i s o v i ţ a ş i B a i a - n o u ă , T o D l e ţ c u f, B a r z a , T u f i r i c u f. C o r a m n i c .

P r . >.";. S t o i c h e s c u j u p a l n i c

/•—,

LL,

X I V . Răcăjdia B ° r l i ş t e , C i o r t e a , I a m , I er to f , I l i d i a , M â r c i n a , M i r c o v ă ţ , R ă c ă j d i a , R u s o v a - N o u ă , R u s o v a - V e c h e . V â r ă d i a , V r a n i , V r ă n i u ţ . P r o t , i o a n O r a v i ţ a n

R ă c ă j d i a

" X V . Reşi ţa-Montană C â l n i c , C u p t o a r e - S e c u ) , D o c n e c e a , D o m a n , G u i r g i o v a , G o r u i a , M o n i o m , R e ş i { a - m o n t „ R e ş i ţ a - r o m . , T â r n o v a , Ţ e r o v a , V ă l i u g

P r o t Dr. I l e r e m i a R c ş i ţ a - m o n t a n ă

X V I . Sacul C â v â r a n , C o p ă c e l e - Z o r l l e , . . r i c i o v a , C r i c i o v a 11 c u f. C i r e ş u l II, C r i v i n a d e j o s , i r e ş u i , D r a g o m i r e ş t i , G o v o i d i a .

J d i o a r a . J e n a , M a c i o v a , M ă g u r i , M â t n i c u l - m a r e , N ă d r a g u l , O h a b a - m â t n i c , O l o ş a g , P e ş t e r e , P r i s a c a , R u g i n o s u , S a c u i , S ă l b ă g e l , T m c o v a , Z â g u j e n i , Z g r : b e ş t i

P r A d r i a n G r o z a G a v o j d i a

o

Cu

c 'bC

XVII . Sla t ina-Micâ A r m e n i ş , B o l v a ş n i ţ a , B a c o ş n i ţ a c u f . G o l e ţ , C â r p a , F e n e ş , U o v a , P i t r o ş n i ţ a , S a d o v a - n o u ă , S l a t i n a - m i c ă , V ă l i ş o a r a , V a r o o r o v a .

P r G h e o r g h e B i h o i u S l a t i n a - m i c ă

o

Cu

c 'bC

" " x v i i ì r Sasca-Montană B o g o l d l n ţ , C i u c h i c i , C â m p i a , L e s c o v i ţ a , M a c o v i ş t e , N a i d ă ş , N i c o l i n ţ , P e t r i l a , P o t o c , S a s : a m o n t . , S a s c a - r o m , S l a t i n a N e r a , S o c o l , S o c o l a r . Z I a ţ i ţ a .

P r . A u r e ! M i h a i l o v i c i S a s c a - r o m â n â

o

Cu

c 'bC

X I X S a t u l - N o u N u s e f a c a l e g e r i .

X X Vârşeţ N u s e f a c alegeri.

Cercurile electorale pentru alegerea membrilor clerici în Congresul Naţional mitropolitan al Banatului.

Nr. cercului electoral

Locul unde se face alegerea Numele comunelor aparţină toare acestui cerc electoral

Numele comisarului consistorial

I . Bocşa-montană Bărbosu, Biniş, Bocşa-montană, Bocşa-română, Câlnic, Cuptoare-Secul, Dezeşti, Doclin, Dognecea, Doman, Duleu,

Ezeriş, Fârliug, Fizeş, lersig, Jidovini, Moniom, Ocna de Fier, Ranina, Reciţa-mont., Reciţa-rom, Soceni, Surducul-mare, Târnova, Ţerova, Valea-mare, Valea-pai, Văliug, Vasiova, Vermeş.

Prot. Dr. N. Iorgovan Bocşa-Montană

II. Bozovici Bănia, Borlovenii-noui, Borlovenii-vechi, Bozovici, Dalboşeti, Qârbovăţi , Lăpuşnicel, Lăpuşnieul-mare, Moceriş Pătaş, Pârvora , Prigor, filia Putna, Prilipeţi, Rudăria, Şopotul -nou.^opotul -vechi .

Pr. Ioan Goanţă Bozovici

III. Caransebeş

Apadia, Borlova, Brebul, Buchin, Caransebeş, Cireşa, Ciuta, Cornute], Crâjma, filia Mal, Dalei, filia Cicleni, Delineşti, Ferdinand, Qlimboca, laz Jupa, Maciova, Marga, filia Vama-marga, Mărul, Mâtnicul-mare, Obreja Ohaba-bistra, Ohaba-mâtnic, Ohabita, Peştere, Poiana, Prisaca, Rueni, fi.ia Turnul, Rugi, Ruginosü, Rusca -montană, filia Ruschiţa, Valeaboul, Valeadenii, Var, Voislova, Zăgujeni, Zerveşti, Zlagna.

Prot. Dr Z. Murtteanu Prof. Acad. teol.

Caransebeş

I V . ^ F ă g e t

Bârna, Băseşti, filia Dumbrava, Băteşti, Bichigi, Botineşti, Brăneşti, Breazova, Bucovăti, Bujor, Cliciova, Coşava, filia Nemeşeşti, Coşteiul de sus, Crivina, Curtea, Drinova, Făget , Fărăşeşti , Fârdia, filia Hauzeşti, Qladna română, filia Gladna-montană, Homojdia, filia Coşeviţa, jupani, Jupâneşti , filia Baloşeşti, Jureşti, Luncani, Margina, filia Zorani, Mâinicul-mic, filia Drăgsineşti, Petroasa, Poeni, Pogăneşti , Povârgina, Româneşti, Sarăzani, Soceni, Sinteşti, Sudriaş, Surducul-mic, Susani, Temereşti , Tomeşti , Zolt.

Prot. Ioan Munteanu Făget

V. Lugoj Armadía, Boldur, Căvăran, Cireşul, Copăcele-Zorile, Criciova I, Criciova 11, Cireşul Ii, Crivina de jos, Drago-

mireşti, Gavojdia, Herendeşti, Hezerîş, Hodoş, Honorici, Jdioara, Jena, Logoj, Logojel, Măguri, Nădragul, Oloşag Remetea-^ogăniei, Sacul, Sălbăgel, Satumic, Scăiuş, Sâlha, Tapia, Tincova, Visag, Zgribeşti, Zorlencior, Zorlentul-rnare.

Preot D. Daicovici adm. protop.

Logoj

VI. Orşova t

Băile-Herculane, filia Pecenişca, Berzasca, Cuptoare, filia Cruşovăti, Eşelniţa, Globucraiovei, Globurău, Gornea filia Liubcova, lăblaniţa, Jupalnic, Mehadia, Ogradena-veche,f¡ l iaDubova, filia Ogradena-nouá, Orşova, Petnic, Plavişeviţa, filia Tisoviţa, Plugova, Sichevita, Topleţi, filia Barza, Tufări filia Coramnic, Valeabolvaşniţa.

Prot. Iosii Câmpianu Orşova

VII, O r a v i t a >

Agadici, Anina, Berlişte, Broşteni, Cacova, Calina, Cârnecea, Ciclova-montană, Ciclova-română, Ciudanovifa, Comorâşte, Forotic, Gârlişte, Goruia, Giurgiova, Greoni, lam, lertof, Jitini, Maidan. Mârcina, Mircovăţi Oravi(a-montj, Oraviţa-rom, Răcăjdia, Răchitova, Secăşeni, Ticvanul-mare, Ticvanul-mic, Vărădia, Vrăniuf

Preot Mihail Vacărescu adm. protop.

Gârlişte

V I I I : Sasca -montană Baziaş, Bogodinţi, Câmpia, Cărbunari, Ciortea, Ciuchici, Coronini, llidia, Lescovita, Măceşti, Macovişte, Moldova-

nouă cu filia Padina-Matei şi Moldpvi{a. Moldova-veche, Naidăş, Nicolinţ, Petrila. Pojejena de jos, cu filia Radimna, Potoc, Rusova-nouă, Rusova-véche, Sasca-mont., Sasca-rom., Slatina-Nera, Socol, Socolan, Ştinăpari. Şuşca, Vrani, Zlatiţa,

Pr. Traian Constantin adm. protop.

Vrani

IX. Teregova Armeniş, Bogoltin, Bolvaşniţa, Bucoşniţa cu filia Goleţi, Cârpa, Cornea, Cornereva, Domaşnea, cu filia Cănicea >

Feneş. llova, Luncavifa, Mehadica.Petroşni'ta, Rusca, Sadova-nouă, Slatina-mică, Vălişoara, Vârciorova, Veiendin'

Prot. Teodor Roşea adm. protop. Caransebeş

X Vârşeţ Nu se face alegere.

CONCURS

In baza ordinului Venerabi lului Consiliu Eparhial Nr. 529 B. ex 1948, din 25 Februarie 1948, se publică concurs , cu termen de 30 de zile dela pr ima publ icare în Foaia Diecezană, pentru ocuparea postului de paroh la parohia I. din Şuşca , de clasa III. (treia), protopresbi tera tu l Bisericii-Albe, devenită vacantă prin moar tea preotului Constant in Popescu , în următoare le condi ţ iuni :

I. BENEFICII

1. 15 jug. pământ arabil , 3 jug. pământ fanaţi, 2. Casa parohială (3 camere, bucătăr ie ,

Oficiu parohial , baie, magazie , grajd şi toate celelalte depend in ţe precum şi grădina casei parohia le .

3. Venitele stolare uzitate.

II. ÎNDATORIRI

Preotul ales este obl igat a-şi împlini toate datorinţele preoţeşti şi pas torale , a predica regulat îa fiecare Duminecă şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala pr imară, fără nici o altă remuneraţ ie .

Toate impozitele după beneficiile de mai sus cad în sarcina preotului ales.

Ceice doresc să ocupe acest post, întrucât vor avea cvalificaţia cerută, pentru parohii de clasa III ( t reia) , precum şi b inecuvântarea P . S. S. Episcopului diecezan, să-şi înainteze cererile adre ­sate Consiliului parohia] din Şuşca , prin P. O Oficiu protopresbi tera l al Biserici Albe.

Reflectanţii se vor prezenta pe lângă p rea ­labila încunoşt inţare a P. On. Oficiu p ro top re s ­biteral , spre a-şi ară ta dexter i ta tea în ora tor ie tipic şi cântări însă nici de cum în ziua de alegere

Şuşca, din şedinţa consiliului pa roh ' a l ţ i n u t ă ' l a 4 Aprilie '1948.'

P reşed in te : S e c r e t a r : Vasile Blaşiu Trăian Crăciun

adm. paroh-

Nr. 207/948

In înţelegere cu Oficiul p ro topresb i te ra l al Bisericii-Albe (Răcăjdia)

P ro top re sb i t e r : Ioan Ora viţa n

Nr. 1491 B. 948.

Acest concurs se ap robă şi se dă spre publ icare , cu aceea că, în baza aliniatului ultim ai §-ului 29 din Regulamentul pentru parohii şi în baza decisului consistorial dd to 3 Martie 1914

şi respective 14 Aprilie 1914, Nr. 3058 B , ridicat şi la valoare de concluz s inodal cu Nr. protoc. 33 din 1914 precum şi avându-se în vedere deciziunea Consistorului Mitropolitan Nr. 358 din 13 Noemvrie 1929, se enunţă obl igamentul c re ­dincioşilor de a pres ta şi birul parohial , care este o par te integrantă şi legală a dota ţ iuni ' preoţeşt i .

Caransebeş , din şedinţa Consil iului epr rhial, ţ inută la 22 Aprilie 1948. '

Ep i scop : f VEN1AM1N

Consilier referent Prot. Dr. Marcu Bănescu

A P E L S'au împlinit 10 ani dela moartea

protopopului Andrei Ghidiu, care timp de aproape 50 ani a însujlefit pentru misiu­nea preoţească multe generaţii de teologi, ca profesor de Teologie.

In curând, nu se va mai cunoaşte mormântul său, deaceia un mănunchi de foşti elevi, fac pe această cale, un căl­duros apel către toţi foştii elevi, prieteni şi administratori, să contribuie cu obolul lor, pentru ridicareamunei Cruci, ce va eterniza şi va cinsti numele protopopului Andrei Ghidiu.

Sumele să se trimită pe adresa proto­popului Teodor Roşea în Caransebeş.

Se comunică Onor Oficiilor Parohiale că la Venerabilul Consiliu Eparhial se găsesc spre vânzare lumini cu preţul de 650 Lei Kg. plus toate taxele legale (24% cifraşi 14% tim­bre). Luminile se distribuie de Păr. Diacon Dimitrie Băloni. §4