Anul IV A R A B D U M I N E C Ă 16129 TTTLIE 1900 N r . 1 3 3 REDACŢIA

I Ind. itrada Aulicii Nr. 1

ABOKAMINTUL I filtru Auitro l'ngariu :

an 20 cor. pe V» 110 cor; pe V* de an mi.; pe 1 lună 2 cor.

Vrii de Duniieeă pe an • 4 «oroane. —

PfDtri Eom&nia ţi trainätate pe an :

10 frânei. kucripto D a se napoiază

ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Anii eh 5r . 1

I5SBRŢIUHILI : de un şir garmond: prima dată 14 bani; a ion» oară 12 bani; a treia «ara 8 b. , ţi timbra de 60 bani de

fiecare pablicaţinne.

Atât abonamentele e&t si inserţinnile suut a se plăti

înainte în Arad.

Scrisori nefranoate mu ie primesc.

Schimbarea de guvern în

România. Bucureşti, 14/27 Iulie.

După o crisă îndelungat», mal Intaiu latentă şi pe urmă recunoscuta

I li public, s'a constituit în fine, Vine-îrii trecuta, noul guvern junimist-con-aervător din Bucureşti. Astăzi presa conservatoare şi junimistă din Româ­nit ee arată nespus de satisfăcuta de

i «est eveniment. Fusiunea fracţiunii junimiste cu ramura bètrâna a parti­dului conservator, fusiune care a prê­tera şi a dat raţ iunea de-a fi a con-Éniril noului guvern, este considè­re ca un eveniment de prima ordine, ţi a fost sorbătorită cu multa eXpan-Bune, prin imnuri de bucurie în presa,

discursuri, iluminaţii ş ipavoasârl îi localurile celor doue cluburi, astăzi Monate.

Ministerul P . P . Carp esteconsi-it — de lumea conservatoare, se

— ca un minister tare , du­rabil, bine consolidat, menit sä stea înlta vreme la putere şi sá aducă tril şi partidului multe şi reale ser­icii.

Noi, cari nu avem nici un anga­jament luat, nici pro nici contra par-

r politice din România, am dori si fie aşa. Am recunoscut totdeauna, bt am fost chiar propagatorii princi­piului că de prosperarea regatului român, care este sîmburele vieţii na­tionale a românimel, depinde şi soartea şi viitorul nostru. Prin urmare nu numai simpatia de fraţi, ci chiar in­

existenţii noastre naţionale ie fac sa dorim ca conducerea re gitulul român eâ se distingă prin sta­bilitate, ordine, inteligenţa şi energie, ftră de care progresul normal şi si­gur nu este cu putinţă. Mal presus ie toate trebue însă să dorim, ca succesiunea partidelor la guvern să ie facă în linişte şi ordine constitu-

. a, fără sguduirî, fără turburărî . Spre acest sfîrşit este indispensabil ta disidenţele şi fracţionările partide­lor de guvernament, cari In definitiv in sunt decât simptoame de indisci­plină şi de prevalare a intereselor ш deşertăciunilor individuale pe so eoteala intereselor terii, să fie scoase din obiceiurile politice.

In această ordine de idei ne bucu­ram dar' şi noi, că junimiştii s'au împăcat cu conservatorii, au Intrat ш matca vechiului partid şi s 'au angajat să conlucreze cu ramura cea betrâna, pentru a da terii un guvern destoinic şi stabilitatea ne oesara.

Sperăm că acelaşi lucru se va Intêmpla şi în celalalt partid de guvernament al României, dacă nu B'alntêmplat deja, în partidul naţional liberal. In adever şi aici există cele mal bune disposiţiî pentru împăcarea ou disidenţii grupaţi îu giurul foaie! .Drapelul", cu care s'au început deja tratările pentru împăcare şi

sperăm, că în curônd se vor termina cu bun résultat.

Cu deosebire în situaţia actuală România are necesitate de partide tari, bine închegate şi bine lămurite asupra ideilor şi principiilor ce re­présenta, care să poată da terii, când le vine rondul în ordine con­stituţională, guverne tot atât de tari şi de bine luminate asupra pro­gramului lor de guvernare . Situaţia economică şi financiara a terii e ne­spus de gravă. Va trebui toată priceperea, toată energia şi toată abnegaţia oamenilor de stat, pentru a o îndrepta pe cale buna şi a feri ţeara de mari calamităţi, cari altcum sunt In perspectiva sigură. Nu este dar ' timp de cancane şi intrigi poli­tice, din partea elementelor turbu­lente, ambiţioase sau prea interesate. Astăzi se cere muncă stăruitoare şi patriotism desinteresat din partea oamenilor puşi In fruntea terii.

Fi-vor d-nil P . P . Carp şi colegii sel din noul minister la înălţimea grelei misiuni ce au luat asupra lor ? Nu voim şi nu putem să prezicem ni-mie, dar suntem datori a constata, că greutăţi le, cu cari vor avè să lupte, vor fi foarte mari. Crisa economică, prin care a trecut ţara tn anul din urmă şi ale cărei efecte se vor mal resimţi multă vreme, va fl prima greu­tate, Insă poate nu cea mal mare. Deficitul anului bugetar expirat, care se urcă la peste 60 milioane, datoria publică neconsoiidată, care însuma alte aproape 200 milioane, va impune economii şi iraposite noue, care nici de cum nu vor contribui la populari­tatea guvernului ce se angajază a le face.

De altă parte cu toată fusiunea şi cu toată bucuria afişată de conser­vatori pentru reuşita el, armonia în partidul coneervator nu e tocmai mare. O parte a bëtrânilor conserva­tori, cu d-nil general Manu şi eolonel Rosnovanu în frunte, chiar delà ca pul locului au perhorescat fusiunea şi chiar şi după sevîrşirea el s'au pus într 'un raport de ostilitate făţişă faţă de noul guvern. P e urmă dl Ta­che Ionescu, care după unii a refu­sât, după alţii n 'a prea fost poftit să Intre in noul guvern, şi care împreună cu d-nil Fleva, Disescu, lătraţi şi alţii au fost recrutaţi dintre „nemulţumiţii" de a l t ăda tă al partidului liberal, ar putè la un moment dat să devină „nemulţumiţii" partidului oonservator, şi să facă mari neplăceri ministerului dluï P . P . Carp. Să nu se uite, că în România acest fel de elemente, cari in prima linie sunt conduse de exi genţele propriei lor individualităţi, au aproape numai un principiu polit ic: sau ministru, sau oposant! De ade rentă şi spriginire leală şi deiintere sată mal rar sunt capabili.

Va să zică, dl Carp după toate probabilităţile nu va şedea pe aşter nut de trandafiri în timpul guvernării sale.

In fine un apropos relativ la dl Take Ionescu: Dsa a fost inventato rul „trădării naţ ionale" şi campionul luptelor turbulente pe această cestiune, în urma cărora guvernul liberal pre

sidat de dl Dimitrie Sturdza s'a re t ras deîa putere în primevara anului 1899. P e urmă în guvernul următor al dluï G. Gr. Cantacuzino tot dsa a fost spiritus rector, a făcut şi le-a dres toate. Liberalii, ajunşi în oposiţie, în tot timpul n'au depăşit limitele lup­telor constituţionale permise, n 'au ape­lat la stradă şi la patimile mulţime!. Şi cu toate aces te? După 14 luni, dl Take Ionescu a trebuit să recunoască că s'a înfundat, şi fără concursul opo­siţie! natura e a fost silit să fac ioc altora, ear aatăzl este un simplu par­ticular . . .

Oare recunoaşte-va acum şi dsa, că lucrurile clădite pe neadevër se resbună, In cele din urmă ele prin e le? Că e timpul ca şi în România să înceteze odată acel detestabil sis­tem de rësbunare, îu care dsa a ex­celat, şi care în definitiv nu foloseşte nimëruï, dar strică nespus ter i i? Că nu e de nici un folos a te îmbulzi la mtere cu arme demagogice, când nu eşti pregătit şi nu e o necesitate po-itică ca tu să guvernezi?

Dorim să o înţeleagă, dar n 'avem nèdejde !

„PoHt. Corresp " comunică Ia pri­vinţa a'egerilor goaerale următoarea scrisoare din Budapeeta :

Ce e drept suntem încă departe de ahgerile generale, dar' ргеяа deja se ocupă foarte intens de r<*sultatele posibile ale alegerilor ; şi pste In natura lucrnlnl ca gâudnî alegerilor să preocupe mal cu seamă pe politician!, în ultima sesiune parlamentară. Partidul poporal 'ei-a înceyut activitatea şi organiaarea pentru noile alegerî, încă din ziuă când vechile alegeri s'an terminat. Ar putea să ia exemplu şi majoritatea de la aceste agitaţii, şi aceasta cu atât mal vîrtos cu cât în istoria vieţii noastre constituţionale începe o nouă perioadă, cu aplicarea legii judicaturel Curiei. La proximele alegeri soartea întregeî lupte electoralo se învîrteşte în jurul organisaţiu-ne! partidului liberal, care va fl redus, nşa zicênd, cu totul la puterile sale proprii. Este un merit neperitor al lui Coloman Széli că a asigurat curăţenia alegerilor prin legea judicaturel Curiei. Dar' liberalismul şi dreptatea, caïï pëtrund această lege, a creat, pe de altă parte, e astfel de situaţie în care forţa de cucerie a partidului liberal va trebui ѳё susţină focul de probă сагч impune mar! îndatoriri membrilor singuratic I ai partidului. In lunga vacanţă paria mentară, de altfel, membrii maiorităţii vor avea oeasiune de a se pune mal des tn contract apropiat ca alpgëtoriï cercurilor lor, şi acest contact intim personal, va com pensa ori ce alt mod do influenţare a ah gë torilor; această modalitate la alegerile viitoare va fi înlăturată prin litera şi spiritul legi! despre judicatura Curiei.

Deputatul Horanszky, fostul şef al partidului naţionalist-apponyist, azi fusionat cu gruparea Széli, a plecat în zilele aceste la Rátót, unde se găseşte primul ministru, la moşia sa.

Visuel 'ise atribue un caracter politic şi presa maghiară întreagă s1

ocupă de această întâlnire. „Hazánk* vede în această în

tâlnire încetarea dictaturei din partidul guvernamental, a dictaturei exercitate cu atâta brutalitate de Bànffy şi Tisza, cari nici când nu consultau pe membrii parlamentului în privinţa afacerilor sta­

tului, ci le presentau numai lucrurile îndeplinite.

»Magyar Szó", la rândul sëu, spune că consfătuirea lui Széli cu Horanszky va fi nu asupra chestiunel, cum s'ar putea întări unitatea partidului „liberal", ci cum ar putea fi înlăturat colori'ul liberal predominant al parti­dului, ca elementele intruse să se simtă cu totul acasă în partid".

„Egyetértés" crede că este vorba de intrarea lui Horanszky în mi­nister şi anume la departamentul in­ternelor, lucru care însă totuşi nu va putea să se întâmple aşa curând. Şi aceasta din causă că fostul şef al naţi­onaliştilor nu ar putea să între într'un cabinet din care face parte şi Fejérvàry, atât de violent atacat altădată de parti­dul azi fusionat cu cel guvernamental.

Este însă de a se aduce aci în legătură chestia unei apropiate remanieri ministeriale cu ştirile despre retragerea ministrului de răsboiu, balonul Fe­jérvàry.

„Alkotmány" spune următoarele : „Unii cred că (Horanszky) este în pragul ministerului de interne, de la care în anul trecut a avut parte Szilágyi së-'l înlăture tub cuvânt că la un aşa cas, se retrage el din pa­rtidul liberal; ear' acum Fejérvàry s'ar retrage din minister. Dacă insă

, — ~ „. - r* Г C/W Ultf M » / ( partidul liberal Szentivànyi Árpád şi Hodossy, poate chiar şi Apponyl. Numai Tisza István nu se retrage nici când din partidul guvernamental".

Acţiunea primului ministru „Alko­tmány" o caracterisează astfel :

„El le vorbeşte numai, anunţă idei, şi priveşte comod cum seînvirteşte lumea de sine. . . Széli Kálmán pri­veşte liniştit cum se sapă groapă în giurul Iul".

Punctele congresului agrar internaţi­onal Zilele trecute s'a ţinut la Paris, sub président» dluï Mèline, al 1Ѵ-1ѳа congres agrar internaţional, In care s'a desbătut şi chestia terminulul fix pentru afaceri de bursă etc. După propuneri şi discuţii amănunţite, congresul a enunţat următoarele puncte: 1. Bursele au să fie regulate prin lege; 2. Afaceri încheiate pentvu producte agrare, la eari afaceri nu formează drept ţintă life rărea faptică şi eari peste tot sunt numai operaţii de joc, nu pot forma obiect de pro­ces; îndemnul sau am&giriea la jocuri de bursă are së fie pedepsită ; 3. Cel ce vinde cu termin fix, sè nu poată a-'şl alege după plac ziua pentru liferare în decursul lunii scadenţei; 4. Statorirea preţurilor pentru productele agrare are a se face după calculul mediu al notelor privitoare la operaţiile de bursă, cari sunt efectuite în anume ei si socotite în raport cu exlindvrea lor, ear' anunţarea operaţiunVor să fie obligatoare ; 5. însoţirile de părteşii, cari ţintesc liferarea acestor producte, au să fie sistate.

Bosniecil la conferenţa interparla­mentară. Mohamedaniî şi Serbii din Bosnia şi Herţegovina îşi au şi ei, cum se vede, plângerile lor In contra oblăduirii ce li se aplică. Nu de mult 'i am vëzut bătând la uşi cu jalbele lor până şi In capitala ungu

2

reasca! Cu toate aceste au 'şi au i»juns nicï un scop, căci — cam acsasta e Boartea popoarelor шаі mici în Imperăţia noastră.

După îuformaţiunile presei maghiari, Bosnieeil s'au hotărlt acum нё-'şî expuua jalbele şi gravaminele, neascultate până acum, — într'un memoriu, pe care së'l aştearnă conferenţei interparlamentare, ce $e va întruni în 31 Iulie a. c. la Parts.

Remaniere ministerială.

Ziarele din Budapesta anunţa, din incidentul visite! lui HoránszJcy la primul ministru, la Ràtot, că o rema­niere ministerială este iminentă.

Hordnszky ar fi să ia portofoliul internelor, iar Tisza Ыѵач va întră în locul lui D+rănyi, pe care îl ata­case cu violenţă semioficiosul „ Pes ter Lloyd" pentru toastul ţinut la Paris „în onoarea ideilor agrare" .

Ministru Fején dry de asemenea îşî va părăsi postul s e u ; urmaşul lui încă nu este desemnat.

Din Bucovina.

(Corespondentă particulară). Bancrotatul politicastru Mustafză voia

să constate în anii trecuţi prin infectul Beu organ nBuh. Posta, că Bucovina nu posedă talente politice nici generaţii bine crescute politiceşte. Deocamdată nu discutăm cusele acestei triste apariţiunl. E cert însă că aro-gânduşi odată acest drept de judecare, tre­buia să se exeepţioneze pe sine însuşi. Ar fl deci de mare folos dacă presa s'ar o-cupa mal intensiv de acest geniu politic, examinând cu rigoare toate isprăvile sale, ca toţi să ne convingem odată despre te­meiul tacticei urmărite până acum cu o

o e e l u f ó * * z i , 4 ^ f e ¥ J L JgSL*Zbjw decât trista figură a unni pseudostrateg, care se sileşte a scăpa de urtt prin felurite jucării în formă de combinaţiunl politice, una mal scrintita deeât alta. Toate aceste Insă numai pe hartă, căci de vr'o armată, ce ar trebui sä execute planurile coman-dantulul-minune, nici vorbă 1 Din toate ga-limatiile zugrăvite pe hârtie reiasă însă totuşi clar o tendinţă, anume donchişotis-mul unul erou demn de compătimire, stă­pânit de ardenta dorinţă de a fi recunoscut şi adorat drept un general celebru. Mijloa­cele nu se aleg deci, precum nu se cruţă nici poclonelele cele mal degradatoare îna­intea tuturor veneticilor, cu deosebire însă

FOIŢA „TRIBUNII POPORULUI."

FIGURI DIN NOUA ŞCOALĂ MUSICALĂ RUSĂ

Şcoala rusă nouă are o notă originală, aceea că nu are nici una. F iecare din com-positori! mal noi a plecat de unde a eşit şi a parcurs drumul, care 'şi l'a însemnat, fără nici o altă nuanţă obştească. Totuşi au avut să sufere şi el influenţe. Aşa Glinka şi Dra-gomijpky din compositoril ruşi, Berlioz şi Schumann din eel străini, au avut o co-vîreitoare înrlurire asupra noel şcoli. Glinka, mal ales, era obiectul unul cult dia causa teoriilor lui îndrăsneţe in chestie de artă. Dragomijsky era mal ales onorat pentru munca lui titantică.

Doi oameni au fost promotorii şcoalel celei noue, domnii Balakirew şi Cezar Cui.

ВаІаЫгегѵ nu s'a atins decât in­cidental de teatru, unde are o operă Re­gele Lear, care consistă în o uvertură şi antr'acte. Din aceste pagini musicale se deo­sebeşte mal cu seamă tema Cordeliel, care are un farmec de atrăgetoare simpatie, tema

înaintea usturoiaţilor perciunaţi. Dacă toate vicisitudinile sorţii nu au putut vindeca până acum această patimă scârboasă, o eu-гагіяіге este cu desăvârşire exclusă. Rezul­tatul nemernicei atitudini este, că boierimea a perd ut şi ultimul sprijin ce I oferiau ji­danii tn proprietatea mare. Căci deeizând jidanii resultatul alegerilor dietale In acest colegiu, boierii aveau mare interes să nu se strice cu jidovimea .oficială" şi „mare proprietară*. Recenta grupare a jidanilor din proprietatea mare, ce urmăreşte izola­rea Românilor şi aci, nu e de loc o dovadă pentru prevederea şi perspicacitatea baro­nului Mustatza et consortes, caii tn hatîrul interesului pur personal, basaţl pe încrede­rea neţărmurită la un element ticălos, au împedeeat teate acţiunile poporale energice. Azi trebue să asistăm la spectacolul, unde jidovimea îa unire cu nemţii fără căpătâiu In patria lor stăruie din resputeil la promo­varea slavismului în Bucovina. Trebue să te pună în uimire cutezanţa căzăturilor pa­cificatoare de a continua cu toate acestea a şi amăgi convingerea proprie. Lichelele au ajuns de fapt între ciocan şi nicovală, căci lachizêadu-le Bourguignon, după сз i a folosit bine, uşa înainte nasului, scheaună acum la scara palatului de pe pis ţa Au­striei, implorând milă îagiatulul paşă, cel puţin în ce priveşte îndeplinirea condiţiuni-lor ruşinosului pact, ear de flagelul naţio­nalist lor revoltaţi cearcă a scăpa, pu ne ri­dule, după metoda obicinuita, aarüfl nişte chimère în perspectivă, cu scopul de a li­nişti numai spiritele. Căci ce alta este de cât o chimeră sub actualele împrejarărl pre tinderea mandatului dietal al oraşului Ră dauţl peatre un Român? Baronul MuttaL-ă e doară convins de nereuşirea Românilor. Ce всор au deci rod omontadele tipărite tn organul jidovesc „Bwb Post" la adresa ji­danilor, la cari numai un falit ca Muttatzi mal poate afla onoare, frimitate de de prin­cipii, convingere proprie, tărie de caracter ş. a. calităţi, ce constitue demnitatea de om? Alegerea dm Rădăuţi, asupra cărei re sultat nu încape îndoială, va mări numai numërul dovezilor fu-niz^te tat abadenţt de mucegăiata coterie însăşi, despre propria incopacitate şi insuficienţă

In fine protestăm energic contra insul­telor şi invtcüvelor murdare tipărite în or­ganul baronului Mattat ză la a. ivem fraţilor noştri din Regat Apelăm la sentimentul onestitate ai fiecărui român din Ţsară, sa

cu o röutata ne mal pomenită asupra auto­rităţilor române, ce se Încumetă a repro­duce cele mal murdare articole îucontra Românilor paşi pe o treaptă cu boxerii din China, calumniSrile cele mal ticăioase pu­blicate de zoioşi! perciunaţi îa toati presa europeană. Aproape e timpul unde toţi Ro­mânii cinstiţi din Bucovina îşi vor forma devisa în unisonul : In lături cu mistrabilul, Cê nutreşte vermiî cari rod la rădăcina arbo­relui naţional 1

Claudius.

lui Lear, care ѳ de o simplicitate elocv ntă şi grandioasă. Afară de Regele Lear dl Ba lakirew mal scrie la o operă, care se nu­meşte Paserea de aur.

Dar pe lângă aceste merite, acest ma-sieant a re si altele. Aşa, ale fondat Ia Pe­tersburg o şcoală de musică, a cărei exer­ciţi! publice le conduce el. Conducôtor e excelent, fapt pe care l'a arătat mal târziu când a condus execuţiunile societăţel mu­sicale ruseşti. Dar meritul lui principal e că a ştiut să se inspire din arta naţională. Adunarea sa dê cântece populare este cea mai bună din câte s'au produs. Mal sunt şi ale lui Prokunin şi Rimsky Korsakof, dar mal de seamă e a lui.

Afară de aceste opere, dl Balakirew a mal scris diferite opere de orchestră, nn frumos poem simfonic Thamar,—după o poé­sie de Lermontow,—un alt poem simfonic, Rusia, uvertura cu o temă spaniolă, trei u-vertur! pe teme naţionale ruseşti şi cehe şi încă o simfonie. Afară de aceste bucăţi mal are diferite mazurci, transcrieri şi o fantezie frumoasă, de o lucrare delicată şi ingenioasă, Islamy.

*

Dl Ceear Cui s'a născut, graţie unul roman. Tatăl seu făcea parte din armata Iui Napoleon, ;:are a năvălit în Rusia la 1813 Rb.nit tn o luptă, el iernase pe

Rësboiul din China. in eele din urmă a strSb tut, va Bă

sică, lu lume şi un glas categoric ei sincer dintre murii Chinei. Acesta e : decretul Im perătesc al vice-regelul ТЛѵи cătră popj-raţiuuea ţSril provecându o ca prin nego­cieri de pace să nu se lase dusă în răîe-cire. ci de rësboiu să se prepare, căci numii astfel îşi va toute aper.i întreqitatea teritoriali. Această provocare ara ţ i In acelaşi timp cea mai turbată ură ce te poate închipui îm­potriva străinilor. Astfel, acum se poat) ş l — pe lângă toate afirmaţiuaile contrare, că ţi străinii şi représentante puterilor străme, dacă peste tot mai tràesc se găsesc în situa­ţia cea mai desnădejduiiă

„Standard" diu Londra, buoSoară, are din Shanghai ştirea cu data 25 1. c . c i un funcţionar fruntaş chinez din Cifu, înca In 18 1. c. scrisese rudelor sale dia Shanghai o epistolă în care spunea, c& în urma lup­telor eontinUH cu Chinezii, abia mai erau 300 sirăini în vieţă sub scutul representanţdor puterilor sirăine.

America împieiuitoare.

Ştiri americane veste*c că cuvernul Statelor-Unite ar fi gata Bă mijlocească pace Intre China şi celelalte puteri interosate ; dar' aceasta nu se poate, deoare ce pute­rile europene au suferit în Peking pagube mari atât in perderl de braţe, cât ţi de averi. Este mal depărta zădărnicită inter venţia Americanilor şi prin dispoaiţia rëa-boinicä şi röibunátoare a Europenilor in contra Chinezilor. Astfel — spune o ştire din Washington — „dacă guvernului din Statele Unite nu-'I succede a îndupleca pu terile să fie mal conciliante faţă cu Chine­zii : el nu va continua ostilităţile, ci se va retrage, îndată-ce 'şi-a aranqeat afacerile sale în China. Va da îneă celorlalte puteri să înţeleagă, că Statele Unite nu vor susferî, ca interesele americane să fie violate de vr'o pu­tere mare, care ţine gă continue fără îndu­rare ostilităţile în China*.

Faţă de acestea, ştirile mal noue anunţă, că Ruşii îndeosebi nu numai că au început şi continuă rösboiulul, dar' el varsă azî sânge de Chinez! în înţeiesui strins ai euveniuiui, p r o v o ­când prin asta la aceeaşi acţiune şi pe celelalte puteri.

Mal ales In ce priveşte puterea maritină, azi nu dtau cu manile în sin nici celelalte puteri interesate, Stin­dardele engleze, franceze, germane, holandeze, americane şi japoneze — toate fâlfâie pe vasele de rësboiu, concentrate la Shanghai.

câmpul alb de zăpadă pe când armata se îndepărta. Deja îngheţul începea să-'l cuprindă trupul, cum II omorlse deja picioa­rele. Scăpând cu vieaţă, el se stabili în Rusia, se transformă în profesor de franceză la un gimnasiu tn Vilna. Peste puţin se căsători cu o frumoasă lituaniană, o femeie de origine nobilă şi în acelaşi timp desttvtrşită ca educaţie, Iulia Gutsewicz. Această dublă origine a dat dlul Cui o figură a parte care-'l distinge de restul musicanţilor.

Dl Cui e, nu numai un aus 'cant distins, ei şi un ofiţer de merit. Remarcabil ofiţer general, el a fost profesor de forti ficaţie la şcoalele speciale de stat-maior, de geniu şi de artilerie la Petersburg. Unul din elevii sel a fost chiar împëratul actual al Rusiei, Nicolae al II lea, mal mulţi mari duci şi ilustrul Skobalew. Critica mueicală îl numeră între adepţii se! şi cum e un om foarte cult, forma Iui nu Iasă nimic de dorit. De almintrelea, e ziarist, polemist ex­perimentat şi temut, el e unul din cel mal de seamă gazetari musicali.

Cele trei opere importante ale dlul Cui pentru teatru sunt William Ratelift, Angelo şi Flibustierul. E curios de observat cum afinitatea se arată prin faptul alegerii subiectului, din operele autorilor francezi, Ratcliff are un antract simfonic foarte cu-

Mureş, Mureş.., Cât te mai privesc de pe ţirml СаіЫ

place să stau ascuns în boschetele din put şi să ascult şoaptele valurilor tale...

E mare parcul de alung ul fermului, fl pajişta cu flori şi cu ierburi înalte, prin cai) se plimbă io\ păuni ca doué reqine egiplm Jur-împreqiur sunt platani şi pini ţi o jj-durice de brâiei, ce te 'nvită la umbră.

Ce bine e să te pierzi prin tufyvé astea şi leneş să te î'itinzî pe-o & mea fi li laşi gândul să plece în draqă voie pe Jfvrij în jos, să plece ca plutele Ungwüor, сягі, în-cărcate cu varză şi alt zarzavat, vin delà Edn ţi trtc înspre Peclca . . .

Câtă muţenie în plutele astea, ca ji li gândurile omului. Tăcute alunecă prin aţa line. Un singur сагтъсіи stă în picioart, » o ciuhă ce voeşte să sperie paserde di ifi Alţi doi înşi, doborîţi de căldură, dorm » spatele la soare, legănaţi do blândele valut Câie-un scârţăit de cârmă, câte un pleotâ de lopată abia pëtrunde la ţerm ... Fem A cel ce în acest fel, încet, lin ţi pe пиіф pot pluti prin rîul vieţii . ..

Plutaşii se pierd departe prin ţiruqi de mori, ear privirile mi-se întorc şi u » prese asupra unui loc închis cu stobor. ftijt leţe roşii fâlfâie deasupra-i

E baia nămoloasă a Mureşului. ÜM e apa Mureşului şi frumoase mal sunt jt meile ce se mai rëcoresc în ea ! Vin firul şiruri în haine largi de vară si cu bonék mână. Baia e plină de chiot ; « stup ii j) mei, ear trântor e numai biieşul...

Mureţ, Mureş .. . Urîtule, ştrengarul-OiUdif,

Căsătoria regelui Serbiei — Disposiţia în Belqrad. — АЯЫ

ne i damelor. — Ordine nouă — Іл§Шт, oficioasă.—Milan.—Declaraţiunile regelui Щ

Idilul regesc delà Belgrad na s t iS loc netulburat. Azi e neîndoios, cl l i l i l sebl tn c&pitala Serbiei sunt o mulţime Щ nelndestuliţl cu pasul căsătoriei regehd{H aceştia m găsesc tn toate cercurile кяВ taţii serba. Evenimentele zilelor din ій і l-au obosit de tot pe tinërul rege, тщ to* pasul a trebuit să lupte cu carenţeleйв trare ivite în cercurile Curţii, cari an рій pe faţă In potriva lei. De Sâmbăta trai»

noscut, de o notă severă şi nobili, ж corul de o alură măreaţă în actnl lattis motivul expresiv pin cântecul sâagelnl |i Щ foarte frumos cor de femei. In actulK doilea, scen* din peşteră e plini de v ie» Lupta între Ratcliff şi Douglas, scena І ав Ratclff şi Maria sunt pag ni de o пІяЩ necontestabilă. Щ

Angelo e o operă mai mutară, H présenta aceleaşi calităţi mărite, prin M ce experienţa şi meditarea poate gft »щш la tndrăsmeala unui talent prin naturi № drăsneţ. Armonia e foarte mult lacnil persoanele sunt puse tn lumină cu o put» cam aspră, care nu exclude eleganta. B

Dar' domnnl Cui e, tn acelaşi timpm un om de lume. Ca atare a prodai Щ авзтепі opere de valoare, ca Fiul Mim rinului, o mică operă comică ID UD щ Lucrarea lui din urmă e o mare druK lirică, scoasă din celebra piesă a lai Dine СЙГОІ al VII. !a mari! sei vasali. In 1 Щ compusese o operă în doue acte, Р ш в erul din Caucaz, căruia în 1881 'i-a щт: un act (al doilea). Alte schimb iri a « j din această partiţie o operă interesanţi Щ deamnă de studiu. Щ

Acest;) opere dramatice nu герниВ t ată activitatea musicală a dlui Coi. ÂseB mai omit ce o sută cinci-zeci bucăţi;iaB:

compus opere simfonice, patru Soite

3

alaltăerl noaptea, -egele nici na s'a tin pat, ci пЫ mult a petrecut sfrăju-h era ii grijat atât pentru sine, cât îles ptntru vi»ţa miresei sale, şi de

peutru siguranţa el a făcut personal nesbil pe prefectul politiei Bolgradu-

Deşj noul guvern a luat nesurile cele energice pentru susţinerea or ..Unei, agi-

' nile In Belgrad n'au Încetat de loc. ul hotărît al uoulul guvern este, de a

1«a fapt împlinU ei$ătoria rtgelui şi •li nu mal poate s'o schimbe nici un fel t influenţe din af*ră. In acest sens s'a şi mi guvernul prin o (ireulară a sa eă-

tt popor, care In cea mal mare parte a pilit bine vestea căsătorie! rege 'ul ; tu jtlpad Insă nu oş î stau lucrurile.

*

lia! alei in eercul damelor din Bel-pd e mare antipatia faţă cu căsătoria re­píti. Damele au pricinuit şi trsgăuarea аіиі ministeriale : soţii şi surori de ale p > Цашііог fruntaşi îndemnau pe aceştia să Itftie Intrarea lor In noal cabinet. Atitudi­ni antipatieft a damelor măreşte deci şi ul mult reairtenţa in cercurile Cart I, aat-kţtlregele se gândeşte acum să 'şl schimbe Ureg personalul de curte.

*

Cel mal însemnat eveniment al zilei îl Joi «a — cum s'a vestit din B.lgrad,— di li aceeaşi zi după ameezl s'a făcut şi to­pea ta chip oficios ; ear' aceasta ar fi tot all. de importantă In actul căsătoriei, aii cununia însăşi. Logodna să fl fost tfririita de mitropolitul lnocenţiu la eaaa

îl, In présenta guvernului, a rudelor •insei şi a adjutantului regelui.

Ca un momont interesant se aminteşte*, dla cererea mitropolitului, regele Alec-nndru numai de cât 'şi-a dat in scris m-tanţianea y. lovoirea la căsătoria sa cu # m Dragina. In urma acesteia mitropo Bal a deelnrat, ca din punct de vedere »1 ètptulul canon;c nici o piedecă nu poate dites tu calea călătoriei. — După toate jtlbibilitSţile cununia se va sevîrşi mâne Mmá, în 29 l. ».

In faţa acest»! stări de lucrări, atitu-diita eiregolul Milan este încă tot necu-nucnti. In Belgrad oamenii sunt de părere, ei el nu va aevlrşi nimic In detrimentul iuitiel şi pentru înjosirea dignităţil regale, deşi ţinuta lui liniştită şi pasivă e foarte nipeetl. in cercurile normative din Belgrad ii afirmi, că dacă serios ar fi vrut, Milan ir ii putut să împiedica căsătoria regalul

cu vëduva Draga. Nefácénd aceasta, e an semn, că dtnsul a lăsat in voie liberă pe fiul sëu Alexandru.

Şi astăzi cxrtgele Milan se află în apropiere de Viena, do unde priveşte des-voltarea evenimentelor delà Belgrad. Se zice, că regele Alexandru a luat mësurl, ea tatai É-ÖU Milan să nu se mal întoarcă în Serbia. Vestea aceasta se confirmă şi prin o depeşă, cu data 27 1. c. din Bslgrad, care spune, că Banca naţională serba a tri­mis în aceeaşi zi lui Milan lo Viena 30.000 franci. — Orice lfglUură deci Intre recele fin şi tat»! sëu Milan este întreruptă.

Foile pestane de azf adue şi urmă­toarea scrisoare, ce Mii an a trimis din Carlsbad fiului seu Alexandru: ,

„Iubite fiule/ învoirea cerută la călă­toria ta imposibilă — eu, care 'ţi vreau binele, n'o pot da. Ar trebui să cumpeneştl bine, că cera-ce vrei să faci duta 1« rui­narea Serbiei. Dinastia noastră a trecut prin multe nenorociri, asta însă ar fl cea mal fatală. Ai încă timp să chibzueştl lu­crul. Dacă însă, cum spui, hotărîrea ta e neschimbată, atunci mi© n u m i române alta, decât să më rog la Dumnezeu pentru patria mea. Pe un guvern, care după un asemenea pas uşuratic al tëu te-ar alunga din ţeară, eu l aş felicita cel dÎ7iiâiu. Al tëu tat*, Milan'.

*

Ajunse lucrurile la un etadiu atât de fatal, ! de importanţă ga amintim, că zi­lele acestea tinerul rege Alexandru a citat la sine pe representanţil-şefl aï comerciu-lul din ţeară, cu cari a vorbit mal mult timp despre căsătoria sa en vëduva Massin. Intre altele, regele a zis :

,Femeia aceasta e primul amor al tinereţtî mele şi cu ani mai nainte 4-cm promis că o iau de soţie. Recunosc, că delà anul 1883 toate crisele de guvern se pot reduce la intrigile delà Curt . Ear pricinuitorii acestora au fost când ma-mă-mea, când tatăl-meu. Acestei stări de lucruri trebue să Ч-ie pună capët. Declar cu toată hotărîrea, că în toate vreau să fiu independent şi dore c ca singur stăpân să fiu peste soartea mea."

Cam aceleaşi doclaraţiunl le a tăcut re gele şi In faţa ministerului demisionat, care osândia pe faţă întreagă procedarea regelui în ce priveşte căsătoria lui. Regele Insă a rëmas neclintit In hotărîrea sa şi ştirile mal noue anunţă dej* hgodni sevîrşită Joia tre cută şi cununio-, care se va fac mân», în 29 l. c

Noutăţi

maeştri, un marş solemn, doue Scherzo, o tarantelä transcrisă pentru piano de Lisat, Ш quatuor pentru instrumente de coarde, uite bucăţi de violoncel optspre-zece taciţi de capelă.

A mai scris şi o serie de parafraie pentru piano 1» 3 mâni, ca şi v&mţii şi taciţi mici Surise pe o temă dată şi care mii o deosebita mlădiere de contrapunct.

Un alt autor de sami e dl Rimsty btahow, a cărui activitate musicali a fost

"(«te rodnică. Şi el a condus şcoala gra-taita de musică din Petersburg. La co ser ntorul din acelaş oraş el a predat com pu­terea şi instrumentaţia. Om de imaginaţie, de munci fără preget, cu o uşurinţă extra­ordinara, el a dat dovezi de putere şi de graţie, de talent şi de cunoştinţl, tn mal toate genurile cunoscute. El a adunat şi a transcrii cântece populare şi a arătat tn toate actele genuri mult discernământ şi tact.

La teatru, dl Rimsky-Korsakov a produs mal multe opere, Pskovitaine, Noap­tea de Mai, Fata de omet (Sneguroteka) Mlada, Noaptea de Crăciun.

Pikovitaine e o epopee naţ'onală lu eraţi pentru teatru. Acţiunea se petrece nb Ivan cel groaznic. B o operă plină de viaţi, de Înălţare şi de poésie. Corurile

sunt partea oare a fost tratată cu mal mare reuşită. A fost refăcută. Duritatea aiätema tică a unor armonii nu strică operei.

Noaptea de Mal e trată din o роѵэ-ste de Gogol şi are şi o parte de humor Bsrceusa e de o suavitate rară.

In Snegurotşka euntem Iu plină fan tezie, în care dl Rimsky s'a arătat poet, Pastoralul amoros şi actul al treilea sunt admirabile. Mlada e după un literat de samă, Quedeonow.

Bucăţile lui de piano Ca riscio apa niol, preludiul şi fuga sunt opere da seamă Sadk* şi Anta? sunt pagini luminoase.

Caracteristica domnului Rimsky-Kor-sekov e marea facultate de invenţie şi dexteritatea tehnică. In special a reuşit .poemul sinfonic".

Dintre figurile şcoaleî moderne ru seştl acest*a sunt figurile cele mal tnsem nate.

.Lodore'.

Arad, 28 Iulie 1900.

P . S. Sa dl episcop Iosif Gol­diş a plecat erî la Rontäu, unde va Detrece mai multe sëptèmânï.

*

Congregaţia comitatului Arad. Cum am mal spua deja, proxima adunore gene­rală ordinară a r présentante or comitatului Arad se ѵл ţine Luni (30 Iulie n ) şi zilele următoare în sala casei comit Ut.nse din Arad. Interesele poporului nostru din comitat pretind, ca. membrii români ai congregaţiei să parti­cipe la adunare în numër complet.

Adunarea societăţii pentru fondul de^teatru 'şi-a încheiat lucră iile din anul acesta în doue şedinţe. Despre şedinţa întâie am vorbit în numërul trecut al ziarului nostru; dăm aci conclusele luate în şedinţa ultimă : S'au votat absolutoriu şi mul­ţumită protocolară comitetului; s 'a hotărît ţ inerea viitoarei adusuri l i Şimleul-Siîvaniei. Propunerea, ca co­mitetul să caute să creeze forţe in­telectuale d e pe acums, pentru tim­pul când se va puté deschide Teatrul Naţional român, este primită, şi rê-mâne în sarcina Comitetului, pentru a studia modalitatea de-a o puté sa­tisface.

Aradul în erisă de bani. Foile Ье»1е aduc ştirea, că oraşul Arad, în urma mul­telor chcdtuelî şi datorii, ce Ь arr, a ejans în crisă, şi că acum 'I-a denegat creditul şi .Institutul de credit austriac", d>: la care c -ruse un nou împrumut de 200.000 fl. pentru clădirea unei casarme de honvezi. E vorba acum, că primarul oraşului nostru a plecat la Budapesta, pentru a regula chrstia şi a fac* aeest împrumut la un alt in : i tut de bani din capitală, dar' nu cu chici, ci cu şapte procente. In chipul acesta chel tuieiile cu clădirea easarmel s'ar urca cu încă 20.000 fl. — Brava gospodărie !

Notar publie suplinitor la Boeşa-mon tană a fost numit dl Simeon P. Deseanu din Chiş neu, care nu de mult abzisese de practica advocaţială.

* Archiducele Iosif ia Braşov. In 25

1. c. d. a., archiducele bsif a sosis din Hi-bilu la Braşov, ca să faeă o revistă pf^lt regimentul 24 de honvezi de acolo. In suita archiduceîui se aflau generalul major PiVlko viei, comandantul d i brigadă Csalanyi ş. a. La gară i-au eşit înainte s pro Intim pi; -rc:

fişpauul corni tat v.lui Braşov, prt ton^arul şi ofiţerii superiori dia garnisoana honvezim^I In 26 î. c. înainte de amoazl archiducele <• făcut revista regimentului 24 de honvezi.— Vineri, 27 1. c , archiducele a p!e<: Л cu tro nul di la 11 ore a. m. la Sinaia, *pre a facs-0 visita MftjebtăţiI Sale Regelui Carol l i castelul Peleş. In onoarea arhiducelui s'a dat acolo un prânz, după care s;ara la ora 10 şi l i m. s'a reîntors cu trenul accélérât, mergênd direct s^re Budapesta.

Himen. Di Romul Barbu, teolog ab­solvent şi d-şoara Eugenia Bereş, fac cunos­cută cununia lor, ee se va celebra Dumi­necă, în 5 August st. n. la 3 ore d. a. in biserica gr. cat din Ciuchici.

* Pentru reforma înveţământuluî j i i

die, ministrul Wlassics a pregătit un ргои?гг, care va fi présentât la toamnă in desbaterea parlamentului. Proiectul prevede reînfiinţa­rea de academii d.s drept in mal multe oraşe mal mari d n provincie, si anume In oraşele, în cari au mal fost înainte şi In oraşe, car! după mărimea numëruluï popula­ţiei şi prin cultura lor as;irä la aceasta.

*

O invenţie românească. Un tiriër me­canic, Teorii Teodoreanu, care trăieşte în. Bucureşti şi e originar din comuna Offenbiiia (Transilvania). « inventat G pompS perfec­ţionată, cu ajutorul căreia un singur om poate ridica apa până la 1000 de m> iri. 1 s'au oferit pentru brevetul acestei inven­ţii 500000 lei de cătră o mare casă din Germania.

Nouă carte didactică. T >cmaî acum a a p ă r u t in tipografia. ,. Tribunei Poporuluiu : „Geografia comitatului Arad", pentru clasa III. a şcoalelor poporale, sc r i să de Damaschin Medre, î n v e ţ â t o r — Manual ap rob» t din > a r t e a V e n Consia tor a r a d a n şi i lus t ra t cu ra \l mul te figuri şi ha r ţ i g vg ' -af ice .

Deş i m a n u a l u l не e x t i n d e p e s t e coa ie în toTûiùi 4° m a r e , cu

t ipar ( l i tere n o u e ) a l e s şi f rumos t i rangiat , p r e ţu l unu i e x e m p l a r e nu­mai 35 cr. — N o u a c a r t e d idac t ică e s i ngu ra de a c e s t fel p e n t r u şcoa-le ie n o a s t r e p o p o r a l e şi v a faco se rv ic i i ma r i t u t u r o r î nve ţ ă to r i l o r r o m â n i , fa ra o seb i r e de con fe s iune .

•

Palat national în Bucovina. „Soeieta-ea pentr ; hter&ta.ca si cultura română îa

Bucoviaa" a ţinut la Sf. Perru adunare ge-•xtrnb extraordinara, tn cjr>* a primit pro-iectui de ч se cumpëra otelul Veisz din Cer­năuţi, spre s-'l preface p ţis<; nations! al Ro-aânilor din Bucovina.

Favor personalului delà trí-n. Mini-sí-rtd nr-gurese de corner-iu a ordona -, ca

oasui, câtid «nor slujbaşi delà tren, cari tiu pot. con'.a !a pensiune в.ш la alt mijloc d?. indu şi li se abz'ice яегѵ:еі«І din e s t w iru/î-'mireî i.taţii lor de 60 ani, să ii se dea dr«pt despăgubire salarul pentru un an În­treg, la cas dacă зиш funcţionari, ear' dacă unt servitori, atunci nuraaî pe jamôtate

du an. *

F o c In zilele trecute s'au aprins parte prin mâni de tăciunarl, parte din negliganţa proprietarilor şi au ars în Şimand casele următorilor locuitori : s lui Pasca Iriaa, a lui Petru Juehel, a lui Ioan igua ş i a i« i George Ardelean, ear ín Jfoattn un grajd dlui Pavel Juj A, Toato ;UÎ fost asigurate la * Transil­vania* şi daunele s'au licuidat spre mulţă-rairea celor păgubiţi.

*

Candidat de advocat român

care are deja oareş-care praxă, află ime­diat aplicare la

Dr. І о ш Sucin, advocat tn Arad.

ULTIME Ş T I M . Viem, 27 Inlie. Ştir! ma! none gpnn,

că p-.latul ambasade! austro-шщаге delà, Peking a fost nimicit însă în 22 1. e. de trupei* turbate chú-eze.

Petersburg, 27 Iulie. Agenţia te­legrafică rusă vesteşte : Tocmai acum se constitue şi se mobilisează regi­mente noue de veaătorî şi infanterie în districtul militar din ţinutul Amur în Siberia-ostică, cari vor pleca In China.

Londra, 27 Iulie. Din Sanghai se anu-'.ţă: Amiralul Seymour a sosit aici. In Sanghai sunt âeja următoarele vase de rësboiu: „Daphne Alacrity", „Hait" şi „Woodcock" (engleze); „Castine" (american), „Holland" (olandez) ; „Sur-prise" (francez); şi „ T a k a o " şi „Akia" {japoneze); ear visele; „Centurion", „Uadauntead" şi „Dido" au sosit la Vusung.

Londra, 27 Iulie. Lui „Daily Te­legraph" 'i-se raportează din Tokio cu data de erî r O trupa japoneză a debarcat li Sanhaik şi intrând în luptă cu Chinezii, aceştia au fost bătuţi crâncen.

Petersburg, 27 Iulie. In 21 l c. gene­ralul Sakharov a avut la satul Vanlihtan o luptă vehementă cu Chinezii, cari aprinseseră magoznia de lemne ce aveau să fie încărcate pe vapoare. Ruşii însă 'i-au bătut cumplit şi au dat foc. satului Au căzui mii mulţi inşi dintre Chinezi

Paris, 27 Iulie In Francia, cum şi în America s'au dat aspre porunci, ca orî-ce export de arme şt muniţie pen­tru alte ţert sa fie oprit, pentru-ca ace­stea să nu ajungă în manile Chinezilor.

K<«itor ; A u r e i PopoYlci- .Barcianu. BM remous : Ioan Шжі SlrfaniF.

Nr Ш

476/1900 vègrh. szám.

Árverési hirdetmény. Alulirt bírósági végrehajtó az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a értel­

mében ezennel közhírré teszi, hogy az aradi kir. törvényszék 1899. évi 16252. számú végzése következtében Dr. Márta Sándor lippai ügyvéd által képviselt „Mureşanul" takarékpénztár javára, Kádár Szofron, Deák Joszif, Deák Trandüfir éa Mona Nyisztor ellen 262 kor. a jár . erejéig 1899. évi deczember hó 13 àn foganatosított kielégítési végrehajtás utján lefoglalt ез 2010 ko i ra beesült következő ingóságok, u. m. :

I. Mona Nyisztor különféle gazdasági felszerelések és bútorok. II. D e á k Joszif házánál különbféle gazdasági felszerelések és

elmozdítható épületek. III. Kàdàr Szofronnàl külömbféle házi bútorok, széna, kuko-

ricza és egyébb ingóságok nyilvános árverésen eladatnak. Mely árverésnek a m.-radnai kir. járásbíróság 1899. évi V. 522/9

számú végzése folytán 262 kor. tőkekövetelés , ennek 1899. évi szeptember hó 23. napjától járó 6o/o kamatai és eddig összesen 56 kor. 20 flllben bíróilag már megállapított költségek erejéig Kádár Szofron, Mona Nyisztor és Deák Joszif tótvaradi lakásain leendő eszközlésére 1900. évi a u g n s z -tus h ó 8-ik napjának délelőtti 10 órája határidőül kitüzetik ós ahhoz a venni szándékozók oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881. évi LX. t.-cz. 107. és 108. §-a értelmében készpéiz-flzetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek, szükség esetén becsàron alul is el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felül-foglaltattàk és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a értelmében ezek javára ів elrendeltetik.

Kelt M-Radnán, 1900. évi július hó 23. napján.

Smikàl János, kir. járasbirósagi végrehajtó.

469 1—1

C o n c u r s .

coroane salar ama şi l°L din venitul curat

solveşte societatea subsemnată unui c o n d u c ă t o r expert în branşa b ă c ă n i e i , m a n u f a c t u r e ! ş i f i e răr i e i , şi care posede limba română, magiara şi germană.

Reflectanţii la acest post au aşi trimite ofertele provezute cu documente până în 20 August a. c. subsem­natei societăţi.

Blaş în 22 Iulie 1900.

„Consum" soci et. comercială pe acţiî.

4в7!

Institut de cură, deschis de dimineţa delà 6 óre pană la 7 óre seara

(abstrăgend orele delà 9—11 în. am.) La disposiţia publicului stau următorele mijlóce de lecuire :

Scaldă în lumina electrică: 1. Reumu, podagru, aprindere de nervi (ischias), dureri

la coaste şi la faţă, nevralgia, aprinderi de peliţa peptuluî şi a foalelui, otrăvire cu metal (argint viu, zinc, argint, plumb).

2. Morburi de sânge (cu ajutorul curei de mercuriu şi Iod), Ingrăşarea peste mesură, grăsimea de inimă, aprindere de peliţa rinichilor, boală de zachăr (diabet). •

3. Anemia, nevrastenia (slăbirea nervilor), nervositatea. 4. Morburi de piele învechite, scrofule, luparea etc. După felul boalei, scalda aceasta poate fl urmată de

lecuirea cu apă rece, de massagiu sau împachetare. — în­trebuinţarea odată costă: 1 fl. 25 cr.; 15 bilete: 15 fl.

Camere pentru inhalaţie, după metodul delà Gleichen­berg Ems, pentru aprinderi acute şi învechite de gâtlej, de plumânl, cum şi pentru dilatare de plumânl şi astma. — întrebuinţarea odată costă : 75 cr.; 15 bilete: 9 fl.

Cura cu apă-rece. întrebuinţarea odată : 60 cr.; 15 bilete 7 fl.

Gimnastica svedeză pentru întărirea reconvalescenţilor cu musculatura slăbită, pentru întărirea băieţilor şi a oame­nilor desvoltaţi, cari sufer de morburi de inimă şi de strlm-tarea coşului peptului.

Taxa lunară delà 10 fl. în sus, după cum e felul caşului de boală.

Fie care bolnav se bucură de căutarea ce 'i-o prescrie medicul sëu propriu, sau după sfatul ce Însumi V I dau. Or ice îndeplinire a curei se întercplă sub veghiarea mea personală.

Dr. A. HECHT, 4 5 0 1 7 1 7

Arad, strada Templom, palatul Utinoriţilor. Telefon: Nr. 270.

A

B a n c a g e n e r a l ă d e a s i g u r a r e m u t u a l ă .

„ T R A N S I L V A N I A " 423 16 - 50 ÎN SIBIÎU.

asigurează pe lângă cele mai favorabile condiţiuni : 1. în contra primejdiei de foc şi de explosiuni; clădiri de ori-ce fel,

mărfuri, producte de câmp, mobile ş. a. ; 2 . pe viaţa omului în toate combinaţiunile, precum : asigurări de

capitaluri în caşul morţii şi pentru terminuri fixate, de zestre şi de rente. Desluşiri se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele:

Arad, Biehiş, Bihor, Oiănad, Caras-Severin, Timiş şi Torontói

Agentura principală din Arad. Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II.)

precum şi prin agenturile cercuale şi speciale.

î m p r u m u t u r i i e f t i n e p e a m o r t i s a ţ i e Recomand în atenţiunea on. proprietari de păment şi proprietari

de case în Arad-centru, că prin mijlocirea mea pot obţine până la cele mai mari sume şi pe lângă condiţiuni foarte favorabile împrumuturi ieftine amortisaţionale on amortisaţie de

15—50 ani. Nu comput înainte nici un fel de remuneraţie, convertesc datorii vech,

de asemenea la dorinţă anticipez de la mine cheltuelile de Intabulare. Provocându-mô la faptul, că de mai mulţi ani la foarte numeroşi inşi

i-am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­mutări , rog cu toată stima pe on. domni proprietari de păment şi proprie­tari de case, ca în propriul lor interes cu deplină Încredere să se adre­seze mie cu afacerile lor de împrumuturi.

împrumuturile sunt pe carnete de 4o/ 0 4Va ş i 5% pe lângă amortisare corespunzëtoare din capital

Inst i tut de împrumut pe imobile şi moşii 453 10—10

Szücs F. Vilmos ARAD, Fô-ut Nr. 5, vis-à.vis cu moara Széchenyi.

Reaprins se dä nnmai dacă la întrebările ce se fac se adungă şi marcă poştală

„Tipografia Tribuna Poporului* Aurel Popoviciu Barcianu.