A m * ! \ Arad, Joi 9/21 Ianuarie 1897 REDACŢIA

ARAC. S T 3 . ЛШ.ЕСН(АРАМ) i

A B O N A M E N T U L . Pentru A/ixt/o't/tiffariar

pe 1 an fl, 10; PC V» m ti 5; I e V* d e a n

2-50 pr 1 l u n ä fl 1. A W ( </ ІНнліпесА pe

an fl. l.SO.

Pmtru Rotiiin-ш ţi ttrdm&at* : pe un 40 .'ranci.

Marmscnptu nu se înapoiază.

ADMINISTRAŢIA ARAD, STR. AULICH (ADAM) i

I N S E R Ţ I U N I L E : de I fir garmond: prima-dată 7 cr. ; a doaua oară 6 cr. ; a treia-oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de fiecare publi-

caţiune.

Atât abonamentele cât şi hiserţiunile sûnt a sê plăti

înainte.

Scrisori nefrancate nu së primesc

I N A R A B (*) „Tribuna Poporului* apare,

azi In propria ea tipografle. ' însemnătatea acestui fapt se va putea

judeca numai daca cititorii Îşi vor aminti următoarele:

înainte cu doué-zeci - şi şeapte de ani In Arad era o singura foaie po­litică, dar şi aceia germană, „Arader

Zeitung"; azi ziarul german şi cititorii sëi au disparut lasă In oceanul ma-ghiarisarii, ear Ungurii au trei foi co­tidiene şi una séptëmânala.

Ar fi fost deci o ruşine şi un semn cä dăm îngrijitor de tare îndărăt, dacă noi Românii, tn mijlocul cărora Un-

t gurii din Arad sunt numai o picătura, \ n'am fi fost In stare sä întemeiem un

ziar politic, care, pe lângă interesele generale româneşti, sa apere şl inte­resele locale a celor peste jumătate milion Romani din eparchia Aradului.

J Se ştie anume, c* In politică tarie nu se poate închipui fara a avea aşa zisele centre politice, unde sa se concentreze tot ce este forţa econo­mică i. intelectuala.

Guvernele ungureşti, toate cute s'au succedat, au fâcut In chip artificial şi aproape cu forţa, centru unguresc la Arad. Au făcut fabricanţilor ovrei cele mai detatkiitaite înlesniri pentru ca ei sa poată prospera, şi din doi cârciuraari şi 7 comercianţi ovrei câţi erşu tn Arad pe vremea Măriei Te­resa, azi sunt sute de comercianţi şi peste 100 mari fabricanţi ovrei, toţi cultivatori îndrăzneţi ai şovinismului maghiar. Au înfiinţat aici şcoli peste şcbO, gimnasiu, şcoli reale, civile, aca* demie comerciala şi conservator; au concentrat aici tot felul de auto ritAţi: direcţie a drumurilor de fer, a poştelor şi telegrafului, financiara şi aşa mai departe, astfel ca cei vre-o cate-vá mii Unguri din Arad ţin în mâna comitatul ш care locuiesc sute de mii Romani.

Şi toca ce Romanii Nicâiri, pe tot pământul locuit de Români, nu se gă­sesc comune atât de marţ şi de In floritöare» cum sunt cele din jurul Aradului Cand fraţii noştri din Ardeal, ori chiar cet din România ; ar vedea pe Rumânii din Pecioa, Şeitin, NÀ dl*o,*poi Certíéi, Sftntana, Siria, Agriş, Pâncora şi altele, ar sta uimiţi. Sunt p*aióf ^rató^îiu unu, dar щиД , a 'ojfr ror''averi* trece peste 400 .000 oo-гще^.іві авд T ô ï u t Înşine pe unul depunônd la banca „Victoria* suma de. vre-o 80.000 coroane, cât luase

\ pe recolta griului din àcèl an. Ear carte aproape toţi ştiu.

' Sunt Intre ei şi câte cu trei-patru clase gimnaziale chiar. Bar in cât pri­veşte sentimentul naţional, 4'asemeei este ridicau Proba evenimentele po­

litice din urma: In deputaţhmea cu Memorandul ia Viena, la Cluj cu ocazia procesului Memorandului, la adunarea naţionala din 1894 şi la congresul na­ţionalităţilor, din jurul Aradului au fost relativ mai mulţ ,Români, de cât din celelalte părţi. Cât despre forţa lor de luptă împotriva administraţiu-nei, d'asemeni au dat probe la toate alegerile comitatense; în congregaţie au ales întotdeauna numai Români încercaţi.

Cât despre tradiţiuni, şi în privinţa aceasta avem drept să stăm falnici în faţa Ungurilor. Pentru că dacă Aradul este „Golgota" lor, locul de expiare a celor trei-spre-zece generali cari la 1848 s'au ridicat împotriva î m p ă r a ­tului , şi pe noi amintiri scumpe ne leagă de acest oraş.

La începutul veacului deja, Moise iîicoară de pie memorie a luptat cu ardoare pentru întemeiarea în Arad a unei eparchii naţionale române; a fost chiar la Viena, unde avea mare trecere, şi a cerut prin petiţie despărţirea bisericii române de cea sârbă. Activitatea lui pentru causa română a foat яШ à» - r&dniok şi 4& generoasă, In cât însăşi marele Ioan Brătianu a adus elogii In parlamentul român eroului care a luptat pentru nationallem cu aceiaşi ardoare, cu care la 1812 comandase o trupă, compusă mai ales din Români, In contra lui Napoleon Bonaparte.

Tot aici In Arad s'a înfiinţat la anul 1812 cea dlntâiu preparandie pentru tnveţâtori, în cari s'au ilustrat un ŢÎchindeal, Mihuţ, Iorgovici, Gavra şi atâţia alţi harnici apostoli ai Româ­nismului, şi apoi la anul 1821 prima şcoala teologică (seminar) la Roma 'nil brióaoxí.

Cea dlntâiu asociaţiune culturală naţională de asemeni aici s'a Infi inţat („Asociaţiunea naţională In Arad pentru cultura poporului român"); în fruntea acestei asociaţiuni stă azi însăşi P. 8. Sa Episcopul nostru, ear alături ca harnici luptători o pleiadă întreagă de bărbaţi ca Dr. N. Oncu,. Dr. G..Popa, P. Trutia, Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Dr. G. Vuia, profe­sorii R. Ciorogaru, V, Mangra, A. Hamsea, S. Nestor, protopopii G. Telescu, M. Bocşan şi din generaţia mai tineră dr. St. C. Pop, Sava Raicu, Dr, I. Suciu şi alţi mulţi.

Chiar în privinţa ziaristicei, avem înaintaşi. Deja la 1869, tinerii teologi C. Gurbanu şi V. Mangra au înfiinţat organul literar „Speranţa"; la 1872 au acos „Lumina", care a devenit organ oficios al Diecesei, precum e astăzi „Biserica şi Şcoala", înfiinţat la l«f77,"tot de V. Mangra.

N u m a i puţin avem de unde ne inspira când e vorba de politică. E

defetul să ne aducem aminte de vre-mfrile pe când comite suprem al co­mitatului era George Popa.

Bărbaţi să fim, şi ear vom ajunge ѵ ш п uri de mărire .

Ear lupta ni se impune azi cu atât moi stăruitor, cu cât Ungurii au făcut şi fac progrese enorme. S a s e citească, în privinţa asta, articolul pe care îl publicăm din peana înţeleptului nos­tru Uncheaş...

D'asupra tuturora eumpeneşte însă faptul că Aradul este singurul oraş, în care Romanii stau faţă în faţă CU ungurii. La Sibiiu, Braşov, Blaj, cele trei centre unde s'au dat lupte, Ungurii sunt departe. Aici ne vor simţi în coaste, după cum vecinii şi aliaţii nostru Sârbi şi Slovaci ne vor simţi aproape.

Cu arme leale şi pe cale consti­tuţională, luăm lupta pe toate te-renèle.

Cerem pentru acest scop spriginul tuturor Românilor de bine.

Contele Goluchowsky la Berlin. Cp dato. d^r-iŞ-J—^r sejelegrafe.ază: din Belm că nainte de prânz, împëratul a vorbit cinci pătrare^ de ore cu contele Goluchowsky, ministrul nostru de ex­terne. Ear după masă, împëratul a stat de vorbă cu contele până la miezul nopţii. <

La aceste convorbiri a asistat şi can­celarul Hohenlohe.

După o şedere de patru zile m Berlin, contele Goluchowsky a sosit alaltăieri la Drezda, unde regele Saxo-niei deasemeni Va primit cu mare cinste.

*

Ungurii calomniaţi (?). Ziarul „Magyar­ország" în articolul seu delà 19 c. îndeamnă pe toţi industriaşii maghiari së participe la exposiţia din Paris mai ales din motive— politice, căci de succese economice nu poate îl vorbă.

Ear motivele politice sunt: „Să mergem la Paris drept desminţire

„respunzend astfel calomniilor miserabile „pe cari le aruncă în contra noastră na­ţionalităţile, cari mai ales la Paris îşi au aşe­z a t e bateriile lor puternice. Să ne vadă la »Paris lumea, cărei 'i-s'a tot spus că sun­t e m barbari asiatici, duşmani ai eivilisa-„ţiunei, piedici ai culturei.

Cu un cuvent, .patrioţii" ee simt ca­lomniaţi.

Ar trebui deci, ca tocmai pentru expo­siţie, së se arate întâiu faimentvl pe care Ungurii l'çtu avut cu exposiţia lor mittmarâ şi apoi cu mărturisiri din înseşi parlamen­tul unguresc să se dovedească tot ee na­ţionalităţile au spus streinătăţii.

*

Beforme în Turcia. Se telegra­fează din Constantinopol, că de ziua Sa onomastică, 19 Ian. Sultanul e vorba sè decreteze Introducerea mai multor reforme importante. Deocam­dată a apărut decretul 'privitor la ju­decătoriile de forul Intâm şi 1 doilea, judecătorii cari au f o s t făcute inde­pendente, eaK judecătoriile admini­strative s 'au p u s V sub presidenţia ca­pului consiliului de stat. /

POLITICA SOCIALĂ I

Date statistice: Cât pierdem prin căsăto­riile mixte. -Căuşele acestor pierderi.—

Maghiarizarea Aradului.—Mijloace- . de apărare.—Mircea Stănescn

şi „Progresul".—La lucru.

Date statistice Statistica matriculelor de stat a

oraşului Arad constată că în anul 1896 biserica orientală din Arad a cucerit delà biserica rom. cat. 1 mamă, şi v iceversa : biserica rom. cat. a cucerit delà cea orientală 7 taţi ş u 3 mame în vreme ce biserica rom. catolică a câştigat de la diferitele confesiuni peste tot 24 de perechi, adecă 24 de familii. A perdut dar bi­

serica orientală tn anul 1896, prin

căsătorii mixte 9 familii, în vreme ce biserica rom. catolică a câştigat de la diferitele confesiuni peste tot 24 de păreehi, adecă 24 de familii.

Posomorit tablou pentru noi. Scă­dem în numër, şi scăderea e cu atât mai simţitoare, cu cât e vorba de elemmtele^j0co£ucţive industriale^ jß»7"' ni-se strecură ca tot atâtea capitale în taberă streină.

Căuşele pierderilor Căuşele trecerilor însă nu sunt д

ordine eclesiastică, ci de ordiné4<sb-cial-politică. Ni se impune dar dato-rinţa a suleva cestíunea... socială a clasei orăşenesci.

Oraşele, după alcătuirea lor isto­rică, s'au constituit din elemente stre­ine. Regii succesiv aduc maeştrii străini, nemţi, francezi şi italiani, dar mai ales nemţi, din cari formeaz3" tot atâtea colonii industriaJe--si co­merciale, din ,cari sau desvoltat ora­şele de astăzi. Aceste oraşe provede*" provincia cu uneltele necesare, 1 brăcăminte, mobile etc. Ş i pentru acest serviciu legile le asigurau şi oare-cari prerogative orăşenesci.

Campania de maghiarisare s'a î n ­ceput In aceste oraşe prin presiune oficială, şcoli, stabilimente industriale, reuniuni, favoruri, agitaţiune şi p r i n terorisare socială. Guvernele maghiare o puteau face aceasta căci î n manile lor era şi este puterea şi banul. ~

In sfârşit, numai oraşele b ă n a neşti şi săseşti mai sunt germane, ori dacă nici nu sunt în sentiment germane, vorbesc limba germană. In Arad de pildă, unde pe la 1848 abia se auzia limba maghiară, magistratul ,fl o c u p a u serbii şi românii, cari altem? vorbiau nemţeş te ; astăzi abia mai trăesc eâţi-va moşnegi industriaşi ca şi monumente vii ale unui trecut mai bun, vorbind numai nemţeşte. Ş i së întemplă că părinţii cari nu ştiu un-

u i k * î * £ ; nu se înţeleg cu copii ş i ne 1

f

:. 18 — Nr. 4 TRIBUNA POPORULUI 9/21 Ianuarie 1897

poţii crescuţi în şcolile ungureşti, şi cari acum urësc limba părinţilor lor.

Şi Aradul, care la 1848 abia era un mic orăşel, prin imigrări azi mâne ajunge la cifra de 45.000 locuitori, între cari Români şi Sorbi abia vor face vre-o 15.000 suflete, strânse în inelul de fier al unei societăţi fana­tice şi de puterea oficială ce le stă la. spate împingându-o în contra noastră.

Maghiarizarea Aradului Să ne oprim la Arad. Sistemul de

acţiune oficială şi socială e acelaşi e a ; în Arad poate acţiu-

.. ja ra t ma mare de cât aiu-şi Românii de aici poate

unt mai neapropiabili de cât aiurea. Altcum toate së potrivesc pretutin-denea. Cel puţin politica socială din Arad arată supremul grad de expan­siune al acţiunei sociale de maghia-risare.

Să începem cu şcolile. Şcolile ele­mentare maghiare au în Arad peste 8000 elevi. .Nioi pănăla 1891 aveam 7, de atunci încoace s'au mai sporit cu 3, de tot dar 7 şcoli, cătră cari së mai adaugă, pentru instrucţiunea superioară, şcoala de fetiţe, care bine organizată ne poate face bune servicii întru creşterea româneasca a fiicelor de industriaşi. Avem, cu totul pänä la 700 copii obli­gaţi a umbla ia şcoală.

Urmează apoi şirul şcoalelor medii: gimnasiu, reale, comerciale, civile, ş c o l i speciale de industrie, precum e şcoala industriei de metal şi lemnării, cari toate sunt inspirate de duhul cu-

^ i í ö n ' u il maghiarismului. Pe noi nu ne lasă nici pe banii noş-

i brii să ne facem un gimnasiu, ci ne si­

lesc să mergem la gimnasiul lor. Ei # o r şti de ce. Pentru noi e destul să

ştim, că odinioară tinerii românii erau

Ы majoritate în gimnasiul din Arad, iar

astăzi abia sunt vreo 20 şi câţiva ; şi aceia necăjiţi, ca vai de ei.

Ungurii mai şi un „Kulturegylet" special, numit „Kölcsey egylet".

Apoi fabricile: prima fabrică de spirt în monarchia a lui Neumann, fabrică de vagoane, de lemnărie, de văpsele, de chibrite, de praf de puşcă, însoţite de bogatele ateliere industriale în toate

imurile industriale. 'Limitaţiunile orăşeneşti, comitatense

de stat, dau toate de lucru ateliere­lor industriale.

Camera comercială şi industrială, şi ; V . industrială îngrijesc de

lucrarea concetrică In spiritul maghia-

Toate aceste influinţează pe indus­triaş in decursul muncei sale, în câş­tigul pânei de toate zilele, pe care o

it amârî ori îndulci după gradul de jlmilare ori resistenţă a bietului nos-

frate. I-ar mai românea industriaşului nos­

tru timpul liber de seară ori de ser­bători, care şi l 'ar putea petrece în cercul familiei sale româneşti ori In fiercuri sociale româneşti. Politica so­

cialii maghiară s'a îngrijit şi de cu-fprinderea acestui teren.

A Înfiinţat anume cercuri sociale In diferitele grupe orăşeneşti . Aşa sunt

[cercurile sociale Kossuthiste şi de frëspândirea -imbei maghiare, I

cuiburile lor numite mese, „asztaltár­saság." Aradul are în preponderanţă cuiburile d e : „Kossuth asztaltársa­ság" şi „Magyar nyelvterjesztö asztal társaság." Aceste întrunesc zi de zi membrii şi oaspeţii lor la masa albă, unde între pahare să prind, ca cu un­diţa, victimele. Arangiăză iarna ba­luri, vara maialuri, în toate dumine­cile şi serbătorile; şi ce n'au putut face paharele, fac oacheşele parfu­mate ale industriaşilor bine situaţi. Honoraţiorii maghiari şi puterea o-ficială le stau la spate, îndem­nând şi jertfind timp, ostenele şi bani pentru accelerarea procesului de asi­milare. Această politică sociala ne ră­peşte din an în an familii întregi, ori prin trecere formală ori prin şi mai numeroasele renegări.

Mijloc de apărare. Prima reacţiune a produs'o în so­

cietatea românească fericitul de pie memorie advocat Mircea V . Stănescu cu amicii sëi.

Domnul Ion Slavici, jurist, prin anii şepte-zeci în cancelaria advocaţială a D-lui Stănescu, începe primele con­

ferinţe ţinute anume pentru indus­

triaşi, cărora le deschide ochii să vază

şi înţeleagă posiţia lor în societatea streină.

Alăturea cu aceste conferenţe së aran­giăză petreceri sociale anume pentru industriaşi, împreunate cu jocuri na­ţionale, căluşerul etc. Tinerimea in­dustrială împrăştiată mai înainte prin societăţi streine unde şi limba şi-o ui­tase, acum se adună la joc tari romaneşti şi în scurtă închiegată într'un corp.

Pilisterii îi iau în rîs. Pentru dînşii „căluşerii" erau nişte gălăgioşi. Dar së întoarce roata una, şi „căluşerii gălăgioşi" ce nu pot face cu sprinte­nele lor opincuţe, fac cu viersul.

înfiinţează un cor vocal şi încep a cânta doine dulce, dulce, doine româ-mânesci. Aceste aprind şi inimile be-trânilor, şi hora frăţiei se întinde.

Mircea Stănescu şi „Progresul" Acum a sosit timpul organisării for­

male. D-l Stănescu convoacă o con­ferinţă la 13 (25) Martie 1883, în care citez din procesul verba l :

„Enteric V. Stănescu pune la gr-„dlnea zilei propunerea lui, ca obiec­t u l conferinţei de astăzi, pentru în­a i n t a r e a unei societăţi cu destina-„ţiune A n

" " • " " " • " « ' • û лі(1+т»я1й de „nobili desfătare, filantropia, morală

-я*еИадоа*а, do ffioderaţiune, de нргі-„jinu " industriei profesionale, şi de , :um in іше щ m i u ­

re ; şi predă amănunţit sche­l e t u l organismului şi a activităţii unei

jocietăţi." înfiinţează societatea Indus­

triaşilor ^Progresul" . Guvernul nu aproaba "atutele, dar Stănescu nu abzice. Le suşterne d# nou şi socie­tatea .Progresul" funcţionează niai departe.

In aci й stadiu îl răpeşte cruda moarte in putere» vjejü-.'Iniu!s'iiaşii şi astăz ; ies în corpore ta te? m . в - şi cu cântă vefcmicu pom ior •*<". r tor şi

A urmat părintele V. Mangra în j conducerea „Progresului". Acesta a-1 dună tabăra întristată şi o însufleţeşte j de nou. Statutele retrimise le modifica şi suşterne iarăş spre aprobare, de unde însă së retrimit la 1892 negativ şi cu poliţia scot sigilul societăţii din manile părintelui Mangra, carele nu­mai forţei a cedat. Societatea „Pro­gresul" e condamnată la moarte.

Cele 9 litere së pot îngropa, spi­ritul însă nu. „Progresul" nu esistă, dar esistă oameni şi spiritul Progre­sului. Ei së adună acum sub titluri ocasionale, încunjuraţi de acea parte a inteligenţei, care i-a dat viaţă Ro­mâneasca strigând în lumea mare că „Dunârea'i furată".

DIN D I E T A . In şedinţa delà 18 c. a dietei maghiare

Helny s'a ocupat de politica financiară a guvernului , a ră tând cum duce ţ a ra la fali­ment . Zmeskal (poporal) a executa t apoi pe Komlóssy, care e ra mare oposant p a n ă ce nu l 'au făcut canonic. Privitor la lupta ce guvernul a dus-o In contra part idului poporal , a spus că In Bodro solgăbirăul a oferit în public 10.000 ti., numai ea populaţ iunea să nu voteze pentru part idul poporal, ear vt-nătorul de stat Bona a tras cu puşca asupra candidatului poporal Klimosky, şi când a-cesta a reclamat , a fost arestat. L a N a m e s z t o , In interesul corteşirii pen t ru candidatul gu­vernamenta l , a fost numit inspector finan­ciar un finanţ da t afară înainte pent ru că furase bani publici.

; ,•; Iţi; *> U I » ' ;

în şedinţa delà 19 c. Dieta a cheiat cu discuţiunea asupra bu­getului.

Au vorbit guvernamentalul Pap Géza, un liliputan, care face o fi­gură caraghioasă In parlament, apoi kossuthistul Râtkay, care în vorbirea sa părea a fi un mameluc în regulă : poate că îşi plăteşte o poliţa (cambiu) delà alegeri.

La urmă a vorbit contele Zichy Janos (poporal), arëtând noui fără-de-legi, sevîrşite de guvern cu prile-giul alegerilor dietale.

lacrimi Ii enire neuitatului conducăt( "iu.

S p i c u i r i d i n p r e s a m a g h i a r ă . „Alkotmány" scrie în numërui seu

delà 19 c. un articol de fond, în care constată :

„în parlamentul maghiar stau duş­

manii cei mai înverşunaţi ai creştinis­

mului, duşmani de cari nu mai sunt

în nici un alt parlament din lume."

Luăm act cu players d e , aceasta merturifdre «Feţjoa**. •

;. .. .4І'.»ІІ'>7 u'wxUU. «

D i n A r d e a l . Cojoma, (Jâiigă Cluj) 3/15 Ian. 1897.

D-le Redactor ! în suferinţele zilnice câte-o pe t recere , fie

fflfttíftr Şi odată pe an, ne procură deose­bi tă mul ţumire eufl#ieaşgă.

Vë scriu şirele aces tea sub imf¥(*ßi&, mi-au lăsat-o plăcute le momente delà pe-' t recerea poporală din Cojocna.

$#a ra primei zile a anului aces ta au pe­trecut-© hlH№HH aici împreună în dulce i rmonie . A fost mare еаЖія&^е a part icipa a o adevera tă manifestare a simţului şa* ial-naţional. î ncă nainte de 7 ore, pe când m Umt începutul petreceri i , spaţ ioasa şi rumoasa sală a şeeaM ШИ, gF.- Q?: era îţe^'vtS de public e i m t romftaesci, Doue

ore ne-au delectat mai mul te coruri, deela-mări şi tea t ru , cari au reuşi t peste aştep­ta re ; recunoşt in ţă dlui Înveţător Demia" care a a rë ta t mult interes şi diliginţă conducerea corului.

Te rmina t programul oficios, s'a jucs : f* a mare Însufleţire jocuri poporale româ.îeşti pună în zori de zi ; în pausă 12 tineri co­s tumaţ i conduşi de dl Înveţător, . au exe­cu ta t cu mul tă isteţ ime tradiţ ionalele jocuri : căluşer , b ă t u t ă şi ţ.n.rinft(

La orele 12 din noapte s'a întins o masă mare românească , ospëtându-se toţi cei de faţă. în fruntea mesei erau dnii p reo ţ i : Ciortea, (Cojocna); Iliescu, (Banabic) ; şi Checîcheş , (Apahida) cu amabila soţie.

Şirul vorbirilor '1-a început dl preot din loc Ciortea, îndemnând poporul în scurte cuvinte înţelepte a avea to tdeauna na in tea ochilor biserica şi şcoala română. în t re alţii dl preot Iliescu In termini aleşi a ex­primat mul ţumi tă şi laudă bravilor Cojoc-neni , că sub conducerea bunului păs tor su­fletesc se ştiu afirma pe toa te terenele ca Români luminaţi . — A u r m a t apoi un prea frumos discurs, rost i t de dl profesor din Braşov Aureliu Ciortea, fiiul dlui paroch. Dl Ciortea a vorbit cu a t â t a foc şi entu-siasm, încât a electr isat cu totul pe cei presenţ i . A accen tua t însemnăta tea portului naţional, care In aces te părţ i e foarte ne-gligat, combătend aspru rëul obiceiu de a imita pe streini, insistând pe lângă îmbră­ţ i şa rea mândrului nost ru cos tum şi păs t r a rea cura tă a lui.

Cu multă pr icepere au vorbit un bëtrên şi un tipor din popor. Ambii 'mau surprins cu toastele ce le-au r id ica t : bë t rênu l pen­tru oaspeţii cari au onorat pe t recerea , ea r ' t inërul pent ru conducëtori i naţiunii.

în t reagă p resen ta rea manifes ta tă de po­por la pet recere , 'mi-a stlrnit convingerea, că In fruntcH a c e l o r оашепі se aflî» «71 bărba t luminat cu multă durere de biserica şl neam, care toa tă vieaţa 'şi-a dedicata binelui şi fericirii püp'.nüui român Dunine-zeu se '1 ţină Intru nrsulţi ш

Corespondentul. WnÙmW ЛПІНЧ-і ,i:)-n-;. U'J ЩШф

• : / i> 'Uililjru'MWfti tJJ\>í:4 fi/ .bifiA «I

Lipova, 7/19 Ianuarie 1897.

Luni, In ziua de Bobotează, cu începere flela 7 ore seara , s'a ţ inut In Lipova o foarte frumoasă şi r a ră pe t recere poporală, cu scop ca din venitul cura t să se facă un prapor în sfânta biserică. Lipovenii sunt făloşi. că biserică ca la ei nu găseşt i In 7 'comitate . Dar ' si Îngrijesc de maica lor, de sfânta bi-sgrißa, Щі din toa te puţgyile. în auii Uii> u rmă au făcut din cur tea bisericii o ade­vera tă grădină de flori. Continuând astfel, cur tea bisericii Lipovei se va a semăna cu cea a bisericii .Domni ţa Balaşa" din Bu­cureş t i . Acum voiesc hravii Lipoveni să o mândrească şi pe din lăuntru, ca intrând cineva In ea să admire şi internul , cum admiră es temül , cu turnul cel măre ţ In „trei ifacurj«,

Cu scop bisericesc deci s'a a rangea t şi pe t rece rea de Luni seara . Şi ca să poată lua par te tot poporul, , comitetul arangia tor a pus preţ de in t rare numai 25 cruceri. Din aceşti 25 cr. s 'au acoperit toate spe­sele şi au mai *онш pe deasupra m m*U curat de 131 fl. 25 c r . Acolo a fost toată Lipova, delà protopop până la crâsnic şi de la primăriul II şi epitropul I bisericesc ЙШШШІ George Georgevici până la cel cinstit sërae. Dintre" hoiioraţiori a ia щад notat fugitiv pe d-nii Ioan Cimponer preot, Sever Bocu, Dabici, Zaria Mircu, Іоац

te Wm\m ШШ Ш й Йвйіайіі , luliu М§а1ѳг, Atanaşm Başca, Nica Roşu, Emil Dej o, N, ШсШоеап etc. Hal» dupla şi foarte spaţioasă delà »Regele Ungar ie i 4 n 'a putut primi între păreţii sëi nici j umë ta t e din poporul adunat . P e la 9 oare cei mai iii *îfSfê mergeau că t ră casă ne m a i a v ô n d loc nici pe arablt. Intrebandu-i , Iţi tőspuuT d e a u : „Acolo-i domnule, toată L ipova" ! D-nul protopop Voicu Hamsea a fost Invitat prin ѳ deputăţ ie de 16 feciori tërani . aleşi

9/21 Ianuarie 1897 TRIBUNA POPPRULUI Nr. 4 Pag. 19

unul ea altul. L a in t r a rea în sa lă a fost I care 1-a condus pe Dr. Silaşi în toată primit cu .Marşul lui Mihaiu Vi teazul" , en- | vieaţa sa. tusjaste strigări de „să t ră iască" şi apoi I D e с ц [ ш an{f Dr. Gr. Silaşi trăia

o ; u c â n t a r e a : «Preoţi cu crucea 'n f runte" . Numele lui a fost des si cu

l^dä amintit îndeoseM în anul 1884, . Htv, - a cu ţeranii pe toţi t m e r n inteligenţi , , . şi m e s e r i i deopotrivă. Adevera tă f ră ţ ie ta te! când Ungurimea delà Cluj pormse acea

La mezul nopţii domnul Sever Boeu goană selbatică în contra Românilor şi (eompt. la .Lipoyana") , a c l ama t de t inerime, a societăţii , Julia" a ţinut uu prea frumos toas t . „Vox populi,

j p эѴох Dei" . Glasul poporului e glasul Dom-n t t ţuAty i , şi când poporul cu un glas strigă, " ^ t rebue să fie auzit şi când cu o voinţă cere ,

t rebue Ră i-se dee ce c al sëu! 4 .Nici un Român nu » sărac, zice mai

depar te dl Boc, căci a moştenit йвЫ ПЩѴ s t rămoşi cele mai scumpe şi măre ţe a v e r i : . L e g e a " . l imba* şi iubire» de a d e v ë r ! Pen t ru apărarea aces tora Bemânul să-'şi ţiuă de mândrie a-'şi jertfi chiar «d y ia ţa j

P e n t r u aceas ta frumoasă vorbire, dl Boc a fost felicitat cu căldură de întregul publ ic .

S'a jucat apoi marşu l , D e ş t e a p t ă - t e Ro­mâne» arangiat de Шт\ dj Emii Doje. Dar loc ca In palmă. 0 e s 'a în tâmpla t tiara -t Sprintenul vătav » pug toată t rupa în miş­care, şi-a făcut loc, a eşit la s t radă şl în-eujvjurând hotelul, a int ra t In sală pe u ş a de cătră Mureş!

Corespondentul.

In adunarea provincială a Austriei-de jos se va propune un, proiect de lege care ţinteşte la îndreptarea mo­ravurilor stricate In urma ticăloşiilor ovreeştl.

Punctul I al proiectului este : „ Trebue a se pune deosebită grijă

,,pentru educaţiunea religioasă a copiilor „atât în ша părintească Ш şi la „şcoală. Tocmai de aceea, presa creştină „este datoare së stee în serviciul direc­ţiunii creştineşti slăbită în urma unel­tirilor ovreieşti.

Ear' punctul 7 zice: Elevii creştini şi ovrei trebue separaţi.

0§ Ьщ§ гШ prinde şi Ungariei o asemenea legel

Cestiuni economice. Distribuire de semi7iţe. Se ştie cât

de puţin cultivă economii noştri aşa-numitele nutreţuri măiestrite, şi s,è çu-

ttqhu şi foloasele, e e le are , eel-ce le cultivă, dispunend In toată bună-vremea de belşug de nutreţuri şi de vite bine hrănite. Avêndu-le aceste In vedere, comitetul central al „Reu-niuniei române de agricultură din co­mitatului Sibiiului" au decis së distri­bue şi în anul acesta între membrii й ш ш ч і е і îa mQ4 gratuit seminţe de trifoiu, napi şi luţernă şi ca articlu nou seminţe de cânepă italiană. Cere­rile să se înainteze la amintitul co mitet (în Sibiiu) până la 1 Martie n. & 8; Ţ9ţ9ţlftţ$ m§ffibril împărtăşiţi în anii trecuţi se facă raport la co­mitet despre recolta obţinută.

N O U T Ă Ţ I Bobo tează , marea serbătoare a creştini­

lor ortodocşi, ca în toţi anii, aşa şi de as tă c}ată a fo-sţ serbată Щ Anid, cu deosebiţii solemnitate . Sprvipiul divin i'a oficiat însuşi P . S. Sa Episcopul, înconjurat de domnii V. Maiigra şi Aug. Hamsea, de protopopul M, Bocşan şi preoţii Vaţan şi Popoyici, Co­rul a executat eu deosebită art, ui tăr i le bisericeşti de d. G. Dima.

Citim că în Budapes ta Serbii au sfinţit cu osebită pompă apa la Dunăre , Nu s a r putea oare щ pe viitor să р ;ыл»ыи ţi noi la Mureş, care e la o dis tanţa numai áe eaţl-va paşi de la ca tedra lă?

* De Ia Cur tea episcopească. In ziua d

Bobotează P . S. Sa domnul Episcop a In­vitat la prăsi mai multe persoane distinse

i din societatea românească a Aradului. In decursul prânzului s'au rosti t mai multe toas-;uri. Cel dinţâiu l'a ţ inut P . Ş. Sa domnul piseop, dorind eredincioşilor sëi un an nou

de prosperare şi fericire. A făcut mare efect toastul al doilea, în care a vorbit despre

i tal i tatea neamului românesc . L 4 dr, N. Qneu a, toagtat pentru P . 8. Sa Episcopul ; dl dr. St. C. Pop pentru buna înţelegere şi înaintare a bisericilor surori, şi îndeosebi )entru episcopul care săvîrşeş te fapte, plă­cute d'opotrivă а Ш Romanilor gr, orientali eăt Şi еѳіог gr. catolici, D. V. Mangra a l'août icoana adevëratului prelat . Au mai vorbit profesorul G. Pop şi judele In pen­sie d. Luca , care prin derivaţiunile sale fi-ologice a produs mare înveselire,

— Eri , ziua S-tuIui ţoan, P . S. Sa Epis­copul ^ primtt felicitările tu turor Românilor din Arad. Corpul profesoral, p recum şi elevii eelor doue inst i tute , do teologie şi pedago­gie, l'au saluta t prin delegaţiuni.

ţ GRIGORE S I L A Ş I Pin Năseud ne soseşte trista ştire

eă veteranul profesor universitar Dr Ѳгідоге Silaşi a încetat din vieaţă.

Decedatul a fost unul dintre cei mai de valoare luptători naţionali. Pe tere nul cultural îndeosebi, 'şi-a câştigat me rite neperitoare. Mai multe generaţiuni delà diurnii $\-W primit, la Universi tatea din Cluj, cultura naţională şi acel spirit de curat sentiment românesc

Nici îndoială nu încape: patrioţn din j cheiul Mureşului, dacă timpul nu , e va Golgota maghiară* se bucură că vor mai I schimba, Se va face în sëp tëmâna viitoare.

putea se adaoge un fapt la educaţiunea re- j voluţionară pe rare cu atâta predilecţmne o \

în amintirea lui Ioan Macaveiu. Ѵё,-duvei preotului Ioan Macaveiu ' i ^ a tr imis următoarea a d r e s ă ;

„Astăzi, la soborul sfântului Ioan Bote­z ă t o r u l , la ziua onomast ică versăra lacrămi

pe mormântul Qonsoţiului perdut şi reposâ t „în chinuri şi dureri , carele pe Christos cu îndrăsneală '1-a propovëdui t ; fericit pă-mêntul care a primit trupul lui şi s'a adăpa t cu sângele lui.

Valea Călugărului . Ioan Bufanu, preot

Măiestrii şi sodalii români, membri i ai „Asociaţiunii Aradane" avênd în ziua de Bobotează o convenire în sala de lectură a aAS00iaţiunii f c, s 'au constituit In comitet pen t ru a rang ia rea unei petrecer i cu joc, care se va da In ziua de 6 Martie a. e.

S'a hotăr t t In acelaşi t imp, ca sodalii cari Învaţă cântece bisericeşti şi să joaee „ căluşerul " şi „hătuta", în Dumineca Tomii să dee o producţ iune : joc de tea t ru , con cert şi pe t recere cu dans .

S'a mai hotărl t ca mëiestri i şi sodalii români să întemeieze un cor bisericesc mixt , a legênd oa măies t ru de cântăr i pe dl î n v ă ţ ă t o r ' N . Ştef.

Pen t ru înscr ierea tu turor măiestri lor şi sodalilor români , s'a ales din fiecare r am de industr ie çâ te un bărba t de încredere .

cultivă toţi.

î n c e r c a r e a de s inucidere pe scenă, unde tocmai juca un rol de a se sinucide, a ac­torului Ballá Kálmán, prim-amorez la tea­trul din loc, servă foilor ungureşt i de bogat material pentru a brodi articole de sensaţie . înadevër , de trei zille scriu într 'una, ocu-pându-se până şi de cele mai mici amë-nunte ale vieţii artistului, care de altfel neagă că ar fi vrut să se sinucidă, ci s'a rănit neştiind că în pistol era glonţ.

*

Duel. Ziaristul maghiar Tiszti Lajos, re­dactor la ...Arad és Vidéke" şi Dr. Lengyel Sándor, funcţionar care a scris în „Aradi Közlöny" cer tându-se, prin presă, asupra unor chestiuni administrat ive, privitoare mai •des la fejul іщогаі eum se fac eandidatu-rile la alegerile de solgăbirae. au duelat Duminecă, S'a t ras , delà distinţă de 35 paşi ou 6 paşi .^ance, câte un glonţ, fără nici un résultat traaric.

ţ

Aviş, Invitările pentru balul român dm Arad s'au expedaţ deja. Acei p . t. domni cari din eroare uu au primit Invitare, sunt rugaţ i a se adresa în privinţa aceas ta d-lui secretar al comitetului arangiator Dr. G. Proea, în Arad.

* Din comi ta t . Intre Gurahonţ şi Brad va

comunica d'aci încolo uu tren care pleacă din Gurahonţ la oarele 12 şi 41 minute şi ajunge la Brad la orele 3 şi 32, ea r ' din Brad pleacă spre Gurahonţ dimineaţa la 8 ore,

* P e t r e c e r i . Reuniunile femeilor române de

ambele confesiuni din Făgă ra ş şi jur , Invita la pe t recerea cu dans oare va avea loc Du­re >ой în 2 4 Ianuar ie 1Я07 st. n. în s a l a „Laurits*. începutul la 8 ore seara . Pen t ru reun iun i : Zinca Roman, p r e şed in t ă ; Maria Dan, preşedintă . Venitul curat este dest inat în favorul reuniunilor. In pausă se va juca

Căluşerul" şi „Bătu ta" . — „Reuniunea femeilor române din Bra­

şov" învită la pe t recerea cu dans ce se va ţinea cu scop filantropic, Sâmbă tă în 11/23 Ianuarie 1897, în sala Redoutei orăşenesci . ' L i , U n » . * . ' * í" < ï h ' " 5 » ••* .

Desfi inţarea unui p r o t o p r e s b i t e r a t . Din Săcărâmb (comitatul Hunedoarei) primim ştirea, că în u rma t recere i la pens iune a veteranului protopresbiter Sabin Piso sen., protopresbi teratul II al Geoagiului s'a de clarat desfiinţat cu 1 Ianuar ie c. v., ear co­munele ce aparţ ine la acest t rac t în con formitate cu disposiţiunile congresuale re­lative la arondare , t r ec la pro topresbi te ra tu Geoagiu I, condus de veteranul protopres biter Vasile Pipoş din Hondol; protopresbi­teratul Geoagiului I în viitor se va numi simplu al „Geoagiului".

* „Foa ia pedagog ică" , de care făcusem

menţiune în N-rul nos t ru 1 a apărut , avênd cuprins de tot variat şi instructiv. După cuvântul redacţional , în care se face istori cui înfiinţărei şi scopul urmăr i t prin aces t organ, u rmează t ra ta tu l „Câteva observăr i asupra înveţămentului de rel igiune" de Dr D. P . Barcianu, „Modele de lecţiuni" de Dr. I, Stroia, „Din l i tera tura şcolară" de Dr. P . Span. „Informaţiuni", „Felur imi" Apare la 1 şi 16 a fie-cărei luni. P re ţu l abonamentului 8 fl. pe an. Acest organ pedagogie ar fi de dorit să nu l ipsească de pe masa nici unui înveţător român

Proces senzaţional. Se scrie din Novi-Sad (Neoplanta) că procesul pe care 1-a intentat Patriarchul sôrb contra d-lui dr. I. Gruici, se va per-tracta la tribunalul din Zombor în ziua de 3 Februarie. Se ştie, că dl Gruici a acusat pe patriarch cu de^ turnarea banilor bisericeşti. Procesul va face cu atât mai mare sensaţie, cu cât la desbatere, conform legii, va trebui să asiste şi acusatorul.

Sărbătorirea revoluţiunii Foile locale ungureşti scriu că societatea istorică maghiară studiează deja asupra unui plan privitor la serbătorirea isbucnirii revoluţiunii ищщеф,

în річтаѵага, viitoarq &£ împlinesc adecă

Şt i r i locale. Privi tor la regularea căii principale a oraşului, consiliul comunal a hotărît să insăreineze serviciul t t e h n i c al primăriei eu facerea unui plan de u se ni-miol „promenada" care împedecă circulaţia. Se proiectează deasemeni asfal tarea com-

50 mi de eând s'au sevîrşit primele fapte \ pletă a străzilor Petöfy, Forray, Templom cari de istoricii maghiari sunt socotite ca j şi Kazinczy. preludii ale revoluţiunii ce s'a declarat apoi , sub conducerea lui Kossuth.

Punerea pietrii fundame I tului I eamerii de comerciu, car( 1 \ p e

U L T I M E Ş T I R I Retragerea baronului Jósik.r

Budapesta, 20 Ianuarie. Cu toate desminţirile foilor semi-oficioase, ştirea despre retragerea baronului Jósika, ministru à latere, se acreditează. Causa demisiunei. este ca angajându-se a negocia numirea contelui Majlàth Gusztáv ca ajutor de episcop în Ar­deal, n 'a reuşit şi amănuntele ne™-ciărilor au eşit la iveală înainte de vreme şi au făcut pe contele Maj; Ï să nu primească oferta baronului, mai ales că acesta deşi président àl statului catolic din Ardeal, n 'a reuşit să exopereze delà guvern contelui Majlàth şi titlul de cum juresucces&rie, cum ar fi fost şi dorinţa Vaticanului.

Marina austriacă Borna, 20 Ianuarie. Ziarele dau

ştirea că representantul Italiei la Virna. contele Nigra, a semnalat guvernului sporirea marinei austriace. In privinţa aceasta s'au şi ţinut la Viena conh-renţe şi s'ar fi hotărît de asemeni întărirea a mai multor puncte impor­tante strategice pe litoralul Adriaticei. îndeosebi se vor întări Lissa şi Cat taro, unde se vor face şi faruri, i „ în alte multe puncte se vor ridica magazine pentru arme şi muniţâuni.

In cercurile politice de aici ştirea aceasta a produs mare sensaţie.

Disidenţă între Croaţi. Agram, 20 Ianuarie. In cercurile

litice d'aici se comentează foarte iu, că deşi partidul guvernamental nu­mără 89 deputaţi, totuşi proiectul de lege privitor la modificarea legii de presă l 'au votat numai 36 deputaţi Tot numai atâţia au fost iscăliţi с л

proiectul a fost depus pe biuroul :t nării provinciale.

Timbrele pentru ziare. Viena, 20 Ianuarie. în şedinţa de

azi, Reichsrathul a primit cu 149 vo­turi contra 47 proiectul de lege care timbrele postale pentru ziare desfiinţate.

Bobotează în Bucureşti. Bucureşti, 19 Ian. Bobotează

serbat la ţermul Dâmboviţei cu ra. solemnitate. Plecarea M. Sale U, gelui delà Palat a fost anunţată de bubuitul a 21 tunuri. La kioskul unde s'a oficiat sfinţirea apei, Regale a fost primit de I. P . S. Sa M< politul Primat, încunjurat de clei. > • consiliul de miniştri şi înalţii deim '-tari ai Statului. La solemnitate a asistat un public foarte numeros.

Ca în toţi anii, aşa şi acum, dup crucea aruncată în apă, s'au sc; în apa Dâmboviţei mai multe persoane -

1 itk.

g. 20 - Nr. 4. TRIBUNA POPORULUI. 9/12 Ianuarie 1897.

eşit de sub tipar:

Poesiile lui Alecsandri. Ediţiune completă cu mai mul te poesii ne-publicate. 2 Volume de 542 şi 667 pagine.

P r e ţ u l Lei 12.

Din prefaţă :

Alexandri şi-a publicat poesiile sale în mai multe ediţii.

La 1853 a publicat la Paris (De Soye et Bouchet, imprimeurs) Doine şi lăcrimioare, 1842—1852.

Zece ani mai târziu, la 1863, a ti­părit la Iaşi un volum cu acelaşi titlu, care însă pe lângă Doine şi lăcrimioare cuprinde Suvenire (21 bucăţi) şi Măr­găritarele (46 bucăţi).

La 1875 a făcut prin librăria Socec marea ediţiune a operelor sale com­plete. Poesiile erau împărţite în trei volume: I. Doine şi Lăcrimioare, II. Mărgăritarele, III. Pasteluri şi legende,

La 1880 a adaos un nou volumaş (Legende noue—Ostaşii noştrii), în care a adunat câteva legende compuse după 1875 şi toate compunerile rela­tive la r ö «boiul independenţei.

Alecsandri îşi iubia compunerile sale: pe unele le cetia cu plăcere prietenilor în intimitate sau lui însuşi

" în singurătatea ticnită delà Mircesci. in aceste cetiri mereu schimba câte o vorbă sau refăcea câte un vers. In odaia Iui de lucru într'un dulăpior închis cu uşi de sticlă, avea o colec-ţiune de poeţi moderni francezi, şi

volumele lor era şi este până astăzi un exemplar complet al scrie­rilor s;ale în ediţia Socec delà 1875, exemplar dedicat soţiei sale cu aceste

cuvinte „Paulinái. — Suvenir. — V. Alecsandri". In acest exemplar a în­semnat Poetul toate schimbările şi îndreptările făcute în versurile sale delà 1875 până la sfârşit.

Ediţia Poesiilor delà 1875 se sfâr­şise înainte de 1880 şi Alexandri avea intenţia de a face una nouă, dar a tot amânat punerea în lucrare a acestui gând până când a fost prea târziu. Sûnt deci peste 15 ani de când librăria româna nu mai are în rafturile sale poesiile lui Alecsandri, şi cei cari voesc să-şi procure un exemplar sûnt în neputinţă de a-1 găsi.

Bdiţiunea de faţă va face să în­ceteze această lipsă atât de adânc simţită în toată lumea noastră lite­rară. Primind însărcinarea de a su-praveghia tipărirea ei,' mi-am dat si­linţa ca textul poesiilor să fie corect reprodus în ultima formă pe care le-a dato Poetul. Doamna Paulina Alexandri, vëduva lui nemângăiată, a binevoit a:mi pune la disposiţiune spre acest scop exemplarul corectat; astfel toate scsimbările făcute de dînsul au putut să fie introduse în textul aici tipărit. Asemenea schimbări sûnt mai ales în Inşiră-te-mărgărite, Ana Doamna, Dan căpitan de plaiu, Legenda Ciocârliei şi altele.

Par tea nouă în această ediţiune este cea de la sfârşitul volumului II, paginele 473 -667. Pe aceste pagine s'au tipărit poesii cari nu se află în

j ediţiunile anterioare, fiind fă( ute j probabil toate — în urma ediţiei delà

1875 şi 1880. Cea mai mare parte din aceste compuneri se tipăresc acum pentru ântâia oara, sub numirea Altele, după manuscriptele originale ale Po­etului, aflătoare în colecţiunea Aca­demiei Române, căreia aii fost lăsate prin voinţa lui. Câte-va au fost re­produse din Convorbiri literare, unde au fost publicate pe când Poetul era în vieaţă.

I. liianu.

A a p ă r u t : ..Foaia pentru toţi" Nr. 1 cu următorul sumar :

înainte cuvêntare . . . . Comoara, poésie de Radu D. Rose t t i ; Luminări le , poveste de Andersen Bună ta t ea ; . . . . Cum putem face avere , Frankiin ; Convorbiri sëptëmânale , Car i ta tea Gândiri Albina Pagini alese Datoriile Inveţătorului Noutăţi L i t e r e ; Arte Tea t ru

Darur i de serbători „Romanul unui călugăr", roman de Jean

R a m e a u t raducere de I. S. Spartal i ;

Ţiganul la popa, snoavă D. Stăncescu Din car tea de Aur, — Së

fim îndatori tori . Binefacerile ştiinţei . . Gaston Tissandier Pagini ui tate , — Cetitorului N. Nicoleanu Cărţi noue — O car te bună D. Stăncescu Glume Premii Alegerea Cărţilor . . Omida şi vulpea, Fabulă Mode Reţele şi sfaturi . . Pet recer i şi jocuri . .

Ilustraţie ; ., Gravura din romanul unui călugăr"

Posta Redacţiunei. Amicului din Viena. Se trimite. Sei

amicului să-şi înceapă seria de corespondenţe Persoanelor recomandate de asemeni ;im tr imis.

D-lui N. P. Budapesta . Nu ne ocupăm bucuros de cestiuni unde e lu mijloc şi numele acelei persoane. Dar dacă s.'x.ui. pentru D-Ta şi amicii D-tale, facem.

D-lui 11. Ch. Budapesta . Mulţumim. Aşa vom face. Cât despre L., îţi vom scrie mai pe larg, ceva mai târziu.

Dali. T ră i e ş t i ? D-lui Oct. P . Blaj. Primit. Resultatul îl

veţi afla după ce vor îl sosit şi celelalte. Unuia din „aceiaş i" , Sibiiu. Scrie-ne numai

cât de des. T. Mircea delà Mare, Iaşi. Primim bucu­

ros. Iţi vom trimite car tea cerută. V. 1. St. Graz. Ceva mai târziu. Acum

prea suntem ocupaţi . Economului Iam. Acela este un rëu-vt)itc..

Noi te Îndemnăm să abonezi. Preotului , V-nga. Desigur, n 'avera să

cău tăm cear ta . Broscopole. Primit. Minunat ; pe Dumi­

necă ! Dlui N. Lăzărescu , Siria. 'Ţi-s 'a trimis,

Mulţumim pen t ru osteneală. Tu turor amicilor, cari ne-au felicitat cu

prilegiul sërbëtorilor, călduroase mulţumiri .

A V I S ! Numërul de probă al foii

noastre nu-'l mai avem. I>-nii cari vor să aibă însë nrii \ 2 şi 3 sä se adreseze la atl-ministraţiune.

Nrii singuratici à 5 er. so vfnd în Arad la Adminis­traţiunea noastră şi laUbră-ria M. Klein.

Redactor responsabil : Ioan Hmm Şirianu.

1

M I N E R V A " INSTITUT TIPOGRAFIC SOCIETATE PE ACŢII IN ORĂŞTIE

Gea m a i i e f t i n ă t i p o g r a f i e i Tipografia „Minerva" din Orăştie, strada Berăriei Nr. 10, mărindu-'şi asortimentul, îşi oferă on. public serviciile sale pentru ori-ce

fel de tipărire.

Fiind pusă în plăcuta posiţiune de a dispune de 6 maşini, şi anume: 2 prese accelerate, mari, 2 prese de mână, mici, şi 2 maşini: una de perforat şi una de tăiat, precum şi de 112 soiuri de litere de cele mai moderne, cu mai bine de 200 clişeuri Şi felurite alte obiecte technice, - garantează pentru efectuire promptă, corectă şi frumoasă, cu preţuri foarte ieftine!

,,МШШѴА" primeşte mai departe së efectuească tipărituri de cărţi şi broşuri ori-ee mărime, pe lângă învoeli de plată foarte uşoare, în rate dacă e й чрт

' Pentru Bănci tipăreşte Bilanţuri, Acţii, Libele de depuneri. Cărţi, Documente de Cassă si tot felul de ggj tipărituri.

Pentru înfăţişare plăcută, at re, se garantează. z эяоэіяа t .. ...

Direcţiunea Institutului Tipografic î - [ î ]

99 M I N E R V A « .

Pentru tipar responsabil George Moldovait rafia „ T r i b u n a P o p o r u l u i " în Arad.