Anul II- B l a j , Duminecă, 2.1 Martie 1920. Un număr 1 oor. (60 bani)

Nr. 12.

A B O N A M E N T U L : Un an . . • • • 40 cor. (20 Lei) pe v, de an . . 20 cor. (10 Lei)

Un număr 1 cor. (50 bani.)

Sess odată la săpi&rrână. Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Alba-de-jos.

Director: Alexandru Lupeaaxi-Melin, deputat.

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie fi S P p l î t e se : un slr mărunt odată 1 cer.

a dona şi a treia oră 80 fii

Zile de mare serbătoare prâznucşte asi Basarabia şi împreună cu ea întreg nea­mul românesc.

Ministrul Ion Pelivan tri­misul Basarabiei ia confe­rinţa p ă c i i p r i D t r ' o înnăl-Utoare telegramă trimisă Corpurilor Legiuitoare ves­teşte, că sfatul păcii dela Londra a recunoscut u n i -iw Basarabiei cu România. Aii se poate închipui o

' aiai mare 'veste de bucurie pentru neamul românesc, d e c â t această ştire sortită ti umplă de bucurie şi mândrie inimile româneşti.

In camera dspuialiior ş i senatorilor s'a serbătorit

mijlosul unei însufleţiri feri margini această dreaptă isbândă a cauzei noastre, tocmai în ,clipa; când adu-

) Wrea deputaţilor se pfe-I tftea să dea' .ţărănimii ba-

«arabeae — pământul pe ^ l'a muncit ş i pentru c â r e s'a luptat şi s'a jertfit.

Acum Basarabia e în t S t a t o a r e şi praznicul

! ' e s t e ş i praznicul nostru. a » fost cea dintâi, care

p â r t i e 1918 a votat T

l r e a serbătorească cu V a mamă, şi tot ea a

D U l t să aştepte mai mult, din j , V m ă consfinţirea

f Mei? a m a r e l u i sfat al

roăJ1 * toată l i n i ş t e a d e

irei m e c u y â n t a t e ale B

c u România.

, ^ S u n a b ; a a f o s t m a i d e

| r > n e s c ? d i n t r u P u l

' r ă PiWÎ a r lăcomia M r e ^ i muscal din

vecini-a răpit-o dela sinul Moldovei în anul de tristă amintire: 1812 sub ţarul tuturor Ruşilor Alexandru I.-ui. Mai bine de o sută de- ani a gemut basara­beanul sub jugul greu muscâlesc şi yaetele înnă-buşite nu străbăteau peste Prutul blâstămat, căci ie sugruma cnutamuscălească şi Siberia fioroasă.

De nici ,-urde nici o nă­dejde pentru oropsitul po­por de sub jugul,muscâ­lesc. Era o ţară mică Ro­mânia, abia la 50'ani după răpirea Basarabiei s'au unit Moldova cu Muntenia într'o singură ţară alegându-şi un singur Domn — şi nu pu­tea să gândească, că ar putea desrobi eu propriile puteri pe fraţii subjugaţi, căci ştia, că nu-şi va putea măsura puterile cu & îm­părăţie mare şi puternică cum era pe aceea vreme împărăţia muscâîeascâ.

Dar poporul românesc avea o credinţă sfântă în dreptatea cauzei sale şi nădăjduia, că Dumnezeu va răsplăti odată din bel­şug nedreptăţile şi suferin­ţele ©ari Ie-a îndurat in cursul vremilor întreg nea­mul românesc.

A sosit plinirea vremii. Dumnezeulpărinţilor noştri voeşte să răsbune şi să pe­depsească minciuna şi ne­dreptatea. -

Răsboiul cel mare a cu­prins în hora. morţii toate popoarele din lume şi s'a început înfiorătorul prăpăd

al neamurilor. Nu a fost ţară sî nu a fost popor, care să nu-şi fi plâns cu amar morţii săi — iar sân­gele lor nevinovat a rodit cea mai binecuvântată roadă a lumii noua: liber tal ea neamurilor.

Răsboiul s'a sfârşit. Drep­tatea lui Dumnezeu s'a răsbunat.

Popoarele subjugate au rupt i.nţurile de sclavie străină şi din libera voinţă şi-au c oit vieaţa eea nouă de de;V.hă viaţă naţională.

Infv,|,;: ;ste popoare sub­jugau;'* şi înlănţuite erau: Basarabia, Bucovina, Ar­dealul şi Banatul şi cari ardeau în dorul lor fer-binte să se unească cu ţara mamă, cu România. Vitejia soldatelui român şi înţelepciunea bărbaţilor conducători ai neamului românesc au înfăptuit ser-bătoreşte şi această sfântă unire.

Iacă cu g jumătate de an înainte sfatul păcii dela Paris a recunoscut şi în­tărit unirea Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului cu România — şi acum dupăce s'au învins toate uneltirile duşmăneşti — sfatul păcii dela Londra a recunoscut şi întărit şi unirea Basarabiei cu ţara mamă.

Basarabia răpită înainte cu un veac, e readusă la

sinul iubitor al mamti, în vreaiea, când în fruntea României unite se află un ardelean ca prim-ministru: dl Alexandru Vaida Voevod -—de aceea,praznicul Ba­sarabiei e şi praznicul no­stru, bucuria ei e şi bucu­ria noastră.

închinăm aceste smerite rânduri — ca un prinos de dragoste in cinstea ace­lor bărbaţi ai Basarabiei cari prin suferinţele lor de o viaţă şi-au oţelit în tăcere safktul In iubirea de neam şi dc lege, pentru ca acym la plinirea vremii să se poată împărtăşi de bueuria acestor zile mari.

1. Pop'Zăieant.

Minciuni ungureşti. — Cine unelteţte împotriva noastrl

în Anglia? —

Ungurii nu se împacă uşor cu schimbarea lucrurilor. Ei tot mai trag1 nădejdea, pro­stului, că hârbuita lor Un­garia veehe ar putcâ să tnvie iarăş cum a fost. In acest »cop au trimis prin ţările celea mari o grămadă de »hazafi< de-ai lor, cari să umplă lumea de minciuni şi de tânguieli, că scumpul »lor« Ardeal a căzut pc mâni stră­ine şi că de nu primesc În­dărăt acett colţ dc ţară »e prăpădeşte pământul...

Astfel nişte unguraţi de ăştia au plătit unei foi jido­veşti din Paris cu numele >Huinanit£<: să st»ric, că Ro­mânii au făcut să putrezească pună acum prin lemniţi nici mai mult nici mai puţin de­cât o sulă <iV mii de unguri! Că »păgânii* dc Romani spânzură fi copii mici, iar tn Basarabia pc toţi cei cari nu sc arată uiulţămiţi cu stă­pânirea romanească li Inncarâ tn Nutrii...

Si alte minciuni Încorno­rate scornesc, Incăt ţî-.sc fnce parul măciucă'cănd Jc cctrşti.

O seamă dc mincinoşi au Impănxit Anglia, îndeosebi Scoţia şi Ulitcrul, vestind pe

Pa&. 2,

acolo că >bieţ«< ungnri din Ardeal nici lui Dumnezeu oa t « mai pot închina, că. Ro-'«ânii le pur» baionetele In coaste şi I» astupă gorile cu paturi de puşcă, îneât nici riigâ nu se pot de răutatea for... Ai,"Mi, săracii Unguri din Transilvania! .

Englezii «unt oameni bi-aericofi şi se găsese Intre ei «nii oari cred, câ Românii «r fi dat mâaa cu diavolii, încât aici rugăciunea ungu­rească nu o mai rabdă.

Apoi mai fao Ungurii pe acolo şi altă ispravă. Mulţi | grofi do ai lor sunt hvru- j bedenie cu lorzii englezilorr" » b şogorimi şi nemşugufi îatre englezi, şi acestora tofc fntr'una le cântă, că Românii fşi fao de cap şi ar fi păcat să ie rămână lor bogata ţară a Ardealului, pa care ar da-o gata tn scurtă vreme. Prin ttrmare ar trebui scoşi dio Ardeal Românii şi aduşi ia­răşi jandarmii cei. »blânzi< si omenoşi...

Intre cei cari fae astfel de isprăvuri patriotice prin Anglia cel mai neodihnit este groful Bânfi Miktos de neam dîn Ardeal. Şi fostul profe­sor Ia universitatea dia Cluj Botr Eiek, c i mia i-âu crescut aripile In Diciosân martin cu pită muncită de Românaşii

U N I R E A P O P O R U L U I

noştri ds pe Târnava mică.' Mai sunt cu ei acolo şi Pe-Icnyi tot din Cluj şi Vâlyi Ftlix, hrânft şi cl "odată tos eopitiramânească din Ardeal.

Noroc că oneltirile lor nu află ascultare tocmai unde ar dori ci mai cu seamă. Minciunile lor au ajuns chiar şi 1« Sfatul Ţării din Londra, ande o seamă de deputaţi

mai lesne crezâtori au cerut să se trimită o comisie care să cerceteze »păgânitâţi lc« Românilor. .Da rLoydGeorge ministrul Angliei !e-a răspuns scurt .şi îndesat:

— Nu-i de lipsă, că cu li cunosc altfel pe Români!

Şi aşa minciunile ungureşti au rămas fnnăduşite In tică>-ioşia lor.

Ce să facem acum ? De Ion F. Ncgruţlu, Senator.

E aci primăvara, trebuie să începem lucrnl câmpului. In toamna anului trecut s'au făcut puţine sămănături, din pricina timpului neprielnic şi a altor neajunsuri. Datori suntem noi plugarii români, oa să sâmănim acum: grâu de primăvară, orz, ovăs, cu­curuz ş. a., cât mai mult, pentru ca să avem In anul următor cu ce să ne nutrim şi ce să sămănăm.

In România veche, In toamna trecută, abia s'a să-mănat a treia parte din pă­mântul, In oare trebuia să se samene grâu de toamnă. Tot cam aşa stăm cu'sfchă-aâturile de toamnă şi în* ce­lelalte părţi ale României

mari: în Ardeal, Banat, B a ­sarabia ş. a.

Statul român vi iând pri­mejdia cea marc, a luat ma­suri, ca s l câştige pentru toţi plugarii mici şi mari să-mânţele de primăvară; ca ast­fel să nu rămlni ncsâmSnat nici un petec de Ioc.

Grâu de primăvara, orz, ovăs de sămânţă se va îm­părţi tuturor. Dar pentru aceea să se îngrijească fie­care plugar de aămftnţa dc oare are lipsă. Prefecţii, pre­torii, consilierii agricoli, pri­mării sunt datori să le stea mtru ajutor; să le dea toate îndrumările dc iipsă, Şi până atunci să ne pregătim locul

Stan, cu maşinile. De Ioatt Aflârbioranu.

Stan îşi probă maşina aici la frate-slu Pavel.Dup'aaiiaza aceea dintâi fusese destui de g e t a :

când sărea cureaua, când în­fundă el prea tare batoza, în-năduţindu-o, când tai uita par'că ee trebuia ai facă şi rămânea uitându-se la snopul desfăcut de pe masă. Apoi oaii nu erau obişnuiţi, au erau obişnuiţi aici oei patru băieţi ai lui Stan: mâ-mo când prea tneet, când prea iute. Batoza durăia, pognek ca şi când s'ar fi rupt ceva în ea, muncitorii ridicau mersu cape­tele tn norii de prav, să vadă nu-i primejdia. -

O siptănână tmblâtt Stan tot pe la rudenii. Când a isprăvit aoi îl chemau tn douăzeci de loouri deodată. Căci în vreme de-o săptămână maşina lui Stan se dovedi tn toate pri­vinţele superioară celor două săseşti. înainte de toate nu mină tn pleavă nici un fir de grâu, •u sdrobiâ grăunţei», iar trisrul lui Stan alefsk grâul «a aurul Apoi ttabUtek ea seca olli pt

zvmai mult ca Binder òri ca Fleischer.

„S'aştepţi un an şt s l tmblă-teşti cu Stasi

— Al dracului! Isteţ oul Gum •a învăţat să bage în maşinal

— Ş i vezi-i gloabele? Fac ispravă !

— Da'tncă ce isprăvii Trag latina, pe-o torma usui cu altul, şi astfel maşina aurge lin. Dsaoeea nu ae taie grâul. "." — Şi au merge în pleavă.

— Ei, apoi asta vine şi din felul cum aduce el spisele sub dinţii tobei. Gândeşti că le cerne.

— Şi ai văzut cum ia vama? Cara i-o a i omul! Nu stă să faefc piept la mierţi ca Binder ori oa Flaiscner. l '

— ... Cioară de sas!' Şi, în fiecare seara, ia! curţile

pe unde tmblătek Stan, se adu­nau sece-cincisprezece ţaraai eariss taţelegeaucu proprietarul p» când va pută veni la ei. Vorba o«-o sieck Stan, erk sfântă. Cei doi saşi se îatâmplk de multe ori s i lase pe Români îtt baltă, cu aria făcută, daeă-i n»gk »a Honţ de-al lor să vie mai tntâi la el. Ca Stan tui erk

aşa: „După rând, ca la moa:il s, zicea el. şi din asta nu-1 putea scoate aime. Nu alegek pe cei avuţi din cei siraci, ci la fle­care după cum se anunţase. De-aici apoi a şi pierdut în anul cel dintâi pe mulţi dintre cei mai cu stare, oari nu Înţelegeau să aştepte pâni la vine rândul.

' Stan ,ca maşinile" îşi umpluse până prin mijlooul lui Septem­vrie cele patru coşuri n a r i De altfel el muncii, nu glumik.

In zori de zi, băieţii lui cei mai mari, Ion şi Niculiţă, adu­ceau „caii toţi patru' dela pă­şune. Unul de treisprezscs şi celalalt de doisprezece aai, cei doi pui de boier, au mai dor-atseră o noapte acasă de când se începuse treeratul. Aniţa, mama lor, se făcuse luntre şi punte ca Staa să dec caii ta seamă vr'uaal fecior peste noapte, să nu i se prăpădească băieţii. Aşa de cruzi şi aşa de necăjiţi! Dar Staa rimase neîn­duplecat

,Lasă-i să soarbă putere din piraint şi din cer, nu te-o strică! Apoi drept si-ţi spun, mai sieea

«ai-e feasU s t dau «şa |

Nr.

mă vari. c \

Mai Imam de primăvara

Grâul de , r i

lace mai bine | n * - e l e a , unde £*Ş Sece ta U împiedec .** dcsvolta, de a creste ţarii noastre taci'fi grâului de primăvara. Nt * o recoaită mai slabi, inpt;. măverile secetoase.

Grâwl de pri»ârMt s ţ

mulţămeşte cu an p j ^ mai uşor (argiîos-îiisipos), pământurile, cari Îşi m i |

mult umezala se face bi»{

grâu! de primăvara.

S e înţelege, c i e bine tt facem ogorul sau arătura k toamna sau de iarna, iii numai se poate. Altcum | tn anul acesta facem m putem, numai să nu rământ pământul ne sămănat. Ut lucru lnsâ să nu uităm:

Fiindcă şi grâul de ptiisl-

vară sufere de rugină şi d« tăciune, sămânţa să ofaeen ou apa amestecată cu piatil

vânâtft, caşi simânţ» gil* de toamnă. |

Grâul de primăvară t««j sămănat "dacă se p o a t e ^

mai incă în luna Feb»* sau la Începutul lu«iM»*|

cai scuaipi pe miai «Mi* Hoţi de cai mai suntyM,i pe cari ar pune mâfls, «M** s « pe la noi, daci nupep«'(' uoştrit Hml CtiiM^ Gheor^he* să-i cânMreid8

galbini, tu muiere'. Femeia, se măniâ f' « f l l i

«a nu putea si st top®" bujocura. şi credea ci Sf'JJ bate j o c de casa lor. B "" îşi b ă t e a joo de slr*<»«-

De altfel loa şi se Usirt îmbiaţi. Ce-» f face pe ei mai U&» * ca, iu flecare se*rt,rff , f"! surtucul de lăsă P ' [ ţ J uaui cal, s i iee pe

ellf J căpăstru, şi, intre feciorilor şi chimt^^ Unirilor, s i - ş i cailor cu al celodiU1

# 1 se oprească d « ^ , | ^

iau p s S U B c I P ^ ^

copiii. . I a 8 0 t t n»^i

şi pe V s s tedară. R â d e a

t^v cu alţii ori c » > l ' < C â a d r ă s a • « * c , , ^

U N I R E A " POPORi i r i i i

Fiindcă înfrăţirea É íoart* mici, Îl ş*mănăm mai des.

Ca rna? i n* i n * i r u r i á e 1 0

plai 12 cm. îndepărtate ; ,¡ 4—5 cm. afunzime.

. pacâ-i de üpsá se pliveşte şi se gr»P ă c a ? ¡ S^u l de toamnă.

Grftul de primăvara îl se­cerăm mai In pârgă, fiindcă te «cuturâ mai «u i t ca cel <jc toamnă.

Unde nu se poate t i m i n a grâu de primăvara, să se sa­men© ora, ovă» fi cucuruz. Pentrucă dacă nu vom avea grâu de ajun» şi pânea de or* e bună. Răsboiul ne-a dovedit, că oamenii în lipsa de bucate cum o duc de rău.

Lucrul de căpetenie e s i muncim, să sămăaăm cât de mult în primăvara aceasta, ea astfel să avem pânea de toate zilele şi pentru anul viitor.

Ministerul şi dieta ţării s'au îngrijit ca să avem cu toţii lámantele de primăvara. S ă cereţi numai dela primărie, iau dela Consilierul agricol al judeţului, să vă spună de vade să loaţi samânţurile de lipsă.

Legea pentru recvirarea bucatelor dă drept agricul­torilor în locul Sntâiu, ca să-şi po»tă câştiga bucatele ace­

stea. Până la 10 aă j i sau 6 0 — 6 5 feldere se pot cum­păra şi duce eu carul, că-r ruta din un loc In altul.

Acestea sunt poveţele, cari ie dau sătenilor noştri.

Timpul e ban, să-l folosim aşadar bine, ca aâ ne putem uşora traiul In aceste zile de prefacere. Sătenii, plugarii noştri si fie cuminţi. Să nu asculte do profeţii mincinoşi, de cari «unt mulţi în ţara, în lumea aceasta stricată prin răsboiu.

Să avem Încredere în mai marii noştri şi In dieta ţârii, unde avem mulţi plugari se- I natori şi deputaţi, cari cu­nosc năcazurile şi lipsurile sătenilor noştri.

Vă poe vesti, că In dieta ţării României mari se lu­crează tara multă bunăvoinţă pentru Imbanătăţirea sorţii plugarilor noştri,. Cu toţii ştim, c i o ţară, un stat nu­mai aşa şi numai atunci poate înainta; poate fi mare şi tare, dacă toţi cetăţenii Iui, toţi locuitorii iui snnţ oameni ca credinţi In banul Dumnezeu care ne-a învred­nicit pe noi Românii să ajun­gem aceste sile mari, oameni muncitori şi muîţâmiţi.

Aşa să fie!

Pap. 3.

î n c e p e a s e f a c e r â n d u i a l ă . Qet îmbogăţiţi în râ»b*iu

vor plăti dări mari. Bucuraţi-vă m sfârşit şi voi

săracilor. Se va face dreptate şi pentru voi. Nu trebue să aşteptaţi până « va face bunul .Dumnezeu pe- lumea cealaltă, >unde Împreună sunt bogăţii şisărâcii<, pen­trucă vrednicul nostru gu­vern, în frunte» cărui» stă un ardelean, se îngrijeşte şi de aceasta.

S'au îmbogăţit unii In cur­aţii acestui răsboiu pe spa­tele noastre. Adunat-au. cât pe dreptul cât mai cu seamă pe nedreptul, sumedenie de avere, iară alţii osândiţi au fost să moară ori să pri­vească zilnic In faţa moTţii pe cele câmpuri de luptă. Acuma însă venit-a In sfârşit ei.ceasul dreptăţii.

In parlament se lucră a-decă cu zor Ia mai multe proiecte de legi, cari multe nopţi nedurmite le vor pri-cinuî îmbogăţiţilor pe uşorul. Iată cari sunt acestea:

Toţi bogătaşii cari au averi măi mari de zece mii de lei vor plăti odată pentru totdeauna 2—12 la sută din averi, fPe calea aceasta statul va *|*inge să Incasseze 2—3 miliarde de lei, din cari se ver .plăti datoriile făcute în răsboiu.''

O altă lege va porunci oa toţi cei îmbogăţiţi în cursul

răsboiuiu', cari au o avere mai mare de zece mii de lei să plătească statulii 20—25 la sută.

A treia lege va pune dare pe cei ce lac lux, cari adecă sunt prea ţanţoşi. Dacă a-decâ cuiva fi plac tare măr­gelele şi inelele şi papucii şi şi hainele prea frumoase, plătească dare pentru ele. Cei ce se îmbracă cinstit t i bine, vor fi «cotiţi de dare», aceasta.

Iată aşadară, că deputaţii noştri lucră In parlament şi fac tot ce se poat* pentruca să avem o viaţă cât mai tihnită şi cât mai ieftin*. Să avem aşadară Încredere de­plină în coadueătorii noştri cinstiţi, că pe cei necinstiţi, ti va bate Dumnezeu nu peste mult, au numai pe cealaltă lame ci şi aici pe pământ.

— Pir . Dr. E p a m i -nonda L u o a o i u din A-mar iea în B l a j . Sâmbătă a sosit la Blaj Păr. Dr. Epa-minonda Luoaciu din Ame­rica, care de multă vreme păstoreşte acolo „pe credin­cioşii bisericii unite. Sf. Sa a adus cu sine şi doi copii Ia şcoală, copiii unor pârinpi din Sălagiu, cari vor veni şi ei acasă In curând. Sf. Sa se întoarce iarăş In America.

««netul i se umplea c'un fel de wioşic amară, dureroasă, şi rară *»* aoaptea să nu se arunce M«tă până în aluais să-ii vadă M °°pii. Ve*i biae, muierea nu «•«ie-să ştie toate eele.

D«ci în zori, „caii toţi patru* »trau în c u r t e a o m u l u i l a o a r e

r â aşezată maşina de cu seara.' wnd e ş i a g a z d a Î Q ^

«Sf k P r°Ptelele gardului, ^ţineau în fânul plin de mi-

«e. Până se adunau oamenii, se deseoperea stogul, cei

căneau din apa proaspătă, J ^ftmaţi, păreau C u mult

«an decât spre prâns «au

H i U b a r 8 ' < A d e V l r U l W â C * d

tt,ttj " i 1 •*» tare; se Invâr-*»etiti* ' d r e p t ' c u z i u a d e cap, »ure |e ' s j n . , n o r o c i t i , tăiaţi de *b Rî» M f u n i i ' d esnădâjduiţi Nuci • t U e - m»?telor, tră-

tn»-^ele ^ p u , e * u numără toate

d a r aP°», Ia pauze, l a •« uit. * e s t u L Romanii S"£%r ft°u se puac

H ovi, , . d u P « ce ajunse

" c s « ţepoase.

Se vede că nimerise cai tineri, şi calul daci are dură busă,— are tot ce-i trebuie.

„Ghii odată! — Ghii cal», mă! Hi odată",

''începeau băieţii, c'o mână pe rudă, cu alta adiind bieiul pe deasupra spinărilor.

„Ghii caii toţi:patru, mă", striga Stan «lela batoză.

Măselele negre, pline de smoală, dela roata cea mare In care erau fixate rudele, părea» că stau îa loc, dar măselele dela roatele cele mici începeau să sclipească în soare, sulul se învârtea greoiu, numai spiţele strâmbe dela roata mare pe care erà fixată cureaua, lăsau aproape dela început impresia unor linii aerieae. .Toba cu dinţii" începea să câate: „bu-bu-bu", apoi tot mai şucrător şi deodată flerul Întreg cântă cu glasul aeela metalic, pătrunzător, care adună pe copii diajoate portiţele, făcându-i să-ţi pără­sească toate jocurile. Eră totuşi un fel de eânteo «ec, uavaer de oţel, până ce Stan nu începea să Usc sacpii In maşină. De-atuaci cântecul îşi pi«r«ea dm

sonoritate, maşina bubuia, buf­nea», scuipa paiele aurii, sub cari se aşeza, în atrat tot mai gros, .1 grâul. Pravul umplea ladatâ ograda întreagă. Stan «e purtă ca într'o ceaţă murdari, eare se eernea, roia In jurul lui, In mii de chipuri, oamenii vorbeau strigând. „Mirosul de maşină" pătrundea până departe, oopiii se grămădeau tot mai mulţi Ia curte,lângă cai. Doamne, cum sorbiau din ochi şi caii şi pe pogănici, şi biciurile lor de curea, cu cânac roşu! Cât ar fl fost de fericiţi să se ţină şi ei e*o mână de rudă să mâae caii, şi să tot treacă peste sulul ee « învâr tea ca un şarpe negru, întins. Dacă Ion ori Niculiţă îi da Ia câte unul voie să vie la rudă, aceasta eră o fericire 1* care râvneau toţi copiii din sat. Nu eră unul o a r c n ' a r fl voit să schimbe pc toata vieaja cu I.n ori ori Niculiţa. Şi, cei doi fraţi, erau adeseori împlrţiton de fericire supraomenească pen­tru ceilaţi copii.

Eră o fericire şi pentru pă­rinţi să-şi vadă C 0 P " l

f l P e t ^ " . cându-şi astfel, cu —* at&t mai

vârtos, că de maşinile cele st-sesti oopiii trebuiau să rămână departe, Binder şi Fleischer n'aveau copiii mănători pe lângă cai, ci câte doi hftplăi de slugi cari putrezeau în cisme păşind ca nişte cocostârci tn urma rudelor. Apoi Saşii aveau cai, bine ţinuţi, între cari tot­deauna se alegea vreunul ca nărav, care se oprea când ţi-era lumea mai dragă şi începea aă asvărle din copite. De multeori trebuiau să se pună câte doi Saşi cu parii lâogă el şi nu-1 puteau porni pănâ nu venea maşinistul.

(Va mm») .

Dacă doriţi să cum* paraţi ori să vindefi ceva, publicaţi în „Unirea Poporului" ai reti ajunge la ispravă bună. Preţul de pu­blicare e pus în frun­tea gazetei în partea dreaptă sub numirea de: „Anunţuri ţi re­clame".

Pag. 4. U N I R E A P O P O R U L U I

Coasta oleiului. In postul Paştilor suntem

datori sâ postim cu toţii. Şi nici n'ar fi greu să postim, dacă am avea cu ce. De multeori insă nici .nu ştim CQ mâncare de'post sâ m-at pregătim. Poate pâne avem destulă şi mai în flecare seară pregătim şi câte o mă­măligă. Dar- lângă acestea dacă avem tot numai ceapă şi fasole, ori cureelii murat, par'eă nu prea lunecă. Ne-ar plăcea sâ-le ungem cu ceva. Dar cu ce? Unsuros nu vrem să mâncăm, căci e postul mare şi e păcat. Pe­ştele e departe. şi e foarte scump. Acesta încă tot nu­mai cu sare şi cu ceapă nu-1 putem mânca.

Trebuie să ne batem capul şi să ne câştigăm oleiu. Aici pela noi însă oleiu, mai uşor patern să pregătim din să­mânţă de sânepă, floarea soarelui şi simburi de bostan. Mai ales oleiul din simbari de bostan e foarte bun. Plăcinta unsă ca oleiu de bostan nici dacă ar fi cu lapte, brânză şi unsoare, n'ar fi mai bună.

Nu în toate părţile pă­mântului însă e aşa ca pela noi. Alte neamuri de oameni, în loc de oleiu-de sămânţa de cânepă, floarea soarelui ori simburi de bostan, au arbori, de oleiu, cari for­mează păduri întregi, cam aşa cum sunt pela noi pă­durile de stsejar, ori de fag. Aşa prin ţările din spre apus âle Africei cresc mai multe soiuri de arbori, csri se numesc palmieri. Unii dintre palmierii aceştia produc nuci, cum este nuca de cola, pe oare oamenii de pe acolo o folosesc nu numai pentru mânaare, ci şi în loc de bani. Alţii produc alune, cari se mânca prăjite, ori se face din ele un tel de turtă, ce ae foloseşte îa loc de pâne Şi iarăşi unii dau uni, care ae foloseşte la pregătirea săpunului şi a oleiurilor de laaapă" Din fructele altora se stoarce vin, oţet, spirt şi mai ales oleiu. Ba se spune, că atâta oleiu se poate stoarce din palmieri, încât coastele ţărilor din spre apa Atlanti cului, cari se numeau: coasta sclavilor, a aurului, a filde şului şi a piperului, azi ae cheamă coasta oleiului. îar râurile cari curg prin părţile acelea, se muncesc râuri de oleiu,

Nu numai fructele, ci toate părţile palmierilor se între­buinţează. Aşa din trunchiul lor ae fae scânduri fi frtftlpi,

din coajă se fac vase, cu frunzele se 'acoper eăsile, on se fac uaabrele sub cari se pot umbri şi zece inşi de odată. - .

Intr'adevă'r fericiţi oameni sunt africanii. Ei poate nu ştiu de posturile noastre, âw pentru aceea.» cu oleiul palmierilor deJaei, fără sfc-şi deie seama postesc foarte creştineşte.

Ei au se mai trudesc, ca şi noi, se sdrobească sămân-ţeie cu ciocanele şi se stoarcă oieiul cu berbecele şi nici nu-şi bst capul să macine farină, să frământe, să ardă euptoriul şi să coacă pânea.

Par'eă ne lasă gura apă

când ne cugetam la coastele şi râurile de oleiu ale lor. Si ne închipuim ce fericiţi âm mai fi. când am putea merge cu ulcicuţa la Muraş după oleiu. Ar luneca uşor mâncările, ori cât ar fi de uscate.

Sâ nu-i pismuim însă pe afrioani. Noi in ţara noastră încă avem alte bunătăţi, poate mai mari ca şi ale lor. Avem pământ aşa de bun, bogst şi roditor, cum nu-i nici coasta oleiului din Africa. Sâ-1 grijim numai pe acesta şi de bună seamă vom putea să ne facem mâncările unse şi gustoase, fie chiar şi rle post.

I. P. Câmpianu.

Legea postului se poate îmblânzi. Ara arătat îa- numărul trecut

pentruse trebuie să postim. Am arătat pa iung şi cu mulse pilde, pontracâ sunt atâţia Români.as­tăzi, cari nu mai vreau să ţină posturile. Iar celce nu ţine opo-runsâ H bisericii, uşor se însă şi de a doua, şi cu vremea ajunge sa se facă doadreptul păgân, dacă au cil numele, «el puţin pria faptele sale. E destul* o singură uşiţă lăsată deschsă sji cel mai aare duşman al sufle­tului nostru, diavelul, se furişează prin ea şi apoi mai scoate-l dacă poţi. '

Spuneam in rândul trecut, că legea postului e cam aspra, dară câ biserica o poate îmblânzi şi o uşurerzâ isult pentru acera, cari se roagă să le impiiaoască această dorinţa.

E aspră legea postului, pen-tittcă ea porunceşte ca în zi de post sâ-nu mâncăm nici un fel de mâncări de carne de animale ca sânge cald, şi niei mâncări de acelea, pe cari Ia primim dela aceste animale, cam snat: lin­goarea, ouăle, laptele şi altele. De celelalte mâncări putem manca* ori de-este ori voim. T0 x j l , d e

ajun n'avem drept si mâneam numai odată în zi, dar şi atunci nunjai mâncări &% p gf.

Zile de ajun mai de m \ t erau-1., toate Miereurile şi V i B e r i i 8

de peste an, 2 „ p m i l 6 i e m o r

ărbator, 3 î l . , , d i n P o s t ( J , «are, aîara de Sâmbete s i D u -— . C« l a g 4 d e

Crăeiunului, 3.; ajuna î ' t \ ^ S Vinerea Maro şi 5 '

2 »8 fa postul mare

Ajunurile csri sunt, n u * multe, ie ponte ţinea aproap" tot omul ajuns la vrâsta birfiâţ'oi. Postu­rile sunt însă nmi rrreio. Cehe postesc intreg postul mire, când ajung aa ia Pa«t;l?, hngă binişor de s?amă, că au «labit în cui sul postului.

E uşor să ţii postul, diică ai rn ce. E iiijor do pildă undi- a<i «fii peşti mulţi, tot felini de nki.iri şi do poame. Acolo poUe po 3ti oricine în dragii voe, pt>ntrm-a nu siaiţeţte nici o greutăţi*. LH noi Insă, nndu oamenii In postul maro nu au altceva «UciU fasole şi iar fasole şi cei mult r.Ato o eăpâţină do curech a !}i de ceapa pe Iftiigă panişsară şi miimăli-guţâ, la noi, r.ic. e cam greu sa poiteşti. Cu toata aeestea i« cele uni multe perji alo Ardealului bunii noţtti cretini ţin întreg postul mare. E frumos şi do lăudat zelul acestor creţtini. dară numai pană atunci, pana D U le strică sănătăţii. îndată ee postul este strit-âcios. numai der&t tre­buie spus preotului şi trebuie cerută dispensa dela post.

Ceice aveţi copii l a Blaj !a şcoală abunăgeamâ, că vă vor fi povestii cum se past.şte ia şcolile Blajului: ca lapte, cu unsoare şi cu ouă. Aceasta se face însă cu Ştirea «i iuv»irea Mitropolitului dându-le d 1 8 p e B x ă . PentracA an dispenză ei trebuie să rostească «n oeeare si, când se folosesc de a-easta dispensă, anuaite raffâ-« « • • ; . A ' T F S L păcătuiesc.

D'"Ps«W» s e dă oricărui om, « 0 0 Ţ e e r o ş i s p u a e p e ;

S : , , u , > c ă ^ « .

T A U I Î T a " ţ i a e Puer i l e , păcă-

D â c i t , , . d , 8Peas a , t B s ă n a

Porneşte, p.atracă a S e 8 l tă de

l»»n"hn. Sfântul e L ! " 5 ^

m * w * , , : ; a i ^ t i D ( c „ 4 ? M « -

« S

8St{« «te ii prea mână c a i j ?;

Jnejduiv.te ^ r i l ? a ' fri. sfinţi au K r e , i r . * ?'ţuii

« t n â l o - a pàrr.t I n " S ' " »'»'«av:rB, uu-şi K a i ^

P a r , / d > : ; ; ;

depilda «ftnralBernerd.-Di^

1 : 1 i , u s t

I

o i i ^ n r t t a ^ • " : ' : ì l t e l e < ne H»i f c

r.f.tul de l i p s à . Sfântul cel Maro 8 p i ! D f r j r 4 p r j ) ] ^ tn-buio sa nimicim p §, a W , cârmi, d.ir nu carnea \mţ Siftntul Francisc .de • Salwii» că cu trupul trebuie să fsce» coese? fuco tatăl cu copi!,,! Dac e astultà'or, nu-i pjdepsi», ci numai cind este îndărătair. Poetul està un leac, eare striti dncu su (oiosette prea mult,

Astfel 8 U a d lucrurile, biserici ni'voind să ne fiâmânzea«a ptiu post, nîi să fim cuminte, S puFtim după porunca bisericii, pană putem K: nari putem, Aceia tns.i rari simţesc, că nu santi» staro sa ţină legea cea gres 1 P'utului, sa tiu 8K iajo de poti numai a-a do capul lor, pentru» :itu.v.:i pticntuiesc moarte, Si meargă îns:\ la preotul ior, SÌ ii .spuv,;,, că nu .iant-1» stsre ă, tină legea cea aspră a?ostà' si Kă- conră dispensă. Oricaret-piiicop dă toarte bucurosdiip»«» ,i astfel nu «ro da ce si is i» fricn oa nonilor. Puterea li e dată de.Dumnezeu V il* pot folosi de «a.

Ducat sa ardem In voci, mat bino să cerem

Iulîu Maior-

- Cuminţenia so* , Hştilor g e r m a n i . ^ / din Berlin au făcut V mare grevă, + liştilor noştri d.n » 5 S'au rugat apo. ^ lor din Leipz'g (no * f j [| oraş din German»; &

«- «»* 9££* Leipzig le-au rf«P

pentru astfel do trecut. Acuma v /

Se ™ 1 munctro* — »jc roadă; baaui o* aproape tot: ^ » ca înainte de tw ^ nostru se tM*?*,** o u 2 0 de ban' ' atâta.

Nr. 12 U N I R E A PQPORui . rn Pag. 5.

ar a . avaşul săptămânii.

¡ 8

Graniţele spre Ungaria nu se schimbă spre răul nostru. — Reforma agrară Basarabeană, votată. — Englezii au încredere în noi. —

Uneltiri ungureşti. — Guvern nou. Graniţele sprn U n g a r i a

nn se aeliimbâ.

Se vesteşte dala Londra, <că marele Sfat al Pácii a |aat la desbatere cererile un­gurilor. După a cumpănire dreaptă a lucrurilor s'ă adus: intr'un glas hotărlre a, să nu se mai schimbe graniţele sta-torite.

i i c î o r a i » a g r a r a a

B a s a r a b i e i .

In şedinţa din 10 Martie a Parlamentului s'a desbătut fi primit neschimbat proiec­tul de lege pentru Împăr­ţirea pământului în Basarabia. Legea au votat-o toţi depu­taţii, afara d® Aurel Vlad, caro n'a voit să voteze de loc. Votarea legii a fost pri­mită ca mare însufleţire. Deosebit a fost sărbătorit marele boier basarabean, Stroiescu, când a votat pentru înfăptuirea reformei agrare.-

î n c r e d e r e a guvernului en­glez fjtţti d e România .

Lordul (Boierul) Newton a rostit o cuvântare în Casa lerziler, apărând pe unguri, spunând, că Ungaria n'a pă­gubit în întreg cursul răs-boiului atâta, cât a păgubit pe vremea ocupaţiei româ­neşti.

Vorbirei ' a răspuas mi­nistrul Grawford, respingând cu tărie născocirile lui New­ton împotriva României. Intre altele Grawford a ţi­nut să sfratorească faptul, că ungaria stă râu, nu pentrucă *«* fi ocupat-o Roraânia, ci fiindeă prea de multă vreme 1« stă gândal tot la răsboia Ş> fiindeă a lăsat să .fie stă­pânită şi de bolşevici. Ba 8 a u încumetat să atace, !n •ara anului trecut, şi pe Cehoslovacia şi pe România, V aşa acestea s'au văzut si­rte să treacă graniţele ata-

torite de Sfatul păcii. In ttr«na acestora e limpede, că 8j»venuji englez trebuie să a ib | s

nerea păcii \a această parte a- Europei. ' -

N o ă s t i z b â n d ă a d l u i V a i d a - Y o e v e d .

Gazetele din. BtiGureşti aduc vestea, câ dlui Vaida i-ş-'a izbândit să stoarcă dela Sfatul Păcii o nouă îndrep­tare a graniţelor noastre în Banat. Astfel ni-s'ar recu­noaşte dreptul asupra gurilor Mureşului şi asupra oraşelor Vârşeţ şi Biserica albă.

- 15 . T a i i » v l u e R c a e ă .

La. 11 Martie a pkcat din Londra spre "casă. Trece prin Paris. Venirea lui e în legătură cu schimbarea gu­vernului dela Bucureşti.

C e a mai mare încredere ales în România, c a r e a

jertfit »tât de malt la susţi-

în fruntea Iui st& S«acralni âverescuV

Sâmbătă şi-au ţinut cel d:n urmă sfat membrii gu •oernului Vaida- Voevod, ho-tărind să lase toţi deodată cârma ţării. La 2 . ceasuri d. a. Stefon C. Pop a îm­părtăşit M. S. Regelui vo­inţa guvernului. La _? ceasuri s'a şi înfăţişat, la Palatul Regat, generalul Averescu, împreună cu membrii noului său guvern, depunâni jură­mântul dupăcare s'a înfăţoşat şi înaintea Camerei deputa­ţilor şl Senatului.

Noul guvern are următorii membrii:

Generalul Al. Averescu mi­nistru preşedinte şi ministru de interne.

C. Ar getoianu ministru de finanţe şi de justiţie.

Duiliu Zamfirescn ministru de externe.

Oct, C. Tăslăuanu mini­strul meseriilor şi al nego­ţului.

Apoi Aut. Afocsonyi, /. lnculeţ, 1. Nistor şi G. Trancu miniştri de stat.

Cicorin ne chinină I n Cliurlcou'.

Prin o telegramă Cicerin, care este ministrul .--.facerilor streine în guvernul bolşevic, aduce de ştire, că dupăce îi mulflumit cu răspunsul gu­vernului român, consfătuirile pentru • încheierea păcii se vor ţinea la Charkow.

Retragerea trupelor româno.

Trupele române,-.cari au ţinut cuprinsă Ungaria, ur­mează să se retragă spre graniţele statorite du Sfatul Păcii. La 11 Martie a fost golit Debreţinul.

Uneltiri ungureşti. Omul stă crucindu-se in

faţa uneltirilor, prin cari un­gurii Încearcă să scape de urmările nenorocitului lor răsboiu.

In timpul mai nou ştirile ne aduc destăinuiri minunate. E vorba nici mai mult nici

mai puţin, decât de o încer­care du-a mitul pc unul din aliaţi.

încercarea a pus-o la cale Insu? Horthv, cârmuitorul Ungariei do azi. Acesta se legase să pună pe picior de bătaie 100.000 de unguri, Ia lupta contra bolşevicilor ruşi, dacă i-se dau puştile, tunu­rile şi nlte lucruri trebuin­cioase unei armate, dacă i-«e încredinţează iui comanda şi peste trupele române şi po­lone cari ar lupta eontra bolşevicilor, ««' in urmă, daca Ungariei i se dau înapoi ora­şele Pozsony, Kassa, Oradea mare, Tim şoara şi încă vre-o câteva.

Şurubăria acestor planuri zace acolo, că lui Horthy de fapt nu-i stătea capul să rneargj contra bolşevicilor, ci voia să stoarcă prin mo­melile acestea dela un prieten al nostru arme şi Îmbrăcă­minte pentru 100,000 oameni, şi ca aceia să se întoarcă împotriva noastră si împo­triva Ceho-Slovacilor.

Noroc, c ă uneltirile au ieşit în vilcBg de cu bună vreme!

p P. Neg*k*eu m l R + . ~ . - _ ... istrul bisericilor şi şcolilor.

General G. r'âleanu mi­nistrul lucrărilor pablic0 (ob­şteşti).

General AL Râşcauu mi­nistru de răsfeoi.

T. Cudalb* ministrul mo­şiilor şi al economici.

Din Lumea Largă. Sfatul dela Varşovia. — Trimişii noştri. — Bolşevicii se îmblânzesc? — Ce planuri au celelalte ţări europene. — Ungarii. — Turcii.

— Fiume. — Altele.

.Sfatul dela Varşovia.

Privirile lumii întregi se Îndreaptă acum cătră acest oraş de frunte al Poloniei. In acest oraş, al Varşoviei, are să se vadă, daoă bolşe­vicii ruşi doresc într'adevâr pacea, ori numai se fac. Şi tot aici se va hotărî soartea ţărilor din Răsărit. Cu un cuvânt, cceace a fost Pari­sul pentru pacea Apusului, aceea va fi Varşovia pentru pacea Răsăritului.

Dar deooamdatâ nu se poate întreaări, care va fi sfârşitul. Şi unii şi alţii spun, că vreau pacea, dar tot a-tunci se gată şi dc răsboiu. Trupele Iui Lenin ţi Troţki curg mereu spre graniţele Poloniei şi Finlandei, şi în acseaş vreme aceleaşi ţări Îngrămădesc şi ele trupe pe graoiţi. Ba se svoneşte, că

Poionii ar fi şi atacat şi bă­tut pe bolşevici.

Noi Românii suntem in aşteptare, spionând gându­rile, planutile şi pregătirile duşmanilor.

Trimişi i noştri la Sfatul dela Varşovia

Po lângă d-1. Florescu, care şi de altfel est« împu­ternicitul nostru în Polonia, au mai fost trimişi dd. Va­lută, deputat din Basarabia şi Bodndrescu deputat din Bucovina, să iee şi dânşh' parte la sfat.

Bolşevicii s'au mai îmblânzit.

Lenin şi Troţki, aceşti mari dascăli ai bolşevicilor dar mai ales mari stăpâni, când şi-au Incoput revoluţia învăţau, că oamenii nu pot

UNI n a n * v-* v X U L U l

area proprietate privată, ci toată averea e a statului, că statele nu mai pot ţinea armate, că nădrigarii nu.au ce căuta fa slujbele statului, şi aiie de acestea. Asta li era Învăţătura.

Când a fost »4 Înfăptu­iască învăţăturile acestea n'a mers treaba. înainte de toate s'au convins, că fără cărtu­rari nu merg slujbele de loc. B'au încredinţat apoi, că nici fără armată nu pot trăi. Şi fn armă au văsuţ, că armată nu-şi pot înjgheba fără spri­jinul ţărănimii. .Ţăranii Insă cereau pământ, ca avere privată.

Iată eum au fost siliţi de Împrejurări sR lase una câte una din învăţăturile lor şi aceşti faimoşi şi sângeroşi daseăli ai bolşevicilor, cari sont Lenin şi Troţki. Şi au lăsat di» Învăţăturile, numai de dragul stăpânirii, pe care 0 doreau jertfindu-şi chiar şi convingerile, — de «umva vor fi avut convingeri.

Ţările Europene şi bolşevicii.

Astăzi e îndeobşte cuno­scut, că ţările apusene ale Europei, doresc să se apro­pie cât mai mult dc Rusia, mai ales cu negoăţele. Face-1 acest lucra - Anglia, II face Italia, şi-I fac celelalte. Sin­gură Franţa mai aşteaptă.

Cauza acestor porniri paş­nice «ace în împrejurarea, câ s'a ajuns la convingerea, că fără s i iee parte şi Rusia cu munca şi averile oi, Europa nici când nu-şi poate veni In ori, nici când nu se poate >refaea«, nici măcar în cele economice. -

Lucrul acesta 1-a spus şi prim-ministrul Italiei, Nitti, declarând armatoarele:

>E lipsă neamânată să luăm firul Întrerupt al atacă­rilor, chiar şi cu Rusia so­vietică. Aceasta însă totuşi nu se poate, numai aşa, dacă Rusia se îndatorează a ţinea teamă de drepturile popoa­relor vecine de altă naţie, dacă se leagă câ nu va mai răspândi învăţaturile sale re­voluţionare şi în alte ţări, şi dacă se leagă, că nu va tncerea să turbure pacea Europei*.

Pacea noastră cu bolşevicii.

Ziarul „Epoca" din Bucu­reşti spune, c i d. Vaida a răspuns propunerii de pace a sovietelor ruse, priminda-o,

şi didarâad, câ România doreşte să trăiască bine cu toţi vecinii săi.

Ce priveşte locul şi ziua, unde şi când să se iacă În­ţelesul dintre România şi Roşia pentru Încheierea păcii, guvernul roraân va da lămu­riri numai dupăce va primi răspunsul dela unele ţâri neutre, dela oari s'a cerut să-şi dee învoirea, ca acolo să se întâlnească delegaţii (trimişii) de pace, Români şi Roşi-

Ungurii.

Lucră la Paris şi Londra, cât stau să se spetească. Dar de când di Vaida Voevod se ţine pe acolo, toate pla­nurile li ies pe de-andoasele. In loc 9 ă câştige, pierd.

Dar pe când la Londra merg înainte ca racul, acasă îşi bat piepturile, — că doar se va auzi şi la Sfatul păcii —," câ ei nu se pot împăca să piardă aproape 3 din 4 părţi a ţării lor. Aşa spunea mai dăunaşi ministrul lor Fried-rich, care şi după nume se vede ce ungur aeaeş este.

Dar ce ne pasă de gara lor? Lâsărau-i să latre, noi să ae vedem de lucru.

Ţarigradul.

Oraş de pricină a fost tot­deauna. Nici acum nu se poate desaainţi." ll vreau toţi, si-1 vreau mai ales Englezii. In aeest scop s'a pornit o mare mişcare la Londra, care cere isgonirea cu orice preţ a Turcilor dela Ţarigrad, deşi mai înainte tocmai Englezii se arătau mai puţin lacom oşi. — Bagseamă li teamă să nu ajungi pe mâni nechemate.

Ş w u fript degetele. Turcii, câţi mai ţin să

poarte răsboiu, âu îatrat In Armenia. Dar itrâ de veste le-au eşit In cale trupele fran* cez«, cari ţineau paza Arme­niei. Şi aşa Turcii mâncară o sfântă bătaie. — Să le fie de bine!

Fiu me. Nici soartea acestui oraş

nu e hotărlti. Nu se poate face învoială, s i fie al Italiei ori a Jugeslaviet. în timpul mai nou Wilson propune, •4 se facă stat neatirnat, — ca să nu fie a nici unuia dintre peţitori. f :

Sfatul Păcii a U S a naţiunilor

Primit sta­tutele L i B e i « , f V , m , t s t a

DEOCÎ;; r « l o r - A m e

Anglia cuprinde Ţarigradul.

Guvernul englez a hotărît să trimită 7 0 0 0 0 soldaţi la Ţarigrad (Constantinopol). Deodată a poruncit, ca toate năiie de răsboiu din marea mediterană să se adune, tot In faţa Constantinopolului.

Preşedintele Germaniţi, Hinâenburg primeşte %y

fie dânsul preşedintele r f t >

publicei germane dacă \nte-resele ţării o cer.

\ Bela Khun a cetut iară să ftfgă.

Încercarea a fâcat-o Au tpitalul din Stockt AFOSTPRINSŞIINVHIRRB

S C R I S O A R E DIN BUCUREŞTI ,

UNDE SE (INE. ADUNAREA DEPUTAŢILOR? fraţilor de un sânge şi de-a limbă, România cea mare şi întregită să aibă unde %\ primească Adunarea Naţio­nală a tuturor trimişi!™-

In mijlocul Bucureştilor, pe calea Victoriei, aproape de Palatul Regal, este o clă­dire mare şi frumoasă, pe Irantea căreia stă scris: ATENEUL ROMÂN. Clădire greoaie, aşezată într'un fund de grădiniţă, a cărei arbori tocmai acum dau în muguri. Coperişul rotund al Ateneu­lui se ridică peste toate ca­sele din împrejurime şi se vede din depărtare. Deasupra uşii celei mari din mijloc, la In­trare, se văd chipuri de voc-voai, întemeietori si apără­tori de ţară.

\ Acest palat, care poartă numele de > Ateneu», ceeacc

Var. zice pe limba poporului > Comoara lucrurilor fru­moase» ă fost zidit din da­ruri obşteşti, prin osteneala junui Român însuleţit cu nn-jmele Constantin Esarcu, In anul 1888. Acest boier cu inimă marc s'a gândit să dec Ţârii Româneşti o casă mă­reaţă, în care să se adune spre vedere tot ceeace Noa--mul Românesc are mai pre­ţios, ca plăsmuire de frumseţi, zugrăveli de colori şi ciopli­turi în marmură, ori vărsa­turi în aramă, cari ar putea să fie Naţiei noastre un în­demn de mândrie înaltă şi un avânt spre fapte măreţe,

'din rodai de raăestrie al celor mai aleşi fii ai săi. A-poi s'a mai gândit Esarcu la un lucru: a făcut în mij­locul Ateneului o încăpere mare, cu sute de scaane, în faţă eu loc pentru oratori şi pentru cuvântători, de unde să grăiască la anumite pri­lejuri cei mai mari bărbaţi ai Neamului, ori să desfăteze pe ascultători cei mai vestiţi cântăreţi ai noştri, spre deş­teptarea şi întărirea aeeleeaş mândrii naţionale.

Jar tn fundul sufletslui său a J î c ă r i . ţ M l n acel a n al nădejdilor sfioase, gândul ln-ârăsneţ, eâ odată şi odatfi, când s . va pUni vremea mult visată a murii tuturor

ituror trimişilor porului Românesc . . .

E i bine. gândul Fondato­rului Esarcu s ' a t r n p l i n i t f

lăudat fie Domnul: Adunarea Deputaţilor din

întreagă Remania mart îţi ţine sfaturile sale în acest palat al A TE NE UL UI ROMAN!

Cum se înfăţişează Ca­mera.

Daca eşti In Eucurtşti şi treci după amiezile pe Ca­lea Victoriei, poţi să veri cum se adună pâlcuri-pâlcori; de orăşeni, de săteni şi preoţi, toţi cu frunţile netede şi In* minoase, şi întră p* uşa dels dreapta, în Palatul AteneuR Sunt deputaţii, cari vin la şedinţa Camerei. La Intrare, deoparte şi de alta a porţii, străjuesc soldaţi voinici, PARCA ar fi săpaţi din stan de peamV cu arma Ia umăr şi cu chi-vâre strălucitoare pe creştet. Sunt jandarmii de gardl, pentru paza şi onoarea AoV nării.

Sus, In saia de şedinţe, pe scaunele îmbrăcate cu catifea, se aşază rând p* rând aleşii Naţiunei. Pr i« n ' da-i din faţă, la stânga ştaif »Liberalii* eu IonelBrâtian» în frunte. Cu totul vre-o sol* şi ceva de inşi Cei mu mulţi tet deputaţi vechi, e» îmbrăcăminte aleasă ş» ,n*; grijită, cari ştiu rândul de­putăţiei, căci au mai ştw pe asemenea scaune.

Mai la dreapta e Iman cu * Conservatorii s<t pragreiifli, mâi P u t ' n e ' , ' număr, dar cu aceeas îndf, mânare de depăraţi». A^J. sunt şi cei câţiva oafne f l' Generalalui Averescn. ^

P e şirurile dia mijloc Ardelenii eu dl Manitp • Goldis şi au bătrânul du. In aceleaşi rânderf»

Nr. 12. U N I R E A P O P Q R n r nr

fond, stau Sapi ai Sdcuii. Slovac* sunt membrii ai Par­tidului Naţional şi stau iracs-t«caţi printre Românit din Ardeal. .

Xot în mijloc spre dreapta, •stau Naţionaliştii-demperaţi 4 i dla» I» fg*» c a « f « « » W Marcu^ cu Cusa şi cu Zrfca Codreanu, care se arata tot­deauna îmbrăcat ţărăneşte.

Lângă dânşii, tot spre dreapta, stau Ţărănişti din Regatul veehiu, tn frunte cu dnit Răducanu şi Madgearu. •Conducătorul lor cel fruntaş, dl Mihalacke, şede pe scau­nul miniştrilor.

La dreapta de tot sunt Bucovinenii Şi Basar&benii. Cei din urmă eu Stroescu In fronte.

Bănăţenii noştri, eei mai f ureşi, sunt amestecaţi printre liberali, spre eari trag mai din adias.

Intre liberali este un singur port ţârănese, al învăţătorului Mrejaru. Intre ardeleni se văd multe bărbi preoţeşti, eu faţa frumoasă a noului Mitropolit dela Sibiu, Dr. Nicolae Bălanu. Apoi şubele albe ale ţăranilor bănăţeni, eari sunt cu Partidul Naţio­nal (afară de Vănescu).

Multe cojo cele albe, fru­moase, şi plete lucioase, Intra bucovineni. Ţărăniştii din vechiul Regat au şi ei por­tari de sat, ca cel al isteţu­lui tiran Creţu, eare a vor­bit mai de multeeri în Ca­meră. Oamenii d-lni lorga suat mai mult oameni tineri, profesori. învăţători şi preoţi. Aceştia poartă ou multă e-vlavie langile lor haine oă-îogăreşti.

Basarabenii au adus mulţi •iteni cu ei, rasă portul lor este mai mult pe rusie, că­rămiziu şi oa cisme li cu­noşti tnsâ de pe blândeţa feţii şi de pe vorbă, că sunt ţărani.

Socialiştii, foarte puţini la »«măr, stau în fund „de tot, totr'un colţ.

La masa prezidiaîă, aşe-**tă sus, şede dl Ibrga, pre­şedintele, eu ciocănelul de , e f"n tn mână (bătând tn m » s ă cu el, faee linişte) şi cu nelipsita sa căciulă alături. *-» aceeaş masă şi cei opt secretariat Adunării. E i sunt

din toate partidele şt din linufeurile României Mari.

• Wai puneţi, la stânga, loja local de şedere al

'«'fifomaţilar (trimişii altor *' la dreapta, loja Mi-

* f t ? t t o r > apoi, de j u r Im-P r e l« r scaunele ascultătortUr

m« Î L T e ţ î lof4ţ«?*rea Ca-« re» Deputaţilor, cura este

Cum ai «ajuns la avere? f** pretor tn prima # ultima instanţă, cu in-Aceasta întrebare se va

pune nu peste mult taturor funcţionarilor (slujbaşilor) pu­blici şi militarilor, cari s'au îmbogăţit în cursul i ăsboiului întrebarea aseasta şi trebue pusă nesmintit. Şi se va P»ne, pentrucă acuma s'a P«s pe masa parlamentului nostru un proiect de lege, care aceasta menire o are

In vârtutea acestei legi, oricine are dreptul aă facă

chUoare până la un an Şi cu amendă până la 1000 Lei.

tând faptele de mai stts se *tor fi săvârşit in sco­pul de a spiona, sau trăda, <« aplică pede-pseU pre-vămtte de Ugih penale în vigoare în timp de răeboiu.

arătare împotriva cutărui Daruri peiltrU CaSaOffa-şlujbaş eri militar, eare s'a Îmbogăţit pe calc necinstită fi prea clintr'una. Judeoâtori vor fi preşedinţii Curţilor de Casaţie, de Apel şi Conturi, şeful Marelui Stat Major şi alte persoane sus puse.

Cei acuzaţi vor trebui să dovedească de unde au ave ril®, ori dacă le au păpat deja, de unde şi pe «3 cale le-au eâştigat.

Cei dovediţi vinovaţi, dim­preună cu cei ce le vor fi stat într'ajutpr vor fi pedep­siţi ou închisoare dela 1 până la 5 ani, vor fi apoi degra­daţi şi Ji-se vor confisca (kaa) averile, trecând în folosul statului. :

Toţi acei cetitori ai ace­stei gazete, cari cunosc altfel de slujbaşi ori militari, să-şi tnsemne bine tot t e ştiu despre ei, să se intereseze de tâlhăriile făcute şi cât ee ae va publica legea să ti dea pe mâna judecătorilor:

Trebue să ne şeăpanv doară odată de oamenii de nimica şi sâ curăţim aierul din jurul nestru. petitrucâ prea tare miroasă. Rând pe rând tot se face dreptate. Fiţri numai cu răbdare 1

împotriva răspâ rilor de ştiri.

1. Vor fi consideraţi ca infractori:

a) Âeei cari fără rea credinţă prin localuri publice gări, trenuri, pe strdKi, etc, r * r comu­nica, colporta, comentă in orice ekip, Ştiri fit adevărate, fie imaginare, sau păreri relative l* operaţiunile de răsiotu, situaţia sidistocareatm-peZ\ dispomtinnile a* torităţilor » i l t t a " ' ^ t oricechesHuneprmtaare la armata roman*.

Această infracţiune^ 9a judeca ei condamna

fiilor din Blaj, Ot data aseasta orfanii din

Blaj vor avea să rottaască mai multe rugăciuni ca dc obieciu, pentrucănumârulbinefăcatorilor s'a înmulţit binişor.

Iatl numele milostivilor creş­tini şi stima dăruită:

Ioan Bârsan, Răchitei 500 cor. pentru masa studenţilor 100 cor. Ioan Boer, Lechinţa 500 cor. Val. Stoian, Ghijasa 100 cor. Aroidie Ienăşel, Blaj 200 cor. Reuniunea vânătorilor, Blaj, din venitul petrecerii 600 cor., din jooul miresei la cununia dlor Valeriu Neamţ-cu Paraschiva Sârbu şi Visarion Opriş cu Cor­nelia Neagoe 711 cor. Alexandru Mera şi soţia proprietar din Ercea 400 cor. Basil Călugăr, Orăciunelul^de-sus, întru amin­tirea repausatei soţii 500 cor. Teodor Pop învăţător şi cantor

fîn D.-sânmărtin şi soţia Lina nasc. GrecH pentru orfanii de

învăţători 200 cor. La ospăţul mirilor Gheorghe Gejan şi Măria Florea din Şona, la îndemnul şi stăruinţa harnicului cantor, Vasilie Giacodi, jocul miresei s'a jucat în favorul Orfelinatului din Blaj. Iată numele celor ce au dăruit; Iosef Graef 20 cor. Aurelia Lechinţan înv., Vasilie Giacodi cantor, George Cristea curator, George Gejan, Măria Gejan şi Efrim Muntean câte 10 cor, Petru Berar şi Vasilie Cristea câte 4 cor. Alexandru Cristea, Augustin Tătar, Mihail Rechet, Teodor G<jan, M hailâ Cristea, George Cristea, Geor-giuţ Cristea şi Măria Cristea câte 2 cor.

Soumpiroa gazetelor din Cluj. 1° u r m a scumpetei celei măria tiparului gasetele ungureşti din Cluj s'au vă-tut silite să-şi ridice abo­namentul, aşa că astăai o foaie ungu»ească din Cluj cost* 2 coroane. Aşa sc va întâmpla şi la no' n u P*» t e

mult. Preţurile se urcă ne­buneşte.

Ş T I R I . - Cătră iubiţii noştri

cetitori- Rugăm pe iubiţii noştri cetitori să gră­bească a ne trimite a-bonamentul. Cei ce din pricina neregularităţli poştei n'ar primi vre-un număr din gasetd să ne serte, şi noi le trimitem a doua oră numărul dorit.

Cei ce primesc foaia şi nu ni-o trimit înapoi sunt datori să ne tri­mită şi preţul abonamen­tului. La aceasta li con-strînge nu numai cinstea de români şi dc creştini, ci chiar şi legea. Nime­nea nu poate adecă dori, sâ cetească caseta în cinste.

Noi aşteptăm bucuroşi, pentrucă vedem şi noi că sunt greutăţi cu tri­miterea din unele părţi a banilor, dară vă ru­găm sâ faceţi tot ce vă stă in putinţă şi să ne trimiteţi banii. Altfel nu putem scoate foaia şi faceţi nedrepteUe şi ce­titorilor regulaţi.

începând cu numărul de astăzi „Unirea Po­porului" se vinde cu Un» coroană numărul. A-ceasta din cauza scum­petei.

— Cinematograful •. tn biserică. Unde se pot în­tâmpla astfel de lucruri ne­obişnuite, dacă nu în Ame­rica. Şi cei ce le-au Introda» spun, că au isbândă. De eând s'a Introdus adecă ta unele biserici din America cinematograful (chipuri miş­cătoare), oameni cari n'au mai văzut biserica de ani se îmbulzesc sâ vadă chi­purile celea frumoase, cari arată lucruri de acelea, prin cari se trereşte cucernicia şi In inimile celea mai îm­pietrite. Şi preoţii atnerieani sc laudă, că li se înmulţesc credincioşii.

Oameni buni! Nu e nici creştin, nici roman bun, eare nu cumpără barămi un Iaz deal Orfelinatului din B l a j !

Pag. 8. u n i r e a ; p o p o M H L . N r . 1 2

— Moartea unui sorii-tor român. A murit la Bu­cureş t i H a r a l a m b Lecca , un b u n scri i tor d e poezii şi d e p ieze t ea t r a l e .

A i l ipsă de vacă cu vi ţe l? , — C u m p ă r ă b a r ă m i u n loz de /a l O r f e l i n a t u l u i din B l a j !

A i l ipsă de^o scroafă de p râs i l ă ? — C u m p ă r ă lozur i H c a l e O r f e l i n a t u l u i d in B l a j !

— Atentat î m _ principelui moştenitor al gârbiei. G â n d pr inc ipele moş ten i tor , înso ţ i t de , minis ­trul p r e z i d e s t Prot ic i p ă r ă ­sea palatul minis t rului , u n m i ş e l " s'a a r u n c a t a sup ra priaţului, vo ind sâ-1 o m o a r e . Pr in ţul a s c a p ă » nea t ins . A m ă n u n t e l ipsesc^

— De oând s'au des­coperit izvoarele de p e ­trol din Româria-mamă nu s e ş t ie ch ia r sigur. F a p t c, că in anul 1 6 4 9 în satul L u -eăneş t i -Bacău să ten i i î n t r e ­buinţau la \snsul care lor p ă ­cură . In 1 8 3 2 — 1 8 3 7 d e j a încep şi o a m e n i i î nvă ţ a ţ i : a cunoaş t e a c e s t e izvoare . In anul 1 8 5 5 — 1 8 5 7 ţăr i le s t r ă i n e

• c e r e a u p ă e u r ă d e l a R o m â n i a . L a anul 1 8 5 9 s e înfiinţează Întâia fabr ică d e des t i la ţ ie (eurăţire) a p ă c u r e i la P l o ­ieşti şi astfel în a n u l u r m ă t o r Bucureş t i i au p u t u t avea c e l e dintâi l ă m p i c u - p e t r o l .

— Jurământul soldaţi­lor lui Horthi C e t i m în ziarele n e m ţ e ş t i , c ă so lda ţ i i lui H o r t h i din U n g a r i a d e p u n fiecare u r m ă t o r u l j u r ă m â n t : »In n u m e l e S f in t e i F e c i o a r e Măr ia jur , e â vo iu l u p t a o r i ­c â n d e o n t r a Ceh i lo r şi a R o ­m â n i l o r p e n t r u l i b e r a r e a t e ­r i tor i i lor o c u p a t e , p e n t r u r e u ­n i r ea lor cu U n g a r i a ş i ; c o n « t r a mi şcă r i i s o c i a l i s t e « .

S ă fim d e c i cu ochii î n p a t r u 1

V r e i să faci o f ap tă b u n ă ? — C u m p ă r ă l o z u r i d c a l e O r f e l i n a t u l u i d i n B l a j !

— O nenorooirea gro­zavă s 'a î n t â m p l a t zi lele t r e c u t e în G e r m a n i a . C a z a n u l cel. m a r e al m a ş i n ă r i e i , c a r e p r o d u c e e l e c t r i c i t a t e a în o -r a şu l Co lon i a , a e x p l o d a t (s 'a s p a r t ) ş i . â d r r i o r â t : p e s t e 3 5 0 d e l u c r ă t o r i .

—Inspeetor&te igienice ( d e s ă n ă t a t e ) se vor în f i in ţa nu p e s t e mul t la B r a ş o v , Alba-Iulia, T imişoa ra , b r a d i a -Mare , Sa tu l -Mare , Cluj şi T â r g u l - M u r ă ş .

• S c o p u l a c e s t o r i n s p e c t o ­r a t e e s t e să b a g e d e s e a m ă iv i rea-bo l i lo r m o l i p s i t o a r e .şi să î m p i e d e c e l ă ţ i r ea lor . S ă se îngr i j ească d e s ă r a ă t a t e a cercu lu i lor, d e o c r o t i r e a o a m e n i l o r bo lnav i şi n e v o i a ş i şi d e sp i ta le c â t m a i m u l t e . O a l t ă d a t o r i n ţ ă - a ' a c e s t o r i n s p e c t o r i v a fi şi a c e e a , c a s ă ţ i nă c â t - m a i m u l t e p r e ­leger i p o p o r a l e , p r i n c a r e s ă l u m i n e z e sa t e l e a s u p r a p r i - . me jd ie i c e le a m e a i n ţ ă , d a c ă a s c u l t ă mai" b u c u r o s d e b a b e ca d e doc to r i .

Cu un c u v â n t r â n d p e r â n d s e lac t o t ma i m u l t e i sp răvur i b u n e Ia noi în ţ a r ă . S ă m u l ţ ă m i m lui DumBezeu , c ă a v e m aşa o a m e n i cu t r a ­g e r e d e in imă la c â r m a ţ ă r i i .

— Mulţămită pnblioft. »P iuga ru l« î n s o ţ i r e e c o n o ­m i c ă c e m e r c i a l â a d ă r u i t şcoli i p r i m a r e d i n B l a j s u m a d e c o r . 1000 ( u n a m i e ) p r e m i i şco la r i lo r siHtori.

P e n t r u a c e a s t ă f a p t ă c r e ş ­t i n e a s c a a d u c e vii m u l ţ u m i r i .

Direcţiunea.

T e d o a r e d e s o a r t e a o r ' f a n i l o r ? ;

— C u m p ă r ă l o z u r i d e - a l e O r f e l i n a t u l u i d i n B l a j !

— Ku mai oălătoriţipe •vagoane! In g a r ă S igh i ­ş o a r a s ' au găsi t zilele t r e c u t e la t r e n u l pe r sona l , c a r e v e n e a d e l a Braşov , p© c o p e r i ş u l u n u i v a g o n t rupur i l e m o a r t e a l e lui Ilie O l t e a n d in R e -m e ţ i ş i ' M i h a e l - S c h u s t e r din Ş e i c a - m a r e . A m â n d o i că lă­t o r i n d p e coper i şu l 'vagonulu i ş i - au sfărâmat ' c a p e t e l e l o -v i n d u - s e d e p o d u l d e fier

de la H o m o r o d - C o h a l m f

In a c e ^ a ş ga ră Ş i I a ace laş t r e n s'a mai găsi t p e a c o p e ­rişul unui vagon şi A n d r e a * Sange l din Seliştat , având r ă m S r o z a v e la - C a B r - a u c a p . u

spitalul din d u s l ada tă ] a

Sighişoara

C â n d vom a v e a oa re t r e -n u " dest .de , c a s â m ^

^ b;Ş « oameni l a 6 a s t f d

t Ă ! ă t o n e p r i m e j d i o a s ă ?

S:

de

_ Deoorarea invalizi­lor de răsboiu D u m i n e c ă 7. Mart ie szu I m p ă i ţ i t In

faţa Maies tă ţ i lo r L o r R e g e l e şi Regina , a p r i o m i n h u r u i u i Ştefan C P o p , * m i t r o p o l i -tului-pr imat , a min i s t ru lu i d e răsboiu, . g e n e r a l Moşo iu si în faţa u n u i p u b l i c w a r e , •^càaliiÌQ* Scmnulinvalizi/cr^

tu turor o f i ţe r i lor şi s o l d a ţ i l o r invalizi d in c e r c u r i l e d e r e ­cru tare Bucureş t i - I l fov si V a ­sile L u p u . S ' a u ţ i nu t m a i multe c u v â n t ă r i , d u p ă c s r i M. Sa R e g e l e a s p u s u r m ă ­t o a r e l e : „ V o i a ţ i ' f o s t şi s u n ­teţi-o- p o d o a b ă s ţ â r i i ! T r ă ­iască a r m a t a n o a s t r ă şi a c e i cari ş i -au v ă r s a t s â n g e l e pent ru î n t r e g i r e a n e a m u l u i . - '

îşi p o a t e o r i c i n e î n c h i p u i ce b ine n 'au s i m ţ i t Li a-ceas tâ s e r b a r e schi lozi i şi n e ­fericiţii nce ia , c a r i azi n u m a i din mila s t a t u l u i ma i -po t trăi, d a r la v r e m e a i-a a u ştiut să a d u c ă c e a ma i m a r e jertfă p t n t r u no i .

Sâ n e p l e c ă m ţi noi c a ­pe te le în faţa a c e s t o r a c r o i !

— f)acă se întâmplă ceva pe la D u m n e a v o a s t r ă , or i dacă ave ţ i v r e - u n g â n d b u n pe c a r o a ţ i d o r i sâ-1 ş t i e şi

.alţii, o r i a v e ţ i v r e - o p o v e s t e , sau v r e - u n c â n t e c f r u m o s , — scr ie ţ i la R e d a c ţ i a n o a ­s t ră , c a r e p r i m e ş t e as t le l d e lucrur i şi le t i p ă r e ş t e cu d r a g în g a z e t ă .

V r e i s â t e î m b o g ă ţ e ş t i ? — C u m p ă r ă l o z u r i d c a l c O r f e l i n a t u l u i d i n B l a j !

— L a m i n a C r e ş t l n u l u i T ^ T -pare în Iaşi din anul 1913 ş j este redactată dc Preotul Dr . Anton Gabor. Abonamentul care începe cu 1 Ianuarie, este dc 10 lei pe an. Cei ce se abo­nează în decursul anului pri­mesc numerile apărute pana la aceea dată.

Fiindcă această revistă c u ­prinde multe ştiri-din toată lu-

,mea catolică de aceea se reco­mandă într'un chip deosebit preoţilor şi învăţătorilor. La c e ­rere se trimit şi n u m e r e d e

Probă. A s e adresa: Redacţia «v ia t e i „Lumina Creştinului"

' V I E . ^ C i n e ş t ie c e v a d e s p r e Vasilie Tulea, K. u . K Ei-s e n b e r g , R e g i m e n t "VI E r z K o m p . B . b a r a k K o r n e s b u r g Ţ- Aus t r ia . . R u g a m s s |

i e i ? 8 r& ^ - v i i !

mică . 3 T â r n a v a

M A I In Germania a i ,b U C f

nit contrarevoluţia. G u v e r n u l vech iu , D r i e t ] .

al p o p o r u l u i , a căzu t ş j k ' l o c u l lui a v e n i t ! a p u ^ ' s n g u v e r n , c a r e a r e d e gâ n ţj s ă p u n ă i a r ă ş p e tron p e

C a i z ă r u l . î n t r e a g ă puterea e

in mâna n o u l u i guvern .

T o t a s e m e n e a şi tn"Un-g a r i a a a j u n s la pu te re utv g u v e r n d e c i o c o i , in f r u n t e

c u Sitnonyi—Semadam.

A apărut „Căiindarul JJlaj", care este cel mat bun şi cel mai ieftin câhV dar românesc. Cuprinde pe lângă cole ce se ţin de că lindar şi foarte frumoase povestiri şi poezii, scrise de scriitori cu peana măiastră. Apoi glume si mărunţişuri. T â r gurile dc ţară sunt date deschilinit într'o cărticica Are şi câteva chipuri foarte bine reuşite.

Călind.irttl c ficut de cei cc scriu la această gazetă şi sc află dc vânzare la ,,Ad-m i n intra ţi a Unirii Poporului" pentru pre> ţul dc 4 cor. şi o coroană pentru plata poştei (rece mandat) .

• s p r e c n m »

a U Î p a r a r e ;

O moară cu 1 sau 2 petri, poate f» cu motor de b e n z i n ă ş a »

păcură, si o maşină de

î m b l ă t i t

d e 4 f l P .

tot asemenea rog să m»J* scrie preţul şi g&™ se pot da sus spre transport-

O e o r g e jR»A** d a s c ă l .

Feidioara R^oi^K

P . *, Cucerdea ftăsbjW» " (Szekejkocsaraj;.

Număr cen jura t dc^J^X

greco-catol ic Blaj .