ANUL I. No. 9 . CLUJ , 3 S E P T E M B R I E 1 9 3 4 -»rc|Ml:iaicL

Unde esíe locul de întâlnire al elilei din Cluj?

La cofetăria F A B I A N MEMORANDULUI 10.

Se servesc în tot cursul züci lucrurile cele

mai alese şi gustoase.

Comenzile se execută punctuos.

U Z I N E L E D E F I E R Ş I D O M E N I I L E D I N

REŞIŢA S. 9. Capital social lei 750,000.000 BUCUREŞTI 111. str. Vasile Alexandri 4. Telefon : 219/40,219/47, 219/48, 219/49 Adresa telegrafică: „REŞ1ŢANINA"

• I B H B H H I M I L Huilă, Minereuri, Cocs, Mangal de retortă şi de pădure, Brichete. Lemne de foc şi de construcţie, Lemne de mine şi cherestea diferite esenţe. Piese turnate din : Fontă, Fontă maleabilă şi oţelită, Otel obişnuit cu carbon şi special, Oţel forjabil nealiat şi aliat. Fier comercial, Grinzi I şi U , Fier fasonat, Table groase şi mijlocii, Şini şi material mărunt pentru ecartament nor­mal şi îngust. Schimbători, Macazuri, încrucişări. Poluri, Hale şi alte construcţii de fier, I lăci turnante, Vagonete, Piese de va-gonete, Osii kandaje, Roţi, Perechi de roţi complecte. L O C O N I O T l t f E . Buloane, Şuruburi, Nituri, etc. Electro­motoare, D.namuri Generatoare, Transformatoare, Echipa­ment eleciric pentru Industria Petroliferă, Aparate şi unelte de sondaj. Armament şi muniţiuni, Pluguri şi alte Unelte agricole. Nicovale, sape, lopeţi, etc. Cărămizi şi moitar refractar.

C o m e n z i l e a u t o r i t ă ţ i l o r s e v o r t r i m i t e l a a d r e s a d e m a i s u s .

COMENZILE PARTICULARILOR S E VOR ADRESA REPREZENTANŢEI :

„SOCOMET" S o c i e t a t e C o m e r c i a l ă M e t a l u r g i c ă — B u c u r e ş t i , I

C a l e a V i c t o r i e i 5 1 .

A d r e s a T e l e g r a f i c ă „ S O C O M E T A L " - T e l e f o n 3 - 4 0 1 0

r Instalaţi ^

ÎNCĂLZIRE CENTRALA IN CASELE VECHI,

altfel rămân neînchiriate ! Cu o cheltuială minimă, puteţi realiza această instalaţie la orice fel de imobil sau apar­tament. Modelele de

C A Z A N E C A L A N se vând în diferite mărimi adaptabile tuturor imobilelor. Aceste cazane fiind construite pentru orice combustibil, însă mai ales pentru arderea cu păcură, ele prezintă garanţii de siguranţă şi de durabilitate la combustiunea

C U P Ă C U R A Ele au redus importul cazane-lor, înlocuind cu succes pe cele străine. In peste t re i sute de imobi le impor­tante din Capi ta lă şi provincie , func­ţ ionează

w

CAZANELE C A L A N

VIAŢAARDEALULUI R E V I S T Ă E C O N O M I C Ă , P O L I T I C Ă Ş I S O C I A L Ă

L?edac|ia şi A d m . Cluj , C . Victoriei

Nr . 102.

Abonamente : P e un an pen* tru instituţii, autorităţi, inteprin*

deri 1000 Lei.

A p a r e bilunar la 1 şi 15 a lunci.

Luduş pro Patria In ziua de 2 Septemvrie au avut loc pe coasta recent

amenajată a Feleacului, marile concursuri automobilistice la cari au participat cei mai de seamă sportivi ai jării.

À fost un eveniment acesta care a făcut deosebită plăcere în primul rând municipalităţii. Oraşul a primit o formidabilă re* clamă gratuită, au fost banchete, au fost discursuri şi evident reportagii la gazete, cu numele tuturor notabilităţilor cari au par* ficipat la această reuniune de amatori ai vitezei.

Faptul a fost comentat în cele mai variate chipuri. Pen* truca s'au aflat însă şi oameni cari să sus(ină că pe asemenea vremuri de criză, concursurile acestea nu*şi au nici un rost, vom încerca in coloanele acestei reviste să schiţăm un comen* tariu pur sportiv, al co'ncursului care a avut loc Duminică.

Duşmanii sportului sunt teribili. Ei ne obligă să vorbim de sport, de aer, de zăpadă, de apă, de evadare continuă în natură, fără de care forţele noastre slăbesc, iar spiritul îşi pierde orice strălucire.

Luduş pro Patria —- aşa spuneau strămoşii noştri şi drep* fatea este de partea lor până în ziua de azi.

Jocurile sportive, de orice natură ar fi ele, sunt pentru patrie. Pentru sănătatea poporului, pentru plămânii celor câteva mii de oameni cari ies la aer, pentru mai buna digestie a mii* lor de citadini clujeni, cari au făcut în cursul zilei de Duminică o excursie pe dealul Feleacului.

Natura este cel mai vast şi mai încăpător sanator. Fru* musejile ei î}i revarsă în suflet mai multe elixiruri decât abili* tatea tuturor farmaciştilor de pe glob.

Sporful este reţeta cu care omul chinuit de viaţă intră pe un moment în binecuvântata farmacie a naturii.

Există felurite specii de epidemii. Gustul pentru sport este o epidemie a sănătăţii. Sportul este singurul mijloc de a conserva în om calităţile semenului nostru primitiv. Prin sport trecem pe nesimţite dela epoca de piatră a trecutului la epoca piefrii pe care se fundamentează azi viitorul omenirii.

Sporful este antiteza oricărei boale. El însemnează mani» fesfarea unora dintre cele mai puternice virtuţi ale sufletului o* menesc : energia, curajul, răbdarea. Toate acestea constituiesc contrariul oricărei maladii.

N u viaţa omului o conservă sportul ci viaţa umanităţii. A m văzut „domni" cari nu pot călători în clasa treia

dela Cluj la Bucureşti şi cari totuşi îşi fac trecerea prin viajă într'un mizerabil corp de clasa a patra.

Multă vreme sporful a fost considerat ca o preocupare opusă oricărei activităţi spirituale. Trebuie să se facă aici o dis­tincţie. N u este sportiv un om care se apropie prin sport de animalitate, dar în acelaşi limp să nu se uite că sunt animale sportive cari deţin, regalitatea în regnul lor.

înotători sunt aceia cari ştiu să se mişte în apă. Sportivi aceia cari ştiu să se mişte în aer liber. Restul oamenilor sunt numai scafandri sub clopot cu oxigen limitat, în marea plină de valuri a vieţii.

Orice sport este o cursă spre cât mai mulfă curăţenie. Spre duşuri cu apă caldă şi rece, spre piscine, spre desin* fectarc.

, Jumătate din păcatul original poate să fie răscumpărat : în ceeace priveşte trupul, prin sport.

*

N u vă temeţi să fiţi consideraţi sportivi. Toţi marii eroi de drame antice şi clasice sunt sportivi. „Feţi-Frumoşii" din basmele noastre populare nu fac altceva decât bat noi şi noi recorduri mondiale.

N u este un intelectual acela care dispreţuieşte sporful şj crede că toate impulsiunile fizice ale omului se rezolvă prin amorul fizic.

Intelectualul modern trebuie să fie un mic atlet. Acade* micienii cari dispreţuiesc sportul nu reuşesc niciodată să se pre­zinte cu echipa complectă la maichul contra dicţionarului. Câjiva tuşesc sau sunt cu guturaiu, penfrucă trăiesc viajă sedentară de plante de seră.

Câte corpuri mai sunt în Cluj pe cari nu le*a văzut soarele ?

Oricine neglijează antrenamentul corpului său, neglijează sănătatea ţării sale. Anglia s'a regenerat la finele secolului al 18=lea prin trecerea la sport a familiei.

Sportul însemnează pace, contrariul şi cel mai sigur re­mediu al răsboiului.

C u toate acestea sporful este acela care decide şi prepară reuşita răsboiului.

Sporful realizează miracole. Minunile nu sunt altceva decât propriile recorduri pe care bunul Dumnezeu şi-lc-a bătui.

Pentru a se sustrage cât mai mult morţii, organismul o-menesc a inventat o nouă armă de apărare : viteza. Ea prelun­geşte viata, o condensează, o plimbă cu câţiva paşi mai mult prin fata eternităţii încremenite.

A sta mereu în loc, a nu mişca, a nu te deplasa, a face mereu elogiul colţului de pământ pe care te-ai născut, acesta es te : punctul de vedere al unui cadavru.

Viteza este singurul dans monden al viitorului.

*

Concursul de pe coasta Feleacului a întrunit toate aceste determinante ale sportului adevărat. Automobilismul nu mai este de multă vreme o distracţie de lux. Maşina a devenit în sfertul acesta de veac pe care îl trăim, parte integrantă a organismului omenesc. Frâna unui automobil nu es{e pedala pe care o ţinem sub picior ci aceea din creer.

N u mai alergăm cu picioarele noastre ci cu miile de pi­cioare ale celor patru roţi, cari ascultă de voinţa noastră tot ast* fel cum ascultă degetele dela mâni, când oferim cuiva o priefe* nească strângere de mână.

Concursuri cât mai multe în viitor. N u vom avea decât de câştigat chiar dacă le pierdem deocamdată în favoarea con* curenţilor streini. Via (a Ardealului

Dl. profesor univ. Nicolae Drăgan, preşedintele comisiei interimare, despre desvoltarea oraşului Cluj

în ultimul timp Importante lucrări edilitare. — Noui şcoli primare în cartierele muncitoreşti. — Asistenţa socială. — Problema introducerii gazului metan. — Desvoltarea

iluminatului electric. Politica municipală a oraşelor ardelene în ultimul timp a

avut foarte mult de suferit din cauza instabilităţii conducerii. A * bia se instala o comisie in­terimară şi căderea guver­nelor — cari se schimbau la mici adieri de vânt — a* trăgea după sine şi pleca­rea edililor din fruntea ora* şelor.

Metoda aceasta de con* ducere a dat greş dela în* ceput şi dacă se va mai continua mult cu această — oscilaţie — oraşele nu numai că nu vor progresa, dar vor decădea complect.

Administrarea şi condu* cerea unui oraş cer cu* noştinţe adânci şi o muncă D ]_ p r o f _ ^ N I C O L A E D R Ă G A N

intensivă, cere tocmai cee* primarul municipiului Cluj.

ace nouă ne lipseşte. Căci până ce primarii sau consilierii res* pectivi cunosc nevoile oraşului şi fac planuri de muncă pentru viitor, prin căderea guvernului edilii respectivi sunt înlăturaţi.

Această — nestabilitdte — descurajează pe cei mai pri* cepuţi oameni în administraţie.

Ori, lucrurile s'ar putea petrece cu totul altfel dacă ora* şelor, in special municipiilor, s'ar acorda mai multă indepen* dentă şi stabilitate.

* * #

Căderea d^lui Alex. Vaida-Voivod dela cârma ţării şi a* ducerea la guvern a partidului liberal a făcut ca în fruntea mu* nicipiului Cluj să-1 avem pe distinsul prof. univ. Nicolae Dragau, care îşi dă toată os* teneala ca oraşul nostru să ia directive bune în cecace pri­veşte desvoltarcd lui în toate privinţele.

Pentru a cunoaşte prog­resele înregistrate până în pre­zent şi activitatea comisiei in­terimare ne-am adresat d. Ni* colac Dragau primarul Clu* jului care ne*a spus urniăfo* a rele :

„Dela numirea mea în frun* tea comisiei interimare am căutat să cunosc amănunţit nevoile oraşului pentrucă la D 1 . p r o f . U l l i v D . N E G R U momentul oportun să ştiu să ajutor de primar al municipiului Cluj. iau măsurile necesare.

A m cerut să se facă tablouri despre to(i funcţionarii şi rcpartifia lor ca să cunosc atribuţiunile fiecăruia şi dacă aceşti slujbaşi îşi fac datoria. A m inspectat toate cartierele cu care o* cazie am constatat o serie de lucruri ce trebuiau îndreptate. Ca profesor şi fiu de învăţător — deci în măsură de a cunoaşte meseria — m'am interesat dela început de şcoli. Şi durere, am

putut constata că în cartierele muncitoreşti copiii duc lipsă de învăţătură din pricină că nu sunt şcoli sau dacă există sunt la o depărtare atât de mare încât nu pot fi frecventate.

P e măsură ce situaţia mea în fruntea comisiei interimare se consolida, cunoşteam fot mai mult nevoile acestui oraş, care în ceeace priveşte desvoltarea este abea la început.

Activitatea mea constructivă, ajutat de membri comisiei interimare — a spus d. Drăgan — a începui prin repararea străzilor în diferite cartiere, înfrumuseţarea parcurilor, construirea şi amenajarea restaurantului din parc efc.

Lucrări mai însemnate s'au făcut în cartierul Dâmbul* Rotund, cartier care era aproape complect distrus din cauza inundaţiilor din fiecare an. In acest cartier s'au reparai toate străzile şi s'a nivelat albia Nadâşului. Prin această lucrare pe marginea Nadăşului s'a creiaf o adevărată aleie care ridică mult acest cartier locuit aproape în întregime de români.

In zilele trecute s'au pus bazele celei mai importante lucrări de care va fi mândră comisia interimară.

După cum am amintit — a spus d. prof. Drăgan — dela început m'a preocupat problema şcolilor primare, problemă foarte importantă din toate punctele de vedere.

Constatându*se lipsa de şcoli, am hotărât de acord cu d prof. univ. Dl. Negru, preşedintele comitetului şcolar, să con* struim trei şcoli în cartierele ce duc lipsă.

Aceste lucrări au început şi se lucrează cu fot efortul aşa că încă din luna Octombrie a. c. elevii vor putea fi adăpostiţi în nouile localuri.

Această lucrare costă 1,200.000 lei şi oraşul are suma în numerar la dispoziţie din pretenţiunilc dela Uzina Electrică pentru anul viitor. Conducătorii Uzinei Electrice au înţeles să aprobe această tranzacţie când este vorba de interes cultural şi naţional.

Construirea şcolilor pentru protejarea învăţământului pri* mar este o problemă eminamente necesară, aceasta s'a înţeles şi de partidul din care fac parte şi în special de d. Dr. Anghe* lescu, ministrul instrucţiunii, care este supra numit — ministrul şcolilor — tocmai penfrucă a făcut să ia fiinţă cele mai multe şcoli.

Scolile noui vor avea patru clase primare şi vor fi înzes*

trate cu toate cele necesare conform cerinţelor învăţământului modern. Prin faptul că aceste şcoli sunt înfiinţate în cartierele mai sărace se vor putea înscrie copiii fuiuror cetăţenilor : români, maghiari, evrei etc., creiiidu-se o adevărată armonie şi prin acest mijloc facem un pas înainte spre românizare.

Rezolvarea definitivă a iluminatului în centrul oraşuui

In ultimele zile am căutat sa rezolv definitiv o problemă atât de acută şi care a fost mult desbătută în coloanele ziarelor, iluminatul centrului.

Această problemă de mare importanţă pentru cetăţenii oraşului s'a rezolvat în modul următor :

Valoarea racordului în Kilowaţi a iluminatului public a fost în timpul din urmă din cauza restrângerilor bugetare redusă cu circa 40%. ceeace cauzează slaba iluminare ce se poate observa mai ales în centrul oraşului, îndeosebi de când şi ilu­minatul cu gaz a încetat.

A m căzut de acord — a spus d. prof. Drăgan — cu U . E . Cluj în Regie mixtă pentru ridicarea valorii racordului în Kilowaţi dela 98 K w . în 1933 şi 112 Kw. în 1934 la 150 K w . care se va face în viitor.

Uzinele Electrice ne vor avansa suma de 2,000.000 lei pentru lucrările de instalaţiuni (cabluri subterane, candelabre mari cu becuri de 500—1000 watţi).

Suma de mai sus va fi eşalonată în decurs de 5 ani consecutiv din bugetele viitoare.

A m mai reuşit să obţinem preţul surplusului de energie electrica provenită din majorarea racordului dela 112 K w . la 160 Kw. cu 2 lei pro Kw. oră.

Rapoartele şi convenţiunca făcută s'au trimis spre apro* bare la forurile competente şi în câteva zile Uz. Electrică va comanda materialul necesar pentru a începe lucrările.

C u începerea acestor lucrări un mare număr de muncitori vor găsi posibilitate de lucru.

C u această ocazie trebue să declar că conducătorii Uz . Electrice ştiu să se pună în slujba cetăţenilor acestui oraş.

O altă problemă care ne preocupă este asistenţa socială.

Asistcnfa socială este studiată în special de d. prof. univ. d. Negru, care a elaborat un întreg plan, după care urmează să fie rezolvată.

Cred că nici un primar şi nici o coinisiurie interimară nu a studiai mai profund această problemă.

In conformitate cu planul d«lui prof. dr. Negru, am luat toate dispoziţiunile necesare ca în localul din str. Bălcescu N o . 21 să se înfiinţeze încă un spital de femei, unde să fie inter­nate în special prostituatele, cari infectează lumea. Acest spital va fi înzestrat cu 40 de paturi şi peste câteva zile îşi va în­cepe activitatea.

Tot prin planul elaborat de d. prof. dr. Negru, urmează să se înfiinţeze la Tarcea un azil unde să fie internati copiii şi fetitele cari cerşesc ziua şi noaptea pe străzi şi prin localuri. Aceşti copii vor fi internati în azil unde vor fi educati de un institutor.

In afară de cele amintite — a spus d. primar — mai avem o întreagă serie de planuri cari momentan nu se pot pune in aplicare din motiv că oraşul nu dispune de fondurile necesare.

încasările merg foarte anevoios din cauza crizei financiare şi numai prin economii severe am putut realiza o parte din program.

Ca un fapt important irebue să amintesc îmbunătăţirile şi amcnajerile ce le*am făcut la abatorul comunal.

După cum se ştie abatorul este o construcţie veche şi nu mai corespunde cerinţelor moderne, dar pun faptul că momen­tan oraşul nu este în stare să construiască un abator nou, am hotărât să facem unele investiţii şi să-1 înzestrăm cu aparate moderne. Nouile aparate au sosit şi peste câteva zile vor fi în funcţiune".

-.V

Personal şi de acord cu mulţi cetăţeni suntem mulţumiţi de munca depusă în interesul acestui oraş.

Că până în prezent nu s'a putut realiza mai mult din

programul nostru, se datereste faptului că oraşul are multe an* gajamente de respectat.

E u — a încheiat d. primar Drăgan — până ce voi fi în fruntea acestui municipiu voi căuta după puterile mele să depun toată munca în interesul oraşului pentru a*l ridica la rangul unde trebue să stea capitala unei provincii atât de în­semnată cum este Ardealul".

/. c.

Bilanţul politic al săptămânii Par t idul naţional*ţărănesc în cel mai critic moment al lupte* lor sale intestine. — Conflictul V a i d a — M a n i u , aşteaptă ar* bitrajul d*lui Ion Mihalache. — Par t idul libeial în căutarea unui program mântuitor. — Tensiunea dintre d. Dinu Bră-

tianu şi d. Gheorghe Tâfărescu.

In cursul lunilor de vară, situaţia politică a ţării departe de a se linişti s'a agravat mereu, astfel încât sezonul de toamnă găseşte partidele politice în preajma acelei numărători de boboci, care însemnează lichidare. Partidul naţional*ţărănesc, care arc azi nu mai puţin de trei şefi, este cel mai apropiat de atenţiu­nea opiniei publice, atât prin lupta surdă care se duce între diversele fracţiuni, cât şi prin atitudinea misterioasă a d*lui Ion Mihalache, preşedintele de drept, care ezită încă să se pronunţe pentru Scylla sau Carybda.

Ancorat astfel în apele unei nesiguranţe mistuitoare, par­tidul naţional-ţărănesc, traeste cele mai agitate clipe ale exisien* tei sale. Unitatea de luptă nu se mai păstrează decât în massele dela ţară, cari se orientează însă după acela dintre şefi a cărui goarnă de chemare sună mai strident şi mai tare.

In situaţia actuală a partidului naţionaUţărănesc, d. Iuliu Maniu, indiferent de lipsa de calificaţie morală a mulfur arivişti cari se îngrămădesc în jurul d-sale, este conducătorul cel mai bine definit al elitei româneşti. Dela Sovafa până la Gib şi dela Gib până la Sovafa d*sa a parcurs o cale, care l*a depărtat şi mai mult de partid şi Ua situat în fruntea unei opinii publice căreia îi esfe interzis în ţară să spună ceeace gândeşte.

Situaţia d-lui Alexandru Vaida* Voevod, oricât a încercat d*sa sa se emancipeze de sub tutela d-lui Maniu, şi din rolul de aghilant şi comandant al batalioanelor de asalt, rămâne aproape aceiaşi. Căci iată că ultimele dcclarafiuni ale d-sale apă­rute în Curentul şi reproduse de întreaga presă, facilitează d-lui Iuliu Maniu acea clarificare de care avea nevoie, pentru lupta în viitor a grupului care s'a întrunit la Sovata pentru a discuta lozincile fermentate la Bădăcin. D . Ion Mihalachc a fost pro* vocat prin aceste declaraţii ale d*lui Vaida ca să precizeze ati­tudinea partidului. Dacă şeful actual al partidului naţional*ţărănesc nu se declară, va învinge cu toată siguranţa politica preconizată de d. Iuliu Maniu, pentrucă opinia publică nu iubeşte echivocul la şefi. Dacă dimpotrivă d*sa îşi va preciza atitudinea atunci, lichidarea îşi va porni cursul într'un fel sau altul.

Un fapt este sigur. In împrejurările actuale partidul natio* nal*ţărănesc face tot ceeace este posibil ca să-şi întârzie che* marea sa la guvern. Dacă înfr'adevăr Regele s a r amesteca activ în viafa politică, atunci nu ar avea un prilej mai nimerit pentru a aduce pe national-taiănişti la putere, căci azi partidul este atât de incoherent încât s'ar putea pe urmă dispensa de el pe o bună bucată de vreme.

Regele însă nu face politică. Regele domneşte şi ce este E l de vină dacă supuşii Lui nu se mai pot înţelege între ei ?

Partidul na)ional*tărănesc care a săpat timp de zece ani groapa liberalismului a căzut acum el însuşi în ea. Dacă lucru* rile mai continuă aşa ca până acum nu este departe vremea când se va găsi şi un gropar care să înceapă a arunca ţărâna definitivei uitări peste el.

* Caracteristica cea mai dezolantă a situaţiei politice este însă

aceea că haosul din partidul naţional*ţărănesc nu îşi găseşte un contrast în formaţiunile actuale de partide politice ale ţării.

Liberalii sufăr şi ei de aceleaşi racile ca şi ţărăniştii. Con* curenta între d. Dinu Brătianu şi între premierul G h . Tătă* răscu are la bază acelaş conflict, ca şi aceea dintre dnii Vaida şi Maniu. In timp ce gruparea aşa zisului tineret se străduieşte în frunte cu d. Tăfărăscu să stabilească un program care să asigure partidului o guvernare de patru ani, d. Dinu Brătianu

V I A Ţ A A R D E A L U L U I 1 3 _

montează curse şi comploturi bătrâneşti împotriva cărora a fost nevoie să se constifuiască o grupare „ H " , un fel de garda care înainte de a se preda ar vrea să moară.

Situaţia este extrem de complicată. Niciodată o schimbare de regim nu a fost mai iminentă ca acum. Partidul liberal va mai rămâne însă, pentrucă singura echipă de schimb care i-ar putea lua locul, partidul naţional^ărănesc, nu vrea să vină la putere.

Băncile din Ardeal şi apli­carea legii de conversiune Tra ta t ive le cu deponenţ i i la bănci le româneşt i şi ía c e l e minor i tare . „Alb ina" a oferi t c e l e mai a v a n ­ta joase condiţ iuni de plată, cu 7 8 ° / 0 din capi ta lul depus cu î-'/0 dobândă şi cu te rmenul de cinci ani. Bănc i le minor i tare p lătesc numai 5 0 % în z e c e ani

iar c e l e mai mici 3 0 ° / 0 în 15 ani.

Aplicarea legii de conversiune a determinat băncile din Ardeal ca să facă uz de art. 52 al acestei legi şi să intre în tratative cu deponenţii lor dinainte de 18 Dec. 1931, pentru aranjamentul situaţiei şi pentru asigurarea plăţii acestor depuneri într'un anumit termen. Statul neluând asupra sa pierderile pe cari le au băncile din Ardeal pe urma conversiunii, cum a fă* cut cu Creditul Rural dela Bucureşti şi cu cooperativele din vechiul regat, a dat facultatea băncilor din Ardeal de a repartiza pierderile ce rezultă pentru ele din aplicarea legii, atât asupra patrimoniului lor propriu cât şi asupra creditorilor.

Toate băncile din Ardeal au făcut în urma acestui fapt propuneri în scris deponenţilor, pentru a replăti depunerile lor într'un anumit termen, cu un oarecare sacrificiu.

La prima examinare a acestor propuneri constatăm ca şi de astă dată condiţiunile cele mai avantajoase le*au oferit băn­cile româneşti, cari nu numai că reţin mai puţin din depuneri dar în acelaşi timp oferă şi un termen mai scurt.

Banca „Albina" care are un plasament agricol de 549 mii. 258.185 lei, ceeace reprezintă 38% din totalul plasamentului

acestei bănci, are de pe urma conversiunii o pierdere de 3 7 6 milioane lei.

C u rezervele sale economisite timp de 6 0 de ani banca „Albina" a acoperit din aceste pierderi 1 7 6 de milioane. C u toate acestea pierderile băncii rămân atât de mari încât ea nu poate nici acum satisface în întregime pe deponenţii ei de dina* inie de 18 Dec. 1 9 3 1 .

Asupra tuturor acestor creante banca „Albina" a cerut în consecinţa o reducere de 22%, oferind plata capitalului depus, adică a alor 7 8 % în timp de cinci ani, cu dobândă de 1 % şi în rate lunare.

Această reducere pe care o cere banca „Albina" evident că nu reprezintă decât o parte din dobânzile de cari au bene* ficiat deponenfii în cursul timpului, fie că le*au ridicat fie că le*au lăsat să se tezaurizeze.

Cât oferă în schimb băncile minoritare? Avem sub ochii noştri oferta Institutului de Credit fondar

din Sibiu, care este cea mai mare bancă săsească. Consiliul de administraţie al acestei bănci nu oferă decât plata alor 5 0 ° / 0

din depuneri, fără dobândă şi în termen de 10 ani. Băncile săseşti şi ungureşti mai mici oferă şi mai puţin. Abia 3 0 ° / 0 plătibil fără nici o dobândă în termen de 1 5 — 1 7 ani.

Fată de acestea, toate băncile mici româneşti oferă plata în decurs de cinci ani. Evident nici o bancă mică românească nu poate oferi cele 7 8 % pe cari le plăteşte Banca Albina, dar totuşi şi astfel băncile româneşti oferă conditami mai hune şi mai avantajoase decât cele minoritare.

Băncile româneşti din Ardeal nu au putut evita această reducere a creanţelor deponenţilor lor. Ele au pierdut de pe urma conversiunii un miliard 2 9 9 milioane lei iar rezervele lor la vin loc nu fac decât 3 0 0 de milioane.

Din capitalul societar, băncile nu pot sacrifica, pentrucă acest fapt este egal cu lichidarea lor.

Iar chiar daca ar fi sacrificat alături de rezervele lor şi capitalul societar nici atunci nu ar fi putut să acopere toate pierderile ce rezultă pe urma aplicării legii de conversiune.

In astfel de situaţie a fost legitim ca să se ceară un mic sacrificiu şi dela creditorii băncilor, dela deponenţi.

Cum se comportă deponenţii? A m văzut bănci cari au falimcntat, cum este cazul lui

Marmorosch Blank, şi cari nu au plătit nici până azi nimic şi totuşi deponenţii nu se revoltă.

Iată însă că în cazul băncii „Albina" s'a aflat un om, d. preşedinte al pensionarilor Valer P o p , care încearcă o ac* ţiune de organizare a tuturor deponenţilor băncii Albina, cari nu au primit condiţiunilc oferite pentru lichidarea depunerilor.

Este o mişcare aceasta, care numai bine nu poate aduce creditului românesc. De unde vrea d. Valer P o p ca să=i plă* tească banca Albina ? C e este ea de vina dacă statul nu a vrut să preia datoriile ţărăneşti ?

Aceasta fiind situaţia nu este rău să ne aducem aminte şi acum în România Mare, că banca Albina a fost singurul institut de credit din Ardeal care s'a înfiinţat pentru ridicarea clasei noastre ţărăneşti, care a suferit din această cauză teribile atacuri din partea gazetelor maghiare şi care a mijlocit trecerea ţărănimii româneşti din Ardeal dela starea de iobăgie la aceea de mici proprietari cu gospodărie ordonată.

Contele Ştefan Bethlen campionul revizionismului despre băncile româneşti din Ardeal

In 1912 la adunarea consiliului judeţean din Turda, fostul prim* ministru al Ungariei şi campionul revizuirii tratatelor de pace spunea :

„Ardealul este în primejdie!" „Pericolul îl reprezintă Valahii şi politica lor de realităţi,

conştientă şi sistematică pe care o fac prin băncile l o r . . . " „ P e baza statisticei din ultimii cinci ani Românii au cum*

parat dela maghiari în 16 judeţe unde populaţia este mixtă, 96.000 jugăre pământ arător şi F0.000 jugăre păduri, în total 166.000 jugăre în valoare de Í0 milioane coroane aur".

„Dacă această pustiire a moşiilor maghiare va continua, — datorită băncilor româneşti — în curs de 30 de ani jumătate din moşiile maghiare din Ardeal vor fi pierdute".

Iată un om care a înţeles mai bine decât d. Valer P o p rostul băncii „Albina" în viaţa noastră de dincoace de munţi.

_ 1 6 V I A Ţ A A R D E A L U L U I

Dacă vre fi să vă recreiaţi şi să vă îngrijiţi sănătatea vizitaţi renumitele băi

SALINE D I N 1URDA

Hotelul ţi cazinoul din stajiunea balneară Turda

Apa confine SÂKE, SULF şi IOD în special recomandată BOLNAVILOR

de PODARGĂ REUMATISM

ŞI DIFERITELOR BOLI GINECOLOGICE.

A utobuse dela Cluj la Turda în fiecare oră

Industria pentru apărarea naţională D . ing. E U G E N M U N T E A N U despre

creiarea unei industrii naţionale de armament şi muniţiuni.

DI. ing. C . Buşilă publică un articol cu titlul de mai sus în Revista Săpt . de Studii şi actualităţi economice „Finanţe şi Industrie" anul II N o . 33, discutând oportunitatea colaborării

unor industrii străine de ar* mament şi muniţiuni cu in* dusfriile respective din ţară. Dsa ne arată că pe vremea domniei Regelui Carol I şi a primului său sfetnic Sfurdza, firma germană Krupp se oferea să preia arsenalul ro* mân pentru a*l reorganiza şi a*l transforma în o adevărată

/ / uzină de armament şi muni* ţiuni, care să fabrice guri de foc şi toate materialele de ar* mament şi muniţiuni necesare armatei. Propunerea Krupp însă a fost refuzată în urma unei campanii, ce se ducea contra concesiunii arsenalului, şi prin aceasta România a

rămas independentă în privinţa posibilităţilor de a se aproviziona cu cele necesare armatei. Dl. Buşilă e de părere că fără buna juJecată a conducătorilor de pe vremuri, cari s'au condus nu* mai de interesele generale ale ţării şl ale poporului românesc, (România avea cei drept o mare uzină de armament în ţară dar sub complecta dependenţă a politicei germane.) România nu ar mai fi avut libertatea de aşi îndruma politica ci în direcţiunea intereselor şi aspiraţiunilor poporului românesc. Soarta noastră ar fi fost alfa acum şi poate că realizarea unităţii naţionale ar fi fost pentru totdeauna înlăturată. Dl Buşilă crede chiar că o asemenea uzină de armiment în România ar fi subordonat po*

Dl. ing. E U G E N M U N T E A N U dir. general al Uzinei Electrice Cluj.

lificei germane foate {arile învecinate din Balcani. Deci „trebuie să se fină scamă de învă|ămintele trecutului, trebuie să se pro­fite de toate experienţele făcute în războiul mondial şi dela război încoace, trebuie să s t acomodeze aceste învăţăminte şi expe* riente la realitatea situaţiei de azi, pentru a se rezolva problema industriei de armament şi munitiuni aşa cum cer interesele gene* rale ale ţării şi cum siguranţa de mâine ne impune. N u mai este timpul a ne mulţumi cu o industrie, ca şi neexistentă, de armament şi munitiuni ca pe vremea ofertei Krupp (! !), dar trebuia să jinem seama de învăţămintele ce decurg din păstrarea independentei noastre în această importantă problemă a aprovi­zionării noastre cu armament şi munitiuni."

Dl. Buşilă apoi condamnă „inacţiunea de după război neglijându*sc şi paralizându*sc posibilităţile industriale de care putem dispune, risipindu*se banii contribuabililor şi angajându-se viitorul nostru financiar prin contracte şi operafiuni dezastruoase, S'a creiat o atmosferă de corupjie şi imoralitate cu urmări cu atât mai grave pentru viitor cu cât sanejiunile nu vor fi cu se* veritate aplicate tuturor celor ce au compromis apărarea naţio--nală şi finanţele publice. Această stare de lucruri trebuie să în­ceteze".

„ S ă se înceapă măcar acum a se pune pe baze reale, corespunzând moralei şi intereselor apărării naţionale, acea in­dustrie naţională necesară pentru trebuinţele armatei".

„In acest scop trebue a se urmări cu energic şi corecţi* tudine, creiarea unei industrii naţionale de armament şi muni* ţiuni, o industrie bazată pe mijloacele şi puterile noastre naţionale, condusă cu pricepere de clemente naţionale şi utilizând un per­sonal de concepţie, de conducere, de execuţie şi de control".

*

Pentru a avea părerile specialiştilor ardeleni în această prea însemnată problemă pusă la ordinea zilei de dl. prof. ing. Buşilă, ne-am adresat în primul rând dl. ing. Eugen Munteanu, directorul gl. al Uz . Electrice S . A . din Cluj, care între anii 1902—1918 a servit activ în corpul technic al armatei fostei monarhii şi a fost apreciat ca unul din cei mai de seamă specialişti.

D*sa ne spune următoarele : „ A m citit cu mult interes articolul d-lui Buşilă şi trebuie

să declar sincer, că am fost pe deplin satisfăcut de tonul ener* gic adresat „guvernanfilor" de azi şi viitori ai ţării de a abor­da în fine problema consolidării existentei tării şi poporului ro* mân prin pregătirea armatei şi marinei de război, pentru a putea îndrepta greşelile perioadei dela terminarea războiului şi până azi.

Nimenea nu este mai indicat, ca să cunoască aceste mari greşeli făcute de factorii responsabili decât tocmai dsa, fiindcă în calitate de administrator delegat a două societăţi industriale : „Reşiţa" şi „Şantierele navale române", cunoaşte mai dea* proape greutăţile acestor societăţi, pentru a deveni sociefăfi in* dustriale puternice, prima putând furniza o bună parte a arma* meritului şi ambele laolaltă contribuind la construirea diferitelor vase maritime, militare şi comerciale cât şi a docurilor plutitoare corespunzătoare cu mărimea lor.

In timpul când intrasem în serviciul Direcţiei artileriei (1902) — spune dl. Muntcanu — Austro*Ungaria începuse modernizarea marinei.

Ministerul de război secţia marinei a hotărât modernizarea şi mărirea arsenalului din Pola, fiind înzestraţi cu cele necesare pentru repararea parcului flotant, a armamentului şi mu* nîţiilor etc.

In acest scop Ministerul de război şi al marinei, avea drept de a comanda succesiv toate materialele necesare dela di* ferite industrii indigene în proporţia cotelor fixate ; 6 3 % din Austria şi 3Z°I0 din Ungaria.

Faptul acesta .1 făcut ca fabricile să ia o desvoltare ex­traordinară în ambele JărL ale Monarhiei.

îmi aduc aminte, după câţiva ani când am ajuns să fiu numit şeful uzinelor direcţiunii căreia aparţineam în specialitatea mea, n'am mai comandat nimic din străinătate.

Pent ru diferitele comenzi sau consfructiuni, planurile tech* nice se elaborau la Viena pentru artilerie şi la Pola pentru ma* rină, tot acolo se întormeau şi caetelc de sarcini.

Eventualele comenzi se făceau numai dupăce comitetele

VlAtA APDEALÜtÜt

tcchnice îşi dădeau avÍ7ul asupra preturilor, ce erau verificate şi de delegafia parlamentară circ vota creditele necesare.

Dacă o comandă nu putea fi livrată la termen, din pri­cina unor schimbări de pre}uri survenite pe neaşteptate, minis* ferul cerca dela delegafia parlamentară prelungirea şi mărirea creditului.

Este interesant şi trebue să accentuez că odată cu înmul* tirea fabricilor, personalul technic conducător în majoritate era recrutat din rândurile fechnicienilor militari, bine pregătiţi, aşa încât cei mai multi după un serviciu de 10 — 20 ani puteau deja conta ca eşind la pensie prematură. Li se admitea să fie aleşi sau chiar recomandati de ministerul de război la condu* cerea secţiilor noui creiate sau locuri devenite vacante în indus* triile mari furnizoare, ca directori, unii chiar ca directori generali. Armata avea şi ofiţeri combatanţi educati în şcolile superioare fechnice militare, cari lucrau de acord cu inginerii în interesul superior al Sfatului. Ministerul în felul acesta putea să împros* păteze rândurile angajaţilor proprii încontinu cu elemente tinere şi cari prezentau o garanţie morală, că întreprinderile furnizoare vor furniza un material ireproşabil.

S e iveau şi unele neînţelegeri în special când se iveau diferenţe de preţuri.

Un caz specific a fost acela când comandantul marinei amiralul contele Monte Cucolli, pentru a sparge plafonul preţu* rilor cartelate a şantierelor navale particulare a propus clădirea unui şantier naval Scoglio Olivi în portul militar Pola, care a fost clădit şi înzestrat cu maşinile necesare ultra moderne. In urmă şantierele navale particulare au redus mult preţurile şi făcându*se pace, şantierele militare nu şi*au continuat activitatea ci au rămas ca o sperietoare pentru o nouă încercare de carfelare.

Intre timp, personal am fost detaşat la stabilimentele „Tech* nico Triestino" pentru a monta armamentul mijlociu şi greu a bastimentului „Franz Ferdinand" deoarece aceste şantiere nu voiră să cedeze din preţul pausai de montare.

Era deci necesar să mă deplasez cu muncitorii arsenalului din Pola la Trieste şi să tind a face dovada că preţurile firmei erau exagerate. Deja în prima săptămână s'a iscat o grevă pusă

la cale de muncitorii şantierului particular, iar bătrânul sociaUde» mocrat Adler interpelase vehement în parlamentul austriac atacând Ministerul de Război, secfia marinei şi cerând majorări de salarii pentru muncitorii deplasaţi.

V ă puteţi închipui spada lui Damocles ameninjând să mă lovească în propria mea carieră.

In fine am dovedit că devizele elaborate de mine au fost juste căci chcltuelile de montare au fost cu 1 5 % 'nai reduse decât ofertele firmei. De atunci nici un şantier naval nu a căutat să exagereze preturile pentru montajul armamentului.

Fiind numit secretar general la resortul industriei al Cons . Dirigent şi armata română netiind încă demobilizată mi*am dat toată silinţa a ţinea în activitate industriile din Ardeal şi Banat ca să poată face faţă nevoilor armatei române venite peste munţi şi Căilor Ferate ardelene cari au ajuns după de-baclul din 1918 într'un hal fără pereche.

C u această ocazie am intrat în contact adeseori cu gradele înalte ale combatanţilor români, dela cari am aflat în ce hal au rămas atelierele militare române după retragerea armatelor germane.

Această stare s'a mai îmbunătăţit după ce armatele române au ocupat Banatul şi au eliberat Reşiţa şi celelalte industrii de seamă. A m avuf fericirea şi înalta distincţie să fiu primit la Sibiu în audienţă de regele Ferdinand I în fruntea unei delegaţiuni bănăţene depunând omagiile acestei provincii la treptele Tronu» lui Român şi poate că este interesant să redau cuvintele Re*

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • o

i C R O I T O R I A U L T R A M O D E R N Ă jj

! J E L M Ă R E A N ! 5 a

•

a a a

g C L U J , P I A Ţ A U N I R I I • [ÎN CURTEA BERĂRIEI URSUSJ

J N I R I I URSUSJ

• • • • • • • • • • • • • • • a n n a

gelui Ferdinand I care a binevoit prea graţios a-iiii spune urmă* toarcle :

— C u ce vat i ocupat în Ausfro*Ungaria ? — A m fost inginer activ în marina militară navală.

C e grad aveaţi în timpul din u rmă? — Şef inginer. — Foarte frumos ! Deci ai fost — Fregattkapitän inginer. — Da Majesfate, în grad de locotenent comandor. — Atunci aveţi o praxă frumoasă câştigată în arsenalele

militare de acolo. Dacă am fi avut şi noi — a spus mai deo­parte — în România mică astfel de arsenale cum îc-a ti avut voi, în decursul războiului, armata mea vitează putea să facă minuni şi mai mari.

Aştept dela voi să mă serviti credincioşi şi loiali. Când citisem articolul d*lui Buşilă evocând exemplul ho*

tărârii guvernanţilor la timpul său cu ecaziunea ofertei Krupp, involuntar mi*am adus aminte de cuvintele Regelui Ferdinand I adresate mie.

Adevărat era bine dacă s'ar fi putut înjgheba înainte de război un arsenal mare cum l'ar fi dorit să*l vadă întemeietorul României Mari .

Căci, fără el nu*mi pot închipui cum s'ar putea face în* armarea ţării.

Arsenalul este baza industriei militare iar industriile parti* culare sunt chemate a produce materialele în massa. Deci după părerea mea un arsenal bun cu personal militar şi technic bine pregătit, va da jării şi programul industrializării armatei.

împrumutul de Stat cc*l vor lansa guvernanţii actuali pen* tru nevoile armatei, în primul rând să fie utilizat pentru creiarea acestor arsenale moderne indispensabile.

Iar întreprinderile particulare să*şi caute capital aparte pen* tru a fi capabile de a furniza după planurile generale ale tech* nicienilor militari, construcţiile mari şi producţia necesară armatei şi marinei.

P e viitor vom căuta să obţinem alte declaraţii dela foştii ofiţeri şi specialişti ardeleni în această problemă, care formează baza însăşi a existenţei noastre naţionale,

Tricolorul român în faţa parlamentului suedez

Convorbirea cu un delegai român la congresul mon* diai esperaníisf din Stockholm

L a mijlocul lunci August a avut loc la Stockholm con* greşul anual cspcranlist c u participarea alor două mii de delegaţi reprezentând treizeci de naţiuni. L a acest congres au luat parte şi câţiva români, cari acum s ' au întors şi ne*au comunicat im* presiile lor. încercăm a le reda.

— Scuzaţi-ne întrebarea : venifi într'adevăr din Suedia, cum v'aţi putut ob :şnui c u clima rece de acolo?

— Blana noastră de rezervă a stat în tot timpul congre* sului la hotelul nostru din Stockholm. Şapte zile am umblat fără jachetă, mulji chiar numai în cămaşă din cauza căldurii aproape caniculare. (Bine că oaspeţii staţiunilor noastre balneare n'au ştiut mai de vreme de acest lucru, altfel poate ei ar fi luat*o razna înspre nord, să scape de ploile noastre).

— C u m af i călătorit ? — Prin Polonia până la Danzig c u trenul, iar de acolo

ne*an i continuat drumul c u u n frumos şi modern vapor suedez „Marieholm".

— Să ne spuneţi ceva despre Stockholm. — Capitala suedeză este zidită pe un archipclag pitoresc,

iată de unde devine numirea cunoscută şi nouă „Regina lacu* lui Maelar". Materia impunătoare a pietrei colaborează c u apele albastre ale Maclarului, creind o simfonie majestoasă nordică dirijată de maestri suedezi . . . La Stockholm abea se văd coşuri de fabrici c u fum, aproape peste tot se utilizează forţă electrică...

n a n a o n o o a a o o n n n D a n n D o a D D n o a o o n n n a o o o n n a D n n n o

Cele mai reuşite fotografii se execută la „Fotofilm" Cluj.

g a D a D D D a D O D o a a g D a g o D a a Q D D D D D u a D D D a D i n n D D a a o a

Urcăm în tramvai şi încercăm să ne facem înţeleşi cu ajutorul câtorva cuvinte suedeze învăţate în timpul călătoriei de la graniţa de sud până la Stockholm. Dar conductorul ne roagă : continuaţi în esperanto. . . Coborîm din vagon înaintea marelui palat al parlamentului suedez înconjurat de un codru multicolor de drapele naţionale. Privirile noastre se opresc cu plăcere mi* rată la tricolorul român, care fâlfâie mândru în faţa parlamen* fului. Intre cele două drapele naţionale câte un steag alb-verde cu steaua esperantista.

— Şi spuneţi*ne vă rog, care era partea cea mai frumoasă a congresului ?

— Desigur deschiderea solemnă a congresului în noul palat al concertelor. In măreaţa sală de şedinţă erau toate lo= curile ocupate de delegaţii esperantisti din cele cinci continente, două mii la număr. P e estradă au luat loc reprezentanţii guver* nului suedez şi ai corpului diplomatic. Ministrul României, Dl. Barbu Consfaniinescu, a salutat congresul în limba română, fiind imediat interpretat în esperanto de Dl. prof. Tibcriu Mo* rariu, vicepreşed/ntele congresului mondial. Ministrul român a făcut o scurtă recensie istorică a mişcării esperanfiste din România, menţionând numele Reginei Carmen Sylva, care a introdus limba esperanto la „Vatra Luminoasă" pentru orbi, pe generalul De* mosthen, doctorul Istrate, şi alţi pioneri ai esperanfismului de la noi, terminandosi cuvântarea cu o mulţumită caldă la adresa Suediei ospitaliere.

— V ă rugăm să faceţi un scurt rezumat al celor petrecute în săptămâna congresului.

— A m să încerc. Duminecă dimineaţa au fost slujbe di* vine pentru congresişti la diferite biserici. La biserica catolică a predicat — în limba esperanto — părintele Arrigo Bajetti din Brescia (Italia). Duminecă seara un cor poporal — cu 300 membri — a cântat melodii suedeze sub conducerea maestrului cu renume european dr. Hugo Alfven. Congresul a avut numai două şedinţe comune, celelalte şedinţe fiind organizate pe secţii după specialităţi ; de exemplu, doctori, pedagogi, jurişti, preoţi, studenţi, comercianţi, marinari din diferitele naţiuni au discutat chestiunile lor profesionale şi culturale, discutând numai în es* peranfo, mulţumită cărui fapt s'a putut raporta şi trata despre

multe chestiuni într'un timp relativ scurt. înţelegerea a fost in* comparabil mai bună decât la alte conferinţe internaţionale, în care marele avantaj al unui contact se pierde printr'o mulţime de interpreţi şi la cari conferinţe, ameninţă şi pericolul interpre* ţărilor greşite.

Mare succes a vut o serată literară unde s a u declamat bucăţi din cei mai de scamă poeţi esperantisti, între ei şi un român, Tibcriu Morariu. A u plăcut deasemenea piesele de teatru de Strindberg şi Molière prezentate în limba esperanto. Primăria capitalei suedeze a dat o masă cu adevărat uriaşă, pentru două mii de persoane, în curtea primăriei.

In fiecare zi a congresului funcţiona o aşa numita Uni* versirate de vară cu prelegeri ştiinţifice ţinute în esperanto de profesorii universitari : Migliorini (Roma), Collinson (Liverpool), Collinder (Upsala), Satăle (Helsingfors) etc.

Ultimul punct al programului a fost un grandios bal cos* turnat în sala primăriei din Stockholm, la care printre costumele pitoreşti ale celor 30 de naţiuni s'a remarcat deosebit costumul românesc, dovadă e faptul că cele mai mari ziare din Stockholm: „Dagens Nyheter" şi „Stockholms Tidningcn" au reprodus pe pagina întâia fotografia a două românce îmbră* cate în costum naţional român. Dealtfel ziarele din capitala sue* deză au consacrat congresului pagini întregi redactate chiar în limba esperanto.

Congresul următor se va ţinea în 1935 la Roma.

Inscrieţi-vă imediat în Liga Antirevizionistă Română.

Sediul Calea Regele Ferdinand Nr. 110.

Poliţia din capitala Ardealu­lui ridicată la nivel apusean

Dc vorbă cu d. Victor E. Puica chestorul poliţiei din Cluj

Senzaţionalele capturi şi descoperiri făcute de poli}ia din Cluj în ultimul timp, au atras atenţia tuturor organelor superioare din capitala (arii.

Si, cu drept cuvânt — chiar şi duşmanii nemiloşi ai d. Puica — sunt nevoiţi să recunoască în fine, că în era româ­nească, politia din Cluj sub conducerea 'actualii* lui chestor a ajuns la gradul cel mai desvoltat. Acest lucru se poate dovedi cu uşurinţă dacă analizăm descoperirile făcute în ultimul timp, cari au stârnit o senzaţie deosebită în întreaga (ară.

D . Puica după pre* luarea chesturii dela d. Simion Hajieganu, fost chestor mai mulţi ani în acest oraş, a căutat să'reorganizcze complect această instituţie şi să o ri* dice la nivelul la care tre* bue să stea o politic modernă.

începutul a fost greu, dar noul chestor nu s'a descurajat şi în timp dc zece luni aparatul poliţienesc a fost reorganizat complect, până şi edificiul a fost transformat şi astfel dintr'o casă veche, dărăpănată avem astăzi un local modern şi curat.

* *

Pentru a cunoaşte îmbunătăţirea ce s'a adus până în pre* zent acestei instituţii şi planurile de viitor ale d-lui chestor Vie*

Dr. V I C T O R P U L C À Chestorul politici Cluj.

tor E . Puica, ne*am adresat dosale care a binevoit să ne spună următoarele :

„Dela venirea mea în fruntea acestei instituţii am căutat să depun toată munca pentru îmbunătăţirea poliţiei din acest oraş.

In acest scop în primul rând am reorganizat biroul judi* ciar unde am înfiinţat un serviciu aparte de informaţii.

Acest serviciu de informaţii care lucrează la ordinele mele directe, a făcut ca în scurt timp să avem succese senzaţionale în ceeacc pliveşte capturarea răufăcătorilor.

Faptul, că dela venirea mea în fruntea poliţiei din Cluj se munceşte serios, se poate dovedi cu succesele obţinute între care este de ajuns să amintim, descoperirea falsificatorilor de dinari, capturarea spărgătorilor şi jefuitorilor casei d. procuror Colfescu, descoperirea nucleului comunist universitar care fune* ţiona de 5 ani, arestarea traficanţilor de valută neagră şi în sfârşit capturarea renumitului bandit Vereş Miklós.

Aceste sunt fapte pur poliţieneşti cari cer pricepere, rezis* tentă şi experienţă îndelungată.

O altă mare inovaţie s'a făcut la biroul populaţiei pe care l*am transformat şi reorganizat după modelul cel mai perfect din Berlin.

A m dispus ca fiecărui cetăţean anunţat la acest birou, să i se facă fişe personală pentru eventualităţi neprevăzute. In felul acesta orice locuitor din Cluj anunţat la biroul populaţiei poate fi găsit în câteva minute.

C u această lucrare extrem de grea am delegat pe d. co* misar G h . Chendi, care s'a dovedit cel mai potrivit pentru con* ducerea acestui birou. S'au adus mai multe învinuiri acestui birou în special din partea presei minoritare, cu totul nejustifi* cate. Reorganizarea complectă a acesiui birou ne va da o

i'^'MiiiiiiiMi^iiMiiiiHi'^'umiiiii'^miiiiiiiM^'iim

f ţ j L A B E R Ă R I A P I A Ţ A U N iTTu Pf

oglindă fidelă a locuitorilor acestui oraş, acest fapt este util şi il consider ca ceva necesar din motive superioare de Stat.

C u această ocazie trebue să amintesc că numai poliţia din Cluj are un birou de populaţie organizat după principiile cele mai moderne, ce poate servi de model în întreaga ţară.

O altă inovafie importantă s'a făcut la biroul de circulate care a elaborat mai multe regulamente folositoare.

Politia din localitate a suferit mult din cauză că nu avea la îndemână vehicule necesare cu tracţiune mecanică. Această lipsă a fost înlăturata prin bunăvoinţa d-lui profesor univ. Ni* colae Drăgan, preşedintele comisiei interimare şi a altor consi* lieri cari au înzestrat politia cu un nou automobil şi două mo* tociclete.

De prezent lucrez la elaborarea unui plan — a continuat d. chestor — după care să se facă controlul sergenţilor în posturi. După metoda nouă pe care intenţionez b 'o introduc, controlul posturilor se va face prin schimbarea reciprocă a unor fişe cari trebuesc schimbate la anumite ore atât din partea pos­tului cât şi din partea şefului de rond respectiv. Prin această metodă va fi imposibil ca sergentul respectiv să*şi părăsească postul său.

Sunt hotărât — a încheiat d. V . E . Puica — ca atât timp cât voi fi în fruntea acestei chesturi să muncesc pentru a lăsa urme de adevărată activitate rodnică".

* *

Cele spuse de d. Victor E . Puica nu necesită nici un comenfar. Populaţia oraşului poate fi mândră de succesele înrc* gistrate de poliţie şi de norocul că i s'a dat să aibă un chestor în persoana d. V . E . Puica, simpatizat de toţi cetăţenii fără deosebire de naţionalitate.

Noul comitet al Asociaţiei func­ţionarilor administrativi din Ardeal

şi Banat la Primul ministru Tatarascu

O delegaţie a funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat în frunte cu dr. Petre Roşea preşedintele Asociaţiei, s'a prezentat zilele trecute la d. Primminisrru Tătărescu căruia i*a expus doleanţele funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat .

Delegafia a arătat că azi nu există nici o normă precisă în ce priveşte salarizarea funcţionarilor administrativi din Ardea l şi Banat, din care cauză salariile diferă dela judeţ şi dela oraş la oraş, ceva mai mult, în unele locuri chiar dela un serviciu la altul. Pent ru înlăturarea acestei anomalii a cerut să se aducă cât mai curând o lege pentru armonizarea salariilor care să prevadă că funcţionarul cu acelaş grad, aceeaş pregătire şi vechi* me să primească acelaş salar indiferent de ministerul de care depinde.

Delegaţia a mai cerut între altele următoarele : 1. Să se aprobe şi admită participarea unor delegaţi ai

Asociaţiei în comisiunea pentru elaborarea proectului de lege pentru modificarea actualei legi administrative.

2. In comisiunea de revizuire a numirilor şi înaintărilor funcţionarilor de pe lângă Ministerul de Interne, judeţe şi mu* nicipii să se admită a lua parte şi un delegat al Asociaţiei.

3 . Dispozitiunile art. 62 din legea statutului funcţionarilor publici să fie aplicabile şi funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat intraţi în serviciu până la 31 Decemvrie 1923 — în perioada grea de formaţie şi înscăunare a administraţiei române, — cari de atunci şi până azi au rămas neîntrerupt în administraţie.

4. Directorilor de prefecturi precum şi tuturor celorlalţi funcţionari să li--se asigure inamovibilitatea.

5. încadrarea primpreforilor şi secretarilor de plasă. 6. Notarii să fie încadraţi în dispozitiunile art. 69 din re*

gulamentul legii statutului funcţionarilor publici. 7. Plasarea tuturor notarilor diplomaţi fără posturi în fune*

ţia de notar. Delegaţia a fost primită cu multă bunăvoinţă atât din

Schimbări la Primăria Municipiului Cluj

D . dr. Virgil Nistor cunoscut avocat din localitate, care a deţinut funcţia de prim-ajulor de primar al muncipiului Cluj în zilele acestea a părăsit acest post.

După cum se ştie d. dr. V. Nistor, este un vechiu membru al partidului liberal şi plecarea neaş-feptală din comisia interimară şi din funcţia ce o deţinea a frapat cercurile politice din localitate.

Adevăratul motiv ce l'a deter­minat pe d. V . Nistor să pără* seasca primăria, se zice că este o tranzacţiune nereuşită cu societatea de autobuze „Rapid". N u putem să ne dăm păixrca în această pú' vinţă, deoarece d. Nistor în mai multe rânduri a declarat că doreşte să părăsească postul cc-1 ocupă la primărie din cauză că*i îngreunează

Dr. V I R G I L N I S T O R îndeplinirea funcţiunii de avocat.

D . dr. Nistor a fost apreciat la primărie pe lângă alfe însuşiri şi prin felul d-sale de a servi cetăţenii, lăsând sincere regrete în urmă.

P â n ă în prezent nu se ştie ce atitudine va lua mai de* parte organizaţia partidului liberal din localitatea, în legătură cu

partea dlui Primminisfru, cât şi din partea dlui ministru Juca , ambii făcând promisiuni solemne că vor lua măsurile cuvenite, pentru satisfacerea doleanţelor exprimate.

* Cerem şi noi să se facă dreptate funcţionarilor administra­

tivi din Ardeal şi Banat, pentru a-i salva cu un ceas mai de vreme, din mizeria în care se găsesc azi.

plecarea d. dr. Nistor din comisia interimară, dar credem că lucrurile nu se vor opri aci.

O hotărâre definitivă se va lua numai după sosirea d. ministru Alex. Lapedatu în (ară.

Pantofi de damă cu baretă de aur Pare cu adevărat extraordinar pentru mintea multor cetă*

ţeni, totuşi cele relatate mai jos sunt lucruri adevărate. P e „Corso"-ul Clujului am văzut o doamnă cu „baretă"

veritabilă de aur la pantofi de stradă. La început nu-mi venia să cred, poate m'oi fi înşelat — mi-am zis — dar peste pufin timp am avut ocazie să mă conving, că bareta dela pantofii distinsei doamne era într'adevăr din aur veritabil de 14 karate.

Iată ceva nou şi original în Clujul acesta amărât, unde cetăţeanul aleargă într'o goană neomenească după o bucata de pâine, iar primarul oraşului se plânge de greutatea încasărilor taxelor comunale.

Metalul acesta scump, pentru care s'au declarat războaie, pentru care mii de familii au părăsit continente, {ări şi locul naşterii lor, pentru o femeie nu pretueşte prea mult şi tocmai de aceea, îl utilizează cu o adorabilă uşurinţă ca baretă pentru pantofi. Da ! Şi dacă ne gândim puţin, trebue să recunoaştem că această femeie arc dreptate.

Acele câteva grame de aur sclipitor, culese cu trudă din albiile apelor nisipoase, pe pielea piciorului bronzat era ca o rază de soare ce ne face să nădăjduim zile mai calde, mai bune.

Căci aurul, averea inutilă nu trebue adunată la un loc fără să fie întrebuinţată. Adunarea de comori, zgârcenia este egală cu harpagonismul.

In zilele noastre dacă posibilităţile de trai sunt asigurate, restul averii trebuie utilizat numai pentru lux. Căci trebue să se ştie că luxul are darul de a transforma radical viaţa socială şi dă posibilitate de câştig. Trezirea dorinţei de confort, de lux în massele largi ale societăţii ar avea ca urmare dispariţia celei mai periculoase plăgi" Sociale a vremurilor de azi — şomajul.

Marele război, distrugător de vieji, prin cataclizmul cauzat a avut şi darul de a învăja pe oameni să trăiască viaţa mai intens, mai variat, atingând un grad de rafinament care înainte era cunoscut prea pufin.

La baruri şi localuri publice se prepară beuturi picante de culori nehotărâte cu gusturi amcfitoare. Femeile îşi vopsesc pă* rul în toate culorile, îşi smulg sprâncenele din rădăcină pentruca apoi locul devenit pustiu să fie decorat cu diferite preparate chimice.

Toate acestea sunt creaţia războiului. Aceste rafinării s'au născut în momentul când sângele bieţilor soldaţi scăldau câmpiile de luptă. ..,

Războaele au darul de a creia civilizaţii specifice. Ori, trebue să se ştie, că luxul este o creaţie a civilizaţiei. À face lux nu e păcat, este ceva binefăcător pentru ome--

nire. Mai cu seamă în zilele noastre trebue să se facă lux cât se poate de mare şi variat.

Doamnelor luaţi-vă la întrecere ! Doamna cu „baretă" de aur la pantofi a dat alarma, imitaţi-o faceţi ca acest oraş să capete un nou puls de viaţă, mai vie, mai mişcătoare, mai trepidantă.

Prin lux acest oraş poate fi scos din toropeala şi muce­gaiul în care zace.

Curaj, ambiţie, voinţă, gust şi veţi reuşi.

Pardesiuri, «

slipper şi stofă de

prima calitate

lanoviz şi Fiul C l u j , C a l e a R e g e l e F e r d i n a n d NO. 2 4 .

V I A Ţ A A R D E A L U L U I 3 3 _

La Club... . . . Vino Lucico dragă să te pup. Griji să nu*mi strici

rujul. Mi*a fost atât de dor de tine încât abia sosită dela gară m'am grăbit imediat la club să te întâlnesc. C e mai este prin Cluj ?

— Draga mea n'ai ideie ce bine arăţi. E u cred că aceasta este cel mai nou şi mai plăcut lucru pe care pot să ţi-1 spun la repezeală. Dacă mă laşi însă să răsuflu puţin am să-ii spun cât mai pe larg tot ce s'a întâmplat în absenţa ta.

— Haide că ard de curiozitate. Spune iute cum a fost? — A fost teribil. — C e a fost teribil? A jucat din nou d. Ilarie Popescu

teatru ? — N u dragă, am tras o spaimă astă noapte de era

să leşin. — C e s'a întâmplat spune odată pentru Dumnezeu. — S ă vezi draga mea, mergeam spre casă dela Club,

era pela ora 1 noaptea şi când ajung în faţa primăriei aud sus* pine, un plâns jalnic de îţi tăia inima.

— Un copil părăsit. — N u dragă, să vezi supriză. Era colonelul Botez, reze*

mat zid cu coatele şi plângea cu lacrimi de crocodil. Ser* gentul văzând cu cine arc dc-aface nu a îndrăznit să*i spună nimic ci despre caz a avizat pe chestorul Puica.

La un moment dat apare maşina cea nouă a poliţiei ş; se coboară din ca d. Puica, îmbrăcat sumar (chiloţi şi un cearceaf pc spate, avea impresia unui Ghandi uriaş).

— C e ai nene colonele — întreabă şeful ordinei publice, ce s'a întâmplat?

— Lasă*ma dragă ehestere, uite nu mai pot de necaz, prietenul meu cel mai bun „Virgilică" a fost înlăturat dela pri* mărie. Sunt nenorocii fără el. C e să fac ? C e să fac ?

— N u fi amărât nene colonele se vor drege lucrurile şi Virgil iar îşi va plimba manşetele albe pela primărie.

— Şi eu cred dragă Lucico căci „corb la corb nu*şi scoate ochii".

— Apropos, ce zici de cursă ?

« _ 3 4 V Î A Î Â At> t^t7AttTt tTt . . . ,

— C e să zic, a fost mizerabil aranjată. Rosin, pe drept Rozner, care s'a cocoţat la rangul de director al cursei a în* curcat totul. Voia să demonstreze că se pricepe şi a dovedit că nu ştie nimic, ceilal}i au muncit în special d-rul Buia, în tot timpul curselor a îmbrăţişat cu putere stâlpul finis--ului de pe Feleac.

— Apoi să vezi alte scene interesante, cum notabilităţile Clujene se înghesuiau să ajungă în loja regală, dacă chestorul politiei nu era atent era cât pe aci ca marele Vocvod Mihai să nu aibă loc.

— C e a fost la banchet ? — Banchetul a fost, cum a fost, dar s'a născut un con­

flict între d. Miilea şi Buia. Medicul s'a plâns că i-s'a ocupat locul la masa regală şi astfel „bietul" a rămas pe dinafară.

— Din partea Clujenilor se zice că va fi lansat un apel ca să nu se mai aranjeze curse în astfel de împrejur ări.

— C e noutăţi pe la masa burlacilor dela NeWyork ? — Aproape nimic. Prezidează şi acum tot d. Hossu.

Sunt prezenji loji comesenii afară de Zachi Boilă. — Dar dânsul unde este ? — Iscodeşte pe la Skoda şi Sovata. — Şi „minorul" ? — „Minorul" este bine. Ii merge atât de bine încât i-s'a

urât şi vrea să se însoare. — H o p şi eu cu mâna mea. — Dragă |ine-t;i mâna în mânuse. Este adevărat că „mi*

norul" vrea să se însoare, dar atât. P â n ă să ceară el mâna cuiva mai trec o sută de ani.

— P e la ştrand ce mai este ? — Mare jale pe capul d-lui colonel Botez. Dsa îngrijeşte

şi de ştrand şi de curăfenia publică. Acum dacă plouă îi merge rău la ştrand dar se învârteşte pe gratis de curăţitul prafului, pe străzi. Dacă e timp frumos e murdar oraşul iar oamenii trebuie să meargă să se spele la ştrand. Precum vezi o complicitate formidabilă între Sfinţii cari mână ploile şi între serviciul de ecarisaj.

— Duduia Chiji este bine ? — Bine de tot. In prezent este romantică şi citeşte „Ro*

V I A Ţ A A R D E A L U L U I

mante pentru mai târziu." Poate că mai târziu îi va veni cheful să recitească şi „romanţele pentru azi."

— C u dragostea ? . . . — N u există dragoste. — Cine tî-a spus ? — D . controlor financiar J e a n Cândea. ~ P e la cofetăria „Karolyi" ce mai es te? — Dşoara Lupulescu este acolo în fiecare zi. — Par ' că o chema numai Lupu . — Da, când era mai mică. Dar acum o cheamă Lupulescu. — S'a mai măritat cineva ? —• N u dragă. Azi este fonte greu să-ţi găseşti un băr*

bat. Mai mulfi însă oricând. — Mai pleci undeva în vara aceasta ? — N u mai plec draga mea decât la Somcşeni. Vreau

i ă ' i i M freacă reumatismul. T u ce o să faci? — E u în fiecare zi la club. — Atunci la revedere draga mea. Vezi să nu ajungă din

nou în „Viata Ardealului" cele vorbite azi.

Ungurii în România-Mare caută prin viclenie să domineze asupra

elementului românesc. Scopu l ascuns al uniunii p ropr ie tar i lor urbani

din C l u j . In capitala A x i a l u l u i românesc de mai mult timp a fost

înfiin|ată Oniiinca proprietarilor urbani din Cluj, care a reuşit să adune într'un mânunchiu pe proprietarii de case unguri. Scopul acestei Uniuni este acelaşi pe care îl avea „Asociafia industriaşilor maglii.t, i " a căror membri sunt exclusiv unguri şi cari sus}in interesele iredentiştibr de peste Tisa. Si, p-niru a se dovedi iloialitatea acestor elemente este de ajuns să amintim scandalul dela această uniune iredentistă ce luptă contra intere* selor româneşti care cu ocazia anului nou cântă imnul national unguresc şi alte cântece aţâţătoare, pentru care au tost da(i în judecată.

_ 3 6 V Î A Î A A R D j A L U L U Î

Că, totuşi, această uniune să nu pară suspectă din punct de vedere al siguranţei, s'a căutat să se recruteze şi câteva persoane marcante din viaţa românească sub al căror scut — ce/ din umbră — să-şi poată ajunge scopurile şi să continue activitatea.

Această politică a iredenfiştilor a reuşit, mai cu seamă când ve* dem că în comitet sunt şi români, născuţi cu sentimente româneşti.

N u vrem să acuzăm pe aceşti români din comitetul uni* unii, deoarece suntem siguri că nu sunt în curent cu adevă* râtul scop al acelora cari îi înconjoară.

Iată un exemplu: Uniunea a redactat un. apel în legătură cu eventualele alegeri comunale. In acel apel se ' face o critică fără seamăn a tot ce este românesc în administraţia comunei.

Despre funcţionarii români ai primăriei în acest apel se spune că sunt incapabili şi nu servesc interesele tuturor cetăţenilor.

Aceasta este o adevărată ofensă la adresa funcţionarilor români, după 15 ani de dominaţie românească.

Suntem curioşi dacă acest apel a fost iscălit în numele comitetului şi cu asentimentul dlui Măncscu care este în servi» ciul justiţiei româneşti şi a celorlalţi români.

Noi nu credem. U n adevărat român, nu poate să consimtă la o asemenea

ponegrire a administraţiei româneşti care deşi luptă cu o mul* ţime de greutăţi totuşi progresează enorm.

In astfel de condiţiuni, ori cari ar fi interesele materiale comune ale proprietarilor de case, românii nu pot să lupte ală­turi de iredentiştii unguri. Proprietarii de casă români trebue să formeze o opinie separată şi să tindă spre românizarea oraşelor, care este o problemă vitală naţiqnală.

Ori, credem că această ţintă nu poate fi ajunsă până când această asociaţie adăposteşte elemente cari nu au nimic cu interesele noastre naţionale ci la orice pas caută să discrediteze instituţiile româneşti.

Credem că in urma acestora ar fi bine ca proprietarii de case români să fondeze uniunea lor separată, care pe lângă apărarea intereselor materiale să lupte în comun cu condu* cătorii instituţiilor, la ridicarea elementului românesc şi la ro* mânizarea oraşelor din Ardeal,

D. Victor Iliescu despre reorgani­zarea Camerei de Comerţ din Cluj

S c ştie c a f î n ultimul timp în sânul Camerei de Corner} şi Industrie din localitate a dominat o neînţelegere complectă. Aceaslă neînţelegere se datereste faptului că unii membri căutau prin anumite metode să îngreu­neze propăşirea acestei instituţii cu o menire atât de însemnată, pentru via}a comercială şi indus* trială a Ardealului.

După instalarea comisie1

interimare prezidată de dl. prof, univ. dr. Leon, lucrurile s'au mai schimbat.

D . I. Diamant dir. gen. al Industriei Sârmei, care este vice-preşedintele comisiei interi­mare şi conduce realmente acea* stă instituţie a elaborat un vast plan după care să se saneze greutăţile financiare ale instituţiei.

Este interesant de a se şti că actuala conducere a came* rei, îşi însuşeşte aproape în în* tregime programul fostului prese* dinte d. Victor Iliescu, care după cum se ştie a fost înlăturat dela conducere din pricină că a căutat să îndrepte lucrurile ra­dical spre bine.

Pentru a cunoaşte intenţiile d. Victor Iliescu pentru viitor, în legătură cu camera de comerţ ne*am adresat d*sale, care ne*a spus următoarele :

„Dl. prof. univ. dr. Leon şi d. I. Diamant sunt o garan* jie că lucrurile la Camera de Comerţ, v ° r lua o altă directivă mai bună şi mai serioasă. Aceasta este necesară, căci altfel instituţia nu*şi justifică existenta.

Conducătorii Camerei, trebue să se ocupe intens de inie*

D. V I C T O R ILIESCU director de Bancă

resele reale ale comercianţilor şi industriaşilor din acest }inut, în special în actualele împrejurări datorite crizei.

Este nevoie de o complectă reorganizare în ceiacc priveşte modul de conducere al acestei instituţii.

O altă problemă importantă o conslifue alegerile viitoare. In aceste alegeri trebue să se manifeste voinţa membrilor

ce fac parte din această came i ă".

*

Părerile dl. V . Iliescu sunt juste şi dacă viitoarele alegeri se vor ţinea în curând, se pare că din nou se va desfăşura o luptă aprigă.

C A . P.S. - REGNA Judeţul Năsăud, ridică o problemă specifică a sa — nouă

la orice schimbare de guvern — problema averilor administrate de cele 44 comune grănicereşti.

înainte de a fi înglobate în administraţia C . A . P . S.-ului, aceste averi, aveau ca exponent soc. . ,Regna". Bilanţul ei s'a încheiat aproape întotdeauna cu un deficit. Actualmente averile grănicereşti sunt conduse de C . A . P . S .

In consecinţă nu mai există nici tantieme, nici diurne pentru membrii consiliului de administraţie.

Situaţia deci e imposibilă ! ! ? Se cere deci revenirea la , ,Regna". E bine? N u ?

Oscilăm. Are nevoe această comunitate de avere de o administraţie

străină. Credem că n u ! Administrarea în regie proprie a fost defavorabilă ? Da. Atunci?

Soluţia o vom da, în N o . viitor, când vom sublinia acti­vitatea oamenilor politici în această direcţie.

A. Peia

Să nu se încurajeze depopularea satelor !

S'.i spui cu drept cuvânt că epoca ce a urmat după anul 1 9 1 9 . prin variatele probleme economice, sociale şi politice ce le--a ridicat, a găsit în parte nepregătiţi pe conducătorii noştri politici sau în orice caz Ua derutat. Inti'adevăr o Românie Mare avea alte necesităţi decât cele ale României mici unde destinele populaţiei erau simetric conduse de către liberali sau conservatori, iar celor din provinciile alipite li se puneau zilnic spre soluţionare probleme dintre cele mai variate şi pline de răspundere în faţa ţării şi a străinătăţii. Era firesc deci ca ani mai îndelungaţi să asistăm la acea svârcolire şi regretabilă si* noidală care a caracterizat timp de un deceniu raporturile poli* tice între marile compartimente de guvernământ şi să alunecăm oarecum pe lângă istorie, fără a şti stăpâni prezentul.

S'a adeverit, odată mai mult, înţelepciunea cronicarului că „Nu omul c deasupra vremurilor ci vremurile stăpânesc pe om."

Din punct de vedere al politicei sociale la noi s'a muncit din greu, în toată această epocă, aşa cum se mai munceşte şi astăzi, la crearea unei burghezii româneşti. Legiuirile, larga con* tribuţie a bugetului, tendinţa generală a funcţionarilor publici, de toate categoriile, cu salarii cât de modeste, a fost, după ce li*s'au repartizat un lot, mai ales în oraşele din Ardeal, să devină proprietari urbani, ceeace a reuşit de minune dacă ţineam seama de creşterea extraordinară a imobilelor stăpânite de români la oraşe şi în special la Cluj.

C e s'a făcut în acest interval de timp pentru ţărănime ? Din punct de vedere legislativ am putea spune că, obiec*

ţionăm doar mulţimea legilor, a fost coborât Raiul pe Pământ . Inti'adevăr puţine au fost ţările cari să voteze atâtea legi, inspi* rate din cele mai nobile intenţii, însă iarăşi puţine vor fi neamu» rile Pământului cari să se fi ocupat mai puţin decât noi de felul cum se aplică legile votate, dc influenţa lor, în bine sau în rău, asupra masselor, de perfecţionarea lor. A m putea spune că totul s'a făcut la voia întâmplării şi dacă uneori o lege părea altoi sănătos, răsădit în lumea satelor, atunci instabilitatea partidelor

politice şi gelozia de a nu menţine nimic din ceeace fusese făcut de adversar a dus la starea haotică în care ne zbatem acum.

Ţărănimea noastră a beneficiat, cei drept, larg de pe urma răsboiului, dar mai ales de pe urma faptului că am ieşit îiîvin* gători din răsboi. Generaţia de sacrificiu, generaţia tranşeclor, merita desigur aceasta. Dreptul de vot, împroprietărirea şi alte legi fundamentale pentru buna lor chivernisire, nu pot fi socotite nici decum ca o pomană, ca o largă concesie, ci ca un drept sfânt, stropit cu păraiele de sânge care a curs ^abundent pe toate fronturile. Dar atâta era de ajuns ? Evident că nu ! Şi de aci începe marea noastră tragedie rurală, antagonismul fot mai ac­centuat dintre saf şi oraş.

Intr'adevăr unui popor ca al nostru, tânăr în ceeace pri­veşte practicile, binefacerile şi riscurile democratice, se impune în primul rând o chibzuită chivernisire, o grijă de fiecare zi, de fiecare clipă, exercitată de sus în jos, dela conducere spre mul­ţimea celor ocârmui}i. Ori nu e greu să constatăm că cei de jos au primit dreptul de vot şi nu s'au ştiut folosi întotdeauna de el, au primit libertăţi dar nu le ştiu preţui, căci nimeni nu le-a făcut educaţia necesară pentru aceasta, că au primit pământ, fărâmi{ându-se marile latifundii, dar nu se ştie bucura el, de roadele lui, pentrucă nici nu ştie, nici nu are cu ce să-1 lucreze. Din cauczie acestea şi alte multele, pe cari nu le enumerăm aci, rezultă o seamă de probleme de cea mai mare importanţă pen* fru statul român contemporan.

Slipper, Raglane si Pardesiuri la Neumann

C L U J , Piaţa Unirii 14.

Exceptând faptul că ţărănimea noastră, din punct de ve* dere economic produce strictul necesar gospodăriei şi prea puţin pentru vânzare, sau dacă se preocupă de aşa ceva atunci pro» dusele respective, de regulă cereale, sunt de proastă calitate, se mai observă la noi şi o tendinţă a exodului populaţiei dela sate spre centrele urbane, unde caută să-şi creeze o viaţă, dacă r.u mai uşoară, cel puţin mai sigură.

De aci urmează fatal o scamă de inconveniente. In primul rând cei cari părăsesc satele şi vin la oraş se angajează în con* diţii mizere în întreprinderi cari realizează mari profituri din cauza dorinţei lor de a se angaja în ori ce condiţii. Al doilea, satele se depopulează şi se pierde pofta de a se răscoli ogoarele, ajungându*se la acea situaţie ce se poate vedea în unele părţi din jud. Târnava Mare, unde sate întregi sunt locuite numai de copii şi bătrâni, cei cu braţe vânjoase, atât bărbaţi cât şi femei, pribegind în Bucureşti, fără putinţa de aşi crea nici acolo o soartă mai bună. O consecinţă imediată este că în satele din spre săcuime mai ales, în vechile vetre româneşti, năvălesc săcui sau ţigani, cceace nu se putea vedea înainte de 1914.

Emigrarea populaţiei rurale spre oraş este un fenomen genaral, în toate ţările cu o intensă civilizaţie, în ţările indus* triale. Decât România are un suficient teren de observaţie spre a vedea cari sunt cauzele cari determină emigrarea acolo şi cari sunt cauzele la noi.

Intr'adevăr multe ţări din Occident şi*au pierdut cu de* săvârşire caracterul lor de ţară agrară. Anglia, Belgia, Franţa sunt ţări cari trăiesc de pe urma industriei lor şi dacă unele din ele sunt intens preocupate şi de agricultură, o fac fie din con* siderente autarhice, fie din dorinţa de a menţine echilibrul între clasele sociale şi mai ales în producţie.

Pentru aceasta servească de pildă Franţa. Deşi industrială, Republica dă o deosebită importanţă agriculturii. Ori înainte de răsboiu ea avea lipsă de aproximativ 100 mii braţe de lucru. După răsboi, având în vedere numărul mare al morţilor, s'a ajuns la o lipsă adânc simţită de 1 milion de braţe. In ceeace priveşte situaţia pe departamente, ea se prezintă astfel : In 22 mâna de lucru e aproape suficientă, în 30 mâna de lucru este în general deficitară, în 20 criza, jîfrţânei de lucru este aproape

permanentă iar în restul de 8 situafia este gravă, câmpurile agricole fiind părăsite din lipsa braţelor de lucru.

Fabricile şi uzinele cu salarii mari şi condi|iuni de lucru atrăgătoare, au răpit ogorului cea mai mare parte din muncitorii agricoli valizi. Chiar şi femeile părăsesc câmpuiilc şi în unele regiuni s'a ajuns la situaţia de a nu se mai putea tinca vaci „pentrucă nu are cine să le mulgă."

Din cauza aceasta, în anii dc după răsboiu Franţa a pri­mit şi absorbit nenumărate grupe de nuinctoii din Polonia, Spania şi Italia.

Câtă deosebire între condiţiile de viaţă din Occident şi dela noi, ce profunde deosebiri între Franţa şi România.

In Occident cei cari lucrează în fabrici, lucrează în intre* prinderi rentabile şi de sine stăiăioarc, nu parazitare şi specula­tive cum c cazul la noi. Apoi din lţpiă de calihcaţic, din ne­putinţa de a ajunge t ă se califice (aceasta din cauza concurenţei minoritare), ţăranilor desprinşi dela rosturile lor fireşti, li se oferă condiţii d^ muncă grele, pu|in remuneratorii, sunt speculaţi, şi din marele proces de producţie ci nu au decât un codru de pâine care în 99 cazuri constitue pentru ei o desiluzic, o căinţă că s'au desprins dela îndeletnicirea strămoşilor.

Şi cu toate acestea, exodul ţărănimii noastre este pe de* plin justificat. El isvorăşfe din acea realitate care se observă acolo unde, civilizaţia a progresat numai în interesul unora, unde oraşele se deosebesc fundamental de sate, unde o indus* trie speculativă ademeneşte prin promisiuni intangibile şi unde muncitorii satelor, în comparaţie cu cei ai oraşelor, au de su­portat o viată grea şi exercita o muncă foarte puţin rentabilă.

In astfel de condiţiuni se impune o ofensivă generală pentru îmbunătăţirea situaţiei ţărănimii noastre.

„Pentru ridicarea ţărănimii însăşi şi a condiţiilor sale dc viaţă, pentru ridicarea standardului vieţii ţărăneşti, pentru crearea de trebuinţe care să sporească consumul şi cerinţele ţărănimii, satul trebuie să dea putinţă de locuire şi de trai omenesc".

Dar aceasta constitue un întreg program de guvernământ. Cine va avea curajul şi cine îşi va lua sarcina să-I rea*

Uzeze ?

Cercetaşi! Clujeni la Jamboreia Naţională dela Mamaia

1. Grupu l dc cercetaşi ai atelierelor C . F . R. din Cluj ; 2. Concur s de tragerea frânghiei : 3 . Bucătarii la masa cohortei Fântânele ; 4. D. prof. A . S . Go ia comandantul cohortei Fânlâ:iclc ; 5 . Rcpaos după program : 6. La

cazan ; J. Premiile câştigate dc cohorta Fântânele.

*

I. Excursia pe mare a cohortei Fântânele. 2. D. prof. A, S. Goia, coman* dantul cohortei Fântânele cu familia în cort. 3. Atlejii cohortei Fântânele. 4. Poarta în formă de pupă de vas a Jamboreci Naţionale dela Mamaia

M. è. Regele Carol al ll-lea la cursà internaţională depe coastalFeleacului

Sus ; M. S. Regele şi Marele Voievod Mihai înso|iji de dl. prof. univ. dr. Coriolan Tătaru, preşedintele A . C. Rg. Cluj, urcând spre tribuna

regală. Jos : dela stânga la dreapta comisia de organizare a cursei : dl. Mitili* neu, preşedintele Auto»Clubului Bucureşti, dr. loan Buia, dr. I. Lupan şi

dl u:', V i r 0 i ! N'jsfor.

1- ^BKfflBWBBWmlMli.i'iii I ii • -

Sus : M. S. I*cg<lt şi Voivodul Mih.ii, admiră pista după a icnííjcrile executate în vederea concursului.

Mijloc: ultimul concurent la cursa dc motociclete în momentul tie:crii sale prin fata tribunei regale.

Jos : Colonelul Berlescu urcând în maşina cu care a luat parte la curse.

Sus : însoţitorii M. S. Regelui părăsind tribuna regală : d-- nii Mitiiineu, dr. Valer Pop, dr. C. Tătaru, I. P. S. Episcopul Ivan, ministra R. Franasovici, I. P . S. Episcopul I. Hossu, dr. Eugen Dunca, prefectul

judeţului, Scarlat Stan secretar g-ral al Aulo*Clubului Bucureşti. Nicolae Drăgan, primarul municipiului Cluj şi dl. Victor E. Puica

chestorul politiei Cluj. Jos : Jorgu Ghika în maşina „Bugati" tip sport, cu care a luat parte

la cursă, clasat primul.

Dl. MIŞU S O N T A G clasat primul la Ratyc'iil cu maşina „Ford"

D. Sever Stoica a pus sub tipar o carte cu conţinut istoric--politic, intitulată „ M L E N I Ü L " .

Cartea va înfa ţişa un capitel inedit din lupta Românilor contra Ungariei, un capitol pasionant din viaja d-lui Dr . Alex. Vaida-Voevod.

Preţul 40 lei. S e poate comanda la Cluj, Editura Presei Române de

Specialitate, str. Gării, 1.