Anul al L X X X IX -îe a n-l 61 NUMĂRUL 2 Lei Bvaşot Miercuri 16 Iunie 1Ş2Ş.

Fondată George iariţiu

Apar® £• trei ori Pi' săptămâniH&l

jud. Cojocnafurat Partidului Naţional vre-o 2 0 .0 0 0 vottiri, când s’a terminat alegerea şi s’a făcut scrutiniul lista P a r­tidu lu i N ation al a intru - I n it 10 .469 , faţă de 7 3 2 6 I „întrunite“ de lista guver- 1 nului.

Onoare şi cinste alegă­torilor români din judeţul Clujului, cari au dat o nouă şi strălucită dovadă de con­ştiinţă naţională şi de ali­pirea lor neclintită faţă de Partidul Naţional.

Când se vor constitui Consiliile judeţene

Iei .Monitorul Oficial“ de erî a apărut următoarea ordonanţă a ministerului ck- interne:

Constituirea consiliilor ju­deţene, fixată pentru ziua de 15 Iunie curent, se a - m ână pen tru ziu a de 20 Iunie corent pentru toate judeţele în care nu se vor face contestaţiuni in termen.

Pentru judeţele unde a- îegerile judeţene au fost contestate, data constituirii urmează să se fixeze după rezolvirea contestaţiilor.

Ou s l r i fle sânge pe isonul am al

Nimic nu s»*a adaus la sălbă­ticiile »alegerilor* dîn 1926 de­cât un strop de sânge.

E al mândrilor ţărani dtn Hu- niedoara, dela Slngiorzul Sîreiir Iul şi dela Ruşi.

Ei fac parte din cea mal ve­che aristocraţie rurală a ţării, înainte de Ştefan cel Mare, pa* loşul cu care se zugrăvjsu In blse- rjciie făcute de dânşii apăra creş­tinătatea şl civili -a ia. Numele de Bâsărabâ e purtat încă de unii dintre dânşii. Acum câteva săp­tămâni se pomenea Ia Academie ctltorja de piatră în care pă­zesc umbrele Chendereşflor dela 14C0

Din veac în veac au fost de­prinşi cu lupta şl cu libertatea. Fruntea lor nu s’a plecat nici supt jugurile legiuite, necum supt ob;znice usurpări ca ale aven- turcilor cari ne domină astăzi pălmuind un popor întreg fiind­că au căpătat firman deia Măria Sa lom Brătlanu cel de-al il-lea. Cum erau ei să îngenunche înna- Intea unui ordin militar ilegal, provocat de instrucţii nesoco­tite ?

Şl au fost împuşcaţi ca nişte câni în zilele .României Mari, a doua zi după ce se comemora­seră strămoşii deia cari au moş* tenlt credinţa fi vitejia.

Să ne descoperim...„Neamul Românesc“.

N, larga.

I»âaeţia şi Administraţia«AŢA LIBERTATE! BRAŞOV

Telefon 226ăfotnament anual 360 Iei

străinătate 800 leiJtatmţurl, redăm«, după tarii,

Victoria dinPentru a stoarce măcar un

ultim succes în alegerile ju ­deţene diu judeţele româ­neşti ale Ardealului, s’a declarat în mod volnic ba- lotagiul în judeţul Cojocna, ca la noua alegere, care a avut loc Vinerea trecută, să fie scoasă învingătoare cu orice preţ lista guvernului.

Iu vederea acestei ale­geri s’au făcut nişte sfor­ţări nemaipomenite de că- tră aatorităţi şi agenţii e- leetorali, ca să stoarcă ma­joritatea voturilor. Din fă­rădelegile săvârşite vom cita numai câteva:

Dela Oradia-mare &’au adus In judeţul Cojoena 1000 de jandarmi dela batalionul de In­strucţie.

36 »olari şî 110 prímád o-eu împărffi cerliîic*Uie de ak gălorl.

L* secţia Cuzăplac» unde par­tidul naţional üru«ïse majori* iăţi de aproape 10 0 0 voturi, acum s’a făcut o linie de ase­diu, pe o rază de 5 km. Co­manda faimosul 'locotenent îs- trati, Autocamioanele cu jan­darmii dela Oradeo-Mare circu­lau ca în război.

Din comunale Petrîssd, Tema- 9«, Ciitetş, Mesteacăn, Blbîî Cubleş, n-a fost lăsat ia vot nid un singur om 1 1 2

La secţia hida, alegătorii au rupt cordonsaeie de . jandarmi lat întâie 2 km. înainte Mde sec- P*. S AtM Nisîpi şî Sântimărîe i nu au pisild veni la vot

La secţia Sărmaşul mare do­sarul alegerii, a tust şterpelit coapt&â din automobilul, care aducea pe preşedinte la Cluj. Ei a fost glstt Insă a doua zl, de t&ranil trecători pe drum şi dus ia ûh Ltviu Dan la Most.

La secţia de votare fâGheor» ghenit comuna Cară a fost re- liriuta. Numai colonialii maghiari au fost aduşi la vot. Românii din Apt hida, Felea«, Someşeni, Dfzmtr, Pata au lăsat sapele pe camp şi au venit cete-cete sâ îşi Ufca votul, când au auzit, ne se întâmplă.

La secţia de votare Ormeniş prim-prttorul Habor a oprit sa­tele Oânmihal, Zoreni. Sânpetru şi Dâmb.

La secţia de votare Vlaha% alegiiorh români din Hâşdate şl Cita, vizând că numai ma­ghiarii sunt lăsaţi ia vor, era să se încă« re ou jandarmii pea- trusâ aceştia îi ţineau pe hotar. Sublocotenentul era beat şi a- menirtţa necontenit cu împuşca­rea. etc. etc.

Credem că aceste câteva mostre ajung, ca să dove­dească nemaipomenita pre­siune făcută asupra alegă­torilor români. Cu toate însă că m modul acesta s’au

Ani de liiiiNesocotinţa cu care se ridieă

Aa noi crcurS de triumf este şi ridicolă şl condamnabilă. înţe­legem ea marilor bărbat! dis­tinşi să li se facă porţi trium­fale şi să fie primiţi cu fastul de care s-au fleut vrednici prin fapte, cari nu pot rămâne ne­simţite de popor şl pentru cari poporul vrea şl caută să-şi ma­nifesteze recunoştinţa. Dar a- ceste porţi răsar şi se ridică din inima poporului şi d!n dra­gostea ce o pcariă teiul ser- bătorit.

La noi Insă porţile triumfale se clădesc ia ordinul şi placul serbătoritului.

In decursul eampaniei elec­torale, la ordinul pretorului, co­munele erau obligate s i ridice arcuri de triumf pe seama d*luî prefect, care împreună eu alte persoane făcea propagandă e- iectoraiă pentru oamenii guver­nului, Şi ou era rar cazul — vor­besc de jud. Târna va-mare — că ţăranii români, opriţi dela lucrul câmpului, să aştepte la ordin şi în haine de sărbătoare câte un automobil In care saşi şi unguri formau anturajul d-lul prefect.*

Pentru aceşti »iluştrii* se Indi­cau arsuri de triumf.

Dumineci a fost la Braşov d-1 ministru Trancu-Iaşt. Nu în­ţelegeam rostul arcului de triumf ridicat la Intrarea în centrul oraşului. Am înţeles însă tâlcul când la sosire, automobilul din frutea convoiului de primire s*e oprit direct sub poarta de triumf. Era d-1 ministru. Avea plăcerea să fie fotografiat în automobil şi sub arc.

Privindu-1, Iţi veneau In minte mofturoasele pofte şi ambiţia împăratului Nero.

Pentru aceasta, Braşovul s-a văzut îndatorat să ridise poartă de triumf şi sădea un banshet, care a costat peste 50 mii Lei.

Ne plângem de sărăcia şt scurapetea în care trăim. Ridi­căm însă arcuri de triumf şî aruncăm zeci de mii pen­tru primiri, cari c-ar putea face fără nici o cheltuială. Oare bunul simţ nu le şopteşte nimic d-lor miniştri ? Nu-şi dau seamă că arcurile triumfale pe sub cari trec automobilele dânşilor, sunt atâtea furci caudine pen­tru poporul sleit şi s l rac, care e silit sâ le ridiee?

Prin line însuţi, ceiăţene, şi pentru

tine, Ia libertate, legalitate şi cinste.

Alegerea Senatoruluiconsiliilor comunale

Miercuri în 2 3 Iunie are loe a leg erea Senatorului de către con silierii com unali a leşi în cele 4 9 comune rurale şi urbane ale judeţului Braşov şi de câtră con silierii judeţeni, în număr total de 4 4 6 alegători.

Candidatul Partidului Naţional este inimosul nostru advocat din Braşov dr. Aron Suciu, luptătorul fruntaş pentru drepturile poporului nostru, fiu de ţăraD, care cunoaşte mai biae multele năcazuri, cari pasc năcâjitele noastre sate.

Semnul listei Partidului Naţional este roata O , care ne-a dus la învingere şi în alegerile trecute*

Consilierii comunali români, cari în primul loc tre­buie să împlinească voinţa poporului românesc dela sate, cari i-au ales în fruntea comunelor şi judeţului, sunt chemaţi acum să-şi spună cuvântul la alegerea de Senator.

Nu ne îndoim, că dragostea lor faţă de binele po­porului şi a satelor îi va îndemna să voteze pe d-1 D r. Aron Suciu, candidatul Partidului Naţional, care ca şi în trecut e hotărât şi astăzi sâ apere drepturile po­porului şi ale satelor.

Fraţi consilieri români comunali şi judeţeni, votaţi M iercuri în 2j Iun ie lista cu O ŞÎ cu numele d-lui D r, A ron Suciu.

Scrisoare deschisăd-ful Octavian Goga ministru da interne

de N. Brânzea, f roi es or.

Deoare-se văd, că scrisorile mele închise şi recomandate, trimise prin poştă nu mai so* sesa la Bucureşti, mă văd ne­voit să adresez pe această eale fostului poet mal pătimirii noas­tre*, iar azi ocrotitorul şt chiar făuritorul lajosirei noastre na­ţionale, — «âteva cuvinte de , aducere aminte*.

La 1916 — se împlinesc în luna aceasta tocmai 10 an! — eraţi, domnule Ministru de In­terne, codiţa veneratului părinte dr, Vasile Lucaci şi împreună vă sbăteaţi şi alergaţi din oraş în oraş pentru a hotirâ cu un ceas mai curând Intrarea Ro­mâniei în războiu contra un­gurilor şi nemţilor cari istoveau în robie vlaga ţăranului român şi alături de marii răposaţi Nl- «olae Filipescu şl T*ke Ionescu făgftduiaţi tuturor o Românie mare, înbelşugată şi fericită în dreptate şi libertate.

Tot în acel an, subsemnatul eram un biet prefect de Argeş, oare, după ce am predicat în şcoală şi prin conferinţe pu­blice necesitatea realizării idea­lului naţional, nu puteam uita c i sunt fiu de ţăran din mij­locul Ardealului şi de aceea căutam în toate chipurile şi pe faţă şi mai în taină să spriji- nesc curentul naţional care cerea înainte de toate dezrobirea Ardealului şi Banatului.

Ia acest scop, în Piteşti şl

■ prin satele judeţului Argeş adâ- • postîam familii şi bărbaţi refu­

giaţi din Transilvania; în şcoala militară de ofiţeri făceam să se primească o seamă de tineri studenţi ardeleni, chiar contra voinţei colonelului Sturdza, di­rectorul şcosiet, sprijineam ser­bările »Ligei Culturale* şi aju­tam mişcarea naţională în toate felurile.

La »consfătuirea intimă* a prefecţilor şi senatorilor din Muntenia ţinută în luna Iunie 1916 în casa şl sub presidenţia primului ministru de alun si Ion I. C. Brătlani’, am iost singurul prefect care om arătat, că o> pinia clasei culte naţio/iale, pre­cum şi credinţa marei masse a poporului era de a Intra cât mai curând In război — fie şi alături de ortodoxii Ruşi — pentru a libera pe Românii su­puşi ungurilor şi germanilor.

După această consfătuire şi în aceiaşi zi — Dumineca — am mers cu d‘Voastră şi eu pă­rintele Lucaci la marea întru­nire dela Dacia, unde am fost prezentat publicului ca prefect de Argeş şi fiu al Ardealului. La acea întrunire sta cerut ms! cu foc intrarea românilor in război pentru gloria şi fericirea neamului românesc.

Ce visuri măreţe, ce entu­ziasm şi însufleţire Dumne­zeiască 11

Azi după 10 ani, fiind minis

GAZETA TRAHSEVAWm Nr. 61 1926

trn de leterne chkr d-v., dom* nule Goga, fiul pcpef dln RS' şlnar, ce văd oehU m ^ ş i re simte inima fie-rSrui Român ? I

In A rdeal: Poporul român sfSştat in 3 perfide şi chtnoif şi mScinat fSrS insetare in lupte meschine de confesionalism şi regionalism, iar duşmanii lui seaulari — foştii lui asupritori şi tirani — ungurii saşii şi e- vreţi coalizsţl, unifi .după indem* nul unguresc pe câmpiile şl satele Ardealului sfidând şi baijocurind mândria neamului nostru şi spre culmea ruşine! dorobanful român, e pus sâ mă­celărească cu gtoanfe pe fra- lele său |8ran, care nu cere, decât sâ fie lisat o-şl arita voinţa In libertate 11

In Vechiul Regat: Sub câr­muirea aceluiaş Octavlan Goga armate, temelia şi nădejdea României este înjosită şi omeste- cată in lupte meschine politiee, unii magistraţi compromişi şi umiliţi în urâte afaceri electo* ra'e; candidaţii şi delegaţii o* poziţiei aresta)! şi opriţi euforia de a şi vedea alegătorii şi prie­tenii de idei, iar rezultatul vo* tării în mare parte falşifisat dela un capăt al tării la altul.

In judeţul Argeş, ‘pe care — subsemnatul — ca prefect l’am condus şi administrat mai mult de 8 ani — spre mulţumirea şefilor şi a Msjestăţti sale Rs- gelul, eu am putut la 1926 în calitate de candidat al Partfdu* lui naţional, să vizitez comuna rurală Albeşti la 24 Mai, fiind arestat ca revoluţionar şi distra gător de fire telefonice, nici să rămân în Curtea de Argeş — fiind bănuit de reoublican. Iar In seara zilei de 25 Nai nu am putut să mă reîntorc la casa mea din Piteşti deoarece am fost reţinut la politia din Piteşti până d mineafa la ora 5.

Zadarnic am arătat tuturor funcţionarilor, d le ministru Go­ga, telegrama cu No. 256 ce aţi binevoit a-mi trimite perso­nal In seara de 25 Mal, în care scria »ţi-am dat ordin să nu mal aveţi nici o neplăcere din par­tea administraţiei*.

Zsdsrnic invocam nedreptatea ce mi se făcea, zadarnic ară­tam bătrânefea şi serviciile ce am adus judeţului — soldatul fără cap şt fără suflet, instalat In scaunul prefecturii de Arges — nu a volt să audă, nu a voit să vadă 1

Cine ar fi bănuit acum 1 0 ani, că voi ajunge să văd »Ro­mânia Mare* atât de batjoco­rită şi atât de înjosită?

Ce se poate petrece in su­fletele curate ale acelor milioa­ne de tirani români, cari s’au unit cu fraţii lor din România liberă, în nădejdea unei viefl mai libere, mai omeneşti decât cea trăitS sub cârmuirea ungu rilor ? 1

Desigur ceva plăcui şi încân­tător nu se va petrece, iar sfâr­şitul unei astfel de vie)! trudite li va simt! în curând oligarhia zilelor noastre fără suflet şi fără Dumnezeu I

In ce mă priveşte pe mine, amărât şt desgustat de aşa vre­muri şi moravuri urâte — după ce am păţit şi simţit cetea oră täte, mi-am strâns pe cei 7 so- pii — ce am în jurul bibllotecei mele şi după ce am scos din rafturi cuvântările ocezionaie ale dlul Goldiş şi Lupaş pre­cum şl Poesiile şi »Domnul No­tar* ale dv. — domnule Goga— pe care şi copiii mei le citise, le-am tăiat bucăţele şi le-am a- runcat în foc, iar pe copii i am conjurat: să nu fie falşi, să nu scrie una şi să facă alta; să nu se unească în veci cu duşmanii neamului nostru şi moi ales să nu înşele ţărănimea din care ne tragem, după cum spre ru­şinea tării face azi vestitul fost poet Goga, şi azi travestitul ml nistru de interne l !

Nie. BrânzeaProfesor.

Piteşti 1 0 Iunie 1926.

Confiscarea „Foii Poporului”Un adevărat scandal.

Ceea-ce se petrece cu vechea noastră foaie poporală din Sibiu »Foaia Poporului* este an ade­vărat scandai. Ni ae comuaică revoltătorul fapt, că ultimii doi nimeri ai »Foii Poporalul* din 6 şi 13 Iunie tn loc sâ fie ex ­pediaţi de poşta din Sibiu abo­naţilor, au fost aruncate prin toate unghiereie poştei, numai ca să nu ajungi ia locul des- tînatiunei.

Din canza aceasta d-1 Bratu, inimosul director al foii a şi in­tentat poftei proces de despă gublre.

Iu n ral apărat Ia 6 luate a! »Foii Poporului* pe care î'atn primit îa .plic cetim următoarele;

„De câteva săptămâni Încoace »Foaia Poporalul* |aa se mal trimite regalat dela pofta din Sibiu. Prin ordiae secrete, pre* fectara Sibiu vrea aâ împiedece i j ungerea foii la vreme, in mă- Bile cetitorilor, ca astfel a:eştia să nu fie orientaţi asupra ches­tiilor curenta.

Spre pildă foaia de Rusalii an oprit-o in gara Sibiu, ia noap­tea de 20 spre 21 Mai, dar fără a spâne măcar un cuvâaf ad* J ministratiei foii. Acesta e un a- . buz ne mai pomsnit, din care ? cauză s’a şi ficat proces poţtei fiindcă a executat un ordin I- legai.

Am auzit, că a’an confiscat foi |i dela unele chioşcuri de z are. Asta e pa nedrept. Rugăm aviz, unde s'a întâmplat.

O confiscare motioată legal ar trebui să se facă la editura gazetei. Dar vedaţi d-stră, spre acest scop trebae adusă o ho­

tărâre, po care trebne sft o Is­călească cineva şi astfel să la răspunderea. Şi aceasta n’a volt nimenea s'o facă.

Altfel fiiad, au recars la con­fiscări secrete. Şi suntem infor­maţi, că chiar şi numărul pre­zent ii vor imaona abonaţilor nimai după alegerile judeţene.

Aceste abuzuri mizerabile, de cari n’au ficat »Foii Poporalii“ nici Ungerii, momentan trebne să ie suportăm. Dar ia vreme, le vor plăti scump, cei-ce ie fac.

Fosia prezentă s’a dat ia poştă numai Marţi (u 1 Iunie, de oa­rece ştiam că tot nu o expedia­ză ia vreme, fiind in 4 iunie a- Iegeriie judeţene. Celorce vin ţa Sibla, dl« Împrejurime, le-o dăm îa pesoauă.

Namiral acesta e considerat ca asmăr dublu. A mai tipări încă unul, ar însemna sâ um­plem beciurile poştei cu saci ca gazete pe cari el Ie expediază când vreaa, — dspăs© au trecut alegerile. De aceea proximul număr apare numii pe Dumi­necă 13 linie 1926*.

•Confiscarea acea «ta ilegală a

avut îasă tocmai efectul contrar. Abonaţii din judatai Sibiului, ne- primiid folie ia timp, aa plecat ca droaia ia S bla luând la pri­mire foile dela adminiatraţia ziaruiai, astfel că la alegerile judeţene, cari au avut ioc k 4 Iunie, gavermi a mâncat o notă tnfrâsgere, lista Partidul! Na­tional Întrunind o majoritate de 5057 voturi ft(ă de liata ave- rescaaă-aâaeaecă»magh:arâ.

Serbările federale socoliste.Praga (Cepe). — Dnminecă 6

Iunie s’au terminat exerciţiile şcolilor secundare, care formea­ză prima verigă din lanţul de serbări ale celei dea Vlli-a ser­bare federală a socolilor. Aceste exerciţii an darat 3 zile, dela4— 6 Iunie.

Vineri 4 Iunie an avut loc s- nnmatele întreceri în înnotare pe Vitava, dar continuarea, care trebuia să aibă loc Sâmbătă, a foat împiedecată de o ploaie torenţială, care a ţinut de dimi­neaţa până aeara.

Dnminecă Ia orele 4 p. m. după sosirea preşedintele repu­blice! şi intonarea imnului na­ţional, an îatrat îa stadioa pri­mele grupuri de eievl (4300 bieţi şl fete), formând imed at o serie de T-uri (Tomaş, un* mele de botez al preşadmteiai) ş! producâQdu-ie apoi cu dife­rite exerciţii, admirabil executate. După pauză, vin în stadion 3000 fete, îmbrăcate toate In alb şi in arma lor 5000 băeţi făcând an enorma M (Maseank) vivant. Toţi elevii apo, 140 şr rari, a 10 0 , an trsent pe diaa* intea iojet preşedintelui, aducând onug ul lor părinteiai patriei.

Numărul spectatorilor d« Du­minecă, o lună Înainte de prin­cipalele serbări, a atins cifra de80.000.

Dapâ terminarea exerciţiilor, nn convoin de câteva zeci de mii de oameni a manifestat prin străzile principele ale oraşnlni.

Preşedintele Massarjk către elevi.Duminecă dimineaţa, o depu­

tăţie de studenţi şi profesori, s'a prezentat la Barg spre a remite Şgfalni ţării o adresă de omagiu.

in răspunsul sân, preşedintele a accentuat importanţa socoiis- muiui prin nrmâtoareie cuvinte:

.Omul trebne să fie organizat, trebui© sâ fie membra! cuiva, al vre-unei grupări mai mari, tn

fine trebuie |sâ fie totdeauna ca cineva, ou singur. Aceasta face tocmai aocoiismui, care vţ În­vaţă să... socoiizaţi. Şi ea soco- Îizez, am Început a socoliza dela 13 ani, fie ia şcoli, fie acasă. In fiecare dimineaţă fac o bas de apă rece ai pe urmi fac gimnastică. Şi cred că prin &- ceasta, omul de*iae mai apt pentru munca zilei. Vâ mulţu- msse Încă odată şi mâ bssar câ vom avea serbări frumoase*.

RiimffllaliaiiiBi ă l o ­ra jlema GosMeana"

de Elena dr. Acta,Zilele trecute a avat loc in

oraşul nostru o f«'a:no.*să si reu­nită producţie teatrală, elevele dela şcoala prof «sioualA jucând cu a*alt succes f«eric* presă In 3 acte cu cântări ş! jocuri »Ilea­na Gosinzeana“, a d-nei Elena dr. Aciu, aatoare a mai multor atari opere teatrale pentru copii. Piesa din chestiune este bro­dată pe basma! popular al Ile­nei Coiâozenei, împletit ca per­le drăgălaşe şi uţoare de ide! şt simţăminte delicate, isvorâiedia- tr'o inimă caldă şi gingaşe, iu­bitoare de neam şi ţară şi ba* zatâ pe o profundă cunoaştere a tot ceeacs e ban şt nobil in sufietnl copiilor şi a tinerilor de ambele sexe.

Ca compoziţie şi technică pie­sa are calităţi, tar sub raport edneativ este de o incontestabilă valoare şi aceasta cn atât mai mult, cu cât literatura noastră contimporană bâjbăie de fel de fel de creaţii, eşiie din suflete degenerate, sau dornice de pa­radă şi glorii ieftine.

Felicităm deci pe autoarea şi pentru recentui succes şi cons­tatăm. că acest fel de activitate este cel mai preţios concurs, ce-1 poate da 6 femee de talent.

I. Ai, B. Lemeny.Cetiţi şi răspândiţi:

.G a ze ta Transilvaniei*.

„Ad aquas Herculi sacra”- Fine —

Zilnic dela 8—9 din şi 5 - 7 p. m. muzica căută în parau! băilor caret frumos îmbrăcat în fiori de diferite eulori având In- scripţiunea »a nu călca şi rupe florile*, iar din distanţă în dis­tantă sunt bănci cu mese, la cari vezi cum vilegiaturişli tn cântecul muzioef, îşi anunţă plăcerea lor către prieteni prin câte o vedere din încântătoarea vale a Cernei, sau încearcă să

| citească din câte o carte dela J biblioteci, în schimbul unui a- J bonament.

La această staţiune se află un sanatoriu militar de 112 ca* mere înzestrate su tot confortul, o vili Doboşan! o consist, gr. orient, român din Caransebeş ee închiriază camere cu preţuri reduce, pentru preoţi din toate eparhiile ţării.

încântătoare sunt poziţiile ceînconjoară băile şi cari dau prilej viiegiaturlştîior să le ad­mire frumseţea diferitor regiuni ale munţilor Cernei.

Toate culmile munţilor sunt puncte de atracţie, suni locuri sfîntefde pioasă pelerinaje.

Nu departe de parcul instala­ţiilor — după o pil rob are de 10—15 minute pe mai ui drept al Cernei ridicând muntele în spirală dala b Mie Hercuiane, pe nişte trepte anume construite, ajungi în fsţa unei înspăimântă­toare peşteri cu dimensiuni e- norme, în al cărei interior dd de câteva deschideri întunecoa­se, cari îngusiându'se nu pot fi străbătute, — e »peştera Hoţi­lor“, de care poporul spune că ar avea ieşirea tocmai ia 10 Km. în faţa casei comunale din Meh o di a.

Dela b aia iui Hercuie — mer- | gând pe şoseaua splendidă din­tre munţi — tot pe malul Cer­ne! — la vreo 10 Km. dai de uzina electrică ce alimentează băile cu electricitate prin ajuto­rul apei adusă pe un canal lung mai sus de Cerns.

in apropiere se ridică »Casa Elveţiană“, un restaurant cu Iot ieiut de gustări şi aperitive. — Depărtându4@ de bâi — pe ceîaş direcţie, — se găsesc ce­le »7 izvoare calde* — la cari poporul — graţie nalurei — Îşi face bli in chip gratuit.

Puţin mai departe — şi pe aceiaş drum fermecător — după o cale de o oră pe jos din faţa statuei iui Hirsute, ajungi ia »Crucea Glzelia*. o poziţie ce ţi desfăşură in ioţâ o încântătoa­re panoramă a celei mai fru­moase părţi din adânca vale a Cernei.

In apropiere de această po­ziţie dominantă — puţin mai ia nord se află lacurile — de unde bravii ostaşi ai eroului Ge­nerai Dragalina, au înfruntat ou bărbăţie oastea duşmani, libe­rând de sub Jugul ei frumoaso provincie, cu care fora noas­tră românească se poate mân­dri.

Se zice că crucea e ridicată în amintirea morţet — unei fe­te Gizelia — care din cauza unei dragoste nereuşite — şi-a curmat firul vieţei — tocmai dela o înălţime atât de înfrico­şătoare.

Mai sus de »Peştera Hoţilor* o privelişte ce-ţi cutremură toa­tă fiinţa, o poţi avea — de ia •înălţimea lui Gloriei* unde si- iâşiueşte un chioşc, de unde nu te mai saturi sorbind frumuse­ţea naturel atât de bioecuvân' tată de D-zeu In acele io suri.

Dar, cea mai surpebă poziţie — pe care o ridică orice vizi­tator — şi de care*ţi loveşte privirea cum soseşti la băile iui Hercuie, este »Crucea Albă* numiţi aşa pentru faptul câ, in timpul războiului un neamţ, foar-

de C. Rotain-Peştera.te bun călăreţ — in rSmStaga tuturor din parc — a urcat În­cet, laset timp de mal bine de o oră — coasta muntelui Csraa din stânga apei, Iar când s§*$i dea salutul iui fată de cei de jos, carej îl urmăreau cu a» plauzele — colul face o mişca­re greşită, se poticneşte — ne mai eiegăndu-se nimic di a- mâudoi.

In adevăr, îti trebuie putere ca să te poţi ridica până la cruce,dar şi niuit curai, ca să nu rişti sS ameţeşti de acolo, de unde ochit nu ţl-se rnai satură pri­vind toate edificiile băilor — aranjate în fundul velei pe am­bele m iiuri ese râului intre cefe două coaste cu ci de file forme — cari mai de cari mal curioase.

Aceasia-i «kţla balneară şf climaterică a blflor lut Hercuie din Banat, o adevărată perlă a ţării noastre a cărei fsimâ cu efecte tămăduitoare a pătruns de mult în întreaga Europă, iar cine are fericirea s i se împăr­tăşească de efectele lor, cu adevărat va puica zice c t şt Notiere; »Je i*ai vu, dis* je vu, de mes propres yeux vu, ce qjurn npelie va*.—

Expoziţia pictoruluiV . Maximilian

La 1 0 I. c, s’a deschis fa îi* ce«! „Şaguna*, expoziţia de pictură a cunoscutului şi felen- tstalul pictor braşovean prof. V. Maximilian. La inter ea în sală, aproape 10 0 de aevsrâie noi, plus vre-o 15 vech*, ne farmecă privirea prin vioiciunea şi varietatea culorilor, prin a- ranjamentui ostetîc şi corect, vrăjisdu-ne în faţa unor peisaje şi ini doruri îa majoritate cu­noscute nouă braşovenilor pre­cum şi In faţa unor extrem de pitoreşti colţuri de ţară. T bio* udie sunt tede pi da te după natură, marcând o selecţie, ca ircdisză multă fineţe şi bun gust, dragoste sinceră psslra frumuseţile solitare atât de dar­nic risipite îa sânul naturii. Ar­tistul stărue asupra efectelor de lumiaâ şl ie prinde cu măestrte eternizează perspective adânci, inspirst de o bogată varietaie de sabiecte. Dragoste de natu­ră, simţ pios tradiţionalist, plă­cerea astetica şi firească pen­tru solitudine şi un optimism larg şi sincer, - 7 lată esenţialele eeraderistice a ie pictorului.

Dltt bogata expoziţie relevăm în special: »Uriătoarea din Po­iana Ţapului (1,5), cascada „Ghimbăşelui* din Buceci (3), Restaurantul ia »Tureu*, din Po­iană 80, Ruinele fortăreţe! şi amfiteatrului dela Gfădişte-Sar- misegeiuza (72,70), Apus de soare pe Piatra Craiului (78), Porţie de Dunăre, la Aia Caie (6 8), pe Postovar, răsărit (36), Ruinele podului iut Traian (59— 60), prăpastia Zârneşii (30) ele. Toate anotimpurile se resfaţft pe aceste frumoase tablouri, intre cad unele sunt pointate, aparţinând unu! gen nou de pictură In ocvarele.

Expoziţia fiind deschisă până ia 29 Iunie, recomandăm căl­duros vizitarea ei tuturor ace­lora, cart cred câ posed price­pere pentru artă şi 'îndemnui superior de a încuraja activi­tatea creatoare a unui real ta­lent,

/. Al, B, Lemeny,

JLbonamenta ia Gaz$üa Transi! vaotel ss pot fsas ori fi câu$ timp mai Ib> daiungat sau lunara.

Hr. 6 1 -1926 KMIBTA TRANSILVANIEI

Cronica sportivă!Coltea—Olympia 2:0 (1:0).Victoria »Colţei* “a fost jnstă,

fi fată de jocul său frumos «I calculat, reactlunea „Oiympfet a fost foarte slabă. Ne miră chiar această formă a echipei invlusă Duminecă) deoarece, mai mult decât oricare alta echipă din re­giunea Brişo/, are in susţinere toate mijloaceie materiale, ne« cesare.

In jocul de Duminecă, sarcina echipierilor CoÎţei a fost uşoară, totuşi ambifla nu ie*a lipsit şl daci ar fi fost mai atenti, scorul fără Îndoială, ar fi fast mei ri­dicat, ca toate că echipa era lipsită de trei elemente valorot* ae: Darvas, Berthaşf Beinhaier. S’*R remarcat de ia Cniţea: A- damovici) Varga, Szafc 6. De la Olympla, Froiam a foai sluga« rai mai deosebii; inaintatea a fost absolut napotincicasă, fată de puternica rezistentă a apără­rii Colţei.

Arbitru a fost d l Szibă.*Braşooia—CER. (Braşov) 4:1

(3:0)Ca toate că jocul Braşoviei a

fost mai slab decât cel pe care 11 pr«ttcă de "obicei, victoria tre bala să i revină. Mal ales 2n ju­mătatea a doua a j o cu Ui, luota »'a d£t numai 2n ista portei CFR. şi totaş! nu s-a reuşit decât an singsr goal in acest Mm 3.

M 1. S.

BibliografieIn editura revistei »Societatea

de mâne* din C kj au apărut următoarele două interesante broşuri datorite d*lui Ion Clo­poţel redactorul-şd ş! editorul revistei »Societatea de mâne*: »DouS săptămâni ta Cehoslova­cia“ ei »Criza democraţiei In JRomânta*. Broşaftlese pot pro­cura fiecare pentru prefsl de lei 50 dela editura revistei »So­cietatea de mâne*.

A nunţComuna bisericească Tohanul-

nou dâ Ia erâaciă pe termin de trei ani începâad din 1 Iulie 1926 casele proprietatea bise­rici.Licit*ţ * se va tine în 27 Iunie a. c. P e {ui de strigare 800 Lei.

Co&diliunile de licitaţie se pot vedea la oficiul parohial.

Tohanulnou la 12 Iunie 1926. .2—3 Oiicml parohial.

PubiicaţiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rala câ licitaţia deia Bat. 2 Vânători de Munte Braşov pen­tru cantitatea de 2,654,333 Kg. lemne de foc publicate In „Ga­zeta Transilvaniei" No. 47 din 9 Mai 1926 se repetă în a- celeaşi condipuni pentru ziua de 28 Iunie 1926.

Comand. Bat, 2 V. M. 461 1—1 Lt.-Colonel (ss) Strat.

Primăria municipiului Braşov.No. 10173/1926.,

PiiMicaţianeIn baza deciziunei consiliului

comunal No. 7972/1926 se a- duce la cunoştinţă proprietari­lor caselor, că toate closetele, cari zac în raionul canalizei subterane şi cari încă nu s’au racordat la canaturi subterane ale străzilor trebue să fie racor­date cei mai târziu până la 1 Octomvrie a. c. conform preş criptiunilor statutului de cana­lizare şi statutului despre dre­najul caselor.

In cazul dacă racordarea nu­mită în termenul indicat mai sus nu se va executa, se vor aplica dispozitiuniie § 30 al sta­tutului de canalizare cu cea mai mare stricteiă.

Braşov, la 9 Iunie 1926.460 1—1 Primăria

Prmăria municipiului BraSov.

No. 9171—1926.

PubiicaţiunePrin aceasta se aduce Ia cu­

noştinţa generală, câ în ziua de 2 August i9 2 6 la ora 9 a. m. se va tine la secţia economică a Primăriei o nouă licitaţie publică cu oferte scrise, închise şi sigilat provăzute cu timbrele prescrise, conform legii conta­bilităţii publice Art. 72—83 pen­tru Închirierea localurilor din casa Sfatului, care au fost ocu­pate de reuniunea pompierilor voluntari.

închirierea se face pe un ter- , men de 6 ani cu condiţia că I toate transformările şi modifică- | rile în concordantă cu architec- tura clădirii, trebuie făcute de către concurenţi pe spesele lor şi că coridorul, în care au fost aşezate recvizitele pompierilor trebuie să fie dărâmat.

Concurenţii să facă singuri propuneri şi planuri de trans­formare, oferind totodată şi chi* rfa anuală.

Ofertele întârziate sau neco­respunzătoare nu se vor lua în considerare.

Conditiunile mai detailate se pot vedea la secţia susnumită.

Braşov, la 8 Iunie 1926.449 2—2 Primăria.

C IN EM A A P 0 L L 0Astăzi, 15 Iunie mai rulează fil­

mul de aventuri în 12 acte

M A R E N E C U N O S C U T AMercuri şi Joi 16—17 Iunie

Lupii din MontmartreMare film senzaţional Dorian. Interpretat de GlOfla SWâUSOn-

Vine ! Vine!Oala z e & e p o r u n c i

2 părţi odată. Orchestra mărită. Preturile normale.

Primăria Municipiului Braşov.No. 8878-1926.

Pubiicaţiune.Se aduse la ctmoştîafa publică

că in ziua de 14 August a . c. la ora 9 a. m, sg ve ţine î@ secţia economici a Primărie!, Sir. Argintarilor 5 II. etaj uşa 3, In conformitate cu art. 72—83 a! legii contabilităţii publice o licitaţie publică cu oferte scrise stglkte şi timbrate pentru închi­rierea mai multor prăvălii oră­şeneşti.

Conditiunile detailate presum şi tabloul prăvăliilor se pot ve­dea în zilele de lucru la seefia economică susmenţionată.

Odată cu oferta se va depune şi o garanţie de 10% asupra chiriei oferite.

Ofertele se vor înainta se* parot pentru flecare local.

Pe urmă se observă, c l ad judecătorul e dator ca în ter­men de 24 ore după comuni­carea 'aprobării adjudeeaflunii din partea Primăriei să* şi corn- pleoteze garanţia 'de 10% până Ia suma unei chirii anuale care se va retine drept cauţiune pe tot timpul contractului de în­chiriere.456 2—3 Primăria.

C IN EM A M ODERN15 Iunie

Domnule Locotenent soţia meaarhiinteresantul film cu HaiTjl

Lledtke şl Mary Ktd.16—17 iunie

N A T A Ş A(In nunele tnpintnlnl)

Mare film cu Lin de Puttl îl .Emil Junings

No. '541/1926

CONCURSDevenind vacante 2 posturi de moaşe comunale în comuna Bod se deschide concurs pen­tru aceste 2 posturi.

Cererile, insolite de diplomă, certificat de naţionalitate şi cer­tificat de moralitate, sefvOr îna­inta Primăriei comunale Bod până la 15 Iulie a. c. orele 12.

Salar anual Lei 2400 şi taxele fixate de judeţ*

Bod la 11 Iunie 1926.461 1 —3 Primăria comunală.

No. 118/1926.

PablicaţianeSe aduce la cunoştinţă gene*

rală că în ziua de 25 iunie 1926 ora 10 a. m. se va ţinea licitatiune publică cu oterte în* chise în localul Casei Păduri­lor din Bucureşti şi în localul Direcţiune! Silvice Mercurea- Ciuc pentru vânzarea unei por­ţiuni de ICO Ha. 48 ari din pă­durea „Valea Blidarii“ proprie­tatea comunei Maieruş.

Vânzarea pădurii a fost pu­blicată în Monitorul Oficial No. 111/1926.

Preţul de strigare: 2,637,719 Lei.

Conditiunile detailate se pot vedea atât la autorităţile susa- miniite cât şi la subsemnata primărie comunală.

Maieruş, la 12 Iunie 1926. 458 1—1 Primăria comunală.

P a o a din Sir. FântâniiU d o d esţe

vânzare din mână liberă.Ioformaţiuni mai de aproapeîn cancelaria advooaţială Dr.Herman Fabrifcius, TârgulCailsr 4 , Telefon 6 4 6 .

448 2 - 3

Casa C j renală a Asigurărilor Sociale Braşov anunţă cu regret trecerea din viaţă a domnului

F H G ZEID N ERFA R M A C IS T

reposat în Domnul în ziua de 15 Iunie 1 9 2 6 după o activitate rodnică şi conştiincioasă desvol- tată în serviciul acestei Case Cercuale.

Corpul defunctului este depus în Capela Ci­mişirului evangelic unde va avea loc şi înmor­mântarea Jo i în 17 Iunie ora 3 p. m.

Casa Cercuaiă a Asigurărilor Sociale Braşov.

aMiMMNiiiiiiiiiiinuaiai J

PLĂCILE D E A S B E S T ( E T E R N I T )

„ M E T E O R “ale fabrice! de eternit din Oşorkeiu jud. Bihor.

sunt cele mai durabile şi mai plăcute ! Acoperemântul nu are nevoie de îngrijire şi reparare, rezistă tuturor tempesfaţulor, precum şi focului, e mai bun şi mai eftin ca ce! de tinichea sau ţiglă. Executăm lucrările de aco­perire în toate culorile şi după toate sistemele moderne*

Acordăm garan ţie pentru calita tea m ateri­alului şi m anopera acoperişului

R eprezentante fn to a te ce n tre le de Judeţe.178 97 0

IHimiHIIIIM iifMiiiaar«tiiiiiit:c»«a>iMiaaMi>>«iiitaiiiiMti liait tmifaiaaiiMiimiiMvatf a<afaaaai«ia

iaaiaiiaiMiaauaMaaaiaiaiaaiaaaaaiaaaaaaiaaaaaaaaaaaaaH«aaaaaaaaaaaaaaaauaaaaa*M«aaaaHiaw

LicitaţieBiserica ortodoxă Sf. Ador*

miri din Braşov Cetate vinde în licitaţie publică în zilele de 22

| şi 23 iunie ia orele 3 d. a. în locuinţa defunctului Teodor Sou- darea din Strada Castelului 76,

I toate obiectele rămase conform

testamentului defunctului în pro­prietatea Bisericii. Obiecte sunt: mobile, îmbrăcăminte, lingene, vase de bucătărie etc.

Obiectele se vor vinde cu bani gata şi se vor adjudeca celui care a oferit preţul cel mai mare*459 1—1 Comitetul Parohial•

V A L A B I L D E L A 15 M A I U 1926.Sosirea la Braşov. Plecarea din Braşov.

Delà Bflcareţtl:Acceleratul noaptea 12 ore 46 min.Expresul 9» 2 » 31 9

Personalul dimineaţa 5 » 08 9

Acceleratul » 11 n 41 9

Orient express d. a. 1 0 18 »

Personal « 2 » 18 99

Acceleratul 99 6 m 21 99

Personal seara 10 w 17 99

ExpresDelà Oradea-Mare :

noaptea 3 ore 23 min*Personal dimineaţa 6 s 15 9

Personal d. a. î 99 20 99

Acceleratul » 6 T9 08 »

Personal noaptea 11 » 53 99

AcceleratulBela Arat

dimineaţa 4 ore 50 min.Acceleratul m l i n 48 »

Orient d. a. 4 m 46 9

BelaPersonalul

SI. Bheoruhe şi Breţca:dimineaţa 9 ore 45 min.

Personalul seara 9 » —

PersonalulDelà Madefalăn:

dimineaţa 7 ore 55 min.Personalul d. a. 2 n 10 9

Personalul noaptea î l m 50 9

Tren mixtDeia Făgăraş:dimineaţa

»»

1 ore 10 min.

PersonalulDeia Sibiu:

d. a. 1 ore 11 min.Tren mixt d. a. 5 99 46 9

Tren mixtDeia Zârneşti:

dimineaţa 6 ore 28 min.Tren mixt d. a. 1 » 30 J9

Tren mixt seara 8 n 15 n

PersonalulSpre Bucureşti:

noaptea 12 ore 16 min*Expresul » 3 n 41 nAcceleratul dimineaţa 5 » 08 »Persopaîul . 6 . 36 »Acceleratul d. a. 12 » 07 mPersonalul H » 1 R 46 »Orient expres » » 5 » 7 »Acceleratul . . 6 » 28 m

ExpresSpre Oradea-Mare:

noaptea 2 ore 48 min.Personalul dimineaţa 5 „ 30 »Acceleratul d. a. 12 » 09 »Personalul . 2 . 45 »Personalul seara 10 » 39 n

AcceleratulSpre Arad:

noaptea 1 ore 08 min*Orient expres d. a. 1 » 32 mAcceleratul - 6 „ 46 »

Spre Sf. Gheorgbe şi Bretea :Personalul dimineaţa 8 ore min.Personalul d« a» 5 » 20 •

PersonlulSpre MadefalAn:

dimineaţa 5 ore 30 min*Personlul d. a. 3 » — mPersoalul d. a. 7 » 50 m

Tien mixtSpre Făgăraş:

d. a. 5 ore 1.15 min*

PersonalulSpre Sibiu;dimineaţa 6 ore 40 min.

Tren mixt d. a. 12 „ 42 —

Tren mixtSpre Zârneşti:dimineaţa 7 ore 15 min.

Tren mixt d. a* 3 » 30 •Tran mixt seara 9 » 15 m

Trenul de plăcere SINAIA—BRAŞOV începând Ci 15 Iunie pe timpul sezonului de vară. Plecarea din Sinaia la oreie 7*35. sosirea la BRAŞOV la ora 9*35.Înapoierea din BBAŞOV la oreie 17*55) sosirea la SIIAIA la orele 19‘45.

P ag in a^ . GAZETA^TRANSll \m!TOl Nr. 6 t—i f i t

Prelungirea alianţei statelor Micii Antante

Duminecă a fost iscălii de «Itre reprezentanţii României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, protocolul pentru prelungirea convenţiei de alianţă.

Iată comunicatul oficial trimis de ministrul de externe, în a* ceastă c h e lie :

„Eri, Dammecă 18 Iu­nie la ora 1 2 a avut loc la Bucureşti, la ministerul afacerilor străine, semnarea de către d-l Ioan I. Miti- lineu, ministrul afacerilor străine al României, pe deoparte şi pe de alta de către d-nii R. Tcholak An- tich, ministrul regatului sâr­bilor, croaţilor şi slovenilor şi R . Kiinzl-Jizerski, minis­trul republieei Cehoslovace, fie-care Io numele guver­nului ce reprezintă, a pro­tocolului de prelungire pentru o durată de B ani, a Convecţiunilor de alianţă defesivă între România, re­gatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor şi republica ceho­slovacă.

Prelungirea acestor Con- venţiuni de alianţă nu face decât sa întărească şi mai mult legăturile de strânsă prietenie şi de complectă unitate de vederi, cari u- sess cele trei state ale Micii înţelegeri“.

Refuzai unei candidaturi.

Cetim în „România“:Ca să se vadă până unde

merge urgia în alegeri, relatăm următorul fapt:

Eri urma să se depună candS* datura d-nuiui Ştefan G, Popp, pentru locui de senator ales de consiliile comunale şl judeţene din Cluj*.

Preşedintele biroului electo* ral, a refazat însă primirea can­didaturii pe motiv că se în do- eşte că d-l Ştefan G, Popp are vârsta de 40 ani şi în conse cinţă ti trebue acte doveditoare I

Or legea nu posedă ca cei care candidează să prezinte acte de stare civilă. Pentru a can­dida se cere prezentarea cerere« şl autorizaţia candidatului râmă nlnd ca parlamentul să cerce­teze la validări dacă alesul înde* plineşte celelalte condiţii.

Dar în afară de aceasta mat există cineva in ţara aceasta, care să nu fie sigur că d*l St. C Popp a trecut de 40 ani ?

Singur preşedintele buclucaş mai poate avea această îndo­ială.

Rtutst« ori prostie? Lisăm pe însuşi preşedinte ie sâ*şt «leagă alternativa.

impozitai pe cifra afacerilor.In urma unei deriziuni luate de ministerul de finanţe, micii indus» trlaşi, comercianţi şi meseriaş! vor fi impuşi ia plata Impozitu­lui pe cifra de afaceri, numai în cazul când valoarea totală a afacerilor este mai mare de 400 mii le). Toţi ce?, a căror cifră d« afaceri este mai mică de 400 0C0 Iei sunt impuşi ia un impozit fix.

Până acum limita maximă a cifrai afacerilor, până Ia care se aplica impozitul fix era numai de 200 mii lei.

INFORMATION!Scriitori ardeleni primiţi do A-

C2deraia română. Academia ro­mână procedând la distribuirea premiilor pentru lucrările pre» zentate Academiei Române, a acordat din premiul Âdamaehe o sumă de 5000 lei d-lui Ştefan Meteş din Cli j pentru voiumn! »Regele Ferdteand al României şi acelaşi sumă d juî dr. Dviu Câmpeanu din Braşov pentru lucrarea şa „Problema guşeî şl eretinizmuln! în România şl cer­cetări biologice asupra glandei tiroide“. •

Academia Română a ţinut Du* nrnfci?ă o şedinţă eolemnS săr bâ torid d aniversarea vârstei de 60 enl a Suveranului cu prilejui reaeptiei d-iui prof, univ. Emil R covlfa în sânul Academiei. La cuvintele omagiale roşiile d d-l prof. Pârvan, M. Sa Re­gii le a răspuns mulţumind şi subliniind că vine întotdeauna cu bucurie îa mijlocul membri­lor Academie!. Suveranul a adus apoi elogii d-lui prof. Raeoviţa, un savant cunoscut in cercuri largi, cere n-a pregetat a<teşa părăsească o situaţie pentru a contribui la înfiinţare® universi­tăţii din CiuJ Noul membru a făcut apoi apologia regretatului Dr. latre te, el cărui loc îi ocu­pă. I a răspuns d-l Dr. Antfpa.

D l medic Dr. Marin Stnrza afo; £ numit de minister ui uână» lăţii publice director al băilor Sooata. *

Rectificare. In darea seamă a coc. »Tinerimea* bm Braşovul- techiu, pub icată î» n rul trecui, sa strecura» o greşul. La do- j naţiunea cu 200 La este a se j c* tf în ioa rît^Cheorghe Prişcu, \ cii,a din eroare ste publicat, | n* mele d-iu* Gheorghe Pulu.

Miniştrii la Rraşov. Braşovul a găzduit Duminecă !n zidurile sale pe d-nii miniştrii Trancu- laşi şi l, Lupaş, veaiţl să ins pecteze initituţiunile aoartmă- toare resortului lor. După obici­nuita primire oficială la g»ră, a urmat vizitarea oraşului, re« cepţiune, banchet «te

*D l prefect al poliţiei Braşov

a luat iaudsbik iniţiativă a«e-a trimite zilnic ziarelor locale un buletin informativ despre eveni­mentele petrecute in raionul pre­fectura?. II suntem mulţumitori d-lui prefect Comanlcîu pentru această iniţiativă.

•Amânarea nnnl jubileu Primim

următorul aviz: Din eauzi eă Direcţiunea liceului grăniceresc Ch. Coşbuc din Năsâud din e- numite motive techntae a amâ­nat pe ziua de 20 Iunie a. c. serbarea de desveiire a bus- tulul lui Ch. Coşbuc, anunţ ti pe ziua de 17 Iunie, Reuniunea meseriaşilor români din Bis­triţa a fost silită să şi amâne pe ziua de Dumineaă, 27 Iunie a. c. serbarea jubileului de 25 ani, fixată ehiar pe ztua de 20 Iunie, ca astfel să nu sufere nici interesele reuniune! şi să nu fie stânjenită nici serbarea amintire! marelui poet.

Comitetul.*

AVIZ. Au apărut condijiunile de admitere in Şcolile militare pregătitoare ăe Ofiţeri activi de infanterie în «urni şoeiar 1926— 1927 publicate îa Dees’zla Minis­terială No. 440 din 51 Maiu 1926, cari se găsesc la Biroul Comenduirii Pieţei din Braşov, ui»de doritorii se pot adresa pentru a lua cunoştinţa.

Dragoste cu sitaSuntem informaţi că primă-

viile comunale eu primit ordin de abonare a ziarelor „îndrep­tarea* din Bucureşti şi „Bi* rulnta* din Cluj. Din unele co­mune nl*»u vend şi plângerea că primarii sunt ameninţaţii cu suspendarea in caz de neexe* cutare a ordinului.

Chemarea administraţiei este cu toiul alta decât de a face politică. Organele administra­tive fac !t»aâ politică când im­pun comunelor abonarea anu­mitor ziare do partid, în locul cărora poporul ar ceti poate mai bucuros alte ziare.

A hrăni sufleteşte şl cu sila pe cineva cu o hrană pe cere n-o poate mistui, însemnează «4 lua bani pentru a»! îmbolnăvi. Să înţeleagă cei vlzsţj acest lucru şi aă«şi înfrâneze zelul de propagandă, In contra căruia ne vin plângeri dela sete.

înţelegem ca o foaie oficială s l f?e abonoti sau distribuite gratuit primăriilor.

Modul «um m serie însă „îndreptarea* o face departe de acest drept. Ls iei „Biruinţa“. Nici „Îndreptarea* deSa Bucu­reşti nu Indreptează cu scrisul ei şi «tei prin rândurile „Bi ruinţei* dela Cluj nu se ajunge k bimteţl.

0 serbare a organizaţiei ii Nettónál, i raaoîIatr,o atmosferă da c»ldă prie-

tenie membrii organizaţiei Part!* dalei Nsţtoacl din ors&şnl Braşov au sărbătorit Sâmbătă scara succesul luptelor electorale d!n Ultimele săptămâa*. Pe&te o stitâ persoane, intre cári ;i nu număr freimoa de doamne şi femei da popor, stei î&tranif dla' acett prfSvj k o masă familiară te sala c*a ca arc & restaurantului „Mara* ín frânt« cu caiidliaţU ce deputaţi, senatori şi consilieri jadeţeai uin Ţar* Bărsei.

In entiots calde favorita din suflet carat şi pătrauzăud Ia suflete «ta arătat de cătră ora­tori decarsal iapteter dat«, «pi- I föl de jertfă şi învăţă mint«, te

clftgcte te cele trei campanii electorale, reicvândă*se iîti cu­vinte eJogioaae cu deotebiro a* Utttdicea framoasă a alegătorilor romád dete oraş ş! sete, csrî a- proape în totalitatea lor s’an g?Kjîat îs jnrei <ötegga!a! parti- dulri Naţional votând cu înau* fleţire ţmmss candidaţii raţionai.

Seria cavlntirilor a d«schîa*o părintele dr. Petru Oebuf pre­şedintele organzaţiei iocsJe, care a sateî&i pa depotatni dr. Voi ce Nlţeass?, pe „senstomi Romă- uilor jadeţelui Braşov* protopop dr. losri Blaga şi pe cei Intra- alţi. Au armat spoi d-l protopop dr. iosif dl&ga, părintele pro­topop Hodârnăa, dr. Voicu Ni- ţescu economul dla Brsşavai- vechia Cârsteat redactorul V. öranisce, a »íi P. Paoel, R. Or- ghid an ţi alţii. D-l prof, N. Ba- boie ne a cântat doine framoate. d l V. St. iosif a executat piese cu vioara, iar întreaga siiitenţă, bărbaţi şi femei, a căutat cân­tece patriotice. S’au jucat şi jo­curi naţionale.

De a convenire stea expediat telegrame de aderenţă d lor iu- (iu Mania şi Mi hat Popootci.

Animata petrecere a luat sfâr­şit ttepă miezal nopţH, iar a doua zi fraauşii Pirtídísteí Na­ţional şl-iJU dat Întâlniră te Şte* jeiiş la nuiâtei societiţilor „A- j«torul*, „Crnceti Orepilţii" „Armonia-, petresâad câteva ore plăcute îa mljlocn! pofona­lai noştri, cir® i-a séibáío/it şt aclamat cu cea m&i mám inse* fîeţire.

Mnzen! săsesc din ţara Bărseieste cieschis pentru puolicin fre­care Duminecă deia orele 10—te?1/,

Dela Prefectura Politiei«Buletin informativ pe ziua de 14 funie.

1. In ziua de 14 Iunie ora 7 a. m. locomotiva trenului mic Promenada—Satulncg, pe când se afla te stfţia Banolomeu a prins sub roate pe femeea Sa- zm a Ion Rogoz de 70 ani, d® fel din comzna Ţânţari,cire « fast omorâtă pe loc. Cercetările se fac de comisarul Forfs .a îm­preună cu un delegat ai CFR,

2. Iidlvldnl Ordos Andrei de meserie pantofar, din Braşov str. Lungă, a fost găsit pe şira- dă fu stare de ebrietate fftcândl scandal. I sten dresat acte de dare îa judecată la legea bsţteî,

3. A fost adna la circamacrip- ţift lli-i inditldal Martin ignatz de meserie ps&tofar, fiindcă a aîtngiftt pe sergentul de oraş Bora, pe când se tfia In exer­ciţiul funcţlaoel. Ca actele dre­sate *.« Înaintat P«rch«tuluf.

4. Măcelarvl Racoşi Moise dîn Braşop, fiind prins tăiad vito ţâră autoriza» uae, î s & dresat de către medicul veterinar al o* raştete; .«ct de dare în juiecuiâ lî legea sanitară.

5. Aslâ noapte personalnl CFR a găsit pe linia trenuki Braşov—Dărate îa drepţii) fabri­ce! Volna an individ, care «vsa capul şi mâua dreaptă tâiate.Din cercetările făcute rezultă că in­divida! se numeşte Edgard Gre- mer, de fel din Bucureşti str. dr. Fellx No. 103 şi faţă d* fetei cuca a fo*t găsit Cftdavrui, la mijloc a fost o sinucidere. Ca­davru! a fcit depus ta Margă, iar cercstârtie sa fac de subco­misarul Popovlcî.

6. B'rcni circulaţiei de pe lân­gă Prefccturs poliţiei« condam­nat is câte 1500 lei amendă pa şotVrii Mezty Bandi din Tg.- Săcnesc, Bruno Schwabe $1 Zeidner Heiaricli cu ie’, 1000, şt Kraft Waldemar din Braşov cu 3000 kt pentru contravenţie ia legea drcutetiel automobikior.

7 Farmacistul casil cercuaia Fridertc Ziidner pe când se a-

fia în farmacie ia orei® 8V2 t căzut jos şf dapă câteva o ii ut© a încetit dla De indatia sosit )a faţa iouului 14 medic şef a! orasaiu! dr. Gmc^vic), când a constatet că mu*»La î*a provenit îs mm* «nai ma: de inime. -Cazul sa cercert ază d» comisarul Icăiţă "de La Cfr C. I-Iv

8. Dia un «altar f »•* furat d Sui dr. Motaş « fd D r? tuse*! Sanitare Bmşov, «ama de22 00C lei. Cercetările se tac ie comi­sarul Simtacesca dela a ecţîa pens.ă.

9 In 9 Iulie c, îo 7. V* M. Sa Rsjele r»sosit în gara Braşov, veşted deîa Cluj. — Dupâ. o şe4«» de 20 mini:1 te, trebui eu M, S- şi-a eontlnuat druiimi spra SPre- deel. — Pe pero^ui gdreii se aflau D-uiii Prefect ei ?o Şeful Siguranţei şi comands n-* ta! pîcţo?.

10. Individul îordache Chica- roiu d>n Braşov su*. Ţ<n«»?iior No. 8 fiind găsit ta stare ie e- brietaie, fAsamd «candel, a-': c o ' miserlatui circ. lîi. i ate dresif' acte de dare îa judecată la te- gea beţiei.

11. Ltdlvidal Andrei R iih dl» Strada Stt. Niaotae No. 7, $ iofiL cu pumnii peserg-iutuii de oraş Mireş Ioan pe «and se gâaeu îa exerciţiul funeţiunei, pentm motivul câ sergeidui ix'îoda ia poUtfe pe Ion Coad^i«, care contra veni se lu ordonanţele date de Prefectura Poliţiei*

Vinovăţia numim lui Âudret Roih foind pe deplin &t.ibîfria, deţ călre «ubcomUcuul Bcuan Oh. dela circ, 1, i-au direct de dare îa judecată cari eu individul ateu kalntet P r- chitului.

12. in noaptea de 8 iunie 0 ,c., la spiteiut pubne un tedivid ut cirm nume au ne-a tete dte. sră gâsit strangulat. Moîcveie nu se cunosc. — Cazul se c^rce- teazi da Cir«,ums.rî^|i» IV a.

■ds 1 iii Fipras

Pcuh u asigurarea reuşitei can­didatului averescan la senat c&re va fi alea de către consi­liul judeţean şl de consiliile comunale in ziua de 25 crt,, autorităţile administrative ou se dau înapoi dela mimice.

Ni se comunică din Făgăraş, eă în seara zilei de 12 crt. au fost disolvate în mod ilegal consiliile comunale din urmă­toarele 31 de comune: Atpnşm de sus, Szoreiu, Sărata, Porum- baou de sus, Noul român, O- prea Cârţişoară, Streza Cărţi- şoară, Beşimbav, Sâmbăta de sus, Netot, Lisa, Pojortc, Lud!* şor, Bohoiţ, Calbor, Hurez, B^- eican, laşi, Seseîori, Sevesirenî, Râuşor, Şoac, Iienf* Hârsenl, Copăcel, Şebeş, Ohaba, Şlnea veehe.

Au rămas nedtsolfcte consi­liile comunale din 41 comune, cari de«!tfi?.'i ajung «a să asigu­re reuşita candidatului Partidu­lui Neţional, d-i general Boeriu»

Un amflffln poeîulil f . CosbwDia prilej«! dctvilirli bustului

poetului G. Coşbuu, car» va a* vea loc ta 20 iUBle tu Năsâud,revista istoricâ-cultur&iâ n krehi- va Someşanâ*, care «pare ia Năsâud, (.ziarul Gb. Coţbsîc*? & scos un număr festiv încnluat memoriei ueuititutel „Badea Giieoighs*. Sânt lacrteri de va­loare, caro scot In relief peno- cut(it#.isa şl activitatea mgreki dispărut, tată cuprisaui revistei: Vasiie Blchlgeans; Prluoa. N;co- ia« Drăgac: Dia cele dintâi în­cercări poetice ale lui G. Coş* b^r; Ssncte MbwoIIc: Frânturi;

Preot G. Ccsbur: Din grrieriie uuchiufrii meer; iuiiu Mayi?: C poezie şi ghicitori; VirgHiu Şo- trop*: Amintiri; gVside Merujisr, Ia aaii din urmă;. Virgii Şotropa: Obârşii familiei G. Coşoa;. — Pre|si iei 20,

Amânăfl de stadii Miatatgruîde război o aprobat ce udim termen data de 1 Aug, 1926, pentru tinerii £-,ri din mrdiv«; de forţă majoră nu ş!-eu complec­tat netele sprijinitoare cererii de amânare pentru studii

In ©««si timp se va pune înt vedere tiiserdor am ecea^tn ca­tegorie, afkp la studii ia ţară sau in străinătate, să în tentez u prin ataşaţii mlliiaril, prin cet- şurile de recrutare sau direct fa minister, secţia rcerutsnf, ac­tele JusbfisaUfe taiârzierii pleciărîi astelor, sau dovada motivelor de forţă majora care i-au împiedicat k depunerea lor în termen, pentru mi«%teterui s i decidă, iar pâui k hotârâ rea d«ÎtnhivS, s i se l*»e m suspensie tecorporare«« tor.

Da«ă nici pând la data de 1 August 1826 tinerii nu*şi vo* complecta actele şl nu vor jos ftlfiea întârzierea depunerii ior vor fi i«eorporaţi pe data de 15 August, fără a mai avea dreptei la nici o amânare pe viitor

Ui bob voiam de poesil k<?ajtura fipograâet hoâaz e u apărui noul voium dc poezii a? aprectatoiui no,u;a colaborator /. Ai. Bran-Letr.eny „AltCOfe"Voluanui care conpn* poezii re* iigioaiie, pntrtotiîe şi uc alt gen, se poate procura dcla au­tor şt etala toate ilbrlrlUe prin ctpr.m din ţarâ pe preţul de 40 iei.

«StííCteiíiíor sv.zponzétio < BRO â ss«:!»