Antreprenori incepatori

Conținut

Modulul I - Cunoștințe generale de antreprenoriat

Introducere ............................................................................................................. 3

Ce este antreprenoriatul? ............................................................................................ 3

Elementele profilului antreprenorial ............................................................................... 5

Modulul II. - Cunoștințe privind înființarea unei întreprinderi

Ce formă de organizare să alegi pentru afacerea ta? ............................................................ 9

Modulul III. - Cunoștințe financiare pentru antreprenori

Afacere şi impozite ................................................................................................... 29

Aspecte financiar-contabile privind întreprinderile individuale și persoanele fizice autorizate .........40

Modulul IV. - Cunoștințe de dreptul muncii

Cum poţi să angajezi cele mai potrivite persoane ? .............................................................59

Cote de contribuții ce trebuie plătite de către angajat și angajator .........................................62

Contractul individual de muncă .................................................................................... 64

Fişa postului ........................................................................................................... 67

Prevederi legislative privind egalitatea de șanse în domeniul muncii ........................................69

Modulul V. - Drepturi și obligații în fața unui organ de control

Drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului în faţa unui organ de control, respectiv drepturile şi obligaţiile

organului de control faţă de întreprinzător ...................................................................... 75

Modulul VI. - Proceduri bancare

Proceduri bancare .................................................................................................... 87

Anexă - Adrese utile

Regiunea Nord-Vest ................................................................................................. 105

Ghid pentru formatori .............................................................................................. 111

Exerciții de autoevaluare pentru cursanți ...................................................................... 115

MODULUL I. Cunoștințe generale de antreprenoriat

MODULUL I. Cunoștințe generale de antreprenoriat 3

INTRODUCERE

Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare, şi ca atare stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii economice.

Antreprenoriatul este strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai globalizată.

Odată cu schimbările tehnologice şi cu intensificarea concurenţei mondiale aduse de globalizare şi de liberalizarea economică, ipoteza că încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă încurajarea competitivităţii unei ţări, azi pare mai valabil decât oricând.

Este surprinzător faptul că actuala discuţie dezbate importanţa antreprenoriatului în special în ţările dezvoltate şi faptul că problema modului de stimulare a spiritul antreprenorial pare să fie o preocupare primordială a factorilor de decizie din ţările OCDE.

Ca un element-cheie în asigurarea competitivităţii ţărilor dezvoltate, spiritul antreprenorial este chiar mai important pentru ţările în curs de dezvoltare care încearcă să atingă competitivitatea pe pieţele internaţionale.

CE ESTE ANTREPRENORIATUL?

Majoritatea cercetărilor economice, psihologice şi sociologice punctează faptul că spiritul antreprenorial este un proces şi nu un fenomen static.

Antreprenoriatul este mai mult decât un factor economic mecanic (Pirich2001: 14-15). Antreprenoriatul are de a face cu schimbarea şi este, de asemenea, frecvent asociat cu probleme legate de alegere.

Definiţiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul funcţional al antreprenorilor şi includ coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital, luare a deciziilor, proprietate şi alocare a resurselor (Friijsetal. 2002: 1-2; Jääskeläinen 2000: 5). Într-adevăr, trei dintre cele mai frecvente roluri funcţionale menţionate ale antreprenorilor sunt asociate cu principalele şcoli de gândire cu privire la antreprenoriat:

■ Căutarea riscului: antreprenorii descrişi de Cantillon sau Knight doresc să-şi asume riscurile asociate cu incertitudine ■ Inovare: antreprenorii descrişi de Schumpeter grăbesc generarea, diseminarea şi punerea în aplicare a ideilor

inovatoare ■ Căutarea oportunităţii: antreprenorii descrişi de Kizner identifică oportunităţi şi reuşesc să obţină profit din

acestea (OCDE, 1998: 11; Carree şi Thurik 2002: 8)O definiţie operaţională a antreprenoriatului care sintetizează cu succes rolurile funcţionale ale antreprenorilor este ceea a lui Wennekers şi Thurik (1999):

“... capacitatea şi voinţa manifestată a indivizilor, pe cont propriu, în echipe din interiorul şi din afara organizaţiilor existente, de a percepe şi de a crea noi oportunităţi economice (produse noi, noi metode de producţie, noi scheme de organizare şi noi combinaţii produs-piaţă) şi de a introduce ideile lor pe piaţă, în ciuda incertitudinii şi a altor obstacole, prin luarea deciziilor cu privire la amplasarea, forma şi utilizarea resurselor şi instituţiilor.” (46-47)

Antreprenoriatul este, prin urmare, în esenţă o caracteristică comportamentală a unei persoane. Antreprenorii o pot expune numai în timpul unei anumite faze a carierei lor, sau numai cu privire la anumite activităţi (Carree şi Thurik 2002: 4-5).

Mituri despre antreprenori

Mitul 1 – Antreprenorii se nasc, nu se fac.

Realitatea - În timp ce antreprenorii se nasc cu o anumită inteligenţă nativă, un fler pentru a crea, şi energie, prin ele însele aceste talente sunt ca şi ceramica neformată sau pânza nepictată. Crearea unui antreprenor se face prin acumularea de abilităţi relevante, know-how, experienţe, şi contacte pe o perioadă de ani şi include şi doze mari de dezvoltare de sine. Capacitatea creativă de a imagina şi apoi urmărirea unei oportunităţi este un descendent direct cel puţin 10 sau mai mulţi ani de experienţă care conduc la recunoaşterea tiparului.

Mitul 2 – Oricine poate începe o afacere.

Realitatea - Antreprenorii care fac diferenţa între o idee şi o oportunitate, şi care tind destul de sus, încep afaceri care au o şansă mai bună de succes. Norocul, în măsura în care este implicat, necesită o bună pregătire. Şi cea mai uşoară parte este să începi. Ceea ce e mai greu este supravieţuirea, susţinerea, şi clădirea unei afaceri astfel încât fondatorii ei să “culeagă roadele”. Probabil doar una din 10 până la 20 de afaceri noi care supravieţuieşte cinci ani sau mai mulţi oferă un câştig de capital pentru fondatori.

CUNOŞTINŢE ANTREPRENORIALE PENTRU ÎNCEPĂTORI4

Mitul 3 – Antreprenorii sunt jucători de noroc.

Realitatea - Antreprenorii de succes îşi asumă riscuri calculate şi cu mare grijă. Ei încearcă să influenţeze sorţii, de cele mai multe ori prin a-i face pe alţii să împartă riscurile împreună cu ei şi prin evitarea sau minimalizarea riscurilor dacă au de ales. De cele mai multe ori împart riscul în părţi mai mici, doar atunci îşi alocă timp sau resurse pentru a determina dacă vor merge mai departe. Ei nu încearcă în mod deliberat să îşi asume mai multe riscuri, de care adesea nu este nevoie, nici nu se intimidează în faţa riscurilor care nu pot fi evitate.

Mitul 4 – Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei.

Realitatea - Deţinerea şi derularea întregului spectacol pune efectiv o limită superioară dezvoltării. Antreprenorii individuali de obicei reuşesc să supravieţuiască. Este extrem de dificil să creşti o afacere cu potenţial mai mare prin munca unui singur om. Antreprenorii cu potenţial mai mare îşi creează o echipă, o organizaţie, o companie. De asemenea, 100% din nimic este nimic, deci, în loc să se ia o bucată mare din tort, ei depun eforturi pentru a face tortul mai mare.

Mitul 5 – Antreprenorii sunt proprii lor şefi şi sunt complet independenţi.

Realitatea - Antreprenorii sunt departe de a fi independenţi şi trebuie să servească mulţi stăpâni. Aceste părţi implicate (stakeholders) includ parteneri, investitori, clienţi, furnizori, creditori, angajaţi, familii, şi aceia fără de care există obligaţii sociale şi comunitare. Antreprenorii, totuşi, pot face singuri alegeri de care se angajează să răspundă. Este foarte dificil, şi rar, să se clădească o afacere cu vânzări de peste 1 milion de lei de unul singur.

Mitul 6 – Antreprenorii lucrează mai mult şi mai greu decât managerii din companiile mari.

Realitatea - Nu este nici o dovadă că toţi antreprenorii lucrează mai mult decât substituţii din corporaţii. Unii da, alţii nu. Unii chiar spun că lucrează mai puţin.

Mitul 7 – Antreprenorii au de a face cu un stres imens şi plătesc un preţ mare pentru succes.

Realitatea - Nu este nici o îndoială în asta. A fi un antreprenor este stresant şi solicitant. Dar, nu este nici o dovadă că ar fi mult mai stresant decât numeroase alte roluri profesionale foarte solicitante, şi antreprenorii îşi găsesc slujba mai satisfăcătoare. Au un sentiment de reuşită, sunt mai sănătoşi, şi sunt mult mai puţin înclinaţi să se pensioneze decât cei care lucrează pentru altcineva. De trei ori mai mulţi antreprenori decât manageri de corporaţii au spus că nu vor să se pensioneze niciodată.

Mitul 8 – Începerea unei afaceri este riscantă şi deseori se termină cu eşec.

Realitatea - Antreprenorii talentaţi şi cu experienţă - deoarece ei urmăresc oportunităţi atractive şi sunt capabili să atragă persoanele potrivite şi finanţarea necesară şi alte resurse pentru a face afacerea să meargă - deseori dezvoltă afaceri de succes. În plus, unele afaceri pot eşua, dar antreprenorii pot merge mai departe. Eşecul este deseori focul care căleşte oţelul experienţei de învăţare al unui antreprenor.

Mitul 9 – Banii sunt ingredientul cel mai important în demararea unei afaceri.

Realitatea - Dacă talentul şi celelalte ingrediente sunt acolo, banii vor veni, dar nu este sigur că dacă un antreprenor are destui bani, el sau ea va reuşi. Banii sunt unul dintre cele mai puţin importante ingrediente într-o nouă afacere de succes. Banii sunt pentru antreprenor ceea ce pensula şi vopseaua sunt pentru artist - o unealtă, care, în mâinile bune, poate să creeze minunăţii. Banii sunt mai degrabă o cale de a ţine scorul, decât un scop în sine. Antreprenorii se bucură de fiorul competiţiei, şi de fiecare dată, chiar şi după ce a făcut câteva milioane de lei sau mai mult, un antreprenor va lucra fără răgaz pe baza unei noi viziuni la crearea unei noi companii.

Mitul 10 – Antreprenorii ar trebui să fie tineri şi energici.

Realitatea - În timp ce aceste calităţi ajută, vârsta nu este o barieră. Vârsta medie al antreprenorilor care încep afaceri cu potenţial ridicat este cam pe la 30 de ani, şi sunt numeroase exemple de antreprenori care încep afaceri la vârsta de 60 de ani. Ceea ce este critic este să posezi know-how-ul relevant, experienţa, şi contactele care facilitează foarte mult recunoaşterea şi urmărirea oportunităţii.

Mitul 11 – Antreprenorii sunt motivaţi doar de căutarea succesului financiar.

Realitatea - Antreprenorii care caută afaceri cu potenţial sunt mai atraşi de construirea de întreprinderi şi realizarea unui câştig de capital de lungă durată decât de bucuria imediată oferită prin salarii mari şi bonusuri. Un sentiment de reuşită şi realizare personală, de control al propriului destin, şi realizarea viziunii şi visurilor lor sunt de asemenea motivatori puternici. Banii sunt văzuţi ca un instrument şi un mod de a ţine socoteala.

Mitul 12 – Antreprenorii vor să aibă control şi putere asupra celorlalţi.

Realitatea - Antreprenorii de succes sunt motivaţi de căutarea responsabilităţii, reuşitei, şi rezultatelor, şi mai puţin de putere în sine. Ei tind spre un sentiment de reuşită şi de depăşirea concurenţei, şi nu spre o nevoie personală

MODULUL I. Cunoștințe generale de antreprenoriat 5

pentru putere exprimată prin dominare şi controlul asupra celorlalţi. Prin virtutea realizărilor lor, ei pot fi puternici şi influenţi, dar acestea sunt mai mult rezultate ale procesului antreprenorial decât o forţă motivatoare.

Mitul 13 – Dacă un antreprenor este talentat, succesul va apărea într-un an sau doi.

Realitatea - O maximă veche printre oamenii de afaceri capitaliste spune totul: Lămâile se coc în doi ani şi jumătate, dar pentru perle este nevoie de şapte sau opt ani. Rareori o afacere nouă se stabileşte solid în mai puţin de trei sau patru ani.

Mitul 14 – Orice antreprenor cu o idee bună poate să strângă capital pentru o afacere.

Realitatea - Din afacerile antreprenorilor cu idei bune care caută capital pentru afacere, doar 1 până la 3 din 100 sunt finanţate.

Mitul 15 – Dacă un antreprenor are destul capital de început, el sau ea nu poate da greş.

Realitatea - Opusul este de regulă adevărat; asta fiind, prea mulţi bani la început deseori crează euforie şi sindromul copilului răsfăţat. Lipsa de disciplină şi cheltuielile impulsive de obicei duc spre probleme serioase şi spre eşec.

ELEMENTELE PROFILULUI ANTREPRENORIAL

Şase teme dominante

Şase teme dominante – atitudini şi comportamente dorite şi care pot fi modelate

1. Angajament şi determinare

Angajamentul şi determinarea sunt consideraţi cei mai importanţi dintre toţi factorii. Cu ajutorul angajamentului şi determinării un antreprenor poate depăşi obstacole incredibile şi de asemenea poate compensa alte puncte slabe.

Angajament total este recomandat de aproape toate afacerile antreprenoriale. Aproape fără excepţie, antreprenorii trăiesc sub presiuni imense şi constante - în primul rând pentru că firmele lor să supravieţuiască începutului, apoi pentru acestea să rămână în viaţă, şi în final pentru ca acestea să se dezvolte. O afacere nouă necesită prima prioritate din timpul antreprenorului, din emoţiile lui, şi din loialitatea lui. Astfel, consecinţa pentru angajament şi determinare este de obicei sacrificiul personal. Angajamentul unui antreprenor poate fi măsurat în mai multe feluri - prin disponibilitatea să investească o porţiune substanţială din venitul lui sau ei net în afacere, prin disponibilitatea să renunţe la salariu din moment ce el sau ea va deţine o parte mare din afacere, şi prin alte mari sacrificii în stilul de viaţă şi circumstanţele familiale.

Cei mai mulţi cercetători sunt de acord cu opinia că, în timp ce antreprenorii sunt extrem de persistenţi, ei sunt şi realişti în recunoaşterea a ceea ce pot sau nu pot face, şi unde ei pot obţine ajutor în rezolvarea unei sarcini dificile dar necesare.

2. Obsesia oportunităţii

Obsesia antreprenorilor este manifestată prin imersiune totală în oportunitate. Ei sunt intim familiari cu industriile lor, clienţii, şi competiţia. Această obsesie faţă de oportunitate este ceea ce ghidează modul in care un antreprenor abordează lucrurile importante. Este de observat cum caracteristicile chinezeşti pentru probleme şi crize, când sunt combinate, înseamnă oportunitate.

3. Toleranţa faţă de risc, ambiguitate, şi incertitudine

Antreprenorii riscă bani şi mult mai mult decât atât – reputaţia. Antreprenorii de succes nu sunt jucători de noroc; ei îşi asumă riscuri calculate. Ca şi paraşutistul, ei sunt dispuşi să îşi asume riscuri; totuşi, decizând astfel, ei calculează riscul cu grijă şi în detaliu şi fac tot posibilul să întoarcă şansele în favoarea lor. Antreprenorii în determina şi pe alţii să împartă riscurile financiare şi de afaceri împreună cu ei. Partenerii pun bani şi pun reputaţia lor în joc; la fel şi investitorii; creditorii se alătură; la fel şi clienţii care plătesc în avans şi furnizorii care oferă mărfuri în avans.

Antreprenorii tolerează de asemenea ambiguitatea şi incertitudinea şi se simt confortabili cu situaţii conflictuale. Invariabil, va spune că este virtual cert şi că va medita asupra întrebării. Antreprenorii la început au de a face cu exact opusul; s-ar putea să nu fie un venit la început, şi dacă este, este, doar o întârziere de mai puţin de 90 de zile ar fi chiar o excepţie. Ca lucrurile să fie mai rele, lipsa de organizare, structurare, şi ordine sunt un stil de viaţă.

Schimbările constante introduc ambiguitatea şi stresul în fiecare parte al întreprinderii. Slujbele sunt nedefinite şi în continuă schimbare, clienţii sunt noi, colegii noi, şi întoarcerile şi surprizele sunt inevitabile. Şi parcă niciodată nu este destul timp.

4. Creativitate, încredere în sine, şi abilitate de adaptare

Nivelurile ridicate de incertitudine şi viteza de schimbare foarte rapidă care caracterizează afacerile noi necesită


forme de organizare foarte adaptive şi fluide. O organizaţie care poate să răspundă repede şi efectiv este o necesitate.

Antreprenorii de succes cred în ei înşişi. Ei cred că realizările lor sunt sub controlul şi influenţa lor şi că pot afecta rezultatul. Antreprenorii de succes au abilitatea de a vedea şi de a “ îndulci detaliile” şi de asemenea să conceptualizeze. Sunt nesatisfăcuţi de status quo şi sunt iniţiatori neliniştiţi.

Cercetările moderne au rafinat considerabil modul de abordare al încrederii de sine. Există un acord larg răspândit între cercetători şi practicanţi, deopotrivă, că antreprenorii eficace caută în mod active şi preiau iniţiativa. Ei sunt dispută să se pună în situaţii unde sunt personal responsabili pentru succesul sau eşecul operaţiunii. Le place să aibă iniţiativa în rezolvarea unei probleme sau în umplerea golului unde nu există nici un leadership. De asemenea le plac situaţiile unde impactul personal asupra problemelor poate fi măsurat. Aceasta este natura orientată spre acţiune a antreprenorului.

Antreprenorii de succes sunt adaptivi şi rezistenţi. Ei au o dorinţă nestăvilită de a şti cât de bine se descurcă. Realizează faptul că, pentru a ştii cât de bine se descurcă şi cum să îşi îmbunătăţească performanţa, ei au nevoie să caute şi să utilizeze feedbackul. Căutarea şi utilizarea feedbackului este de asemenea cheia obiceiului de a învăţa din greşeli, şi de a răspunde la evenimente neaşteptate. Din aceleaşi motive, aceşti antreprenori adesea sunt descrişi ca şi ascultători excelenţi şi care învaţă repede.

Antreprenorii nu se tem de eşec; dimpotrivă, ei sunt mai axaţi spre reuşită. Oamenii care se tem de eşec vor neutraliza orice motivaţie de realizare ar putea avea. Ei se vor angaja într-o sarcină uşoară, unde şansa de eşec este foarte mică, sau, într-o situaţie dificilă, unde nu pot fi găsiţi responsabili dacă nu reuşesc.

Învăţarea prin procesul iterativ de încercare-eroare este esenţială pentru finalitatea de a deveni un antreprenor de succes deşi aduce obstacole serioase şi dezamăgiri, care toate sunt parte integrantă a procesului de învăţare.

5. Motivare spre a excela

Antreprenorii de succes sunt motivaţi să exceleze. Antreprenorii sunt cei care preferă să înceapă singuri activităţi, care apar conduşi de o dorinţă puternică de a concurează cu standardele impuse de ei înşişi şi să urmeze şi să atingă ţeluri competitive. Această dorinţă de a realiza a fost bine stabilită în studiile despre antreprenori (McClelland şi Atkinson despre motivare în anii 1950 şi 1960). Urmărirea provocării inerente unui început şi răspunderea într-un mod pozitiv la aceasta, este echivalentă motivaţiei de a realiza. Invers, aceşti antreprenori au o dorinţă scăzută faţă de statut şi putere, şi extrag motivarea personală din competiţie şi emoţia creării şi construirii de întreprinderi. Sunt conduşi ma mult de o sete pentru realizare, decât pentru statut şi putere. În mod ironic, realizările lor, în special dacă sunt foarte realizaţi, le dau putere. Dar este important să recunoaştem faptul că puterea şi statutul sunt un rezultat al activităţilor lor şi nu o motivatie.

Stabilirea unor ţeluri înalte dar tangibile permit antreprenorilor să îşi concentreze energiile, să fie foarte selectivi în sortarea oportunităţilor, şi să ştie la ce să spună nu. Existenţa ţelurilor şi direcţiei ajută de asemenea să găsească priorităţile şi furnizează o măsură a modului în care reuşesc.

Existenţa unui sistem de măsură obiectiv, profituri, vânzări, sau preţul acţiunilor, este de asemenea importantă.

6. Leadership

Antreprenorii de succes sunt experimentaţi, având inclusiv cunoştinţe detaliate despre tehnologie şi piaţa în care vor concura, au abilităţi generale de management, şi au dovezi cu privire la reuşitele trecute. Ei sunt genul de oameni care încep o activitate singuri şi au capacitate de autocontrol.

Ei sunt lideri răbdători, capabili să instaleze viziuni tangibile şi să conducă pe termen lung. Antreprenorul este în acelaşi timp un executant dar şi un vizionar. Viziunea clădirii unei întreprinderi care va contribui cu ceva de durată şi relevant, în timp ce realizarea unui câştig de capital necesită răbdare pentru a persista asupra sarcinii pentru 5 până la 10 ani sau mai mulţi. Există printre antreprenorii de succes o capacitate bine dezvoltată în exercitarea influenţei fără o putere formală. Aceste persoane sunt adepte ale soluţionării conflictelor. Ştiu când să folosească logica şi când să convingă, când să facă o concesie, şi când să ceară una. Pentru a conduce o afacere de succes, un antreprenor învaţă să se înţeleagă cu oameni cu interese diferite, adeseori cu ţinte conflictuale – clientul, furnizorul, finanţatorul, creditorul, ca şi cu partenerii şi cu alţii din interior. Succesul vine când antreprenorul este un intermediar, un negociator în loc de dictator.

Antreprenorii de succes sunt persoane care oferă sprijin şi un sunt competitive în relaţiile interpersonale. Când antreprenorul are o dorinţă arzătoare de a controla, influenţa, şi de a obţine putere peste alţii, sau unde el sau ea are o dorinţă lacomă pentru a distruge un asociat, aproape cu siguranţă afacerea va avea probleme. Un stil de management dictatorial şi dominant face foarte dificilă atragerea şi păstrarea oamenilor care aspiră spre realizare, responsabilitate, şi rezultat.

MODULUL II. Cunoștințe privind înființarea unei întreprinderi

MODULUL II. Cunoștințe privind înființarea unei întreprinderi 9

Ce formă de organizare să alegi pentru afacerea ta?

I. Introducere – ce înseamnă să fii antreprenor?

Antreprenorul este acea persoană, care îşi asumă riscul începerii propriei afaceri, iar pentru antreprenorul din România problema riscului este într-adevăr una importantă.

Spre deosebire de statele occidentale care şi-au creat bogăţia prin intermediul oamenilor cu iniţiativă, şi care le acordă acestora o mulţime de facilităţi, în România dificultăţile sunt greu de depăşit, dar nu imposibil.

8 motive pentru a deveni antreprenor:1. Vei face mai mulţi bani2. Vei fi propriul tău şef3. Îţi vei stabili singur programul de lucru4. Vei lua singur deciziile5. Vei lucra cu oameni pe care tu insuţi i-ai angajat6. Vei progresa datorită provocării concurenţei7. Te vei bucura de aprecierea celorlalţi8. Vei crea noi locuri de muncă

Riscurile antreprenoriatului:

În paralel cu aceste avantaje există şi riscuri pe care un antreprenor şi le asumă, când începe o afacere. Unul ar fi renunţarea la ideea unui loc de muncă stabil ca angajat pentru un loc de muncă nesigur (cel puţin iî faza de început a afacerii); de asemenea, se poate ca în afacere să investeşti bani din propriul tău buzunar, pe care, în caz de eşec, să nu îi mai poţi recupera; mai mult, este posibil să te înglodezi în datorii pe care să-ţi fie greu să le restitui, s-ar putea ca pe sectorul de piaţă pe care ţi l-ai ales, concurenţa să fie prea puternică, sau să ai probleme cu găsirea şi angajarea unor oameni cu adevărat competenţi.

Toate aceste riscuri sunt reale şi trebuie să fii conştient de ele pentru a putea valorifica partea pozitivă. Atunci când cineva riscă, inseamnă că are ceva de câştigat, iar şansa ta de câştig există. Însă pentru a o concretiza, trebuie să ai cateva calitati:

1. Capacitatea de a munci mult şi din ce în ce mai mult pe măsură ce afacerea se dezvoltă.2. Forţa de a avea o atitudine pozitivă chiar şi în momentele defavorabile, de criză; un antreprenor trebuie să

aibă tăria de a nu renunţa la primul semn de dificultate.3. Puterea de a lua decizii dificile - tu vei lua majoritatea deciziilor asupra ta şi a afacerii tale, însă destul de

puţine vor fi uşor de luat.4. Capacitatea de a învăţa din greşeli, de a nu le considera obstacole în calea reuşitei tale, ci oportunităţi prin

care afli cum trebuie să faci, văzând cum nu trebuie să faci. Munca de antreprenor este grea. Deşi îţi trebuie şi puţin noroc, reuşita ta nu are de-a face cu oportunismul, ci cu valoarea ideii tale şi cu efortul pe care îl depui pentru a o susţine.” (Sursă: www.basepoate.ro)

II. Întreprinderi individuale (PFA, II, IF) - noţiuni generale

“In temeiul dreptului la libera iniţiativă, al dreptului la libera asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.

Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.

Persoanele fizice pot desfăşura activităţile economice după cum urmează: a. individual şi independent, ca persoane fizice autorizate; b. ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; c. ca membri ai unei întreprinderi familiale.

• persoana fizică autorizată - persoană fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă;

• întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;

• întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.”

(O.U.G. 44/2008)


1. Persoana fizică autorizată.

Aceasta poate fi constituită de o persoană fizică, cetăţean român sau străin.

Pentru înfiinţare, avem nevoie de următoarele documente: a. Documentepersonale:

• Cetăţeanul român are nevoie doar de copia cărţii de identitate semnată pentru conformitate şi un cazier fiscal, care se solicită de către Oficiul Registrului Comerţului în momentul depunerii dosarului de constituire.

• Cetăţenii străini, pe lângă copia cărţii de identitate semnată pentru conformitate, au nevoie de un NIF – număr de înregistrare fiscală, care se solicită de la Direcţia Finanţelor Publice competente, acesta însemnând un cod numeric personal special atribuit cetăţenilor străini, în vederea impozitării şi de un reprezentant fiscal, care trebuie să fie o persoană fizică cu domiciliul în judeţul în care îşi va stabili sediul profesional persoana fizică autorizată, precum şi o declaraţie notarială, prin care cetăţeanul străin declară pe proprie răspundere penală şi personală că nu are antecedente penale şi nu are datorii fiscale faţă de statul român.Restul actelor sunt identice pentru cetăţeni români şi străini.

b. Odovadăasediuluiprofesional. Sediul profesional înseamnă un imobil, unde se află documentele persoanei fizice autorizate şi unde, eventual, îşi desfăşoară activitatea.

Dovada sediului constă dintr-un:1. Contract de închiriere sau contract de comodat, încheiat cu proprietarul sau proprietarii imobilului,

◆ Dacă încheiem contract de închiriere cu o persoană fizică, acesta trebuie înregistrat la Direcţia Finanţelor Publice competente, pentru că proprietarul are obligaţia să plătească impozit după venitul din chirii, iar la registrul comerţului se depune exemplarul contractului de închiriere cu viza Direcţiei Finanţelor Publice, în copie, semnată pentru conformitate cu originalul.

◆ Dacă se încheie contract de comodat (contractul de comodat însemnând o luare în folosinţă în mod gratuit), acesta nu trebuie înregistrat nicăieri, este doar un act sub semnătură privată a celor două părţi.

2. Extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile. Acesta este documentul care certifică faptul că persoana cu care urmează să încheiem contractul, este întradevăr proprietarul imobilului.

◆ Dacă imobilul nu este notat în cartea funciară (nu s-a notat la vremea la care s-a construit), extrasul de carte funciară poate fi înlocuit cu o adeverinţă eliberată de Primăria în raza căreia se află imobilul, din care rezultă că persoana cu care am încheiat contractul, este cea care plăteşte impozitul pentru imobilul respectiv.

3. Acordul vecinilor şi (după caz) al asociaţiei de proprietari. ◆ dacă imobilul unde ne stabilim sediul profesional, nu este un spaţiu comercial, fiind astfel înscris în

cartea funciară, avem nevoie de acordul vecinilor pentru a ne stabili sediul profesional în imobilul respectiv, chiar dacă nu vom avea nici o activitate acolo.

◆ La casă, acordul trebuie să-l obţinem de la cei doi vecini direcţi (stânga şi dreapta). ◆ În cazul în care ne stabilim sediul într-un apartament de bloc, trebuie să obţinem acordul vecinilor

direcţi (cu care avem perete comun) şi acordul asociaţiei de proprietari.Cei care nu doresc să-şi desfăşoare activitatea la sediu (deci acesta funcţionează strict ca sediu profesional), ci într-o altă locaţie, (atelier, magazin, birou etc.) trebuie să-şi declare punct de lucru în locaţia respectivă. Actele necesare pentru declararea punctului de lucru sunt aceleaşi, ca şi actele necesare pentru sediul profesional.

c. Dovadapregătiriiprofesionaleşi/sauexperienţeiîndomeniu.Pentru înfiinţarea unei persoane fizice autorizate este necesară pregătirea profesională (diploma) pentru activitatea aleasă. Sunt activităţi care nu necesită pregătire profesională specială, cum ar fi de exemplu comerţul (excepţie face comerţul cu produse alimentare, în acest caz antreprenorul trebuie să fie măcar înscris la un curs de igienă), dacă doreşte să presteze servicii de consultanţă pentru afaceri şi management, trebuie să aibă studii economice şi cel puţin un masterat sau curs postuniversitar. Cei care doresc să desfăşoare activităţi în domeniul agricol, trebuie să obţină de la Primăria competentă (în funcţie de sediul profesional sau punctul de lucru) o adeverinţă de notorietate, prin care primăria certifică faptul că persoana respectivă deţine teren sau clădiri (în proprietate, închiriate sau luate în folosinţă gratuită), necesare pentru desfăşurarea activităţii, precum şi faptul că are experienţă în domeniu.

Dacă un viitor antreprenor nu are pregătirea profesională de specialitate pentru activitatea pe care vrea s-o


desfăşoare, dar a desfăşurat acea activitate în calitate de angajat şi lucrul acesta poate fi certificat prin cartea de muncă sau o adeverinţă eliberată în acest sens de către angajator, dovada pregătirii profesionale (diploma) poate fi înlocuită cu una din acestea.

d. Specimenuldesemnătură. Se semnează în faţa notarului public sau a persoanei împuternicite din cadrul Oficiului Registrului Comerţului.

e. Stabilirea obiectului/obiectelor de activitate. Se face pe formularul de înregistrare a persoanei fizice autorizate, conform Clasificării activităţilor din economia naţională – cod CAEN.

f. Declarareaactivităţii/activităţilor–autorizareafuncţionării. Pentru începerea activităţii, nu este nevoie de nici o autorizaţie prealabilă emisă de autorităţile competente, ci antreprenorul dă declaraţie pe proprie răspundere, pe formularul Declaraţie model 1 sau model 2, că cunoaşte şi respectă prevederile legislaţiei privind sănătatea publică, sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor, protecţia mediului, securitatea şi sănătatea în muncă. Declaraţia model 1 se completează în cazul în care la sediul societăţii nu se desfăşoară nici o activitate economică, el servind doar ca sediu profesional.

În Declaraţia model 2 se completează caseta corespunzătoare locului de desfăşurare a activităţilor pe care le desfăşoară antreprenorul, respectiv la sediul profesional, la punctul de lucru sau ambulant (ex. standuri şi pieţe, la beneficiar etc.).

Această declaraţie este transmisă de ORC, odată cu înregistrarea persoanei fizice autorizate, autorităţilor competente (Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Publică Teritorială pentru Protecţia Mediului şi Inspectoratului Teritorial de Muncă), acestea având drept de control. Primul control efectuat la o afacere nou-înregistrată are scop de îndrumare.

După ce dosarul este depus, ORC solicită de la Administraţia Finanţelor Publice competente cazierul fiscal al viitorului antreprenor.

După ce persoana fizică autorizată este înregistrată la ORC, deci după ce a dobândt numărul de înmatriculare, respectiv codul unic de înregistrare, are obligaţia să se prezinte la Direcţia Finanţelor Publice competentă (în funcţie de sediul profesional), unde va depune declaraţia 220 – declaraţia de venit estimat şi va opta pentru una din formele de impozitare, respectiv va solicita să fie înregistrat în scopuri TVA, opţional.

Pentru persoane fizice autorizate există două posibilităţi de impozitare:

■ Impozit pe normă de venit. Această formă de impozitare poate fi aleasă de acele persoane fizice autorizate, care aleg ca obiect de activitate unul din cele cuprinse în lista cu Normele anuale de venit, pentru activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri comerciale, pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a fiecărui judeţ în parte. Norma de venit este stabilită anual în luna ianuarie. Cei care optează pentru această formă de impozitare, nu au obligaţia să ţină evidenţa contabilă în partidă simplă, ci doar să păstreze chitanţele şi bonurile de casă emise. Li se stabileşte norma anuală (ex. Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun – cu alte cuvinte magazin ABC –are o normă stabilită de 8050 lei, ceea ce înseamnă că impozitul anual aferent va fi de 1.288 lei, plătindu-se în rate trimestriale de 322 lei). Dacă în obiectul de activitate al persoanei fizice figurează mai multe activităţi, dar toate acestea sunt din lista cu normele de venit, normele se adună şi la sumă se aplică procentul 16%, astfel obţinându-se impozitul anual.

■ Impozitarea în sistem real. Persoana fizică autorizată, care a optat pentru această formă de impozitare, are obligaţia să conducă evidenţă contabilă în partidă simplă, adică trebuie să păstreze toate facturile, chitanţele, bonurile de casă emise şi toate facturile, chitanţele care reprezintă cheltuieli deductibile (cheltuiala deductibilă este cheltuiala care se efectuează în scopul desfăşurării activităţii din obiectul de activitate) şi să le înregistreze în Registrul de încasări şi plăţi. La finele anului din suma totală încasată se scade suma totală cheltuită şi diferenţa constituie baza de impozitare, la care se aplică 16%, astfel obţinându-se impozitul anual.

ATENŢIE: Fiecare persoană fizică autorizată (chiar dacă este angajat cu contract individual de muncă la o firmă sau instituţie), care realizează venituri, este obligată să plătească 5,5% contribuţie la asigurările de sănătate.

Înregistrarea în scopuri TVA se face, deasemenea, la Direcţia Finanţelor Publice. Orice persoană fizică autorizată poate deveni, opţional, plătitor de TVA şi se poate înscrie în Registrul Operatorilor Intracomunitari (de exemplu, dacă face import). Înregistrarea în scopuri TVA devine obligatorie în momentul în care cifra de afaceri (totalul încasărilor) atinge plafonul de 35.000 Euro, calculat la cursul din 1 mai 2007 (data aderării României la Uniunea Europeană).


2. Întreprinderea individuală

Documentele necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi individuale sunt aceleaşi, ca şi pentru persoana fizică autorizată.

Practic, există o singură diferenţă între persoana fizică autorizată şi întreprinderea individuală: întreprinderea individuală nuaredreptulsăsedeclareplătitordeimpozitpenormădevenit,cidoarînsistemreal.(descris mai sus).

3. Întreprinderea familială

Pentru înregistrarea unei întreprinderi familiale, pe lângă cele enumerate mai sus, la persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, mai avem nevoie de două documente:

a. Un acord de asociere, prin care membrii îşi dau acordul expres la constituirea întreprinderii şi stipulează condiţiile în care îşi vor desfăşura activitatea, îşi desemnează reprezentantul, adică persoana care va reprezenta întreprinderea, respectiv în ce mod vor participa la activitatea întreprinderii şi în ce procent vor beneficia de profitul realizat.

b. O procură specială, prin care îl mandatează pe reprezentant, să încheie contracte, să semneze acte de dispoziţie, adică să-i reprezinte în relaţiile cu terţii.

Impozitarea întreprinderii familialeesteaceeaşicaa întreprinderii individuale,adică însistemreal. Totalul venitului net (încasări minus cheltuieli) se împarte între membrii asociaţiei în funcţie de procentul de participare la beneficii stabilit prin acordul de asociere şi fiecare îşi plăteşte partea sa de impozit (16% din venitul net, plus 5,5% contribuţii la asigurările de sănătate).

III. Societăţi comerciale (SNC, SCS, SA, SCA, SRL) – noţiuni generale

„În vederea efectuării de acte de comerâ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constituit societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.

Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme:a. societate în nume colectiv;b. societate în comandită simplă;c. societate pe acţiuni;d. societate în comandită pe acţiuni şie. societate cu răspundere limitată.”

(Legea 31/1990 republicată, modificată şi completată).

1. Societatea comercială cu răspundere limitată.

Aceasta este cea mai agreată formă de asociere. Aceasta este o persoană juridică şi aşa cum rezultă şi din denumire, răspunderea asociaţilor se limitează la nivelul capitalului social.

O societate cu răspundere limitată poate fi constituită de una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice. Dacă este constituită de o singură persoană (fizică sau juridică) vorbim de societate cu asociat unic. Legea prevede că o persoană fizică sau juridică poate fi asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată.

Documentele necesare pentru înregistrarea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată:a. Rezervare de denumire. Aceasta se face la Registrul Comerţului, de preferat din mai multe opţiuni. Trebuie

de ştiut că rezervarea se face la nivel naţional (spre deosebire de anii anteriori, când rezervarea se făcea pe judeţe, astfel că puteau exista două sau mai multe societăţi cu aceeaşi denumire, în judeţe diferite) şi că trebuie să fie diferenţă de două litere între denumirea unei societăţi deja existente şi cea a societăţii în constituire.

b. Dovada sediului social al societăţii. Actele necesare pentru sediul social sunt aceleaşi, ca şi în cazul persoanelor fizice autorizate, deci: contract (de închiriere sau de comodat), extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile şi acordul vecinilor şi, după caz, al asociaţiei de proprietari.

c. Acte de identitate. Dacă societatea se constituie de către persoanefizice, acestea au nevoie doar de cărţile lor de identitate – indiferent dacă vorbim de cetăţeni români sau străini.1. dacă fondatorul SRL-ului este o persoană juridică (societate comercială) română, avem nevoie de

următoarele documente de la aceasta: ◆ o hotărâre a adunării generale a asociaţilor (sau asociatului unic, după caz), prin care aceştia decid


constituirea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată. În hotărâre trebuie să se specifice: cota cu care societatea fondatoare va participa la capitalul social al noii firme, respectiv trebuie să se mandateze unul din asociaţi sau administratori (specificându-i-se toate datele personale) pentru semnarea documentelor necesare pentru constituirea noii firme. Notă:În cazul în care persoana mandatată pentru semnarea documentelor de constituire nu are nici o calitate în societatea fondatoare, aceasta va fi mandatată printr-o procură notarială semnată de către administratorul societăţii fondatoare.

2. dacă fondatorul SRL-ului este o persoanăjuridicăstrăină, avem nevoie de următoarele documente de la aceasta:

◆ o hotărâre a adunării generale a asociaţilor, cu acelaşi conţinut ca şi în cazul persoanei juridice române;

◆ traducerea legalizată a ultimului act constitutiv actualizat al persoanei juridice fondatoare; ◆ un act de bonitate bancară, emisă de una din băncile la care firma fondatoare are cont deschis, care

trebuie să conţină date generale despre societate – că îşi respectă obligaţiile de plată, că nu sunt plăţi decalate sau întârziate etc.;

◆ traducerea legalizată a unui certificat constatator apostilat nu mai vechi de 30 de zile (extras date actuale ale societăţii) emisă de instituţia abilitată pentru înregistrarea societăţilor din ţara de origine a societăţii comerciale fondatoare.

d. Actul constitutiv. Prin actul constitutiv, fondatorii stabilesc condiţiile în care va funcţiona societatea. Bineînţeles, prevederile actului constitutiv nu pot contraveni prevederilor legale în materie (Legea 31/1990 completată şi republicată, Codul Civil etc.) şi se întregesc cu acestea. Actul constitutiv trebuie să conţină, în mod obligatoriu, următoarele:

• denumirea societăţii • toate datele personale ale asociaţilor persoane fizice şi datele de identificare ale asociaţilor persoane

juridice; • sediul social al societăţii (adresa completă) şi adresa completă a eventualelor puncte de lucru, care se

declară odată cu constituirea societăţii; • obiectul principal de activitate; • obiectele secundare de activitate;

Notă:Obiectul principal de activitate este, în general, acea activitate din care se realizează cele mai multe venituri ale societăţii. O societate comercială poate avea un singur obiect principal de activitate şi atâtea obiecte secundare, în principiu, câte doreşte. Activităţile se aleg din Clasificarea activităţilor din economia naţională – cod CAEN. Este indicat ca viitorul antreprenor să ştie clar ce activităţi doreşte să desfăşoare pe termen lung, ca aceste activităţi să fie cuprinse în actul constitutiv, deoarece completarea ulterioară a obiectului de activitate implică cheltuieli. Sunt anumite activităţi, care nu pot fi desfăşurate de societăţi cu răspundere limitată (ex. administraţie publică, asistenţă socială, anumite forme de învăţământ), altele sunt activităţi unice, legate de pregătire specială (ex. activităţi de contabilitate, juridice, financiare etc.).

• capitalul social şi cota de participare a fiecărui asociat la capitalul social. Capitalul social minim pentru o societate cu răspundere limitată este de 200 lei.

• părţile sociale şi repartizarea acestora pe asociaţi. Capitalul social se divide obligatoriu în părţi sociale. Valoarea nominală a unei părţi sociale nu poate fi mai mică de 10 lei. Repartizarea părţilor sociale pe asociaţi este proporţională cu participarea lor la capitalul social.

În cazul societăţilor cu asociat unic, bineînţeles, capitalul social aparţine în întregime asociatului unic, dar şi în acest caz capitalul social trebuie să fie divizat în părţi sociale, care, la rândul lor, formează proprietatea asociatului unic.

• administratorul societăţii. O societate comercială cu răspundere limitată poate avea unul sau mulţi administratori. Administratorul societăţii poate fi asociatul unic, unul sau mai mulţi asociaţi sau terţe persoane. Administratorul este cel care reprezintă societatea faţă de terţi şi acesta răspunde cu întreaga sa avere personală faţă de societate şi autorităţi. Administratorul, conform legii, are puteri depline de reprezentare a societăţii, însă asociaţii, odată cu numirea acestuia, au dreptul să-i limiteze puterile.

• modul de împărţire a profitului şi suportarea pierderilor. Participarea la beneficii şi pierderi poate fi proporţională cu participarea la capitalul social sau nu, în funcţie de decizia ce se ia la constituirea societăţii.

• dispoziţii privind dizolvarea şi lichidarea societăţii. e. vectorul fiscal. Acesta este un formular, care se completează cu opţiunea privind modul de impozitare.

Societăţile comerciale cu răspundere limitată au posibilitatea să aleagă între două moduri de impozitare:


• impozit de 3% din venit pentru microîntreprinderi. Ca o societate să fie microîntreprindere, trebuie să întrunească cumulativ două condiţii: să aibă cel puţin un angajat (chiar şi cu fracţiune de normă în termen de 60 de zile de la înregistrarea societăţii) şi numărul acestora să nu depăşească 9, iar cea de-a doua condiţie: rulajul anual al societăţii să nu depăşească 100.000 euro.

• Impozit de 16% din profit.

f. dovada de depunere/constituire a capitalului social. Capitalul social se depune la orice bancă din România, într-un cont colector special. Dacă capitalul social nu este constituit în întregime în numerar, ci o parte se constituie în natură, pentru acea parte trebuie să existe documente justificative, expertize etc.

g. declaraţii: atât asociaţii fondatori, cât şi administratorii au obligaţia să dea declaraţii pe proprie răspundere penală în sensul că nu au antecedente penale şi astfel îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi asociaţi fondatori sau administratori ai unei societăţi comerciale. Administratorii în declaraţie trebuie să specifice şi faptul că acceptă în mod expres mandatul de administrator. Declaraţia asociaţilor fondatori şi administratorilor cetăţeniromâni se dă în faţa avocatului, notarului sau a persoanei desemnate la ORC. Asociaţii fondatori şi administratorii cetăţenistrăini vor da declaraţia în formă autentică (notarială) şi vor specifica, pe lângă cele de mai sus, că nu au datorii fiscale faţă de statul român. În numele asociaţilor fondatori persoană juridică declaraţia va fi dată de către persoana desemnată prin hotărârea adunării generale pentru semnarea documentelor de înregistrare.

Declaraţiile pe proprie răspundere înlocuiesc cazieruljudiciar, iar în cazul cetăţenilor străini şi pe cel fiscal.ORC, înainte de înmatricularea societăţii, solicită pentru fiecare asociat fondator şi administrator cetăţean român cazierul fiscal, în mod direct, de la Direcţia Finaţelor Publice.

h. specimen de semnătură. Fiecare administrator este obligat să-şi depună în dosar specimenul de semnătură.

i. declaraţiile privind activităţile desfăşurate de societate sunt aceleaşi ca în cazul persoanelor fizice autorizate.

După înmatricularea societăţii, cei care doresc să fie înregistraţi în scopuri TVA (să devină plătitori de TVA) opţional şi să se înscrie în Registrul Operatorilor Intracomunitari, se vor adresa Direcţiei Finanţelor Publice.

I. MINISTERUL JUSTIŢIEI

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ

TRIBUNALUL

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II. CERERE

înregistrare în registrul comerţului înregistrare fiscală autorizarea funcţionării

Forma de organizare(1) .........................................................

III. Nr. intrare: .......................

Data: ..............................

IV. Doamnă/Domnule Judecător delegat,

1. Subsemnat (ul/a) ..................................................................................................... domiciliat în .........................................…

str. ................................................................................................................ nr. ........ bloc. ......... scara. ...... etaj ...... ap. ....….

judeţ/sector ..................................... telefon ............................. act identitate ............................. seria ....... nr. .................….....

eliberat de ...................................................................... la data ....................….... CNP/NIF ......................................................

în calitate de ........................................................ prin ....................................................................................................................

conform ...................................................................................................................................................................................…... .

2. pentru firma: ...................................................................................................................................................................…........

având număr de ordine în registrul comerţului ..................................... cod unic de înregistrare .......…....................…...... .

3. cu sediul în: localitatea ................................................ str. ......................................................................….. nr. ....................

bloc ............. scara .......... etaj ........... ap. ............. judeţ/sector ............................................... cod poştal ................................

telefon ........................................... ............................................... fax .............................................. .....................................….

e-mail .................................................................................... web site .................…...........................................................…..... . în temeiul Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice cu modificările şi completările ulterioare, solicit: 4. Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerţului, prevăzut în(2): ................................................................................, constă în: 4.1. autorizarea constituirii persoanei juridice şi/sau înmatricularea în registrul comerţului 4.2. autorizarea constituirii sucursalei şi înmatricularea în registrul comerţului 4.3. înmatricularea ca urmare a schimbării sediului în/din judeţul ............................................/din statul membru .........................4.4. înregistrarea modificării formei juridice 4.5. înregistrarea declaraţiei(lor) – tip(3) : model 1 model 2 model 3 4.6. [înregistrarea menţiunilor] / [radierea cf. art. 25 din Legea nr. 26/1990 a menţiunilor] referitoare la :

Mar

caju

l une

i căs

uţe

pres

upun

e pl

ata

taxe

i pe

ntru

menţiu

nea

solic

itată

denumire(4) emblemă sediu în acelaşi judeţ(4) durata societăţii suspendare activitate reluare activitate capital social asociaţi/acţionari

transmitere părţi sociale / acţiuni participare la profit şi pierderi obiect de activitate(4) administratori / persoane împuternicite /

reprezentanţi legali cenzori auditori

sediu secundar(3) conducător / reprezentant sediu secundar(3)

fuziune divizare dizolvare lichidare act constitutiv actualizat radiere(5) altele, conform art. .....................................

............................................................................

............................................................. din actul modificator/ hotărâre judecătorească irevocabilă

5. Solicit publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a/a VII-a, după caz, a ............................................. ........................................................................................................................................................................................................ .

6. Solicit judecarea cererii şi în lipsa mea, conform art. 242 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În susţinerea cererii, depun actele doveditoare menţionate în opisul de documente.

7. Cererea este legal timbrată cu ............................... lei taxă judiciară de timbru şi ................................... lei timbru judiciar.

Data: .................................... Semnătura ..................................

V. (6) În temeiul art. 6 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ................................... .................................................................................. judecător delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ......................................... examinând înscrisurile depuse în susţinerea cererii şi, constatând că sunt / nu sunt îndeplinite cerinţele legale dispune: ........................................................................................................................................ .

Judecător delegat, Referent,

Data : ....................................

Loc pentru timbru judiciar

Notă : (1) Se completează cu denumirea formei de organizare, conform reglementărilor legale: societate comercială (SRL, SA, SNC, SCS, SCA)/companie naţională/societate naţională/regie autonomă/cooperativă de credit/casă centrală/ societate cooperativă/cooperativă agricolă/institut naţional de cercetare dezvoltare/ grup de interes economic (comerciant, necomerciant)/grup european de interes economic (comerciant, necomerciant)/societate europeană/societate cooperativă europeană/sucursală; (2) Se completează cu denumirea actului (act constitutiv, modificator: act adiţional, hotărâre AGA, decizie CA, act înfiinţare, hotărâre asociat unic etc.);

(3) În cazul menţiunilor, taxa se aplică pentru fiecare model de declaraţie-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcţionării şi/sau sediu secundar; (4) În cazul schimbării denumirii şi/sau sediului şi/sau activităţii principale la taxa calculată, pentru menţiunile solicitate, se adaugă taxa de

preschimbare a certificatului de înregistrare; (5) Se completează numai în cazul în care se solicită radierea ca urmare a fuziunii/divizării/schimbării sediului în alt judeţ; (6) Se consemnează rezultatul deliberării (minuta).

cod: 11-10-150 Pag. 1

0,00 0,00

IV. Formularele utilizate de Oficiul Registrului Comerţului pentru înmatriculare

CERERE DE ÎNREGISTRARE Nr. intrare : ............................. data : .................................

VI. Solicit înregistrarea fiscală conform datelor marcate cu „X” în Anexa nr. 1.

VII. Solicit obţinerea informaţiilor din cazierul fiscal pentru următoarele persoane: .......................................................... ........................................................................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................................................................

VIII. După caz, solicit: verificare calitate asociat unic verificare unicitate sediu(1)

IX. Datele privind participarea străină la capital(2), pentru prelucrări statistice, sunt înscrise în Anexa nr. 2.

X. Solicit copie de pe cererea de înregistrare, anexa(ele) nr. ............. şi declaraţia(ile) - tip model ............ .

XII. OPIS DE DOCUMENTE DEPUSE PENTRU ÎNREGISTRARE/AUTORIZARE FUNCŢIONARE

Nr. crt. Denumirea actului Nr. şi data actului / Emitent Nr. file

1. Anexa nr. 1 – referitor la înregistrarea fiscală 2. Anexa nr. 2 – referitor la investiţia străină 3. Dovadă disponibilitate firmă 4. Act adiţional / Hotărâre adunare generală / Decizie CA /

Hotărâre directorat

5. Act constitutiv / Act administrativ / Act constitutiv actualizat 6. Declaraţii pe propria răspundere asociaţi/administratori/cenzori

7. Specimen de semnătură 8. Copii acte identitate 9. Dovadă sediu social

10. Dovadă sediu secundar 11. Dovadă capital social 12. Declaraţie-tip pe propria răspundere privind autorizarea

funcţionării – model ......

13. Împuternicire 14. Dovadă taxă registru şi publicare în Monitorul Oficial 15. Dovadă taxă obţinere informaţii din cazierul fiscal 16. Dovadă taxă judiciară de timbru Şi, după caz, în funcţie de înregistrările solicitate, se menţionează documentele doveditoare cerute de prevederile legale în vigoare.

17.

18.

19.

20.

21.

Total file :

XIII. Anexele nr. ................... şi declaraţia(ile) - tip model ........ fac parte integrantă din prezenta cerere. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

Data: .................................... Semnătura ..................................

Notă : (1) Se completează la constituire şi la schimbarea sediului; (2) Se completează pentru societăţile comerciale care au asociaţi/acţionari cu domiciliul/sediul în străinătate cu situaţia investiţiei străine la: constituire,

majorare/reducere capital, transmitere părţi sociale/acţiuni.

Pag. 2

XI. Persoana şi domiciliul ales pentru comunicări, potrivit art. 28 din Legea nr. 26/1990, republicată cu modificările ulterioare:1. Nume şi prenume: ..................................................................................................................................................................... .

2. Adresa: localitatea ............................................................... str. ...............................................................................................

nr. ................... bloc................... scara.............. etaj.............. ap........... judeţ/sector...................................................................

cod poştal................ telefon ..................................... fax ..................................... e-mail .......................................................... . 3. Solicit comunicarea documentelor care atestă efectuarea înregistrării în registrul comerţului prin:

poştă e-mail biroul eliberări, la sediul O.R.C. de pe lângă Tribunalul .............................

I.

Spre înaintare către(1) :

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II. MODEL 1

DECLARAŢIE pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor

art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare

III. OFICIUL REGISTRULUI

COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . IV. Nr. intrare: .........................

Data : ..................................

V.

1. Subsemnat (ul/a) .................................................................................................... domiciliat în .............................................

str. .............................................................................................................. nr. ........ bloc. .......... scara. ...... etaj ...... ap. .........

judeţ/sector ..................................... telefon ............................. act identitate ............................ seria ....... nr. ..........................

C N P / NIF .................................................. eliberat de .................................................................... la data ............................. (cod numeric personal / număr de identificare fiscală)

în calitate de(2) ........................................................

2. pentru firma .............................................................................................................................................................................

având număr de ordine în registrul comerţului(3) ................................. cod unic de înregistrare(3) .......…................….........

3. cu sediul social/profesional în: localitatea .................................................. str. .......................................................................

nr. ........... bloc .......... scara ......... etaj ........ ap. ........ judeţ/sector .......................................... cod poştal .............................

căsuţă poştală .................... telefon ................................ .................................. fax ................................... ................................

e-mail ..................................................................................... web site .................…....................................................................

4. DECLAR PE PROPRIA RĂSPUNDERE:

4.1. că, la data prezentei, în spaţiul destinat sediului social/profesional/sucursalei din ............................................................

........................................................................................................................................................................................................

4.2. şi/sau secundar/punctului de lucru din ................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................

şi în afara acestora, nu se desfăşoară niciuna din activităţile ce constituie obiectul de activitate declarat la înmatriculare sau ca urmare a actualizărilor ulterioare, şi mă oblig ca, înainte de începerea activităţii, să depun declaraţia pe propria răspundere privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi, pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, să solicit autorizarea la sediul autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului.

VI. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

Data: .................................... Semnătura ..................................

Notă : (1) Se completează, după caz, cu: Direcţia de Sănătate Publică a/Agenţia de Sănătate Publică în Transporturi . . ., Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Agenţia de Sănătate Publică în Transporturi . . ., Autoritatea Publică Teritorială pentru Protecţia Mediului . . ., Inspectoratul Teritorial de Muncă al . . . ; (2) Se completează cu calitatea pe care solicitantul o deţine (asociat, fondator, persoană fizică autorizată, întreprinzător persoană fizică titular al întreprinderii individuale, reprezentant întreprindere familială, administrator, reprezentant);

(3) Se completează numai în cazul în care firma este înregistrată.

cod : 11-10-141

I. Spre înaintare către(1) :

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II. MODEL 2

DECLARAŢIE pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor

art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004 cu modificările şi completările ulterioare

III. OFICIUL REGISTRULUI


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . IV. Nr. intrare: .........................

Data : .................................

V. 1. Subsemnat (ul/a) ..................................................................................................... domiciliat în .............................................

str. .............................................................................................................. nr. ........ bloc. .......... scara. ...... etaj ...... ap. .........

judeţ/sector ..................................... telefon ............................. act identitate ............................. seria ....... nr. ..........................

C N P / NIF .................................................. eliberat de ...................................................................... la data ............................ (cod numeric personal / număr de identificare fiscală)

în calitate de(2) ...................................

2. pentru firma: ...............................................................................................................................................................….........

având număr de ordine în registrul comerţului(3) .................................. cod unic de înregistrare(3) .......…..............…........ .

3. cu sediul social/profesional în: localitatea ..................................................... str. ....................................................................

nr. ............ bloc .......... scara ......... etaj ........ ap. ........ judeţ/sector .......................................... cod poştal .............................

căsuţă poştală .................... telefon ................................ .................................. fax ................................... ................................

e-mail ..................................................................................... web site .................…................................................................... . 4. DECLAR PE PROPRIA RĂSPUNDERE: 4.1. cunosc şi respect prevederile legislaţiei şi ale reglementărilor generale şi specifice din domeniul(4):

sanitar sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

protecţiei mediului(5) protecţiei muncii

4.3. sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii, care se desfăşoară la:

4.3.1. SEDIU SOCIAL/PROFESIONAL Nr. salariaţi(6): .................

Clasa CAEN

Denumire activitate

Data: .................................... Semnătura, ..................................

Notă : (1) Se completează, după caz, cu: Direcţia de Sănătate Publică a/Agenţia de Sănătate Publică în Transporturi . . ., Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Agenţia de Sănătate Publică în Transporturi . . ., Autoritatea Publică Teritorială pentru Protecţia Mediului . . ., Inspectoratul Teritorial de Muncă al . . . ;

(2) Se completează cu calitatea pe care solicitantul o deţine (asociat, fondator, persoană fizică autorizată, întreprinzător persoană fizică titular al întreprinderii individuale, reprezentant întreprindere familială, administrator, reprezentant);

(3) Se completează numai în cazul în care firma este înregistrată; (4) Se marchează după caz căsuţa(le) corespunzătoare domeniului de autorizare; (5) În cazul activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului se marchează căsuţa din caseta 4.2.; (6) Se completează numărul mediu estimativ de angajaţi şi, după caz, capacitatea estimată de producţie sau desfacere a produselor pentru sediul

social/profesional şi pentru fiecare sediu secundar (punct de lucru) în care se desfăşoară activităţile specificate conform codului CAEN. cod : 11-10-167 Pag. 1

4.2. mă oblig ca pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului să solicit autorizarea la sediul autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului.

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE Model 2 Nr. intrare : ............................. data : .................................

Notă : (7) În această categorie se includ şi activităţile itinerante.

Pag. 2

4.3.2. SEDII SECUNDARE (puncte de lucru) Nr. salariaţi(6): .................

Nr. crt. Adresa Clasa

CAEN Denumire activitate

4.3.3. Activităţi proprii de birou pentru firmă Nr. salariaţi(6): ....................... Adresa : ..................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................

4.3.4. Activităţi desfăşurate în afara sediului social/profesional Nr. salariaţi(6): ....................... şi a sediilor secundare (punctelor de lucru) (7)

Clasa CAEN

Denumire activitate

VI. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii. Data: .................................... Semnătura ..................................

Nr. intrare : .................................................... data : ..................................................

Anexa nr. 7

SPECIMEN DE SEMNĂTURI

Nr. de ordine în registrul comerţului |__|__|__| / |__|__|__|__|__| / |__|__|__|__|cod jud. nr. în R.C. an

Cod unic de înregistrare ...................................................................

FIRMA : .......................................................................................................................................................................................

(1)

1). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

2). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

3). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

4). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

Nr.crt.

Numele şi prenumele descifrabil

Calitatea Semnătura

Pag. .......

Semnătura a fost dată în faţa mea .....................................................................................................................…............................,

judecător delegat la / director al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul .................................................... .

Data : ................................................ Semnătura, ........................................

Notă : (1) În spaţiul destinat semnăturii nu se va depăşi chenarul.

Pag. .......

Nr. intrare : .................................................... data : ..................................................

(1)

5). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

6). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

7). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

8). ................................................................................................................................

................................................................................................................................,

(1)

9). .................................................................................................................................

.................................................................................................................................,

(1)

10. .................................................................................................................................

...............................................................................................................................…

(1)

Notă : (1) În spaţiul destinat semnăturii nu se va depăşi chenarul.

Pag. .......

Aviz/Accept conform Legii nr. 230/2007

I.

1. ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI / LOCATARI (1)

Str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , nr. . . . , localitate . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ., judeţ/sector . . . . . . . . . . . . . . . .

2. La cererea Domnului / Doamnei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

domiciliat(ă) în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , nr. . . . . . . .,

bloc . . . . . . . ., sc. . . . . . ., et. . . . . . ., ap. . . . . . , în calitate de(2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

în temeiul art. 42 din Legea nr. 230/2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari având

acceptul proprietarilor şi al titularilor contractelor de închiriere din locuinţele cu care se învecinează pe plan orizontal şi

vertical,

3. Asociaţia avizează stabilirea sediului social/secundar în spaţiul situat în str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . ., nr. . . . . , bloc . . . ., sc. . . . . . , et. . . . . ., ap. . . . . . ,

localitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., judeţ/sector . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , în care,

4. firma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

cu nr. de ordine în registrul comerţului(3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi cod unic de înregistrare(3) . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

5. urmează să-şi desfăşoare activităţile(4): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Preşedinte / Administrator, (Nume, prenume, semnătura, ştampila asociaţiei)

Data . . . . . . . . . . .

II. ACCEPTUL PROPRIETARILOR / TITULARILOR DE CONTRACTE DE ÎNCHIRIERE DIN LOCUINŢELE ÎNVECINATE

Confirmăm că spaţiul, a cărui destinaţie se schimbă, se învecinează(5) :

1. pe plan orizontal: - Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;

- Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;


semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;


semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ; 2. pe plan vertical: - Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;

- Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ; - Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;

- Apartamentul nr. . . . . . . . . , proprietar / chiriaş Doamna/Domnul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . ,

semnătura . . . . . . . . . . . . . . . . ;

Notă: (1) În situaţia în care imobilul nu are constituită asociaţie de locatari/proprietari se va bara caseta I şi se va prezenta o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte acest fapt; (2) Se completează cu: asociat/administrator/împuternicit/reprezentant;

(3) Se completează în cazul în care firma este înmatriculată; (4) Se completează, după caz, cu: activitate de birou sau activităţile pe care le va desfăşura conform obiectului de activitate; (5) Se completează în funcţie de numărul locatarilor cu care se învecinează.

cod : 11-10-160

Bloc nr. . . . . . .

,I.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

OFICIUL REGISTRULUI


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II. C E R E R E înregistrare în registrul comerţului autorizare a funcţionării

înregistrare fiscală radiere

PFA întreprindere individuală întreprindere familială

III. Nr.: ....................................

Data : .................................

IV. DOAMNĂ/DOMNULE DIRECTOR, 1. Subsemnata(ul) ............................................................................................................................................................................ (nume, prenume) în calitate de(1) ............................................................... identificat cu ....... seria .......... nr. .................. CIF(2) .............................

data şi locul naşterii : ⏐_ | _⏐_ | _⏐_ | _ | _ | _⏐ localitate ................................. judeţ / ţară .............…........….......…............... zi luna an

2. Cu domiciliul în : localitatea ........................................................ str. ...................................................................................…...

nr. ............ bloc .......... scara ......... etaj ........ ap. ........ judeţ/sector ....................................... cod poştal ..........................….... ţara ...................……………......................... telefon.........….…………............…......... fax....…………................…....…....…...

cetăţenia : ...................………......……..……..…................ starea civilă: .......................................................................................

3. Reşedinţa în România(dacă este cazul): localitatea ............................................ str. ...........................................................…...

nr. ................. bloc .............. scara ................ etaj ............. ap. ..................... judeţ/sector ...........................................................

cod poştal ...........................….... telefon.........….……….....…...............…......... fax....………..........…...............…....….....…...

4. Prin ......................................................................................................................................... CIF(2) .......................................... (nume, prenume)

în calitate de ..................................................... conform .................................................................................................................

5. Pentru firma: ...................................................................................................................................................................…........

având număr de ordine în registrul comerţului(3) .............................. cod unic de înregistrare(3) .......…...................…....... .

6. Cu sediul profesional în: localitatea ................................................ str. .......................................................….. nr. ................

bloc ............. scara .......... etaj ........... ap. ............. judeţ/sector ............................................... cod poştal .................................

telefon ........................................... ............................................... fax .............................................. ......................................….

e-mail .................................................................................... web site .................…............................................................…..... .

7. În temeiul OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, a Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă solicit:

7.1. înregistrarea în registrul comerţului 7.2. autorizarea funcţionării prin înregistrarea declaraţiei(lor) – tip: model 1 model 2 model 3 7.3. înmatricularea ca urmare a schimbării sediului profesional în judeţul .................................... 7.4. înregistrarea fiscală conform datelor marcate cu „X” în Anexa nr. 1

7.5. obţinerea informaţiilor din cazierul fiscal pentru următoarele persoane: ..................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................ 7.6. înregistrarea menţiunilor referitoare la:

denumire sediu profesional în acelaşi judeţ obiect de activitate acord de constituire patrimoniu de afectaţiune puncte de lucru reprezentant / membru întreprindere familială: cooptare retragere schimbare regim juridic din .......................................................................................... în ......................................................................................... schimbarea sediului profesional în: localitatea ............................................. str. ......................................................................…..

nr. ............bloc ............. scara .......... etaj ........... ap. ............. judeţ/sector .................................................... cod poştal ................................. telefon ................................................ .................................................... fax ................................................... ............................................…. e-mail ...................................................................................................... web site .................….................................................................…..... .

radiere urmare a schimbării sediului profesional în alt judeţ radierea din registrul comerţului - motiv radiere: deces la cerere art. 25 din Legea nr. 26/1990 întrerupere temporară a activităţii până la data .................................................... reluare activitate cu data de ................................... altele(4) .............................................................................................................................................................................................................................. .

7.7. menţionarea depunerii în registrul comerţului a: .......................................................................................................

7.8. copie de pe cererea de înregistrare, anexa(ele) nr. ............. şi declaraţia(ile) - tip model ............ Notă : (1) Se completează, după caz, persoană fizică/persoană fizică autorizată/întreprinzător titular al întreprinderii individuale/reprezentant al întreprinderii familiale/membru al întreprinderii familiale;

(2) Se completează, după caz, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală; (3) Se completează numai în situaţia în care PFA/întreprinderea individuală/întreprinderea familială este înregistrată; (4) În această rubrică se poate completa: prelungire valabilitate sediu profesional/secundar, hotărâre judecătorească pronunţată în soluţionarea

plângerii etc. cod: 11-10-180 Pag. 1

✔

8. Solicit soluţionarea cererii şi în lipsa mea. În susţinerea cererii, depun actele doveditoare menţionate în opisul de documente.

9. Solicit comunicarea documentelor care atestă efectuarea înregistrării în registrul comerţului prin: poştă e-mail biroul eliberări, la sediul O.R.C. de pe lângă Tribunalul ............................................. biroul de asistenţă şi reprezentare al Primăriei .............................................

V. Obiectul de activitate: înmatriculare modificare 1. Activitatea principală: clasa CAEN ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐.......................................................…….......................................................

.............................................................................….........................................................…..............…………….................…...... 2. Activităţi secundare (clasa CAEN si denumirea):

2.1. completare

⏐_⏐_⏐_⏐_⏐........................................................................................................................................................................................ ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐......................................................................................................................................................................................... ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐.......................................................................................................................................................................................... ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐.............................................................................................................................................................Report pag. .......

2.2. renunţare ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐......................................................................................................................................................................................... ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐......................................................................................................................................................................................... ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐......................................................................................................................................................................................... ⏐_⏐_⏐_⏐_⏐.............................................................................................................................................................Report pag. .......

VI. Puncte de lucru: înfiinţare: ................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................

radiere: ..........................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

(localitate, judeţ/sector, stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament)

VII. Alte modificări ale datelor înregistrate în registrul comerţului: ........................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

VIII. OPIS DE DOCUMENTE DEPUSE PENTRU ÎNREGISTRARE/AUTORIZARE FUNCŢIONARE

Nr. crt. Denumirea actului Nr. şi data actului / Emitent Nr. file 1. Anexa nr. 1 – referitor la înregistrarea fiscală

2. Dovadă privind disponibilitate şi rezervare a firmei

3. Dovadă sediu profesional

4. Specimen de semnătură

5. Fotocopie carte de identitate/paşaport titular

6. Fotocopie(i) carte de identitate/paşaport membru (membrii)

7. Fotocopie(i) documente care atestă pregătire profesională

8. Fotocopie(i) documente care atestă experienţa profesională

9. Acord de constituire

10. Declaraţie-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcţionării – model ......

11. Împuternicire

12. Procură specială de reprezentare

13. Cerere de reprezentare în vederea înregistrării în reg. com.

14. Dovadă taxă registru

15. Dovadă taxă cazier (e) fiscal(e)

Şi, după caz, în funcţie de înregistrările solicitate, se menţionează documentele doveditoare cerute de prevederile legale în vigoare. 16.

17.

Total file :

IX. Anexa nr. ......... şi declaraţia (ile) – tip model ......................... fac parte integrantă din prezenta cerere. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

Data: .................................... Semnătura ..................................

Pag. 2

Nr. intrare : ............................. data : ................................. Anexa nr. 1

REFERITOR LA ÎNREGISTRAREA FISCALĂ DECLAR URMĂTOARELE(1) :

I. DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL1. � Taxa pe valoarea adăugată(2)

1.1. Cifra de afaceri estimată a se realiza, conform art. 152 alin. (2) din Codul fiscal .......................................... lei. 1.2.� Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri estimată conform art. 152 alin. (2) din Codul fiscal este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal. 1.3.� Realizare în exclusivitate de operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA. 1.4.� Înregistrare în scopuri de TVA ca urmare a efectuării de operaţiuni în afara României care au drept de deducere a TVA, conform art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. 1.5.� Înregistrare prin opţiune pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. 1.6. Perioada fiscală(3): 1.6.1.� lunară 1.6.2.� trimestrială

2. � Impozit pe profit(4):2.1. Perioada fiscală(5): 2.1.1.� trimestrială 2.1.2.� anuală

3. � Plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor(4)

4. � Accize(6)

5. � Impozit la ţiţeiul din producţia internă(4)

6. � Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor(4)

6.1. Perioada fiscală(7): 6.1.1. � lunară 6.1.2.� trimestrială

7. � Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate(8)


8. � Contribuţia de asigurări pentru şomaj(9)


9. � Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale(10)


10. � Contribuţia de asigurări sociale(11)


11. � Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale(12)


12. � Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii(13)


13. � Taxa pe jocuri de noroc(14)

14. � Redevenţe miniere(14)

15. � Redevenţe petroliere(14)

II. FELUL SEDIULUI PENTRU PLĂTITORII CU STATUT DE SUCURSALĂ:1. � Plătitor cu sediul central în România Cod de identificare fiscală al unităţii înfiinţătoare: ......................................2. � Plătitor cu sediul central în străinătate

III. COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ AL UNITĂŢII DIVIZATE ..............................................

Data: .................................... Semnătura ..................................Notă : (1) Datele referitoare la înregistrarea fiscală se completează la constituire. Menţiunile referitoare la modificarea acestor date, se declară la organul fiscal competent;

(2) Se marchează cu “X” de către contribuabilii care solicită înregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA; (3) Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 1561 alin. (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni

rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării; (4) Se marchează cu “X” numai de către contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare acest impozit; (5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti

impozitul pe profit anual: (6) Se marchează cu “X” de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize; (7) Pentru persoanele juridice care au statut de microîntreprindere, perioada fiscală este trimestrială; (8) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 95/2006; (9) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 76/2002; (10) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 346/2002; (11) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 19/2000; (12) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 200/2006; (13) Se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit O.U.G. nr. 158/2005; (14) Se marchează cu “X” numai de către contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare această taxă.

Pag. ......

MODULUL III. Cunoștințe financiare pentru antreprenori

MODULUL III. Cunoștințe financiare pentru antreprenori 29

AFACERE ŞI IMPOZITE

1) LEGISLAŢIE

Dacă cineva forţat de împrejurimi, sau din voinţa de a se încerca în lumea afacerilor sau pur şi simplu din întâmplare doreşte să înfiinţeze o firmă, trebuie să – şi însuşească noţiunile de bază din legislaţia în vigoare, pentru a da şansă unei activităţi eficiente. Aceste cunoştinţe trebuiesc reîmprospătate periodic, deoarece legislaţia noastră se află în continuă modificare.

În continuare ne vom referi, fără a intra în amănunte, la legile care în momentul de faţă reglementează înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale.

În primul rând Legea nr 31 din 1990, numită şi Legea societăţilor comerciale, republicată în Monitorul Oficial 1066 din 17.11.2004 cu modificările şi completările ulterioare .

Fiecare formă de asociere are caracteristici personale atât din punct de vedere organizatoric cât şi din punct de vedere al funcţionării.

În continuare ne referim la societăţile comerciale cu răspundere limitată – SRL, aceasta fiind forma de organizare cea mai des întâlnită .

Legea Contabilităţii adică Legea nr 82 din 18.06.1991 republicat în Monitorul Oficial nr 454 din 18.06.2008 prevede modul de organizare şi conducere a contabilităţii pentru toţi participanţii din domeniul economic.

Contabilitatea se ţine în limba romană şi în moneda naţională

Societăţile comerciale cu răspundere limitata au obligaţia de a conduce contabilitate în partidă dublă, aceasta însemnând dubla înregistrare a tranzacţiilor şi evenimentelor economice ce influenţează resursele economice ale societăţii. Totodată se întocmesc situaţii financiare anuale. Situaţiile financiare anuale cuprind:

■ bilanţul contabil la 31.12.N, ■ contul de profit şi pierdere, ■ declaraţie informativă, ■ situaţia activelor, amortizărilor şi a provizioanelor.

Bilanţul contabil este prezentarea sintetică a patrimoniului unei societăţi. Astfel putem avea o imagine de ansamblu despre structura patrimoniului, posibilităţile de activare a resurselor.

În contul de profit şi pierdere se evidenţiază componenţa rezultatului obţinut (profit sau pierdere) în cursul exerciţiului financiar. Se prezintă veniturile şi cheltuielile aferente acestor venituri după natură şi destinaţie. Declaraţia informativă este un formular recapitulativ în care se preiau datele din balanţa de verificare referitoare la datorii, creanţe şi disponibilităţile băneşti ale societăţii.

Ultima componentă a situaţiei financiare este situaţia activelor imobilizate, amortizărilor şi provizioanelor. Aceasta este o sinteză a capitalului imobilizat, atât a imobilizărilor corporale cât şi celor necorporale şi a amortizării acestora şi a ajustărilor pentru deprecierea lor.

Aceste situaţii financiare anuale sunt însoţite de Anexe care se referă la:1. Active imobilizate2. Provizioane3. Repartiţia profitului4. Analiza rezultatului din exploatare5. Situaţia datoriilor şi creanţelor6. Principii, politici şi metode contabile7. Participaţii şi surse de finanţare8. Informaţii privind salariaţii9. Principalii indicatori economico-financiari10. Alte informaţii

Societăţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de activ şi pasiv la înfiinţare şi mai departe de cel puţin o data pe an pe parcursul funcţionarii lor. Modul şi organizarea inventarierilor anuale este stabilit prin acte normative emise de Ministerul Finanţelor.

Rezultatul inventarierii cât şi evaluarea elementelor deţinute se înregistrează în contabilitate şi se prezintă în situaţiile financiare anuale potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.


Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor se ţine pe feluri de cheltuieli sau venituri, după natura sau destinaţia lor, după caz.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt:

■ Registrul-jurnal, ■ Registrul-inventar ■ Cartea mare.

Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de întocmire a situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declaraţia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.

Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Societăţile pot opta şi pentru alte perioade decât anul calendaristic. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.

Unităţile care desfăşoară activităţi economice şi care imobilizează capital în active corporale şi necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, vor calcula, vor înregistra în contabilitate şi vor recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului angajat. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să deservească activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi care se consumă treptat.

Aceste operaţiuni sunt denumite generic amortizarea capitalului imobilizat. Amortizarea capitalului imobilizat este reglementat prin Legea 15 din 1994 cu completările şi modificările ulterioare.

Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt:a. terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;b. mijloacele fixe.

Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a. au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în funcţie de indicele de inflaţie;

b. au o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe, se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.

Cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizează într-o perioada de cel mult 5 ani.

Amortizarea mijloacele fixe se poate face după una din următoarele regimuri de amortizare:

A. Amortizarea liniară - se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

B.Amortizareadegresivă - constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:a. 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 şi 5 ani;b. 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani; c. 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.

Aceşti coeficienţi pot fi modificaţi numai prin hotărâre al Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor.

C.Amortizareaaccelerată- constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.

Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.

Codul Fiscal a fost adoptat prin Legea 571 din 2003 şi a intrat în vigoare din 01.01.2004.

Acesta „stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul


de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, precizează contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora.”

Mai simplu, această lege defineşte toate obligaţiile fiscale ale societăţilor comerciale.

Pentru fiecare an calendaristic, deci pentru fiecare exerciţiu financiar, apare o nouă formă a codului fiscal cuprinzând toate modificările necesare cerute de viaţa economică internă şi internaţională. În cursul anului modificările la codul fiscal sunt aduse prin legi adoptate de Parlamentul României şi Ordonanţe de urgentă a Guvernului României.

Această lege, din punct de vedere fiscal, este prioritară faţă de orice alt act normativ din domeniu. Totodată în plan internaţional dacă o prevedere a codului fiscal contravine unui tratat la care România a aderat se aplica prevederea acelui tratat.

Pe lângă codul fiscal se elaborează normele metodologice necesare pentru aplicarea acestuia.

Reglementările Codului Fiscal în vigoare sunt cuprinse în zece titluri, numerotate de la I la X.

În continuare vom prezenta ceea ce am considerat mai important din titlurile:

■ Impozitu pe profit – Titlul II ■ Impozitul pe venitul micro-intreprinderilor – Titlul IV1 ■ Taxa pe valoarea adăugată – Titlul VI

2) IMPOZITE

Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:1. Impozitele şi taxele reglementate sunt următoarele:

a. impozitul pe profit;b. impozitul pe venit;c. impozitul pe veniturile micro întreprinderilor;d. impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;e. impozitul pe reprezentanţe;f. taxă pe valoarea adăugată;g. accizele;h. impozitele şi taxele locale.

2. Contribuţiile sociale reglementate sunt următoarele:a. contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;b. contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate;c. contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator

bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;d. contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;e. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator bugetului

asigurărilor sociale de stat;f. contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice

şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.

În continuare ne vom referi numai la impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor şi taxa pe valoarea adăugata. Asta deoarece la înfiinţarea unei societăţi comerciale asociaţii pot stabilii, respectând anumite condiţii, ce forma de impozit plătesc şi dacă devin plătitori de TVA de la înfiinţare sau nu.

2.1) IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit se aplică în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursa, atât din România, cât şi din străinătate.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute în Codul Fiscal, cum ar fi impozitul pe activităţi de pariuri sportive, baruri de noapte etc.

Calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.


Profitul impozabil poate diferi de profitul brut contabil, deoarece nu toate cheltuielile evidenţiate de o societate în contul de profit şi pierdere sunt deductibile, unele fiind deductibile parţial sau nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Profitul net se calculează ca diferenţă între profitul brut şi impozitul pe profit calculat.

VenituriVeniturile se compun din valoarea totala a mărfurilor vândute, serviciilor efectuate, a dobânzilor primite şi a altor venituri realizate într-o perioadă dată, luna, trimestru, an fiscal.

CheltuieliPentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

În continuare enumerăm câteva din cheltuielile care sunt considerate ca şi efectuate în scopul realizării de venituri:a. cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;b. cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea

accidentelor de munca şi a bolilor profesionale;c. cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de munca şi boli profesionale, potrivit

legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;d. cheltuielile de reclama şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în

baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e. cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;f. cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; etc...

Ca urmare, se consideră cheltuială efectuată în scopul realizării de venituri toate cheltuielile directe şi indirecte care sunt esenţiale pentru funcţionarea firmei. Fără efectuarea acestor cheltuieli societatea nu şi-ar putea asigura o activitate continuă sau condiţiile de a obţine un profit maxim ar fii periclitate. Aceste cheltuieli trebuie sa fie justificate din punct de vedere economic.

O altă categorie de cheltuieli au deductibilitate limitată. Aceste cheltuieli pot fii evitate în unele cazuri dar sunt şi unele care apar chiar în cazul unei activităţi normale.

Cele mai des întâlnite sunt:a. cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor

impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; Se consideră cheltuială de protocol de exemplu o atenţie oferită partenerilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, o masă servită în urma unei întâlniri de afacere etc.

b. suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; În cazul în care societatea acordă o diurnă mai mare decât maximul deductibil, la calculul impozitului pe profit diferenţa dintre valoarea acordată şi valoarea maximă devine o cheltuială nedeductibilă.

c. cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

d. perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e. cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;f. cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii

de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

g. cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Următoarea categorie de cheltuieli este a celor care nu sunt deductibile:


a. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat,b. dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile

române, potrivit prevederilor legale. c. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate,

neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, d. cheltuielile cu taxă pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în

natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursa;e. cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să

se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;f. cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative, etc...

În cazul în care în cursul unui exerciţiu financiar cheltuielile deductibile sunt mai mari decât veniturile vorbim de o pierdere fiscală. Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutive. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

PlataimpozituluişidepunereadeclaraţiilorfiscaleSocietăţile comerciale au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Declararea impozitului pe profit se face prin declaraţia 100 care se depune trimestrial şi prin formularul 101 ’’Declaraţie privind impozitul pe profit’’ care se depune după încheierea exerciţiului financiar şi prin aceasta se finalizează valoarea impozitului pe profit datorat pe un an fiscal.

Începând din anul 2013 societăţile comerciale vor putea opta pentru declararea şi plata anuală a impozitului pe profit cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. Păstrarea opţiunii de declarare şi plată a impozitului este obligatorie cel puţin doi ani. Suma plăţilor anticipate se stabileşte pe baza impozitului pe profit calculat pe ultimul exerciţiu financiar actualizat cu indicele preţurilor de consum estimat.

Pentru a înţelege mai bine modalitatea de calcul al impozitului pe profit să luăm un exemplu concret.

Societatea Alfa SRL în cursul anului N a realizat venituri totale în valoare de 11565 lei. În această sumă se includ veniturile realizate din servicii, vânzare de mărfuri şi venituri din dobânzi.

Pentru realizarea acestor venituri societatea a avut cheltuieli în valoare de 10164 lei.

VENITURIVenituri din servicii 7000Venituri din vânzarea mărfurilor 4500Venituri din dobânzi 65TOTALVENITURI 11565

CHELTUIELICheltuieli cu materii și materiale 3500Cheltuieli cu mărfurile 3700Cheltuieli cu salarii și asigurări sociale 2500Cheltuieli cu amortizările 325Cheltuieli cu delegații 100Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități 39TOTALCHELTUIELI 11565

Profitul brut realizat în anul N este :

Total venituri – total cheltuieli

11565 – 10164 = 1401 lei

Pentru a calcula impozitul pe profit trebuie să ţinem seama de faptul că unele din cheltuielile efectuate nu se pot deduce, adică nu micşorează profitul impozabil, sau se pot deduce numai parţial.

Dacă în anul N diurna stabilită pentru instituţiile publice este de 12 lei pe zi, atunci pentru societăţile comerciale se admite 12 x 2.5= 30 lei diurnă pe zi. Atunci pentru o persoana pe 3 zile este deductibil 3 x 30 = 90 lei


CHELTUIELITOTALDEDUCTIBILECheltuieli cu materii și materiale 3500Cheltuieli cu mărfurile 3700Cheltuieli cu salarii și asigurări sociale 2500Cheltuieli cu amortizările 325Cheltuieli cu delegații 100TOTALCHELTUIELI 10115

Deci profitul impozabil este:

Total venituri - Cheltuieli deductibile

11565 – 10115 = 1450 lei

Impozitul pe profit va fi:

1450 x 16% = 232 lei

2.2) IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR

O persoană juridică romană nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă la data înregistrării la registrul comerţului capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale şi în termen de 60 de zile, inclusiv, de la data înregistrării angajează cel puţin o persoană cu contract individual de muncă.

Pentru a avea statut de microîntreprindere, o firmă trebuie să îndeplinească, cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent următoarele condiţii:

■ realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital sau în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

■ are de la 1 până la 9 salariaţi, inclusiv; ■ a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro; ■ capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale

AnulfiscalAnul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. În cazul unei microintreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

Impunereamicrointreprinderilorcarerealizeazăveniturimaimaride100.000euroDacă în cursul unui an fiscal o microintreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita sus menţionată. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

AriadecuprindereşicotadeimpozitareCota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3% şi se aplică asupra bazei impozabile constituită din veniturile din orice sursă din care se scad:

a. veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b. veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c. veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d. veniturile din subvenţii de exploatare;e. veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f. veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost

cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;g. veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse

bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.h. În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza

impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

ProceduradedeclarareaopţiuniiPersoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale opţiunea pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor prin depunerea ’’Declaraţiei de înregistrare fiscală/declaraţie de


menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridica’’ (formular 010) până la data de 31 ianuarie, inclusiv, a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.

PlataimpozituluişidepunereadeclaraţiilorfiscaleCalculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Acesta se realizează prin depunerea trimestrială a declaraţiei 100 ’’Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat’’.

Pentru îndeplinirea condiţiei privind numărul de salariaţi se are în vedere numărul de persoane angajate cu contract individual de munca, potrivit dispoziţiilor Codului Muncii, indiferent de durata timpului de munca, înscrise în statele de salarii şi/sau în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

La analiza îndeplinirii condiţiei privind numărul de salariaţi se numără şi contractele de muncă suspendate, potrivit legii.

Pentru persoanele juridice care au un singur salariat care demisionează în cursul unei luni, precum şi în situaţia în care raportul de muncă încetează ca urmare a pensionării sau desfacerii contractului individual de muncă în urma săvârşirii unor acte care, potrivit legii, sunt sancţionate inclusiv prin acest mod, condiţia privind numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul lunii următoare este angajat un alt salariat.

Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.

Să vedem un exemplu pentru calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

Societatea Beta SRL a realizat în anul N venituri totale în valoare de 18515 lei şi cheltuieli în valoare de 15994 lei.

VENITURIVenituri din servicii 3000Venituri din vânzarea mărfurilor 13450Venituri din dobânzi 65Venituri din prod. imobilizărilor corporale 2000TOTALVENITURI 18515

CHELTUIELICheltuieli cu materii și materiale 2450Cheltuieli cu mărfurile 9730Cheltuieli cu salarii și asigurări sociale 2500Cheltuieli cu amortizările 325Cheltuieli cu delegații 100Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități 39Cheltuieli cu obiectele de inventar 850TOTALCHELTUIELI 15994

Ştim că în acest an s-a realizat în regie proprie un şopron pentru depozitarea diferitelor materiale şi s-a achiziţionat o casa de marcat pentru un nou punct de lucru.

Cum se va calcula impozitul datorat pentru această perioadă ?

Veniturile din producţia de imobilizări nu fac parte din baza de impozitare şi singura cheltuială deductibilă este cea cu casa de marcat, astfel baza de calcul pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor va fii:

Baza de impozitare = Venituri totale - Venituri din producţia de imobilizărilor corporale - Cheltuieli cu obiectele de inventar

18515-2000-850 = 15665

Impozitul datorat va fii:

15665 x 3% = 469,9 adică 470 lei

Să vedem modul de calcul al impozitului pe profit în cazul unei societăţi care până la 30. 06. N a plătit impozit pe


venitul microintreprinderilor şi în luna august cifra de afaceri a depăşit echivalentul a 100000 euro.

Presupunem că la 30. 06. veniturile la care se aplică procentul de 3 la suta au fost în valoare de 394200 lei şi s-a plătit un impozit în valoare de 11826 lei. În luna august cifra de afaceri este de 450000 lei, iar la 30.09. veniturile totale sunt în valoare de 486450 lei. Cheltuielile totale la 30.09 sunt de 325650 lei.

Deci avem:

Cheltuieli deductibile = Cheltuieli totale – Impozitul pe venitul microintreprinderilor

325660 – 11826 = 313834 lei

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli deductibile = 486460 – 313834 = 172626 lei

Impozitul pe profit la data de 30.09 este 172626 x 16% = 27620,16 lei.

Impozitul pe profit datorat la 30.09 este 27620,16 – 11826 = 15794,16 lei .

Deci societatea are obligaţia de a achita la bugetul de stat până la 25. 10. suma de 15794 lei.

2.3) TVA

Deoarece reglementările referitoare la TVA sunt foarte ample, sunt o serie de aplicaţii specifice pentru diferite domenii de activitate, în continuare prezentăm numai noţiuni de bază pe care trebuie să cunoască orice întreprinzător.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adăugate realizate de producători, inclusiv asupra distribuţiei către consumatorul final. Este o taxă de consum deoarece este suportată de consumatorul final.

Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Taxa pe valoarea adăugată colectată este taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii.

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau recepţionării de servicii.

Taxa pe valoarea adăugată de dedus este taxa pe valoarea adăugată deductibilă, care poate fi dedusă din taxa pe valoarea adăugată colectată, ca urmare a aplicării pro ratei de deducere la taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Taxa pe valoarea adăugată de plată reprezinta diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată de dedus (sau deductibilă dacă pro rata este 100%). Dacă această diferenţă este negativă, vorbim despre taxă pe valoarea adăugată de recuperat.

Cota standard pentru TVA în România este de 24%. Aceasta se aplică pentru orice operaţiune care nu este scutită de plata TVA-ului sau care nu este supusă cotei reduse de TVA. Aici intră livrările de bunuri mobile, transferurile de proprietăţi, prestările de servicii, importurile.

Cota redusă de TVA este de 9% şi se aplică în România pentru o categorie mai restrânsă de prestări servicii şi livrări de bunuri stabilite în Codul Fiscal ( intrare la muzee, livrare manuale şcolare etc.)

În România societăţile comerciale sunt obligate la plata taxei pe valoarea adăugată. Societăţile nou înfiinţate pot opta pentru scutirea de la plată. Începând din 01.07.2012 în cazul în care cifra de afaceri realizată la finele anului fiscal depăşeşte valoarea de 65000 euro calculată la cursul de schimb al BNR din data aderării la UE rotunjit la următoarea mie , 3.3817 lei/euro, adică 220000 lei, societatea devine obligatoriu plătitoare de TVA.

Declararea taxei pe valoarea adăugată se face lunar sau trimestrial prin formularul 300“Decont de Taxă pe Valoarea Adăugată” care se depune la organele fiscale competente sau se transmite pe cale electronică până în data de 25 a lunii următoare la care se referă, sau 25 a primei luni din trimestrul următor. Totodată termenul de plată este identic depunerii declaraţiei.

Societăţile nou înfiinţate depun decontul de TVA trimestrial până când cifra de afaceri nu depăşeşte 100.000 euro calculat la cursul BNR din ultima zi al anului precedent sau până când nu se efectuează o achiziţie intracomunitară.

În luna următoare în care se efectuează o achiziţie intracomunitară societatea are obligaţia de a depune formularul 092 în care cere modificare perioadei de depunere a decontului de TVA de la trimestru la lună.

2DECLATATIE092(vezianexaI.)

Cum se calculează valoarea TVA de plata la finele lunii sau trimestrului?

Pentru a calcula corect TVA de plată sau de recuperat avem nevoie de Jurnalul pentru vânzări şi Jurnalul pentru cumpărări cu TVA. În cazul cel mai simplu când nu avem decât vânzări şi cumpărări care sunt purtătoare TVA de 24% sau 9% atunci din totalul coloanelor 7 şi 9 din Jurnalul pentru vânzări scădem suma coloanelor 7 şi 9 din Jurnalul pentru


cumpărări. Dacă rezultatul este pozitiv avem TVA de plată, dacă rezultă o sumă negativă avem TVA de recuperat.

2JURNALVĂNZĂRI(vezianexaII.)

2JURNALCUMPĂRĂRI(vezianexaIII.)

Ce însemnă să avem TVA de recuperat? Acest lucru poate însemna ca luna următoare sau trimestrul următor, din valoarea de TVA de plată aferentă perioadei următoare se scade TVA de recuperat şi se va plăti suma redusă sau dacă TVA de recuperat este mai mare de 5000 lei se cere organului fiscal rambursarea sumei. Acest lucru se va efectua conform Codului de procedură fiscală în vigoare.

3) VECTORUL FISCAL

Vectorul fiscal reprezintă totalitatea obligaţiilor fiscale de declarat cu caracter permanent.

La înfiinţarea unei societăţi odată cu înregistrarea la Registrul Comerţului teritorial se stabileşte vectorul fiscal al societăţii. În acest moment avem posibilitatea de a ne alege impozitul cel mai favorabil pentru profilul nostru de activitate, inclusiv dacă dorim să fim sau nu plătitori de TVA. Toate acestea sunt posibile dacă respectăm condiţiile definite prin lege. În primul rând trebuie sa declarăm cifra de afaceri estimată şi dacă vom avea sau nu angajaţi. Cifra de afaceri declarată pentru anul de înregistrare se recalculează pentru un exerciţiu financiar întreg şi astfel se va trece la stabilirea vectorului fiscal.

Ce înseamnă acest lucru?

Dacă o societate se înfiinţează în luna martie şi declară o cifră de afacere estimată pentru acest an echivalent cu 23000 euro atunci recalculat pentru un an întreg vom avea

23000/10 x 12 = 27600 euro pe un an întreg ceea ce înseamnă că societatea poate opta pentru a nu fii plătitoare de TVA şi să plătească impozit pe venitul microintreprinderilor dacă în decurs de 60 de zile va avea angajaţi. În acest caz în vectorul fiscal se vor menţiona şi obligaţiile de plată cu asigurările salariale(asigurările sociale de stat, asigurările de sănătate şi asigurarea la fondul de şomaj), asigurările la fondurile speciale ( contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale,contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii) şi impozitul pe venituri din salarii.

Dacă aceeaşi societate se înfiinţează în luna noiembrie atunci cifra de afacere recalculată pentru un an întreg va fii:

23000/2 x 12 = 138000 euro, deci obligatoriu va fi plătitoare de TVA şi se va calcula impozit pe profit chiar dacă vor fi angajaţi.

Dacă pe parcursul unui an fiscal sau la sfârşitul acestuia apare o situaţie care necesită modificarea vectorului fiscal, acesta se poate face prin completarea şi depunerea la organele fiscale locale al unui formular 010, ’’Declaraţiei de înregistrare fiscală/declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridica’’.

Acest formular se depune de obicei în termen de maxim 15 zile de la apariţia modificărilor.

2DECLATATIE010(vezianexaIV.)

Mai departe facem o comparaţie între valoare impozitului datorat pentru două tipuri de activităţi, calculând impozitul pe profit şi impozitul pe venitul microintreprinderilor.

A) Societatea prestează servicii de întreţinere care necesită o cantitate foarte mică de materiale, sau beneficiarul procură piesele de schimb şi materialele folosite. Veniturile şi cheltuielile pentru exerciţiul N sunt următoarele:

VENITURIVenituri din servicii 7000Venituri din dobânzi 65TOTALVENITURI 7065

CHELTUIELICheltuieli cu materii și materiale 400Cheltuieli cu salarii și asigurări sociale 2500Cheltuieli cu amortizările 325Cheltuieli cu delegații 100TOTALCHELTUIELI 3325

Impozitul pe profit:

(Venituri totale – Cheltuieli deductibile) x 16% =

(7065-3325) x 16% = 3740 x 16% = 598.4 lei.


Impozitul pe venitul microintreprinderilor:

(Venituri totale – (Venituri prevăzute în Codul Fiscal – Cheltuielile cu casa de marcat)) x 3 % = 7065 x 3 % = 7065 x 3 % = 211.95 lei.

B) Societatea are ca obiect de activitate comerţ cu amănuntul.

Veniturile şi cheltuielile pentru exerciţiul financiar N sunt următoarele:

VENITURIVenituri din servicii 7000Venituri din dobânzi 65TOTALVENITURI 7065

CHELTUIELICheltuieli cu mărfurile 4500Cheltuieli cu salarii și asigurări sociale 1800Cheltuieli cu amortizările 125TOTALCHELTUIELI 6425

Impozitul pe profit:

(Venituri totale – Cheltuieli deductibile) x 16% =

(7065-6425) x 16% = 640 x 16% = 102,4 lei.

Impozitul pe venitul microintreprinderilor:

(Venituri totale – (Venituri prevăzute în Codul Fiscal – Cheltuielile cu casa de marcat)) x 3 % = 7065 x 3 % = 7065 x 3 % = 211.95 lei.

Din cele două cazuri prezentate putem trage următoarele concluzii:

Dacă pentru realizarea veniturilor sunt necesare cheltuieli relativ mici este mai avantajos alegerea impozitului pe venitul microintreprinderilor.

Dacă obiectul de activitate este comerţ sau pentru realizarea veniturilor sunt necesare cheltuieli mari sau rulaj mare al capitalului care asigură realizarea unui profit corespunzător, atunci plata impozitului pe profit ne avantajează.

Pentru a vedea care este alegerea mai bună din punct de vedere al TVA, facem o comparaţie intre profitul brut realizabil şi debitele faţă de bugetul de stat ce apar în cazul societăţii BETA SRL cu profilul de activitate de prestări servicii dacă este plătitoare de TVA şi cazul în care optează pentru scutire de TVA.

1) Presupunem că societatea este plătitoare de TVA

CUMPĂRĂRI VALOARE TVA TOTALMaterii și materiale 50 12 62Consumabile 30 7,20 37,20Servicii terți 125 0 125TOTALVENITURI 205 19,2 224,2

VÂNZĂRI VALOARE TVA TOTALServicii către terți 700 168 868

În acest caz TVA de plată la sfârşitul perioadei de raportare este:

TVA colectată – TVA deductibilă = 168 – 19.2 = 148.8 adică 149 lei.

Impozitul pe venitul microintreprinderi: Venitul din vânzări x 3% = 700 x 3% = 21 lei

2) Presupunem că societatea nu este plătitoare de TVA

VÂNZĂRI VALOAREServicii către terți 700

În acest caz neavând TVA colectată nu datorăm TVA bugetului de stat şi valoarea TVA de pe facturile de cumpărare va deveni o cheltuială, care în cazul nostru nu influenţează valoarea impozitului.

Deci debitul faţă de bugetul de stat se reduce la un singur fel de impozit. Dar avantajul real al regimului de scutire de la plata TVA nu este aceasta. Dacă prestările de servicii sunt efectuate către populaţie (nu există posibilitatea de


recuperare) preţurile pot fi mai mari sau practicarea unor preţuri mai mici ajută la realizarea unui rulaj mai mare. Totodată organizarea contabilităţii este mai simplă astfel şi costul este mai mic.

Pentru societăţile comerciale cu domeniul de activitate de comerţ cu amănuntul vom prezenta un exemplu care cuprinde formarea preţului de vânzare, calculul TVA de plată şi calculul impozitului pe profit. Această formă de activitate necesită cheltuieli mari cu mărfurile, care sunt purtătoare de TVA, deci regimul de scutire de la plata TVA nu este favorabil.

Preţul de vânzare cu amănuntul , Pv, este format din:

■ preţ achiziţie fără TVA Pc ■ adaos comercial Adc ■ TVA neexigibil

Pv.= Pc.+Adc.+TVA

Pc. + Adc. = Pv fară TVA

Ştiind că în România cota normală de TVA este 24%

Pv = Pv fără TVA+ Pv fără TVA x 0.24

de unde rezultă:

Pv = Pv fără TVA (1+0,24)

Pv = 1,24 x Pv fără TVA

Pvfără TVA = Pv/1,24

TVA = 0,24 x Pv fără TVA

TVA = 0,24 x Pv/1,24

Exp: Dacă o marfă s-a cumpărat la un preţ de 100 lei + TVA şi se vinde la un preţ cu amănuntul de 150 lei atunci:

Pc = 100

Pv = 150

TVA =0,24 x150/1.24 = 29,03

Pv fără TVA = 150/1,24 = 120,97

Adc. = Pv fără TVA – Pc = 120,97- 100 = 20.97 lei

Dacă se cunoaşte procentul de adaos preţul de vânzare cu amănuntul se va calcula astfel:

Adc = Pc x Procent

TVA = ( Pc + Pc x Procent) x 24%

Dacă Procent = 15%

Pc = 100 lei

Adc = 100 x 15% = 15

TVA = (100 + 15) x 24% = 115 x 24 % = 27,6

Pv = 100 + 15 + 27,6 = 142,6 lei

Deoarece fiecare societate comercială, fiecare domeniu de activitate, mod de organizare este diferit, cu caracteristici personale, nu putem afirma ca exemplele prezentate mai sus sunt general valabile. Am dorit să prezentăm unele cazuri într-un mod cât se poate de simplificat, pentru a evidenţia importanţa unei alegeri bine gândite, din punct de vedere fiscal, care să contribuie la reuşita afacerii.

Bibliografie:1. Codul Fiscal2. Norme la Codul Fiscal3. Legea contabilităţii4. Legea societăţilor comerciale5. Legea amortizării


Aspecte financiar-contabile privind întreprinderile individuale și persoanele fizice autorizate

1. Societate Comercială sau ÎI, PFA?2. Sistem real sau normă de venit?3. Cum este impozitarea la ÎI, PFA?4. Care sunt documentele contabile necesare şi cum se întocmesc ele?5. Pot să fiu propriul meu contabil?6. Merită să fiu plătitor de TVA ? TVA-ul la ÎI, PFA7. Autoturism pe ÎI, PFA, ce se poate deduce, cum înregistrăm leasingul?

1. Societate Comercială sau ÎI, PFA ?

Există avantaje şi dezavantaje, depinde ce activitate vrei să faci. Să vedem câteva elemente care te pot ajuta să iei decizia corectă.

a. Costul: Pentru înfiinţarea unui ÎI, PFA sau Întreprindere Individuală ai nevoie de max. 250 RON , în cazul unei firme această sumă poate depăşi 600 RON.

b. Evidenţa contabilă: La ÎI, PFA evidenţa contabilă trebuie să fie ţinută în partidă simplă care este chiar simplă şi o poţi ţine singur fără să ai nevoie de un contabil. La firmă trebuie să ai un contabil, care generează costuri.

c. Impozitare : Impozitul la ÎI, PFA este mai avantajos decât la societăţi comerciale, găseşti detalii la capitolul Impozitarea la ÎI, PFA.

d. ÎI, PFA nu este o entitate juridică separată cum este firma, ÎI, PFA este persoana în sine care este autorizată să desfăşoare o activitate. Adică firma va răspunde în faţa organelor statului doar în valoarea capitalului social pe când persoana fizică autorizată va răspunde cu tot patrimoniul personal.

e. Atât întreprinderea individuală cât şi persoana fizică autorizată pot avea angajaţi, angajarea funcţionează la fel ca la firme explicat în capitolul resurse umane.

2. Sistem real sau normă de venit?

NormădevenitÎn cazul autorizării anumitor activităţi Persoana Fizică Autorizată poate opta pentru impozitarea la normă fixă de venit. Fiecare judeţ elaborează anual un tabel cu activităţile care pot fi incluse la normă de venit, respectiv se specifică şi venitul fix stabilit pe activitatea respectivă. Acest venit se impozitează cu 16% şi se virează trimestrial la Administraţia Fiscală.

Avantajul acestui tip de impozitare este că nu ai obligaţia ţinerii evidenţei contabile. Plăteşti impozitul stabilit de administraţia financiară şi dacă realizezi venit sub norma de venit şi dacă realizez venituri peste limita stabilită de norma de venit. Un alt avantaj ar fi în cazul în care persoana respectivă este angajată cu carte de muncă atunci norma de venit se diminuează cu 60%. Pentru contribuabili care depăşesc vârsta de 60 de ani femeile şi 65 de ani bărbaţii, norma de venit este mai mică cu 10%.

ÎI, PFA-ul impus la normă de venit poate deveni plătitor de TVA dacă veniturile sale depăşesc suma de 35.000 euro pe an.

Dezavantajularficănupoţiaveaangajat.Lista activităţilor care se pot impune la normă de venit o găseşti de obicei pe site-ul administraţiei financiare cărui judeţ aparţii.

Sistem real

Cei care optează pentru impozitarea în sistem real au obligaţia ţinerii evidenţei contabile în partidă simplă şi pe baza acestei evidenţe se plăteşte impozitul de 16% pe venitul net (profit).

Pentru a uşura decizia să vedem un calcul.A. Activitatea de servicii de informatică în oraşul Cluj Napoca:

Norma de venit: 29.400 ron Impozit anual: 4.704 ron

B. Activitate de servicii de informatică în oraşul Cluj Napoca cu impozitare sistem real.a. Venit brut: 45.000 ron

Cheltuieli deductibile: 25.000 ronVenit net: 20.000 ronImpozit anual: 3.200 ron


Pentru acest contribuabil este mai avantajos să opteze pentru impunerea la sistem real deoarece plăteşte mai puţin cu 1.504 ron decât dacă ar fi optat pentru impunerea la normă de venit.

b. Venit brut: 70.000 ronCheltuieli deductibile: 30.000 ronVenit net: 40.000 ronImpozit anual: 6.400 ron

Pentru acest contribuabil este mai avantajos să opteze pentru impunerea la normă de venit fiindcă impozitul lui la normă de venit ar fi de 4.704 faţă de 6.400 ron la sistem real.

În consecinţă trebuie să vă planificaţi bine activitatea înainte de a decide pentru ce sistem de impozitare optaţi.

Persoana fizică autorizată poate fi pe pierdere, această pierdere se reportează pe anul următor de către administraţia financiară teritorială, pierderea se poate reporta timp de 5 ani.

Opţiunea de a trece de la normă de venit la determinarea venitului net în sistem real se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent, până la 31.01. anul curent şi opţiunea este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de doi ani consecutivi.

3. Cum este impozitarea la ÎI, PFA?

La cei cu impozit pe normă de venit impozitarea a fost explicată în capitolul anterior.

Impozitarea la contribuabili care au optat pentru sistem real se calculează astfel:

Venitul brut - Cheltuieli deductibile = Venitul Net

Impozit : Venitul Net * 16%

Aceste date se declară până în data de 15 mai anul curent pentru anul trecut pe formularul 200. Adică în anul 2012 vei declara până în data de 15 mai venitul net obţinut pe anul 2011.

Pe baza acestei declaraţii se calculează plăţile anticipate pe anul următor. Adică pe baza declaraţiei din anul 2011 administraţia financiară îţi calculează impozitul anticipat pe anul 2012.

Se pune întrebarea ce înseamnă impozitul pentru plăţi anticipate?

Administraţia Financiară teritorială îţi anticipează impozitul pe anul în curs. Acest impozit se împarte în 4 tranşe egale. Scadenţele sunt 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie .

Dacă impozitul plătit anticipat este mai mare decât impozitul stabilit pe baza declaraţiei tale, diferenţa de impozit este returnată de administraţia financiară, iar dacă impozitul de plăţi anticipate este mai mic decât impozitul stabilit pe baza declaraţiei tale atunci diferenţa de impozit trebuie plătită la fisc în termen de 60 de zile de la comunicare. Aceste sume se evidenţiază în decizia anuală trimisă de fisc după operarea declaraţiei de venit.

Ce pot face dacă estimez că venitul meu pe anul următor va fi mai mic decât în anul anterior şi nu vreau să plătesc anticipat mai mult? Atunci odată cu declaraţia de venit (formularul 200) trebuie să depun şi un formular cu veniturile estimate (formularul 220) şi o cerere prin care motivez de ce estimez pe anul în curs un venit mai mic decât în anul anterior.

Atenţie ! Indiferent de tipul de impozitare la care ai optat eşti obligat la plata contribuţiei de sănătate în cuantum de 5.5 % din venitul net. Respectiv eşti obligat la plata contribuţiei sociale de pensii (CAS) în cuantum de 10.5% din venitul net. Dacă persoana are calitatea de salariat sau pensionar nu datorează CAS –ul de 10.5%.

Dacă vrem să facem o diferenţă între impozitare la ÎI, PFA şi impozitare la firmă putem spune următoarele:

La ÎI, PFA odată plătit impozitul de 16%, banii rămaşi după impozitare sunt banii tăi. La firme plăteşti odată impozitul pe profit (16%) sau impozitul forfetar (depinde de grila de impozitare) sau impozitul pe microintreprindere (3% pe cifra de afaceri în anul 2010), apoi plăteşti încă odată 16% impozit pe dividende ca banii respectivi să fie ai tăi şi nu ai firmei.

4. Care sunt documentele contabile necesare?

DocumentelenecesarepentruPersoaneFiziceAutorizate

Registru Jurnal de Încasări şi Plăţi

Registru Inventar


Jurnal de vânzări (pentru plătitorii de TVA)

Jurnal de cumpărări (pentru plătitorii de TVA)

Facturier

Chitanţier

Monetare , aviz de însoţire a mărfii , raport zilnic de gestiune, note de recepţie (pentru activitatea de comerţ)

Registru Jurnal de Încasări şi Plăţi: Acest jurnal se poate achiziţiona la orice papetărie. Înainte de începerea activităţii jurnalul se numerotează, se şnuruiază şi se înregistrează la organul fiscal teritorial.

Acest jurnal este oglinda activităţii, adică aici trebuie trecute atât cheltuielile cât şi veniturile în ordine cronologică, ce se totalizează la sfârşitul anului. Pe baza acestui jurnal se completează declaraţia pe venit. Se poate ţine evidenţa cheltuielilor şi veniturilor şi în format electronic, în acest caz se va trece în jurnal totalurile pe lună.

Jurnalul de încasări şi plăţi nu trebuie confundat cu registru de casă, el nu trebuie să reflecte efectiv numerarul. Adică nu se vor calcula solduri la sfârşitul zilei. Nu trebuie făcute creditări de societate.

Atenţie: pentru acei contribuabili care sunt plătitori de TVA, în registru se trec sumele fără TVA.

RegistruInventar

La fel ca şi Registrul jurnal de încasări şi plăţi şi acest jurnal trebuie numerotat, şnuruit şi înregistrat la organul fiscal teritorial.

În registru inventar se trec toate bunurile achiziţionate, atât obiectele de inventar cât şi mijloacele fixe, în ordine cronologică. La sfârşitul anului se totalizează. Fiecare an trebuie început pe pagină nouă şi se preiau toate bunurile care au rămas în stoc la sfârşitul anului trecut.

JurnaldevânzăripentruceiplătitorideTVA

În acest jurnal se trec veniturile încasate, respectiv: baza de impozitare şi TVA-ul: se totalizează pe lună. Pe baza acestui jurnal se completează decontul de TVA, rubrica TVA colectat.

JurnaldecumpărăripentruceiplătitorideTVA

În acest jurnal se trec cheltuielile generatoare de TVA deductibil, atât baza de impozitare cât şi TVA ul; se totalizează lunar. Cu ajutorul jurnalului se completează decontul de TVA, rubrica TVA deductibil.

Facturierul

Din data de 01.01.2007 facturierul nu mai este formular cu regim special adică poate fi cumpărat de la papetărie ori poate fi listat de pe calculator.

Există două tipuri de facturiere: factură fiscală pentru plătitori de TVA, factură nefiscală pentru neplătitori de TVA

Factura trebuie să conţină minim următoarele elementele (extras prescurtat din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal art.155) :

a. numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b. data emiterii facturii; c. denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare, ale persoanei impozabile care emite factura; d. denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare, ale cumpărătorului de bunuri sau servicii, după caz; e. numele şi adresa cumpărătorului, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care

cumpărătorul este înregistrat, precum şi adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile, f. denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,g. data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile h. baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul

unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ; i. indicarea, în funcţie de cotele taxei, a taxei colectate şi a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei

(pentru cei plătitori de TVA)Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

Facturierul se listează în cel puţin 3 exemplare din care 1 este dat clientului, 1 este păstrat în contabilitate, şi 1 este păstrat în cotor.

Chitanţierul:

La fel ca şi facturierul nici chitanţierul nu are regim special, poate fi achiziţionat la orice papetărie sau poate fi listat


cu ajutorul mijloacelor de calcul. Chitanţa trebuie să conţină următoarele elemente:a. numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica chitanţa în mod unic; b. data emiterii chitanţei; c. denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare, ale persoanei impozabile care emite chitanţad. denumirea, numele, adresa clientului e. suma încasatăf. ce reprezintă încasarea

Chitanţierul se listează în cel puţin 2 exemplare din care 1 este dat clientului 1 este păstrat în contabilitate. Este util să ţinem un al 3-lea exemplar în cotor.

Casa de marcat este obligatorie pentru fiecare persoană fizică, excepţie fac profesiile libere şi acele persoane fizice care nu prestează servicii ori livrează bunuri către populaţie.

5. Pot să fiu propriul meu contabil?

Da. Contabilitatea în partidă simplă e chiar simplă. Aş dori să prezint în acest capitol care sunt regulile generale de a stabili venitul net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă, aşa cum este reglementat în Legea 571/2003 privind Codul fiscal art. 48.

1. Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

2. Venitul brut cuprinde:a. sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;b. veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o

activitate independentă;c. câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă,

inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;d. veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă

persoană;e. veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

3. Nu sunt considerate venituri brute:a. aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi

sau în cursul desfăşurării acesteia;b. sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;c. sumele primite ca despăgubiri;d. sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

4. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:a. să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;b. să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;c. să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;d. cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care

este autorizat contribuabilul;3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu

condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.

5. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:a. cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform

legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);b. cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);c. suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării ni altă localitate, în ţară şi în

străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;d. cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii

realizat anual;


e. pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;f. cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;g. contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia

în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;h. prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual

pentru o persoană;i. cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau

asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activităţii independente;j. cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele

pentru asigurarea de accidente de munca şi boli profesionale, potrivit legii;k. dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii,

pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;

l. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;

m. cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6)n. cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor

profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.6. Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile

de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.

7. Nu sunt cheltuieli deductibile:a. sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;b. cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau

în străinătate;c. impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;d. cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);e. donaţii de orice fel;f. amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi

străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;g. ratele aferente creditelor angajate;h. dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura

mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;

i. cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j. cheltuielile privind bunurile constatate ca lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

k. sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;l. impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;m. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere

motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, paza şi protecţie, curierat, transport de

personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de munca;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de

instruire în cadrul şcolilor de şoferi.n. alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.

8. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.


9. În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.

Uneleobservaţiicuprivireladeductibilitateaanumitorelemente.1. Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente.

Foarte multe persoane interpretează greşit acest context. ex. hainele nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Contribuabilul este de părere că dacă nu se îmbracă atunci nu va putea aduce venituri. Sau analize medicale tot aşa, contribuabilul zice că dacă nu este sănătos nu va aduce venituri. Toate aceste lucruri vor intra la categoria de nedeductibil datorită faptului că sunt cheltuieli pentru uzul personal. Aceste exemple sunt nişte extreme, dar trebuie luat în vedere că trebuie incluse doar acele cheltuieli care contribuie direct la desfăşurarea activităţii.

2. Cheltuielile efectuate atât pentru activitatea independenta cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente; La acest articol pot fi incluse cheltuielile de întreţinere a sediului, adică încălzire, electricitate, apă-canal. Trebuie să fim atenţi, dacă sediul este şi locuinţă să alocăm doar o porţiune a apartamentului pentru activitate, adică o cameră sau holul. Corect este ca din totalul apartamentului vom ocupa pentru activitatea autorizată ex.25%, atunci cu această pondere să trecem şi cheltuielile deductibile, adică 25% din întreţinere, curent, apă-canal etc.Un aspect foarte important, dacă sediul este şi spaţiu de locuit şi există un contract de comodat, investiţiile în apartament nu cad în sarcina ÎI, PFA ului deoarece aceste investiţii cresc valoarea apartamentului care este beneficiul proprietarului şi nu al ÎI, PFA ului.

3. Dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Aici doar un scurt comentariu. Trebuie să fim atenţi dacă se face un împrumut de la persoane fizice sau juridice, dobânda deductibilă să nu fie mai mare decât dobânda de referinţa al BNR.

4. Donaţii de orice fel. Important să facem deosebire între donaţie şi sponsorizare. Donaţia este un dar acordat unei persoane fizice sau a unei asociaţii non profit pentru care noi nu primim nimic. Sponsorizarea este ajutarea unei asociaţii sau a unei persoane fizice în realizarea unui anumit lucru pentru care el ne oferă de exemplu un spaţiu de reclamă. Toate sponsorizările trebuie să aibă la bază un contract scris.

5. Amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale; Nu sunt deductibile amenzile rutiere, amenzile de parcare etc. toate acestea sunt din culpa persoanei care le-a comis, de aceea aceste cheltuieli nu sunt acceptate ca şi cheltuieli deductibile. Tot în această categorie se încadrează şi dobânzile şi majorările plătite către autorităţile române sau străine. Acele majorări sau penalităţile care sunt plătite către persoane fizice sau juridice pe baza unui contract scris, pot fi deduse din venitul brut.

6. Amortizarea. Acele bunuri care sunt achiziţionate de persoana fizică autorizată pentru desfăşurarea activităţii, a căror valoare este mai mare de 1.800 ron şi durata de viaţa este mai mare de 1 an , sunt considerate mijloace fixe iar cheltuielile se deduc sub forma de amortizare .

Amortizarea este reglementată de art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.

Există mai multe metode de amortizare:

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.

Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.

În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:

a. 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;b. 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;c. 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Încazulmetodeideamortizareaccelerată,amortizareasecalculeazădupăcumurmează:a. pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;b. pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a

mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia

Amortizarea se calculează din luna următoare datei în care mijlocul fix a fost pus în funcţiune.

Cea mai răspândită metodă utilizată este metoda de amortizare liniară.

Un exemplu pentru amortizare liniară .


Un autoturism achiziţionat în 09.10.2009 cu preţ de 30.000 ron. an fabricaţie 2007.

Durata normală de utilizare pentru autoturism este între 4-6 ani. Fiind vorba de un autoturism folosit vom lua 4 ani.

Amortizarea pe an:30.000 ron/4 = 7.500 ron

Amortizarea pe lună: 7.500 ron/12= 625 ron

Amortizarea pe anul 2009 va fi: 625 ron x 2 luni (noiembrie şi decembrie)=1.250 ron, aceasta este cheltuiala acceptată pentru a fi dedusă din venitul net.

Amortizarea pe anul 2010 va fi: 625 ron x 12 luni =7.500 ron




Durata normală de funcţionare a unui mijloc fix o putem găsi în H.G. 2139/30.11.2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe .

Ce se întâmplă dacă bunul este vândut între timp?

Venitul obţinut din vânzarea mijlocului fix se include în venitul brut, se înregistrează în registru jurnal de încasări şi plăţi la venit iar valoarea rămasă neamortizată se înregistrează pe cheltuieli.

Ce se întâmplă dacă o maşină are 10 ani şi ea a fost deja amortizată complet?

Se poate deduce integral valoarea maşinii doar dacă un service autorizat certifică în scris că bunul şi-a depăşit durata normală de funcţionare, respectiv are un grad ridicat de uzură.

Nureprezintăactiveamortizabile:a. erenurile, inclusiv cele împădurite;b. tablourile şi operele de artă;c. fondul comercial;d. lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;e. bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;f. orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;g. casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele

utilizate în scopul realizării veniturilor.

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul venitului net la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli sub forma amortizării .

6. Merită să fiu plătitor de TVA ?

Parcă toată lumea vrea să scape de TVA sau nici nu vrea să audă de TVA. Oare poate fi de folos dacă suntem plătitori de TVA sau numai vom intra în pagubă cu el?

Mai întâi să vedem câteva aspecte cu privire la TVA.1. Poţi opta pentru a fi plătitor de TVA chiar de la începutul desfăşurării activităţii.2. Poţi opta pentru a fi plătitor de TVA în timpul desfăşurării activităţii.3. Eşti obligat sa devii plătitor de TVA dacă veniturile tale într-un an depăşesc suma de 35.000 euro calculat la

cursul aderării (01.01.2007), respectiv 119.000 ron. 4. Unele activităţi sunt scutite de TVA: exemplu cabinete medicale, cabinete stomatologice, tehnică dentară,

activitate de învăţământ, meditaţiile acordate în particular; lista completă o găseşti în Legea 571/2003 privind Codul Fiscal art.141 alin.1

În general, pentru activităţile de tip comerţ şi producţie merită să te declari plătitor de TVA, deoarece TVA-ul aferent mărfii cumpărate, respectiv TVA-ul aferent materiei prime achiziţionate, se deduce din TVA-ul colectat.

În cazul prestărilor de servicii, unde nu ai achiziţii de materie primă sau marfă, propriu zis îţi vinzi ştiinţa ta, nu există achiziţii generatoare de TVA deductibil.

Să vedem nişte calcule.


NEPLĂTITORDETVA BAZĂRON TVARON TOTALRONVENITURI 2000 0 2000CHELTUIELI -1200 0 -1200VENIT NET 800 0 800TVA DE PLATĂ 0 0 0IMPOZIT -128 0 -128CASH 672

PLĂTITORDETVABAZA TVA TOTAL

VENITURI 1681 319 2000CHELTUIELI -1008 -192 -1200VENIT NET 673 127 800TVA DE PLATĂ 0 -127 -127IMPOZIT -108 0 -108CASH 565

Se observă că în situaţia de faţă cel care este neplătitor de TVA va rămâne în mână cu 107 ron mai mult faţă de cel plătitor de TVA.

În următoarea situaţie am inclus în calcul şi sănătatea de 5,5% obligatorie, care se plăteşte din venitul net.

NEPLĂTITORDETVACUSĂNĂTATE BAZĂ TVA TOTALVENITURI 3500 0 3500CHELTUIELI -3000 0 -3000VENIT NET 500 0 500SĂNĂTATE 5,5% -28 0 -28TVA DE PLATĂ 0 0 0IMPOZIT -76 0 -76CASH 396

PLĂTITORDETVACUSĂNĂTATE BAZĂ TVA TOTALVENITURI 2941 559 3500CHELTUIELI -2521 -479 -3000VENIT NET 420 80 500SĂNĂTATE 5,5% -23 0 -23TVA DE PLATĂ 0 -80 -80IMPOZIT -64 0 -64CASH 334

În această situaţie neplătitorul de TVA va rămâne în mână cu 62 ron mai mult faţă de cel plătitor de TVA.

Dacă în decursul unui an calendaristic se depăşeşte plafonul de 35.000 euro, contribuabilul are obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului este ultima zi a lunii în care s-a depăşit plafonul. Adică dacă s-a depăşit plafonul în 5 octombrie eşti obligat să te înregistrez ca plătitor de TVA până în data de 10 noiembrie.

Ce trebuie să faci în plus sau altfel dacă eşti plătitor de TVA1. Sumele se trec în registru jurnal de încasări şi plăţi şi jurnalul de inventar fără TVA2. Se întocmesc registrul jurnal de cumpărări şi registru jurnal de vânzări3. Trimestrial se depune decontul de TVA (formularul 300)4. Semestrial se depune declaraţia informativa privind livrările sau prestările şi achiziţiile efectuate în ţară

(formularul 394)


7. Autoturism pe ÎI, PFA, ce se poate deduce, cum înregistrăm leasingul?A. Nu eşti plătitor de TVA, impozitare în sistem real.

1. combustibilul nu este deductibil2. cheltuielile de funcţionare a maşinii sunt deductibile limitat, adică trebuie dovedit cât la % din cheltuieli

aferente autoturismului sunt pentru activitatea autorizată cât pentru cele în leasing, în comodat, sau proprietatea ÎI, PFA ului. În categoria de funcţionare intră asigurarea, reparaţiile, rovigneta, spălat auto, taxă de parcare, inspecţiile periodice

3. achiziţia de autoturism este deductibilă prin amortizare4. dacă autoturismul a fost achiziţionat cu plată integrală se va calcula amortizarea pe toată valoarea maşinii,

inclusiv TVA ul.5. dacă autoturismul a fost achiziţionat prin credit bancar, se va deduce valoarea maşinii, inclusiv TVA sub

forma amortizării şi se va deduce dobânda aferentă creditului. Rata calculată de bancă nu va fi dedusă, această sumă este recuperată prin amortizare .

6. dacă autoturismul a fost achiziţionat în leasing: • leasing financiar - se deduce valoarea maşinii inclusiv TVA sub forma amortizării, dobânda, comisioanele,

asigurarea obligatorie, casco, taxa de înmatriculare şi alte taxe de punere în funcţiune, Nu se va deduce avansul, rata, valoarea reziduală, toate acestea sunt recuperate prin amortizare.

• leasing operaţional - în acest caz se va deduce rata de leasing operaţional, funcţionează ca şi o închiriere de maşini. Atenţie asigurarea nu se deduce, deoarece aceasta este costul firmei de leasing (locator), aceasta este integrat în rata de leasing. Dacă la finalul leasingului se va achiziţiona autoturismul la valoarea reziduală, acesta va fi tratată ca achiziţie în sine şi se va amortiza.

B. Eşti plătitor de TVA , impozitare în sistem real.Ţi se aplică aceleaşi reglementări cu privire la deductibilitatea cheltuielilor, atât doar că totul va fi înregistrat în contabilitate fără TVA.

1. combustibilul nu este deductibil, nici TVA ul aferent2. cheltuielile de funcţionare sunt deductibile din punct de vedere al TVA ului aşa cum a fost prezentat anterior.3. valoarea de achiziţie a autoturismului este deductibilă sub forma amortizării iar TVA-ul se contabilizează

separat, respectiv TVA-ul se deduce din TVA-ul colectat.

Excepţii:Nu sunt aplicabile prevederile de mai sus în următoarele cazuri :1. Dacă sunteţi autorizat pe una dintre următoarele activităţi:

a. taximetrie;b. transportul de persoane cu plata (de ex. activitate tip „maxi-taxi”); închirierea către alte persoane (de ex.

„rent a car”);c. pază şi protecţied. curierat;e. activitatea de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;

2. Dacă puteţi dovedi că autoturismele sunt utilizate pentru:a. intervenţie, reparaţii; b. precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj;c. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii (doar în cazul Întreprinderilor Individuale

care sunt singurele care permit angajarea de personal);d. vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă – aici sunt posibile 2 situaţii:

3. În cazul Întreprinderilor Individuale care sunt singurele care permit angajarea de personal (deci angajarea de astfel de agenţi de vânzări sau agenţi de recrutare a forţei de muncă) sau în cazul în care activitatea pentru care eşti autorizat ca ÎI, PFA este de agent de vânzări (în cazul în care îţi desfăşori activitatea în baza unui contract de comision sau de mandat comercial) sau de agent de recrutare a forţei de muncă.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 371/2.VI.200928

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 2*)

ANEXA I.

Soci

etat

e:

Jurn

al p

entr

u va

nzar

i

Per

ioad

a de

la:

Adr

esa:

C.I.

F.:

01/0

5/20

1231

/05/

2012

laC

u D

ocum

ente

Tem

pora

re

BE

TA S

RL

114

/05/

2012

224

600.

0048

3.87

116.

130.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

216

/05/

2012

225

523.

0042

1.77

101.

230.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

319

/05/

2012

226

980.

0079

0.32

189.

680.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

425

/05/

2012

227

235.

0018

9.52

45.4

80.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

Into

cmit

2,33

8.00

0.00

0.00

1,88

5.48

452.

520.

000.

00V

erifi

cat

Tota

l0.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

- cot

a 5

% -

Bun

uri s

ise

rvic

ii cu

"taxa

rein

vers

a"

- cot

a 24

% -

Livr

ari d

e bu

nuri

si p

rest

ari d

e se

rvic

ii ta

xabi

leN

r.C

rt.D

ata

Nr.

de o

rdin

e

Den

umire

a /

num

ele

clie

ntul

ui /

bene

ficia

rulu

i

Cod

ul d

ein

regi

stra

rein

sco

puri

de T

VA

al

clie

ntul

ui /

bene

ficia

rul

ui

Tota

l Doc

umen

t(in

clus

iv T

VA

)

Cu

drep

t de

dedu

cere

Fara

dre

ptde

ded

ucer

eB

aza

deim

pozi

tare

Val

oare

TVA

Baz

a de

impo

zita

reV

aloa

reTV

A

Doc

umen

tul

- cot

a 9

% -

01

23

415

78

514

9

Baz

a de

impo

zita

re

12

Bun

uri s

ise

rvic

iipe

ntru

car

es-

a ap

licat

un re

gim

spec

ial,

conf

orm

art.

152/

1sa

u 15

2/2

din

Cod

ulfis

cal.

13

Livr

ari d

e bu

nuri

sipr

esta

ri de

ser

vici

i pen

truca

re lo

cul l

ivra

rii /

pres

tarii

est

e in

afa

raR

oman

iei

6

Livr

ari d

e bu

nuri

si p

rest

ari d

ese

rvic

ii sc

utite

cu

drep

t de

dedu

cere

Livr

ari d

ebu

nuri

sipr

esta

ri de

serv

icii

scut

ite fa

radr

ept d

ede

duce

re

Ope

ratiu

nine

impo

zabi

le /

Sum

ene

incl

use

in b

aza

deim

pozi

tare

(opt

iona

l)

Livr

ari

intra

com

unita

re d

ebu

nuri

Alte

livr

ari

de b

unur

isi

pre

star

ide

ser

vici

isc

utite

cu

drep

t de

dedu

cere

Scu

tite

conf

orm

art.

143

ali.

(2) l

it.a)

si d

) din

Cod

ul

Scu

tite

conf

orm

art.

143

alin

. (2)

lit.

b) s

i c) d

inC

odul

Baz

a de

impo

zita

reB

aza

deim

pozi

tare

1617

Baz

a de

impo

zita

reB

aza

deim

pozi

tare

Val

oare

a

1819

20

Baz

a de

impo

zita

reV

aloa

reTV

A

1011

Ser

vici

ipr

esta

teU

E

Baz

a de

impo

zita

re

21

Jurn

al d

e va

nzar

i cu

T.V

.A.-P

ag.:

11

(cod

14-

6-12

/a)

/C

IEL

Con

ta S

tand

ard

- Ver

siun

ea -

6.37

.0

AN

EXA

II.

C.I.

F.:

Jurn

al p

entr

u cu

mpa

rari

Soci

etat

e:A

dres

a:

Per

ioad

a de

la:

la01

/05/

2012

31/0

5/20

12C

u D

ocum

ente

Tem

pora

re

BE

TA S

RL

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

58.0

624

1.94

0.00

300.

0011

1101

/05/

2012

10.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

96.7

740

3.23

0.00

500.

0011

3211

/05/

2012

20.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

48.0

020

0.00

0.00

248.

0011

3514

/05/

2012

30.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

146.

7161

1.29

0.00

758.

0012

3614

/05/

2012

40.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

000.

00

0.00

0.00

0.00

0.00

349.

541,

456.

46To

tal

1,80

6.00

0.00

Into

cmit

Verif

icat

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Val

oare

aTV

AB

aza

deim

pozi

tare

Ach

iziti

i ser

vici

i UE

Val

oare

aTV

AB

aza

deim

pozi

tare

Baz

a de

impo

zita

reV

aloa

rea

TVA

Nei

mpo

zab

ileS

cutit

e

Baz

a de

impo

zita

reV

aloa

rea

TVA

Baz

a de

impo

zita

re

Bun

uri s

i ser

vici

ipe

ntru

car

ecu

mpa

rato

rul e

ste

oblig

at la

pla

ta ta

xei

conf

orm

art.

160

din

Cod

ul fi

scal

Val

oare

aTV

AB

aza

deim

pozi

tare

Val

oare

aTV

AB

aza

deim

pozi

tare

6

Nr.

deor

dine

Dat

a

Nr.

Crt.

Cod

ul d

ein

regi

stra

rein

sco

puri

de T

VA

al

furn

izor

ului

/pr

esta

toru

l

Tota

ldo

cum

ent

(incl

usiv

T.V

.A.)

Ach

iziti

i de

bunu

ridi

n ta

ra s

i din

impo

rt sc

utite

, alte

achi

zitii

neim

poza

bile

inR

oman

ia s

au c

are

au fo

st s

upus

eun

ui re

gim

spe

cial

de c

atre

van

zato

r

Doc

umen

tul

Furn

izor

/pr

esta

tor

Ach

iziti

i de

bunu

ri si

ser

vici

i din

tara

si i

mpo

rturi

de b

unur

ita

xabi

le

- cot

a 24

% -

- cot

a 9%

-

21

03

45

127

98

Ach

iziti

i int

raco

mun

itare

de

bunu

ri

2019

Taxa

bile

Bun

uri s

i ser

vici

ipe

ntru

car

ebe

nefic

iaru

l est

eob

ligat

la p

lata

TV

A c

far

t. 15

0 al

2-6

CF,

mai

putin

ach

iziti

i ser

v U

E

1314

1516

Val

oare

aTV

A17

18

- cot

a 5

% -

1011

2221

Jurn

al d

e cu

mpa

rari

cu T

.V.A

. - P

ag.:

11

(cod

14-

6-17

/b)

/C

IEL

Con

ta S

tand

ard

- Ver

siun

ea -

6.37

.0

AN

EXA

III.

DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ/ DECLARAŢIE DE MENŢIUNI PENTRU PERSOANE JURIDICE, ASOCIERI ŞI ALTE ENTITĂŢI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ

010 Nr de operator de

date cu caracter personal – 759

1. DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE 2. DECLARAŢIE DE MENŢIUNI

A. FELUL DECLARAŢIEI

Reprezentant legal Reprezentant fiscal

Nr. act

D. REPREZENTARE PRIN: Împuternicit

Data

Date de identificare

B. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

1. COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

2. DENUMIRE

Strada

SectorLocalitateJudeţ

Bloc Nr. Sc.

E-mailFax

Et. Ap. Cod poştal Ţara

Federaţie Fundaţie

Persoană juridică Asociaţie familială Asociaţie Asociaţie de proprietari

Sindicat, federaţie sindicală, confederaţie

Altă asociere sau entitate fără personalitate juridică

Telefon

4. FORMA DE ORGANIZARE

3. DOMICILIU FISCAL

3.1. Plătitor cu sediul central în România

C. ALTE DATE PRIVIND CONTRIBUABILUL 1. Număr autorizaţie de funcţionare/ Număr act legal de înfiinţare

2. Cod CAEN al obiectului principal de activitate

3. Felul sediului

Sediul central Sucursală

3.1. Plătitor cu sediul central în România

Ţara Sediu permanent Filială

4. Cod de identificare fiscală a unităţii divizate

5. Forma juridică

6. Forma de proprietate

Sucursală

3.2 Plătitor cu sediul central în străinătate

Reprezentanţă Alte subunităţi Sediu fix

7.Plătitor de impozit pe venitul din investiţii, conform art.67 alin (3) lit.b) din Codul Fiscal

Codul de identificare fiscală a unităţii înfiinţătoare

ANEXA IV.

Localitate SectorJudeţ

DENUMIRE / NUME, PRENUME

Strada Bloc Nr. Sc.

Et. Ap. Cod poştal Telefon

Ulterior desfăşurării de operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

E. DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL

1. Taxa pe valoarea adaugată

Înainte de realizarea unor operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

1.1. Cifra de afaceri estimată a se realiza, conform art.152 alin.(2) din Codul fiscal

1.3. Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri estimată conform art.152 alin.(2) din Codul Fiscal este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.152 alin.(1) din Codul fiscal

1.4. Realizare în exclusivitate de operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA

1.6. Înregistrare prin opţiune pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art.141 alin.(3) din Codul fiscal

1.7. Înregistrare în scopuri de TVA prin atingerea sau depăşirea plafonului de scutire prevăzut la art.152 alin.(1) din Codul fiscal

1.8. Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri realizată conform art.152 alin.(2) din Codul fiscal este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.152 alin.(1) din Codul fiscal

1.9. Înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a efectuării de operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 145 alin. (2) lit.b) din Codul fiscal

1.10. Înregistrare prin opţiune pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art.141 alin.(3) din Codul fiscal

lei

Anularea înregistrării în scopuri de TVA şi scoaterea din evidenţă ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA

1.13.1. Lunară 1.13.3. Semestrială

1.13.2. Trimestrială 1.13.4. Anuală Nr. aprobare organ fiscal competent

Nr. aprobare organ fiscal competent

1.11. Înregistrare în scopuri de TVA ca urmare a :

1.13. Perioada fiscală

1.11.1. Reactivării, în cazul contribuabililor scoşi din evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

1.11.2. Înregistrării în Registrul Comerţului a menţiuni privind reluarea activităţii, în cazul persoanelor pentru care a încetat starea de inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului

lei

1.12. Cifra de afaceri din anul precedent, obţinută sau, după caz, recalculată din operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

1.2. Înregistrare în scopuri de TVA ca urmare a declarării faptului că cifra de afaceri urmează să atingă sau să depăşească plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

E-mailFax

COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

1.5. Înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a efectuării de operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 145 alin. (2) lit.b) din Codul fiscal

DOMICILIU FISCAL

ANEXA I.


1.14. Ca urmare a încetării activităţii sale economice

1.15. Ca urmare a desfăşurării în exclusivitate de operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA

2.3.1. Trimestrială 2.3.2. Anuală

3. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

6. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi contribuţii sociale

6.4.2. Scoatere din evidenţă

6.4.1. Luare în evidenţă //Începând cu data de

Începând cu data de

//

6.4. Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate

1.16. Începând cu data de //2. Impozit pe profit

2.2. Scoatere din evidenţă

2.1. Luare în evidenţă //Începând cu data de


//

4. Accize


4.1. Luare în evidenţă / / Începând cu data de


//5. Impozit la ţiţeiul din producţia internă

3.2. Scoatere din evidenţă //



//

6.3. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor




//

6.1.1.Număr mediu de salariaţi estimat de până la 3 salariaţi exclusiv

6.1.2.Venit total estimat de până la 100.000 euro

6.1. La înfiinţare


6.2.1. Lunară potrivit legii 6.2.2. Lunară prin opţiune

6.2.3. Trimestrială

6.5. Contribuţia de asigurări pentru şomaj


6.5.1. Luare în evidenţă Începând cu data de


////




//




//

6.6. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Începând cu data de 6.7.2. Scoatere din evidenţă


//

6.7. Contribuţia de asigurări sociale

6.8. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Începând cu data de 6.8.2. Scoatere din evidenţă


//

3.1. Luare în evidenţă

Numele persoanei care face declaraţia

Funcţia

Semnătura

Ştampila

7. Redevenţe miniere


7.1. Luare în evidenţă / / Începând cu data de


//8. Redevenţe petroliere




//

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete

F. DATE PRIVIND STAREA CONTRIBUABILULUI

1. Dizolvare cu lichidare

Începerea procedurii de lichidare

Radiere

De la data //De la data //

2. Dizolvare fără lichidare

Divizare

Fuziune

De la data

De la data ////

3. Radiere De la data //

Număr legitimaţie

Se completează de personalul organului fiscal

Denumire organ fiscal

Număr înregistrare

Numele şi prenumele persoanei care a verificat

Dată înregistrare //

Data //

Codul de identificare fiscală a unităţii rezultate în urma fuziunii

Alte cazuri prevăzute de lege //De la data




//

6.9. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii .

Cod M.F.P. 14.13.01.10.11/1

MODULUL IV. Cunoștințe de dreptul muncii

MODULUL IV. Cunoștințe de dreptul muncii 59

Cum poţi să angajezi cele mai potrivite persoane ?

I. Determinarea necesarului de personal

Fiind proprietarul/administratorul unei firme nou înfiinţate, angajarea forţei de muncă este un pas important. Pe lângă faptul că trebuie să te asiguri că ai nevoie de un angajat (şi nu doar de o organizare mai bună) trebuie să ai grijă să angajezi cea mai potrivită persoană pentru a-ţi îndeplini obiectivele stabilite.

Succesul sau insuccesul unei întreprinderi depinde în mod esenţial de calitatea forţei de muncă din firmă şi de gradul de motivare al acesteia. Fiecare angajat are un impact deosebit asupra performanţei firmei, creşterea şi dezvoltarea acesteia fiind inevitabil legate de abilitatea managerilor de a se înconjura de oameni potriviţi. Monitorizarea corespunzătoare a activităţilor de personal, începând cu stabilirea necesarului de personal, recrutarea, selecţia, evaluarea, este importantă pentru buna funcţionare a firmei.

Propunem o listă de verificare a cărei scop este determinarea necesităţii angajării de personal:1. Obiectivele postului vizat sunt: ................2. Cum și de cine sunt acestea îndeplinite în prezent?3. Va exista acest post și peste un an?4. Cum se vor modifica rezultatele activităţii firmei prin înființarea acestui post?5. Pot fi sarcinile postului redistribuite în formula actuală?6. Care sunt costurile impuse de noul post?7. Cât va costa găsirea și atragerea angajatului potrivit?

La determinare necesarului de forţă de muncă trebuie făcută diferenţierea dintre nevoia cantitativă şi cea calitativă. Necesarul cantitativ este determinarea numerică a necesarului de forţă de muncă la un moment dat pentru executarea sarcinilor. În schimb planificarea efectivului calitativ determină planul privind calificarea forţei de muncă. Aceşti doi factori dau răspunsul la problema necesarului de efectiv total.

Orice planificare de resurse umane se bazează pe o analiză cuprinzătoare, ce presupune examinarea condiţiilor actuale de funcţionare analiza condiţiilor activităţii de viitor a intreprinderii. Astfel sunt de luat în considerare:

■ evaluarea activităţii actuale a forţei de muncă: acest pas reprezintă punctul de plecare, este momentul când se determină situaţia actuală a organizaţiei;

■ analiza salariaţilor şi a sarcinilor locurilor de muncă: sunt analizate, evaluate performanţele agajaților, capacitatea și competențele acestora precum și cerințele posturilor existente, ocupate.

O problemă ce se poate ivi în urma acestor analize se referă la diviziunea necorespunzătoare a muncii. Astfel, aceeaşi sarcină sau părţi de sarcini se execută în paralel, în acelaşi timp de către mai mulţi angajaţi fără să aibă cunoştinţă unul de sarcinile celuilalt.

Acest fenomen se numeşte multifuncţionalitate.

În multe cazuri putem întâlni şi opusul acesteia, atunci când unele sarcini nu sunt legate de niciun loc de muncă, nu sunt repartizate nimănui, şi întotdeauna devine o sarcină suplimentară, fapt puţin agreat de către angajaţi.

Analiza concordanţei dintre angajat şi sarcina de îndeplinit: este vorba de o analiză de competenţe prin care se pot stabili elementele care conduc la scăderea eficienţei. La baza acestora stau fişele posturilor care se compară cu specificaţiile posturilor respective, după care acestea se compară cu caracteristicile personale şi competenţele angajaţilor.

II. Recrutarea și selecția personalului

Recrutarea si selecţia de personal sunt doua etape ale aceluiași proces și anume asigurarea organizației cu resurse umane, ale cărui scop este obținerea,cu costuri minime, efectivul necesar de angajați, de calitatea necesară.

„Cele trei etape ale recrutării și selecției sunt:1. definirea cerințelor – întocmirea fișelor și specificațiilor posturilor; stabilirea termenilor și condițiilor

contractului de muncă;2. atragerea candidaților – trecerea în revistă și evaluarea unr surse alternative de candidați, din interiorul

și exteriorul companiei, publicarea anunțului de angajare, utilizarea agențiilor și consultanților de specialitate;

3. selectarea candidaților – trierea cererilor de angajare, intervievarea, testarea, evaluarea candidaților, centrele de evaluare, propunerea de angajare, obținerea referințelor, pregătirea contractelor de muncă.” (Michael Armstrong, 2003, pag. 345).

In mod concret, problema recrutării de personal apare in momentul in care apar posturi noi in organigrama firmei,


sau cele existente devin vacante. Din punct de vedere individual, disponibilitatea pentru recrutare este legata de absenta unei ocupatii sau când determinarile ocupaționale existente nu oferă nivelul dorit de satisfacție.

Procesul de recrutare și selecție presupune mai multe etape:

■ stabilirea cerințelor de recrutare ■ descrierea postului ce urmează a fi ocupat ■ definirea profilului candidatului ■ alegerea surselor, mijloacelor de recrutare ■ anunțarea recrutării ■ selecția candidaților ■ decizia de angajare

StabilireacerințelorderecrutareRecrutarea de personal, ca activitate, își are rădăcina fie în nevoia creării unui noi post, fie datorită lipse de personal cauzată de demisii, transfer, mutare, etc.

Analiza necesității, oportunității unei angajări de face de responsabilii ierarhici. În cazul unor firme mici de managerul acestora. În acest moment se verifică dacă posibilitățile de ameliorare a lipsei forței de muncă au fost studiate și puse în practică, respectiv, dacă s-a recurs la soluții provizorii de suplinire, pe o perioadă scurtă de timp, a necesarului forței de muncă. După aceste acțiuni se poate stabili și definitiva lista posturilor ce urmează a fi completate prin recrutare.

DescriereapostuluiPostul presupune locul unde se desfășoară totalitatea acțiunilor unei întreprinderi. Descrierea activităților ce urmează a fi exercitate în urma ocupării postului, apare sub denumirea de fișa postului și reprezintă proiectarea organizării muncii.Descrierea postului este o condiție obligatorie a recrutării. Orice candidat trebuie să dispună de cea mai obiectivă și mai completă informare atât în ceea ce privește misiunea propusă cât și responailitățile ce și le asumă o dată cu ocuparea postului. Totodată descrierea postului are rolul de a evita interpretările subiective.

DefinireaprofiluluicandidatuluiDefinirea profilului candidatului conduce la descrierea unui candidat ideal care, bineînteles, nu existã în realitate. De aceea este necesar ca fiecare element al profilului sã fie cât mai bine încadrat în una din urmãtoarele categorii :

a. însușiri indispensabile, fără de care candidatul nu poate obține postul ;b. însușiri esențiale, pentru a asigura îndeplinirea corectă a funcției ;c. însușiri dorite, care nu sunt obligatorii, însă ar fi de dorit să le aibă.

AlegereasurselorșimijloacelorderecrutareÎn vederea selectării personalului necesar se poate apela la surse interne firmei și la surse externe acesteia. Postul se poate oferi unui solicitant intern sau extern prin diferite mijloace de căutarea canditaților piața forței de muncă:

■ campanii mass-media audio, video și scrisă: anunțuri în presa scrisă și/sau electronică, anunțuri pe site-uri specializate în recrutare

■ colaborări cu alte instituții, exp. Universități, școli profesionale ■ colaborări cu firme specializate în recrutarea de personal, etc.

SelecțiacandidațilorAceastă etapă presupune mai mulți pași a căror scop este de a gestiona procesul de selecție astfel încât acesta să fie obiectiv atât pentru ofertant (firma care caută personal) cât și pentru cel care oferă forță de muncă și presupune:

■ recepția răspunsurilor, activitate ce poate fi făcută telefonic sau scris, în funcție de condițiile prestabilite. ■ întocmirea dosarelor de candidatură. Este un pas preselector deoarece ar putea presupune excluderea din

concurs a candidaților cu dosare incomplete. Important de amintit că, în anunțul de angajare se vor specifica documentele necesare interviului de angajare, termenul limită de depunere a acestora și locația unde se va depune dosarul de candidatură.

■ preinterviu cu specialistul în recrutare sau, în cazul firmelor mai mici cu managerul firmei. ■ selecția și intervievarea a trei-patru dintre aceia care îndeplinesc în cea mai mare proporție cerințele postului. ■ prezentarea responsabililor ierarhici (în cazul în care aceștia există). ■ decizia de angajare.

DeciziadeangajareEste ultima etapă a procesului de recrutare și selecţie. Alegerea este obligatorie, ea se face către factorii de decizie deoarece ei cunosc cel mai bine mediul în care urmează să evolueze viitorul salariat și profilul postului respectiv.


Costurile erorilor de selecţie

Procesul de recrutare implică anumite costuri, resurse financiare, de timp ce sunt alocate evaluării persoanelor aplicante. Un astfel de proces bine realizat aduce plusvaloare firmei. Există o diferență mare între un angajat bine selectat, care aderă la obiectivele și valorile firmei, este capabil de loialitate față de principiile acesteia și un altul care, depune un efort minim și-și îndeplinește sarcinile doar pentru a fi plătit.

Pe de altă parte, rezultatul procesul de selecție a personalului are repercursiuni pe termen lung. Descoperirea cauzelor rezultatelor modeste sau precare ale muncii este un proces anevoios iar identificarea și scoaterea din sistem a angajatului cu rezultate slabe va afecta productivitatea.

Fișa postului

Fișa postului este o descriere a îndatoririlor, atribuțiilor și responsabilităților unui post. Tot aici se specifică cunoștințele minime, necesare ce se solicită titularului postului.

Prin acest document candidatul află, chiar înainte de angajare, sarcinile ce le are de îndeplinit precum și responsabilitățile. Fișa postului are rolul de a clarifica, orienta și facilita relația dintre angajat și angajator, aici specificându-se relațiile ierarhice, mediul de lucru în care se va desfăşura activitatea, performanțele minime ce trebuie îndeplinite, în funcţie de care se va realiza evaluarea angajatului.

Exemplu pentru structura unei fișei de post:IV. Identificarea și definirea postului de muncă

1. Denumirea oficială a postului2. Departamentul3. Obiectivul specific al muncii

V. Integrarea în structura organizațională1. Poziția postului în cazul structurii organizației

a. Postul imediat superior/ imediat inferiorb. Este subordonat/are în subordine

2. Relații: a. ierarhiceb. funcționalec. de reprezentare

VI. Condiții materiale de muncă:1. Utilaje, aparate2. Materiale

VII. Atribuțiile postuluiVIII. Pregătirea necesară ocupării postului

1. de bază2. de specialitate3. alte abilităţi

IX. Experiență:1. În meserie2. În funcții de conducere

X. Acomodarea cu cerințele postului:1. Pentru deținătorul experimentat2. Pentru detinătorul neexperimentat

XI. Compentențele postului:XII. ResponsabilitățiXIII. Condițiile postului

1. Program2. Muncă: individuală / în echipă3. Deplasări

XIV. SalarizareXV. Posibilități de promovareXVI. Mențiuni speciale:

1. Restricții referitoare la vârsta, stare de sănătate, etc.2. Restricții referitoare la îmbrăcăminte3. Alte mențiuni.


Cote de contribuții ce trebuie plătite de către angajat și angajator

ANGAJAT

Salariul Brut:

Contribuţia la Fondul de Şomaj (CFS) 0.5%Contribuţia la Asigurările Sociale (CAS) 10.5%Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) 5.5%Deducere personală (DP) Venit Calcul Impozit (VCI = Brut - CFS + CAS + CASS + DP) Impozit pe venit 16%

Salariul Net:

Total taxe salariat (Salariu Brut - Salariu Net) 28.9%

ANGAJATOR

Contribuţia la Asigurările Sociale 20.8%Contribuţia la Fondul de Şomaj 0.5%Contribuţia la Fondul de Concedii şi Indemnizaţii 0.85%Contribuţia la Fondul de Garantare al Plăţii Creanţelor Salariale 0.25%Contribuţia la Asigurări Sociale de Sănătate 5.2%Contribuţia la Fondul de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale 0.4%Cost Total Firma: Total taxe firmă (Cost Firmă - Salariu Brut) 21.9%Total taxe (Cost Firmă - Salariu Brut) 44.4%

Aspecte legislative

ExtrasdinCodulFiscal

ART.56-DEDUCEREPERSONALA-CodFiscal1. Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere

personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

2. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

• pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei; • pentru contribuabilii care au o persoana în întreţinere - 350 lei; • pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei; • pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei; • pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.

3. Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

4. In cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

5. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.


Articolul57-DETERMINAREAIMPOZITULUIPEVENITULDINSALARII 1. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursa de

către plătitorii de venituri.2. Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a. la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

◆ deducerea personală acordată pentru luna respectivă; ◆ cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; ◆ contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească

echivalentul în lei a 400 euro;b. pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;2.1. În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare,

conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

3. Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

4. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

NormedeAplicareaArticolului57CodFiscal:109.1. Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou, tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii, luată în calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite.

110. Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, astfel:

■ în situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; sau

■ în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a. pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

• deducerea personală acordată pentru luna respectivă; • cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; • contribuţiile la fondurile de pensii facultative, potrivit legii, astfel încât la nivelul anului să nu se

depăşească echivalentul în lei a 400 euro.Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale. Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege.

b. pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Această regulă se aplică şi în cazul veniturilor sub forma:

• indemnizaţiei lunare a asociatului unic; • drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă; • salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi

irevocabile; • sumelor reprezentând drepturile prevazute la pct. 68 lit. c1) ?i l1) din Codul fiscal.

112. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de baza se înţelege:a. pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în

documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora;b. în cazul cumulului de funcţii, locul declarat/ales de persoanele fizice.


Funcţia de bază poate fi declarată de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.

115. Contribuţiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:

■ contribuţia individuală de asigurări sociale; ■ contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate; ■ contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; ■ alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.

ExtrasdinLegeaBugetuluiAsigurărilorSocialedeStatpeanul2012 Art.16 - Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 este de 2.117 lei.

ExtrasdinLegeaBugetuluiAsigurărilorSocialedeStatpeanul2011 Art.17.-(1) Cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

a. 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori ;

b. 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8 % datorate de angajatori ;

c. 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 30,8% datorate de angajatori.

Art.18.-(1) In baza prevederilor art.29 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.7 din Legea nr.200/2006, cu modificările ulterioare, pentru anul 2011 se stabilesc următoarele cote ale contribuţiilor:

a. contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5% ;b. contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5%;c. contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza contractului

de asigurare pentru şomaj este de 1%;d. contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale potrivit prevederilor

art.7 alin.(1) din Legea nr.200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%.Art.19.-(1) Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc, potrivit prevederilor Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

Contractul individual de muncă

Anul 2011 a adus câteva schimbări esențiale în legislația muncii, fiind modificat inclusiv modelul contractului individual de munca (CIM). Îți spunem care sunt elementele pe care CIM trebuie să le conțină.

Contractul individual de muncă se încheie, conform Codului Muncii, în baza consimțământului părților, în limba română, forma scrisă fiind obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Tot Codul muncii prevede că obligația de încheiere a contractului individual de munca revine angajatorului.

Înainte de începerea activității, potențialul salariat are dreptul de a primi un exemplar al CIM, pentru a fi informat asupra următoarelor elemente, care se vor regăsi obligatoriu și în conținutul contractului ce va fi semnat:

■ identitatea părților; ■ locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; ■ sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; ■ funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum

și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului; ■ criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; ■ riscurile specifice postului; ■ data de la care contractul urmează să își producă efectele; ■ în cazul unui contract de muncă pe durata determinate sau al unui contract de muncă temporara, durata acestora; ■ durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; ■ condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante şi durata acestuia; ■ salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului


la care salariatul are dreptul; ■ durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; ■ indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului; ■ durata perioadei de probă.

Însă, se prevede ca obligația de informare se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării CIM sau, după caz, a actului adițional.

Codul Muncii prevede că angajatorul poate fi sancționat cu o amendă cuprinsă între 2.000 și 5.000 de lei pentru stipularea în CIM a unor clauze contrare dispozițiilor legale. În același timp, nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se pedepsește cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei.

Modificarea elementelor din CIM

Conform Codului Muncii, doar anumite elemente din CIM pot fi modificate și anume:

■ durata contractului; ■ locul muncii; ■ felul muncii; ■ condițiile de muncă; ■ salariul; ■ timpul de muncă și timpul de odihnă.

De altfel, orice modificare a unuia dintre elementele din CIM impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.

Contractul de muncă cu timp parțial - ce trebuie să conțină în mod obligatoriu

Salariații care se angajează part-time nu mai sunt o raritate pe piața muncii din România, ba chiar, în anumite domenii sunt aproape o regulă, și nu o excepție. Deși angajarea cu fracțiune de norma e utilizată în nenumărate cazuri, nu mulți știu că un contract de muncă pentru un salariat part-time conține câteva particularități importante comparativ cu un contract de muncă al unui angajat cu normă întreagă.

Codul Muncii stabilește că salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil. Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă din aceeași unitate, care are același tip de contract individual de muncă, presteaza aceeași activitate sau una similară cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parțial, avându-se în vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă și calificarea/aptitudinile profesionale.

Potrivit reglementărilor legale, salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile.

“Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru”, se mai precizează în Codul muncii.

Un angajator are dreptul să încadreze salariați cu fracțiune de normă prin contracte individuale de munca (CIM) pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, încheiate în formă scrisă.

Ca orice CIM obișnuit, și contractul individual de muncă cu timp parțial trebuie să conțină următoarele informații:

■ identitatea partilor; ■ locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri; ■ sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; ■ funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum

și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului; ■ criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; ■ riscurile specifice postului; ■ data de la care contractul urmează să își producă efectele; ■ în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; ■ durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; ■ condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia; ■ salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului

la care salariatul are dreptul;


■ durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână; ■ indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului; ■ durata perioadei de probă.

Pe lângă aceste informații obligatorii, există alte câteva elemente esențiale într-un contract de muncă cu timp parțial, care nu pot lipsi sub nicio formă din document. Este vorba despre:

■ durata muncii și repartizarea programului de lucru; ■ condițiile în care se poate modifica programul de lucru; ■ interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente

destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.În cazul în care aceste elemente nu apar în CIM cu timp parțial, contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă.

Când se poate suspenda un contract de muncă?

Suspendarea contractului individual de muncă înseamnă, pentru salariat, suspendarea prestării muncii, în timp ce, pentru angajator, presupune suspendarea plății drepturilor de natură salarială către angajat. Potrivit Codului Muncii, contractul individual de muncă se poate suspenda atât cu acordul părților, cât și unilateral de către salariat ori angajator. Care sunt exact situațiile în care se suspendă un contract de munca, vă spunem noi. Suspendarea CIM este reglementată de capitolul IV din Codul Muncii, care stabileşte ca, prin acordul părților, contractul individual de muncă poate fi suspendat în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.

În ceea ce priveşte suspendarea unilaterală a contractului de munca, aceasta poate fi făcută atât de salariat, cât şi de angajator, însă numai în anumite situaţii indicate de Codul Muncii.

Astfel, din iniţiativa salariatului, CIM se suspendă în următoarele perioade de timp:

■ concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

■ concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

■ concediu paternal; ■ concediu pentru formare profesională; ■ exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe

toată durata mandatului; ■ participarea la grevă.

De cealalată parte, la iniţiativa angajatorului, contractul de muncă se poate suspenda în cinci situaţii, şi anume:

■ pe durata cercetării disciplinare a salariatului. Codul Muncii precizează că, dacă se constată că angajatul este nevinovat, el îşi reia activitatea anterioară, iar angajatorul trebuie să îi plătească o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

■ în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În mod similar cu cazul anterior, dacă salariatului i se constată nevinovăţia, acesta îşi va relua activitatea, iar angajatorul trebuie să îi plătească salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

■ pe durata detaşării; ■ pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare

pentru exercitarea profesiilor. ■ în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice,

tehnologice, structurale sau similare. Potrivit Codului Muncii, dacă activitatea este redusă pentru mai mult de 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.

Totodată, actul normativ citat precizează şi situaţiile în care CIM se suspendă de drept. Mai exact este vorba despre:

■ concediu de maternitate; ■ concediu pentru incapacitate temporară de muncă; ■ carantină; ■ exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata

mandatului, dacă legea nu prevede altfel; ■ îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat; ■ forţă majoră;


■ în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală; ■ de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea

profesiei. Atenţie! Codul Muncii stabileşte că, dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept.

Potrivit prevederilor legale, contractul individual de muncă poate fi suspendat şi în situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului, dar numai în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum şi prin regulamentul intern.

De asemenea, Codul Muncii stabileşte că, în cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, angajatul nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.

Trebuie să mai ştiţi că, în cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă. Totuşi, reţineţi că în cazul în care, în perioada suspendării a CIM, intervine o situaţie în care CIM încetează de drept, cauza de încetare de drept prevalează.

Printre situaţiile în care contractul de muncă încetează de drept se numără: decesul salariatului, decesul angajatorului persoana fizica, dizolvarea angajatorului persoana juridică, pensionarea salariatului, condamnarea salariatului la închisoare, expirarea contractului de munca încheiat pe perioada determinată.

FIŞA POSTULUI

Fişa postului este un document deosebit de important atât pentru activitatea de resurse umane, cât şi pentru derularea în bune condiţii a întregii activităţi din firma dvs. Există mai multe definiţii ale fişei postului; iată-le pe cele mai reprezentative:

Fişa postului este un document care precizează sarcinile şi responsabilităţile ce-i revin titularului postului, condiţiile de lucru, standardele de performanţă, modalitatea de recompensare, precum şi caracteristicile personale necesare angajatului pentru îndeplinirea cerinţelor postului.

Fişa postului este un document operaţional important, care prezintă în detaliu cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un angajat, precum şi condiţiile de muncă necesare pentru ca acesta să-şi desfăşoare în mod normal activitatea.

Fişa postului este documentul în care se descrie un post din cadrul unei organizaţii, precizându-se rolul acestuia, precum şi relaţiile profesionale pe care trebuie să le aibă ocupantul postului cu ceilalţi angajaţi în vederea realizării obiectivelor specifice postului respectiv.

Fişa postului este unul dintre documentele pe baza cărora se oficializează angajarea şi salarizarea personalului unei firme.

Fişa postului este un document asumat şi semnat de salariat la angajare.

Din perspectiva firmei, postul este componenta principală care permite organizarea activităţii unei societăţi şi stabilirea sarcinilor şi responsabilităţilor angajaţilor. Pentru angajat, postul reprezintă o sumă de activităţi pe care trebuie să le îndeplinească, în condiţii determinate, în cadrul organizaţiei în care lucrează.

Care este scopul fişei postului.

Fişa postului este un instrument managerial important atâta vreme cât serveşte următoarelor scopuri:

■ stabilirea îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, în aşa fel încât oricui să-i fie clar care sunt aşteptările pentru postul respectiv;

■ precizarea cunoştinţelor, aptitudinilor, abilităţilor şi a altor calificări necesare ocupării postului respectiv; ■ existenta unei baze concrete şi clare pentru compararea posturilor şi determinarea nivelului de salarizare; ■ susţinerea deciziilor de angajare, evaluare şi promovare a angajaţilor; ■ asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare.

Când trebuie să elaboraţi fişa postului?

În firma dvs. poate apărea necesitatea elaborării fişei postului atunci când:

■ se creează un nou post în firmă (de exemplu, firma dvs. se află în plină dezvoltare şi apar posturi noi); ■ sarcinile unui post existent depăşesc cadrul îmbogăţirii postului; ■ în diverse motive, firma dvs. se află în reorganizare (de exemplu, activitatea firmei necesită schimbări

tehnologice ce solicită noi calificări, competenţe şi abilităţi din partea unor angajaţi); ■ apar schimbări majore ale centrului de interes al firmei (firma îşi schimbă complet sau parţial obiectul de

activitate sau îşi schimbă acţionariatul care vine cu politici şi strategii noi).


Cine răspunde de realizarea fişei postului?

Factorii implicaţi în realizarea fişei postului sunt:

■ specialiştii din departamentul de resurse umane-sunt implicaţi întotdeauna în elaborarea fişei postului, sesizează ori de câte ori este nevoie să se reproiecteze fişa postului sau să se elaboreze una nouă; răspund de păstrarea acestui document;

■ şeful ierarhic-este implicat în elaborarea fişei postului mai ales dacă este vorba despre un post nou sau despre îmbogăţirea unui post;

■ un reprezentant al top managementului - de obicei directorul general, care aprobă fişa postului şi are decizia finală; ■ chiar cei angajaţi pe postul respectiv - atunci când este cazul revizuirii fişei postului sau îmbogăţirii postului,

dar şi atunci când se redactează pentru prima dată fişa unui post (ocupanţii postului sunt primii care pot furniza date reale, concrete despre sarcinile şi activităţile pe care le îndeplinesc pe postul respectiv).

Obligativitatea fişei postului

Nu faceţi greşeala pe care o fac mulţi angajatori, şi anume nu consideraţi fişa postului un instrument facultativ.

Chiar dacă, la fel ca şi regulamentul intern, fisa postului este unul dintre documentele cele mai flexibile în stabilirea, derularea şi încetarea raporturilor de munca, acest lucru nu-i afectează statutul de document obligatoriu.

Fişa postului şi regulamentul intern sunt purtătoarele autorităţii angajatorului - ca organizator al activităţii salariaţilor – şi pot fi instrumente extrem de eficiente care conduc la atingerea obiectivelor firmei.

Iată, în continuare, câteva argumente legislative care susţin obligativitatea fisei postului:

In Codul muncii, modificat şi completat, se specifica următoarele:1. Salariatul are obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin

conform fişei postului (art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii).2. Angajatorul are dreptul să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii

şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel naţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi (art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii).

3. Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul cu privire la (...) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative şi atribuţiile postului (art. 17 alin. (2) lit. d) din Codul muncii).

4. La pct. F din modelul-cadru al contractului individual de muncă aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr. 64/2003, modificat şi completat, se precizează: Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexa la contractul individual de muncă.

Aşadar, fişa postului este un document obligatoriu, anexă la contractul individual de muncă, şi trebuie adusă la cunoştinţa salariatului chiar de la încheierea contractului. Fişa postului nu intră în categoria documentelor ce trebuie depuse la evidenţa inspectoratelor teritoriale de muncă, potrivit Legii nr. 130/1999, modificată şi completată, privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, dar trebuie prezentată de angajator la solicitarea inspectorului de muncă. Sfatul nostru este să nu consideraţi fişa postului o simplă formalitate. În momentul în care îi veţi acorda importanţa cuvenită, veţi fi surprins de uşurinta cu care vi se vor lămuri multe dintre confuziile şi neclarităţile legate de angajaţii dvs.

Flexibilitate şi exagerări în elaborarea fişei postului

Este adevărat că fişa postului nu este uşor de conceput, dar -bine întocmită-acest document este de un real folos în activitatea de resurse umane şi nu numai.

Oricât de mică ar fi firma dvs., nu neglijaţi redactarea unor fişe de post cât mai cuprinzătoare. în felul acesta, veţi avea o imagine clară şi concretă a responsabilităţilor şi calităţilor colaboratorilor dvs. şi vă va fi mult mai uşor să estimaţi cum va evolua organigrama firmei în viitor.

Dar pentru a nu înţelege greşit utilitatea fişei postului, vă semnalăm două din cele mai frecvente exagerări care se întâlnesc în elaborarea acestui document:

■ Fişa postului trebuie să fie personalizată şi adaptată fiecărui angajat în parte. Dimpotrivă, fişa postului trebuie să aibă un grad suficient de generalizare şi flexibilitate, deoarece este un document conceput pentru orice posibil candidat pe postul respectiv. Este de la sine înţeles că fiecare angajat pe un post are propria contribuţie, are stilul său personal de a obţine rezultatele aşteptate şi îşi pune amprenta propriei personalităţi asupra activităţii derulate, dar acest lucru nu face obiectul fişei postului.


■ Odată elaborată, fişa postului rămâne neschimbată. Fişa postului nu este un document elaborat o dată pentru totdeauna. În timp, condiţiile, mediul, cerinţele unui post se schimbă, atrăgând după sine modificarea fişei postului. Este foarte util să stabiliţi periodicitatea revizuirii fişei postului - de obicei acest aspect se stabileşte în contractul colectiv de muncă (acolo unde acesta există). În practică, în general, revizuirea fişei postului se face o dată pe an sau, uneori, în cazul companiilor foarte dinamice, de două ori pe an.

Prevederi legislative privind egalitatea de șanse în domeniul muncii

Egalitatea de șanse în domeniul muncii este reglementat la modul general prin Codul muncii, care prevede următoarele:

■ Art. 5 definește conceptul de egalitatea de tratament și stabilește că în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii și angajatorii. Mai mult, se stipulează că orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

■ Art. 6 introduce în legislația muncii principiului la muncă egală salariu egal, prevăzând că pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele și condiţiile de remunerare.

■ Art. 159 prevede că la stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

Una dintre cele mai importante aspecte ale egalității de șanse în domeniul muncii este asigurareaegalitățiideșanseșidetratamentîntrefemeișibărbați.

Această problematică este reglementată în special prin Codul muncii, prin Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbați, republicată în 2007, precum și prin OUG 96/2003, actualizată în 2011.

Art. 8 alin. (1) al legii 202/2002 prevede, în general, obligativitatea angajatorilor de a asigura egalitatea de șanse și de tratament între angajați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel. O categorie aparte a normelor care vizează egalitatea de șanse și de tratament a femeilor și bărbaților o reprezintă cele care abordează protecția maternității la locul de muncă.

În această materie art. 10 din legea 202/2002 prevede următoarele:1. Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.2. Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate

constituie discriminare în sensul prezentei legi.3. Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate și/sau să

semneze un angajament ca nu va rămâne însărcinată sau că nu va naște pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.

4. Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide și/sau care alăptează, datorită naturii ori condițiilor particulare de prestare a muncii.

5. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:a. femeia salariată este gravidă sau se afla în concediu de maternitate;b. angajatul se află în concediu de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani

în cazul copilului cu handicap.6. Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (5) concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a

reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.7. La încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până

la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, având condiții de muncă echivalente și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței.

Totodată, OUG 96/2003 actualizată în 2011 privind măsurile de protecție socială pentru salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează prevede următoarele obligații pentru angajatori în raport cu aceste persoane:

■ de a înștiința, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care au fost anunțați în scris de către o salariată că este gravidă, lauză sau alăptează, medicul de medicină a muncii, precum și inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază își desfășoară activitatea;

■ de a păstra confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și de a nu anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă;

■ de a preveni expunerea acestor salariate la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea;


■ de a nu permite salariatelor să revină la locul de muncă în cele 42 de zile de concediu postanatal obligatoriu; ■ de a include în regulamentul intern prevederi privind igiena, protecția sănătații și securitatea în muncă a

salariatelor gravide, lauze sau care alăptează; ■ de a acorda salariatelor care alaptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte

o oră fiecare (incluzând și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul), sau la cererea mamei, înlocuirea pauzelor cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu 2 ore/zi;

■ de a modifica locul de muncă, în cazul salariatelor gravide sau care alăptează, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare;

■ de a nu le impune efectuarea unei munci dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, dupa caz;

■ de a informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum și asupra drepturilor care le revin;

■ de a nu menține la locuri de muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat salariate gravide, lauze sau care alăptează;

■ de a nu obliga salariatele gravide, lauze sau care alăpteaza la desfășurarea muncii de noapte; ■ de a acorda dispensa pentru consultații prenatale, în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în

timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale; ■ de a reduce cu o pătrime durata normală de munca, cu menținerea drepturilor salariale, în cazul salariatelor

gravide care nu pot îndeplini durata normală de munca, din motive de sănătate, a sa sau a copilului; ■ de a evalua anual natura, gradul și durata expunerii salariatelor la agenții, procedeele și condițiile de muncă

susceptibile să prezinte un risc specific în cazul femeilor gravide, lauze sau care alăptează.Un alt element important al egalității de șanse în domeniul muncii este protecția și promovarea drepturilorpersoanelorcuhandicap, reglementat prin Legea nr. 448/2006 actualizată, art. 72-84.

În conformitate cu prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Alin. (3) al art. 78 din Legea nr. 448/2006 conferă angajatorilor care nu încadrează persoane cu handicap posibilitatea de a opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:

a. să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b. să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe baza de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, calculată conform prevederilor mai sus menționate.

În temeiul acestei legi, conform prevederilor art. 83, persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:

■ cursuri de formare profesională; ■ adaptare rezonabilă la locul de muncă; ■ consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în perioada de probă, din

partea unui consilier specializat în medierea muncii; ■ o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare; ■ un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă

din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia; ■ posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în conditiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea

comisiei de evaluare în acest sens.În ceea ce privește beneficiile pentru angajatorii care încadrează în muncă persoane cu handicap art. 84 din Legea nr. 448/2006 prevede:

a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu handicap;

b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;

c. decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;

d. o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Notă: Conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 actualizată, angajatorii care încadrează pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent:


■ 1 salariu de bază minim brut pe țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii;

■ 1,2 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal;

■ 1,5 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior.

Legea 76/2002 pervede măsuri de stimulare a angajatorilor și pentru încadrarea în muncă a persoaneloraparținândaltorcategoriidefavorizate,aflateînșomaj.

Astfel, prin art. 85 se prevede că angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeriînvârstădepeste45deanisauşomericaresuntpărinţiunicisusţinătoriaifamiliilormonoparentale sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare (salariu de bază minim brut pe țară), cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani.

MODULUL V. Drepturi și obligații în fața unui organ de control

MODULUL V. Drepturi și obligații în fața unui organ de control 75

Drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului în faţa unui organ de control, respectiv drepturile şi obligaţiile organului de control faţă de întreprinzător

1. Generalităţi despre desfăşurarea unui control, respectiv 5 reguli de respectat în timpul unui control2. Inspecţii fiscale

• relaţia inspector de control fiscal –contribuabil • drepturi • obligaţii • reglementări

3. Controale ITM • cum să fim pregătiţi pentru un control ITM • tipuri de controale • reglementări

4. Control din partea Direcţiei de Investigare a Fraudelor • departamente • tipuri de controale

5. Control din partea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Business Software Alliance • ce informaţii trebuie să cunoaştem • campania ,,Software-ul fără licenţă e un lux pe care nu ţi-l poţi permite’’ • reglementări

6. Bibliografie respectiv lista reglementărilor mai sus amintite

1.Generalităţi despre desfăşurarea unui control, respectiv 5 reguli de respectat în timpul unui control

În zilele de astăzi, din cauza înmulţirii controalelor – care vin din foarte multe direcţii –investitorii, întreprinzătorii, conducătorii societăţilor, contribuabilii, dar şi persoanele fizice trebuie să-şi cunoască foarte bine drepturile şi obligaţiile.

Conform statisticilor şi prin tradiţie, românii au o atitudine defensivă în timpul controalelor, ei străduindu-se pentru păstrarea relaţiilor amiabile. În ultima vreme se observă schimbări, deoarece - majoritatea categoriilor afectate de aceste controale - şi-au dat seama că trebuie să-şi apere activ drepturile.

Pe fondul lipsei acute de resurse financiare la bugetul statului, nu în ultimul rând pentru că este an electoral (anul curent 2012), se arată o intensificare a activităţilor de inspecţie fiscală, de urmărire şi executare a creanţelor stabilite prin actele de control, ceea ce amplifică riscul creşterii presiunii fiscale, respectiv a cheltuielilor reprezentând impozite, taxe şi contribuţii, precum şi a costurilor corelative acestora (dobânzi de întârziere, penalităţi, amenzi).”

Tot acest lucru este valabil şi pentru celelalte domenii, din partea cărora s-au intensificat controalele.

■ Organele Fiscale-aceasta se exercită asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, atâta timp cât reţin sau plătesc taxe.

■ Inspectoratul Teritorial de Munca, ■ Garda financiară-autoritate distinctă în cadrul ANAF, ce are ca principal scop desfăşurarea controalelor

inopinate, deci a inspecţiei fiscale de documentare (Garda Financiară nu pleacă fără amenzi) ■ Oficiul pentru protecţia consumatorului, ■ Poliţia Sanitar veterinară ■ Serviciul de investigare a fraudelor ■ Administraţia Domeniului Public, (administrează domeniul public şi asigură evidenţa patrimoniului

acestuia, respectiv asigură întreţinerea şi curăţenia spaţiilor verzi, amenajarea şi reamenajarea lor, plantarea materialului dendro-floricol şi întreţinerea străzilor secundare, intrări şi alei conform reglementărilor legale în vigoare)

■ Corpul de control şi comercial al Primăriilor ■ Departamentul pentru disciplina în construcţii ■ Inspectoratul general de poliţie şi Business Software Alliance.

În continuare dorim să tratăm, câteva reguli de bază, general valabile pentru a trece cu bine orice control venit din orice direcţie. Cuvântul care ar reprezenta cel mai mult aceasta relaţie ar fi din punctul meu de vedere DIPLOMAŢIA, dar nu slugărnicia.


1. REGULI GENERALE DE RESPECTAT ÎN TIMPUL CONTROLULUI

a)Cumsătecomporţipeparcursulcontrolului?(generalvalabilpentrutoatetipuriledecontrol)În faţa organului de control nu trebuie să fii nici obraznic, nici slugarnic; trebuie să te comporţi normal, încercaţi să fiţi calm şi prudent. (trebuie să ştiţi că el este persoana care îşi execută atribuţiile pentru care îşi primeşte salariul). Dacă reuşeşti să te comporţi ca şi cu un om care îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu venite de la un superior de al lui, o să poţi să obţii favoruri pentru tine pe durata efectuării controlului.

Este indicat să:

■ nu răspundeţi niciodată pe loc şi la nervi la nici o problemă. Trebuie să-i ceri timp, timp necesar pentru a lua un răgaz, pentru a te documenta, pentru a căuta actele necesare, pentru a formula un răspuns scris.

■ să le răspundeţi la întrebări fără a spune mai mult decât vi s-a cerut (fără să justificaţi sau să explicaţi neîntrebaţi),

■ să nu le încredinţaţi decât documentele pe care le-au cerut şi să nu-i lăsaţi singuri cu evidenţa dvs fiscală. Puteţi delega pe cineva de încredere să rămână alături de ei, în lipsa dvs ori a contabilului.

Panica, zelul excesiv, victimizarea, servilismul, aroganţa şi violenţa nu sunt atitudini potrivite de afişat în faţa unor inspectori. Cu politeţe şi diplomaţie, însă, formulaţi rezervele pe care le aveţi cu privire la orice chestiune, orice acţiune a lui, silindu-l să vă admită observaţiile şi nu-i lăsaţi să-şi depăşească atribuţiile.

b)Pregătiriînaintedederulareacontrolului ■ Apelează la un specialist. Nu uita că în timpul controlului chiar ai dreptul de a fi asistat, şi se recomandă să

te foloseşti întotdeauna de acest drept al tău. ■ Dacă, din diverse motive, dvs ori contabilul societăţii comerciale nu puteţi fi la birou, încercaţi cu diplomaţie

să-l convingeţi să vină într-o altă zi, fără să-i spuneţi că aveţi nevoie de timp pentru a pune ordine în hârtii (pentru ca asta îi va aprinde beculeţul cum că veţi dori să refaceţi contabilitatea!) şi fără să refuzaţi să-l întâlniţi. Conform legii, inspectorul nu este obligat să respecte dorinţa dvs şi poate să înceapă controlul fără dvs sau contabilul firmei, dar dvs trebuie să ştiţi că aveţi dreptul de a solicita motivat o singură dată amânarea inspecţiei fiscale.

■ La alegerea locului desfăşurării controlului trebuie să vezi, ce ar fi mai avantajos pentru tine.Cel mai bun loc nu este nici biroul dvs. (activitatea dvs trebuie să continue şi nu este bine să le daţi prea multe subiecte de întrebări), nici cel al contabilului şi nici un loc în care inspectorii să-i întâlnească pe clienţi, dar nici garajul! Este mai potrivit să le puneţi la dispoziţie un birou oarecum mai izolat de activitatea societăţii.

Dacă consideri că ţi-ar fi în avantaj să se efectueze controlul într-un spaţiu asigurat de tine, la sediul social al societăţii, sau la punctul de lucru al acestuia, te foloseşti de obligaţia ta de a asigura un spaţiu adecvat şi logistica necesară desfăşurării controlului.

Dacă consideri că ar fi în dezavantajul tău atunci să ţii seama de faptul că, dacă nu poţi asigura un spaţiu corespunzător, trebuie să anunţi în scris şi să motivezi organul competent. (motivaţia ar putea fi ca să nu îţi afecteze activitatea pe perioada controlului).

În decursul inspecţiei fiscale contribuabilul are dreptul să solicite organului de inspecţie fiscală suspendarea inspecţiei fiscale ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective, care ar conduce la imposibilitatea continuării inspecţiei fiscale, confirmată de echipa de inspecţie fiscală.. Pe parcursul unei inspecţii fiscale contribuabilul poate solicita suspendarea acesteia, doar o singură dată.

c)LaîncepereacontroluluiEvident că trebuie, cu politeţe, dar cu toată fermitatea, să ceri persoanelor venite în control să se legitimeze şi să-şi prezinte împuternicirile. Nu ezita să mai întrebi o dată numele, numărul legitimaţiei şi celelalte elemente de identificare şi să le notezi exact. Nu sta de vorba cu cel care nu are legitimaţie. Vei avea surpriză să constaţi că se retrage fără alte insistenţe.

Uniforma (fie ea de politeist, gardian sau comisar al Gărzii) nu înlocuieşte legitimaţia. Evident că legitimaţia mai trebuie şi vizată la zi. Dacă nu este, persoana venită în control este un fost sau un impostor.

Solicitaţi înscrierea procedurii de inspecţie fiscală în registrul unic de control.

d)Peparcursulcontrolului ■ Dreptul de a fi însoţit de contabil, avocat, persoana desemnată, (împuternicire). Apelează la un specialist ■ Oricât de mult ar dura acţiunea de control, organul de control nu poate acoperi într-un timp limitat totalitatea

operaţiunilor pe care le faceţi. Condu-l cu amabilitate şi cu multe detalii către zonele unde stai foarte bine. Organul de control nu are, prin lege, numai rolul de a sancţiona, ci şi pe acela al îndrumării. Nu strică să îi


arăţi că ştii asta, şi condu-l cu amabilitate spre domeniul unde vezi că este expert, şi lasă-l să-ţi povestească despre domeniul respectiv.

■ Solicitaţi organului fiscal să vă comunice periodic constatările acestuia cu privire la situaţia de fapt, precum şi eventualele consecinţe fiscale, iar în cazul în care acesta refuză, solicitaţi aceste informaţii în scris. Acest refuz, precum şi alte acte similare ar putea sta la baza unor demersuri procedurale pe care aţi fi îndreptăţit să le urmaţi în legătură cu inspecţia fiscală (contestaţii fiscale, plângeri, acţiuni în justiţie)

e)LafinalizareacontroluluiOricum, înainte de a semna procesul verbal sau de a scrie obiecţiunile faţă de ceea ce ţi se impută consultă-ţi juristul, contabilul ori un expert în domeniu. Este bine ca observaţiile să îi fie prezentate organului de control chiar în timpul desfăşurării controlului. Va avea timp la rândul lui să reflecteze asupra acestora şi vei evita discuţiile deşarte de la sfârşit când nimic nu se mai poate schimba.

Nu uita că actele de control nu sunt niciodată definitive. Toate actele de control sunt supuse unei căi de atac, iar procesul-verbal întocmit trebuie să menţioneze în final termenul şi organul căruia trebuie să te adresezi.

Legea prevede pentru amenzi, fără nici o excepţie, posibilitatea înlocuirii lor cu avertismentul. Cu puţină diplomaţie poţi determina organul de control să se rezume la asta. Nu trebuie să se uite că nu toate faptele constituie contravenţie.

Dacă ţi se cere să semnezi procesul verbal, este bine să refuzi. Refuzi, de asemenea, să îl primeşti şi vei câştiga astfel timp preţios. Organul de control va fi obligat să ţi-l comunice prin posta. Dacă nu o face, şi se întâmpla des acest lucru, executarea sancţiunii (în cazul amenzii) este prescrisă. Pentru a fi îndeplinită procedura de comunicare trebuie să şi semnezi confirmarea de primire.

2. ORGANE FISCALE:

La un control fiscal cere ajutorul contabilului, expertului contabil! – celui care cunoaşte legislaţia fiscală în vigoare, şi activitatea economică a societăţii supuse controlului.

Relaţia inspector de control fiscal – contribuabil este una de egalitate

Potrivit Codului etic al Inspectorului de control fiscal (publicat în Monitorul Oficial nr 929 din data de 23/12/2003). Acestuia persoanele care exercită controlul fiscal trebuie să dea dovadă de obiectivitate, integritate, respect faţă de legalitate, competenţă şi confidenţialitate. Le este interzis să facă discriminări în relaţiile cu contribuabilii, să acorde privilegii, să accepte favoruri sau beneficii.

În relaţiile cu contribuabilii inspectorii de control fiscal sunt obligaţi să dea în aceeaşi măsură dovadă de politeţe, disponibilitate şi respect, şi să acorde suficient timp pentru discuţii cu contribuabilii cu privire la cele constatate.

Confidenţialitatea informaţiilor trebuie să se menţină şi odată ce relaţia profesională inspector contribuabil s-a terminat întrucât informaţiile obţinute în urma controlului nu trebuie şi nu pot fi folosite în interes personal sau în avantajul unei alte terţe părţi interesate.

Dacă aveţi suspendată activitate firmei nu înseamnă că este exclus un control fiscal.

În concluzie, recomandarea care se poate desprinde în urma celor menţionate anterior este că cel mai bine este ca evidenţele fiscale să fie întocmite la timp iar eventualele problemele apărute să fie rezolvate cât de repede posibil pentru că odată avizul de inspecţie fiscală primit să nu vă simţiţi nepregătit în rolul de contribuabil.

Pentru toţi intreprinzătorii, conducătorii de societăţi comerciale este de recomandat să citească şi să cunoască cel puţin articolele din Codul de procedură fiscală, în care se reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal. Prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se înţelege ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale în legătură cu:

a. înregistrarea fiscală;b. declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate

bugetului general consolidat;c. soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale.

Formele de control fiscal respectiv inspecţie fiscală, termen folosit în codul de procedura fiscală, sunt:

■ inspecţia fiscală generală - cunoscută de contribuabili, şi sub denumirea de control de fond—este controlul pe parcursul căreia se verifică toate obligaţiile fiscale ale contribuabil, pe o perioadă de timp determinată

■ inspectia generala parţială - controlul pe parcursul căreia se verifiăa una sau mai multe obligaţii fiscale pe o perioadă de timp determinată.


Ca şi proceduri de control fiscal, codul de procedură fiscală defineşte:

■ controlul inopinat - constă în activitatea de verificare faptică şi documentară, în principal ca urmare a unei sesizări cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, fără anunţarea în prealabil a contribuabilului

■ controlul încrucişat-ce constă în verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale contribuabilului, în corelaţie cu cele deţinute, respectiv raportate de alte persoane fizice sau juridice.

Următoarea instituţie care poate călca pragul firmei este Garda Financiară. Comisarii Gărzii se ocupa de controlul operativ şi inopinat. Comisarii Gărzii Financiare pot intra în control la o firmă în urma unor sesizări sau a suspiciunii că aceasta ar face evaziune fiscală sau n-ar respecta normele de comerţ.

Ei pot controla modul de producere, depozitare, circulaţie şi de valorificare a bunurilor în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea agenţilor economici. Comisarii sunt dotaţi cu pistoale, având în vedere că treaba lor este să meargă acolo unde sunt semnalate infracţiuni. Din cauza legislaţiei încâlcite este aproape imposibil ca un agent economic să aibă toată documentaţia în regulă, aşa că ei pot intra în orice firmă. Fără excepţie, Garda Financiară aplică amenzi. Poate da amenzi mari pentru o hârtie igienică nereînregistrată în acte. Principalul motiv pentru care comisarii Gărzii nu pleacă fără a da o amendă este că îşi primesc sporurile dintr-un fond alimentat de aceste amenzi. Şi acest fond are o problemă: banii disponibili pentru sporuri sunt înregistraţi pe seama amenzilor date, şi nu pe sumele încasate.

Drepturile contribuabilului:1. Dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de inspecţie fiscală prin transmiterea unui aviz de inspecţie fiscală

care va cuprinde elemente specifice descrise în codul de procedura fiscală, organul de inspecţie fiscală care va efectua inspecţia fiscală, temeiul juridic şi data de începere a inspecţiei; obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a fi supuse inspecţiei fiscale; posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale.Avizul se comunică în scris, înainte de începerea inspecţiei fiscale.

Comunicarea avizului de inspecţie fiscală nu este necesară însă în cazul controlului inopinat şi al controlului încrucişat.

2. Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale aflate în cadrul termenului de prescripţie. Termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale este de 5 ani şi începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală. Însă, în cazul în care obligaţia fiscală rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, termenul de prescripţie este de 10 ani şi curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Atenţie însă că aceste termene pot fi întrerupte la orice act începător de executare care poate fi şi o notificare, ceea ce inseamnă că prescripţia o ia de la început din momentul întreruperii. La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior. La celelalte categorii de contribuabili inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale.

Dreptul de a solicita modificarea datei de începerea inspecţiei fiscale. Amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale se poate solicita, o singură dată, pentru motive justificate.

3. Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspecţie fiscală.4. Dreptul ca activitatea contribuabilului să fie cât mai puţin afectată pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale. 5. Dreptul de a fi verificat o singură dată pentru fiecare impozit, taxă sau contribuţie socială şi pentru fiecare

perioadă supusă verificării/impozitării. Prin excepţie, conducătorul inspecţiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecţiei fiscale şi până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.

6. Dreptul de a fi informat pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale asupra constatărilor rezultate din inspecţia fiscală.7. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaţii. Numai dacă pe timpul desfăşurării inspecţiei

fiscale starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de către contribuabilul asupra căruia se desfăşoară inspecţia, organul poate solicita informaţii şi altor persoane, care vor fi luate în considerare numai în măsura în care sunt confirmate şi de alte mijloace de proba.

8. Dreptul de a refuza furnizarea de informaţii. Soţul/soţia contribuabilului supus inspecţiei şi rudele până la gradul al 3-lea inclusiv, pot refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor inscrisuri. De asemenea, preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti,


auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunostinţă în exercitarea activităţii lor.

9. Dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate pe toată durata exercitării inspecţiei.10. Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal în privinţa informaţiilor furnizate organelor de inspecţie.

În categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi suma veniturilor debitorului, plăţi, conturi, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori din documente prezentate de către contribuabil sau orice alte informaţii cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.

11. Dreptul de a primi dovadă scrisă în cazul reţinerii unor documente de către organele de inspecţie fiscală.12. Dreptul de a cunoaşte rezultatele inspecţiei fiscale. La încheierea inspecţiei fiscale organul fiscal trebuie

să poarte o discuţie finală cu contribuabilul asupra constatărilor şi consecinţelor fiscale. Data, ora, locul şi problematica discuţiei vor fi comunicate în timp util. Contribuabilul are dreptul să-şi prezinte în scris punctul de vedere cu privire la constatările inspecţiei fiscale. De asemenea, după încheierea inspecţiei fiscale, în cazul în care nu se modifică baza de impunere aferentă impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi altor sume datorate bugetului general consolidat, supuse inspecţiei fiscale, acest fapt va fi comunicat în scris.Dacă în urma inspecţiei fiscale se modifică baza de impunere a obligaţiilor bugetare supuse inspecţiei fiscale, se va comunica Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală.

Obligaţiile contribuabilului

Potrivit art. 106 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul are obligaţia să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale. Acesta este obligat să dea informaţii, să se prezinte la locul de desfăşurare a inspecţei fiscale toate documentele, precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

Contribuabilul are următoarele obligaţii:1. Obligaţia de a permite accesul organului de inspecţie fiscală în incintele de afaceri. Indiferent de locul unde

se desfăşoară inspecţia fiscală, organul de inspecţie fiscală are dreptul să inspecteze orice incintă de afaceri sau orice alte incinte ori locuri în care există bunuri impozabile sau se desfăşoară activităţi producătoare de venituri, în prezenţa contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta. De regulă, obligaţia de a permite accesul este în timpul programului normal de lucru. Însă, cu acordul scris al contribuabilului şi cu aprobarea conducătorului organului de inspecţie fiscală, inspecţia fiscală se poate desfăşura şi în afara programului.

2. Obligaţia de a asigura un spaţiu adecvat şi logistica necesară desfăşurării inspecţiei fiscale. Prin spaţiu adecvat se înţelege asigurarea unui spaţiu în limita posibilităţilor, după caz, dotat cu necesarul minim de birotică şi care să permită păstrarea în siguranţă a documentelor primite pentru inspecţia fiscală sau elaborate de organele de inspecţie fiscală. În cazul în care contribuabilul nu poate asigura un spaţiu corespunzător, va anunţa în scris şi motivat organul de inspecţie fiscală competent.

3. Obligaţia de a pune la dispoziţie organului de inspecţie fiscală toate documentele care stau la baza calculării impozitelor datorate: registrele de evidenţă contabilă, documentele de afaceri şi orice alte înscrisuri relevante pentru inspecţia fiscală. Organul de inspecţie fiscală are dreptul de a solicita şi altor persoane înscrisuri, dacă starea de fapt fiscală nu a fost clarificată pe baza înscrisurilor puse la dispozitie de contribuabilul inspectat. La finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul are obligaţia de a da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi informaţiile relevante pentru inspecţia fiscală.

4. Obligaţia de a colabora la desfăşurarea inspecţiei fiscale. Contribuabilul este obligat să dea informaţii şi să prezinte la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale toate documentele, precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

5. Obligaţia de a conduce, a păstra şi a arhiva evidentele contabile şi fiscale într-un mod adecvat şi de a le păstra la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, după caz.

Contestarea deciziei de impunere emise în urma inspecţiei

În cazul în care drepturile contribuabilului nu au fost respectate, acesta are dreptul să conteste decizia de impunere. Contestaţia se depune în scris, în termen de 30 de zile de la data comunicării rezultatelor inspecţiei fiscale, la organul fiscal al cărui act este atacat. În soluţionarea contestaţiei organul competent se pronunţă prin decizie sau dispoziţie. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.


3. CONTROALE din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă

Dacă ştim cum decurge un control ITM, ştim pentru ce trebuie să fim pregătiţi:

În primul rând întotdeauna trebuie să aveţi puse la punct toate documentele care se cer cu ocazia unui control ITM:

DosarulangajatuluiTrebuie să conţină următoarele:

■ actele necesare angajării,(fişa de aptitudini, repartiţie) ■ contractul individual de munca; ■ actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale

de muncă; ■ acte de studii/certificate de calificare, precum şi orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea

completării în registru.

FişadepostaangajatuluiJuridic vorbind, nu puteţi da sarcini de serviciu angajaţilor dvs. decât dacă acestea sunt prevazute în fişa de post. De asemenea, nu puteţi trage la răspundere un angajat care nu respectă o obligaţie sau o interdicţie neprevăzută prin fişa postului.

SfatVă sugerăm să specificaţi, în fişa postului, ca lucrătorului i se interzice desfăşurarea oricărei activităţi în cazul în care acesta constată o stare de pericol în legătură cu munca sa. Această interdicţie îl protejează atât pe lucrătorul dvs. (dacă o respecta), cât şi pe dvs.(în cazul producerii unui accident de muncă).

RegulamentuldeordineinternăTrebuie întocmit în conformitate cu prevederile Codului muncii. In mod obligatoriu, trebuie să conţină:

■ ORGANIZAREA MUNCII ■ NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONĂLA A SALARIAŢILOR DIN CADRUL UNITĂŢII ■ NORME DE IGIENĂ ŞI DE SECURITATEA MUNCII ■ DISCIPLINA MUNCII ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ (SANCTIUNI) ■ RECOMPENSE

Contractulcolectivdemuncă–dacăestecazulpeste21deangajaţi

Planificareaconcediuluideodihnăpeanulrespectiv

Revisal

1.Înaintedecontrol:Puneţi într-un singur loc toate documentele care v-au fost solicitate! Deobicei primiţi o înştiinţare, pe care sunt înscrise toate documentele pe care trebuie să le prezentaţi cu ocazia unui control. Asiguraţi-vă că persoana desemnată va fi prezent!

El este persoana cea mai în măsură să răspundă la intrebări. S-ar putea ca şi avocatul societăţii să vă fie necesar, deci ar fi bine să fie şi el prezent. Nu se ştie niciodată cum evoluează lucrurile, iar sfatul unei persoane calificate se poate dovedi de mare ajutor.

Nu vă opuneţi actului de control, deoarece puteţi primi o sancţiune, o amendă usturătoare, dar aveţi posibilitatea să amânaţi controlul, în cazul unor motive bine întemeiate.

2.Întimpulactuluidecontrol:În primul rând, este foarte important pentru dvs. să cunoaşteţi scopul controlului! Este un control de rutină? Vine în urma sesizării unui salariat nemulţumit?

Bine înţeles, în timpul unui control vă pot fi solicitate multe alte documente

Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă

3.Dupăcontrol:În urma controlului efectuat - în cel mai fericit caz- veţi fi posesorul(area) unui plan de măsuri, cu termene precise, pentru remedierea deficienţelor constatate. Respectaţi-l, deoarece este în avantajul dvs.! Şi nu uitaţi că aveţi menţionată o dată-limită până la care să comunicaţi în scris Inspectoratului Teritorial de Munca luarea măsurilor dispuse.


Legea nr. 51/2012 a adus completări şi în ceea ce priveşte drepturile inspectorului de muncă.

Potrivit acestui act normativ, inspectorul de muncă trebuie să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncă organizat de aceasta. Inspectorul are dreptul să solicite conducerii firmei documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă, dar şi să procure dovezi, să efectueze investigaţii sau examene, să ceară prezentarea documentaţiei pe care o consideră necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanţe utilizate in procesul de producţie.

De asemenea, prin atribuţiile funcţiei sale, inspectorul de muncă poate să intre în toate locurile în care se efectuează lucrări ce implică riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi să ceară informaţii, fie singuri, fie în prezenţa martorilor, de la orice persoană şi despre orice problemă care constituie obiectul controlului.

Mai mult decât atât, legea îi dă inspectorului de muncă dreptul să dispună intreruperea sau suspendarea imediată a proceselor de munca atunci când constată o stare de pericol iminent de accident sau de imbolnăvire profesională pentru lucrătorii care participă la procesul de producţie sau pentru alte persoane. În plus, el poate să ceară, acolo unde este necesar, chiar şi modificarea instalaţiilor sau a proceselor tehnologice utilizate, dacă acestea nu asigură securitatea lucrătorilor la locul de munca. Nu în ultimul rând, inspectorii de muncă au dreptul să dispună măsuri atunci când angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale, dar şi să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la abaterile considerate infracţiuni.

Trebuie să stiţi că măsurile luate de inspectorii de muncă pot fi contestate pe căile judiciare sau administrative prevazute de lege.

Astfel, pe lângă drepturile deja existente, inspectorul de muncă va avea, prin lege, şi dreptul de a identifica, pe baza actelor care dovedesc identitatea sau pe baza altor documente, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor şi să impună completarea fişei de identificare. Refuzul de a completa fişa de identificare se sancţionează cu amendă de până la 10.000 RON, dar nu mai mică de 5.000 RON.

De asemenea, inspectorul de muncă are dreptul să ia declaraţii scrise, singur sau în prezenţa martorilor, salariaţilor, angajatorilor şi reprezentanţilor legali ai acestora, precum şi altor persoane care pot da informaţii cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.

Drepturi şi obligaţii ale inspectorului

Drepturi ■ să solicite conducerii entităţii controlate, documentele şi informaţiile necesare pentru efectuarea controlului; ■ să procure dovezi, să efectueze investigaţii sau examene, să ceară prezentarea documentaţiei pe care o

consideră necesară; ■ să ceară informaţii, fie singuri, fie în prezenţa martorilor, de la orice persoană şi despre orice problemă care

constituie obiectul controlului; ■ să impună ca abaterile constatate în domeniu să fie remediate pe loc sau într-un timp limitat; ■ să dispună măsuri atunci când conducătorul persoanei juridice nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale; ■ să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la cazurile de abateri considerate infracţiuni; ■ să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale; ■ să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, în sediul persoanei juridice care face obiectul

controlului, sau în orice alt loc de muncă organizat de aceasta; ■ să beneficieze de protecţie din partea instituţiei publice, împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de

ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea atribuţiilor de control; ■ să primească sprijinul şi punctele de vedere din partea specialiştilor din cadrul inspectoratului de muncă şi

Inspecţiei Muncii sau a celor neutri în raport cu unitatea controlată.

Obligaţii ■ să respecte şi să aplice Constituţia, legile şi reglementările specifice care stabilesc atribuţiile, competenţele

şi coordonatele activităţii Inspecţiei Muncii, precum şi drepturile şi îndatoririle inspectorului de muncă cuprinse în acte normative, statut profesional, coduri de conduită, regulamente interne etc.;

■ să respecte regulile, procedurile, uzanţele şi normele tehnice elaborate şi adoptate, potrivit legii, care cârmuiesc activitatea entităţii controlate;

■ să respecte principiile ingerinţei minime în activitatea entităţii controlate şi a prezumţiei de nevinovăţie a personalului care acţionează în structurile de conducere sau de execuţie ale acesteia;

■ să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici;


■ să nu aibă nici un interes, direct sau indirect de orice natură ar fi acesta, în unităţile care se află sub incidenţa controlului lor;

■ să respecte regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor; ■ să nu dezvăluie secrete de fabricaţie şi, în general, procedurile de exploatare, de care ar putea lua cunoştinţă

în exercitarea funcţiilor lor, nici după încetarea raporturilor de serviciu; ■ să păstreze confidenţialitatea oricărei reclamaţii care semnalează nerespectarea prevederilor legale din

domeniul relaţiilor de muncă şi să nu dezvăluie conducătorului entităţii controlate faptul că inspecţia a fost efectuată ca urmare a unei reclamaţii;

■ să nu solicite şi să nu accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje;

■ să nu primească direct cereri care a căror rezolvare intră în competenţa lor sau să discute direct cu petenţii (face excepţie situaţia în care petentul este salariat al angajatorului şi este intervievat în cadrul vizitei la punctul de lucru cu ocazia controlului);

la începerea acţiunii, să prezinte reprezentantului entităţii controlate împuternicirea expresă (ordin de serviciu, legitimaţie, orice alt document relevant) care confirmă desemnarea pentru efectuarea controlului, să indice actele normative a căror respectare va fi urmărita şi să îl prevină asupra consecinţelor refuzului de a permite efectuarea controlului;

■ să solicite prezentarea şi să facă menţiuni în registrul unic de control; să comunice reprezentantului entităţii controlate şi să consemneze în actul de control că documentele, materialele şi informaţiile obţinute în timpul controlului îşi păstrează caracterul şi gradul de confidenţialitate acordate de emitentul acestora şi va lua măsurile adecvate pentru aducerea la îndeplinire a acestei obligaţii.

Drepturi şi obligaţii ale persoanei controlate

Drepturi ■ să solicite inspectorului prezentarea legitimaţiei şi a tematicii de control; ■ să solicite inspectorului de muncă, efectuarea menţiunilor în registrul unic de control; dacă tematica de

control include depistarea muncii fără forme legale, registrul unic de control va fi completat după efectuarea verificărilor;

■ să impună echipei de control respectarea normelor interne de comportare în unitate dacă acestea nu restrâng drepturile inspectorului şi respectă prevederile legale;

■ să solicite amânarea controlului, în situaţii excepţionale justificate, dacă verificările nu urmăresc surprinderea inopinată a unor situaţii de fapt, legate de activitatea angajatorului;

■ să solicite conducerii inspectoratului desemnarea unui alt inspector, atunci când consideră că există o situaţie de conflict de interese;

■ să fie reprezentat pe parcursul verificărilor de o persoană împuternicită, cu excepţia momentului semnării documentelor de control;

■ să solicite explicaţii suplimentare cu privire la aspectele consemnate de inspector în documentele de control; ■ să solicite corectarea unor erori existente în conţinutul documentelor de control; ■ să conteste prin procedura de contencios administrativ, deciziile inspectorului de muncă conţinute de

procesul-verbal de control; ■ să conteste în instanţă procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi să facă menţiuni în cuprinsul

acestuia.

Obligaţii ■ să permită accesul liber şi permanent al inspectorului în incinta unităţii şi la locurile de muncă organizate;

în acest sens angajatorul are obligaţia de a-şi instrui salariaţii pentru a nu împiedica controlul inspectorului de muncă;

■ să prezinte registrul unic de control; ■ să-l prevină pe inspector asupra riscurilor de accidentare care pot surveni în timpul vizitei de inspecţie; ■ să prezinte actele şi documentele solicitate în termenul indicat de inspector şi să dea toate informaţiile

necesare efectuării controlului; ■ să ofere inspectorului cel puţin condiţiile minime de spaţiu şi mobilier de birou, pentru redactarea

documentelor de control, iar în lipsa acestora să se prezinte la sediul inspectoratului;la solicitarea inspectorului, să asigure intervievarea salariaţilor fără prezenţa sa;

■ să aducă la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse la termenele stabilite de inspector; ■ să nu ofere inspectorului cadouri sau alte avantaje materiale.


4. Control din partea SERVICIULUI DIRECŢIEI DE INVESTIGARE A FRAUDELOR

SERVICIUL DE COMBATERE A INFRACŢIUNILOR COMISE ÎN AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI RESURSE UMANE

SERVICIUL DE COMBATERE A CORUPŢIEI ŞI A INFRACŢIUNILOR COMISE ÎN INSTITUŢII BUGETARE

SERVICIUL DE COMBATERE A CONTRABANDEI ŞI A INFRACŢIUNILOR COMISE ÎN SFERA PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

SERVICIUL DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE ŞI A FRAUDELOR INTRACOMUNITARE

Desfăşoară activităţi în următoarele domenii :

Evaziune fiscală şi returnările ilegale de TVA ca urmare a achiziţiilor interne şi intracomunitare de mărfuri

Protecţia consumatorului, prevenirea şi combaterea infracţiunilor din sfera turismului şi alimentaţiei publice;

IMM şi cooperaţie

Prevenirea şi combaterea infracţiunilor din sfera jocurilor de noroc

Prevenirea şi combaterea infracţiunilor la regimul înfiinţării şi funcţionării societăţilor comerciale:

Prevenirea şi combaterea infracţiunilor la regimul insolvenţei

Investigarea fraudelor care afectează interesele financiare ale Comunităţilor Europene în România

Cele mai întâlnite controale, din partea instituţiei respective sunt controalele de verificare dacă toate tranzacţiile sunt înregistrate în contabilitatea societăţii.

De obicei la trecerea prin frontieră, se copiază documentele de transport a mărfurilor, care intră în ţară, sau care ies din ţară. Periodic, după 2-3 luni după ce au fost copiate, se verifică la sediul societăţii, dacă acestea au fost înregistrate în contabilitate.

Neapărat mergem însoţiţi de jurist sau avocat, sau contabil.

5. Control din partea Inspectoratului General al Politiei Române şi Business Software Alliance

Conţinutul legii 265/2004 completare la legea nr.8/1996,( Include modificările aduse prin Legea nr. 285/2004, Ordonanta de Urgenta 123/2005, Legea 329/2006 şi Legea nr.202/2010) se prevăd sancţiuni grave pentru persoanele fizice şi juridice care:

■ instalează, stochează şi rulează ■ afişează programe sau alte materiale protejate de legea drepturilor de autor (companiile care utilizează ilegal

aplicaţii software pot fi condamnate penal, la amendă, la care se pot adaugă şi pedepse complementare.În interesul pentru protecţia dvs şi al activităţii companiei pe care o conduceţi, vă recomandăm efectuarea unei analize interne cu privire la programele instalate pe calculatorul dvs şi achiziţionarea urgentă a licenţelor software care vă sunt necesare.

Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Business Software Alliance a analizat primele rezultate ale Protocolului pentru prevenirea şi combaterea pirateriei software. În anul 2011 luna septembrie a iniţiat o campanie ,, Software-ul fără licenţă e un lux pe care nu ţi-l poţi permite!”, în cadrul căreia :

■ au făcut cunoscute prevederile legale din acest domeniu. ■ au prezentat consecinţele care decurg din utilizarea de programe piratate ■ au oferit soluţii pentru remedierea situaţiei.

Prin scrisorile trimise de IGPR_BSA la peste 13000 de firme.

Mai multe informaţii despre campanie pot fi găsite pe www.softwareculicenta.ro. Ca urmare a dosarelor penale înaintate instanţelor judecătoreşti, în 2011 s-au înregistrat 11 cazuri de condamnare pentru utilizare neautorizată de software şi 19 condamnări pentru distribuire neautorizată de software. Tribunalul Bihor a pronunţat în 2011 cea mai mare amendă penală – 8.000 RON, venit la bugetul de stat, la care s-au adăugat despăgubirile acordate părţilor civile – titulari ai drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator (aproape 10.000 EURO). Instanţele din Bucureşti au pronunţat în 2011 două hotărâri judecătoreşti de condamnare la pedeapsă cu executare; astfel, administratorul unei companii implicate în activităţi de distribuire de software fără licenţă preinstalat pe calculatoarele vândute a fost condamnat de către Tribunalul Bucureşti la 6 luni de închisoare cu executare, iar Judecătoria Sectorului 6 a pronunţat


o hotărâre de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru distribuire neautorizată de software.

Acţiunile de verificare a respectării legislaţiei în materia drepturilor de autor pentru care structurile specializate ale Poliţiei Române au competenţă, vor fi continuate, conform legii.

Legislaţia în vigoare stabileşte, în caz de utilizare a programelor pentru calculator fără deţinerea licenţelor necesare, amendă penală de până la 30.000 RON sau închisoarea de la 1 la 4 ani pentru persoanele fizice, respectiv amendă penală de la 5.000 RON la 600.000 RON, pentru persoanele juridice, în timp ce pedepsele complementare pot include: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parţial sau integral pe o perioadă de la 3 luni la 1 an, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de la 1 la 3 ani, afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.

În plus faţă de pedepsele de natură penală, legea permite titularului drepturilor încălcate să ceară despăgubiri ce pot ajunge la triplul preţului maxim al licenţei, iar programele pentru calculator nelicenţiate şi suporturile sau echipamentele pe care sunt reproduse sau instalate pot fi ridicate ca mijloace de probă sau confiscate.

Inspectoratul General al Poliţiei Romane (www.politiaromana.ro), în baza prevederilor Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificată, întreprinde, prin structurile sale specializate, măsuri specifice pentru:

■ prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare; ■ constatarea infracţiunilor prevăzute la regimul dreptului de autor şi al drepturilor conexe şi efectueazã

cercetãri în legãtură cu acestea.Business Software Alliance (www.bsa.org) este principalul promotor al industriei de software la nivel mondial, activând în 80 de state pentru dezvoltarea pieţelor de software şi crearea condiţiilor pentru inovaţie şi creştere. Printre membrii BSA se numără: Adobe, Apple, Autodesk, Bentley Systems, Bitdefender, CNC,Corel, Dassault Systèmes SolidWorks Corporation, Microsoft, Progress Software, Romsym Data, Siemens, Siveco, Softwin, Symantec şi The MathWorks.

Bibliografiehttp://www.pwc.com/ro/en/publications/assets/assets_2011/Ghid_Inspectie_Fiscala.pdf

O.M.F.P. nr. 1753/2003 Codul etic al inspectorului de control fiscal.

O.M.F.P. nr. 137/2004 pentru aprobarea Codului etic al funcţionarului public din administraţia fiscală care işi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei contribuabilului.

Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare

Codul de procedura fiscala art 94-109

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_28064/Ce-drepturi-au-inspectorii-de-munca-atunci-cand-vin-in-control.html#ixzz1xyC8Xw00

Legea nr 265/2004 completare la legea nr.8/1996,( Include modificarile aduse prin Legea nr. 285/2004 , Ordonanta de Urgenta 123/2005, Legea 329/2006 si Legea nr.202/2010)

MODULUL VI. Proceduri bancare

MODULUL VI. Proceduri bancare 87

Proceduri bancare

Scop: prezentarea produselor, procedurilor bancare care vor fi întâlnite de către o societate sau PFA (Î.I.) de tipul „start-up”. Astfel antreprenorul face rost de o bază de cunoştinţe, prin care derularea activităţilor legate de bănci va fi mai uşoară, transparentă. Resursele antreprenorului (timp, resurse intelectuale) pot fi folosite pentru alte activităţi de bază legate de afacere.

1. Iniţierea relaţiei cu banca: deschiderea contului curent

Primul pas în derularea relaţiei cu o bancă are loc prin deschiderea unui cont curent. Această procedură poate fi finalizată în 30 de minute, dacă toate documentele necesare sunt pregătite prealabil. Deşi lista documentelor solicitate de bănci în general este scurtă, pot fi diferenţe minore, de aceea este recomandat să solicităm o listă completă cu documentele care vor fi solicitate la deschiderea contului, cât şi despre forma documentelor solicitate (original, copie).

Deschiderea contului curent se va concretiza într-un contract de cont curent, semnat de către bancă şi client, la care se mai adaugă anexele specifice (de exemplu: fişa specimenelor de semnătură, diverse declaraţii etc). Este recomandat pentru antreprenor parcurgerea întregului contract, mai ales punctele referitoare la cazurile de excepţie:

■ ce se întâmplă dacă clientul sau banca efectuează o operaţie în mod eronat ■ ce se întâmplă în cazul în care sunt constatate diferenţe în cazul operaţiunilor cu numerar ■ orele până la care pot fi solicitate anumite operaţiuni (depunere numerar, plăţi).

1.1 Cont de capital social

Contul de capital social este folosit de către SRL-uri în cazul în care avem de a face cu o întreprindere care este în curs de constituire. În acest caz documentele care vor fi prezentate sunt următoarele:

■ actul constitutiv al societăţii care se constituie (în original) ■ hotărârea de deschidere a contului de capital, dacă există (în original) ■ împuternicire pentru persoana autorizată să depună capitalul social dacă este altul decât administratorul (în original) ■ documentul de identitate al persoanei autorizate să depună capitalul social (în original)

Documentele enumerate vor fi prezentate în original, vor fi fotocopiate la sediul băncii, şi originalele vor fi returnate la reprezentant.

În funcţie de necesităţile / complexitatea societăţii, putem avea mai multe situaţii:

■ societatea nouă are un singur asociat. În acest caz această persoană se va deplasa la sediul băncii pentru prezentarea documentelor, depunerea capitalului social. În actul constitutiv poate fi desemnată şi o altă persoană, care se va ocupa de această operaţiune. Acest caz poate interveni dacă societatea va fi constituită printr-un consultant (PF sau societate de consultantă), dar ulterior administratorul se va deplasa la sediul băncii pentru semnarea fişei cu specimenul de semnătură, deoarece după constituirea societăţii consultantul nu va mai efectua alte operaţiuni pe cont.

■ Societatea are un număr mai mare de asociaţi. În acest caz fiecare asociat se va deplasa la sediul băncii pentru depunerea cotei părţi din capital. Şi în acest caz se poate împuternici un asociat sau o terţă persoană pentru depunerea sumelor reprezentând capitalul (această împuternicire trebuie menţionată în actul constitutiv).

După depunerea capitalului social banca va emite o chitanţă, care atestă depozitarea sumelor într-un cont special. Sumele vor fi menţinute în acest cont până la înregistrarea finală a societăţi, după care se transferă în contul curent.

Cuvinte cheie: condiţii generale, act constitutiv, împuternicire, chitanţă depunere.

1.2 Cont curent deschis de către SRL

În cazul în care societatea este înregistrată deja, documentele solicitate pentru deschiderea contului curent sunt următoarele:

■ actul constitutiv (sau statul şi contractul de societate), împreună cu actele adiţionale, sau actul constitutiv actualizat. (în original)

■ Încheierea judecătorului delegat privind înregistrarea societăţii în Registrul comerţului. (în original) ■ Certificatul de înregistrare / înmatriculare cu cod unic de înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerţului.

(în original) ■ Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului conţinând informaţii la zi ■ Hotărârea Adunării Generale a asociaţilor sau asociatului unic, privind nominalizarea persoanelor

împuternicite să dispună efectuarea de operaţiuni în contul societăţii sau procură specială pentru terţe persoane (în original)

■ Documentele de identitate pentru persoanele autorizate (în original).Actul constitutiv, încheierea de înregistrare, certificatul de înregistrare, documentele de identitate pot fi pregătite uşor pentru a fi prezentate la bancă, însă Certificatul constatator are o valabilitate de 30 de zile. Documentul poate fi solicitat de către administrator / asociat de la Oficiul Registrului Comerţului, se emite pe loc (pentru o taxă suplimentară), sau în 1-2 zile.


În cazul în care la conturile societăţii vor avea acces alte persoane din societate decât administratorul sau asociatul unic, asociaţii vor emite o hotărâre prin care vor împuternici persoana respectivă (angajatul societăţii) pentru a derula operaţiunile bancare. Dacă se doreşte împuternicirea unei terţe persoane (care nu este angajatul firmei) este nevoie de o procură autentificată de către un notar public.

După verificarea şi copierea documentelor se va semna contractul de cont curent. Contractul are mai multe anexe şi declaraţii standard, solicitate de către BNR şi prin normele interne bancare. O anexă importantă este fişa specimenelor de semnături, care conţine semnătura persoanelor care au acces la conturile societăţii. În funcţie de preferinţe, documentele pot fi semnate de către o singură persoană, două persoane împreună (semnătura A, semnătura B) etc. Pe lângă persoanele cu drept de semnătură mai pot fi delegate alte persoane pentru depunerea documentelor, ridicare / depunere numerar, ridicare extrase etc – operaţiuni administrative, prin care persoanele desemnate nu au acces la cont.

Să nu uităm, că după deschiderea contului curent banca va începe perceperea comisionului de administrare (excepţii fiind cazurile promoţionale când o anumită perioadă nu se percep comisioane de administrare), astfel va fi necesar să depunem / virăm o anumită sumă pentru aceste comisioane.

Fiecare client al băncii va primi un cod de client intern, prin care se identifică în sistemul informatic. Dacă reţinem codul (4-8 cifre) putem uşura derularea operaţiunilor la ghişeul băncii (angajatul băncii va găsi mai rapid soldul / încasările etc.)

Pe lângă codul de client, fiecare cont deschis la bancă va fi identificat cu un cod IBAN. Codul IBAN (International Bank Account Number) înseamnă un şir de caractere care identifică în mod unic (la nivel international) contul unui client. Acest cod este utilizat în cadrul sistemelor electronice de plăţi intern şi internaţional.

În România codul IBAN este format din 24 de caractere:

■ primele 2 caractere – codul tării: RO ■ următoarele 2 caractere reprezintă cifra de control. Cifra de control este calculată printr-un algoritm specific, iar

dacă există o greşeală în interiorul codului, sistemul informatic al băncii va refuza tranzacţia cu acel cont eronat. ■ 4 caractere care reprezintă codul BIC (Bank Identifier Code), adică un cod prin care poate fi identificată

banca emitentă (de exemplu: RNCB – Banca Comercială, CECE – Cec, TREZ – Trezoreria etc). ■ Următoarele 16 caractere reprezintă contul propriu zis, fiecare bancă având o modalitate specifică pentru

identificarea clientului.Codurile IBAN sunt folosite în Europa şi în alte ţări (de exemplu: Israel, Arabia Saudită), însă structura şi lungimea codului este diferită pentru fiecare ţară. Primele două caractere reprezintă codul tării (de exemplu: AT – Austria, BE – Belgia, HU – Ungaria etc), după care urmează cifra de control, lungimea totală fiind între 16-28 de caractere.

Dacă vom deschide conturi în mai multe valute, vom primi un cod IBAN separat pentru fiecare cont. În cazul în care vom avea mai multe subconturi dintr-o valută, fiecare subcont va fi identificat cu un cod IBAN diferit.

Pe lângă aceste coduri IBAN, care sunt acordate separat pentru fiecare cont, banca va indica şi codul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) care este folosit în cazul tranzacţiilor internaţionale. Fiecare bancă are un cod swift unic, format din 11 caractere. Dacă un client extern doreşte să ne trimită o sumă dintr-o bancă externă, pe lângă denumire şi codul IBAN va trebui să-i indicăm şi codul SWIFT al băncii la care este deschis contul. Şi noi vom avea nevoie de codul SWIFT al partenerului nostru extern, în cazul în care dorim să iniţiem o plată externă. În cazul în care codul primit are numai 8 caractere, se vor insera 3 caractere de X la sfârşitul codului. (Exemple de coduri SWIFT: BCYPROBUXXX – Bank of Cyprus, România, COBADEFFXXX – Commerzbank, Germania, Frankfurt).

Cuvinte cheie: certificat constatator la zi, contract cont curent, comision administrare cont, cod client, cod IBAN, cod SWIFT.

1.3 Cont curent deschis de către FPA şi întreprindere individuală

Documentele prezentate de către FPA şi II pentru deschiderea unui cont curent sunt următoarele:

■ rezoluţia motivată a directorului oficiului registrului comerţului de pe lăngă tribunalul din judeţul respectiv ■ certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ■ Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului conţinând informaţii la zi ■ Hotărârea PFA sau II privind deschiderea contului şi persoanele autorizate să efectueze operaţiuni pe cont. ■ Documentul de identitate al persoanei fizice titular al PFA, întreprinderii individuale.

Demersul deschiderii contului este similar cu cel prezentat în capitolul anterior.

2. Operaţiuni cu numerar

Depuneri de numerar:

Persoanele care au dreptul la depunerea de numerar sunt cei care apar pe fisa cu specimenele de semnături şi persoanele delegate de către administrator (vezi punctul 1.2). Casierul va număra suma de bani care urmează a fi


depusă, după care reprezentantul va primi o chitanţă conţinând cupiura şi suma totală depusă. La fiecare depunere se va specifica sursa sumelor: încasări din vânzări de produse / servicii, creditare societate, vânzare imobil etc, şi în anumite cazuri banca va solicita documente justificative (de ex. contract de creditare societate).

În cazul depunerii sumelor în valută banca poate solicita alte documente justificative (facturi şi chitanţe semnate de către clientul extern, contracte etc).

Imediat după efectuarea operaţiunii de depunere sumele vor apărea pe contul curent şi pot fi folosite pentru efectuarea plăţilor.

Ridicări de numerar:

La fel ca şi în cazul depunerilor, persoanele care pot ridica numerar din contul societăţii sunt enumerate în fişa specimenelor de semnături şi în delegaţiile depuse la bancă. Ridicarea se face pe baza unui formular semnat de către o persoană cu drept de semnătură, dar ridicarea efectivă poate fi făcută şi de către un delegat (administratorul semnează formularul, delegatul se duce la sediul băncii pentru ridicare). Şi în cazul ridicării de numerar se indică destinaţia sumei: cheltuieli diverse, salarii, delegaţii etc, iar în anumite cazuri banca poate solicita documente justificative.

În cazul ridicării unor sume mai semnificative banca poate solicita programarea prealabilă a tranzacţiei (cu 1-2 zile în avans). În caz contrar banca va percepe un comision în plus, sau va refuza tranzacţia, dacă nu dispune de suma respectivă.

Ridicarea de numerar în valută este limitată (având în vedere că plăţile între rezidenţi – persoane juridice Române – sunt efectuate în lei, în principiu), însă în anumite cazuri această operaţie este permisă: ridicare numerar pentru delegaţii în străinătate, plăţi în numerar către nerezidenţi. Pentru aceste operaţiuni banca va solicita documente justificative (ordin de deplasare, facturi etc).

Cuvinte cheie: delegaţie, împuternicire, specimen de semnătură, programare ridicare numerar, documente justificative.

3. Schimb valutar

Prin intermediul schimbului valutar pot fi convertite sumele deţinute în conturile curente din lei în valută (sau invers), sau dintr-o valută în alta. Conversia sumei se realizează la cursurile afişate la sediul băncii sau pe site-ul oficial. Astfel, contul sursă va fi debitat (scade), iar contul destinaţie va fi creditat (creşte.)

În cazul unei valute (de ex. euro) apar trei cotaţii: banca cumpără, cursul Băncii Naţionale, banca vinde. Primul curs reprezintă cotaţia la care banca va cumpăra o unitate din valuta respectivă, în cazul în care societatea a încasat o sumă în valută, şi doreşte vânzarea sumei, pentru a efectua plăţi în lei. De exemplu: cursul banca cumpără: 1 EUR – 4,4000 RON, înseamnă că după vânzarea sumei de 1000 euro contul de lei va fi creditat (creşte) cu 4400 RON, iar soldul contului de euro va fi debitat (scade) cu 1000 euro. Ultimul curs apare în tranzacţiile în care dorim să cumpărăm o suma într-o anumită valută, pentru a efectua o plată externă. De exemplu: cursul banca vinde: 1 EUR – 4,5000 RON, înseamnă că pentru a cumpăra o sumă de 1000 euro avem nevoie de 4500 lei. În acest caz contul de lei va fi debitat (scade) cu 4500 lei, iar soldul contului de euro va fi creditat (creste) cu 1000 euro. Al doilea curs reprezintă cotaţia oficială a BNR, valabilă pentru ziua respectivă. Acest curs este stabilit în fiecare zi la ora 13:00 şi este valabilă pentru ziua următore.

Sumele deţinute în valută pot fi convertite direct într-o altă valută (de exemplu din euro în dolari). Această tranzacţie se numeşte schimb valutar „cross”.

Tranzacţiile sunt efectuate având la bază documentele următoare:

■ ordin de vânzare valută (în cazul în care deţinem o sumă în valută) ■ ordin de cumpărare valută (în cazul în care deţinem o sumă lei şi avem nevoie de valută) ■ ordin de schimb valutar (de exemplu conversie din dolari în euro)

Cele mai importante date pentru aceste tranzacţii sunt: datele de identificare a clientului (nume, sediu, cod fiscal, reprezentant), suma vândută sau cumpărată şi cursul de schimb.

Băncile au formulare specializate pentru fiecare tranzacţie. Aceste documente vor fi semnate de către persoanele împuternicite să efectueze operaţiuni pe contul societăţii. Completarea efectivă a documentelor poate fi realizată şi prin sistemul informatic al băncii, în acest caz clientul va semna un formular gata completat cu datele tranzacţiei.

Cursurile afişate (la sediu, pe site) sunt cele standard, însă pentru sume mai ridicate (fiecare bancă are alte sume minime) putem solicita (negocia) un curs mai favorabil. De exemplu: dacă dorim să vindem o sumă deţinută într-un cont de euro, faţă de cursul afişat banca cumpără euro la 4,4000 putem obţine un curs de 4,4100 (un curs mai mare), adică pentru suma de 1000 euro banca va credita contul de lei cu suma de 4410 RON. În cazul în care dorim să cumpărăm o sumă de 1000 euro, iar cursul afişat banca vinde euro este de 4,500, putem obţine un curs de 4,4900 (un curs mai mic), astfel putem obţine suma dorită de 1000 eur pentru 4490 lei. Marja de negociere faţă de cursul afişat va fi mai mare pentru sume mai mari, dar pot fi diferenţe şi în funcţie de ora când se face negocierea.


Cuvinte cheie: curs de schimb, curs BNR, ordin de vânzare / cumpărare valută, negocierea cursului valutar.

Model ordin de cumpărare valută

4. Încasări în lei şi valută

Într-un cont curent putem colecta încasările societăţii, transferate de către clienţi, prin sistemele de plăţi (interne sau externe). Plătitorul va avea nevoie de denumirea societăţii, contul bancar (în format IBAN), adresa şi codul SWIFT (pentru plăţi valutare). Transferul este efectuat de pe o zi pe alta, sau în cazul plăţilor urgente într-o singură zi. Este important să verificăm ce fel de comisioane sunt percepute de bancă pentru sumele încasate – pot fi diferenţe semnificative între ofertele băncilor.

În cazul încasărilor în lei, banca va verifica, dacă denumirea beneficiarului şi codul IBAN indicat în datele tranzacţiei sunt identice cu cele din baza de date internă – adică se va verifica dacă acel cont aparţine de clientul băncii. Dacă există o neconcordantă, suma va fi refuzată, adică va fi transferată înapoi la banca expeditorului.

O situaţie mai specială este cazul în care un client extern transferă o sumă într-o valută din care nu avem cont deschis la bancă spre un cont deschis într-o altă valută. De exemplu: se virează suma de 5000 USD într-un cont de EUR (şi nu avem cont în euro). În acest caz, în funcţie de politica băncii, putem avea 3 posibilităţi:

■ vom fi contactaţi de bancă, pentru a deschide un cont în valuta respectivă ■ suma va fi schimbată de bancă în mod automat, şi vom încasa suma în contul existent (suma va fi schimbată

prin conturile interne ale băncii) ■ banca refuză încasarea sumei

Cuvinte cheie: denumire beneficiar, cod IBAN, cod SWIFT, comision încasare

5. Plăţi în lei

În cazul plăţilor ordonate în lei putem vorbi despre plăţi normale (către furnizori) sau plăţi către Bugetul de stat (impozite, taxe, TVA, etc).

Tranzacţia are loc printr-un formular denumit ordin de plată, semnat de către o persoană împuternicită (administrator, asociat unic), cu specimen de semnătură la bancă. Fiecare bancă are un formular personalizat, însă datele solicitate sunt similare:

■ identificarea plătitorului: denumire, sediu, cod fiscal, contul din care se efectuează plata ■ identificarea beneficiarului: denumire, sediu, cod fiscal, contul în care se face plata, explicaţiile privind suma


■ suma plătită (în cifre şi în litere) Când atât plătitorul cât şi beneficiarul au conturi deschise la aceeaşi bancă, tranzacţia este decontată pe loc, adică suma intră în contul beneficiarului în câteva minute. În cazul plăţilor interbancare (plătitorul şi beneficiarul au conturi deschise la bănci diferite) în funcţie de suma plătita avem două tipuri de tranzacţii:

■ plăţi de mică valoare, până la 50.000 lei. Dacă plata este efectuată până la ora 11-12, suma va intra în contul beneficiarului în ziua plăţii, după această ora, plata va fi decontată a doua zi. Comisioanele aferente acestor plăţi sunt mai reduse.

■ Plăţi de mare valoare, peste 50.000 lei. Plăţile sunt decontate în ziua tranzacţiei, însa plata trebuie ordonată până la ora 15:00. Comisioanele percepute sunt mai mari. Tot prin acest canal sunt efectuate plăţile urgente şi pentru sume mai mici

Ordinul de plată pentru plăţi către Bugetul de Stat poate fi listat dintr-un program care poate fi descărcat de pe site-ul ANAF.

Model ordin de plată în lei

Cuvinte cheie: OP normal, OP trezorerie, plată de mare valoare, program ANAF

6. Plăţi în valută

Plăţile valutare sunt folosite în principiu în cazul în care dorim să achităm o factură emisă de către un furnizor extern.

Suma ordonată din banca plătitorului ajunge la banca beneficiarului (furnizorul) prin intermediul unor bănci corespondente. Transferul este decontat în ziua plăţii, dacă plata se face în primele ore (de obicei până la orele 11-12), sau a doua zi. Pot fi diferenţe semnificative între ofertele băncilor, atât în ceea ce priveşte nivelul comisioanelor folosite, căt şi timpul necesar pentru finalizarea tranzacţiei.

Comisioanele aferente plăţilor valutare sunt mai ridicate fată de cele percepute în cazul plăţilor în lei. De obicei acest comision este compus din: o parte fixă, denumită speză SWIFT; o parte variabilă, reprezentând un procent de 0,x% din suma plătită.

Formularul folosit în cazul acestor plăţi este dispoziţia de plată externă (DPE). Acest formular este mai complex faţă de ordinul de plată în lei, diferenţele mai importante fiind:

■ identificarea băncii beneficiarului: denumire, adresă, cod SWIFT ■ comisioane şi speze: în cazul plăţilor valutare comisioanele şi spezele se plătesc atât la banca din care se

iniţiază plata, cât şi către băncile corespondente prin care suma ajunge la furnizor. În funcţie de partea care va suporta cheltuielile cu aceste comisioane, avem trei opţiuni: OUR – comisioanele aferente băncii din care se face plata, cât şi comisioanele băncilor corespondente sunt suportate de către plătitor. În acest caz furnizorul va încasa suma care apare pe DPE. BEN – în acest caz toate comisioanele aferente plăţii sunt suportate de către beneficiar (atât comisioanele băncii noastre, cât şi comisioanele băncilor corespondente), deci beneficiarul va încasa o sumă diminuată cu aceste doua comisioane. SHA – în acest caz comisioanele


aferente băncii plătitorului sunt suportate de către ordonator, iar comisioanele băncilor corespondente de către beneficiar. Astfel furnizorul va încasa suma ordonată prin DPE diminuată cu comisioanele băncilor corespondente. Este preferabil să folosim această ultimă opţiune, când costurile plăţii sunt împărţite între parteneri

Datele din DPE sunt prelucrate de către angajaţii băncii şi sunt transformate într-un mesaj SWIFT – acest mesaj va fi trimis prin sistemul interbancar către banca beneficiarului, prin băncile corespondente. După efectuarea plăţii putem solicita o copie după acest mesaj SWIFT (angajatul băncii va lista mesajul din sistemul informatic), ştampilată şi semnată de către bancă, astfel putem demonstra furnizorului, că plata a fost iniţiată.

Cuvinte cheie: comision plată valutară, speze SWFIT, cod SWIFT, bancă corespondentă, dispoziţie de plată externă, copie mesaj SWIFT


Exemplu mesaj SWIFT

7. Operaţiuni cu bilete la ordin şi cecuri

Prin intermediul cecurilor şi biletelor la ordin (BO) putem efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, atât în lei, cât şi în valută. Acestea se numesc instrumente de plată de debit, şi sunt emise de bănci, în forma unor formulare pretipărite, înseriate.

Principiul de funcţionare în linii mari este următorul:

■ cumpărătorul preia marfa / serviciile de la furnizor, şi în loc de a plăti cu numerar sau transfer bancar va emite un cec sau BO care va fi înmânat furnizorului.

■ furnizorul (beneficiarul) va depune instrumentul la banca lui spre decontare ■ banca furnizorului va trimite instrumentul către banca emitentului (cumpărătorul), printr-un sistem

electronic de decontare ■ banca emitentului (cumpărătorul) va debita contul clientului său (cumpărătorul) cu suma de pe instrument,

sumă care va fi transferată către banca beneficiarului. ■ Banca beneficiarului va credita contul clientului său cu suma de pe instrument.

PlăţicucecurisauBOCa să putem plăti cu cecuri sau BO, primul pas este să solicităm de la banca cu care lucrăm un formular pretipărit de cec sau BO. Solicitarea se face pe baza unei cereri scrise, însă banca poate refuza emiterea acestor instrumente, dacă nu avem un istoric de colaborare de minim 3-6 luni, sau dacă societatea noastră a avut instrumente neplătite în ultima perioadă (în ultimul an de la data solicitării). Instrumentele sunt emise în 1-2 zile şi sunt pretipărite cu numele societăţii, codul fiscal şi contul iban.

Următorul pas este completarea instrumentului, cu următoarele date:

■ suma plătită, în litere şi cifre. Atenţie: dacă sunt diferenţe între suma în litere şi cea în cifre, va fi avut în vedere cea în litere.

■ denumirea beneficiarului ■ locul şi data emiterii ■ locul şi data plăţii (numai pentru BO) ■ semnătura plătitorului (nu este necesar să folosim stampila)

Instrumentul de debit va fi predat furnizorului (adică vom plăti marfa sau serviciul cumpărat cu acest instrument), care va depune instrumentul la banca lui spre decontare.

Plata efectivă a biletului la ordin va avea loc la data trecută în câmpul „scadenţa”. Deci la această dată în contul bancar


trebuie să dispunem de o sumă egală cu valoarea trecută pe bilet plus comisionul perceput de bancă pentru plata BO.

Cecul nu conţine câmpul scadentă, astfel poate fi prezentat la plată imediat după emitere. În cazul în care pe cec la data emiterii vom trece o dată din viitor, banca beneficiarului nu are dreptul de a accepta spre decontare acel instrument, având în vedere că „legal” încă cecul nici nu a fost emis.

În cazul în care la data plăţii nu dispunem de suma necesară în cont, banca noastră va refuza plata biletului la ordin, şi instrumentul va fi retrimis către beneficiar (furnizorul nostru) cu ştampila băncii „refuzat, lipsă totală / parţială de disponibil”. Furnizorul are posibilitatea de executarea silită a biletului, prin intermediul unui executor judecătoresc, iar banca va reporta incidentul în Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP).

ConsecinţeleînregistrăriiincidentuluiînCIPCentrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este o structură specializată în cadrul BNR, pentru colectarea si gestionarea informaţiilor legate de incidentele de plată. Dacă un instrument de debit este refuzat de bancă, acest eveniment va fi raportat de către banca respectivă către CIP: denumirea persoanei juridice care a emis cecul sau biletul neacoperit, suma refuzată, data etc. În cazul în care instrumentul refuzat a fost un cec, emitentul va avea o interdicţie de a emite cecuri pe o perioadă de 1 an. În cazul biletelor la ordin nu se aplică această interdicţie. Baza de date a centralei CIP poate fi interogată de către bănci, în nume propriu, sau la cererea unui client.

ÎncasăricucecurisauBOÎn cazul în care noi suntem beneficiarul unui cec sau bilet la ordin, trebuie să avem în vedere următoarele:

■ instrumentul să fie completat corect: data emiterii / data scadenţei să fie date reale, posibile, numele societăţii să fie trecut în mod corect;

■ instrumentul să fie fără ştersături, corectări; ■ să fie semnat de beneficiar; ■ înainte de a accepta instrumentul putem trimite o copie la banca noastră, iar banca poate verifica (contra cost)

dacă emitentul biletului are dreptul de a emite instrumente, dacă a mai avut incidente de plăţi (cec sau BO neplătit);Astfel putem evita să acceptăm un instrument care nu este valid sau este emis fraudulos, însă încasarea instrumentului nici în acest fel nu este garantată, ea depinde de disponibilitatea sumei necesare din contul plătitorului la data plăţii.

Pe instrumentul primit trebuie să mai completăm rubrica „IBAN posesor”, unde se trece codul contului nostru curent, în care dorim încasarea sumei. Atenţie: dacă am greşit codul IBAN, nu mai avem posibilitatea de a face corectări pe document, şi trebuie să solicităm un alt instrument de la clientul nostru.

Documentul se depune la bancă însoţit de un borderou, care se completează cu datele de pe cec/BO: denumirea societăţii, contul, banca emitentă, seria, scadenţa. Decontarea instrumentului durează 3-4 zile, după care contul nostru va fi creditat cu valoarea cecului/biletului la ordin.

Activitate Participanţi DocumenteDepunere cerere eliberare cec / BO plătitorul Cerere eliberare cec / BOVerificarea condiţiilor de eligibilitate pentru emiterea instrumentului

Banca plătitorului Verificare CIP, verificarea istoricului relaţiei

Pretipărirea şi emiterea formularelor de cec / BO Banca plătitorului, plătitorul Proces verbal de predare-primireCompletarea instrumentului Plătitorul cec / BOPlata cu instrumentul de debit Plătitorul, beneficiarul cec / BOdepunerea instrumentului spre încasare Beneficiarul, banca beneficiarului Cec / BO, borderou încasareVerificarea condiţiilor de formă de pe instrument banca beneficiarului Cec / BOIntroducerea instrumentului în sistemul electronic de decontare, scanarea instrumentului

banca beneficiarului Cec / BO

Transmiterea datelor către banca plătitorului prin sistemul electronic de decontare

banca beneficiarului, banca plătitorului, Transfond

Cec / BO în format electronic

A - În cazul în care instrumentul este plătit(A) Debitarea contului plătitorului Banca plătitorului Cec / BO în format electronic(A) Transferul sumei către banca beneficiarului Banca plătitorului, Transfond,

banca beneficiaruluiDecontări interbancare

(A) Transferul sumei în contul beneficiarului banca beneficiarului Decontări interbancareB - În cazul în care instrumentul este refuzat(B) notificarea băncii beneficiarului despre refuz, Banca plătitorului Cec / BO în format electronic, notificare(B) înregistrarea incidentului în CIP Banca plătitorului, CIP Cec / BO în format electronic, cerere înregistrare CIP(B) Notificarea organelor de poliţie Banca plătitorului, organele de poliţie Notificare privind cecul emis fără acoperire(B) Notificare plătitorului privind restituirea carnetelor de cec neutilizate

Banca plătitorului, plătitorul adresă


Model BO acceptat

Model borderou

Cuvinte cheie: cerere emitere cec/BO, scadentă, borderou depunere, IBAN posesor, suma în litere, refuz, CIP.

8. Extrase de cont

Extrasul de cont reprezintă înregistrarea tuturor tranzacţiilor procesate de bancă în contul unui client, pe o anumită perioadă, sau de la precedentul extras primit. Este de fapt un jurnal al operaţiunilor, în ordine cronologică, care conţine date privind: valoarea plăţii/încasării, tipul operaţiunii, descrierea tranzacţiei, data înregistrării etc. Extrasul poate fi emis zilnic sau periodic (săptămânal, lunar etc).

În mod uzual extrasul de cont are o formă tabelară - în partea stângă apare data si tipul / descrierea tranzacţiei, iar în partea dreaptă, lângă descriere apar sumele în două coloane: suma apare în coloana din stânga dacă avem de a face cu o plată din cont – debitarea contului (transfer, plată cu cec, ridicare numerar, comision plătit pentru bancă etc), iar când suma apare în coloana din dreapta, aven de a face cu o operaţiune de încasare – creditarea contului (încasarea unui ordin de plată, prin cec, depunere numerar).

Cu ajutorul extrasului putem verifica dacă operaţiunile ordonate de noi au fost efectuate în mod corect, şi avem posibilitatea de a dovedi că am efectuat o operaţiune (de exemplu: după efectuarea unei plăţi putem solicita un extras care poate fi trimis furnizorului – beneficiarul plăţii). Fiecare extras are un sold iniţial, reprezentând sumele deţinute în cont la începutul perioadei (zi, lună etc), şi un sold final, rezultat după decontarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în contul respectiv.


În cazul în care nu avem foarte multe operaţiuni, este suficient să solicităm un extras pentru fiecare lună, care apoi trebuie predat în original contabilului, pentru înregistrarea tranzacţiilor din cont în contabilitatea societăţii. Extrasul de cont trebuie să fie ştampilat de către bancă.

Cuvinte cheie: debit, credit, sold iniţial, sold final

9. Carduri bancare – carduri de debit

Cardul de debit este un instrument de plată care oferă acces la suma disponibilă în cont, în mod permanent. Cu ajutorul cardului putem efectua operaţiuni de plăţi la comercianţi (prin POS) şi retrageri de numerar (prin ATM). Cardul bancar este ataşat la un cont bancar, astfel disponibilul din contul curent poate fi accesat prin acel card. Acest cont poate să fie şi un cont separat, folosit numai pentru operaţiunile cu cardul – în funcţie de politica băncii în acest sens. La un singur cont putem ataşa mai multe carduri, astfel suma din cont poate fi folosită de mai multe persoane (administratori, agenţi comerciali etc).

Pentru a beneficia de un card de debit, se completează un formular, iar cardul şi codul PIN pot fi ridicate de la ghişeul băncii în aprox. 3-5 zile. Codul PIN este predat într-un plic închis, şi este format din 4 cifre. Acest cod poate fi modificat, prin ATM-ul băncii.

Pentru fiecare card de debit putem seta anumite limite privind valoarea tranzacţiilor: limită maximă pentru retragere de numerar, plată la comerciant / pe fiecare tranzacţie, sau limită maximă lunară. Aceste limite sunt setate de către angajaţii băncii, conform datelor indicate de noi pe formularul de emitere, dar pot fi modificate ulterior. Pot fi însa anumite limite privind retragerile de numerar, datorită modului de funcţionare a bancomatelor: există un număr maxim de bancnote care pot fi extrase din automat. (de exemplu: maxim 40 bancnote x 100 lei, suma maximă ce se poate ridica pe tranzacţie este de 4000 lei. Dacă avem nevoie de 6000 lei, trebuie să efectuăm 2 tranzacţii de ridicare).

Ca să putem efectua operaţiuni de plăţi sau retrageri, în primul rând trebuie să alimentăm contul ataşat cardului cu suma dorită (depunere numerar, transfer bancar etc). Putem retrage numerar cu ajutorul unui ATM (Automated Teller Machine), sau să efectuăm plăţi la comercianţi care au instalat un POS (Points Of Sale). Sumele aferente tranzacţiilor efectuate cu cardul vor fi debitate din contul de card. Decontarea acestor operaţiuni poate fi directă (tranzacţia apare pe extrasul de cont în ziua efectuării) sau cu un decalaj de 1-2 zile, timp în care suma respectivă va fi blocată (tranzacţia nu apare pe extras, dar disponibilul din cont va fi diminuat). Ulterior putem solicita un extras şi pentru acest cont.

Comisioanele aferente tranzacţiilor de plăţi la POS sunt suportate de către beneficiar (comerciantul la care facem plata), însa pentru operaţiunile de retragere de numerar banca va percepe un comision (aprox. 0,1-0,5%), care de obicei este mai scăzut faţă de comisionul de ridicare de numerar la ghişeul băncii.

În cazul în care cardul este pierdut / furat, trebuie să anunţăm banca (prin call center sau direct la sucursală/agenţie). Cardul va fi dezactivat, deci orice tranzacţie prin cardul respectiv va fi refuzată, şi putem solicita informaţii privind locaţiile unde au folosit cardul respectiv.

Cardurile bancare pot fi folosite şi pentru cumpărături on-line. În acest caz site-ul furnizorului va solicita numărul cardului, data expirării, tipul, numele deţinătorului, codul CVV (un cod din 3 cifre pe spatele cardului). Opţiunea de plăţi on-line poate fi limitată sau dezactivată, şi dacă ştim sigur, că acel card nu va fi folosit pentru astfel de plăţi, este mai sigur, dacă această posibilitate este dezactivată de la emitere (pentru a evita eventualele neplăceri în cazul furtului cardului).

Cuvinte cheie: comision ridicare numerar, alimentare cont card, cod PIN, limită tranzacţii, limită ridicare numerar.

10. Plata salariilor – convenţii de salarii

Cu acest produs avem posibilitatea de a efectua viramentul salariilor pentru angajaţii societăţii sau al I.I. printr-o singură operaţiune, în felul următor:

■ se semnează o convenţie privind viramentul salariilor ■ angajaţii societăţii vor primi câte un card de debit, emis pe numele angajatului ■ în ziua plăţii salariilor vom trimite un fişier în format electronic, care va conţine numele sau CNP-ul

salariatului, contul curent, respectiv suma salariului ■ banca va efectua transferul salariilor, debitând contul societăţii cu suma totală aferentă salariilor, şi creditând

contul fiecărui angajat cu suma cuvenită ■ fiecare angajat îşi poate ridica salariul cu ajutorul cardului de debit emis (sau poate folosi cardul pentru plăţi la POS). ■ banca mai poate solicita prezentarea documentelor trimise în mod electronic şi pe suport de hârtie (ordinul

de plată, lista cu salariaţii).Această modalitate de virare a salariilor este avantajoasă, când:


■ societatea nu are încasări în numerar ■ numărul salariaţilor este mai mare ■ salariaţii pot beneficia de credite ne nevoi personale / overdraft-uri, garanţia creditului fiind salariul virat

lunar în contul angajatului deschis la bancă.Cuvinte cheie: fişier pentru plăţi, carduri de salarii, credite salariaţi, fără numerar.

11. POS

Prin instalarea unui terminal POS (Points of Sale) clienţii noştri vor putea plăti contravaloarea produselor / serviciilor noastre cu ajutorul unui card bancar (pe lângă numerar, transfer bancar, instrumente de debit).

Primul pas este semnarea unui contract de servicii cu banca, prin care vor fi reglementate condiţiile şi costurile aferente încasărilor prin acest terminal. Banca (sau o companie terţă) va instala POS-ul la sediul (punctul de lucru, magazin etc) nostru şi va instrui personalul. Pentru a conecta POS-ul la reţeaua băncii avem nevoie de o linie de telefon (fixă) sau o conexiune la Internet (printr-un cablu UTP), dar există terminale mobile care funcţionează cu o cartelă SIM (furnizată de bancă).

Costurile de funcţionare diferă de la bancă la bancă, dar în linii mari pot fi următoarele:

■ o garanţie pentru folosirea POS-ului, care va fi returnată după încetarea contractului. ■ un comision lunar sau anual. ■ un comision pentru folosirea reţelei de telefonie mobilă (pentru POS-ul mobil). ■ comisionul aferent tranzacţiilor derulate, aprox. 1-3% din fiecare sumă încasată.

După instalare clienţii nostru au posibilitatea de a plăti produsele / serviciile noastre cu ajutorul unui card de debit /credit, iar banca va debita contul nostru curent cu contravaloarea acestora produse / servicii. Decontarea sumelor durează 1-2 zile (în funcţie de card / bancă), şi pe lânga fiecare tranzacţie de încasare mai apare o operaţie de debitare a contului cu comisionul băncii. De exemplu: dacă un client plăteşte cu cardul suma de 100 lei, iar comisionul este de 2,1%, pe extras vor apărea următoarele: creditarea contului cu 100 lei, debitarea contului cu 2,10 lei – reprezentând comision încasare prin POS.

Comisioanele de încasare pot fi negociate, cu un rulaj mai ridicat putem solicita un comision mai scăzut.

După fiecare tranzacţie terminalul va tipări două chitanţe, iar cazul în care clientul nostru nu dispune de suma necesară pe card, tranzacţia va fi refuzată, şi pe chitanţă va fi tipărită motivul refuzului (fonduri insuficiente, card blocat, etc).

Cuvinte cheie: comision plată, POS dial-up, POS mobil, timp decontare tranzacţii.

12. Internet banking (e-banking, online banking)

Cu ajutorul serviciilor de tip internet banking avem posibilitatea de a efectua operaţiunile bancare fără a fi nevoie de a deplasa la sediul băncii. Vom semna un contract de furnizare servicii, cu privire la următoarele aspecte:

■ persoanele care au acces la conturile societăţii. ■ limitele privind sumele şi tranzacţiile ce pot fi efectuate ■ costurile aferente tranzacţiilor, comisioanele lunare ■ intervalul de timp în care pot fi efectuate tranzacţiile ■ modul de conectare la serviciu

După semnarea contractului vom primi un cont de utilizator şi un cod de acces, cu ajutorul cărora ne putem conecta la serverul băncii, de pe orice calculator / laptop cu acces la internet, printr-un browser sau cu un program instalat de către bancă. Pe lângă acest cod de acces mai sunt folosite pentru conectare dispozitive denumite „token”, care au scopul de a genera un cod de acces de unică folosinţă. Deci acest dispozitiv (de mărimea unui breloc) funcţionează ca o cheie digitală prin care avem acces la cont.

Operaţiunile care pot fi efectuate prin serviciul internet banking pot fi următoarele (cu anumite diferenţe între ofertele băncilor):

■ transferuri între conturile noastre curente ■ alimentarea contului nostru de card bancar ■ plăţi în lei (către clienţii din banca noastră, la alte bănci, la Buget) ■ plăţi în valută ■ schimburi valutare ■ constituire / lichidare depozite ■ tipărire, vizualizare extrase de cont ■ informaţii legate de tranzacţiile aferente cardurilor în curs de decontare


■ informaţii privind produsele / promoţiile băncii ■ operaţiuni cu titluri de valoare

Pentru efectuarea tranzacţiilor trebuie să le completăm câmpurile cu informaţiile necesare, apoi operaţia este iniţiată apăsând tasta de validare. De exemplu: pentru efectuarea unui schimb valutar, vom selecta contul din care se vinde valuta, contul în care se cumpără şi suma dorită. În cazul unei plăţi în lei aplicaţia va solicita: numele, contul, codul fiscal al beneficiarului, suma şi explicaţia privind plata (contravaloare factură nr. etc). Pentru tranzacţiile mai des folosite avem posibilitatea de a genera şi salva şabloane. De exemplu: pentru plata facturii de telefonie mobilă vom folosi un şablon, în care vor fi completate următoarele: nume beneficiar, cont, cod fiscal, iar pentru fiecare plată lunară introducem numai suma şi numărul facturii.

În funcţie de posibilităţile oferite de bancă fiecare utilizator poate primi drepturi diferite pentru efectuarea operaţiunilor. Astfel o parte dintre utilizatori va avea drepturi numai pentru introducerea tranzacţiei, iar avizarea finală va fi efectuată de către o altă persoană. De exemplu: directorul economic, contabilul, secretara va introduce plăţile care apoi vor fi avizare de către administrator.

Cuvinte cheie: token, cont client, parolă, limită tranzacţii, împuternicire.

13. Alerte / informaţii prin SMS

Cu ajutorul acestui produs avem posibilitatea de a obţine informaţii privind tranzacţiile efectuate pe conturile curente, respectiv soldul contului curent. Serviciul are la bază un contract, care va conţine informaţii referitoare la:

■ numărul de telefon unde va fi trimis sms-ul ■ conturile care vor fi monitorizate ■ valoarea minimă a tranzacţiilor pentru care vor fi trimise alerte ■ periodicitatea transmiterii informaţiilor (zilnic, săptămânal).

Utilizând produsul nu va mai fi necesar să menţinem o monitorizare permanentă a conturilor – SMS-ul băncii ne va avertiza exact în momentul încasării sumei sau a efectuării plăţii. Dacă monitorizarea este setată pe un cont de card, orice operaţiune efectuată cu cardul respectiv va fi notificată către deţinătorul cardului, astfel avem posibilitatea de a monitoriza tranzacţiile unui angajat care deţine cardul întreprinderii, sau să fim avertizaţi în cazul în care acel card este furat.

Prin serviciul SMS băncile mai pot trimite informaţii privind cursurile valutare (cursul BNR, cursul de schimb) sau alte informaţii utile.

Cuvinte cheie: control cont, alerte operaţiuni, informaţii

14. Depozite / conturi de economii

DepozitullatermenDepozitul la termen reprezintă o sumă de bani depusă la bancă pe o perioadă definită de timp, numită maturitate, pentru care banca plăteşte dobânda. Maturitatea depozitului poate fi de o zi, o săptămână, 1 lună, 3 luni, 6 luni, etc, sau alte perioade. După semnarea contractului de depozit suma este transferată din contul curent în contul de depozit. În data maturităţii suma este transferată înapoi în contul curent, împreună cu dobânda aferentă perioadei respective. Există posibilitatea ca depozitul să fie prelungit la sfârşitul fiecărei perioade, iar dobânda să fie virată în contul curent, sau putem solicita capitalizarea dobânzii, când dobânda va fi adăugată la suma depozitului şi în perioada următoare banca va plăti dobândă şi pentru această sumă. În cazul în care depozitul este lichidat înainte de scadenţă suma va fi virată în contul curent dar vom pierde dobânda.

Dobânda este calculată cu formula: 360

** TdCD = ,

unde: D – dobânda efectivă plătita, C – capitalul (valoarea depozitului constituit), d – rata dobânzii (în procente), T – numărul de zile. Dobânda efectivă va fi diminuată cu valoarea impozitului pe dobândă (16% din valoarea efectivă a dobânzii), care este virată de bancă la Buget (prin stopaj la sursă).

ContuldeeconomiiEste un produs de economisire care oferă posibilitatea de a retrage sau depune numerar în orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada nedeterminata. Dobânda este mai avantajoasă decât cea de la contul curent, dar mai mica decât cea a unui depozit la termen. În principiu pe contul de economii putem efectua numai operaţiuni alimentare sau de transferul sumelor în contul curent.

Depozitepeozi(depozitovernight)Depozitul overnight se constituie pe o perioada foarte scurtă (1-3 zile), şi este folosit în principiu de către persoane


juridice. La sfârşitul zilei soldul contului curent este transferat într-un cont de depozit, iar la începutul zilei următoare suma se transferă înapoi în contul curent împreună cu dobânda calculată pentru ziua respectivă. Clientul va semna o cerere sau un contract, prin care va solicita constituirea zilnică a depozitului. Sumele minime pentru care se constituie acest depozit sunt mai ridicate, însă acest tip de depozit are mai multe avantaje:

■ sumele sunt disponibile pentru a fi utilizate la plăţi ■ dobânda este mai ridicată faţă de dobânda pe contul curent ■ depozitul este constituit zilnic, în mod automat

De exemplu: pentru o sumă de 50.000 lei, cu o rată a dobânzii de 0,70% (pe an), dobânda plătită pentru o zi va fi de 0,82 lei – o sumă destul de modestă, dar valoarea calculată pe o lună (în cazul în care în fiecare zi din lună se constituie şi apoi se lichidează acest depozit) va fi de 24,5 lei, din care pot fi achitate comisioanele aferente contului curent.

Cuvinte cheie: rata dobânzii, maturitatea, mod calcul dobândă, impozit pe dobândă.

15. Popriri

Poprirea este procedura prin care un creditor urmăreşte sumele datorate datornicului său de către o a treia persoană. Cazul cel mai des întâlnit este când creditorul este Bugetul de Stat, datoriile reprezentând impozitele şi taxele neachitate la scadenţă, datornicul este societatea comercială (sau PFA, I.I.), iar terţul poprit este banca unde datornicul deţine o sumă în contul curent. În cazul în care datoriile către Buget aferente salariilor, mărfurilor etc nu sunt achitate în timp (asigurări sociale, TVA, impozit pe profit, ale taxe etc) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va emite o poprire asupra sumelor deţinute în conturile curente ale societăţii. În acest sens ANAF va emite o adresă de înfiinţare a popririi care va fi trimisă prin poştă la bancă, iar banca va indisponibiliza sumele din conturile societăţii. În cazul în care soldul conturilor curente este mai mare decât datoriile din adresa ANAF, banca va indisponibiliza numai suma respectivă, iar restul sumei rămâne la dispoziţia noastră (vom avea posibilitatea de a efectua plăţi din suma rămasă neblocată). Suma blocată va fi transferată într-un cont special, şi într-un termen de 5 zile va fi virată către Buget.

În cazul în care valoarea poprită este mai mare decât totalul sumelor deţinute în conturile noastre, pe lângă transferul sumelor în contul de poprire, banca va bloca conturile noastre. Orice sumă încasată în cont după înfiinţarea popririi va fi transferată în contul de poprire, până când suma acumulată va fi egală cu valoarea din adresa ANAF.

Conturile pot fi deblocate după prezentarea unei adrese de ridicare a popririi, emise de către ANAF. Datoriile către Buget pot fi plătite şi prin numerar (depunere la casieria Trezoreriei), sau prin virament de la o altă bancă. Sunt cazuri în care sumele virate către ANAF nu sunt înregistrate în totalitate, dar sunt situaţii când suma poprită este majorată cu dobânzi şi penalităţi. Din aceste motive se solicită prezentarea unei adrese de ridicare a popririi.

Nu sunt supuse executării prin poprire sumele reprezentând:

■ credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii internaţionale pentru derularea unor programe sau proiecte

■ sumele necesare plăţii salariilorÎn cazul în care avem un litigiu cu un partener de afacere (asu altă terţă persoane), poprirea poate fi înfiinţată de către un executor judecătoresc sau bancar, efectele fiind similare cu poprirea emisă de către ANAF (blocarea conturilor, interdicţie privind plăţile etc).

Poprirea contului poate fi o problemă mai gravă în cazul în care după blocarea conturilor vom avea de plătit un cec sau bilet la ordin. În acest caz banca va refuza plata instrumentului şi incidentul va fi înregistrat în baza de date CIP. În cazul unui cec refuzat vom avea o interdicţie de a emite cecuri pe o perioada de 1 an, şi toate cecurile emise de noi, care vor intra la plată după primul incident vor fi refuzate („emiterea unui cec de către un trăgător aflat în interdicţie bancară”).

Pentru a evita situaţia prezentată mai sus, avem mai multe posibilităţi:

■ după înfiinţarea popririi asupra conturilor noastre putem să le solicităm furnizorilor noştri amânarea depunerii instrumentelor de debit până în momentul ridicării popririi (numai în cazul în care aceste instrumente nu au fost depuse încă la banca spre decontare).

■ să le plătim datoriile către buget (de exemplu prin depunere de numerar la Trezorerie) pentru a obţine o adresa de ridicare a popririi, înainte să intră la plată instrumentul.

Cuvinte cheie: obligaţii către bugetul de stat, salarii, plată cecuri, adresă ridicare poprire.

16. Închiderea contului

Prin închiderea conturilor curente deţinute la o bancă vom încheia relaţia contractuală cu banca respectivă. În cazul în care avem mai conturi la mai multe bănci şi din anumite motive nu mai avem nevoie de un cont, este preferabil ca acel cont să fie închis, având în vedere că menţinerea unui cont activ presupune plata unor comisioane


de administrare. Înainte de închiderea contului este necesară îndeplinirea condiţiilor următoare:

■ achitarea tuturor obligaţiilor către bancă: credite, dobânzi, comisioane ■ restituirea cecurilor şi biletelor la ordin emise de către bancă şi neutilizate ■ restituirea cardurilor bancare ■ restituirea terminalelor POS ■ restituirea tokenelor pentru accesul la internetbanking ■ contul curent trebuie să fie golit (virarea disponibilului din cont într-un cont deschis la o altă bancă, sau prin

ridicare numerar), eventual să lăsăm o sumă aferentă comisionului de închidere a contului ■ semnarea formularului de închidere a contului ■ dacă există o poprire activă pe contul respectiv, acel cont nu poate fi închis.

În cazul în care dorim să redeschidem un cont închis, vom relua etapele de deschidere a unui cont, prezentate în capitolul 1.

Cuvinte cheie: cerere închidere cont, poprire, carduri, cecuri / BO emise.

17. Selectarea băncii potrivite

Pentru a selecta banca potrivită, trebuie să le definim scopurile pentru care dorim deschiderea contului. Produsele oferite de bănci sunt relativ similare, însă pot exista anumite servicii care sunt furnizate numai de o singură bancă (sau de un număr mic de bănci). Comisioanele şi taxele percepute au un nivel diferit la fiecare bancă, dar pot fi diferenţe şi în modul în care sunt percepute aceste taxe (de exemplu: taxe fixe, sau în funcţie de sumă etc).

În cazul în care vom contracta un credit bancar, probabil că banca finanţatoare va condiţiona acordarea creditului de un rulaj minim obligatoriu prin conturile ei.

Pe parcursul definirii scopurilor se va analiza natura afacerii, pe seama următoarelor considerente:

■ volumul tranzacţiilor ■ tranzacţii / activităţi cheie ■ numărul tipurilor diferite de tranzacţii, şi ponderea / importanţa lor

Dacă prin natura afacerii volumul tranzacţiilor bancare va fi relativ scăzut (cifra de afacere / vânzări reduse, tranzacţii prin numerar), costurile cu aceste tranzacţii vor fi mai puţin semnificative, astfel vom căuta o bancă la care costurile de menţinere a contului curent sunt scăzute. Costurile care pot apărea la acest capitol sunt următoarele:

■ comision deschidere cont – se plăteşte numai odată ■ comision lunar de administrare / menţinere cont. Aici pot fi percepute costuri suplimentare pentru fiecare

cont deschis, sau un singur comision pentru toate conturile deţinute la instituţia respectivă. Odată cu creşterea volumului tranzacţiilor, concomitent va creşte nivelul costurilor cu serviciile bancare. Primul aspect care trebuie examinat este existenţa unor servicii specifice (cheie) de care avem nevoie, care au o importanţă deosebită în afacerea noastră. De exemplu dacă avem nevoie de un cont deschis într-o valută mai exotică (Yen, Leva etc), contul va fi deschis la o bancă la care lucrează cu valuta respectivă. Un alt aspect cheie poate fi orarul băncii – să fie deschisă şi sâmbăta, sau ora până la care poate fi efectuată o tranzacţie (dacă dorim ca numerarul să fie depus zilnic după ora 18).

După îndeplinirea condiţiei de mai sus, sau în cazul în care nu există astfel de aspecte cheie şi afacerea poate funcţiona folosind serviciile obişnuite oferite de bănci, pot fi enumerate toate tranzacţiile care vor fi utilizate în cadrul afacerii. Dacă avem de a face cu o întreprindere tip „start-up”, va trebui să pregătim o simulare a tuturor activităţilor bancare, care vor apărea după demararea afacerii:

■ numărul / tipul plăţilor către furnizori ■ numărul / volumul schimburilor valutare ■ volumului ridicărilor de numerar ■ serviciile bancare pe care dorim să le folosim: online banking, carduri, depozite etc

Vom elabora un extras de cont virtual, care va conţine toate tranzacţiile care vor fi efectuate în viitor. Dacă avem deja un cont activ şi dorim să efectuăm un studiu de piaţă, pentru schimbarea băncii, avem nevoie de un extras de cont pentru o lună mai semnificativă. Următorul pas este colectarea broşurilor cu comisioanele şi taxele de la băncile alese (sau care au rămas pe listă după aplicarea selecţiei prezentate mai sus – aspecte cheie).

Pe acest extras (virtual sau real) pot fi notate comisioanele pe lângă fiecare operaţiune, astfel putem calcula un cost total lunar pentru fiecare bancă. De exemplu:

■ comision ridicare numerar pentru 1.000 lei: banca A – 5 RON, banca B – 10 RON, banca C – 15 RON ■ comision ordin de plată în lei pentru 5000 lei: banca A – 2 RON, banca B – 5 RON, banca C – 3,5 RON ■ comision administrare cont: banca A – 10 RON, banca B – 15 RON, banca C – 30 RON. ■ Comision plată valutară pentru 5000 euro: banca A 30 – EUR, banca B – 40 EUR, banca C – 50 EUR etc.


Comisioanele aferente tranzacţiilor de tipul ordin de plată în lei / valută, ridicare numerar, comision încasare / plată cec, comision administrare cont pot fi identificate relativ uşor, însă pot fi diferenţe în modul de calcul al comisioanelor: comisioanele pot fi fixe, sau calculate procentual în funcţie de valoarea tranzacţiei; comisioanele BNR / Transfond pot fi incluse sau nu în valoarea comisionului; comisioanele pot avea alte denumiri etc.

În cazul în care activitatea întreprinderii presupune efectuarea unor schimburi valutare, evaluarea costurilor necesită mai multă atenţie, având în vedere că pot fi diferenţe semnificative între cursurile practicate de bănci. Pentru o simulare mai realistă putem solicita zilnic sau săptămânal câte un curs de la fiecare bancă vizată, şi vom nota pe extras costurile aferente schimbului: la banca la care cursul este cel mai avantajos vom trece costuri 0, iar la restul băncilor diferenţa dintre cursul băncii şi cursul cel mai bun, înmulţită cu valoarea tranzacţiei. Cu cât volumul schimburilor efectuate este mai mare, cu atât impactul cursului de schimb asupra costurilor bancare va fi mai semnificativ.

Dacă extrasul de cont este realist, prin această metodă vom avea posibilitatea de a obţine o aproximare bună a costurilor lunare, astfel vom putea selecta banca la care vom avea costuri mai reduse.

Cuvinte cheie: activităţi cheie, extras de cont, simulare, cursuri valutare.

ANEXĂ Adrese utile

ANEXĂ Adrese utile 105

Regiunea Nord-Vest

JUDEȚUL BIHOR

ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA

Adresa:Strada Dimitrie Cantemir Nr. 2B

Tel.: (059)433049; (059)433047

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEŢULUI BIHOR

Telefon sesizări, reclamaţii şi muncă la negru:

Tel.: 0259/475.268

Tel./Fax: 0259/407.440

E-MAIL: [email protected]

Birou informare, relaţii cu publicul: 0259/437.804, int.127;

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR

Adresa: Oradea, Str. Stefan Zweig nr.11, Cod poştal: 410505

Tel.: 0259 / 435.017, 424.324

Fax: 0259 / 434.916

E-mail: [email protected]

CASA JUDETEANA DE PENSII BIHOR

Adresa: Oradea, str. Dunarea, nr.6

Tel: 0259-472237; 0259-413451;

Email: [email protected]

web: http://www.cjpensiibihor.ro

CASA LOCALA DE PENSII BEIUS

Adresa: Beius, Str.Samuil Vulcan nr.16

TEL: 0259-321152, 0259-321152


Web: http://www.cjpensiibihor.ro

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BIHOR

Adresa: Şos. Borşului km. 4, Municipiul Oradea, Judetul Bihor

Tel: 0259/476830;416017

Fax: 0259/454184

Tel Verde 0 800 800 969

E-mail:

[email protected]

COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR BIHOR

Adresa: Str. Sucevei nr.4 A, Oradea, cod 410078

Tel.: 0259/431.817

Fax: 0259/431.817



JUDEȚUL CLUJ

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE A JUD. CLUJ

Adresa: P-ţa Avram Iancu, nr. 19 Cluj-Napoca, jud. Cluj

Tel: 0264 592.602

Fax: 0264 592.489


INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI CLUJ

Adresa Cluj - Napoca, str George Cosbuc nr 2, etaj III

Telefon: 0264 – 598407; 0264 - 598474

Fax: 0264 - 439219

Email : [email protected]

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ

Adresa: Cluj, Str. Iaşilor nr.24, Cod poştal 400146

Tel.: 0264 / 433.700

Fax: 0264 / 432.800


CASA JUDETEANA DE PENSII CLUJ

Adresa: Str.Cosbuc nr.2 400375 Cluj-Napoca

Telefon: 0040 264 431010

Fax: 0040 264 450080

Pagina web: www.pensiicluj.ro

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEŢULUI CLUJ

Adresa: Str. Constanţa Nr. 5, Cluj-Napoca Cod poştal: 400158

Telefon: 0264-407100 Centrala / Registratura Fax: 0264-530597

TelVerde: 0800-800974


Site: www.cascluj.ro

COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR CLUJ

Adresa: Str. Năvodari nr.2, Cluj – Napoca, cod 400117

Tel.: 0264/431.367

Fax: 0264/431.368




JUDEȚUL SĂLAJ

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE SALAJ

Adresa:Zalau P-ta Iuliu Maniu nr.15

Tel: 0260-662309

Fax: 0260-610249

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI SĂLAJ

B-dul M. Viteazul nr.85

Tel:0260-614504, 0260-611929; Fax:0260-610244

e-Mail: [email protected]; web: www.itmsalaj.ro

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ

Zalău, Str. Unirii nr. 13, etaj II+III, Cod poştal 450074

Tel.: 0260 / 614.612

Fax: 0260 / 614.612


CASA JUDETEANA DE PENSII SALAJ

Adresa: B-dul. Mihai Viteazul 85, Zalau, cod 4700


Tel: 0260/622145

Fax: 0260 660831

CASEI DE ASIGURARI DE SANATATE SALAJ

Adresa: str. Unirii, nr. 20 ZALAU, jud. SALAJ ROMANIA

Tel: 0260-617089; 0260-613242

Fax: 0260-612614

Tel verde: 0800 800 973


COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR SĂLAJ

Adresa: Str. Piaţa Unirii nr.20, Zalău, cod 450059

Tel.: 0260/612.832

Fax: 0260/612.832



JUDEȚUL MARAMUREȘ

ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BAIA MARE

Adresa: str. Serelor nr. 2/A C.P. 430333

Tel. 0262/205012,

0262/205012

int. 107

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI MRAMUREȘ

Adresa: Baia Mare, Str. George Cosbuc, nr.50 , 430032

Telefon: 0262 - 218921 ; 218837 ; 218871

Tel. Verde: 0800-800519

Fax: 0262-218851


Adresa site : http://www.itmmaramures.ro

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREŞ

Baia Mare, Strada Vasile Lucaciu nr. 82, Cod poştal 430402

Tel.: 0262 / 212.999

Fax: 0262 / 224.515


CASA TERITORIALA DE PENSII MARAMUREȘ

Adresa: Baia Mare, strada Hortensiei nr. 1A,

Tel: 0262-227448, 0262-227433,

Fax 0262-227497,

Email: [email protected] si [email protected].

CASEI DE ASIGURARI DE SANATATE MARAMURES

Adresa: Str. Dr. Gheorghe Bilascu, Nr. 22A

430243 Baia Mare, Maramures

Tel: 0262 215208

0262 215209

Tel Verde 0800 800 971

COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR MARAMUREŞ

Adresa: Str. Dimitrie Cantemir, nr.4B, Baia Mare, cod 430093

Tel.: 0262/218.887

Fax: 0262/218.644



JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE a judeţului Bistriţa-Năsăud

Adresa poştală: str. 1 Decembrie nr. 6-8, municipiul Bistriţa, cod poştal 420080

Telefon: (0263)210661; (0263)212623.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD

Adresa:C.R. VIVU, 60-64

Tel./fax 0263/235055;235054;217711

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Bistriţa Năsăud, Str. Mărăşeşti nr. 2, Cod poştal 420162

Tel.: 0263 / 214.463

Fax: 0263 / 214.463


CASA JUDETEANA DE PENSII BISTRITA NASAUD

Adresa: Municipiul Bistrita, str. Republicii nr. 22,

Judetul Bistrita-Nasaud

Telefon: 0263 / 232.095

Fax: 0263 / 232.095


CASA DE ASIGURARI DE SANATATE BISTRITA-NASAUD

Adresa: Bistrita, Str.Granicerilor, Nr.5Cod postal: 420095

Tel: Secrtetariat:

0263-213138 (tel);

0263-213201 (fax)

COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Adresa: Str. P-ta Petru Rareş nr.1, Bistriţa, cod 420080

Tel.: 0263/211.681

Fax: 0263/215.898



JUDEȚUL SATU-MARE

DIRECTIA GENERALA FINANTE PUBLICE SATU MARE

Adresa: str. Piata Romana, nr. 3-5, Satu Mare

Tel. centrala: 0261/768772

Tel. asistenta contribuabili: 0261/750601

Site:http://www.finantesm.ro

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ SATU MARE

Adresa bd. LUCIAN BLAGA NR. 41, SATU MARE cod postal: 440237

Telefon : - numar apel pentru sesizari si reclamatii 0261-763395

- secretariat 0261-763395

- fax 0261-761460

OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE

Satu Mare, Blvd. Independentei nr. 14A, etaj I, Cod poştal 440221

Tel.: 0261 / 716.926; 717.970

Fax: 0261 / 714.036 s


CASA JUDETEANA DE PENSII SATU MARE

Adresa: Str. Vasile Lucaciu, nr. 4-6, Satu Mare

Tel: 0261/706822/221

http://www.cjpsatumare.datec.ro/

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE SATU MARE

Adresa:Satu Mare

Bld. Lucian Blaga 64Cod Postal 440237

Tel: 0261-706-878

Fax: 0361-408-160


COMISARIATUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR SATU MARE

Adresa: Str. Gheorghe Lazăr nr. 3, Satu Mare, cod 440011

Tel.: 0261/736.240

Fax: 0261/736.240


Ghid pentru formatori

Ghid pentru formatori 113

Modulul II. Cunoștințe privind înregistrarea unei firme

Exercițiu

Participanţii vor lucra câte doi. Vor primi câte un formular Declaraţie pe proprie răspundere model 1 şi câte două formulare Declaraţie pe proprie răspundere model 2.

Se va presupune că vom avea de înmatriculat două societăţi cu răspundere limitată:

■ SC HELP SRL, care nu va avea activitate la sediu, activitatea ei – 7022 Consultanţă pentru afaceri şi management - desfăşurându-se ambulant (la beneficiari). Asociatul unic şi administratorul acestei societăţi va fi unul dintre ei.

■ SC ATELIERUL SRL, care va avea activitate la sediu şi are şi un punct de lucru, la ambele desfăşurând activitatea 9522 Repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor pentru casă şi grădină. Asociatul unic şi administratorul acestei societăţi va fi cel de-al doilea dintre ei.

Sarcina va fi să completeze formularele primite pentru ambele societăţi.

Timp alocat pentru rezolvarea sarcinii: 20 de minute.

După expirarea timpului vom verifica împreună dacă formularele au fost completate corect.

Modulul III. Cunoștințe financiare pentru antreprenori

Exercițiu

Societatea Alfa SRL în august 2012 a realizat următoarele venituri:

■ Venituri din servicii către terţi : 15.000 lei. ■ Venituri din vânzarea mărfurilor : 7.000 lei. ■ Venituri din dobânzi : 42 lei

Cheltuielile aferente sunt următoarele:

■ Cheltuielile cu materialele auxiliare : 2000 lei ■ Cheltuielile cu mărfurile : 5300 lei. ■ Cheltuielile cu salarii : 7000 lei. ■ Cheltuielile cu asigurările 1960 lei. ■ Cheltuielile cu obiecte de inventar (casă de marcat) 950 lei. ■ Cheltuielile cu combustibilul (autoturismul administratorului) 420 lei. ■ Cheltuielile cu majorari şi penalităţi : 70 lei.

Cifra de afaceri a acestei societăţi la data de 31.07.2012 este de 155500 lei, veniturile totale sunt 155625 lei.

■ Calculaţi impozitul pe profit şi impozitul pe venitul microintreprinderilor pentru luna august! ■ Când devine această societate plătitoare de TVA dacă în lunile următoare realizează venituri cu maxim 10

% mai mari decât în luna august? ■ Dacă societatea ar fii plătitoare de TVA, calculaţi TVA colectată pentru luna august! ■ Dacă pe parcursul exercițiului financiar fondul de salarii rămâne neschimbat care este valoarea maximă a

cheltuielilor sociale deductibile?

Modulul IV. Cunoștințe de dreptul muncii

Exercițiu

Completați fișa postului pentru ocupația de „Agentdevânzări” conform următoarelor criterii:

1. Denumirea postului

2. Denumirea departamentului care include postul

3. Denumirea postului care supervizează postul în cauză


4. Care sunt condiţiile de lucru pentru postul respectiv?

5. Ce educație trebuie să aibă deținătorul postului?

6. Ce experiență de muncă anteriaoră trebuie să aibă deținătorul postului?

7. Ce caracteristici psihologice pregnante trebuie să aibă deținătorul postului?

8. Care sunt deprinderile obligatoriu a fi deținute?

9. Ce echipamente sunt folosite pentru desfășurarea activității?

10. Ce standarde de performață trebuie atinse?

11. Ce program de lucru este necesar?

Modulul VI. Proceduri bancare

Exercițiu

Dorim să efectuăm o plată valutară, în valoare totală de 2500 EUR. În contul curent avem 40 EUR, restul sumei este în cash, şi urmează a fi depusă în cont.

Comisioanele băncii:

Comision depunere numerar: 0,2%

Comision plată valutară: 0,2%, min 10 EUR, taxă SWIFT 12 EUR

Curs de schimb: banca cumpără – 4,40 RON / EUR, banca vinde 4,50 RON / EUR

Comision administrare cont: 5 RON / lună / cont deschis

■ Completaţi formularul de schimb valutar cu suma necesară pentru efectuarea tranzacţiei! ■ Care este suma care va fi depusă în contul de lei pentru efectuarea tranzacţiei?

Rezolvare:

2500 EUR x 0.2% = 5 EUR, total comision plată valutară: 10 EUR (suma minimă) + 12 EUR SWIFT, total sumă necesară în valută: 2522 EUR, avem în cont 40 EUR, 2482 EUR trebuie cumpărat. Echivalent în lei 2482 * 4,50 – 11.169 lei. Comision administrare lunară 2 x 5 RON, total necesar în lei – 11.179 lei. Suma depusă este 11.201,40% lei, deoarece se aplică şi comisionul de depunere. 11.179 lei = 11.201,40 lei / (1-0.2%).

EXERCIȚII DE AUTOEVALUARE PENTRU CURSANȚI

EXERCIȚII DE AUTOEVALUARE PENTRU CURSANȚI 117

Modulul II. Cunoștințe privind înregistrarea unei firme1. Ce trebuie să conţină declaraţia notarială dată de cetăţeanul străin, care doreşte să-şi înregistreze o persoană

fizică autorizată în România?2. Care sunt documentele necesare pentru sediul profesional?3. Care sunt cele două posibilităţi de impozitare dintre care poate să aleagă o persoană fizică autorizată?4. Ce obligaţii de plată are persoana fizică autorizată, care are şi calitate de angajat cu contract individual de

muncă, în afară de plata impozitului?5. Care este diferenţa dintre persoana fizică autorizată şi întreprinderea individuală, conform legislaţiei actuale?6. Ce documente în plus sunt necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi familiale, faţă de cele necesare

pentru înregistrarea unei persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale?7. Care este primul pas în procesul de înregistrare a unei societăţi cu răspundere limitată?8. Care este capitalul social minim, cu care se poate constitui o societate comercială cu răspundere limitată?9. Înşiraţi cel puţin trei dintre elementele obligatorii ale unui act constitutiv (al unei societăţi comerciale).10. Ce condiţii trebuie să îndeplinească (cumulativ) o microîntreprindere?

Răspunsurile corecte la întrebările de autoverificare: 1. Cetăţeanul străin declară pe proprie răspundere penală şi personală că nu are antecedente penale şi nu are

datorii fiscale faţă de statul român.2. Dovada sediului:

• contract de închiriere sau contract de comodat, • extras CF nu mai vechi de 30 de zile, • acordul vecinilor şi, după caz, acordul asociaţiei de proprietari.

3. Cele două forme de impozitare sunt: • impozitarea pe normă de venit, • impozitarea în sistem real.

4. Fiecare persoană fizică autorizată (chiar dacă este angajat cu contract individual de muncă la o firmă sau instituţie), care realizează venituri, este obligată să plătească 5,5% contribuţie la asigurările de sănătate.

5. Există o singură diferenţă între persoana fizică autorizată şi întreprinderea individuală: întreprinderea individuală nu are dreptul să se declare plătitor de impozit pe normă de venit, ci doar în sistem real.

6. Un acord de asociere şi o procură specială de reprezentare.7. Rezervare de denumire, aceasta făcându-se la Registrul Comerţului competent, de preferat din mai multe

opţiuni.8. Capitalul social minim pentru o societate cu răspundere limitată este de 200 lei.9. Elementele obligatorii, pe care trebuie să le conţină actul constitutiv al unei societăţi comerciale:

• denumirea, • datele personale ale asociaţilor/asociatului, • sediul social, • obiectul principal de activitate, • obiectele secundare de activitate, • capitalul social şi cota de participare a fiecărui asociat, • părţile sociale şi modul de împărţire al acestora, • administratorul, • participarea la beneficii şi pierderi.

10. Ca o societate să fie microîntreprindere, trebuie să întrunească cumulativ două condiţii: să aibă cel puţin un angajat (chiar şi cu fracţiune de normă în termen de 60 de zile de la înregistrarea societăţii) şi numărul acestora să nu depăşească 9, iar cea de-a doua condiţie: rulajul anual al societăţii să nu depăşească 100.000 euro.

Modulul III. Cunoștințe financiare pentru antreprenori1. Care sunt cotele de TVA utilizate în anul 2012?2. Care este proprietatea de bază a unei cheltuieli dacă aceasta este deductibilă?3. Care sunt condiţiile ca o societate să poată opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor?4. Care este legea care reglementează contribuţiile sociale? Enumeraţi aceste contribuţii!5. Cum se calculează TVA de plată la sfârşitul perioadei de raportare şi care sunt perioadele posibile?6. Care este cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor?7. Ce înseamnă cheltuială nedeductibilă? Daţi exemple!


8. Care este termenul de depunere a declarațiilor 300, 100 şi 101?9. Cum se calculează impozitul pe profit?10. Când se începe amortizarea mijloacelor fixe?

Verificați răspunsurile corecte în conformitate cu informațiile din caietul de modul!

Modulul IV. Cunoștințe de dreptul muncii1. Cele trei etape ale recrutării și selecției sunt:

a. definirea cerințelor, atragerea candidațiilor, selectarea candidațiilorb. completarea fișei postului, analiza pieței muncii și a concurenței, promovarea companieic. stabilirea nivelului intern de motivație a angajaților,planul carierei, angajarea prietenilor

Răspuns corect:a

2. Care sunt elementele care se vor regăsi obligatoriu în contractul de muncă?a. identitatea părților, locația postului, data la care contractul urmează să își producă efectulb. funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România, fișa postului c. criteriile de evaluare a activității profesionale, riscurile specifice postului

Răspuns corect: a, b, c

3. Pentru stipularea în CIM a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, amenda este cuprinsă între:a. 200 – 300 RONb. 300 – 2.000 RONc. 2.000 – 5.000 RON

Răspuns corect: c

4. Cum se definesc cele 3 categorii de însușiri necesare la definirea profilului candidatului?a. însușiri indispensabile, însușiri esențiale, însușiri doriteb. însușiri ocupaționale, însușiri obligatorii, însușiri managerialec. însușiri practice, însușiri suplimentare, însușiri externe

Răspuns corect: a

5. În ce condiții se poate suspenda contractul de muncă din inițiativa salariatului?a. concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la

împlinirea vârstei de 3 anib. concediu paternalc. concediu pentru formare profesională

Răspuns corect: a, b, c

6. Persoane în întreținere pot fi:a. soţia/soţulb. copiii sau alţi membri de familiec. rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,

impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunarRăspuns corect: a, b, c

7. Care este scopul fișei postului?a. stabilirea îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, în aşa fel încât oricui să-i fie clar care sunt aşteptările

pentru postul respectivb. asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoarec. să nu primim amendă de la ITM

Răspuns corect: a, b

8. Elaborarea fișei postului se realizează atunci când în cadrul companiei apar următoarele situații:a. inspectorii ITM consideră că angajații sunt exploatațib. angajații fac grevă, guvernul stabilește atribuțiile unui angajatc. se creează un nou post în firmă, sarcinile unui post existent depăşesc cadrul îmbogăţirii postului, firma se

află în reorganizare


Răspuns corect: c

9. Care sunt cotizațiile plătite de angajat pe baza salariului?a. Contribuţia la Fondul de Şomaj (CFS)b. Contribuţia la Fondul de Şomaj (CFS) Contribuţia la Asigurările Sociale (CAS) Contribuţia la Asigurările

Sociale de Sănătate (CASS), Impozit pe venitc. Contribuţia la Fondul de Şomaj (CFS) Contribuţia la Asigurările Sociale (CAS)

Răspuns corect: b

10. Recrutarea angajaților de pe piața forței de muncă este indicat a se realiza prin:a. campanii mass-media audio, video și scrisă: anunțuri în presa scrisă și/sau electronică, anunțuri pe site-uri

specializate în recrutareb. concursuri televizate, recomandări de la prieteni și rudec. colaborări cu alte instituții, de exemplu universități, școli profesionale, colaborări cu firme specializate în

recrutarea de personalRăspuns corect: a, c

Modulul V. Drepturi și obligații în fața unui organ de control1. Care ar fi cel mai potrivit COMPORTAMENT în timpul controlului?

a. diplomaţiab. slugărniciac. obrăznicia

2. Care este locul cel mai avantajos pentru desfăşurarea controlului?a. sediul contribuabilului pentru că se poate verifica tot, cu toate că afectează activitatea firmei pe perioada

controlului, şi organul de control poate intâlni şi clienţi ai contribuabiluluib. biroul contabilului, că de acolo poate obţine toate informaţiile legate de activitatea contribuabiluluic. într-unbirouoarecummaiizolatfaţădeactivitateasocietăţii

3. Este dreptul contribuabilului să fie asistat în timpul controlului?a. da, numai de angajaţii contribuabiluluib. da, numai de contabilul societăţiic. da,decontabil,deavocat,depersoanadesemnată,sauoricâţispecialişti,petotparcursulcontrolului

4. Care este relaţia între contribuabil și inspector fiscal?a. deegalitateb. de subordonarec. nu există asemenea relaţie

5. Pentru a ne asigura că persoanele venite în control sunt într-adevăr inspectori fiscali, sau inspectori ITM?a. le intrebăm numele şi sunăm la Finanţe, ITM etc., dacă sunt chiar inspectorib. solicitămlegitimaţiaşi/sauîmputernicirealorc. solicitaţiînscriereaproceduriideinspecţiefiscalăînregistrulunicdecontrol

6. De unde vom afla rezultatele controlului fiscal efectuat la societatea noastră?a. laîncheiereainspecţieifiscaleorganulfiscaltrebuiesăpoarteodiscuţiefinalăcucontribuabilulasupra

constatărilorşiconsecinţelorfiscale;data,ora,loculşiproblematicadiscuţieifiindcomunicateîntimputil

b. aşteptăm să ne spună specialistul de care am fost însotiţi pe parcursul controluluic. nu vom fi anuntaţi, trebuie să aşteptăm prin răspuns prin poștă

7. La finalizarea controlului constatăm că s-au trecut în procesul verbal elemente despre care nu am fost întrebaţi în timpul controlului şi s-au interpretat greşit de inspectori. Ce facem?

a. ne certăm cu inspectorul şi îi spunem să refacă procesul verbal ţinând cont de explicaţiile noastreb. încazulîncaredrepturilenoastrenuaufostrespectateavemdreptulsăcontestămdeciziadeimpunerec. anunţăm conducătorul compartimentului de control

8. Dacă în perioada în care s-a anunţat inspecţia fiscală Dvoastră sunteţi în concediu:a. lăsaţi în scris la intrarea în sediul Dvoastra organului de control că este perioadă de concediib. profitaţidedreptulDvoastrădeaamânaosingurădatăcontrolul, inştiinţândorganuldecontrol în

scrisdemotivulîntemeiatpentrucareoamânaţi


c. renunţaţi la concediul mult visat şi aşteptat şi aşteptaţi organele de control9. Care organ de control verifică munca la negru?

a. Garda Financiarăb. InspectoratulTeritorialdeMuncăc. Garda de Mediu

10. În ce domeniu controlează BSA?a. întocmirea corectă şi la zi a recepţiilor de marfăb. îndomeniulsoftware-uluiutilizatdepersoanefiziceşijuridicec. în domeniul legislaţiei muncii

Modulul VI. Proceduri bancare1. Am deschis la o bancă un cont de capital social. Cu acest cont este permis să:

a. să efectuăm plăţi legate de înfiinţarea societăţiib. să efectuăm plăţi către bugetc. nuestepermissăefectuămoperaţiuni,contulesteblocatpânălafinalizareaprocesuluideînfiinţare

2. Codul SWIFT este folosit în cazul:a. plăţilorvalutareinternaţionaleb. plata cu cecuri si BOc. plăţilor interbancare în lei

3. Avem nevoie de 2000 EUR pentru a efectua o plată valutară. Dintre cursurile afişate la bancă va fi folosit:a. cursulbancavindeb. cursul banca cumpărac. cursul BNR

4. Dorim să cumpărăm o sumă în euro prin contul curent. În acest caz vom negocia cu banca:a. uncursmaiscăzutfaţădecelafişiatb. un curs mai ridicat faţă de cel afişatc. un curs mai mare decât cursul BNR

5. Am negociat cu banca un curs de 4,42 RON / EUR pentru a vinde suma de 7000 EUR. Acest curs poate fi folosit:a. şi în zilele următoare, deoarece a fost negociată cu bancab. în ziua în care am efectuat negocierea, dar numai pentru sume mai mici de 7000 EURc. înziuanegocierii,înintervaluldetimpindicatdebancă,numaipentrusumade7000EUR

6. Ca să încasăm o sumă în lei, clientul nostru trebuie să ştie:a. denumireasocietăţii(sauÎ.I,PFA)şicodulIBANb. denumirea societăţii (sau Î.I, PFA) şi adresac. codul IBAN şi codul fiscal

7. Pentru a efectua o plată cu un ordin de plată, formularul trebuie să fie semnat de către:a. orice angajat al societăţiib. decătreopersoanăcareaparepelistaspecimenelordesemnătuic. asociatul societăţii, care deţine cel mai mare procent din capitalul social

8. Pentru a efectua o plată valutară, trebuie să completăm:a. odispoziţiedeplatăexternăb. un ordin de plată şi un mesaj SWIFTc. ordin de schimb valutar

9. Am primit un bilet la ordin de la un client, însa suma în litere şi suma în cifre sunt diferite. În acest caz valoarea biletului la ordin va fi:

a. suma mai mică dintre cele douăb. suma mai mare dintre cele douăc. sumascrisăculitere

10. Avem o interdicţie de a emite cecuri. În acest caz:a. este permis să emitem bilete la ordin şi cecuri, dar numai cu valori sub 50.000 RONb. estepermissăemitemnumaibiletelaordinc. este permis să emitem numai bilete la ordin şi să încasăm numai bilete la ordin


11. Banca noastră ne-a informat că azi avem de plătit un cec, însa contul nostru este poprit, soldul este 0. Ca sa evităm incidentul de plată, trebuie să procedăm în felul următor:

a. sădepunemlabancăsumacareaparepepoprireplussumaaferentăcecului(pluscomisionulbăncii)b. să depunem suma aferentă cecului, deoarece banca oricum va efectua plata instrumentuluic. nu trebuie să efectuăm nici o depunere, poprirea va anula obligaţia de a plăti cecul

12. Vineri am constituit un depozit overnight pentru suma de 36.000 RON, rata dobânzii fiind de 1%. Dobănda calculată de bancă (fără a ţine cont de impozitul pe dobândă) la lichidarea depozitului va fi:

a. 3RONb. 1 RONc. 0,3 RON

13. Cu ajutorul unui serviciu de tip internet banking putem efectua operaţiunile următoare:a. plăţi în lei şi valută numai către clienţii băncii noastreb. plăţiînleişivalută,schimburivalutarec. plăţi în lei si valută, plată cu instrumente de debit

Antreprenori incepatori

Documents

Transcript of Antreprenori incepatori