ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A

REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE MENTENANŢĂ

Cod ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02

C U P R I N S Pag.

I. Dispoziţii generale...............................................................................................................................................................2

II. Scop.............................................................................................................................................................................2

III. Domeniu de aplicare..................................................................................................................................................2

IV. Definiţii şi abrevieri. Clasificări................................................................................................................................3

V. Documente de referinţă...........................................................................................................................................12

VI. Orientarea generală şi obiectivele conducerii activităţilor de mentenanţă........................................................13

VII. Responsabilităţi ale titularilor de licenţă..............................................................................................................14

VIII. Cerinţele programului de asigurare a mentenanţei..............................................................................................15

IX. Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei...........................................................................................16

X. Dispoziţii finale........................................................................................................................................................16

Anexa.........................................................................................................................................................................18

A N R EA u t o r i t a t e a N a ţ i o n a l ă d e R e g l e m e n t a r e î n d o m e n i u l E n e r g i e iS t r. C o n s t a n t i n N a c u n r. 3 , s e c t . 2 , c o d 7 0 2 1 9 , B u c u r e ş t i , R o m â n i aTel:+(4021) 311 22 44, Fax: +(4021) 312 43 65, http:// www.anre.ro, e-mail: [email protected]

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE MENTENANŢĂ

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. ─ Prezentul Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă, denumit în continuare Regulament, este emis în conformitate cu prevederile art. 5, pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2000, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 69 alin. (2) lit. a) şi art. 70 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică şi termică.

CAPITOLUL II

Scop

Art. 2. ─ (1) Regulamentul stabileşte obiectivele de conducere, responsabilităţile şi cerinţele pentru desfăşurarea activităţilor de mentenanţă de către titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice şi defineşte conţinutul unui Program de Asigurare a Mentenanţei.(2) Prevederile Regulamentului reprezintă criterii de acceptare pentru activitatea de mentenanţă, în situaţiile în care Autoritatea competentă iniţiază analize şi controale de verificare a conformităţii activităţii de mentenanţă cu prevederile Programului de Asigurare a Mentenanţei al fiecărui titular de licenţă. (3) Datele şi informaţiile colectate prin aplicarea Regulamentului, respectiv a Programului de Asigurare a Mentenanţei, permit compararea performanţelor tehnice şi financiare ale titularilor de licenţă, în domeniul mentenanţei.

Art. 3. ─ Clasificarea lucrărilor de mentenanţă în categoriile precizate în Regulament şi definiţiile termenilor utilizaţi asigură o uniformitate de exprimare şi conduc la încadrări corecte la întocmirea Raportului de activitate anual şi a Raportului financiar, pe care titularii de licenţe din sector le transmit Autorităţii competente.

CAPITOLUL III

Domeniu de aplicare

Art. 4. ─ Agenţii economici, titulari de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice, care desfăşoară activităţi de producere, transport, distribuţie sau dispecerizare a energiei electrice şi/sau termice au obligaţia de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Regulament structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor considerate mijloace fixe (desemnate abreviat SISC în cele ce urmează) şi aflate în gestiunea acestora.

Art. 5. ─ Prevederile Regulamentului se aplică următoarelor domenii referitoare la activitatea de mentenanţă:

a) organizarea şi planificarea activităţilor,

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 2/34

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

b) gestionarea dotărilor, echipamentelor şi materialelor utilizate,c) alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă,d) evaluarea şi analizarea rezultatelor,e) controlul costurilor.

Art. 6. ─ (1) Programele, planurile, regulamentele, procedurile şi instrucţiunile stabilite în fiecare din domeniile de mai sus fac parte integrantă din Programul de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui titular de licenţă.(2) Aceste documente împreună cu înregistrările privind realizarea criteriilor de performanţă, asociate activităţii de mentenanţă de către fiecare titular de licenţă, vor face dovada că au fost stabilite măsuri adecvate în fiecare dintre cele cinci domenii enumerate la art. 5, astfel încât să fie asigurate siguranţa în funcţionare şi disponibilitatea SISC, menţinerea în funcţionare şi extinderea duratei lor de viaţă, contribuind la continuitatea şi calitatea alimentării cu energie.

Art. 7. ─ Titularii de licenţă trebuie să precizeze în specificaţiile tehnice, din cadrul documentaţiilor pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor la achiziţii publice, obligativitatea respectării Regulamentului de către contractant respectiv a Programului de Asigurarea Mentenanţei aplicat de către titularul de licenţă.

CAPITOLUL IV

Definiţii şi abrevieri. Clasificări

Art. 8. ─ In contextul Regulamentului, următorii termeni se definesc astfel:

Agrement tehnic Apreciere tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, a materialelor, pieselor, subansamblurilor, utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor tehnologice industriale noi sau procedee tehnologice de montaj pentru care nu există şi nu pot fi elaborate încă standarde naţionale sau alte reglementări oficiale: normative, standarde de ramură, proiecte tip aprobate

Autoritate competentă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) sau orice succesor al acesteia având autoritate asupra titularului licenţei

Baze de proiectare Cerinţe esenţiale (funcţie, parametri importanţi, condiţii la interfaţa cu alte instalaţii/sisteme, consideraţii privind protecţia mediului, standarde aplicabile etc.) formulate pentru proiectarea SISC

Contract de resurse Contract prin care o unitate furnizoare de servicii se angajează să pună la dispoziţia unei unităţi utilizatoare mijloacele considerate necesare pentru desfăşurarea unor activităţi, fără să existe obligaţia de a dovedi îndeplinirea unui obiectiv stabilit, cuantificat.Notă: Mijloacele oferite pot fi: materiale (piese, utilaje, dotaţii), bunuri intelectuale (programe de calcul) sau resurse umane

Contract de rezultate Contract prin care o unitate furnizoare de servicii se angajează să realizeze pentru o unitate utilizatoare o prestaţie definită printr-unul sau mai multe obiective cuantificate şi să producă probele îndeplinirii acestor obiective,


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

în condiţii date.Notă: Condiţiile date se pot referi la: restricţii privind desfăşurarea exploatării, durată permisă pentru desfăşurarea lucrărilor, costurile asociate, restricţii de mediu etc.

Etalonare Verificare prin care se compară două instrumente sau dispozitive de măsurare dintre care unul este etalon în conformitate cu reglementările metrologice în vigoare. Se face pentru a detecta, compara, şi înregistra variaţiile de precizie al instrumentului sau dispozitivului de măsurat a cărui precizie nu este cunoscută, pentru a le elimina prin reglaje adecvate.

Examinare Activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale şi prin tehnici nedistructive.Notă: Examinările se execută, de regulă, de către personalul de mentenanţă, cu instalaţiile în stare oprită sau în funcţiune.

Exploatare Ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii şi furnizării de energie electrică şi/sau termică, în condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă Notă: Personalul de exploatare execută, pe lângă manevre în instalaţii, activităţi de monitorizare, testare, dar, în funcţie de decizia conducerii, poate executa şi alte activităţi de mentenanţă.

Înlocuire echivalentă Schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui echipament prin instalarea unei componente diferită de componenta originală, dar care îndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul instalaţiei.Exemplu: O armătură care îndeplineşte cerinţele tehnice din specificaţia de procurare întocmită pentru un caz specific dar este de un alt model şi de o altă fabricaţie decât armătura iniţială, este un înlocuitor echivalent.

Înlocuire standard Schimbare în urma căreia în locul unei componente originale, uzate, se utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţialăNotă: Înlocuirile constituie activităţi de mentenanţă corectivă dar pot fi executate şi pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcţionării prin dezvoltarea unor defecte constatate cu ocazia unor lucrări de mentenanţă preventivă

Lucrări curente Lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără să fie necesară o aprobare formală

Lucrări minore Lucrări de mentenanţă executate în baza unei cereri formale dar care nu necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au impact asupra exploatării sau a resurselor şi termenelor angajate pentru alte lucrări

Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Mentenanţă bazată pe fiabilitate

Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuiesc executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este necesar, starea tehnică a SISC1, utilizând analize ale modurilor de defectare, analize de siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.

Mentenanţă bazată pe stare

Ansamblu al activităţilor de determinare/prognozare a stării tehnice a SISC şi a lucrărilor de menţinere/restabilire a performanţelor, care rezultă ca necesare în urma desfăşurării acestor activităţi2

Mentenanţă bazată pe timp

Ansamblu al lucrărilor periodice executate indiferent de starea tehnică constatată a SISC, prin care se menţin/ restabilesc performanţele acestora.

Mentenanţă corectivă

Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:

a) după producerea unui defect,b) după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este

iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută.

Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi înlocuiri.3

1 În stabilirea unui program de mentenanţă bazată pe fiabilitate este necesar:a) să se identifice SISC a căror nefuncţionare sau proastă funcţionare este critică (din punct de vedere al producţiei de

energie, al siguranţei în funcţionare sau al costurilor mentenanţei corective). Această etapă implică analiza modurilor de defectare şi ale efectelor lor pentru fiecare SISC. Pentru obiectivele nucleare implică şi analize de securitate.

b) să se stabilească cauzele ce pot conduce la nefuncţionarea sau proasta funcţionare a SISC critice, ceea ce implică detalierea modurilor şi a cauzelor de defectare până la un nivel relevant pentru activităţile de mentenanţă. Metodele utilizate în scopurile precizate la lit.a) si b) pot fi analizele funcţionale, arborii de defectare sau alte metode de analiză de fiabilitate.

c) să se identifice activităţile de mentenanţă preventivă care pot preveni apariţia cauzelor identificate în etapa precedentă. La alegerea activităţilor trebuie considerate atât cele simple cât şi cele complexe care implică scule/utilaje speciale, personal înalt calificat şi costuri importante.

d) să existe un sistem de colectare şi analizare a datelor rezultate din aplicarea programului. Datele culese trebuie tratate statistic pentru a obţine indicatorii de fiabilitate şi alte caracteristici şi vor fi validate de experţi.

2 Mentenanţa ( preventivă) bazată pe stare vizează:a) culegerea unui volum relevant de informaţii cu privire la starea tehnică reală a fiecărui SISC prin metode care să

implice cât mai puţine dezasamblări, deci cât mai puţine opriri ale funcţionării;b) refacerea potenţialului de fiabilitate şi de performanţe ale SISC atunci când informaţiile culese cu privire la starea

tehnică a acestora indică necesitatea unor lucrări de menţinere/restabilire cu scopul de a preveni apariţia defectelor.Starea tehnică a SISC este rezultatul activităţilor de exploatare şi de mentenanţă. Determinarea acţiunilor de menţinere/restabilire proprii mentenanţei preventive se poate face pe bază de informaţii înregistrate şi sistematizate în baze de date care dau pentru fiecare SISC imaginea stării sale:a) reale, atunci când culegerea informaţiilor se face prin metode de supraveghere în instalaţie;b) probabile (prognozate), atunci când se utilizează tehnici evoluate de analiză specifice mentenanţei predictive şi mentenanţei bazate pe fiabilitate.

3 Activităţile de mentenanţă corectivă sunt activităţi cu caracter neplanificat. Mentenanţa corectivă presupune:a) diagnoza defectărilor, prin care, pe baza informaţiilor culese în urma examinărilor, verificărilor şi/sau testelor, se

identifică prin procese deductive cauzele probabile ale defectării;b) reparaţii realizate prin înlocuiri sau prin alte lucrări de restabilire a stării de funcţionare;c) reparaţii provizorii, lucrări executate în situaţii în care se ameninţă viaţa persoanelor sau integritatea instalaţiei.

Volumul unor astfel de lucrări nu trebuie să depăşească, de regulă, 1% din costul total al lucrărilor


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Mentenanţă minoră Lucrări curente si/sau lucrări minore de menţinere/ restabilire a stării SISC, care nu necesită scule sau necesită scule uzuale, portabile şi care se pot executa de către personalul de exploatare sau de mentenanţă familiarizat cu practica industrială curentă (normală).4

Mentenanţăpreventivă

Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă care se efectuează la intervale de timp predeterminate sau corespunzătoare unor criterii predeterminate pentru prevenirea defectării SISC sau pentru reducerea probabilităţii de evoluţie în timp a unor defecţiuni.

Mentenanţăpredictivă

Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii

4 Gestionarea lucrărilor de menternanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad de formalizare mai mic decât în cazul restului lucrărilor de mentnenanţă. Exemple de lucrări care pot fi încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră:

Lucrări curente, care includ:a) Înlocuiri/reparaţii de:

sisteme uşoare de prindere; închizători de uşi fără funcţii speciale;instalaţii sanitare de uz general; elemente de construcţie (mici defecte la pereţi, plafoane, scări, balustrade etc.); roţi de manevră la armături cu acţionare manuală; filtre de ulei; mobilier de birou;

lămpi; cutii de conexiuni (înlocuiri de capace şi şuruburi); filtre de aer la motoare electrice; înfăşurări la motoare electrice sau motoare în totalitate, pentru pompe mobile de epuizment; telefoane; aparate de condiţionare a aerului în birouri;

manometre (înlocuiri); sticle de nivel; filtre de aer; suporturi (arcuri, şuruburi, etc.) la ţevi de impuls; termometre amplasate în teci;

b) Fabricaţia de plăcuţe/etichete avertizoare;

c) Pozarea de cabluri pentru computere;

d) Ungerea axului la armături cu acţionare manuală;

e) Strângerea şuruburilor la flanşe (fără depăşirea cuplului maxim), pentru eliminarea scurgerilor. Înlocuirea garniturilor, montarea sau demontarea flanşelor oarbe nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;

f) Conectarea furtunelor la aerisirile şi drenajele corespunzătoare;

g) Strângerea fitingurilor la sisteme de aer comprimat pentru a elimina scăpările.

Lucrări minore, care includ:

a) Reglarea sau înlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare manuală, în cazurile în care nu se cere testarea post-mentenanţă. Reglarea/înlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare mecanică nu poate fi încadrată în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;

b) Reglarea presetupei la pompe. Înlocuirea presetupei sau labirinţilor, înlocuirea şuruburilor carcasei sau garniturilor la pompe nu poate fi încadrată în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;

c) Repararea/înlocuirea izolaţiei;

d) Înlocuirea siguranţelor fuzibile;

e) Calibrarea indicatoarelor locale şi a regulatoarelor de nivel.Exemplele de încadrare nu sunt exhaustive şi nu sunt destinate să elimine judecata inginerească corectă care trebuie utilizată la încadrarea fiecărei lucrări şi, pe cale de consecinţă, la gestionarea/aprobarea executării lucrărilor printr-un sistem corespunzător.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

caracteristici de performanţă sau proprietăţile SISC care dau indicii privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a defectelor.5

Modernizare Ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi, cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat.

Notă: 1) Performanţele la care face referire definiţia pot fi, de exemplu calitatea si capacitatea producţiei, durata de viaţă, costurile de exploatare, eficienţa energetică, iar pentru construcţii - gradul de confort şi ambient, gradul de izolare termică.

2) Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât spre deosebire de acestea:

a) asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale,

b) reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,

c) conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.Modificare Schimbare efectuată asupra SISC, care implică sau rezultă din

modificarea proiectului şi/sau a bazei de proiectare aprobate.6

5 Mentenanţa predictivă constituie tot o formă de mentenanţă bazată pe stare (mentenanţă preventivă) deoarece se

execută pentru a preveni o defecţiune iminentă sau probabilă. Activităţile de urmărire automată a stării tehnice a SISC,

executate în cadrul mentenanţei predictive şi monitorizarea constituie în fapt două aspecte ale aceluiaşi concept, diferenţa

constituind-o metodele diferite prin care se colectează informaţiile precum şi tehnicile utilizate la interpretarea acestora.

Exemple de activităţi din categoria mentenanţei predictive:a) analiza vibraţiilor (inclusiv analize spectrale şi urmărirea temperaturii lagărelor) şi a impurităţilor metalice din

uleiurile de ungere (ferografie) pentru a monitoriza echipamentele cu elemente rotative,

b) observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (motoare, întreruptoare,

dulapuri electrice, zone izolate termic etc.) pentru a detecta zonele defecte;

c) înregistrarea curbei efortului de deplasare pentru monitorizarea integrităţii mecanice în cazul armăturilor acţionate

cu motor,

d) utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale.

6 Lucrările care constituie modificări pot fi, de exemplu, cele care:a) combină elemente de mentenanţă corectivă menite să restabilească starea de funcţionare după apariţia unui defect

cu elemente de mentenanţă preventivă destinate să evite reapariţia acestui defect;b) pot comporta tehnici specifice activităţilor de construcţii-montaj alături de tehnici curente în activităţi de

mentenanţă;c) se pot realiza cu scopul de a menţine sau restabili la nivelul iniţial performanţele şi fiabilitatea echipamentelor dar,

în anumite cazuri, pot fi iniţiate şi pentru a obţine îmbunătăţirea acestora peste nivelul stabilit prin proiect


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Note: a) Definiţia de mai sus poate fi extinsă (de regulă în cazul obiectivelor nucleare) pentru a include şi modificări de software sau pe cele operate la documente. b) Înlocuirea unei componente distruse sau uzate cu alta similară ca tip sau reparaţia unei instalaţii folosind materiale şi componente similare celor folosite în proiectul aprobat nu constituie modificări ci lucrări de mentenanţă. Folosirea unor materiale sau componente diferite ca tip, mărime sau compoziţie poate fi clasificată însă ca o modificare, funcţie de rolul pe care îl au acestea.

Caracteristicile de mai sus precum şi gradul de generalitate al termenului folosit pentru a desemna această categorie de lucrări pot induce, în lipsa unei logici de clasificare, confuzii în încercarea de a stabili necesitatea gestionării cheltuielilor şi contabilităţii asociate modificărilor separat de cele aferente mentenanţei.La baza considerării modificărilor ca o categorie de lucrări de mentenanţă preventivă stă considerentul similitudinii caracteristicilor lucrărilor de modificare (acţiuni planificate de menţinere/ restabilire a performanţelor şi/sau fiabilităţii SISC, efectuate după punerea în funcţiune) cu cele ale lucrărilor de mentenanţă preventivă. Includerea lucrărilor de modificare în categoria lucrărilor de mentenanţă (deci suportarea cheltuielilor din bugetul alocat mentenanţei) implică însă obligativitatea utilizării lor numai după o analiză atentă a propunerilor/necesităţilor. Această analiză trebuie să considere costurile implicate (de regulă mari atunci când modificările afectează bazele de proiectare a instalaţiilor) şi riscul ca efectele scontate să nu fie obţinute sau ca modificarea să implice efecte secundare nedorite. Compararea alternativelor (una dintre ele putând fi chiar renunţarea la modificare şi acceptarea reapariţiei defectului) trebuie să conducă la alegerea variantei optime din punct de vedere economic. În concepţia Regulamentului lucrările de modificare iniţiate în urma constatării unor costuri mari ale exploatării, de volumul mare de lucrări de mentenanţă sau de necesitatea de a executa reparaţii, constituie lucrări de mentenanţă; astfel de modificări sunt de regulă asociate mentenanţei preventive cu toate că uneori, anumite modificări pot fi asociate mentenanţei corective. Spre deosebire de categoria de modificări de mai sus, modificările asociate lucrărilor de retehnologizare sau de modernizare nu sunt considerate lucrări de mentenanţă prin faptul că au ca scop creşterea performanţelor SISC peste nivelul lor inţial precizat în proiectul aprobat.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Modificare majoră Modificare care afectează bazele de proiectare sau implică costuri care depăşesc o limită stabilita pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă aprobat. Notă: În cazul obiectivelor nucleare o modificare care afectează anumite documente de exploatare sau condiţiile autorizaţiei acordate de autoritatea competentă în domeniul activităţilor nucleare va fi tratată ca o modificare majoră.

Modificare minoră Modificare care nu afectează bazele de proiectare şi implică costuri care se încadrează într-o limită, stabilită pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă aprobat. Notă: O modificare minoră nu implică, de regulă, un efort de proiectare multidisciplinar. O modificare minoră care implică costuri evaluate mai mari decât limita stabilită va fi tratată ca o modificare majoră.

Monitorizare Activitate prin care se culeg date din instalaţie cu scopul de a stabili dacă SISC funcţionează normal.Notă: Monitorizarea SISC se face fie în cadrul activităţii de supraveghere fie în cadrul activitaţilor de mentenanţă predictivă, în acest al doilea caz prin mijloace tehnice speciale. Monitorizarea se efectuează de către:

a) personalul de exploatare (de la distanţă din camera de comandă prin observarea indicatoarelor, semnalizărilor şi înregistratoarelor şi în timpul rondurilor făcute în instalaţie prin citirea aparatelor de măsură montate local şi prin observaţii vizuale şi auditive),

b) personal de mentenanţă specializat (prin inspecţii în instalaţii destinate identificării oricăror parametri care deşi nu au depăşit pragurile de atenţionare sau de declanşare se situează în afara valorilor normale, prescrise de documentaţia tehnică sau prin mijloace tehnice speciale în cazul mentenanţei predictive)

Obiectiv energetic Capacitate energetică sau ansamblu de capacităţi energetice care se utilizează pentru producerea, transportul, distribuţia energiei electrice şi/sau termice.

Program de asigurare a mentenanţei

Ansamblu al măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi resurselor prin care se pun în practică orientarea şi obiectivele generale de mentenanţă ale unei capacităţi energetice.

Reabilitare Ansamblu de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă.

Reparaţie Lucrare de mentenanţă corectivă prin care se elimină un anumit defect, detectat la SISC, astfel încât acestea să poată fi readuse în starea normală de funcţionare.Notă: Reparaţiile se pot executa în cadrul activităţii de mentenanţă corectivă (având deci un caracter accidental), dar şi pentru a preveni o


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

întrerupere accidentală a funcţionării prin dezvoltarea unor degradări constatate cu ocazia efectuării unor lucrări de mentenanţă preventivă.

Reparaţie majoră Reparaţie care afectează structura (de exemplu reparaţiile prin sudare care afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia.

Reparaţie minoră Reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor acesteia.

Reparaţie provizorie Reparaţie efectuată în situaţii de urgenţă, folosind metode adecvate şi acceptabile de lucru pentru eliminarea defectelor. La prima ocazie considerată convenabilă, reparaţiile provizorii se îndepărtează şi se efectuează reparaţiile prin care se restabileşte starea tehnică iniţială a SISC.

Retehnologizare Ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente uzate moral şi/sau fizic, utilizate în cadrul unor SISC, cu tehnologii bazate pe concepţii tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei, reducerii consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare şi întreţinere, schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor poluante etc. Retehnologizarea conduce la creşterea performanţelor SISC peste nivelul lor iniţial precizat în proiectul aprobat.Notă: Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de modernizare, aplicate unei instalaţii prin înlocuirea unor porţiuni mari din aceasta sau/şi prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea majorează valoarea contabilă a mijloacelor fixe.

Sectorul energiei electrice şi termice

Ansamblu al agenţilor economici, al activităţilor şi instalaţiilor aferente de producere, transport, dispecerizare, distribuţie si furnizare a energiei electrice şi termice, inclusiv importul şi exportul energiei electrice, precum şi schimburile de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine.

Suport logistic Ansamblu al mijloacelor organizaţionale, materiale (piese de schimb şi utilaje) şi al bunurilor de natură intelectuală (documentaţii tehnice şi programe de calcul) necesar, în condiţii date, pentru mentenanţa SISC, corespunzător orientării şi obiectivelor stabilite pentru activitatea de mentenanţă

Suport tehnic Lucrări de proiectare, examinări cu caracter special, planificare/ programare şi alte lucrări similare executate pentru a sprijini lucrările de mentenanţă.Notă: Activităţile de suport tehnic mai includ: urmărirea comportării în exploatare a SISC, optimizarea programului de mentenanţă predictivă, elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor tehnologice de întreţinere, analiza şi interpretarea rezultatelor testelor şi măsurătorilor specifice lucrărilor de mentenanţă predictivă, elaborarea strategiilor şi planurilor de întreţinere pe termen lung a echipamentelor majore.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

În cazul obiectivelor nucleare, activităţile de planificare/programare sunt separate de cele de suport tehnic.

Supraveghere Activitate de mentenanţă preventivă prin care, în mod periodic sau continuu, se obţin informaţii cu privire la starea tehnică a SISC, în vederea stabilirii necesarului de lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor.7

Notă: Activităţile de supraveghere se execută atât de către personalul de mentenanţă, cât şi de către cel de exploatare

Testare Activitate de supraveghere prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze, functioneaza in limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia, în conformitate cu cerinţele.Notă: Testările se execută de către personalul de exploatare.

SISC Structuri, Instalaţii (Sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi Componente ale capacităţilor din sectorul energiei electrice şi termice, aflate în gestiunea agenţilor economici titulari de licenţă, încadrate în

7 Activitatea de supraveghere se execută pentru a urmări respectarea unor niveluri prestabilite prin norme sau prin caiete de sarcini pentru parametrii caracteristici de funcţionare a SISC. Valorile observate se vor compara cu valorile înregistrate la punerea în funcţiune şi, la depăşirea unui prag de atenţionare prescris, se vor întreprinde lucrări de menţinere/restabilire sau se va opri funcţionarea SISC dacă nivelul de siguranţă este depăşit.Supravegherea se poate executa printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare , testare şi examinare, realizate, după caz, de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. Complexitatea obiectivelor nucleare impune gestionarea supravegherii făcute în timpul funcţionării separat faţă de cea făcută pe durata opririlor.

a) Monitorizarea trebuie executată de către personalul de exploatare şi de către personalul de mentenanţă. Personalul de exploatare trebuie considerat ca prima linie în aplicarea programelor de mentenanţă. Acest personal trebuie instruit să recunoască anomaliile în funcţionarea SISC şi să întreprindă primele măsuri cu caracter corectiv. Monitorizarea făcută de către personalul de exploatare are loc:

de la distanţă din camera de comandă, urmărind indicatoarele şi înregistratoarele, pe teren prin observaţii vizuale, acustice şi citirea aparaturii locale, făcute cu ocazia inspecţiilor şi

controalelor/ verificărilor.De regulă, personalul de exploatare urmăreşte ca limitele de atenţionare (alarmare) sau de declanşare (protecţie) să nu fie depăşite. Complementar monitorizării executate de către personalul de exploatare, personalul specializat în probleme de mentenanţă, în cadrul lucrărilor de nivelul 1 făcute în instalaţie, trebuie să acorde atenţie deosebită tuturor parametrilor care depăşesc valori normate. Operaţiile de monitorizare (de rutină) executate de către personalul de exploatare se vor programa/gestiona distinct de restul operaţiilor de monitorizare la care participă şi alte compartimente (mentenanţă, tehnic) şi care se execută la intervale de timp mai mari.

b) Testarea presupune în principal: teste funcţionale prin care să se demonstreze capacitatea SISC (în special a celor aflate în rezervă)

de a-şi îndeplini funcţia la nivelul maxim proiectat, teste ale sistemelor de măsură şi control pentru a verifica setările acestora.

Testele se execută de către personalul de exploatare, pregătirea şi suportul tehnic fiind asigurate de către personalul din compartimentele tehnice.

c) Examinările trebuie efectuate în principal pentru a evalua starea incintelor sub presiune. Examinările se pot face vizual pe suprafeţele interne sau externe, dar preocuparea de a le completa cu tehnici de examinare nedistructivă, net superioare în detectarea defectelor interne în structuri metalice masive, trebuie să fie constantă. Examinările se execută de către personalul de mentenanţă pe baza specificaţiilor şi suportului tehnic asigurat de către personalul din compartimentul tehnic. La obiectivele nucleare personalul din compartimentul tehnic are responsabilitatea stabilirii de programe de examinare pentru satisfacerea cerinţelor autorităţii competente în domeniu, distinct faţă de programele destinate detectării deficienţelor, uzurii/îmbătrânirii.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică Programe de Asigurare a Mentenanţei

OUG Ordonanţă de urgenţă a Guvernului

PAM Program de Asigurare a Mentenanţei

Art. 9. ─ Termenii mentenanţă minoră, lucrări curente, lucrări minore, modificare minoră, modificare majoră, reparaţie majoră, reparaţie minoră, destinaţi grupării lucrărilor de mentenanţă în scopul raţionalizării procesului de gestionare a activităţii de mentenanţă, vor fi utilizaţi de către titularii de licenţă la realizarea Programului de Asigurare a Mentenanţei în măsura în care sunt adecvaţi specificului lor de activitate şi facilitează procesul de organizare, planificare, gestionare, realizare, evaluare, analizare şi recepţionare a lucrărilor de mentenanţă.

CAPITOLUL V

Documente de referinţă

Art. 10. ─ In aplicarea dispoziţiilor Regulamentului se va ţine seama de prevederile următoarelor acte normative:

a) Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;c) Legea nr. 90/1997 republicată privind protecţia muncii;d) Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj

utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;e) Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;f) Hotărârea Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a

lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;

g) Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe;

i) Ordonanţa Guvernului nr. 84/1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din construcţii;

j) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului;

k) Hotărârea Guvernului nr. 403/2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale;l) Hotărârea Guvernului nr. 424/2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor

fixe;m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice;


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

n) Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice;

o) Ordin nr. 1012/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse;

p) Ordin nr. 1013/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii;

q) Ordin nr. 1014/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări;

r) Standardele internaţionale de contabilitate 2000;s) Ordinul Ministrului Industriei si Comerţului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale.

CAPITOLUL VI

Orientarea generală şi obiectivele conducerii activităţii de mentenanţă

Art. 11. Activităţile de mentenanţă a SISC vor fi orientate astfel încât:a) să contribuie la realizarea nivelului de siguranţă în exploatare corespunzător obiectivelor de

fiabilitate, disponibilitate, securitate şi operare a SISC, la protecţia personalului de exploatare şi a mediului în conformitate cu prevederile legale în domeniu, pe bază de cheltuieli cu eficienţă dovedită;

b) să se asigure periodic culegerea datelor necesare pentru evaluarea stării tehnice a SISC, astfel încât să se permită detectarea din timp a deteriorărilor sau stărilor care pot afecta performanţele tehnice de funcţionare şi/sau siguranţa SISC aplicând programe de mentenanţă preventivă iar în cadrul acesteia, cu prioritate, programe de supraveghere şi mentenanţă predictivă;

c) să fie realizate în baza unui PAM întocmit în conformitate cu prevederile precizate în Regulament, care să asigure că SISC îşi îndeplinesc funcţiile pe toată durata de viaţă;

d) responsabilitatea şi autoritatea pentru aplicarea şi administrarea PAM să revină în primul rând conducerii titularilor de licenţă.

Art. 12. ─ Obiectivele conducerii activităţilor de mentenanţă constau în: a) întocmirea unui PAM eficient, bazat pe costuri justificate de rezultatele obţinute şi care să reflecte

obiectivele titularilor de licenţă privind exploatarea, securitatea, fiabilitatea, protecţia muncii şi a mediului precum şi orientările generale precizate la art. 11;

b) aplicarea prevederilor PAM corelat cu importanţa pe care fiecare SISC o are pentru siguranţa exploatării, securitatea personalului, protejarea mediului sau pentru îndeplinirea altor cerinţe specifice;

c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicării şi a eficienţei PAM;d) definirea clară a responsabilităţilor şi a liniilor de autoritate, alocarea corespunzătoare a acestora;e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport logistic, fonduri, forţă de muncă) necesare

realizării PAM ;f) asigurarea evaluării şi măsurării stării tehnice a SISC prin aplicarea unor programe adecvate;


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

g) identificarea de către personalul implicat şi aducerea la cunoştinţa conducerii pentru urmărire şi dispunerea soluţionării situaţiilor în care cerinţele programelor de mentenanţă sau ale criteriilor interne de performanţă prescrise pentru lucrările de mentenanţă nu sunt respectate;

h) respectarea cadrului legal general şi a cerinţelor specifice emise de Autoritatea competentă în alocarea bugetelor şi contabilizarea activităţilor de mentenanţă. Bugetele alocate vor fi justificate pe baza acţiunilor/cerinţelor de mentenanţă, iar cheltuielile de mentenanţă vor fi asociate fiecărei activităţi specifice desfăşurate, asigurând condiţiile necesare pentru raportarea acestora către Autoritatea competentă în conformitate cu Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţă.

CAPITOLUL VII

Responsabilităţi ale titularilor de licenţă

Art. 13. ─ Titularii de licenţă au responsabilitatea de a asigura aplicarea prevederilor Regulamentului astfel încât mentenanţa SISC să se desfăşoare pe baza unui PAM corespunzător obiectivelor stabilite pe termen scurt şi pe termen lung.

Art. 14. ─ (1) Responsabilităţile precizate mai jos vor fi alocate corespunzător organizării fiecărui titular de licenţă:a) formularea şi actualizarea obiectivelor care stau la baza desfăşurării activităţilor de mentenanţă;b) îndrumarea/instruirea personalului de conducere desemnat pentru conceperea, elaborarea şi

implementarea PAM;c) pregătirea PAM în conformitate cu cerinţele Regulamentului şi implementarea acestuia pentru

toate activităţile de mentenanţă; d) adaptarea sistemului financiar-contabil pentru a reflecta în mod corespunzător structura PAM

adoptat şi desfăşurarea instruirii necesare pentru aplicarea instrucţiunilor privind ţinerea evidenţei contabile şi fundamentarea bugetului pentru activităţile de mentenanţă, în mod unitar la nivelul fiecărui titular de licenţă;

e) stabilirea bugetelor, urmărirea şi raportarea cheltuielilor pentru activităţile de mentenanţă;f) evaluarea PAM în ceea ce priveşte acordul cu prevederile Regulamentului şi aprecierea eficacităţii

aplicării lor;g) asigurarea că, în contractele încheiate cu o unitate furnizoare de servicii de mentenanţă se prevăd

clauze privind încadrarea în prevederile PAM aplicat de către titularul licenţei;h) asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea SISC în conformitate cu obiectivele stabilite şi

reducerea lucrărilor de mentenanţă restante la un nivel controlabil;i) urmărirea, revizuirea, analiza eficienţei şi controlul aplicării efective a PAM;j) întocmirea şi susţinerea rapoartelor privind starea tehnică a SISC, gestionarea şi situaţia lucrărilor

de mentenanţă; k) crearea şi menţinerea unor baze de date cu privire la starea tehnică a SISC (date constructive şi

funcţionale, cerinţe tehnologice de mentenanţă, dispoziţii de lucru, istoric etc.) şi la rezultatele inspecţiilor multidisciplinare făcute de specialişti;

l) urmărirea, evaluarea şi raportarea datelor cu privire la performanţele realizate în activitatea de mentenanţă, în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului de activitate anual de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă;


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

m) furnizarea datelor privind bugetul şi cheltuielile de mentenanţă în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă;

n) elaborarea, emiterea şi actualizarea regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor specifice unor activităţi şi/sau unor domenii proprii mentenanţei.

(2) PAM aplicat SISC din cadrul obiectivelor nucleare se va conforma în egală măsură cerinţelor formulate de autoritatea competentă în domeniul nuclear.

Art. 15. ─ (1) Titularii de licenţă vor aloca responsabilităţile privind elaborarea şi implementarea PAM unor compartimente/entităţi diferite de cele care au responsabilităţi de natura celor precizate la art. 14, lit. a), b), f), i), j), k). (2) În cazul titularilor de licenţă care deţin în organizare sucursale, responsabilităţile de la art. 14, lit. c) se vor aloca obligatoriu la nivelul conducerii acestora iar responsabilităţile de la art. 14 lit. a) vor fi localizate la nivelul conducerii centrale a titularului de licenţă.

CAPITOLUL VIII

Cerinţele programului de asigurare a mentenanţei

Art. 16. ─ Fiecare titular de licenţă va întocmi şi aplica un program (PAM) care să asigure că activităţile de mentenanţă realizate conduc la păstrarea sau restabilirea disponibilităţii, performantelor, fiabilităţii şi siguranţei în exploatare a SISC. Programul va fi dezvoltat pe baza orientărilor generale şi obiectivelor stabilite de conducerea fiecărui titular de licenţă. Art. 17. ─ (1) Programele de Asigurare a Mentenanţei au grade diferite de complexitate în funcţie de natura obiectivelor energetice şi de obiectivele de mentenanţă adoptate de fiecare titular de licenţă. PAM se vor adresa cu prioritate SISC importante în asigurarea unei exploatări în condiţii de siguranţă şi de securitate, pentru a stabili dacă au loc procese de deteriorare şi pentru a identifica şi trata corespunzător problemele de uzură fizică şi morală care periclitează performanţele, siguranţa sau păstrarea în bună stare a capacităţilor energetice.(2) Titularii de licenţă vor elabora PAM respectând conţinutul prezentat în Capitolul IX al Regulamentului. Pentru domeniile sau cerinţele precizate în Regulament, care nu se includ în Programul de Asigurare a Mentenanţei, conducerea unităţii respective trebuie să prezinte justificări scrise care vor constitui parte componentă a documentelor Programului de Asigurare a Mentenanţei .

Art. 18. ─ PAM propriu fiecărui titular de licenţă va cuprinde prevederi clare privind:a) identificarea SISC cărora li se aplică PAM şi includerea lor într-o listă detaliată care să fie

utilizată la alegerea şi programarea lucrărilor de mentenanţă (Centralizatorul SISC incluse în PAM). Cerinţele privind PAM se aplică diferenţiat, în concordanţă cu rolul şi importanţa pe care fiecare SISC îl are în funcţionare, în securitatea personalului şi a mediului, gradul de risc implicat, istoria particulară de mentenanţă a fiecărui SISC;

b) sistemul prin care activităţile de mentenanţă sunt planificate, programate şi coordonate;c) alocarea responsabilităţilor şi a autorităţii pe fiecare nivel de conducere din cadrul organizaţiilor

implicate în asigurarea şi/sau desfăşurarea activităţilor de mentenanţă; descrierea relaţiilor la


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

interfaţă cu alte compartimente/ entităţi organizatorice: exploatare, inginerie, Managementul Calităţii etc.

d) sistemele de gestiune prin intermediul cărora se păstrează controlul asupra activităţilor de mentenanţă, se urmăreşte şi se măsoară eficienţa PAM şi se colectează datele relevante din teren pentru modificarea acestuia;

e) măsurile prin care se identifică, se evaluează şi se corectează eventualele probleme apărute la SISC, la concepţia acestora sau de altă natură;

f) indicatorii şi criteriile folosite pentru a aprecia rezultatele activităţilor de mentenanţă asupra SISC, precum şi performanţele personalului de mentenanţă.

CAPITOLUL IX

Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei

Art. 19. (1) Conţinutul Programului de Asigurare a Mentenanţei, detaliat în Anexă , va fi structurat pe cinci secţiuni în cadrul cărora se vor dezvolta următoarele componente ale activităţii de mentenanţă:a) sectiunea 1 - Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă;b) secţiunea 2 - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a

serviciilor utilizate;c) secţiunea 3 - Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă;d) secţiunea 4 - Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă;e) secţiunea 5 - Controlul costurilor.

(2) În întocmirea şi aplicarea Programului de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui titular de licenţă, se va respecta cel puţin conţinutul cu caracter de obligativitate din Anexă .8

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale

Art. 20. ─ (1) Titularii de licenţă au obligaţia de a întocmi în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului, un plan pentru elaborarea şi aplicarea unui PAM propriu. Planul va prezenta duratele propuse pentru fazele de concepţie, elaborare şi implementare a PAM inclusiv a sistemului de urmărire a eficienţei acestuia. Duratele stabilite prin acest plan vor permite ca cerinţele de raportare privitoare la activitatea de mentenanţă stabilite în Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţă respectiv în Procedura de întocmire a Raportului de activitate anual de către titularii de licenţă, să fie îndeplinite în cel mult un an. Realizarea unor PAM mai dezvoltate, cu raportări mai detaliate decât cerinţele din Regulament nu constituie un motiv de prelungire a acestui termen.(2) Titularii de licenţă vor transmite Autorităţii competente planul pentru elaborarea şi aplicarea propriului PAM şi vor raporta stadiul îndeplinirii acestuia:

- prin notificare la interval de şase luni,

8 Caracterul de obligativitate a fost reliefat prin marcarea indicativului numeric al prevederii respective (ex.: 2.1).


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

- în cadrul Raportului de activitate anual.

Art. 21. ─ Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice care aplică programe de mentenanţă predictivă vor include în Raportul financiar datele cu privire la acest tip de mentenanţă cumulat cu cele privind activităţile de supraveghere, dacă în Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţă nu se specifică altfel.

Anexa


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

DETALIERI PRIVIND CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE ASIGURARE A MENTENANŢEI

Secţiunea 1- Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă

1.1 ─ Organizarea, implementarea şi controlul eficient al activităţii de mentenanţă impun, din partea conducerii, acţiuni privind stabilirea:

a) obiectivelor generale1 precum şi a unor obiective specifice care trebuie atinse în cadrul activităţilor de mentenanţă;

b) strategiei2 şi a măsurilor de implementare3 însoţite de gestionarea efectivă a activităţilor de mentenanţă;

1 Obiectivele generale stabilite trebuie să stimuleze creşterea performanţelor în activitatea de mentenanţă, să servească pentru a măsura eficacitatea de ansamblu a mentenanţei, vizând:

a) reducerea efortului de mentenanţă cerut în perioadele de opriri planificate printr-o corectă planificare a lucrărilor şi executarea lor în timp util;

b) reducerea numărului de opriri neplanificate;c) reducerea erorilor de execuţie;d) reducerea timpilor de oprire a instalaţiilor şi echipamentelor;e) reducerea numărului de refaceri de activităţi;f) supravegherea corespunzătoare a funcţionării SISC şi executarea la timp a altor activităţi de mentenanţă

preventivă;g) gestionarea volumului de activităţi restante în vederea reducerii lui;

În plus, în cazul instalaţiilor nucleare, obiectivele trebuie să vizeze:a) reducerea intervenţiilor neplanificate la sistemele implicate în securitatea nucleară;b) asigurarea controlului şi a reducerii zonelor contaminate în limitele administrative asumate;c) evitarea expunerii la radiaţii peste limitele administrative asumate.

Obiectivele stabilite trebuie documentate (manuale, proceduri etc.) şi comunicate întregului personal de mentenanţă. Activitatea de mentenanţă trebuie să se desfăşoare astfel încât aceste obiective să fie atinse. 2 Elaborarea strategiei presupune:

a) stabilirea unei organizări clare, cu linii de autoritate şi responsabilităţi bine definite. Indiferent de tipul de contract încheiat pentru achiziţionarea de servicii de mentenanţă de la o întreprindere exterioară titularului de licenţă (contract de resurse sau contract de rezultate), organizarea va asigura controlul şi supravegherea execuţiei lucrărilor. Serviciile prestate de întreprinderea exterioară în cadrul unor contracte de rezultate vor îndeplini criterii de performanţă bine definite; aceste criterii nu vor diferi de cele practicate de titularul de licenţă atunci când se execută aceleaşi lucrări prin propriul compartiment de mentenanţă.

b) determinarea cerinţelor de comunicare şi stabilirea relaţiilor şi necesităţilor de coordonare a activităţilor la interfaţa cu celelalte compartimente;

c) planificarea şi programarea activităţilor pe termen lung. 3 3 Pentru a realiza implementarea şi gestionarea (administrarea) corespunzătoare a activităţii de mentenanţă este

necesar ca:a) PAM şi criteriile de performanţă ale activităţii să fie documentate reflectând obiectivele stabilite de către conducere

şi să fie comunicate personalului de mentenanţă,b) să se asigure suficiente resurse care să permită îndeplinirea sarcinilor alocate inclusiv cele pentru pregătirea

personalului,c) să se urmărească îndeaproape de către conducere şi să se evalueze performanţele în activitatea de mentenanţă prin

observare directă şi prin intermediul rapoartelor scrise,d) să existe un sistem prin care personalul de supraveghere a lucrărilor şi cel din subordinea sa să fie responsabilizat

pentru performanţele înregistrate.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

c) măsurilor necesare4 pentru selectarea şi pregătirea unui număr suficient de personal profesionist de conducere, de supraveghere şi de execuţie, bine pregătit pentru a realiza activităţile de mentenanţă cerute.

1.2 ─ Compartimentul de mentenanţă trebuie să utilizeze un sistem eficient prin care să asigure planificarea, programarea şi coordonarea activităţilor de mentenanţă. Acest sistem trebuie să asigure realizarea activităţilor în timp util, creşterea eficienţei mentenanţei şi să conducă la creşterea disponibilităţii SISC. În cazul obiectivelor nucleare acest sistem trebuie să conducă şi la reducerea expunerii la radiaţii.

1.3 ─ Planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă presupune:a) stabilirea priorităţilor astfel încât să fie reflectată importanţa lucrărilor pentru securitatea şi

fiabilitatea exploatării;b) identificarea resurselor şi a pregătirilor necesare pentru executarea lucrărilor;c) minimizarea impactului pe care lucrările de mentenanţă îl au pe durata executării lor

asupra exploatării.

1.4 ─ Compartimentul de mentenanţă trebuie să prezinte anual, într-un Plan de mentenanţă, necesarul total de activităţi de mentenanţă şi lista principalelor acţiuni/proiecte de mentenanţă planificate. De asemenea, planul va prezenta sumar şi activităţile dedicate satisfacerii cerinţelor de mentenanţă pe termen lung (mai mult de trei ani).

1.5 ─ Se va utiliza un sistem formalizat de planificare şi estimare a activităţilor, care să identifice: suportul logistic şi tehnic, autorizările ce trebuie acordate, punctele de control şi în funcţie de acestea să stabilească volumul total al activităţilor şi eşalonarea sarcinilor şi a paşilor necesari finalizării. Pentru scopurile planificării, lucrările de mentenanţă se vor încadra pe niveluri. Titularii de licenţă pot stabili, în cadrul unui nivel, detalieri/încadrări suplimentare pentru lucrările pe care le execută, dar întotdeauna este obligatorie precizarea nivelului în care acestea se încadrează.

1.6 ─ În funcţie de complexitatea lor, de necesarul de scule/utilaje şi de necesarul de calificare pentru executanţi, lucrările de mentenanţă, atât de mentenanţă preventivă cât şi de mentenanţă corectivă, se încadrează astfel:

LUCRĂRI DE NIVELUL 1 - lucrări şi operaţii simple, de volum redus, necesare pentru menţinerea unor subansambluri şi elemente componente ale acestora într-o stare corespunzătoare din punct de vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Aceste lucrări se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de echipamente, regulamentelor şi instrucţiunilor tehnice de exploatare şi mentenanţă. Lucrările de monitorizare şi testare precum şi alte tehnici de determinare a stării SISC se încadrează de asemenea ca lucrări de nivel 1.

4 Politica de personal aplicată trebuie să asigure:a) formarea şi menţinerea cunoştinţelor şi a specializărilor necesare personalului în desfăşurarea activităţilor de

mentenanţă, pe bază de programe de pregătire şi calificare. Programele trebuie să includă şi pregătirea prin participarea directă la lucrări,

b) atestarea calificării personalului desemnat pentru o anumită activitate numai după o examinare făcută de către conducerea compartimentului de mentenanţă,

c) calificarea pentru lucrările pe care urmează să le desfăşoare personalul pus la dispoziţie de o unitate exterioară în cadrul unui contract de servicii de mentenanţă, precum şi personalul angajat pe perioadă determinată.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Lucrările de nivelul 1 se execută de regulă fără întreruperea funcţionării SISC şi în această categorie de lucrări se includ:

- reglaje simple, etalonări;- înlocuiri de mici componente (de exemplu, siguranţe), înlocuiri standard la instalaţii

electrice şi de automatizare;- lucrările minore (de exemplu: ungere, completare de combustibil sau fluid ungere);- control în instalaţii, control performanţe.

Lucrările de nivel 1 care necesită întreruperea funcţionării vor fi efectuate după obţinerea aprobării din partea autorităţii ce are comanda operativă asupra desfăşurării procesului tehnologic (centrul local de conducere prin dispecer şi / sau DEN). Depăşirea perioadei de staţionare aprobată se înregistrează ca incident, intrând în cadrul raportărilor anuale.

LUCRĂRI DE NIVELUL 2 - lucrări considerate critice pentru a asigura funcţionarea normală a SISC până la executarea lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea funcţionării, o demontare parţială a SISC şi executarea reparaţiilor. În această categorie de lucrări se includ:- lucrări de reparaţii minore la echipamente mecanice complexe şi/sau a înlocuirilor (de

regulă, a înlocuirilor standard);- reglaje generale, alinieri;- examinări;- operaţii de mentenanţă preventivă delicate şi sistematice;- operaţii de mentenanţă corectivă care se încadrează la acest nivel;

LUCRĂRI DE NIVELUL 3 – ansamblu de lucrări executate în vederea restabilirii potenţialului funcţional şi de fiabilitate al SISC, pentru o perioadă, la un nivel comparabil cu cel iniţial confirmat prin recepţia definitivă. Aceste lucrări presupun utilizarea unor tehnici / tehnologii speciale, demontarea parţială sau completă a SISC, executarea reparaţiilor pentru eliminarea defectelor constatate şi înlocuirea componentelor îmbătrânite chiar dacă acestea mai sunt în stare de funcţionare. În această categorie de lucrări se includ toate lucrările de mentenanţă preventivă / mentenanţă corectivă necesare atingerii scopului propus (restabilirea potenţialului SISC pentru o perioadă), în afara celor ce au complexitatea lucrărilor de nivel 4.

LUCRĂRI DE NIVELUL 4 (reabilitare, reparaţii de cel mai mare grad de complexitate) - ansamblu de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra unor SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă. Reabilitarea SISC poate include şi un volum limitat de lucrări cu atribute de modernizare. În condiţiile în care aceste lucrări:

nu conduc la obţinerea de venituri suplimentare substanţiale, nu reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,

valoarea contabilă a mijloacelor fixe supuse acestor lucrări, nu se modifică, iar recuperarea cheltuielilor se face prin includerea lor, integral, în conturile de cheltuieli pentru exploatare, la momentul efectuării sau eşalonat pe o perioadă de timp. Consiliul de administraţie al fiecărui agent economic va decide privind încadrarea lucrărilor de modernizare ca lucrări de mentenanţă pe baza condiţiilor de mai sus.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

1.7 ─ Programarea acţiunilor de mentenanţă inclusiv a celor de modificări în SISC trebuie făcută astfel încât acestea să se poată desfăşura într-o succesiune corespunzătoare, cu eficienţă şi în intervalul de timp prescris. Programul întocmit pentru activităţile de mentenanţă care se desfăşoară în timpul opririlor planificate, trebuie să permită finalizarea şi verificarea acestora şi să furnizeze conducerii informaţiile necesare gestionării ansamblului activităţilor din acest interval.

1.8 ─ Existenţa mai multor grupuri care desfăşoară activităţi de mentenanţă, precum şi faptul că multe dintre acestea se desfăşoară la SISC aflate în funcţiune sau în apropierea acestora, fac necesară coordonarea activităţilor.

1.9 ─ Coordonarea se va asigura prin:a) obţinerea permisiunii pentru desfăşurarea activităţilor. Se va urmări atât obţinerea permisiunilor

din partea compartimentelor din cadrul obiectivului cum ar fi permisul de lucru cu foc, permisul de lucru în mediu radioactiv, permisul de acces în spaţii închise, permisul de lucru sub tensiune, etc., cât şi acceptul organizaţiilor externe implicate, de exemplu acceptul operatorului de sistem pentru scoaterea din funcţiune a capacităţilor de producere a energiei electrice sau a celor de transport pentru scopuri de mentenanţă.

b) validarea programării activităţilor în cadrul unor întâlniri la care participă reprezentanţi din fiecare disciplină de mentenanţă şi din compartimentele implicate: exploatare, protecţia muncii, controlul calităţii, protecţie la radiaţii etc.

Secţiunea a 2-a - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a serviciilor utilizate

Dotări, echipamente şi scule

2.1 ─ (1) – Dotările, echipamentele şi sculele folosite în cadrul activităţii de mentenanţă vor fi supuse periodic unor verificări pentru a aprecia capacitatea lor de a răspunde cerinţelor de întreţinere a capacităţilor energetice precum şi celor de pregătire a personalului de mentenanţă. Aceste verificări urmăresc să asigure atât eficienţa şi calitatea activităţilor desfăşurate, cât şi condiţii de siguranţă la locurile de muncă.(2) ─ Pe lângă verificările executate conform aliniat (1), la obiectivele nucleare se va urmări în plus şi utilizarea eficientă a spaţiilor prin coordonarea realizării şi utilizării facilităţilor provizorii destinate controlului radioactivităţii efluenţilor gazoşi şi al contaminării în timpul activităţilor executate în perioada opririlor planificate. Se vor folosi facilităţi de decontaminare pentru a reduce volumul de deşeuri radioactive solide şi contaminarea sculelor şi a echipamentelor reutilizabile.

2.2 ─ Laboratoarele de analize şi de încercări care fac parte din organizarea compartimentelor de mentenanţă vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Procurarea pieselor, materialelor şi serviciilor

2.3 ─ Obiectivul programelor de procurare a pieselor, a materialelor şi a serviciilor cerute în desfăşurarea activităţilor de mentenanţă constă în asigurarea disponibilităţii acestora în momentul la care ele sunt necesare. Realizarea acestui obiectiv presupune iniţierea la timp a procesului de procurare şi urmărirea aspectelor esenţiale ale procesului.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

Controlul echipamentelor, al pieselor şi al materialelor

2.4 ─ Pentru recepţionarea, inspectarea, manipularea, depozitarea, regăsirea şi eliberarea echipamentelor, ale pieselor şi ale materialelor necesare în activitatea de mentenanţă trebuie să existe şi să se aplice principii şi proceduri prin care să se acopere activităţile desfăşurate între momentul primirii acestora şi momentul instalării lor. La obiectivele nucleare aceste activităţi trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele aplicabile ale Programului de Management al Calităţii.

2.5 ─ Sistemul de control al echipamentelor, pieselor şi materialelor va include măsurile necesare pentru a preveni utilizarea acelora pentru care nu există:

a) un agrement tehnic;b) certificate de calitate emise de către un organism de certificare acreditat sau buletine de încercări eliberate de laboratoare de încercări acreditate.

Verificarea metrologică/etalonarea aparatelor de măsurat

2.6 ─ Se va institui un program de gestionare, verificare metrologică/etalonare şi testare a aparatelor de măsurat utilizate pentru a asigura disponibilitatea dotărilor, sculelor şi echipamentelor necesare pentru întreţinerea, repararea şi etalonarea echipamentelor şi instrumentelor montate la nivelul SISC. În categoria aparatelor de măsurat şi testare se includ toate sculele, etaloanele, instrumentele, dispozitivele sau sistemele utilizate pentru a examina, testa, etalona, măsura sau detecta defectele în scopul obţinerii datelor necesare verificării conformităţii unui instrument sau unui echipament cu un set de cerinţe precizat.

Secţiunea a 3-a - Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă

3.1 ─ Lucrările de mentenanţă se clasifică în două categorii: mentenanţa preventivă şi mentenanţa corectivă ( figura 1).

3.2 ─ Pentru a preveni apariţia defectelor la SISC activităţile de mentenanţă preventivă se iniţiază:a) la un anumit număr de ore de funcţionare sau la date calendaristice fixate, independent de starea

tehnică în care se găsesc acestea, aplicându-se mentenanţă bazată pe timp. b) în funcţie de criterii prestabilite care măsoară gradul de degradare a acestora - mentenanţă bazată

pe stare.

3.3 ─ Mentenanţa bazată pe stare presupune activităţi de determinare/ prognozare a stării tehnice a SISC realizate prin supraveghere, mentenanţă predictivă sau bazată pe conceptul de fiabilitate.

3.4 ─ Menţinerea / restabilirea performanţelor se realizează, atât în cazul mentenanţei preventive (bazată pe timp sau bazată pe stare) cât şi în cazul mentenanţei corective, printr-o gamă largă de lucrări care include pe lângă operaţii simple de întreţinere (de exemplu ungere, completarea volumului unor fluide) şi lucrări cu grade diferite de complexitate din categoria reglajelor, etalonărilor, înlocuirilor, reparaţiilor sau modificărilor.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

3.5 ─ Alegerea tipurilor de mentenanţă care urmeză să fie aplicate se va face urmărind asigurarea unui echilibru corespunzător între activităţile de mentenanţă corectivă şi cele de mentenanţă preventivă astfel încât starea tehnică a SISC să fie corect identificată, evaluată şi corectată, durata de viaţă a SISC să fie realizată/optimizată şi obţinută eficienţa programelor de mentenanţă aplicate, din punctul de vedere al cheltuielilor implicate. Costurile asociate mentenanţei preventive trebuie să fie acoperite de câştigul de fiabilitate/ disponibilitate al capacităţii energetice şi de cel rezultat din reducerea volumului de mentenanţă corectivă5.

3.6 ─ În PAM se va prezenta alegerea făcută în conformitate cu orientările generale şi obiectivele conducerii titularului de licenţă şi se vor stabili măsurile necesare implementarii acesteia. Aceste măsuri presupun: stabilirea şi aplicarea programelor de supraveghere şi de inspecţii periodice, de mentenanţă predictivă, de mentenanţă bazată pe fiabilitate, după caz, de reparaţii şi modificări, desfăşurarea activităţilor pe bază de proceduri şi documente de execuţie, folosirea unor sisteme de gestionare a activităţilor, de verificare a rezultatelor mentenanţei înainte de revenirea în exploatare, înregistrarea şi prelucrarea istoricului lucrărilor de mentenanţă.

Starea tehnică generală a SISC

3.7 ─ Starea tehnică generală a SISC precum şi deficienţele privind menţinerea stării de ordine şi de curăţenie necesare unei funcţionări sigure trebuie cunoscute. Principalul obiectiv al evaluării stării tehnice generale a SISC este depistarea din timp a unor probleme potenţiale, cu scopul de a preveni deteriorările, influenţele negative asupra SISC amplasate în vecinătate sau apariţia defectelor. 3.8 Identificarea stării tehnice generale şi a deficienţelor trebuie făcută printr-un program de inspecţii periodice6 ce pot include de la vizite curente în instalaţie făcute de către conducerea

5 În găsirea unui echilibru corespunzător între tipurile de mentenanţă trebuie considerate şi posibilităţile extreme aflate la îndemână şi anume:a) volum nul pentru activităţile de mentenanţă preventivă; se acceptă ca SISC a căror defectare nu poate afecta

negativ funcţionarea capacităţii energetice să funcţioneze până la defectare,b) volum important de mentenanţa preventivă, atunci când defectarea SISC conduce la limitări în siguranţa sau

fiabilitatea exploatării sau la opriri neplanificate. Scopul mentenanţei preventive este de a elimina sau minimiza numărul acestor opriri.

6 Programul de inspecţii periodice trebuie să prevadă:a) criteriile de performanţă stabilite pentru starea tehnică generală a SISC şi pentru starea de ordine şi de curăţenie;

criteriile trebuie comunicate întregului personal;b) programul de instruire privitor la tehnicile de inspecţie;c) participarea la inspecţiile periodice a conducerii şi a personalului de supraveghere a lucrărilor de mentenanţă;d) desemnarea unui coordonator al inspecţiilor care să urmărească realizarea programului de inspecţii, să colecteze

rezultatele inspecţiilor de la persoanele care au efectuat inspecţiile şi să stabilească mijloace de evaluare a eficienţei acestuia;

e) definirea zonelor care trebuie inspectate; de regulă nu trebuie omisă nici o zonă a capacităţii energetice.f) asigurarea procedurilor, instrucţiunilor necesare în care să se precizeze responsabilităţile şi măsurile pentru

implementarea programului;g) modul de raportare a deficienţelor constatate.

Programul de implementare a inspecţiilor periodice se poate încorpora în programul de mentenanţă preventivă sau în cel de supraveghere. Coordonatorul inspecţiilor periodice sau o altă persoană trebuie să revadă periodic rapoartele de inspecţie şi starea tehnică reală a SISC pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări ale programului in vederea eficientizarii lui.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. 3.9 ─ Cerinţele privind starea tehnică generală şi curăţenia SISC trebuie stabilite şi comunicate întregului personal de mentenanţă. Deficienţele identificate şi care nu au fost deja incluse în sistemul uzual de gestionare a activităţilor de mentenanţă sau în alt sistem de acţiuni corective vor fi centralizate; personalul desemnat pentru soluţionarea lor va raporta periodic rezultatele acţiunilor întreprinse şi va urmări deficienţele până la soluţionarea lor.

Supravegherea

3.10 ─ În stabilirea corectă şi optimizarea costurilor unui program de mentenanţă bazată pe stare un rol esenţial îl au activităţile prin care se culeg şi se estimează informaţiile privind starea tehnică a SISC. Aceste activităţi vor fi gestionate distinct faţă de alte activităţi de mentenanţă astfel încât să se poată evalua eficienţa lor în reducerea volumului de activităţi de menţinere/restabilire a performanţelor şi de mentenanţă corectivă.

3.11 ─ Prin posibilităţile pe care le oferă pentru cunoaşterea stării tehnice reale a SISC şi pentru optimizarea volumului de mentenanţă pe baza reducerii numărului de activităţi executate sistematic, supravegherea este considerată prin prisma Regulamentului o componentă esenţială a unui PAM. Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice vor stabili programe de supraveghere precizând responsabilităţile ce revin personalului de exploatare şi celui de mentenanţă în realizarea acestuia.

Mentenanţa predictivă

3.12 ─ Acolo unde cerinţele de siguranţă o impun sau atunci când costul unui echipament sau costul indisponibilităţii sale o justifică, se poate face o urmărire a stării tehnice a SISC prin mijloace automate, care se încadrează în categoria mentenanţei predictive.

3.13 ─ Programul de mentenanţă predictivă trebuie să includă:a) monitorizarea, prin mijloace tehnice speciale, continue sau periodice, a informaţiilor care

descriu performanţele SISC; b) diagnoza cuprinzând analiza informaţiilor şi identificarea tendinţelor, pe baza căreia se stabilesc

lucrările necesare de menţinere/ restabilire a performanţelor.

Mentenanţa bazată pe fiabilitate

3.14 ─ În instalaţiile cu o importanţă economică deosebită la care:a) opririle pentru mentenanţă trebuie drastic reduse ca urmare a afectării alimentării

consumatorilor, siguranţei în funcţionare a sistemului energetic naţional sau a mediului, b) timpul disponibil pentru activităţi de mentenanţă este limitat de condiţii de lucru periculoase,

cum este cazul obiectivelor nucleare, starea tehnică a SISC se poate evalua utilizând analize probabilistice de siguranţă, analize de moduri de defectare, analize funcţionale etc. Pe baza datelor furnizate de aceste analize se pot alege activităţile de mentenanţă adecvate şi se poate decide prioritatea şi momentul executării lor, integrându-le într-un program de mentenanţă bazată pe fiabilitate.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

3.15 ─ Utilizarea tehnicilor de mentenanţă bazate pe fiabilitate este acceptabilă în condiţiile cunoaşterii aprofundate a mecanismelor de degradare şi a existenţei unor evidenţe şi analize sistematice a datelor rezultate din experienţa de exploatare şi mentenanţă. Analiza acestor rezultate, validarea lor şi tratarea lor statistică pentru obţinerea indicatorilor de fiabilitate, necesită un suport tehnic şi logistic specializat fără de care utilizarea acestui tip de mentenanţă nu conferă suficientă siguranţă că efectul dorit, reducerea lucrărilor de mentenanţă corectivă, se poate atinge.

Lucrări de menţinere/ restabilire a performanţelor

3.16 – Stabilirea lucrărilor prin care SISC se menţin sau se readuc într-o stare tehnică corespunzătoare îndeplinirii funcţiilor lor se face fie pe baza stării tehnice reale a SISC determinată prin supraveghere, fie pe baza stării tehnice probabile a SISC estimată prin mijloacele mentenanţei predictive / mentenanţei bazată pe fiabilitate sau la anumite intervale de timp.

3.17 – PAM va prevedea măsurile necesare astfel încât:a) prin lucrări de mentenanţă corectivă să se asigure realizarea unor reparaţii de calitate şi că

performanţele SISC defecte sau care funcţionează defectuos sunt restabilite în timp util,b) reparaţiile provizorii să fie gestionate prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual

de gestionare a lucrărilor de mentenanţă astfel încât după executarea lor să fie urmărite până la înlocuirea lor cu reparaţii definitive. Înaintea executării reparaţiilor provizorii se va face o evaluare a impactului pe care acestea îl au asupra personalului şi siguranţei SISC iar în cazul obiectivelor nucleare şi asupra securităţii nucleare,

c) lucrările de menţinere/ restabilire a performanţelor stabilite prin programe de mentenanţă preventivă să fie executate înainte de defectarea SISC, urmărind maximizarea duratei de viaţă utilă a acestora, în condiţiile menţinerii costurilor în limite rezonabile.

Modificări

3.18 ─ În general, măsurile prevăzute în PAM pentru realizarea modificărilor trebuie să fie aceleaşi ca şi pentru celelalte activităţi de mentenanţă.

3.19 ─ Prin faptul că afectează proiectul, modificările care pot fi considerate lucrări de mentenanţă, se vor gestiona prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual de gestionare a lucrărilor de mentenanţă (vezi figurile 2 şi 3). Sistemul de gestionare a modificărilor trebuie să asigure că:

a) personalul de mentenanţă şi de exploatare este informat de efectele modificărilor înainte de a planifica/executa activităţi de mentenanţă în noua configuraţie;

b) schimbările necesare, în urma modificărilor, la desene, proceduri, liste de piese de schimb şi la documentaţia de fabricaţie se realizează înainte ca SISC să fie repuse în funcţiune şi înainte de a fi necesară executarea activităţilor de mentenanţă.

Proceduri şi documente de execuţie

3.20 ─ Activităţile de mentenanţă se execută pe bază de proceduri şi documente de execuţie specifice. Procedurile vor defini obiectivele lucrărilor, vor stabili nivelurile de performanţă dorite şi


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

vor defini clar responsabilităţile. Procesul de pregătire, verificare, aprobare şi revizie a procedurilor va fi formalizat pentru a permite o urmărire şi evidenţă corespunzătoare.

3.21 ─ Nu se vor elabora proceduri/instrucţiuni de execuţie bazate pe procedee tehnologice pentru care nu există o recunoaştere printr-un standard, normativ, proiect-tip sau agrement tehnic.

3.22 ─ Cerinţele privind respectarea indicaţiilor date cu privire la execuţia lucrărilor trebuie să fie formulate clar şi incluse în proceduri specifice sau în ghiduri cu caracter general fiind comunicate fiecărui executant. La echipamentele importante pentru siguranţa funcţionării instalaţiilor, atunci când activitatea poate produce fenomene tranzitorii periculoase sau oprirea capacităţilor sau, în cazul obiectivelor nucleare, la sisteme implicate în securitatea nucleară, respectarea cerinţelor se impune strict, pas cu pas; în alte cazuri se poate solicita doar respectarea intenţiei documentului.

Gestionarea activităţilor

3.23 ─ Identificarea, iniţierea, planificarea, aprobarea, programarea, coordonarea, execuţia, verificarea execuţiei activităţilor de mentenanţă trebuie să facă obiectul unui sistem de gestionare care să asigure că mentenanţa se realizează la timp, cu eficienţă corespunzătoare şi conduce la creşterea disponibilităţii SISC.

3.24 ─ Se va aplica un sistem bine definit, prin care să se gestioneze activităţile ce trebuie efectuate, indiferent dacă este vorba de activităţi cu caracter repetitiv sau de activităţi ce se execută o singură dată. Sistemul va asigura că activităţile sunt identificate, înregistrate, planificate şi programate, executate, verificate, acceptate şi documentate într-o manieră uşor de urmărit. Sistemul va fi descris/controlat prin proceduri/instrucţiuni adecvate.

3.25 ─ Cel mai uzual sistem de gestionare a lucrărilor de mentenanţă este cel al cererii/comenzii de lucrări7 prin care se identifică în mod clar activităţile necesare şi se dau instrucţiuni pentru executarea acestora. Cu acest sistem se pot gestiona atât activităţile de mentenanţă preventivă şi corectivă cât şi punerea în operă a modificărilor.

7 Sistemele de gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă sunt prezentate în figura 3. Gestionarea corectă a lucrărilor iniţiate prin cererea/ comanda de lucrare presupune:

a) analizarea documentaţiei de execuţie şi permiterea începerii lucrărilor numai dacă documentaţia a fost verificată şi avizată de personal de specialitate atestat;

b) pregătirea zonei de lucru şi tuturor sculelor indicate în procedura de lucru, precum şi rezervarea echipamentului greu necesar;

c) diagnosticarea făcută pentru a identifica deteriorările observate în cursul demontării şi căutarea cauzelor posibile; d) verificarea metodelor de lucru şi calităţii lucrărilor pe parcursul executării lor. Cauzele care au generat o execuţie

necorespunzătoare trebuie identificate şi corectate. Practicile de execuţie care trebuie verificate includ: modul de aplicare a procedurilor de lucru, în special a celor care impun o respectare pas cu pas; protejarea SISC dezasamblate; utilizarea corectă a sculelor şi păstrarea lor; gestionarea materialelor şi substanţelor chimice utilizate; curăţenia şi ordinea la locul de muncă; evoluţia lucrărilor şi timpul cheltuit; utilizarea rapoartelor de lucru la încheierea lucrărilor; respectarea instrucţiunilor de protecţia muncii. La obiectivele nucleare se va verifica şi respectarea instrucţiunilor de protecţie la radiaţii şi minimizarea zonelor contaminate. Verificările se execută de către personalul cu atribuţii de supraveghere începând cu maiştrii.

e) testarea post-mentenanţă (recalificarea) făcută pentru a convinge că SISC este apt din nou să-şi îndeplinească funcţiile;

f) acceptarea/recepţia lucrărilor executate în baza cererii/comenzii de lucrare, înainte de repunerea în funcţiune.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

3.26 ─ Sistemul de gestionare va fi adaptat caracteristicilor diferitelor categorii de lucrări. Astfel:a) lucrările curente şi lucrările minore, care se încadrează în categoria lucrărilor de mentenanţă

minoră, se pot gestiona/aproba/controla printr-un sistem simplificat, în concordanţă cu caracteristicile acestor lucrări.8 Lucrările care nu pot fi clasificate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră, vor fi gestionate aplicând în mod riguros cerinţele iniţiale.

b) în cadrul mentenanţei preventive, pentru lucrările de mentenanţă bazată pe timp se recomandă utilizarea de sisteme de gestionare adecvate, astfel încât iniţierea sarcinilor/lucrărilor să se facă automat9, executarea lor fiind urmărită în continuare prin sistemul de cerere/comandă de lucrări.

3.27 ─ Volumul de lucrări rămase neexecutate se va monitoriza, astfel încât să se asigure că SISC se menţin într-o stare tehnică corespunzătoare pentru a-şi putea îndeplini funcţiunile. Acest volum se estimează prin numărul de [om·ore] şi cel de cereri/comenzi de lucrare de executat. Volumul de lucrări restante se reduce în ordinea priorităţii şi a importanţei lucrărilor.

Verificarea rezultatelor

8 Lucrările încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră nu trebuie să afecteze/implice:a) integritatea componentelor;b) înlocuiri de materiale;c) dezasamblarea totală sau parţială a componentelor;d) sudura la incinte sub presiune (supuse reglementărilor ISCIR);e) scoaterea din funcţiune;f) testări post-mentenanţă.

La obiectivele nucleare lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus dar se referă la componente din sisteme implicate în securitatea nucleară sau care au calificare la mediu sau seismică nu pot fi clasificate ca lucrări de mentenanţă minoră.Lucrările de mentenanţă minoră se execută bazat exclusiv pe cunoştinţele individuale ale executantului, odată ce aceste cunoştinţe au fost evaluate şi recunoscute. Astfel de cunoştinţe, încadrate în practica industrială curentă (normală) sunt considerate:

a) strângerea sau înlocuirea unor fitinguri demontabile;b) înlocuirile de garnituri sau şuruburi;c) efectuarea unor teste standard (rezistenţa izolaţiei, măsurarea tensiunii etc.);d) înlocuirile de siguranţe fuzibile sau de lămpi;e) ungerea echipamentelor;f) îndepărtarea urmelor de coroziune de pe suprafeţe;g) curăţirea filetelor prin mijloace mecanice;h) executarea lipiturilor;

Lucrările de mentenanţă minoră se pot executa:a) fără să existe un document care să identifice necesitatea lor şi fără să fie necesară o aprobare formală. Aceste

lucrări curente se pot executa imediat de către cel care a identificat necesitatea lor. b) pe baza unor cereri, fără a necesita însă instrucţiuni detaliate de lucru, controale speciale şi fără a avea impact

asupra exploatării sau resurselor şi termenelor angajate pentru alte lucrări. Pentru aceste lucrări, considerate lucrări minore, verificarea îndeplinirii criteriilor enunţate mai sus şi calificarea lucrărilor drept minore, necesită o evaluare din partea unei persoane calificate.

9 Cu aceste sisteme de iniţiere automată se pot gestiona lucrările care se repetă:a) la intervale mici de timp, de exemplu, mai mici de două săptămâni (programul sarcinilor de rutină);b) la intervale mai mari de timp, de exemplu, două săptămâni sau mai mult (programul sarcinilor periodice).

Aceste programe sunt obligatorii atunci când siguranţa funcţionării SISC poate fi afectată sau când pierderile create prin neexecutarea la timp a anumitor lucrări de mentenanţă pot fi importante.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

3.28 ─ Pentru a verifica faptul că SISC supuse unor lucrări de mentenanţă îşi vor îndeplini, la revenirea în exploatare, funcţiile pentru care au fost proiectate, se vor efectua probe şi încercări post-mentenanţă. Volumul şi natura acestor probe/încercări vor fi în concordanţă cu lucrările de mentenanţă efectuate precum şi cu importanţa SISC pentru siguranţa şi fiabilitatea ansamblului instalaţiei. Probele/încercările post-mentenanţă se efectuează de regulă după lucrările de mentenanţă corectivă dar pot fi necesare şi după unele lucrări de mentenanţă preventivă.

3.29 ─ Trebuie să se stabilească un program de măsuri care să permită urmărirea probelor/încercărilor ce se efectuează şi faptul că la încheierea lor rezultatele sunt înregistrate în istoricul lucrărilor de mentenanţă. Programul va stabili responsabilităţile fiecărui compartiment implicat, echipamentele necesare, tipul şi extinderea testelor, procedurile aplicabile, criteriile de acceptare, verificarea testelor şi cerinţele de înregistrare a rezultatelor. Aceste programe pot fi simple cum ar fi probele de etanşeitate la presiunea de lucru pentru robinete cu acţionare manuală sau complexe, de exemplu teste detaliate de performanţă, la un motor Diesel, la un turbo sau hidroagregat sau la alte utilaje complexe.

3.30 ─ Acceptarea/recepţia lucrărilor de mentenanţă se face de către personalul de exploatare după analizarea rezultatelor, testelor sau inspecţiilor post-mentenanţă raportat la lucrările executate, precum şi după constatarea îndeplinirii prevederilor legale aplicabile privind controlul calităţii acestor lucrări. Experienţa câştigată pe parcursul lucrărilor şi în urma revederii rezultatelor de către compartimentul de suport tehnic, Managementul Calităţii, iar în cazul obiectivelor nucleare şi de cel responsabil cu radioprotecţia, se comunică compartimentelor de planificare, programare şi personalului de mentenanţă pentru a evidenţia activităţile realizate corespunzător şi pe cele ce trebuie îmbunătăţite.

Istoricul lucrărilor de mentenanţă

3.31 ─ Istoricul lucrărilor de mentenanţă şi informaţiile referitoare la mentenanţă obţinute de la fabricanţii de echipamente trebuie gestionate printr-un program adecvat astfel încât să poată servi ca bază la planificarea lucrărilor de mentenanţă şi în analizarea evoluţiei şi tendinţelor performanţelor SISC. In acest program vor fi incluse SISC care necesită o atenţie specială datorită valorii lor ca mijloace fixe, valorii cheltuielilor pentru mentenanţă şi/sau impactului asupra siguranţei sau operabilităţii instalaţiilor.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

3.32 ─ Programul trebuie să definească10 datele care se colectează şi modul de înregistrare şi utilizare al acestora. Înregistrările istoricului lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie la îndemâna personalului de planificare, de supraveghere a lucrărilor şi a inginerilor din compartimentele de mentenanţă şi de suport tehnic.

Secţiunea a 4-a Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă

4.1 ─ Evaluarea şi analiza activităţilor de mentenanţă trebuie făcute pe baza unui program care trebuie să prevadă: determinarea cauzelor primare ale problemelor apărute, analizarea periodică a rezultatelor pentru a stabili eficienţa lucrărilor, măsurarea performanţelor pentru a stabili baza pentru îmbunătăţiri, gradul de implicare al conducerii pentru aplicarea îmbunătăţirilor necesare, observarea practicilor de lucru ale personalului, identificarea şi urmărirea cheltuielilor pentru a controla eficienţa economică.

Analiza cauzelor primare

4.2 ─ Se va stabili şi utiliza o metodă de analiză sistematică prin care să se determine şi să se corecteze cauzele primare ale problemelor apărute, evenimentelor neplanificate şi incidentelor asociate mentenanţei11.

10 Obiectivul unui program privind istoricul lucrărilor de mentenanţă este de a facilita regăsirea rapidă a informaţiilor cu privire la lucrările de mentenanţă, performanţele şi documentele de referinţă asociate SISC. Sistemele de gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă pot fi utilizate în colectarea acestor informaţii.Programul trebuie să:a) identifice clar (prin date ce se regăsesc pe placa de identificare, manualul de întreţinere aplicabil, codul pieselor de

schimb etc.) acele SISC pentru care este necesară înregistrarea şi păstrarea datelor istorice;b) definească tipul datelor (înregistrări din programele de mentenanţă corectivă şi/sau preventivă, documentaţia de

modificare, date de la probele de punere în funcţiune, date de etalonare, proceduri şi desene necesare, informaţii privind piesele de schimb etc.) care trebuie colectate şi înregistrate pentru a putea fi utilizate în analizele preconizate;

c) identifice compartimentului responsabil pentru colectarea şi păstrarea datelor istorice.Datele privind istoricul lucrărilor de mentenanţă pot fi utilizate în:a) analizele de defect (date suport pentru analizarea defectelor şi evoluţiei acestora);b) evaluarea activităţii de mentenanţă (furnizarea informaţiilor cu privire la refacerea unor lucrări executate

necorespunzător pentru a stabili măsuri de îmbunătăţire a PAM);c) programele de mentenanţă preventivă (date pentru a identifica şi justifica schimbări în aceste programe),d) programarea opririlor planificate (date utile pentru planificarea următoarei opriri);e) pregătirea bugetului (bază pentru determinarea necesităţilor viitoare de lucrări de mentenanţă şi pentru justificarea

cheltuielilor);f) analizarea posibilităţilor de extindere a duratei de viaţă a SISC respectiv a capacităţii energetice.11 Analiza presupune:a) colectarea informaţiilor. Se vor utiliza atât informaţiile iniţiale (registre/ înregistrări din activitatea de exploatare,

rapoarte de la calculatoarele de proces, rapoartele personalului) referitoare la incidente, cât şi date suplimentare (informaţii obţinute prin diagnoză, proceduri de exploatare, recomandările de mentenanţă ale fabricanţilor, date privind pregătirea personalului, istoria mentenanţei etc.).

b) analizarea evenimentelor pentru a face o reconstituire a acestora şi a identifica şi clasifica cauzele apărute în: cauze de natură umană (comunicare, interfaţa om-maşină, programarea lucrărilor, practici de lucru, pregătire, lipsa alocării responsabilităţilor etc.) sau cauze ce ţin de echipamente (analiza proiectului şi a configuraţiei corespunzătoare acestuia, specificaţiile tehnice, fabricaţie, mentenanţă/testare, cauze externe etc.);

c) stabilirea cauzelor primare prin metode adecvate de analizare pornind de la cauzele efective sau probabile identificate ca mai sus.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

4.3 ─ Pe baza analizei:a) se va stabili planul de remediere, executare şi urmărire a realizării lui;b) se va urmări comportarea în exploatare pe o durată suficientă de timp pentru a obţine

certitudinea că a avut loc eliminarea cauzei/cauzelor;c) se vor trata corespunzător acţiunile de remediere prin care problemele, identificate şi

corectate la un SISC, se generalizează prin aplicare şi la celelalte SISC.

Analize periodice

4.4 ─ Conducerea obiectivului energetic şi/sau conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie să întocmească şi să utilizeze proceduri standard, metodologii şi sisteme de revizuire şi de analizare a eficienţei PAM.

Măsurarea şi îmbunătăţirea performanţelor

4.5 ─ Conducerea obiectivului energetic trebuie să stabilească şi să utilizeze indicatori cantitativi de măsurare a performanţelor şi eficienţei în vederea stabilirii de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de mentenanţă. Exemple de astfel de indicatori pot fi: creşterea volumului de lucrări de întreţinere şi de reparaţii restante, cheltuielile cu reparaţii şi mentenanţa corectivă, cheltuieli cu mentenanţa efectuată în condiţii de urgenţă, cheltuieli de întreţinere şi de reparaţii pentru clădiri, exprimate în lei/m².

4.6 ─ Rezultatele verificărilor post-mentenanţă şi rezultatele activităţilor de supraveghere pot fi de asemenea utilizate drept indicatori cu privire la zonele cărora conducerea trebuie să le acorde atenţie sporită.

Implicarea conducerii

4.7 ─ Conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie să se implice în exploatarea şi mentenanţa capacităţii energetice astfel încât să fie suficient de bine informată cu privire la aspectele tehnice şi să fie familiarizată cu condiţiile existente. Culegerea informaţiilor trebuie făcută prin vizite frecvente în instalaţie, observarea personalului de execuţie în timpul lucrului, inspectarea, urmărirea şi testarea SISC.

4.8 ─ Implicarea conducerii vizează de asemenea stabilirea cauzelor primare ale deficienţelor constatate şi stabilirea şi urmărirea în timp a acţiunilor corective stabilite. Conducerea compartimentului de mentenanţă va revizui periodic elementele PAM vizând printre altele evaluarea:

a) stării obiectivului şi practicilor personalului de mentenanţă;b) activităţii de pregătire a personalului de mentenanţă;c) activităţilor de procurare.

Acţiuni corective

4.9 ─ Se vor organiza examinări interne şi externe ale activităţii de mentenanţă desfăşurate cu scopul ca, pe baza evaluării rezultatelor acestora, să se stabilească schimbările necesare în sistemele, procedurile sau concepţia de mentenanţă, care, prin aplicarea lor, să conducă la îmbunătăţiri şi/ sau la eliminarea activităţilor neesenţiale, redundante sau ineficiente din punct de vedere al costurilor


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

implicate. Aceste examinări pot fi sub formă de inspecţii, audituri, investigaţii pe probleme, auto-examinări.

Sectiunea a 5-a - Controlul costurilor

5.1 ─ Costurile activităţilor de mentenanţă, în special costurile directe ale acestor activităţi, constituie un indicator important în evaluarea din punct de vedere economic al mentenanţei. Cunoaşterea şi compararea costurilor poate servi la clasificarea pe criterii economice a diferite strategii de mentenanţă preventivă şi la alegerea celei mai favorabile considerând şi raportul în care aceste costuri se află faţă de costurile evitate sau amânate prin aplicarea fiecărei strategii.

5.2 ─ Datele privind costurile mentenanţei se pot utiliza pentru identificarea domeniilor cu costuri mari, în care sunt posibile reduceri. Reducerea costurilor pentru mentenanţa capacităţilor nucleare are o semnificaţie particulară. Obiectivul principal al societăţilor care deţin capacităţi nucleare este de a asigura fiabilitatea SISC conform cerinţelor de securitate nucleară, indiferent de costurile implicate; numai după asigurarea îndeplinirii acestei condiţii se poate lua în considerare un program de reducere a costurilor, care va fi aplicat dacă, după considerarea atentă a tuturor implicaţiilor, se constată că acesta nu periclitează în nici un fel respectarea cerinţelor de securitate nucleară.

Norme de timp

5.3 ─ Pentru efectuarea activităţilor planificate se va stabili necesarul de ore de lucru în funcţie de condiţiile tehnice si organizatorice concrete, specifice fiecărui titular de licenţă pentru a permite evaluarea cheltuielilor, stabilirea unui program raţional de execuţie şi măsurarea productivităţii.

Identificarea şi controlul costurilor

5.4 ─ Se va asigura un sistem prin care cheltuielile efectuate cu mentenanţa să fie cât mai precis individualizate astfel încât să se poată face uşor o corelare între volumul planificat de activităţi şi fondurile alocate şi să se permită raportarea acestora în conformitate cu cerinţele. În cadrul acestui sistem conducerea compartimentului de mentenanţă şi personalul care supraveghează direct executanţii vor urmări cheltuielile pentru a evita depăşirea valorilor estimate/aprobate şi pentru a detecta tendinţele nefavorabile în evoluţia acestora.

5.5 ─ Costurile activităţilor de mentenanţă se includ ca o componentă a tarifului aprobat de către Autoritatea competentă pentru activitatea/serviciul desfăşurat în sectorul energiei electrice şi termice, în măsura în care se poate demonstra că acestea au fost necesare pentru a menţine performanţele la nivelul standardelor.

5.6 ─ Titularii de licenţe acordate de Autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi termice se vor asigura că evidenţele contabile vor fi ţinute astfel încât să fie posibilă raportarea cheltuielilor efectuate în cadrul activităţii de mentenanţă în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă. Se vor raporta numai cheltuielile pentru activităţi de mentenanţă (cu evidenţierea celor pentru supraveghere) desfăşurate de către compartimentul de mentenanţă nu şi cele pentru activităţile de mentenanţă pe care le-a desfăşurat compartimentul de exploatare.


Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02

5.7 ─ În costurile activităţilor de mentenanţă se includ pe lângă costurile directe şi: a) costurile aferente: administrării compartimentului de mentenanţă; sculelor şi utilajelor

necesare executării activităţilor; exploatării şi întreţinerii facilităţilor de mentenanţă; pregătirii personalului în vederea autorizării/ calificării; urmăririi şi evaluării stadiului lucrărilor, precum şi pentru alte activităţi similare,

b) costurile indirecte asociate activităţilor de mentenanţă incluzând: planificarea şi programarea; depozitarea materialelor; etalonarea, întreţinerea, repararea şi stocarea echipamentelor utilizate la verificarea sau execuţia lucrărilor etc.

Sistemul financiar-contabil adoptat de către titularii de licenţă se poate baza pe un grad mai ridicat de detaliere în urmărirea cheltuielilor, în condiţiile respectării cerinţelor prezentului articol.

5.8 ─ Bugetul alocat activităţilor de mentenanţă se va justifica pe tipuri de activităţi (proiecte), pe date istorice sau prin alte metode recunoscute care să furnizeze informaţii credibile cu privire la resursele necesare pentru a menţine SISC într-o stare tehnică corespunzătoare. La stabilirea acestui buget se va lua în considerare necesarul de resurse pentru a satisface toate programele dezvoltate de compartimentul care desfăşoară aceste activităţi pe baza cerinţelor generale din Regulament şi cu respectarea reglementărilor legale specifice domeniului.

* Mentenanţă în sens larg. Conceptului de mentenanţă i se asociază deseori pe lângă activităţile de bază (supraveghere, reparaţii, înlocuiri etc.) şi o serie de alte activităţi prin faptul că pot fi executate şi de către personalul compartimentului de mentenanţă al titularului de licenţă. Exemple de astfel de lucrări asociate mentenanţei pot fi: curăţirea şi conservarea regulată a echipamentelor şi/sau încăperilor de lucru, mutări de mobilier, instalări/reamplasări de panouri sau perdele de separare a spaţiilor în clădiri, îndepărtarea/amplasarea de utilaje (maşini-unelte, echipamente etc.), lucrări desfăşurate în cadrul unor proiecte cu caracter special (nu ca suport pentru activităţi de mentenanţă de bază sau pentru activităţi desfăşurate de societăţi de construcţii-montaj), lucrări de întreţinere la drumuri şi spaţii verzi (tăiat iarba, măturat alei, îndepărtarea zăpezii etc.). Din punctul de vedere al Regulamentului, activităţile de natura celor precizate mai sus nu constituie activităţi de mentenanţă iar gestionarea, cheltuielile şi contabilitatea acestor lucrări trebuie clar separate de cele aferente activităţilor de mentenanţă.

Fig. 2 ─ Determinarea sistemelor de gestionare a mentenanţei şi a modificărilor

Fig. 3 ─ Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă


Mentenanţă în sens larg*

Mentenanţă

Mentenanţă preventivă

Mentenanţă bazată pe

stare

Lucrări asociate mentenanţei

Mentenanţă corectivă

Mentenanţă bazată pe timp

(activităţi de menţinere/ restabilire a performanţelor

bazate pe timp)

Activităţi de menţinere/restabilire a performanţelor, bazate pe stare

Activităţi de determinare/ prognozare a stării: a) supraveghere;b) activităţi predictive (mentenanţă predictivă, mentenanţă bazată pe fiabilitate)

Modificări, altele decât cele făcute cu scop de modernizare

CERINŢA DE SCHIMBARE A UNEI SITUAŢII EXISTENTE

(CONFIGURAŢIE)

Afectează instalaţiile,

structura sau proiectul (inclusiv

software) ?

Afectează proiectul ?

Da

Da

Afectează bazele de

proiectare?Da NuGestionarea

modificărilor minoreGestionarea

modificărilor majore

Nu Sunt afectate numai

documentele (altele decât cele de proiectare)

Gestionarea modificării

documentelor

GESTIONAREA LUCRĂRILOR

DE MENTENANŢĂ

vezi figura 3Nu

Schimbări la instalaţii/ structuri care nu modifică

cerinţele de proiect (înlocuiri echivalente)Modificări

CERINŢA DE A EXECUTA LUCRĂRI DE

MENTENANŢĂ

Lucrări curente ?Executarea activităţii şi

închiderea formală a lucrăriiEvaluare din partea unei

persoane calificate

Nu Da

Lucrări minore ?Nu Da

Planificare Verificare / TestareExecutareProgramare

Închiderea formală a lucrării

Fig. 1 ─ Tipuri de mentenanţă

ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A

Documents

Transcript of ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A