BIOLOGIE ANIMALE DIN CANADAREFERATSTAICU CIPRIAN STEFAN

CLASA A VI-A ,,B- CNMB

ANIMALE DIN CANADA

Pe tot cuprinsul Canadei se afla nu mai putin de 34 de parcuri si rezervatii naturale, concepute pentru a conserva si proteja natura si diferitele specii de plante si animale, aflate pe cale de disparitie. Suprafetele acestora variaza intre 44.807 km2si numai 5,9 km2. In total acopera aproximativ 180.500 km2,ocupand 1,8 % din suprafata totala a Canadei.

Majoritatea acestor parcuri si rezervatii(zone uscate,ape, insule-camine pentru pasari) au fost infiintate pentru a nu distruge habitatul natural al diverselor specii de animale si pasari.Canada este cunoscut pentru pdurile vaste i lanurile de muni ntinse unde intalnim o fauna bogat, cu elani, caribu, veverite, marmote, pume, iepuri albi, uri polari, uri negri, foci albe i numeroase rae i gte canadiene, pescarusi. Padurea constituie patria multor animale cu blanuri scumpe, ca: vulpea, zibelina, castorul, hermelina.Veverita este omniprezenta in Canada. Zglobia vietate da o imagine de ,,statiune" chiar si marilor metropole canadiene.Exista doua varietati de veverita canadiana: cea gri, prezenta pe intreg teritoriul canadian si varietatea neagra. Micutele vietati sint foarte prietenoase, rezistente, cu o mare capacitate de adaptare -fiind animale care s-au adaptat sa fie dependente direct sau indirect de prezenta umana; daca majoritatea veveritelor hiberneaza pe perioada iernii, cele din marile comunitati urbane sint obisnuite sa traiasca din ,,mila trecatorilor si au inceput sa-si reduca activitatile doar partial, observindu-se practic o semihibernare a acestora. Dusmanii acestui animal sint: jderul, bufnita, soimul - este evident ca in marile orase, veverita traieste la adapost de acesti pradatori.

Marmota este un mamifer destul de prezent pe teritoriul canadian si vizibil in multe din parcurile municipalitatilor, se lasa privita de la cativa pasi. Pentru vechii canadieni, marmota este un animal foarte admirat si indragit, fiind ,,intrebuintat" ca si ,,barometru", cunoscindu-se astfel celebra ,,Iesire a marmotei la data de 2 februarie". In fiecare an marmota petrece 6 luni in stare de hibernare, stand rulata ghem in casuta subterana (un adevarat model de arhitectura subterana, care se compune dintr-o galerie de acces inclinata spre sol, urmata de o cotitura brusca inclinata spre suprafata (pentru a evita inundarea). Vizuina se continua cu o galerie care duce spre camera principala: camera in bolta, spatioasa, izolata de sol cu un substrat izolant de iarba si frunze; din aceasta sala, un tunel duce la o mica latrina (caci orice marmota demna de numele ei nu uita sa-si faca toaleta inainte de lungul somn de hibernare); micul wc va fi astupat la inceputul perioadei de hibernare. Fiecare marmota care vine la hibernare este supusa de ceilalti membri ai clanului la un control medical si, fara mila, cel bolnav este exclus de la bun inceput din casuta de hibernare! Grupul de marmote cuprinde 5-6 membri care se culca in cerc -in mijloc culcandu-se mezinii familiei.

MarmotaCanada este o ar intrat n vizorul activitilor pentru drepturile animalelor. n aceast ar au loc vntori de foci, iar iubitorii de animale sunt revoltai mai ales de masacrul din rndul puilor acestei specii.Focile sunt cutate pentru carnea lor, dar i pentru piele ori grsime. Pieile de foc sunt folosite la confecionarea de veste, de jachete ori de cizme impermeabile, iar din blana acestora se fac paltoane ori alte haine. Carnea poate fi consumat de oameni, ori procesat i transformat n hran pentru animalele de companie. Din grsime se face ulei, folosit ca supliment alimentar, ca i uleiul de pete. Pn i organele genitale ale focilor sunt vndute, pe post de afrodisiac! Legile canadiene interzic uciderea puilor de foc mai mici de 2 sptmni. Exemplarele vnate sunt, n majoritatea cazurilor, foci tinere, de o lun sau dou, pn la un an.

Pui de foca albaElanii sunt animale uriae. Pe la jumtatea toamnei, un pui nscut n primvar poate ajunge pe la 180 kg. O femel elan, care este n general mai mic dect masculul, ajunge la 363 kg. Un mascul cntrete aproximativ 636 kg iar lungimea coarnelor sale ajunge la 1,5 metri. Cu toate acestea, pn i un mascul se poate strecura n linite n pdure, lsnd doar cteva urme. Elanii se nmulesc pentru prima dat la vrsta de 2 ani i jumtate. Femela va rmne cu puiul sau puii nscui un an ntreg.

Elan

Castorul intalnit in Canada este mai mare dect rozatoarele medii, are capul relativ mic atasat la un corp compact si ndesat, acoperit cu blana deasa, de culoare maro nchis. Ca si alte mamifere care si petrec o mare parte din timp n apa, blana este alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare si caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si camuflaj. Picioarele sunt scurte si att labele anterioare ct si cele posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt mai mari dect cele anterioare si sunt membranate, sugernd modul de viata acvatic al castorilor. Acesti castori au coada diferita de a altor rozatoare: turtita orizontal si acoperita cu solzi pielosi. Castorii si folosesc coada ca vsla si crma, pentru propulsie si putere de crmire.

Castori se gasesc ntotdeauna lnga apa - de obicei a praielor si lacurilor mici - unde si construiesc case.

Animal erbivor, isi poate modifica regimul alimentar n functie de ce este disponibil n diferitele anotimpuri. Toamna si iarna, mannca scoarta si ramurelele arborilor de foioase, iar primavara si vara consuma mai mult vegetatie frunzoasa, precum si radacinile si mugurii plantelor - nuferii fiind una dintre plantele preferate. Castorii si obtin hrana lemnoasa n acelasi mod n care taie copacii pentru a-si construi casele - roznd trunchiurile cu incisivii inferiori, utilizndu-si dintii superiori drept prghii. Acesti dinti mari se uzeaza repede, dar cresc nencetat.

Traiesc n colonii familiale, care n general cuprind o pereche de adulti - care ramn mpreuna pe viata - si puii lor. Familia si foloseste glandele anale pentru a-si marca teritoriul cu mirosul specific. Ei comunica batnd apa cu coada ca semn de avertisment, precum si printr-o serie de sunete vocale. Lucru neobisnuit n rndul rozatoarelor, speciile de castor au o rata relativ scazuta de reproducere, facnd pui o singura data pe an. Imperecherea are loc n ianuarie si februarie, iar nasterea urmeaza dupa o perioada de gestatie de 100-110 zile. Desi o generatie poate contine pna la 9 pui, numarul obisnuit este de 4-5. Se nasc cu ochii deschisi, acoperiti cu blana si pot sa noate n cteva ore. Desi sug lapte timp de pna la 3 luni, ncep sa consume hrana solida la vrsta de doar cteva saptamni. Puii din generatia anterioara ajuta la adunarea hranei lor si apoi parasesc vizuina cnd se naste o noua generatie anul urmator. Blana castorului este de mult foarte pretuita de vnatori.

CastorPAGE 5