Ancheta jurnalistică

Ce este o ancheta jurnalistica?

În termenii cei mai simpli, jurnalistică este o descoperire ancheta. Când ne apucăm de o investigaţie, o facem pentru a afla un adevăr ascuns. Ţintele unei investigaţii jurnalistice sunt, în mare: corupţia, neglijenţa, reaua-voinţă şi incompetenţa. Pe scurt, lucruri care se întâmplă împotriva interesului public.

Câteva exemple: afacerile necurate ale unui ministru; relaţiile şefilor din Poliţie cu interlopii; mecanismul şpăgilor într-un spital; înţelegerile dintre nişte companii concurente pentru a păstra un preţ ridicat la anumite produse etc.

Nu ştiu să se fi impus vreo definiţie a anchetei, dar mie mi se pare că ne-ar putea ajuta un pic cea dată de Michel Voirol: “Dacă reportajul arată, ancheta demonstrează. Subiectul reportajului este un spectacol. Subiectul anchetei este o problemă.” Cu alte cuvinte, ne apucăm să facem o anchetă jurnalistică pentru că am identificat o problemă şi vrem să demonstrăm că există, într-adevăr, acea problemă. Vom face asta explicând publicului şi „de ce” există acea problemă. “De ce?” este întrebarea cheie a acestui gen jurnalistic. Răspunsul la întrebare ne conduce către un element important al anchetei: vinovaţii.

Ancheta este un gen de informare, vorbesc faptele, nu opiniile. Ea reprezintă unul dintre stâlpii de susţinere ai jurnalismului şi contribuie semnificativ la faptul că numim, presa “a patra putere” în stat.

Etapele unei anchete jurnalistice

1) Pontul sau ideea şi formularea unor ipoteze2) Predocumentare şi planificare3) Documentare4) Redactarea anchetei jurnalistice5) Follow-up

Adevărurile incomode ale jurnalismului de investigaţie

Falsa identitate. E un procedeu foarte controversat şi foarte riscant. E controversat pentru că jurnalistul care adună informaţii folosindu-se de o identitate falsă este la

limitele onestităţii şi  legalităţii. Este riscant pentru că, în momentul în care investighează nişte ilegalităţi, este posibil să fie nevoit să comită şi el nişte ilegalităţi. Aici vorbim evident despre cazul observaţiei participative, cu nedeclinarea identităţii. Este totodată discutabil pentru că reporterul influenţează faptele. Un alt risc major al acestui procedeu este ca identitatea jurnalistului să fie descoperită, ceea ce poate însemna încheierea anchetei, dar şi un pericol pentru viaţa acestuia. Uneori, e posibil ca investigaţia sub acoperire să fie singura soluţie. Totuşi, ea trebuie privită ca o soluţie extremă şi nu ca un procedeu de bază, cum încearcă să inducă unele cursuri de jurnalism de investigaţie.

Dosarele servite. Jurnaliştii de investigaţie se lovesc des de ele. Este vorba despre informaţiile care ajung la ei fără să le ceară. De aceea trebuie privite cu reticenţă şi trebuie să aflăm mai întâi “care este interesul celor care au servit această informaţie”. Întotdeauna acest interes există. Întrebarea firească este “le ignorăm sau nu?”. Aici e de dezbătut. Cert este că soluţia cea mai proastă ar fi să le ignorăm “complet”, fără să verificăm dacă există vreun adevăr. Reporterul de investigaţii este o ţintă permanentă a grupurilor de interese.

Avantajele şi dezavantajele unei anchete jurnalistice

Plus:

- Asigură notorietate

- Te diferenţiază pe piaţă

- Devii o voce influentă

Minus:

- E costisitoare

- E riscantă

- Durează mult

- Cumulat cu minusurile precedente, riscă să nu iasă